Scalele standard ale M.M..P.I.: conţinutul scalelor de validare şi al scalelorclinice, aspectele de psihopatologie

Semnificaţia scalelor de validare ale profilelor:Sunt construite de autori 4 scale de validare: „…..”, „L”, „F”,„K”. Primele trei sunt de obicei utilizate pentru evaluarea globală a înregistrărilor la probă; dacă scorurile trec de o valoare maxim admisă, pot fi suspectate înregistrările.Scala „K” are funcţia unei „variabile normalizatoare” calculate pentru a permite o corecţie a scorurilor scalelor clinice. Unele date din cercetările experimentale nu sprijină însă valoarea corecţiilor k pentru creşterea capacităţii discriminative a scalelor.Gough, 1950, furnizează o măsur ă suplimentară bazată pe diferenţa între scorurile F - K ca evaluare a distorsiunii posibile (de exemplu, a simulării voite a unor simptomatologii).Scala „?”- numărul de itemi la care subiectul a răspuns „Nuştiu”. Nota brută : numărul de întrebări la care subiectul răspunde „nuştiu”. Când scorul e foarte ridicat, rezultatele întregului test nu sunt valide. Moderat ridicat (conform normării în note T) semnifică o subevaluare a ansamblului profilului.Scala „L” –minciuna Itemii scalei, 15, au fost reţinuţi în baza criteriului că subiectul ar putea să admită un comportament nefavorabil. Din datele empirice, se consideră că unele tipuri de comportamente nefavorabile sunt admise de peste 95% dintre subiecţii normali.Din această perspectivă, un rezultat ridicat indică o tendinţă de prezentare (conştientă sau quasi-conştientă) sub o lumină favorabilă, fapt care influenţează r ăspunsurile la test. Acest lucru conduce la o probabilă subapreciere a notelor patologice.Pentru lotul de comparative format din subiecţi normali s-a observat că nota este cu atât mai ridicatăcu cât sunt mai rigizi.Semnificaţia unei note ridicate: – în isterie, ridicarea notei rezultă dintr-o atitudine inconştientă; – la unii paranoici şi în psihopatii, ridicarea notei rezultă dintr-o dorinţă conştientă de a se prezenta într-o lumină favorabilă.Scala nu invalidează propriu-zis posibilitatea de a interpreta an-samblul profilului, ci indicăsubestimare a notelor psihopatologice.Scala „F”, frecvenţă. Are un total de 24 de itemi. Subiecţii sunt de acord cu majoritatea acestora. Nota brută medie se situează între 4 şi 10. Răspunsurile corespunzătoare scalei fiind relativ convenţionale, subiecţii neconvenţionali ajung să prezinte scoruri ridicate, între 10 şi 20.Un scor brut superior lui 20 indică fie că subiectul nu a înţeles testul (deşi proba trebuie administratănumai unor subiecţi cu un Q.I. normal); fie că subiectul prezintă o anomalie mentală serioasă, iar înaceastă situaţie nota F indică gradul de anormalitate al subiectului.Scala „K”, corecţie. A fost construită pentru a se putea corija o eventuală influenţă a atitudinii subiectului, dar poate evidenţia şi unele simptome patologice.Deşi este legată de L şi F, explorează un alt tip de factori de distorsiune: subiecţii cu un scor K ridicat tind să adopte o atitudine defensivă faţă de obiceiurile lor psihologice, de aceea tind să prezinte un profil „normalizat”. Subiecţii cu un scor scăzut au tendinţa opusă, spre autocritică şi admiterea unor simptome, chiar dacă este nesemnificativă importanţa reală a acestora.Nota K are şi o semnificaţie în sine: scorul ridicat este un prognostic bun pentru un bolnav mental, indicând capacitatea relativă a subiectului de a-şi rezolva propriile probleme.Diferenţa F – K, Elimină posibilitatea existenţei unui „trucaj” deliberat al răspunsurilor. În mod normal diferenţa este cuprinsă între +11 şi -12 (calculate pentru un lot de 690 normali, 100 bolnavi cu simptomatologie psihopatologică şi 200 bolnavi somatici, media calculată fiind –9).Gough consideră că o diferenţă cuprinsă între +4 si +7 ar trebui să trezească o uşoară îndoială, între +7şi +11 este suspectă, iar o diferenţă superioară sau egală cu +12 este în mod sigur legată de o falsificare în sens patologic.Când diferenţa F-K indică o falsificare a răspunsurilor, profilele au o formă atipică, fie sub formăde „dinţi de fierestrău”, fie „flotante”, iar notele T sunt superioare lui 70.

1

Semnificaţia scalelor clinice:Scala ipohondrie – Hs . O notă Hs ridicată indică faptul că subiectul are tendinţa de a se plânge excesiv de boli fizice fără nici o bază organică.Ipohondriacii identificaţi de această scalăsunt diferiţi de ipohondriacii cu manifestări somatice. Ei au în urma lor un lung istoric de exagerare a comentariilor asupra simptomelor fizice. Nu au încredere în medic, critică tratamentul care li se aplică şi aleargă de la medic la medic.Scara diferenţiază bine pe cei cu sindrom ipohondriac de cei care prezintă o boală fizică reală a căror notă nu este prea ridicată. De obicei, Hs antrenează şi o oarecare ridicare concomitentă a depresiei,elementul esenţial al paternului D - Hs fiind însă Hs.Scala depresiei – D. A fost validată pe un grup de depresivi melancolici. E foarte sensibilă: se ridicăimediat ce în simptomatologie exisă o notă depresivă sau anxioasă.Este egal sensibilă şi la efectele terapiei şi coboară rapid atunci când bolnavul se ameliorează clinic. Se ridică într-un mare număr de stări nevrotice sau psihotice.Detectează subiecţii deprimaţi, dar capabili să-şi ascundă simptomele depresive, având idei active de sinucidere.Scala isteriei – Hy. A fost validată pe un grup de isterici de conversie. Cuprinde de fapt două grupe de conţinuturi: a) o scală de temperament isteroid, caracterizând subiecţi cu atitudini sociale naive, care cer numai pentru ei afecţiune şi ajutorul anturajului, prezintă reacţii infantile când pretenţiile nu le sunt satisf ăcute;b) o scală de simptome de conversie. În populaţia normală, cele două tipuri de probleme nu suntintercorelate. La nivelul grupului clinic, datele indică faptul că manifestările de conversie se dezvoltăde preferinţă pe un temperament isteroid.Autorii insistă pe lipsa de maturitate a istericului care face ca, deşi aparent o terapie sau persuasiune terapeutică pare să conducă spre atenuări temporare, să existe posibilitatea reapariţiei simptomelor.Scala de deviaţie psihopată-Pd. A fost validată pe un grup de subiecţi spitalizaţi cu diagnosticul de „personalitate psihopată”.Caracteristici principale:• absenţa răspunsurilor emoţionale profunde;• neputinţa de a profita de experienţă;• absenţa respectului pentru normele sociale.Astfel de subiecţi sunt de exemplu delincvenţi care comit delicte de tipul minciunii, furturilor, alcoolismului, toxicomaniei sau delicte sexuale. Ei se caracterizează în comportamentul lor antisocial prin:• recidivism (incapacitate de a profita de experienţa anterioară);• lipsa unei motivaţii a activităţii lor delictuale;• neglijarea precauţiilor care să evite descoperirea.Scala poate fi ridicată chiar dacă subiectul n-a comis nici un delict.Scala Pd este mai mult o scală de caracter decât simptomatologică şi este greu de falsificat. Scala nu indică numai că subiectul a prezentat conduite psihopate, ci şi că el e susceptibil să le prezinte.O notă ridicată poate fi însă interpretată şi ca o mărturie a unui caracter narcisic.Din punct de vedere terapeutic o notă ridicată la această scală are un prognostic prost.Paternul notelor Pd - Pa ridicate este negativ, indicând un caracter agresiv, ostil şi hipersensitiv.Asociaţia Ma - Pd caracterizează, de obicei, delincvenţa.Scala masculinitate - Mf . Scala a fost validată pe un grup de homosexuali. Autorii grupează homosexualii în 4 categorii:• homosexuali impulsivi;• homosexuali prin autopuniţie masochistă;• homosexuali psihopaţi, cu tendinţa spre prostituţie homosexuală, considerând fără importanţă ataş-amentul afectiv al partenerului;• homosexuali „adevăraţi” cu personalitate feminină constituţională.Grupul de standardizare a fost constituit din homosexuali din ultima categorie.Experienţa arată că nota de la această scală este în corelaţie cu inteligenţa. Acest lucru semnificăcă

2

o notă ridicată nu este obligatoriu secondată de homosexualitate. Pe de altă parte, un subiect poate fihomosexual fără a avea o notă ridicată. Scala are însăo relativă valoare diagnostică pentru aspectele patologice.Scala paranoia –Pa. Scala a fost validată pe un grup de bolnavi paranoici. Este o scală „caracterială” detectând tendinţe paranoide şi la subiecţi care n-au prezentat niciodată manifestări patologice.Deşi are o foarte bună validare, unii paranoici obţin note foarte joase (30-35). O notă de acest nivel dacă este asociată cu o notă L ridicată indică aproape sigur tendinţele paranoide.Itemii care compun scala ţin de trei tipuri psihopatologice:a) cei cu senzitivitate ridicată: subiecţi cu „epiderma sensibilă”;b) cei cu moralitate excesivă şi care îşi afirmă raţionalismul;c) cei cu idei de persecuţie, neîncredere.Orice subiect, prezentând un Pa superior notei T 70, este suspect patologic; iar o notă superioar ălui T 80 aduce certitudine.Scala psihastenie – Pt. A fost validată pe un mic grup de subiecţi ce prezentau nevroza obsesională.Este o scală simptomatică, itemii referindu-se la simptomele fobice şi obsesionale.O notă ridicată poate în general să fie considerată ca un indice de anxietate.Cea mai mare parte a nevrozelor grave au o notă Pt ridicată. Dacă această scală are o corelaţie mare cu Sc (-.70) şi cu D,corelează mai slab cu K.Scala schizofrenie – Sc. A fost validată pe un grup eterogen de schizofreni cuprinzând demenţ precoce, diagnosticul de schizofrenie pseudo-nevrotică, de hebefreno-catatonie, precum şi schizofrenie paranoidă. Autorii admit faptul că permite depistarea a 60% din schizofrenii.Unele schizofrenii paranoide au un Sc coborât, dublat de scala Pa ridicată. La fel, unii subiecţi pur schizoizi pot avea un Sc normal. Sunt numeroase cazurile în care scorul poate fi ridicat fără a fivorba de o schizofrenie, de exemplu în anumite nevroze grave, sau la unii subiecţi cu o puternicăintroversie. Adolescenţii au în mod obişnuit note cuprinse între 60 şi 70 .La schizofreni există o relaţie curbiliniară între gravitatea stării patologice şi notă, în sensul că la schizofrenii vechi, rezistenţi la insulino-terapie, nota tinde săcoboare.Cu cât nota Sc este mai ridicată, cu atât prognosticul este mai bun. Sc este strâns legată de Pt. Dacăcele două note sunt ridicate, iar Pt este mult mai ridicată decât Sc, atunci diagnosticul va fi probabil denevroză. Autorii testului insistă asupra prudenţei în interpretarea notelor ridicate la această scală.Scala hipomanie – Ma. Scala a fost validată pe un grup de hipomaniaci. Itemii, prin conţinut, constituie 2 subscale:a) expansivitateb) iritabilitate60% din subiecţii cu diagnosticul de hipomanie au o notă superioară lui 70, iar alţii au o notă cuprinsăîntre 60 şi 70.Asociaţia Ma - Pd ridicată este destul de tipică la adolescenţă.Acest tip de psihopat ar avea un prognostic relativ mai bun decât tipurile Pd sau Pd - Pa.Scala introversiei sociale – S. Scala nu este o scală clinică stricto sensu; ea este constituită prindiscriminarea între un lot de studenţi care se angajează în puţine activităţi extracurriculare şi un lot cu caracteristici opuse. Scorurile ridicate indică tendinţa de a evita contactele sociale.

Scale suplimentareÎn afara acestor scale standard, numeroasele cercetări au eviden-ţiat şi alte posibilit ăţi de interpretareşi grupare a scalelor sau itemilor. Astfel, se pot calcula două măsuri: a nivelului de anxietate şi agradului de interiorizare (Welch, 1951).Indicele de anxietate- Ai:Ai = Hs + D +Hy / 3 + (D+Pt) – (Hs+Hy)Se utilizează notele T. Nivelul anxietăţii este cu atât mai ridicat, cu cât rezultatul depăşeşte o notă T finală de 50.Raportul de interiorizare- In:In = Hs + Pt / Hy + Pd + Ma: Raportul se calculează în note T, plasându-se teoretic în jurul

3

lui 1; subiecţii cu tendinţa spre „interiorizarea” dificultăţilor, deci spre numeroase simptome psihosomatice sau subiective, au note T, superioare lui 1; cei care îşi exteriorizează conflictele şi trec la acţiune, au note T mai mici de 1. Condiţia de normalitate a scorurilor Dacă scorurile la scalele clinice se află în zona de normalitate, respectiv în zona notelor T între 50şi 69, putem caracteriza comportamentul în următorii termeni, în funcţie de specificul fiecărui conţ-inut al celor 10 dimensiuni psihopatologice.

1. Scala Hs, plângeri legate de simptome fizice: pentru scorurile peste medie, dar în zona între 60şi 70 note T, putem vorbi de un comportament în care se exprimă oboseală, chiar aspectul deletargie; subiectul se simte fizic rău2. Scala D, simptome depresive: conduce spre imaginea unui comportament marcat de impresia de seriozitate, dar simultan se poate descifra starea de nefericire şi o insatisfacţie cu sine însuşi3. Scala Hy: apare idealist, naiv în conduite şi cu tendinţa de a nu face faţă deloc stresului, mai ales celui social4. Scala Pd, indică un comportament rebel, cinic, care nu ia în considerare regulile, este agresiv în plan social, apare egoist5. Scala MF: pentru scorurile peste medie avem de a face cu un comportament dominat de sensibilitate; scorurile scăzute indică un interes exagerat pentru modelul propriului sex. Un scor înalt la un profil masculin: persoana apare binecrescută, cu o conduită manierată, dar cu note feminine; un scor înalt la un profil feminin indică un comportament dur, dominat de ambiţie şi voinţă. 6. Scala Pa: un comportament de tip perfecţionist şi greu de descifrat, secretos; scorurile moderate îl fac mai „acceptabil” în plan social7. Scala Pt: dependent, doreşte să placă, dar dominat şi de un sentiment de inferioritate care îl face indecis şi neliniştit8. Scala Sc: un comportament dificil, negativ, ciudat, apatic; o persoană căreia parcă îi lipseşte capacitatea de a interrelaţiona9. Scala Ma: un comportament expansiv, optimist, foarte rapid şi decis şi, în acela şi timp, deloc legat de obiceiuri10. Scala Si: neafirmativ, mult prea conştient de sine, timid. Pentru scorurile sub medie ne aşteptăm săgăsim reversul, respectiv un comportament activ şi sociabil.

Interpretarea prescurtată a scalelor:

1. Scala ipohondrie ( Hs ) – o notă ridicată pe această scală indică faptul că subiectul are tendinţa de a se plânge excesiv de boli fizice fără nici o bază organică.2. Scala depresie (D) – detectează subiecţii depresivi şi anxioşi3. Scala isterie (Hy) – determină temperamentul isteroid şi simptomele de conversie4. Scala deviaţie psihopată (Pd) – este mai mult o scală de caracter, decât una simptomatologică şi indică prezenţa, cu sau fără conduite manifeste, a caracteristicilor psihopate de personalitate5. Scala masculinitate-feminitate (Mf) – măsoară caracteristicile homosexuale ale personalităţii de diferite categorii (prin autopuniţie masochistă, impulsivi, psihopaţi, cu personalitate feminină).6. Scala paranoia (Pa) – detectează tendinţele paranoide şi paranoice7. Scala psihastenie (Pt) – scală simptomatică, care măsoar ă simptomele fobice şi obsesionale.8. Scala schizofrenie (Sc) – surprinde demenţa precoce, schizofrenie pseudo-nevrotică, hebefreno-catatonică, paranoidă. 9. Scala hipomanie (Ma) – măsoar ă expansivitatea şi iritabilitatea hipomaniacală. 10. Scala introversie socială (Si) – nu este o scală patologică propriu-zisă. Ea măsoară tendinţa de evitare a contactelor sociale.

4

Exemplu de interpretare a testului MMPI (s-a folosit testul cu scala Mf masculinitate-feminitate):Se respectă regulile precizate de manual. Ca regulă generală orice performanţă care depăşeşte 70 notăT indică prezenţa unei tendinţe anormale.

N . M ., femeie , 43 ani, are urmă toarele rezultate pe scalele clinice MMPI: 13’72 4869 – (59): scoruri foarte înalte, peste 70 note T, la 1, HS ipohondrie şi 3, Hy, isterie; scoruri înalte, peste 54 note T, 7şi 2, Pt, psihastenia şi D, depresia, 4, Pd, deviaţie psihopată, 8, Sc, schizofrenie, 6 şi 9, respectiv Pa, paranoia şi Ma, hipomania; Mf, masculinitate –feminitate are scorul 59 notă T; iar la scalele de validare prezintă: L, 5,F, 3 şi K, 11.Descriere abreviată a cazului: probleme legate de lipsa de control comportamental în relaţia cu fiul; probleme profesionale: nivel de anxietate ridicat, de câţiva ani a demisionat; probleme emoţionale:soţul este un băutor împătimit; ea se manifestă caustică, defensivă; este internată cu diagnosticul de alcoolism.Pacienta atribuie consumul excesiv de alcool nevoii de a scăpa din disputele conjugale. Frecventele probleme maritale; dar de fiecare dată continuă să consume alcool în ciuda consecinţelor adverse. Înprezent, ca simptome: tremurul mâinii, insomnia, nervozitatea, greaţa, nevoia de a voma, anxietatea.

Interpretarea cazului M.M.P.I.

Scorurile de validare a scalelor MMPI sunt în gama normală, ceea ce indică validitatea profilului şi posibilitatea de a interpreta scorurile la scalele clinice ca atare, în măsura în care nici una dintre scalele de validare nu indică o tendinţă de falsificare a răspunsurilor.Rezultatele indică o tendinţă evidentă spre ipohondrie. Trăsătura esenţială a ipohondriei estepreocuparea legată de teama de a avea o boală serioasă din cauza unei greşite interpretări a unuia sau mai multor simptome. Examinarea medicală generală nu a identificat un sindrom coerent.Desigur, ideea unei boli şi centrarea pe orice simptom fizic au persistat şi persistă în mintea bolnavei. Pacienta atribuie simptomele datorate abuzului de alcool unei boli suspecte şi este foarte preocupată de această posibilitate. Are o atitudine critică faţă de medic şi tratament.La pacientă, simptomele ipohondriace sunt asociate cu cele de tip isteric: trăsătura esenţială este o emoţionalitate excesivă şi necontrolată şi comportamentul de atragere – captare a atenţiei (se simte neconfortabil şi neapreciată când nu este în centrul atenţiei; tinde să atragă atenţia chiar în modalităţi dramatice). Alcoolul poate fi interpretat ca o defensă, ca o tendinţă de a se retrage şi a-şi construi propria lume, dar, de asemenea, utilizarea alcoolului poate însemna un mijloc de atragere a atenţiei. Acestei trăsături i se adaugă şi un grad înalt de sugestibilitate care este în sine o caracteristică importantă a unui alcoolic: opiniile ei, sentimentele ei sunt influenţate uşor de alţii sau de atmosfera din jur. Persoana are scoruri înalte şi la scalele psihastenie, depresie, deviaţie psihopată, paranoia şi schizofrenie. Scorul la scala Pt indică un nivel înalt de anxietate şi o preocupare de „a face tot ce poate”: tinde să ţină totul în ordine, să aibă un control mintal şi interpersonal cu preţul lipsei de flexibilitate, deschidere şi eficienţă. Pacientul este excesiv de atent şi gata să repete, acordă o atenţie mare detaliilor şi mereu verifică dacă nu există posibile greşeli; in extremis putem vorbi de fobia de a nu greşi. Desigur, la locul de muncă o astfel de persoană este apreciată pentru că apare excesiv de devotată muncii şi productivităţii; iar pentru pacientă, munca profesională a fost un mijloc de a-şi dovedi calităţile, abilitatea de a deveni „cineva”, de a-şi satisface nevoile histrionice.Când nu a mai mers la serviciu, s-a simţit dezamăgită de sine, a crescut lipsa de stimă personală şi soluţia temporar ă a fost alcoolul, modul de a scapa şi de a evita confruntarea cu diferitele probleme existenţiale. În consecinţă, şi dispoziţia ei afectivă a fost afectată şi au apărut simptome de tip depresiv; personalitate sensibilă în general, pacienta a devenit tristă, mintea ei s-a populat cu idei negative, chiar legate de sinucidere; prezentul, trecutul şi viitorul sunt privite într-un mod negativ. Încrederea în propriile posibilităţi şi abilităţi a scăzut semnificativ.

5

Pentru a se simţi mai bine a folosit alcoolul care, pentru o perioadă scurtă de timp, i-a adus liniştea necesar ă, atât că această pace era falsă şi a produs diferite tulburări.Nivelul Pd indică absenţa unei implicări emoţionale în relaţionarea umană şi în orice activitate, incapacitatea de a învăţa din propria experienţă, propriile greşeli şi chiar dezacordul cu normele sociale. Are un control negativ în ceea ce priveşte regulile sociale şi valorile acceptate de marea majoritate a semenilor: bând, violează normele sociale şi găseşte o posibilitate de a evita temporar constrângerile sociale.Putem observa şi împrejurarea, pe care autorii manualului testului o prevăd, faptul că, în situaţia în care scorul la Pd este la fel de înalt ca cel de la Sc, este vorba de o persoană nevrotică. Pe de altă parte, potenţialul legat de halucinaţii şi iluzii poate fi direct evaluat ca efect psihologic al abuzului de alcool. Aceste manifestări sunt legate cumva de ideile de tip paranoid. Scala identifică trei tipuri de persoane: cei care prezintă un nivel înalt de senzitivitate; persoane cu o moralitate excesivă, care îşi susţin raţionalismul; indivizi ce sunt suspicioşi şi nu cred pe nimeni. Pacienta este un tip senzitiv, dar este posibil să existe şi o doză de interpretativitate datorată nesiguranţei.Scorul Ma este explicabil ca efect al alcoolului; în primul stadiu, consumul alcoolului conduce spre o dispoziţie „bună”, tendinţa spre exhibare a resurselor şi impulsurilor exhibate care este asociată cuiritarea şi nervozitatea, uneori cu un comportament violent.Scorul de MF indică o identificare bună cu rolul social asociat statutului feminin

6