TURISMUL ŞI MEDIUL

ÎNCONJURĂTOR

Prof.SILVIA CROITORUC.N.’’ELENA CUZA”-CRAIOVA

TURISM MEDIU GEOGRAFICrelaţie de simbioză

TURISM ECOLOGIC – fondat pe :

•Respectarea mediului local•Apărarea valorilor dobândite•Optimizarea valorilor •Proiectarea pe termen lung ECOSISTEM TURISTIC – presupune suprapunerea şi interacţiunea echipamentelor de tip urban şi de deplasare cu cele naturale, fizico-geografice.

PRINCIPII PENTRU UN TURISM ECOLOGIC

• Definirea caracteristicilor fizico-geografice• Definirea folosinţei pentru fiecare din elementele mediului• Determinarea normelor de utilizare• Determinarea folosinţei minimale şi maximale• Evaluarea duratei în care ecosistemul poate fi considerat stabil natural

IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI

Determină: • Consum de resurse• Pierderea de suprafeţe cultivabile• Degradarea terenurilor• Cantităţi însemnate de deşeuri menajere• Scăderea puterii de cumpărare a autohtonilor• Modificarea caracteristicilor arhitectonice locale

Depinde de : • Diversitatea impactului• Dimensiunea temporală • Natura destinaţiei

Problemele nu trebuie tratate individual ci în complexitatea legăturilor reciproce.

INFLUENŢELE MEDIULUI ÎNCONJURATOR ASUPRA TURISMULUI

Influenţe pozitive

Potenţialul turistic natural este dat de atractivitatea elementelor fizico-geografice.

Relieful – resursă turistică- suport al activităţilor turistice- caracteristici geomorfologice influenţează potenţialul turistic

Regiuni cu mare potential morfoturistic: • Creste muntoase şi vârfuri izolate (Piatra Craiului, Mont Blanc,

Chogori, Onu) • Platouri ( Kuku Nor, Bucegi )• Pasuri, trecători ( Valle d’Aosta, Mestecăniş )• Defilee, chei, canioane ( Cheile Sohodolului, Tusnad, Grand Canyon )• Relief carstic ( Peştera Pastojna, Peştera Altamira )• Relief glaciar ( Alpi, Pirinei, Caucaz, Himalaya, sudul Patagoniei )• Alte tipuri de relief ( vulcanic, eolian, litoral, biogen )

Clima – resursă turistică

- Influenţează turismul prin:• Elemente permanente – se manifestă continuu în timp şi spaţiu

( temperatura, presiunea, evaporarea, radiaţia )• Elemente interminente sau accidentale ( fenomene orajoase, viscole, brumă,

precipitaţii abundente )

- Microclimatele – resursă atractivă pentru turişti• Climat de litoral ( riviera franceza, riviera italiana )• Climat de adăpost ( Geoagiu, Moneasa )• Microclimatul peşterilor ( Slănic Prahova, Praid )

Apa – resursă turistică

- Resursa necesară proceselor vitale- Caracteristici date de: conţinut de gaze, săruri, grad de radioactivitate,

temperatură

- Regiuni cu potenţial turistic: • Apele curgătoare ( Nilul, v. Dunarii )

• Lacuri şi mări interioare ( Garda, Como, Balaton, L. Roşu )• Ţărmurile mărilor ( litoralul M. Egee, coasta Dalmaţiei )• Ghţarii ( Alpi-Mer de Glace )• Gheizere ( Islanda, S.U.A., Japonia )• Ape termale ( Yellowstone – 3000 izvoare, Herculane )

• Ape minerale ( România – locul I în Europa, Franţa, Ungaria )

Biosfera – resursă turistică

- Se manifestă în forme variate în funcţie de:• Zona climatică

• Etaj altitudinal

• Factori locali

• Ciclu vegetativ

- Atractivă în special pentru turiştii din arii urbane

- Pădurile reprezintă moderator climatic şi purificator atmosferic în spaţiile turistice ( Buşteni, Stâna de Vale, Sovata )

Influenţe negative ale mediului asupra turismului

Disconfortul condiţiilor climatice

Parametri utilizaţi: • Temperatura aerului• Cantitatea de vapori• Dinamica aerului• Radiaţia solară directăTEE = temperatura efectiv echivalentă optimă = 20°CTEE < 16,8°C inconfort prin răcireTEE > 20,6°C inconfort prin încălzire

In România se utilizează frecvent indicele de temperatură – umezeală (ITU)

- Confort – ITU < 65- Alertă – 66 < ITU < 79 - Inconfort – ITU > 80

Fenomene hidro-metereologice şi geomorfologice

• inundaţiile – 70% din suprafaţa continentelor este drenată de râuri

- pot antrena şi alte (nordul Greciei, aug. 2007;

litoralul românesc, aug. 2007)

• uragane şi furtuni extratropicale – 80 cicloni /an în medie

- afectează zonele de litoral (Asia

de SE, America Centrală)

• avalanşe – regiuni montane (Elveţia – 28 victime/an, Franţa

31 victime /an)

• alunecări şi curgeri de noroi (2002, Apenini, Italia)

Cutremure, vulcanism şi fenomene asociate

• Cutremure – mişcări generate de dinamica terestră

- areale turistice în zone seismice: Asia de SE,

M. Mediterană, Orientul Mijlociu, Japonia, Indonezia, I.le Pacificului

• Tsunami – valuri seismice (Oc. Indian, dec. 2004 – 273.000 vitime)

• Vulcanism – asociat ariilor seismice

- zone turistice afectate: I.le Hawaii, I. Martinica,

I.le Filipine, I.le Indoneziene

Turismul în arii protejate

Ariile protejate = mijloace eficiente destinate conservării

biodiversităţii

Reţeaa mondială a ariilor protejate :

30.350 arii protejate

13.232.275 km2

8,83 % din suprafaţa terestră

I.U.C.N (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii ) a stabilit şse categorii pentru ariile protejate şi o gradaţie a intevenţiei umane.

• 20% din ţări au mai puţin de 1 % din suprafaţă ocupată cu arii protejate

•Cheltuieli de întreţinere :

─ 1687 $/ km2 – ţări dezvoltate

─ 161 $/ km2 – ţări slab dezvoltate

“Sindromul parcurilor de hârtie“ – activitatea turistică nu este suficient

de bine cunoscută şi monitorizată.

• măsurile depind de :

Tipul de rezervaţie

Sensibilitatea elementului ocrotit

Suprafaţa arealului protejat

Politicile implementatare de fiecare ţară

• Coordonarea la nivel mondial se face de către Departamentul pentru

Eficienţa Managementului în cadrul IUCN

• Fundaţia europeană Pan Parks garantează vizitatorilor o “Europa cu arii

sălbatice”.

2008 – martie – Parcul Retezat a primit diploma de Excelenţă

pentru peisaje remarcabile, diversitatea faunei şi florei şi

pentru un plan bun de mangement din partea Consiliului

Europei

Măsuri pentru atenuarea efectelor negative

Instituţii şi programe

ONU – Strategia Internaţională pentru Prevnirea Dezastrelor

(I.S.D.R. – între 2000-2010)

OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) şi O.M.M.

(Organizaţia Metereologică Mondială) :

- Convenţie de colaborare

- Manual privind strategia prevenirii dezastrelor şi reconstrucţia

post-dezastru

Centrul Seismic Innternaţional din U.K.

Institutul Federal pentru Cercetarea Zăpezii şi Avalanşelor din

Davos – Elveţia

Departamentul de Activitate umanitară a Naţiuniilor Unite

Cerinţe pentru diminuarea efectelor negative • Resurse Guvernamentale

voinţa politică

resurse

conducere, management, coordonare

• Cunoştinţe şi practici

conştientizarea opiniei publice

antrenament şi educare

cercetare şi dezvoltare

• Restricţii şi iniţiative

cadru legal şi administrativ

iniţiative financiare

Şcoala are un rol important în educaţia ecologică, sensibilizarea opiniei publice, crearea de bune practici în domeniul turismului, dezvoltarea unor programe şi parteneriate de protecţie a mediului înconjurător.

Colegiul Naţional “Elena CUZA” a derulat mai multe programe la nivel regional sau european.•“Educaţia în spiritul protecţiei mediului înconjurător” împreună cu Institutul de Studii pedagogice Strasbourg – 2007•“Reţeaua transfrontalieră pentru conservarea biosferei în municipiile transdanubiene” Craiova, România + Mizia, Bulgaria - 2007•“Suntem responsabili pentru mediul în care trăim” împreună cu Gr. Şc Forestier - Tg. Jiu în cadrul programului Socrates, Proiect Comenius I “Tineri cetăţeni activi ai Europei” - 2007

Prof. Silvia Croitoru - C.N. “Elena Cuza”