mmm

w m g m

w m i•.— ---

j r s r mmm m a

?. ^ , '

W¥f■

\t C '. • 5\ '

:

S l t l l

' - »J ---------------- l _ ------------- . m m J w L

?m ;> z - t

ORGAN AL CULTULUI CREŞTIN A.Z.Ş. ■— REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA

'

I K »

i i

' i:«..■i S s i

mm mm mm î * * .

l v .

■W m k

::Z . -r. : \ y-

■ B K M B a M r » v^ *1 5«sf *3% ~ 3

K1W3p Fj t *

mrn

■M M

■ kmm

‘H * ?

%

LVH

#

■

mmSKSSSBS^

ă l *1181

t*>PAGINA PREŞEDINTELUI ÎL' ?r' ' fiC

Iubiţi fraţi şi stimate surori, Scumpi fraţi conlucrători:

\tiA

’i

A

\ cu rg erea im p lacab ilă a t im p u lu i ne -a ap ro p ia t ^ de m o m en tu l în ch id erii u n o r co n tu r i şi al des­

ch id e rii a lto ra , fe re s tre sp re ceea ce a fost şi... sp re ceea ce va veni. N e a f lăm la co n flu en ţa a două in fi- n itu r i , cel a l t im p u lu i trec u t şi ace la a l v iito ru lu i, in te rsec ta te d o a r de p rezen t, de pe p ra g u l c ă ru ia ne silim să desc ifrăm că ră r ile destu l de s inuoase a le ev e ­n im e n te lo r ce ne a şteap tă .

Ne silab is im trec e re a p asag eră p r in tim p, agon i­sin d p e n tru b a la n ţa cea fă ră de g reş a ceru lu i, t r ă ­irea n o a s tră z iln ică şi u n iv e rsu l lău n tr ic , in tim , al f i in ţe i n oastre , t r ă i r i ce au l ib e ră cale sp re n e m ă r ­g in ire a h a ru lu i d iv in şi a iub irii in fin ite .

L a ceasul socotelilor (1 C orin ten i 11, 31), dep lîngem scăderile şi g re şu rile n o astre şi ro s tim îm p re u n ă cu ace la oare a cunoscu t a m ă răc iu n ea în frîngerii, d a r şi b u cu ria ie r tă r ii şi a în ă l ţă r i i , a a ju n g e ri i du p ă in im a Celui A to tp u te rn ic (Fap te 13, 22) :

„ F e r i c e c e d e c e l c u f ă r ă d e l e g e a i e r t a t ă , ş i d e c e l c u p ă c a tu l a c o p e r i t

F e r i c e d e o m u l ,c ă r u i a n u - i ţ i n e î n s e a m ă D o m n u l n e l e g iu i r e a ,

ş i In d u h u l c ă r u i a n u e s te v ic le n ie !“

Ps. 32, 1-2.

Se cuv ine şi este n u m ai d rep t, ca la cu m p ăn ă de an i, să desch idem la rg f i in ţa n o a s tră şi conştien ţi de to t ceea ce avem , să ad u cem m u lţu m ir i sincere D ă tă ­to ru lu i a toate , p e n tru to t ceea ce am p rim it şi p e n ­tru to t ceea ce am rea liza t în cu rsu l an u lu i 1980, ră m în în d în să sm eriţi în p ra g u l no u lu i an , p lin i de n ă d e jd e în b u n ă ta te a C elui ce n e -a iu b it f ă ră de h o ­t a r şi ne-a să p a t în p a lm ele Lui, p u r t în d u -n e astfel p e n tru to td eau n a cu El.

Este n u m a i d re p t să d ăm glas recu n o ş tin ţe i n o as ­tre p e n tru pacea, lin iş tea şi p îin ea pe care am av u t-o zilnic pe m esele noastre , cu care n e -am h ră n it , şi să r id icăm p a h a ru l izb ăv irilo r p e n tru ad ie rea p lă ­cu tă a D u hu lu i în v ia ţa B isericii şi a f iecăru ia d in tre noi, cu d o r in ţa s f în tă ca aceas tă ad ie re să se t ra n s ­fo rm e în re v ă rsa re a fă ră op re liş ti a D u h u lu i S fîn t în P lo a ia T îrzie.

N ăzuim sp re d esăv îrş ire şi sp re re a liza rea în d re p ­tă ţ i r i i îm p ă rtăş ite în e x p e r ien ţa v ie ţi i n o as tre sp ir i ­tuale , sp re îm p lin ire a d ez id e ra tu lu i d iv in e x p r im a t a t î t de categoric de aposto lu l P e tru , a ş tep ta rea şi g ră b ire a sosirii z ilei D om nulu i (2 P e t ru 3, 12).

Ca b en efic ia ri a i m u ltip le lo r b in ec u v în tă r i pe care le -am a v u t d in p lin în an u l d in care n e -a ră m a s doar a m in tire a şi în sc r isu r ile fa p te lo r în a rh iv e le cerulu i, se cuv ine să m ate r ia liz ăm în fap te şi a ti tu d in i, lo­ia l i ta tea n o a s tră fa ţă de ace ia c a re ţ in c u m p ăn a păcii şi a bu n e i s tă r i în ţ a r a n o astră , şi c are se îngrijesc de belşugul m eselo r n o astre ; p e n tru cei care c re io ­n ează şi în tin d pe o rizon ta le le şi v e rtica le le ţă r ii n o as tre u t ilu l şi frum osu l, veg h in d ca ad ie rea p lă ­cu tă şi co n tin u ă a l ib e r tă ţ i i ce d ă fo rm ă, co n ţin u t şi

p re ţu ire s tră d a n ii lo r noastre , să nu fie tu lb u ra tă şi zăgăzu ită de n im en i şi n imic.

P e n tru to a te acestea , cum şi p e n tru to t ceea ee este cu m u lt m a i b ine să n u rostim , ci să le p ă s trăm ca u n tezau r în f i in ţa n o as tră , tezau r pe care să-l ch e ltu im c lipă de c lipă p e n tru b inele şi fe ric irea a lto ra şi a tu tu ro r , se cuv ine

„ S ă d ă m D o m n u lu is la v a c u v e n i tă N u m e lu i S ău ,

şi s ă n e în c h in ă m î n a in t e a L u iî m b r ă c a ţ i în p o d o a b e s f in te . P s . 29,2.

C ă c i m a r e e s te b u n ă t a t e a Sa,p e c a r e o p ă s t r e a z ă p e n t r u ce i c e se t e m d e El.

şi p e c a r e o m a n i f e s tă , f a ţ ă d e c e i c e s e î n c r e d în E l. P s . 31,19.C ă c i D o m n u l . . . e s te b u n ;B u n ă t a t e a L u i ţ i n e î n v ec i,Ş i c r e d in c io ş i a Sa,

d in n e a m , î n n e a m .

Ps. 100,5.

De aceea, p e n tru a s ta cum se cuv ine în fa ţa te n e ­b re lo r an u lu i ce se p ro filează la orizont, ne legăm cu con ştiin ţa c la ră şi l ib e r c o n sim ţită de C u v în tu l Său, C u v în tu l V ieţii, ca El să ne fie o can d e lă p e n tru p i ­c ioarele n o as tre (Ps. 119, 105), şi o lu m in ă pe c ă ră ­rile n o as tre ca să n u b îjb îim în în ţe leg e rea şi t r ă i ­rea ad ev ă ru lu i, şi nici să n u ne poticnim ... căci în lu m in a Sa vedem lum ina . Ps. 36,9.

A cum , în c lipa ad ev ă ru lu i ce în f io a ră p ă ş irea av în - ta tă spre... „m îin e“, să n e sm erim in im ile şi în treag a n o astră f i in ţă spre îm p lin ire a tu tu ro r o r în d u ir i lo r Sale. Căci D um nezeu este bun , ia r la u m b ra a r ip ilo r Sale găsesc f iii oam en ilo r adăpost. Ps. 3G,7.

R ecunoscă to ri p e n tru trecu t, p lin i de în c red ere p e n tru p re ze n t şi v iitor, r id icăm d in in im ile şi f i in ţa n o as tră u n E ben-E zer a l ex p e rien ţe lo r n o a s tre cu U rz ito ru l şi D esăv îrş ito ru l M în tu ir i i n o as tre (Ev. 5,9), un a l ta r al co n sacră rii n o as tre fă ră de reze rve lu c ră ­rii şi ch em ării no as tre în Isus H ris tos D om nul nostru .

P lin i de tea m ă sf în tă şi de conştien ţa n im icniciei noastre , d a r şi de cotele v a lo r ii la care n e -a p re ţu i t cerul, ne în c re d in ţă m cu to tu l în m în a L ui călăuzi­

toare , ne în c red em în El, căci ş tim şi avem c e r t i ­tu d in ea că El va lu c ra (Ps. 37,5) sp re desăv îrş irea şi îm p lin irea ch em ării noastre .

„Căci aşa vo rb eşte D om nul, c are te -a făcut... Nu te tem e de n im ic , căci E u te izbăvesc, te chem pe nu m e : eşti a l Meu. Dacă vei trece p r in ape, Eu voi

fi cu tine , şi r îu r ile n u te vor îneca ; dacă vei m erge

p r in foc, n u te v a a rd e şi f la c ă ra n u te va cuprinde .

Căci Eu s în t D om nul, D um nezeu l tău , S fîn tu l lui

Is rael, M în tu ito ru l tău... De aceea, p e n tru că a i p re ţ

în ochii Mei, p e n tru că eşti p re ţu i t şi te iubesc, dau

oam en i p e n tru T ine şi p opoare p e n tru v ia ţa ta. Nu

te tem e de n im ic , căci Eu s în t cu tine ." Isa ia 43,1-4.

D. Popa

§£nf)

5n

w

Vvnw

9VV

5

m(j»w

V

f)

vw«

1

C o n fe rin ţa p e n tru se c u rita te şi co o p era re în E u ro p a — M adrid , 11 n o iem brie 1980 — a fost h o tă r î tă cu doi an i în u rm ă , c în d la p rece ­d e n ta r e u n iu n e de l a B e lg rad s-a s tab ili t ca o e ta p ă necesa ră , de con­tin u ita te , aceas tă re u n iu n e , cu scopul de a ex am in a m o du l în care se ap lică şi se m a te r ia lizează ho- t ă r î r i le de în se m n ă ta te is to rică cu ­p r in se în A c tu l f in a l de la H el­sinki, se m n a t în a n u l 1975 de cei 35 şefi d e s ta te sa u g u v e rn e a i ţ ă ­r i lo r p a r tic ip a n te şi a d o p ta rea de no i m ăsu ri în v ed erea im p u ls io n ării a p lic ă r ii d o cu m en te lo r sem nate .

R eu n iu n ea de la M a d rid îşi ju s ­tifică şi m ai p re g n a n t n eces ita tea d a to r i tă s i tu a ţie i in te rn a ţio n a le d eo ­seb it de com plexe, g rav ă şi c o n tra ­d ic to r ie p r in a m p lif ic a rea fă ră p re ­ceden t a cursei în a rm ă r ilo r , in te n ­s if ica rea po liticii de d o m in a ţie şi am estec în t re b u r i le in te rn e , de con ­so lid a re şi îm p ă r ţ ire a zonelor de in f lu en ţă , ad în c irea crizei econo ­m ice, p e rp e tu a re a conflic te lo r e x is ­ten te şi a p a r i ţ ia a lto ra noi.

Ia tă de ce sp e ra n ţe le E uro p ei — şi de c t n u a le în tre g u lu i glob — s în t în d re p ta te sp re M adrid , c ă tre m asa d ia logu lu i re p re z e n ta n ţi lo r s ta te lo r sem n ata re , a ş tep tîn d ca e- fo r tu l co n ju g a t a l ace s to ra să de ­c lanşeze în tr -o ac ţiu n e pozitivă p ro ­cesul v ita l a l dezv o ltă rii colaborării, secu rită tii , destinderii, d eza rm ării şi păcii.

P e baza p ro p rie i şi bogate i sa le ex p erien ţe , la M adrid , R om ân ia se p re z in tă a n im a tă de h o tă r îre a ca te ­

C P i P E O I N l I— Pagina preşedintelui c. II— Poziţia delegaţiei Româ­

niei la Conferinţapentru securitate şi co­operare în Europa —Madrid 1980 ................. 1

— A 53-a Sesiune A.Z.Ş. 2— In casa o la r u lu i ............. 7— Un nou Eben-Ezer . . . 9— îm prejurările care au

favorizat apariţia Miş­cării Sabatariene . . . . 10

— Realizări ....................... 13— Un ajutor potrivit . . . 14— Din viaţa Bisericii . . . 16— Nazaretul ....................... 18— Ecouri după Adunarea

Generală a U niunii . . . 19— Sfîrşit de c a l e ................ 19— întrebări şi răspunsuri 20

gorică de a-şi ad u ce în co n tin u a re co n tr ib u ţia sa, u n a n im ap rec ia tă , la cauza secu rită ţi i şi cooperării pe con tinen t. In i t in e ra r iu l po litic scan d in av a l p re şed in te lu i N icolae C eauşescu, s-a ev id e n ţia t f a p tu l că, A c tu l f in a l de la H elsink i constitu ie u n to t u n i ta r şi ca a ta r e acest d o ­cum en t, cu a n g a ja m e n te le pe care le con ţine , t reb u ie în d ep lin it în to ta ­l i ta te a lui. A bso lu t, f ieca re com po­n e n tă a acestu i do cu m en t este im ­p o r tan tă . R e la ţii le politice, a le coo­p e ră r i i econom ice şi cele ce p rivesc co n lu c ra rea tehn ico -ş tiln ţif ică , ca şi

d re p tu r i le om ulu i, au im p o r ta n ţa lo r in d iscu tab ilă , r ă m în în d to tu ş i ca o p ro b lem ă de o neces ita te cu to ­tu l spec ia lă a se rezo lva p ro b lem a d e za n g a jă r ii m il i ta re şi d eza rm ării.

De la H elsink i la M adrid . în cei cinci an i c a re s -a u scurs, n u s-a rea l iza t nici u n p ro g re s rea l, e fec ­tiv, în d irec ţia s to p ă r ii curse i în a r ­m ă r i lo r m ere u m a i p e r fec ţio n a tă şi m a i pericu loasă. D atele s ta tis tice ,în t re v e la to a re sp re a în ţe lege g ra ­v ita tea s ituaţie i.

Ia tă de ce R o m ân ia su s ţin e de m u ltă v re m e id ee a u ne i co n fe r in ţe eu ro p en e co n sac ra tă dezan g ajă rii m il i ta re şi d e za rm ă ri i , c a re în m a i m u lte e tap e să dea p o sib ilita tea

d ep ăş ir i i g re u tă ţ i lo r e x is ten te şi lu ­a re a u n o r m ăsu ri care să conso li­deze în c red erea re c ip ro că în p rezen t g ra v a fec ta tă .

Pacea , s ta b il i ta tea m ond ia lă , a p ă ­ra re a m ar i lo r v a lo r i a le civ ilizaţie i şi p rogresu lu i n u se p o t baza pe „ech ilib ru l te ro a re i“ cu rse i în a rm ă ­r i lo r ci pe o p o lit ică re a l is tă de de ­za rm are , d eoarece a şa cum a ra tă p re şed in te le ţă r i i no astre , E xce len ţa Sa D om nul N icolae C eauşescu : „C ursa în a rm ă r i lo r p o a r tă în sine g e rm enu l ru p e r ii ech ilib ru lu i m ili ­ta r şi a scu ţir ii în co rd ă rii in te rn a ţio ­nale. De aceea, apare m u lt m a i lo ­gic şi m ai f iresc să se ac ţioneze p e n tru re a l iza rea u n u i ech ilib ru m i­l i ta r n u p r in sp o r ire a în a rm ă r ilo r , ci p r in red u ce rea acesto ra , p r in t r e ­ce rea fe rm ă la a c ţ iu n i concre te de d eza rm are şi, în p r im u l r în d , de de ­za rm are n u c lea ră , la e lib e ra re a po p o a re lo r de a ce as tă c re a p o v a ră şi de acest sp e c tru a m e n in ţă to r" .

R o m ân ia este p ro fu n d in te re sa tă ca în E u ro p a şi în lum e, să f ie in ­s ta u ra t t ra in ic u n c lim a t de în c re ­de re şi la ig ă co laborare , de secu ri­ta te şi pace, d e s tin d e re , co lab o rare şi in d ep en d en ţă . A cţio n în d tem ein ic in aceas tă d irec ţie , R o m ân ia a ho- târît, recen t, p e n tru a d o u a oa ră consecutiv , o re d u ce re a b u g e tu lu i său m il i ta r an u al, aceas ta co n stitu ­in d u n e x em p lu d e d ep ăş ire a f r a ­zelor de b u n e in ten ţii .

O ex p res ie a p re o cu p ă r ilo r s ta ­to rn ice , consecven te f a ţă de n ecesi­ta te a p rocesu lu i de c o n tin u ita te a secu rită ţi i şi des tin d erii, o consti­tu ie p ro p u n e rea făcu tă de m in is ­t ru l de e x te rn e Ş te fan A ndre i, care a fost îm p u te rn ic i t să re a f irm e in v i ­ta ţ ia pe care şe fu l s ta tu lu i ro m ân a ad resa t-o oficial, ca v iito a rea R e u ­n iu n e p e n tru S e c u r ita te şi Coope­r a r e a s ta te lo r eu ro p en e să a ib ă loc în c ap ita la R om ânie i, la B ucureşti. P ro p u n e re a a fo s t p r im ită cu m u lt in te re s şi sp r i j in i tă d e n u m ero ase state .

R ep rezen tan ţii ţă r i i n o astre la M ad rid d ep u n to a te e fo r tu r i le posi­b ile în ved erea so lu ţionării o ricărei

p ro b lem e n u m ai pe calea t r a ta t iv e ­lor, să se ev ite izb u cn irea d e noi conflicte , să n u se recu rg ă la ac­ţ iu n i de n ici u n fe l c âre să d u că ia în co rd a re , la în ră u tă ţ i re a v ie ţi i in te rn a ţio n a le .

R o m ân ia se p ro n u n ţă fe rm şi deschis îm p o tr iv a co n cep tu lu i de aşa zisă l ib e r ta te abso lu tă , f ă ră li ­m ite r a r e ca şi a ti tu d in i le in d iv i ­d ua lis te , înguste , n u ţ in seam a de in te rese le genera le , a le societăţii. S ub p re te x tu l u n o r „ d rep tu r i şi l i ­b e r tă ţ i n e în g ră d ite " a le o m ulu i, în d ife r ite ţ ă r i se p rom ovează concep ţii a n a rh ice şi te ro ris te , a u loc ac ţiu n i a ţî ţă to a re la război, a c ţiu n i v ă d it a n tiu m an e , se v io lează d re p tu r i le şi

l ib e r tă ţi le ce tă ţen ilo r, e x ace rb în d u ra faţă. d e to t ce în seam n ă d e m n i­ta te şi c iv iliza ţie um ană .

T o t pe l in ia aşa ziselor d re p tu r i şi l ib e r tă ţ i n e în g răd ite , d iv erse p e r ­so n a lită ţi po litice cau tă să d ep la ­seze accen tu l în p ro b lem a d re p tu ­r i lo r om ulu i sp re une le la tu r i fo r ­m ale sau lim ita te , tocm ai p e n tru a a b a te a te n ţ ia m ase lo r de la p ro ­b lem ele m a jo re c a re c o n fru n tă a - m en irea , p e n tru a c rea confuzii în d ife r ite le p ă tu r i sociale. EstompSnd p ro b lem e le v i ta le a le om en irii, aceştia se e r ije ază în a p ă ră to r i i d re p tu r i lo r om ulu i o ric înd şi o r i ­unde, fă ră să ţ in ă seam a că m ă su ra în făp tu ir i i lo r d ep in d e de condiţii econom ico-sociale de spec ificu l so ­c ie tăţii, ind iso lub il lega te de posi­b ili tă ţi le şi pe rsp ec tiv e le de dezvo l­ta re a le soc ie tă ţii sau s ta tu lu i re s ­pectiv .

L eg a t de se m n if ica ţia re sp ec tă r ii d re p tu r i lo r om ulu i s în t şi ce le la lte p r inc ip ii m en ţio n a te în A ctu l f in a l de la H e lsink i p recu m p rin c ip iu l su v e ra n ită ţi i şi eg a lită ţii în d re p ­tu r i a n a ţiu n ilo r şi sta te lo r, a in d e ­p en d en ţe i şi n eam estecu lu i în t r e ­b u r i le in te rn e , a in te rz icerii fo losirii to rţe i sau a m e n in ţa re a cu fo rţa , a re sp ec tă rii d re p tu lu i „de a -şi a lege şi dezvolta l ib e r s is tem ul politic, so ­cial econom ic şi c u l tu ra l41.

C red inc ioşii A d v en tiş ti de Ziiia a Ş ap tea s în t a lă tu r i de op in ia p u ­b lică d in ţ a r a no astră , c are cere şi sp e ră ca de lega ţii ţă r i lo r p a r tic i ­pan te , p ă tru n s e de m a re a r ă s p u n ­d e re ce le re v in e în acest în a l t for, să depăsească a n u m ite g re u tă ţ i ex is ­ten te , să fo rm u leze o b a ză tem e in i ­că p e n tru a d o p ta rea u n o r m ăsu ri co resp u n ză to a re de n a tu ră să a si­g u re o ev o lu ţie poz itivă p rocesu lu i de ed ificare a se c u rită ţi i şi coope­ră r ii eu ropene , de în fă p tu ire a a n ­g a ja m en te lo r s t ip u la te în A ctu l f i­n a ' de la H elsink i, în to ta l i ta te a lor.

N o ţiunea conform că re ia c reş tin u l t reb u ie să ad o p te o a ti tu d in e n e u tră ,

(con tinuare in pag. 8-a)

POZIŢIA DELEGAŢIEI ROMÂNIEI LA CONFERINŢA PENTRU SECORITATE Şl COOPERARE

ÎN EUROPA — MADRID 1980

N oiem brie -D ecem brie 1980 □

A 53-a Sesiune a Conferinţei Generale A.Z.Ş.

17—26 A p rilie 1980 — D allas, Texas.

^ ra în z iua de 19 iu lie 1975, la^ V iena, c în d p re şed in te le C on ­

fe r in ţe i G en e ra le A.Z.Ş. de a tunc i, fr . R. H. P ie rso n d ec la ra înch ise lu c ră r i le celei de a 52-a S esiune a C onferin ţe i G en e ra le A.Z.Ş., ad re - sîn d .p a r tic ip an ţilo r i n v i t a ţ i a : „La rev ed e re , la 17 ap ril ie 1980 la Dallas, T ex as" .

A m z îm b it cu to ţii la g în d u l r e ­ved erii peste c inci an i. F ieca re ş ti ­am că un ceas, o zi, po a te ad u ce m u lte su rp rize . D a r c inci an i ? Şi t im p u l s-a scurs, a şa cum zicea p ro - i e tu l 'fsaia : „A dăugaţi a n -la -am şi lă s a ţ i să rb ă to r i le lo r să-şi facă ocolul lo r“ . Isa ia 29, 1 u.p. In t r - adevăr... cinci ani s tă te a u în a in te , d a r p sa lm is tu l sp u n ea : „se d uc an ii ca u n sunet..." P sa lm i 90, 9 u.p. Şi an ii aceş tia a u t r e c u t în to cm ai ca u n su n e t şi în z iua de 13 ap ril ie 1980, u n g ru p de de legaţi şi p a r t ic i ­p a n ţi au p leca t p e calea ae ru lu i sp re D allas, T exas. A fost cel m ai n u m e ­ros g ru p ce a p a r t ic ip a t v reo d a tă la o Sesiune a C o n fe rin ţe i G enerale.

D upă o esca lă la F ra n k fu r t şi u n a la L o n d ra , t ra v e rs în d apoi im en sa în tin d e re a A tlan ticu lu i, a m a te r i ­z a t la N ew Y ork. Aici, m em b rii Co­m u n ită ţi i R om âne A.Z.Ş., d in N ew Y ork a ş te p ta u cu n e ră b d a re sosirea so lilor d in R om ân ia . O în tî ln ire m in u n a tă , c în d b u c u r ia şi fe r ic irea s tră lu c e au pe fe ţe le tu tu ro r . P r in g r i ja p a s to ru lu i E d u a rd D iaconescu şi a C om ite tu lu i C om unită ţii , am fost re p a r t iz a ţi la d ife rite fam ilii, căci f iecare d o rea să a ib ă u n m u sa ­f i r d in R om ânia , să afle veşti d e s ­p re cei drag i.

In d im in e a ţa zilei de jo i 17 a p r i ­lie 1930, d eco lă m ' de pe ae ro p o rtu l L a G u a rd ia — N ew York, şi d u p ă tre i ore de zbor a te r iză m pe a e ro ­p o r tu l d in D allas. A fo s t o zi f r u ­m oasă, sen ină, se ză reau c îm piile şi la n ţu r i le d e m u n ţi p e c a re le -am tra v e rsa t. A e ro p o rtu l este d e p a rte de oraş, d a r se po a te a ju n g e des tu l de rep ed e în o raş cu ta x iu r i sau au tobuze.

S în tem cazaţi la H otel R a m a d a In n , u n d e a m fost în tîm p in a ţi de f ra ţi i de la D iv iz iunea E uro—A frica.

Jo i 17 a p r il ie 1980 ca n iş te v a lu r i n e sfîrş ite şi ca u n d e le u n u i r îu so­seau la D a llas d e lega ţiile p a r tic i ­p a n ţi lo r d in lu m ea în treag ă . Se p o ­tr iv e sc a ic i cu v in te le p ro fe tu lu i: „R i- d ică-ţi ochii îm p re ju r şi priveş te , to ţi se s tr în g şi v in la t in e !“ Isa ia 60, 4. D in su d şi no rd , de la a p u s şi r ă să ri t , d in in su le le o ceanelo r so ­sesc n eco n ten it d e lega ţi d in peste 190 de ţă r i . E n tu z iasm şi b u cu rie în tî ln eş ti la f ieca re pas. A lbi, n e ­g r i şi ga lben i, f r a ţ i în H ristos, se îm ­b ră ţişe a ză şi se s ă ru tă cu m u ltă d u ­

ioşie, in im ile lo r fiind p lin e de d r a ­goste d iv ină .

L a o re le 18 în „C onvention C en- te r “ , c lăd irea în să lile c ă re ia se vor d e sfă şu ra lu c ră r i le acestei a 53-a Sesiune, a re loc p r im a în tî ln ire . L u - crăr-ile în p r im e le z ile se v o r d e s ­fă şu ra în sa la n u m ită A re n ă şi în a lte două să li m ai mici, i a r lu c ră ­r i le d in u l tim e le două zile se v o r d esfăşu ra în s a la cea m are . P e f u n ­d a lu l p o d iu m u lu i u n d e v a lu a loc p rezid iu l, s tă sc ris cu l ite re u r i ­aşe : „ By H is S p ir i t“ (P rin D u h u l Său), ia r d e o p a r te ş i a l ta s în t a şeza te d ra p e le le tu tu ro r celo r 190 de ţă r i p a r tic ip a n te la lu c ră r i le aces- tei sesiuni.

P re şe d in te le D iv iziun ii In te r -A m e - r ican e a n u n ţă c în ta re a de d esch ide ­r e „P loa ia t îrz ie p ro m isă" . M ii de voci se u n e sc în a lău d a p e D u m ­nezeu şi a-L ru g a să-Ş i îm p lin ească fă g ăd u in ţa S a p r e ţ i o a s ă : „P loa ia tîrz ie p ro m isă , T r im e te -ac u m T e r u ­găm ; In im a n o a s tră - i desch isă, ’N a - in te a T a n e p lecăm ". R u g ăc iu n ea de desch idere este ro s t i tă d e fr . W. j . H ackett, v ice -p reşed in te a l C onfe ­r in ţe i G enera le .

Apoi, de leg a ţii şi în tre a g a a s is ten ţă este s a lu ta tă de con­d u că to r ii o rg a n iz a ţii lo r A.Z.Ş. pe te r i to r iu l c ă ro ra a re loc a 53-a Se­s iune a C o n fe rin ţe i G enera le .

„Este a t î t u n p r iv ileg iu c it şi o deoseb ită p lăc e re p e n tru m in e " , sp u n e a p re şe d in te le D iv iziun ii N ord A m erican e şi C an ad a , „ca în n u m ele f ra ţi lo r şi su ro r i lo r d in a ceas tă Di­v iz iune să v ă ad resez u n că ld u ro s b u n v e n it Dvs., d e leg a ţilo r şi in v i ­ta ţ i lo r d in to a te c o n tin en te le şi in su ­lele m ărilo r .D e cinci a n i d e zile p r i ­v im sp re z iu a aceas ta şi a m a ş te p ­ta t -o c u m u ltă n e răb d a re . A ceasta este n u m a i o p re g u s ta re a co m u n i­un ii fe r ic ite d e c a re n e v om b u c u ra în d ecu rsu l veşn ic iilo r, în îm p ă ră ţ ia lu i D u m n ezeu " .

F r. B. E. L each , p re şed in te le U n i­u n ii d e C o n fe r in ţe A.Z.Ş. d in S u d - Vest. W. C. Jones, p re şed in te le C o n fe rin ţe i R eg iu n ii Su d -V es t ca şi C yril M iller, p re şed in te le C onfe ­r in ţe i T exas, sa lu tă cu m u ltă c ă l­d u ră p e to ţi p a r tic ip a n ţii la aceas tă sesiune.

In co n tin u a re , s e c re ta ru l g en era l a l C o n fe rin ţe i G enera le , fr . C lydeO. F ran z , p re z in tă n u m a i c îtev a d in te leg ram ele sosite pe a d re sa C on­fe r in ţe i G enera le , în c a re se u re az ă succes lu c ră r i lo r S e s iu n i i ; te le g ra ­m e p r im ite d in p a r te a p re şe d in te ­lu i S ta te lo r U nite , a p re şed in te lu i D iviziunii A.Z.Ş. T ra n s—A frica , p re ­şed in te le C olegiulu i A.Z.Ş., d in C on ­fe r in ţa N ig e ria d e ră s ă r i t şi d in p a r ­te a co n d u că to rilo r a lto r culte . F r.

C. O. F ran z . sp u n e în co n tin u a re j „D elegaţii la aceas tă sesiune re ­p re z in tă pe cei 3.308.191 ad v en tiş ti d in 190 ţă r i a le lum ii. In cad ru l B isericii A.Z.Ş. a ctivează u n n u m ă r de 81.672 a n g a ja ţi : pasto ri, m edici, profesori, m is ionari, p e rso n a l a d m i­n is tra tiv , etc. N e p a re r ă u în să că pe p a rc u rsu l t im p u lu i u n ii d in tre ei s în t d e sp ă r ţi ţ i de noi p r in m oarte . A stfe l în u ltim ii c inci an i au1 în ce ta t d in v ia ţă a t î t d in tre a n g a ja ţi i activ i c ît şi d in tre p ensionari, u n n u m ă r d e 1187. E d u re ro s d a r a v em în c re ­d in ţa re a că îi vom re în t î ln i la z iua înv ierii. P ro p u n să p ă s t ră m u n m o ­m en t de recu leg ere în m em o ria celor d isp ă ru ţi" . în tr e a g a a s is ten ţă păs- s trează un m o m e n t de tăcere .

U n g ru p d e b ă rb a ţi in to n e a ză c în ­ta re a Sesiunii, sp re a fi cu n o scu tă şi în v ă ţa tă de as is ten ţă , a l căre i su ­b iec t co n stitu ie m o tto -u l su b c a re i se v o r d e s fă şu ra lu c ră r i le Sesiunii „ P r in S p ir i tu l S ău “ (Z ah a ria 4, 6). i

S e c re ta ru l genera l face cunoscu t fa p tu l că n u m ă ru l de leg a ţilo r p re ­zen ţi este su f ic ien t p e n tru a se | d e c la ra desch ise lu c ră r i le celei de a i 53-a S e iiu n e a C onferin ţe i G en e ra le 1 A.Z.Ş.

P re şe d in te le C o n fe rin ţe i G enera le , «j fr. N eal W ilson a les la 1 ia n u a r ie 1979, c în d fr. R. H. P ie rso n a t re - b u it să se re tra g ă d in m otive de săn ă ta te , a d resează u n că ld u ro s b un v e n it la a ceas tă sesiune, tu tu ro r ce­lo r p rezen ţi : p asto ri, m em b ri ai b i ­sericii A.Z.Ş. şi in v ita ţi d in p a r te a a lto r biserici. în c u v în tu l ro stit, el scoa te în e v id en ţă c îteva lin ii d irec ­to a re p r iv in d b ise rica în to ta l i ta te a ei, în v ed erea îm p lin ir i i m a n d a tu ­lui d iv in . „T reb u ie să cunoaştem solia şi d o c tr in a n o astră" , sp u n ea p reşed in te le , „deoarece S a tan a , în lu p ta lu i îm p o tr iv a a d e v ă ru lu i va în ce rca să c la tin e s tîlp ii de tem elie ai c red in ţe i n oastre , a şa cu m sp u ­n ea şi Ap. P av e l, pe v re m u ri , p rez- b i te r i lo r d in Efes. De aceea fiecare m em b ru , lu c ră to r şi c o n d u că to r să fie b in e în te m e ia t în ceea ce p r i ­v eşte c e r t i tu d in e a c red in ţe i, p e n tru ca n ici u n fe l de a rg u m e n te sau d o c tr in e fa lse să n u n e c la tine .

„ P e n tru a îm p lin i m a n d a tu l ce D um nezeu n i l-a da t, căm in u rile no astre , fam ilii le şi c o m u n ită ţi le t r e ­b u ie să re f lec te c a ra c te ru l lui H ristos în m ijlo cu l sem en ilo r noştri. C u v în tu l sp u n e : „Voi s în te ţi lu m in a lu m ii“. F ie ca p r in tr -o co n sacra re dep lin ă f a ţă de D um nezeu, p r in tr -o s lu j ire sinceră , p r in u m il in ţă şi tă g ă ­d u ire d e sine, av în d p e D om nul H ris tos ca ex em p lu în a in tea o ch i­lo r n o ştr i, să f im p re g ă ti ţ i a -L în - tîln i c înd E l v a rev en i" .

C h ia r d in aceas tă se a ră se o rg a n i ­zează C om ite tu l de N u m iri. D u p ă în ­che ie rea se rv ic iu lu i d iv in cu c în ta re şi ru g ăc iu n e , f iecare D iv iz iune îşi s tr în g e d e leg a ţii în tr -o sa lă p e n ­t r u a h o tă r î a su p ra p e rso an e lo r care să p a r tic ip e la C om ite tu l d e N um iri, în g en era l acest co m ite t e ste a lc ă ­tu it d in p re şe d in ţii do U niuni. Astfel, p r in t r e cei p ro p u şi d in p a r te a D iv i­z iun ii E u ro -A frica în C om ite tu l de N u m iri a fost p ro p u s şi p re şed in ­

f T L .L i l - — — .............................................

Curierul A dventist

te le U n iun ii de C o n fe rin ţe d in Ro­m ân ia , D u m itru Popa.

C om ite tu l d e N um iri a fost a lc ă tu ­it d in 191 de delegaţi.. P re şed in te le C om ite tu lu i a fost a les f ra te le II. H. S. S ch m id t p re şe d in te le U n iu n ii de C o n fe rin ţe d in Sud, S.U.A. şi sec re ­ta ru l C om ite tu lu i fr. Dr. G rad y Sm oot, p re şed in te le U n iv e rs ită ţii A ndrew s. In a fa ră de com ite tu l de n u m ir i au m ai fost a l c ă tu i t e : un c om ite t de p lan u ri , u n com itet de h o tă r îr i şi u n com ite t de a c re d i ­tări.

P ro g ra m u l ziln ic începea la o ra 7,45. C îteva c în tă r i la î n c e p u t : solo, duete , q u a r te te şi apoi o ra de ru g ă ­c iune de la 8—9. In co n tin u are , lu ­c ră r i în com ite te sau lu c ră r i în sa lă p în ă la o re le 12. O p au ză sc u r tă p e n tru m asă. L a o re le 13,30 lu c ră ­ri le co n tin u ă p înă la o re le 17,30. Ia ră ş i o p au ză p e n tru m asa de sea ră , ia r de la o re le 18,45 m uzică v ocală sau in s t ru m e n ta lă şi ra p o a r te de ac t iv ita te a le D iviziunilor.

L a orele de ru g ă c iu n e s-au p re ­z en ta t u rm ă to a re le sub iecte : „Izvo­ru l soliei", „D iagnosticu l M are lu i M edic '1, „A u ru l c red in ţe i şi iu b ir i i11, ..H aina a lb ă a n e p r ih ă n ir ii D om nulu i H ristos" , „A lifie p e n tru ochi", „C he­m are la p o c ă in ţă 11, ,,Isus la u şă “ şi „R ăsp la ta b i ru ito ru lu i11. Aşa cum a ţi ob se rv a t fiecare sub iect îşi a re izvoru l în solia din A pocalips 3, 14—16, solia c ă tre a şap tea b iserică Lao- dicea.

V ineri 18 ap ril ie 1980 în cursul d im ine ţii, C om ite tu l de N u m iri a p re ­z en ta t d e leg a ţilo r p ro p u n e rea ca fr. N eal C. W ilson să fie a les ca p re şe ­d in te a l C onfe rin ţe i G en era le p e n tru u rm ă to r i i c inci ani. P ro p u n e re a a fost p r im ită cu m u lt en tuz iasm , de ­lega ţii şi în tre a g a a s is ten ţă r id ic în - du -se în picioare, gest sem n ifica tiv în cee=i ce p riv eş te v o tu l d e lega ţi­lor. F iind ch em a t pe pod iu m fr. N eal C. W ilson a venit. îm p re u n ă eu soţia, so ra E lionor W ilson. A u m ai fost in v ita ti ne pod ium si ta tă l si m am a f ra te lu i W ilson, ta tă l a s lu j i t ca p a s to r şi co n d u că to r m u lţ i an i în d ife rite D iviziuni.

F ra te le W ilson m u lţu m eş te de lega ­ţilo r p e n tru în c re d e re a a co rd a tă si apelează la to ţi cei p rezen ţi ca to t ­d e a u n a să fie a m in t i t în ru g ăc iu n ile lor p en tru a p u tea face fa ţă ră sp u n ­d e r ilo r so lem ne la care a fost che ­m at.

L a orele 11,45 a în cep u t p a ra d a a n u n ţa tă încă de se a ra trecu tă . T o ţi d e lega ţii îm b răca ţi în costu ­m ele n a ţio n a le a le ţă r i lo r respec-, tive, p u r t în d d ra p e lu l şi p a n ca r ta cu n u m ele ţării, e ra u p rezen ţi în fa ţa c lăd irii „C onven ţion C e n te r11. De aici m iile de d e lega ţi şi in v ita ­ţi d in cele 190 de ţă ri , s-au încolo­n a t, în d rep tîn d u -se sp re c en tru l o- ra şu lu i la locul d e n u m it „P arcu l m u lţu m ir i i11. Pe tro tu a re lu m e m u l­tă, curioşi să v a d ă aceas tă p r iv e ­liş te m in u n a tă . L a P a rc u l M u lţu ­m irilo r a a v u t loc un serv ic iu d iv in condus de P re şed in te le şi S ec re ta ­ru l G en e ra l al C o n fe rin ţe i G ene ­ra le . O fa n fa ră a in to n a t u n im n de laudă , apoi s-a c it i t P sa lm u l

103 ; 145 şi 9(5. Două co ru ri în a l ţă s lav ă lu i D um nezeu p r in c în tă r ile lo r d u p ă care fr. N eal C. W ilson ro steşte ru g ă c iu n ea de m u lţu m ire .

R ep o rte rii b iseric ii n o astre ca şi a lţ i re p o r te r i se în tre c ea u a f ix a p e p e licu lă c ît m a i m u lte aspecte de la aceas tă p a ra d ă m ai r a r în - t îln ită . Z ia ru l D a llas T im es H erald , care a c o n sa c ra t c îtev a pag in i în n u m ă ru l său de d u m in ică 20 a p r i ­lie 1980, C ongresu lu i m o n d ia l A.Z.S,. p re z in tă pe o p ag in ă în tre a g ă aspecte d e la p a rad ă . In u n a d in fo to g ra ­fii a lă tu r i de a l te delegaţii, a p a re în p r im p lan d ra p e lu l ţă r i i noas- t i e p u r ta t de de leg a ţia C u ltu lu i A.Z.Ş. d in R om ânia , îm b ră c a tă în fru m o ase le n o a s tre costum e n a ţio ­nale.

în to rş i în sală, se co n tin u ă lu ­c rările . In t re t im p , p re şed in te le şi se c re ta ru l C o m ite tu lu i de N um iri v in cu p ro p u n e rea p e n tru a lege ­re a nou lu i S e c re ta r G e n e ra l a l C onfe rin ţe i G en e ra le în p e rso an a fr. G. R a lph T hom son, u n f ra te de culoare, fo s t v ice -p reşed in te a l C onfe rin ţe i G enera le . P ro p u n e re a a fost v o ta tă de A d u n a re a G ene ­ra lă .

De a ltfe l, C o m ite tu l de P ro p u n e r i este com ite tu l c a re v a av ea cel m ai m u lt de lu c ru to t t im p u l sesiunii, f i in d şi u n co m ite t num eros, av în d şi s a rc in a de a p ro p u n e peste 300 de slu jb aş i la C o n fe r in ţa G e n e ra lă şi la cele 11 D iviziuni. P în ă la aceas tă sesiune a u fo s t n u m a i 10 D iviziuni, d a r C o m ite tu l C onfe rin ţe i G enera le , ţ in în d seam a de p re fa ­cerile sociale a găsit de cu v iin ţă ca în A frica, u n d e s în t peste tre i s fe r tu r i de m ilion de adven tiş ti, să se o rgan izeze o no u ă D iviziune cu o conducere locală. P ro p u n e re a a fost v o ta tă d e A d u n a re a G ene­ra lă .

V in eri se a ra se rv ic iu l d iv in a fost cel ob işnu it, cu v în tu l a fost ro s t i t de fr. H.M.S. R ichard , fon ­d a to ru l p ro g ra m u lu i „Vocea P ro ­fe ţie i11.

S îm b ă tă d im in e a ţa Şcoala de S ab a t, i a r la se rv ic iu l d iv in cu ­v în tu l a fo s t ro s t i t d e fr. B rad fo rd , u n f ra te de cu lo a re , p reşed in te le D iviziunii A m erica d e Nord. Solia p re z e n ta tă s-a a x a t pe ideea ce se găseşte în c a r te a P ro fe tu lu i Iere- m ia 7,1-7 : „ In d re p ta ţ i-v ă căile şi faptele... în fă p tu i ţ i d rep ta tea .. . n u v ă h ră n iţ i cu n ă d e jd i înşe lă toare ... n u m a i a şa v ă voi lăsa să locu iţi în locu l acesta... Noi p u tem veni la D um nezeu a şa cum sîn tem , d a r n u t re b u ie să ră m în e m aşa. T re ­b u ie să a ib ă loc o sc h im b a re r a ­d ica lă : în d re p ta re a că ilo r şi f a p ­telor. Şi a ceas ta să în ceap ă cu m ine, în casa m ea, în fa m ilia m ea şi apoi v a av ea e fec t şi în Casa D om nului.. E ste nevoie de p o că ­in ţă , c red in ţă , iu b ire şi f a p te bune. F o rm ele e x te r io a re şi cerem o ­n iile n u a d u c pace su fle ­tu lu i. N im ic n u e x is tă c a re să p o a tă în locu i iu b ire a s in ceră fa ţă de ap roape le , f a ţă de cel în n e ­voie, în lipsă. C u v in te le p ro fe tu ­

lu i ne u rm ăresc , n e p ro d u c în tr is ­ta re , d a r n e aduc fa ţă în fa ţă cu re a l i ta te a şi n u găsim n ici o scuză. S in g u ra rezo lv are e s t e : o sch im ­b a re în v ia ţa n o a s t ră 11.

S îm b ă tă se a ra d e la o re le 19-21 a fost o rg an iza tă o p re ze n ta re im ­p re s io n an tă „ P a n o ram a m în tu ir i i — v a lo a rea u n u i su fle t" . O scenă ce ce p re în c h ip u ia p r im ire a celor c red incioşi în îm p ă r ă ţ i a lu i D um ­nezeu, acolo u n d e n u v a m ai fi plîns, d u re re , m oarte , su fe r in ţă , boală. A fost o se a ră sub lim ă , u n m o m en t în ă lţă to r .

In cep în d cu z iu a de dum in ică , p ro g ra m u l s-a c o n tin u a t zi de zi cu lu c ră r i a le C om ite te lo r şi p re ­z en ta re a lo r în sa lă , d iscu ţii p r i ­v in d d o c tr in a şi M an u a lu l C om u­n ită ţ i i şi p re ze n ta re a ra p o a r te lo r D e p a rta m e n te lo r C o n fe rin ţe i G ene ­ra le .

A şa c u m am m ai am in tit , în fie ­care se a ră av ea loc p re ze n ta re a a c tiv ită ţi i f iecăre i Diviziuni.

L a o ra a n u n ţa tă , to ţi d e lega ţii D iviziunii re sp ec tiv e u rc a u pe po­d ium îm b ră c a ţi în costum e n a ţio ­nale . M ie rcu ri se a ra c în d a fost p re z e n ta t ra p o r tu l D iviziunii E u ro - A frica de c a re a p a r ţ in e şi U n iu ­n ea R om ână, fr. E. L udescher, p re ­şed in te le D iv iziun ii a a m in t i t în ra p o r tu l său în m o d specia l b ise ­r ica A.Z.S. d in R om ânia . P r in t r e a lte p u n c te d in p ro g ram a fost şi o c în ta re în l im b a ro m ân ă „V eniţi că v re a u a sp u n e ce face D um ­nezeu", solo ex ec u ta t de fr. T im iş A le x an d ru , p re şed in te le C onfe ­r in ţe i A.Z.S. Cluj.

U n a l t p r ile j de a face cunoscu ­tă ţ a r a n o a s tră şi lu c ra re a B ise ­ric ii A.Z.S. d in ţ a r a n o a s tră a fost in s ig n a com em ora tivă , îm p lin ire a a 110 an i de c în d solia a d v en tă a fost v e s t i tă în R o m ân ia (1870-1980), in signă c a re a fost d is tr ib u ită la su te de de lega ţi, m u lţ i f i in d ace ia c are a r f i d o r it să o a ibă.

A m a v u t p r i le ju l să n e în tî ln im deseori cu f ra ţ i c are n e -a u v iz ita t ta r a : f ra te le şi so ra : R.H. P ierson , fost p re şe d in te a l C o n fe rin ţe i Ge­ne ra le , f ra te le şi s o r a Pow ers, fost p re şe d in te a l D iv iziun ii E uro-A fî ica, f ra ţi i D elafie ld şi P a u l G ordon de la „E llen G. W h ite _ E s ta te“, c are ne re p e ta u m ere u că a m in tire a v i ­zitei lo r în R om ania , va ră m in e ne- ştearsă .

In cep în d de v in e r i sea ra 2 o ap rilie , p ro g ra m u l s -a d e s fă şu ra t în cea m are c a re av ea douzeci de m ii de locuri. V ineri şi s îm b ă tă n u ­m ă ru l p a r tic ip a n ţilo r a fo s t de peste pa tru zec i de mii.

C u v în tu l l a se rv ic iu l d iv in de v in e r i se a ra a fo s t ro s t i t de fr. R.H. P ie rso n , fo s tu l p re şe d in te a l C o n fe rin ţe i G en era le . T em a sa a f o s t : „Isus şi p ă ca te le popo ru lu i lu i D um nezeu".

„De lu n i de z ile“, sp u n e a fr. P ie rson , m -am ru g a t lu i D um nezeu să -m i d ea o solie p e n tru m a re a fam ilie m o n d ia lă ce se găseşte In sea ra aceas ta aici. Şi încă de m u lt ,

N o iem brie-D ecen ih rie 1980 3

tn tr-o d im in e a ţă g în d u rile p e n tru c a re m -am ru g a t, m i-au v e n it ca u n po top în m in te . E le se bazează pe u n te x t b ine cunoscu t al S c rip ­tu rii , c are c u p rin d e v estea cca b u n ă a d u să de în g er lui Tosif, v i ­i to ru l soţ al M ăriei : „Ea v a n aş te u n Fiu, şi-T vei p u n e n um ele Isus, p e n tru că El v a mîntMi pe poporu l L ui de p ăca te le sa le“. Matei 1,21. N aşte rea lu i Isus a fost unică . N ic iodată m ai în a in te şi n ici d u p ă a ceea D iv in ita tea n u a m ai lu a t f i re a um ană .

„F iu l lu i D um nezeu S-a fă cu t t r u p “ (Ioan 1,14) ; „născu t d in fe ­meie. n ă sc u t su b lege“ (Gal. 4,4) ; „as tfe l d a r , deoarece copiii s în t p ă r ta ş i s înge lu i şi cărn ii, to t aşa şi E l însuşi a fost deo p o triv ă p ă r ­ta ş la e le“ (Evrei 2,14) ; „a t r e b u i t să Se a sem ene f r a ţ i lo r Săi în toa­te lu c ru r i le 11 (v. 17) ; „El a p u r ta t p ă ca te le şi in f irm ită ţ i le n eam u lu i o m enesc aşa cum e ra el de slăbit d u p ă p a tru m ii de ani de păcat".

„A cesta este Isus c a re a v en it să m în tu iască pe p o p o ru l Său, de p ă ca te le sale. D ouă cuv in te im p o r­ta n te „S ău “ şi „sa le“. P ă c a tu l este v ră jm a şu l n o s tru cel m ai în v e rşu ­na t. C e este p ă ca tu l? Noi ră sp u n d e m co rec t d u p ă B ib lie „că lca rea Legii". Vei spune, da, d a r pop o ru l lu i D um nezeu n u m in te , n u fu ră , nu ucide, n u se în ch in ă la idoli, etc... E d re p t lu c ru l acesta. D ar is to ria p ă ca tu lu i m erg e ceva m ai ad înc , n u ră m în e n u m a i la l i te ra Legii. Isu s a v e n it să p re am ăre a sc ă L e­gea (Isa ia 42,21). Şi E l sp u n e că a av ea g în d u ri re le , şi o p r iv ire p l in ă de pofte, aceas ta în seam n ă că lc a re a p o ru n c ii a şa p tea (M atei 5,27.28). U ra şi m în ia d in in im ă co n stitu ie s ă m în ţa uc id e rii (v. 21. 22). V o rb irea p re a m u ltă este p ă ca t (Prov. 10,19), d isp re ţu ire a a p ro a ­pe lu i este p ă ca t (14,21) „g înduri nebune, s în t u n p ăca t" (24,9) ; „a şti să faci b ine le şi a nu-1 face este p ă c a t11 (Iacob 4,17) şi a lte le . Ne d ăm deci seam a că poporu l lu i D um nezeu p o a te av ea p ro b lem e le lu i spec ia le în ceea ce p r iv eş te is ­to r ia t r is tă a p ăca tu lu i. Tocm ai a- cestei p ro b lem e a p ă ca tu lu i b ise r i ­ca lu i D um nezeu treb u ie să-i a - co rd e p r io r ita te în v e d e re a în d e ­p ă r tă r i i lu i d in v ia ţa ei. P ă c a tu l se p re z in tă în m u lte fo rm e a d em e ­n ito a re . N u ne p u tem în g ăd u i a cocheta cu p ăca tu l. în ţe le p tu l So- lom on sp u n ea : „P o a te c ineva să ia foc în sîn, f ă ră să i se a p r in d ă hainele ? Sau p o a te m erge c ineva p e c ă rb u n i ap r in ş i, fără să-i ardă p ic ioa re le ?“ Prov. 6, 27.28. A pos­to lu l P av e l a v e r t iza pe cred incioşi: „F e r iţ i -v ă de orice se pare rău“, în a l te cu v in te să s tă m cît m ai de­parte de păcat. Isus ne poate ajuta să facem aceasta ; „Şi-I vei pune n u m e le Isus, căci El va m întui pe p o p o ru l Său de păcatele sa le11. Este privilegiu l nostru acela de a crede, de a accepta şi a ne bucura astăzi de îm plin irea acestei b inecuvîn- tate făgăduinţe11.

După o odihnă bună, dis-de-di- m ineaţă sîm bătă 26 aprilie, fie ­

c are se g răb ea să ap u ce u n loc în sa la m are .

D upă p re ze n ta re a c îto rv a b u căţi m uzicale s-a desch is Şcoala de Saba t, c are de această d a tă a a v u t u n fe l un ic de d e sfă şu ra re a p ro g ram u lu i. C lasa Şcolii de Sabat, p e p o d iu m a fo s t condusă de Dr. G eorge A k e rs de !a U n iv e rs ita tea A n d re w s şi e ra ro m p u să d in r e ­p re ze n ta n ţi de la fiecare D iviziune, în c o n tin u a re am a sc u lta t u n cor d in A frica, o o rch es tră d in In d o ­nezia, c a re av ea in s tru m e n te d in bam bus, coru l C olegiului d in Ca­n ada, i a r o rc h es tra sim fon ică a C onferin ţe i G e n e ra le condusă de d r. V irg in ia G ene R itten h o u se a e x e c u ta t C a n ta ta nr. 29 de Bach.

P re d ica a fo st ro s t i tă d e fr . N eal C. W ilson. D a r m ai în a in te de a- ceasta n o u l S e c re ta r G en e ra l pre- zen tîn d pe fr. W ilson sp u n e : „Fr. N eal C. W ilson a lu c ra t în A frica de Sud şi în In d ia (unde ta tă l său a fost p re şe d in te de D iviziune). A în v ă ţa t c îtev a d ia lec te a fr ic an e şi H in d i şi apoi c îtv a t im p a condus lu c ra re a în E gipt. F ra te le W ilson este p r im u l p re şe d in te a l C o n fe rin ­ţe i G en e ra le c a re este fiu l u n u i p as to r" .

Im p res io n a n t a fost m o m en tu l c înd b ă tr în u l ta tă , în v î r s tă de peste 80 ani, s tă te a a lă tu r i de fiu l să u ro s t in d ru g ă c iu n ea la desch i­d e rea se rv ic iu lu i div in .

Su b iec tu l p re z e n ta t în acea d i­m in e a ţă a t r a t a t p ro b le m a c a re t reb u ie să c o n fru n te zi de zi pe f iecare c red in c io s şi an u m e p ro ­b lem a pocăin ţe i.

R e ferin d u -se în cu v în tu l in tro ­duc tiv , Ia zile le p e trecu te îm p re ­u nă în s ă p tă m în a ce s-a scurs, la a tm o sfe ra fră ţe a scă , la m uzica p lă ­cu tă , la ra p o a r te le ce s -a u p re ­zen ta t, la lu c ră r i le ce s -a u efec ­tu a t , la ru g ă c iu n ile ce s -au în ă l ­ţa t , a m in tea p re şe d in te le C onfe ­r in ţe i G enera le , to a te acestea au co n stitu it o m a re în c u ra ja re p en ­t r u d însu l, şi a a d ă u g a t : „Aş dori ca m ai m u lt d e c î t p re şed in te le ales a l C o n fe rin ţe i Genierale, să f iu un p a s to r şi u n ex em p lu . Să fiu fo ­losit de D u m n ezeu p e n tru a p u tea rosti cuvinte d e curaj şi nădejde p e n tru f iecare d in tre noi, cu v in ­te care să ne a ju te să ne cu n o aş ­tem pe noi în ş in e şi n evo ile n o a s ­t r e sp ir i tu a le , cu v in te c a re să descopere iu b ire a lu i H ris tos fa ţă de păcă tos.

„Ş tiu că su b iec tu l pe care doresc să -l p rezin t, n u este u n sub iect p re a p l ă c u t ; d a r a tî ta t im p cît pă­c a tu l e s te o p ro b lem ă , noi t reb u ie să c ău tă m să f im g a ta a accepta so lu ţia D o m n u lu i H ristos. P r iv i ţ i în S c r ip tu ră ori u n d e se ra p o r te a ­ză o trez ire , o re în v io ra re , e a a fo s t în m od in v a r ia b il p re ce d a tă de în to a rc e re a c red inc ioş ilo r că tre D um nezeu p r in pocăin ţă , c e r în d o sch im b are a v ie ţi i lor, ca astfel, ei să a ju n g ă în a rm o n ie cu voinţa d iv ină . Mai m ult d e 60 de ori n i se sp u n e în N oul T es ta m en t să ne

pocăim . Solia c ă tre c inci d in cele şap te b iseric i d in A pocalips a fost să se pocăiască . P r im a p red ică a D om nulu i H ris tos a fo st d e sp re pocăin ţă.

„D ar ce e ste p o că in ţa ? P o că in ţa este ceva m ai m u lt dec ît o în tr is ­ta re , o p ă re re de rău . în t r i s ta r e a duce la pocă in ţă , d a r n u e pocă ­in ţă . P o c ă in ţa n u este d o a r o pe ­n ite n ţă , sau p la ta u n e i d a to rii, nu în sem n ează p la n u r i m ai m ari , o ri a lu c ra d in g re u şi a sacrifica . P o ­că in ţa n u este ace laşi lu c ru cu re fo rm a ţiu n e a . R e fo rm a ţiu n e a este adeseori re a l iza tă p r in e fo r tu r i le om ulu i p e n tru g lo r if ica rea p rop rie .

„ P a rab o la fiu lu i r is ip ito r este o i lu s tra re p e rfec tă a pocăin ţe i, î n e l s-a fă c u t o sc h im b a re a m in ­ţii, o sc h im b a re a in im ii, o sch im ­b a re a vo inţe i.

„P o căin ţa n u este o convingere sau u n s im ţă m în t. S în t m u lţ i care s în t convinşi d a r n u se pocăiesc n ic ioda tă . P o c ă in ţa n u este re ţ in e ­re a de la c îteva p ăca te — n u este o p rirea de la u n e le p ăca te , sau a le face m ai ra r .

„P o că in ţa este sincera în tr is ta re fa ţă de p ă c a t şi inc lude în d e p ă r ta ­re a d in v ia ţă a tu tu ro r p ă ca te lo r cunoscu te — şi a p ă ca te lo r n ecu ­noscute, de în d a tă ce D u h u l S f în t n i le descoperă . P o c ă in ţa n u este n u m a i a b ţin e re a de la ceea ce este rău , ea in c lu d e să v îrş irea a ceea ce este d re p t şi b ine.

„P o căin ţa este re zu lta tu l accep tă ­r i i in v ita ţie i lu i Isus de a deven i u n copil a l lu i D um nezeu . în c l in a ­ţia n a tu ra lă este de a a m în a lu c ru ­rile , a p r iv i sp re un t im p m ai po­tr iv it , a a ş tep ta îm p re ju ră r i m ai f a ­vorab ile . D ar n ic io d a tă n u vei av ea m ai m u lt t im p , n ic io d a tă n u vei avea o a l tă zi, m îine . A m in te ş te - ţi că n u m ai z iua de astăz i este a n o as tră . Da, n u m a i acum , n u m a i c lipa a ceas ta este s in g u ra n o a s tră ocazie s igură . N u p u te m a m în a ceva p e n tru m îine , căci n u s în tem siguri de d u p ă am iaza zilei de azi. Să a ce p tăm in v ita ţia M în tu ito ru lu i astăz i şi p r in tr -o p o că in ţă s in ceră să facem în aceas tă v ia ţă ceea ce este d re p t şi b in e ca să a v em p a r te de fe r ic ire a veşn ică îm p re u n ă cu M în tu ito ru l“.

D upă- am iază s -a p re z e n ta t u n p ro g ram m uzical. M uzică v o cală — solo, due t, c o r u r i ; m uzică in s t ru ­m en ta lă la p ian , v io ară , h a rp ă , o r ­chestre , etc. P ro g ra m u l a fo st con ­dus de f ra te le P a u l G ordon, se c re ta r a s is ten t la F u n d a ţ ia E llen G. W hite, c are n e -a v iz i ta t ţ a r a de d o u ă ori şi a ş tea p tă cu p lăce re m o m en tu l să re v in ă în tr -o a t re ia v iz ită .

în co n tin u a re a u fost in v ita te pe podium , sp re a li se a d re sa u n cu- v în t de recu n o ş tin ţă , c îteva fam ilii de m is ionari, p a s to r i şi m edic i, un ii în v î r s tă de a p ro ap e 80 de an i, c are a u lu c ra t c îte 40—50 an i în A sia şi A frica , ia r a lă tu r i de ei e rau c îteva fa m ilii t in e re c a re u rm a u să com ple teze locu rile ră m a se libere .

Cu a ces t p r ile j u n f a p t n e p re v ă ­zu t în p ro g ra m a im p re s io n a t în m od deoseb it în tre a g a a s is ten ţă . P o ­ves tea începe p r in a n u l 1913 în

m - Curierul A dventist

Coburg, G e rm an ia , c în d fa m ilia F r ie d e r ic h S te in m an n s , îm b ră ţişează c re d in ţa ad v en tă . In fam ilie e r a o fe t i ţă d e 6 ani, E rna . E a s-a h o tă r î t ca în v ia ţă să lu creze ca so ră m e ­d ica lă m is ionară . î n 1927 abso lvă Şcoala de su ro ri m ed ica le de tre i ani. Se căsă to reş te cu Dr. E m il K ru g er, m ed ic m is io n a r în Cairo, Egipt. Un m a re necaz se a b a te asu ­p ra fam ilie i. E rna, în m ai p u ţin de şase lu n i îşi p ie rd e so ţu l şi fiul. D ar în d u re rea e i n u se în to a rc e în ţară ci c o n tin u ă să în g r ijească de b o l­n a v i la Cairo. D upă cel de al doilea război m o n d ia l fr. N eal C. W ilson este n u m it p re şed in te a l U n iu n ii de C o n fe rin ţe A.Z.S. d in Egipt. El în ­f i in ţe az ă u n o rfe lin a t şi o in v ită pe E rn a K ru g e r să ia conducerea o rfe lin a tu lu i. Şi a cu m fem eia care îşi p ie rd u se un icu l copil, este m am ă a zeci şi zeci de copii. Intr-un con- ccdiu sc u r t în G e rm an ia îşi în - m o rm în tea z ă ta tă l , lă s în d acasă pe m am a ei v ăd u v ă . F o a r te cu r în d a a u z it că a m u r i t şi m am a . T recuse a p ro ap e o ju m ă ta te de secol de c înd E rn a ven ise în C airo . M ulţi d in tre b ă ie ţii şi fe te le din o rfe li ­n a t d ev en ise ră b ă rb a ţ i şi fem ei de v a lo a re în societate*

Şi în aceas tă d u p ă am iază tocm ai c înd pe podium se lu a u n in te rv iu E rnei K ruger, d in m u lţ im e a p a r d o u ă t in e re d in E g ip t care nu o v ă zu se ră de fo a r te m u lţi an i pe „m am a K ru g e r“, nici n u m ai ş tiau n im ic de d însa . O îm b ră ţ iş a ră , o s ă ru ta ră , îi m u lţu m iră p e n tru ceea ce a făcu t p e n tru ele. In clipele ace lea lac r im i se p re lin g e au d in b e lşug d a r n u n u m a i d in ochii ce ­lo r trei.

U rm ează m arşu l ţă r ilo r . C îte doi re p re z e n ta n ţi d in f iecare ţa r ă în costum e na ţio n a le , cu d ra p e lu l şi cu p lac a rd a cu n u m ele ţării, defi­lează pe p o d iu m în f a ţa asis ten ţe i, c are n u co n ten eşte aplauzele . D elega ţia C u ltu lu i A.Z.Ş. d in ţa ra n o a s tră a fost re p rez en ta tă de fr. D u m itru P o p a şi so ra G ab rie la Popa . D upă a ce as tă de f ila re care a d u ra t destu l de m u lt t im p pe po ­d iu m s în t p rezen ţi : p reşed in te le C onfe rin ţe i G enera le , v ice p re şe d in ­ţii, foşti şi ac tua li, cei 11 p reşed in ţi de D iv iziun i şi re p re z e n ta n tu l d e le ­ga ţie i U.R.S.S. f ieca re ros tin d un cu v în t p r iv in d ac t iv ita te a de viitor.

Ca u l tim punc t, u n cor şi o o r ­c h es tră de c irca 350 de p e rso an e e x ec u tă O ra to r iu l „Cei tre i îngeri d in A pocalips11 com pus de Prof. V irg in ia G ene R ittenhouse , doc tor în a r te le m uzicale.

C u v in te le de în ch e ie re a le P re şe ­d in te lu i C o n fe rin ţe i G en e ra le au fost : „D rape le le au d isp ă ru t (fie­care îşi luase d ra p e lu l c înd a defi­la t d u p ă am iază). L u c ră r ile s-au încheia t. T oate a c ţiu n ile şi h o tă r î- r i le a u fost cu p rin se în ra p o a r te le în tocm ite . In c u r în d sa la v a fi goală. A cum p u tem citi b ine c u v in ­te le ce e ra u aco p erite de drapele . Ia tă -le . E le să d ev in ă ru g ăc iu n ea n o a s tră : „Da, E u v in cu rînd . A m in ! V ino D oam ne Isu se“.

A şa s-a în ch e ia t cea de a 53-a Se ­s iu n e a C onfe rin ţe i G en era le în

ziua de 26 aprilie 1980 orele 19. P r ie ten i, cunoscuţi, fraţi şi surori, îşi luau rămas bun, se despărţeau cu d o rin ţa vie de a se m ai revedea p e acest păm înt şi dacă nu aici, la m a re a de cristal în împărăţia lu i D um nezeu .

Ce m in u n a tă , ce m ăreaţă a fost a ceas tă întîlnire a delegaţilor B i­sericii A.Z.S. din cele 190 de ţări, cu p r i le ju l celei de a 53-a Sesiuni a C o n fe rin ţe i Generale. Un tablou în m in ia tu ră a m ăreţei întîlniri des- sc risă de vizionarul de pe Patmos, u cen icu l iu b it Ioan, In Apocalips 7, 9.10. „D upă aceea m -am uitat, şi ia ta că e ra o m are gloată, pe care n u p u tea s-o num ere nim eni, din o rice neam , din orice sem inţie, din o rice no rod şi de orice limbă, care s tă te a în p ic ioa re în a in tea scau n u ­lu i de d om nie şi în a in tea M ielului, îm b ră c a ţi în h a in e a lbe , cu ra m u ri de fin ic în m îin i ; şi s tr ig au cu glas t a r e şi ziceau : „Mîntuirea este a D um nezeu lu i nostru , c are şad e pe scau n u l de d om nie şi a M ielu lu i".

în c ă o n o ap te în D allas şi d u m i­n ică d im in e a ţa g ru p u l de de lega ţi români au plecat de pe A ero p o r ­tul D allas la C hicago, p e n tru a p a r ­t ic ip a la ex cu rs ia o rg an iza tă de C o n fe rin ţa G e n e ra lă p e n tru v iz ita ­rea locu rilo r p r iv in d is to ria B ise­r icii A.Z.S.

P r im a p a r te a excursie i, în zilele de 27—29 a p r il ie a cu p rin s B a ttle C reek şi B e rr ie n Sp ings — M ichi- gan.

O raşu l B a tt le C reek a fost m u ltă v rem e c en tru l lu c ră r i i B isericii A.Z.S. C um a în ce p u t lu c ra rea aici? Ioseph B ates (1792—1872) c ăp itan de vapor, apo i p red ica to r , u n u l d in p r in c ip a lii în te m e ie to r i a i B iseric ii A.Z.Ş. se d usese în a n u l 1852 la B a ttle C reek. F iin d , dis de d im i­n ea ţă , n ecunosc înd pe n im en i aci se duse la p o ş tă şi în tre b ă pe d i­rec to r : „C ine es te cel m a i c in s ti t om d in lo ca lita te ?“ C a ră sp u n s la în treb a re , d irec to ru l îl p riv i, s tă tu p u ţin pe g în d u ri şi apoi îi d ă d u a d re ­sa u n u i c red inc ios p re zb ite r ian cu n um ele D avid H ew itt. F ra te le B ates a fo st b in e p r im it în casa acestu i c e tă ţe an care m ai apoi a d ev en it p r im u l a d v en tis t d in B a ttle C reek . La acea d a tă B a tt le C reek av ea 5000 locuitori, a s tăz i a v în d peste 50.000.

In an u l 1855 s-a m u ta t în B a ttle C reek re d ac ţia rev is te i R ev iew and H erald , a l c ă re i re d ac to r e ra fr. J a m es W hite, ad u cîn d u -ş i to to d a tă şi fam ilia , in v ita ţi f in d de g ru p u l de ad v en tiş t i d e aici. In a n u l 1863 to t aici s-a o rg a n iz a t C o n fe rin ţa G e ­n e ra lă , a v în d ca p re şed in te pe Jo h n B yington, şi sed iu l ei v a ră m în e aici p în ă în a n u l 1903 c înd se v a m u ta la T akom a P a rk , W ashing ton .

A m v iz i ta t casele în care a u lo­cu it p io n ie rii b ise ric ii A.Z.Ş. : J. N. L oughborough , so ţii J a m es şi E llen W hite , B elden , U r ia h Sm ith , Jo h n B y ing ton şi a lţii. In casa în care locu ia fa m ilia W hite , so ra E llen W h ite a scris c a r tea „T raged ia V eacu rilo r11. M u lte d in acele case s în t pe cale de d isp a riţ ie , o raşu l f i in d în cu rs d e s is tem atiza re .

S-a m ai v iz i ta t S an a to r iu l, T a b e r ­naco lu l şi f a b r ic a de a lim en te K e-

llog. De asem enea, cimitirul local Oak H ill unde sînt înm orm întaţi fratele şi sora W hite precum şi alţi m em ­bri ai fa m ilie i A m remarcat şi m orm întul directorului poştei Alonzo N oble (de care am am intit m ai înainte) şi morm întul lu i D avid H ew itt „cel m ai cinstit om din oraş“.

Spre seară am revenit la Berrien Springs şi am vizitat Universitatea Andrews, avînd călăuză pe fr. Popa Mihai, care şi-a luat în iun ie 1980 doctoratul la această Universitate. A m vizitat una din cele 5 com uni­tăţi a le Universităţii, B iblioteca ce se află într-un imobil cu trei etaje, precum şi alte anexe şi clădiri. U ni­versitatea A ndrew s are un număr de 700 angajaţi dintre care 300 pro­fesori u n v ie rs ita r i. A re o s ta ţie de rad io şi u n a de telev iz iune.

M arţi la p rînz , am deco la t de pe a e ro p o rtu l d in Chicago, şi am a te r i ­z a t fo a r te c u r în d la W ashing ton . O p lim b a re sc u r tă p r in cap ita la S ta ­te lo r U n ite şi m ie rcu ri d im in e a ţa 30 ap rilie , cu şase au tobuze , un g ru p de 240 excurs ion işti a p o rn it de la sed iu l C onferin ţe i G en era le în ex cu rs ia de no u ă zile în N oua A n ­glie, p a r te a de n o rd a S ta te lo r U nite, p r in locurile u n d e s-au n ă s ­cut, au t r ă i t şi lu c ra t p io n ie rii B i­sericii A.Z.Ş. acolo u n d e s-au pus tem eliile , acolo unde , aşa cum vom v ed ea în co n tin u a re , a u d e b arca t în an u l 1620 p r im ii p e reg rin i ce a u em ig ra t d in E uropa în A m erica, p e n tru a scăpa de ap rig e le pe rsecu ţii la care e ra u supuşi.

P r im a zi, o că lă to rie lu n g ă : W ash ing ton -D ansv ille , B uffa lo -C as- cada N iagara . S e a ra o cea ţă d easă n e -a îm p ied ica t să p riv im N iag ara lu m in a tă în cu lori ; n e -am m u lţu m it să o p r iv im d im in e a ţa pe o v rem e cu m ai p u ţin ă ceaţă.

A doua e ta p ă a fost la R ochester şi H ill C um orah . In R o ch es te r am v iz i ta t c im itiru l M o u n t H ope, u n u l d in cele m a i vech i şi m a i b in e o r ­gan iza te d in S.U.A. Aci este în m o r- m în ta tă so ţia şi cei doi copii ai p a s to ru lu i Jo h n N. A n d re w s (1829- 1883), p io n ie r adven tis t, n ă sc u t în P o land , M âine, c are la v î r s ta de 13 an i a c u n o scu t pe Isus ca M în- tu ito r p e rso n a l şi la 17 an i a în cep u t să ţ in ă S ab a tu l. î n fam ilie , ca copil şi t în ă r a s tu d ia t fo a r te m u lt , a s t ­fel că nici n u îm p lin ise 20 de an i şi p u tea citi B ib lia în şap te lim b i ; a v în d a b il i ta te a de a re p ro d u ce N oul T e s ta m e n t d in m em orie . în 18,50 d even i lu c ră to r b ib lic ia r în 1853 pasto r. In 1865 m em b ru a l Co­m ite tu lu i C o n fe rin ţe i G en e ra le şi în 1867 p re şe d in te a l C onfe rin ţe i G enera le . L a 15 sep tem b rie 1874, în so ţit de doi copii, a i săi C h arles şi M ary, se îm b a rc ă p e n tru E uropa, f i in d p r im u l m is io n a r t r im is de B i­serica A.Z.Ş. A m u r i t în E lv e ţia şi este în m o rm în ta t la Basel.

T ot la R o ch es te r a locu it şi lu c ra t t im p de tre i an i f ra te le şi so ra W hite , în tr e an ii 1852—1855. P e r i ­oada aceas ta a fost p e n tru ei grea, a fost m a rc a tă de sărăcie, d e scu ra ­ja re , bo a lă şi a lte necazuri.

L a P o r t G ibson am v ă zu t locul pe care a fo st şu ra în care s -au

N oiem brie -D ecem brie 1980f T |

ru g a t c redincioşii A.Z.S. d u p ă d a ta d e 22 O ctom brie 1344, c înd H ira m E dson a a v u t d esco p erirea cu p r i ­v ire la S a n c tu a ru l ceresc şi lucra ­rea de m ijlo c ire a D om nulu i H ris- tos.

L a F a irh av e n am v iz ita t cape lă în c a re a p re d ic a t W illiam M ille r şi în c im itiru l local am v ă zu t m o r- m în tu l acestu i b ă rb a t credincios.

P e n tru c îteva zile am fost cazaţi la u n cam p in g a l C u ltu lu i A.Z.S. la W innekeag , şi de aici n e -am d e ­p la sa t cu au to b u ze le în d ife r ite lo ­calită ţi.

I n z iua de 3 m ai 1980 S îm bătă , n e -am a f la t în cea m ai veche com u­n ita te A.Z.S., c lăd ită în a n u l 1843 în loca lita tea r u ra lă W ashington, s ta tu l N ew H am p sh ire . Is to ria ad - v e n tă ne sp u n e că f ig u rile cele m ai p ro e m in e n te a le p io n ie r ilo r A.Z.S. s -a u n ă sc u t şi t r ă i t în N oua A n ­g lie — Ja m es W h ite şi E llen W hite, Jo h n N. A n d rew s , U ria h S m ith şi a lţii.

Ja m es S p rin g e r W hite s-a n ă s ­cu t în P a lm y ra , M âine la 4 au g u st 1821 în tr-o fam ilie de p io n ie ri d in N oua Anglie. In tr -o b ro şu ră el a r a tă că ta tă l său desc inde d in u n u l d in p e reg rin ii ce a u v e n it pe co ra ­b ia M ay flo w er şi a u d e b a rc a t la P ly m o u th R ock în decem brie 1620. Ja m e s W hite s-a căsă to r i t la 30 au g u s t 1846 cu E llen H arm on . La în ce p u t a u locu it la p ă r in ţ i i soţiei în P o r t ian d , M âine.

S a b a tu l p e tre cu t la cea m ai veche co m u n ita te a fost o zi de m a re b u c u r ie şi p e n tru gazde şi p e n tru oaspeţi. N ic ioda tă n u au m ai av u t o asp e ţi d in 43 de ţări. A m p a r tic i ­p a t la Şcoala de S ab a t, apoi la se r ­v ic iu l d iv in . D u p ă am iază , a fost o rg a n iz a t u n p ro g ra m m uzical, în a e r liber, căci c o m u n ita tea se a flă a şeza tă în m arg in e a u n e i p ăd u ri. P r in t r e cei in v ita ţi să c o n tr ib u ie la p ro g ram a fost şi f r . T im iş A lex an ­d ru , c are a c în ta t u n solo.

D um in ică 4 m ai am v iz i ta t Cole­g iu l d in U n iu n e a de C onfe rin ţe A tlan tică , n u d e p a r te de Boston. A m v iz ita t b ib lio teca , l ib ră r ia , la ­b o ra to a re le , să lile de c lasă. în tr -o cifisă e rau p o r tre te le lu i W illiam M ille r şi a l so ţiei sale. U nele d in c lă d ir ile C olegiulu i s în t fo a r te vechi, d in 1943. C olegiul de a sem en ea este u n u l d in cele m ai vechi.

In ziua de 5 m ai am v iz i ta t P o r t ­la n d şi G orham , M âine.

G o rh am este lo ca lita tea în care s -a n ă sc u t so ra E llen G. W hite, la 26 m ar t ie 1827. P ă r in ţ . i d însei, f a ­m ilia H a rm o n locu iau c în d la G orham , u n d e se ocupau cu a g ri ­c u ltu ra , c înd l a P o r t la n d u n d e ta tă l lu c ra p ă lă rii, şi e ra a ju ta t şi de f i ic a sa E llen. A m v iz i ta t şi şcoala u n d e a în v ă ţa t E llen W hite , am v ă ­z u t şi casa u n d e a a v u t p r im a v i ­z iune. In c o m u n ita te a m eto d is tă locală, se p ă s trea ză ra p o a r te le în care se consem nează ex c lu d e rea fam ilie i H a rm o n , p e n tru că au a cc ep ta t p r in c ip iile B iseric ii A.Z.S. p r iv in d v e n ire a D om nulu i H ristos.

I n z iua u rm ă to a re am vizitat P ly m o u th , lo ca lita te p e m alu l O cea­

n u lu i A tlan tic u n d e au d c b a rc a t p rim ii p e reg rin i d in E u ro p a în 1620 îm b a rc a ţ i p e co rab ia M ayflow er, d u p ă o c ă lă to r ie de 66 zile, cu m u lte p e rip e ţii , şi a u ie rn a t aci. In P ly m o u th este o rg an iza t u n m uzeu- sa t av în d aşeză rile în tocm ai ca a tu n ­ci în 1620. în p o r t ex is tă corab ia M ayflow er II, o copie f id e lă a celei orig inale. S a tu l e ste locuit, locuito ­r ii t r ă in d în co n d iţi ile ace lo ra din a n u l 1620, ia r co rab ia a re m a r in a r i şi că lă to ri, îm b ră c a ţ i în costum ele ace lo r v re m u r i în d ep ă rta te .

L a F a irh av e n , M assachuse tts , am v iz i ta t casa u n d e a locu it şi şcoala în care a în v ă ţa t f ra te le Joseph Bates, p re cu m şi A cad em ia M ilita ră la care ta tă l s ă u a fost p ro feso r şi m em b ru în co m ite tu l şcolii. Jo sep h B a tes la v îrs ta de 15 an i s-a îm b a rc a t pe vapor. In 1820 a ju n se c ăp itan . S -a căsă ­to r i t în 1818 cu P ru d e n c e Nye. In 1821 re n u n ţă la b ă u tu r i alcoolice, apoi la fu m a t şi m es te c a t tu tu n . In 1824, u n N ou T e s ta m e n t pe care îl pusese so ţia în c u fă ru l lu i, i-a a d u s în cep u tu l u n e i no i v ie ţi sp ir i tu a le , s tu d iu ziln ic şi rugăciune. In 1827 este bo teza t şi s-a a lă tu ra t B iseric ii c reş tin e d in F a irh av e n . In 1839 îm ­p ă r tă şe ş te id e ile p e c a re W illiam M ille r le p re d ic ă cu p r iv ire la a d o u a v e n ire a D o m n u lu i H ristos. î n 1844 tră ie ş te şi el dezam ăg irea , f ă ră a-şi p ie rd e c red in ţa . In 1845 ci­t in d a r tico lu l lu i P re b le d esp re S a b a t în re v is ta „T he H ope of Is- r a e l“ s-a h o tă r î t să ţ in ă S ab a tu l. El a a v u t u n ro l im p o r ta n t în „C onfe­r in ţe le d e sp re S a b a t“ care au în ­c ep u t în 1848. îm p re u n ă cu Ja m es W hite, Edson, P ie rce şi A n d rew s a s tu d ia t tem e in ic d o c trin e le b i­b lice p u n în d tem e iia B iseric ii ce aş ­te a p tă r e v e n ire a D om nulu i Hristos.

In z ilele u rm ă to a re am v iz i ta t la S tu rb r id g e u n a lt m uzeu a l sa tu ­lu i c are p re z in tă casele, gospodă ­riile , a te lie re le , m agaz ine le şi b ise ­ricile aşa cum a ră ta u la în cep u tu l secolulu i 19. L a R ockhill, ne o p rim la casa locu ită azi de o fam ilie B el- den, casă în c a re Ja m es W hite a t ip ă r i t p r im u l n u m ă r a l rev is te i P re - se n t T ru th în iu lie 1849.

Jo i 8 m a i a ju n ş i la N ew Y ork a m v iz ita t S ta tu ia L ib e rtă ţi i . A ici s-a în ch e ia t e x cu rs ia c a re a fost deose ­b i t de in te re sa n tă şi u tilă .

D elegaţia ro m â n ă a p e tre c u t S a ­b a tu l d in 10 m a i 1980 în co m u n i­ta te a A.Z.S. ro m â n ă d in N ew York, la ru g ă m in tea şi in s is ten ţa acesteia. A fost p e n tru to ţi o zi de n eu ita t. E ram acu m 12 o asp e ţi d in R om â­n ia : D u m itru P o p a şi so ţia G ab rie la Popa, M. P îrv a n , N. D um itrescu , N. Popescu, Io an C iucă, D eac Gligor, T im iş A le x an d ru , G yeres i Iosif, B i- d iuc Ioan, A lexe C o n stan tin şi V oinea G abrie l. A u a v u t c u v în tu l v i ­n e r i sea ra p a s to ru l C iucă Ioan, s îm ­b ă tă d im in e a ţa la o ra d e ru g ăc iu n e M. T. P îrv a n , la Şcoala de S a b a t B id iuc Io an şi G yeresi Iosif, ia r la se rv ic iu l d iv in fr. D u m itru Popa. L a p r în z s-a se rv i t m asa la com u­n ita te . D upă am ia ză a a v u t loc un sim pozion. M u lţi d in tre oaspe ţii şi m em b rii co m u n ită ţi i a u fost îm b ră ­

caţi în fru m o ase costum e n a ţio n a le rom âneşti.

L u n i 12 m ai d u p ă a m ia ză a a v u t loc p lec a re a de pe a e ro p o r tu l K e- nedy, sp re ţa ră . A u fost p rezen te ap ro ap e to a te fam ilii le d e ro m ân i d in C o m u n ita tea A.Z.S. N ew York. A fost d e s ig u r o d e sp ă r ţire ce nu poa te fi dcscrisă. Toţi ochii e r a u în ­lăc r im a ţi, căci f ră ţ ie ta te a de acolo a r f i d o rit să n e m ai v a d ă în că în m ijlocu l ei. î n cele d in u rm ă se a- n u n ţă îm b a rc a re a . U ltim ele f lu tu ră ­r i de b a tis te şi noi a m d isp ă ru t în p în tece le „balenei" care s-n în ă l ţa t fo a r te c u r în d d e asu p ra oceanu lu i im ens. O sc u r tă escală la L o n d ra şi apo i de la F ra n k fu r t am co n ti­nuat. c ă lă to r ia cu tren u l. S cu rte v i ­zite la M iinchen, V iena şi S ab a tu l d in 17 m ai 1980, o p a r te d in de le ­ga ţie l-a p e tre c u t în C om u n ita tea A.Z.S. d in B u d ap es ta la in v ita ţia C onducerii U n iu n ii de C o n fe rin ţe d in R. P . U n g a ria . D u p ă d o u ă zile n e -am lu a t r ă m a s b u n , m u lţu m in d p e n tru f ru m o asa p r im ire şi n e -am în d re p ta t sp re p a trie .

T oţi cei 21 de p a r tic ip a n ţi : D u­m itru P o p a şi soţia, M. T. P îrv a n , N elu D u m itrescu , Popescu , Nicolae, C iucă Ioan, Deac G ligor, T im iş A le x an d ru , G yeresi Iosif, B idiuc Ioan, O tilia C onstan tinescu , A lexe C o n stan tin , V ă c ă re an u A r tu r , P ă u n C ornel, S to iu Ioan, G a b rie l V oinea, M o raru A. şi I. E ftim ie , M. Ionescu ca şi cei doi p a s to r i a f la ţ i la s tu d ii în s t ră in ă ta te , c a re a u p a r tic ip a t cu noi la D allas, P o p a M iha i şi C azan T itu , s-au în to rs p lin i de b u cu rie şi m u lţu m ire c ă t re B unul D um nezeu aşa cum zice P sa lm is tu l ,,ne-a p ăz it la p leca re şi la ven ire". (Ps. 121, 7).

P a r t ic ip a re a la cea de a 53-a Sesi­u ne a C o n fe rin ţe i G enera le , v iz ita ­rea lo cu rilo r p r iv in d is to r ia B ise ­ric ii A.Z.S. în tî ln i re a cu delegaţii d in to a te ţă rile , p a r tic ip a re a lao ­la l tă la o re le de rugăciune, Ia se r ­v iciile de cult, constitu ie p e n tru f iecare d in tre noi m o m en te de n eu i­ta t şi p rile j de m u lţu m ire c ă tre B u n u l D um nezeu care ne -a c ă lă u ­zit şi o c ro tit în to t tim pu l.

G în d u l n o s tru se în d re a p tă cu m u ltă re cu n o ş tin ţă c ă tre / C onduce ­rea ţă r i i no astre , c ă tre A u to r i tă ţ ile de S ta t şi c ă tre C o n d u cerea D ep a r ­t a m e n tu lu i C ulte lo r, c a re ne -a a co rd a t în c re d e re şi n e -a în lesn it o a sem en ea c ă lă to r ie şi d o rim să le a s ig u răm că ap rec iem l i ­b e r ta te a de care ne b u cu răm ş i c ă în re la ţ i i le fră ţe ş ti şi sp ir i tu a le pe care le av em cu f ră ţ ie ta te a şi o rgan iza ţii» A.Z.S. de p re tu t in d en i , r e p rez en tă m aşa cum se cuv ine a t î t b ise rica d in care fa ­cem p a r te c ît şi p a tr ia n o a s tră scum pă în c a re n e -am n ă sc u t şi în care ne t ră im v ia ţa , zi de zi, a lă ­tu r i de to ţi fiii ei;

în ch e i aceste r în d u r i cu c u v in ­tele Psa lm is tti lu i : „B inecuv în tează su fle te pe D om nul şi n u u i ta n ici u n a d in b in e face r ile Lui... Voi b ine- cu v în ta pe D o m nul în o rice v rem e, lau d a L ui v a fi to td e a u n a în g u ra m ea “. (Ps. 103, 2 ; 34, 1).

M. T. Pîrvan

m -I ci Curierul Adventist

o m nul a v o rb it p ro fe tu lu i Ie rem ia şi i-a zis : „Scoală-te

şi po g o ară-te în casa o la ru lu i ; 'a - colo te voi face să auzi cuv in te le M ele“ . (Ie rem ia 18,2). Toţi s în t în ­v ă ţa ţ i să a scu lte C uv in te le lu i D um nezeu. P e ace la în să c a re le va auzi şi le v a îm p lin i, D om nul Isus îl a se am ăn ă cu u n „om cu ju d eca tă , c are şi-a z id it casa pe stlncă". (M atei 7,24). De aceea, ,,cine a re urech i de au z it să a u d ă 1. M atei 13,9.

Ie rem ia a „pogorît în casa o la ru ­lu i" ca să a u d ă C uv in te le D om nu ­lui. P e n tru ca el să poa tă în ţe le ­ge m ai u şo r c u v in te le ce i se v o r rosti, D om nul a fo losit ex em p le d in v ia ţa de to a te zilele. Şi „ ia tă că — o la ru l — lu c ra pe roa tă . V asu l pe care-1 făcea n -a izb u ti t o laru lu i. A tu n c i el a fă c u t u n a l t vas, cum i-a p lăc u t lu i să -l fa că “. Apoi D om nul i-a v o rb it lu i Ie rem ia a s t ­fel : „N u po t să fac cu voi ca o la ru l acesta, casă a lu i Is rae l ? zice D om nul. Ia tă cu m este lu tu l în m în a o laru lu i, aşa s în te ţi voi în m în a Mea, casă a lu i I s ra e l11. Ie rem ia 18, 5-6.

P r in p ild a d a tă , Ie rem ia a în ţe ­les c la r şi d e s lu ş it c u v în tu l ro s t i t de D om nul în casa o laru lu i. E l a în ­ţeles că, la r în d u l său , şi el este un v as în m în a M a e s tru lu i D esăv îrşit. A m ai în ţe les că şi pop o ru l Israel, la care el e s te tr im is , a fost che ­m a t de D um nezeu să fie u n „v as11 d e cinste , u n „v as“ ales p e n tru b i­n e le şi fe r ic irea n eam u rilo r . Acest „vas11 t re b u ia să co n ţin ă cu n o aş ­te re a de D um nezeu , c u n o aş te rea P la n u lu i de M în tu ire , şi s lav a lu i D um nezeu. T reb u ia să fie u n vas, c are să p o a rte N um ele D om nulu i D um nezeu lu i lor. In să acest lu t c a re e ra în m în a O la ru lu i Divin, în tru c î t av ea v o in ţa sa p ro p rie , n u s-a lă sa t fo rm a t în scopul de a f i u n v as s f în t c are să fie de folos om enirii.

D in p ild a d a tă în casa o la ru lu i în ţe legem , că lu tu l este în m în a M aestru lu i D ivin şi că acesta este p u s pe ro a tă p e n tru ca O la ru l să-i d ea fo rm a v asu l.ii do rit. M ai în ­ţelegem , că fo rm a şi scopul p e n tru care vasu l e ste făcu t, d ep in d e de v o in ţa M aestru lu i. D acă v o in ţa lu ­tu lu i — a vasu lu i în fo rm are — o p u n e re z is te n ţă f a ţă de ace la care îl form ează , a tu n c i el n u po a te a- vea o a ltă so a r tă decît aceea a p r i ­m u lu i vas d esp re care D um nezeu a zis : „... te ve i în to a rc e în p ăm în t, căci d in el ai fost lu a t ; căci ţă - r în ă eşti şi îni ţă r în ă te vei în ­to a rce ,11. (Geneza 3,19). De a tu n c i încoace o rice su f la re om enească n u este a ltceva , dec ît u n vas f r a ­gil, c are în o rice m o m en t este e x ­pus d ife r ite lo r acc iden te a le vieţii, în u rm a c ă ro ra poa te fi sp a rt , zdrob it, ca apo i să cad ă în ţă r în a p ă m în tu lu i de u n d e a fost lua t.

Şi cu to a te acestea . D um nezeu n u ne -a lă s a t f ă ră n ici o sp e ra n ţă ; n u n e -a lă s a t fă ră lu m in a m in u n a ­t ă a P la n u lu i de M în tu ire cu p r i ­v ire la acest vas frag il. „F iindcă a t î t de m u lt a iu b it D um nezeu lum ea, că a d a t p e s in g u ru l Lui

Fiu, p e n tru ca o ric ine c rede în El, să n u p iară , ci să a ib ă v ia ţă v e şn ică11. (Ioan 3,16). Ia tă , raze p li ­n e de lu m in ă şi sp e ra n ţă a le iu ­b ir ii lu i D u m n ezeu ce se re v a rsă d in be lşug p es te o ric ine c rede în E l ! Celui ce c re d e şi se lasă fo r ­m a t p e n tru îm p ă ră ţ ia lu i D u m n e ­zeu, „El v a sch im b a t ru p u l stării... sm erite , şi-l v a face asem en ea t r u ­p u lu i s lavei Sa le p r in lu c ra re a p u ­te r i i pe care o a re de a-şi su p u n e to a te lu c ru r i le 11. F ilip en i 3,21.

Ie rem ia a v ă z u t că „o la ru l lu ­c ra pe ro a tă . V asu l pe care-1 făcea n -a izbutit, — cu m se în tîm p lă cu

ÎN

CASA

OLARULUIlu tu l în m în a o laru lu i. A tu n c i el a făcu t u n a lt vas, cum i-a p lăcu t lu i să-l fa c ă 11. (Ie rem ia 18,3-4). S în t n e n u m ă ra te e x em p le de fe lu l aces­ta : „El a fă cu t u n a l t vas, cum i-a p lăc u t lu i să -l facă11. Ia tă un ex em p lu : „S au l“, u n v as care „su fla în că a m e n in ţa re a si uc id e ­r e a îm p o tr iv a u cen ic ilo r D om nu- nu lu i. S -a d u s la m are le p reo t şi i-a c e ru t sc riso ri c ă t re sinagogile d in D am asc, ca, d acă va găsi pe un ii u m b lîn d p e calea c red in ţe i, a t î t b ă rb a ţ i c ît şi fem ei, să-i ducă leg a ţi la Ie ru sa lim " . F ap te_ 9 ,l-2 .

Vî~sul aces ta e ra p lin de u n zel fana tic , p lin d e în d re p tă ţ i re de s ine şi de o u ră n e s tă p în i tă fa ţă de u rm aş ii lu i H ristos. P e d ru m c în d s-a a p ro p ia t de D am asc, deo­d a tă a s tră lu c i t în ju ru l lu i o lu ­m in ă din cer. El a căzu t la pă- mîn* şi a au z it u n glas ca re -i zi­cea : „Saule, Saule, de ce M ă p r i ­goneşti ?“

D em nul i-a v o rb it lu i Ie rem ia în casa o laru lu i. In genera l. E l v o r ­beşte şi Se desco p eră p r in C u v în tu l S f in te lo r S c r ip tu r i , şi acolo u n d e doi, sau m ai m u lţ i se a d u n ă în N um ele Lui, d u p ă fă g ăd u in ţa Sa, El este, p rezen t. (M atei 18,20). El Se m ai descoperă p r in lu c ru r ile d in n a tu ră şi p r in ev en im en te le v ie ţii de to a te zalele. L u i S au l — în cazul acesta — i-a v o rb it p r in tr -u n e v en im en t z g u d u ito r a l v ie ţii sa le c în d e ra pe d ru m u l sp re D am asc. Căci „D om nul v o rb eş te c înd în- t r -u n fel c înd în tr-a ltu l . .. El v o r­b eşte p r in v isu ri, p r in v eden ii de noapte... A tu n c i E l d ă în ş t i in ţă r i şi le în tip ă re ş te în v ă ţă tu r i le Lui... Şi p r in d u re re e s te m u s tra t omul... ca să -l a b a tă de la r ă u şi să -l fe ­rească de m în d r ie 11. Iov 33,14-19.

C înd S au l a căzu t la p ă m în t d in cauza s tră lu c ir ii de lu m in ă şi cînd

a au z it în tre b a re a : „Saule, S a ­ule, de ce M ă p rigoneşti ?“ t re m u - r în d şi p lin de frică , el a zis : „C ine eş ti T u D oam ne ?“ Şi D om nul i-a zis : ,.Eu s în t Isus pe c are -L p r i ­goneşti. Ţ i-a r fi greu să a ru n c i înapoi cu p ic ioru l în tr -u n ţep u ş“. A poi Sau l a m ai în tre b a t : „D oam ­ne, ce v re i să fac ?“

în tre b ă r i le : „C ine esti T u D oam ­n e şi ce v re i să fac ?“, s în t de o im p o r ta n ţă d eoseb ită şi de o în ­se m n ă ta te v i ta lă p e n tru oricine. A cunoaş te pe D um nezeu şi a cunoaş te pe Isus H ristos, Cel t r i ­m is de T ată l, în sem n ează v ia ţă veş­nică. (Ioan 17,3). A cunoaşte vo ia lu i D um nezeu şi a o îm plin i, aceas ta în ­sem nează t ră i r e a v ie ţii veşn ice în dep lin ă a rm o n ie cu Legea Sa. De aceea, „dacă c ineva v re a să facă vo ia Lui, v a a ju n g e să cu n o ască11 a d ev ă ru r ile m in u n a te c a re ne s în t descoperite p r in Isus H ristos D om ­n u l nostru . Ioan 7,17.

„Scoală-te i-a zis D om nul lui S au l — in tră în ce ta te şi ţi se v a sp u n e ce t re b u ie să fac i“. (F ap te 9,6). D om nul l-a tr im is pe Sau l în ce ta tea D am asc, acolo, u n d e d e fa p t a fost şi scopu l lu i in ţia l să m eargă. El a fost t r im is la u cen i­cii D o m n u lu i ; în să ce sch im b are a v u loc în g în d u rile şi p lan u r i le sa le d u p ă în tî ln ire a sa cu D om nul H ristos, c a re i S -a d esco p erit pe d ru m u l sp re D am asc ! A colo „ ţi se v a sp u n e ce treb u ie să fac i11. Cu ocazia aceea. D om nul p u tea să-i sn u n ă lu i Sau l ce a n u m e tre b u ia să facă, în să n u i-a spus. E l l-a tr im is la D am asc la ucen ic ii Săi. A ceastă lu c ra re a lăsa t-o în seam a u cen ic ilo r Săi c înd le -a spus : „ In- v ă ţa ţ i- i să p ăzească to t ce v -am p o ru n c it E u“ . M atei 28,20.

„Saul s -a sc u la t de la p ă m î n t ; şi m ă c a r că ochii îi e rau deschişi, nu ved ea nimic. L -au lu a t de m îini, şi l-au dus în D am asc. T rei zile n -a văzut, n -a m înca t, şi n ici n -a b ă u t n im ic. în D am asc e ra u n ucen ic n u m it A n an ia . D om nul i-a zis în tr -o ved en ie : A nania... scoa­lă-te , d u - te pe u l i ţa care se ch eam ă „ D reap tă11 şi c au tă în casa lu i lu d a pe u n u l zis Saul, u n om d in Tars. Căci ia tă , el se roagă ; şi a v ăzu t în v eden ie pe u n om, n u m it A n a ­n ia , in trînd , la el şi p u n în d u -ş i m îin ile p este el, ca să-şi cap e te ia ră ş i v ed erea .11 F a p te 9,8-12.

„D oam ne11, a ră sp u n s A nan ia , „ am a u z it de l a m u lţ i d e sp re to a te relele, pe c a re le -a fă cu t om ul a- ces ta s f in ţ ilo r Tăi în Ie rusalim ... D a r D om nul i-a zis : „D u-te căci el este u n vas, pe care l -am ales, ca să d u că N u m ele M eu în a in tea n eam u rilo r , în a in te a îm p ă ra ţi lo r şi în a in tea f i i lo r lu i I s ra e l11. F a p te 9,15.

„Căci el este u n vas pe care l -am a le s“ i-a sp u s D om nul lu i A n an ia d esp re Saul. A n a n ia e ra de a sem en ea u n vas ales a lu i D u m ­nezeu. Noi to ţi s în tem cîte u n v a s în m în a lu i D um nezeu, a les p e n tru u n loc şi p e n tru u n scop an u m it. In t r -o casă m a re n u s în t n u m a i vase de a u r şi de a r ­g in t, ci şi de lem n sa u de p ă -

mNoiem brie-Decem brie 1980 LZJ

n iîn t. U nele s în t p e n tru o în tre ­b u in ţa re de cinste... (2 T im otei 2,20). S au l a d ev en it apoi u n vas a les p e n tru D um nezeu ca să ducă n u m e le lu i D um nezeu în a in tea n e a ­m u rilo r , în a in tea îm p ă ra ţi lo r şi în a ­in te a f i ilo r lu i Israel. A de­v e n it u n v as de cinste, „căci voi c in s ti pe c in e M ă c ins teşte" zice D om nul. 1 S am u el 2,30.

„A n an ia a p leca t şi d u p ă ce a in ­t r a t în casă, a pus m îin ile pe S au l şi i-a zis : „ F ra te Saule, D om nul Isus, care ţi S -a a r ă ta t pe d ru m u l pe c a re veneai, m -a tr im is ca să-ţi c ape ţi v ed erea şi să te um pli de D uhu l S f în t“ . C h ia r în c lipa aceea au căzu t de pe ochii lu i un fe l de s o l z i : şi el ş i-a c ă p ă ta t ia răş i v e ­de rea . Apoi s-a scu la t şi s-a bo ­teza t" . F ap te 9,17-18.

Ce d eoseb ire în tre fe lu l în care A n a n ia a pus m îin ile pe Saul, şi cum S au l m ai în a in te a p u s m în a p e u rm aş ii lu i H ristos ca să le facă ră u ! A n an ia e ra u n vas ales, p lin de D :'hu i D om nulu i, p lin de b u n ă ta te , p lin de iu b ire fră ţească ; în fe lu l acesta şi-a p u s m îin ile sa le pe Saul. P u n e re a m îin ilo r lu i A n a ­n ia p e S au l a în se m n a t c ăp ă ta re a v ed erii acestu ia . Nu a şa a fost S au l în a in te de în t î lm re a sa cu Isus pe d ru m u l sp re D am asc. Cu ocazia în tî ln ir i i c u Isus el s-a s c h im b a t ; a fost n ă sc u t d in nou. A cest vas c a re s -a lă s a t fo rm a t a fost u m p lu t cu D u h u l Sfîn t.

O ric ine este p lin de u ră şi de m în ie , c înd a re ocazia p rie ln ică p e n tru e l de a se răzb u n a , va zice : „î'l am în; m în ă ; m ă voi răzb u n a ." A ceasta este f irea p ă m în tea scă a tu n c i c în d vasul de lu t este p l in de u ră şi de m în ie f irească . C a v as „ în tr-o casă m a re “, tu cu ce e şti p lin ? C înd A nan ia , p l in de D u h u l S f în t a p u s m îin ile pe Saul, a ces ta a fost u m p lu t de D u h u l D om nulu i. S au l a d ev en it Pave l, m are le aposto l a l n e a m u r i ­lor. P a v e l a fo s t u m p lu t de d ragos­te a lu i H ristos, în c î t z icea : „Căci d rag o stea lu i H ris tos n e co n str în - g e“ . P a v e l a d ev en it p l in de v ia ţa D o m n u lu i H ristos, în c ît p u tea zice : „Trăiesc... d a r n u m ai tră iesc eu, ci H ris to s tră ie ş te în mine..." (Ga- la te n i 2,20). P a v e l a fost u n v as p l in d e v a lo r i d iv ine , în c ît cu de ­p l in ă co nv ingere p u te a zice : „Co­m o ara a ceas ta o p u r tă m în n iş te v ase de lu t, p e n tru ca aceas tă p u ­te re n e m a ip o m e n ită să fie de la D um nezeu şi n u de la no i“. 2 Co- r in te n i 4,7.

A cest v as a fost fo rm a t în to c ­m ai d u p ă cum a v ru t să -l fo rm eze M aestru l D ivin. S au l s -a lă s a t fo r ­m a t de m în a O la ru lu i D ivin, aşa cum lu tu l se la să fo rm a t de m în a o laru lu i. E l a d e v en it o u n e a ltă p re ţio a să p e n tru lu c ra re a lu i D um nezeu . P a v e l L -a iu b it m u l t pe H ris to s şi de aceea el a d ev en it m u lt a sem en ea Iul H ristos.

P e n tru a ta şa m e n tu l său fa ţă de Isus Hristos, P a v e l a fost o n o ra t de D om nul său . El a fost ră p i t p în ă la a l tre i le a cer, u n d e a au z it cu ­v in te care n u se po t spune. (2 Cor. 12,1-5). C u toate acestea el n u a

fost în g îa ifa t şi n ici n u a d ev en it în c rezu t în sine . A în ţe les , că n u ­m ai p r in tr -o c o n tin u ă veg h ere şi lep ă d a re de s in e va p u tea ră m în e s ta to rn ic în H ristos. De aceea el a spus : .... m ă p o rt a sp ru cu t r u ­p u l m eu şi-l ţ in în s tăp in ire , ca n u cu m v a d u p ă ce am p ro p o v ă ­d u it a lto ra , eu în su m i să f iu le ­p ăd at" . 1 C o rin ten i 9,27.

Cu to a te că aposto lu l P av e l a su ­fe r i t m u lt p e n tru H ris tos şi p en tru E v an g h e lia lu i H ristos, e l n icio­d a tă n u s-a t în g u it şi n u a c îrtit. P r iv in d în u rm ă la ac tiv ita tea , la v ia ţa sa p l in ă de tru d ă , g r i j i şi lep ă d a re de sine, el a spus : „Căci în tr is tă r ile n o a s tre u şoare de o clipă, lu c rează p e n tru noi to t m a i m u lt o g re u ta te veşn ică de slavă". (2 C o rin ten i 4,17). „C ine n e v a d e sp ă r ţi pe no i de d rag o stea lu i H ris to s ? N ecazul, sau s tr îm to ra - rea, sau p rig o n irea , sau foam etea , sau lip sa do îm b răcăm in te , sau p rim ejd ia , sa u sab ia ?... Căci s în t în c red in ţa t , căci n ici m o artea , n ici v ia ţa , n ic i îngerii, n ic i s tă - p în irile , n ici p u te r ile , nici lu c ru ­rile de acum , n ici cele v iitoare, n ici în ă lţ im ea , n ic i ad înc im ea, nici o a l tă f ă p tu ră n u v o r f i în s ta re să ne d e sp a r tă de d rag o stea lui D um nezeu , c a re e s te în Isus H r is ­tos D om nul no stru " . R o m an i 8,35-38.

în cele d in u rm ă , leg a t în l a n ţu ­ri, în în ch iso a rea d in R om a, e l a p u tu t zice : „C ăci eu s în t g a ta să fiu tu rn a t ca o je r t f ă de b ă u tu ră şi c lip a p lecă rii m ele este aproape . M -am lu p ta t lu p ta cea bu n ă , m i- a m isp ră v it a le rg a rea , am p ăz it c red in ţa . De acum m ă a ş tea p tă c u n u n a n e p r ih ă n ir ii , pe care m i-o v a d a în „ziua aceea" D om nul, J u ­d ecă to ru l cel d re p t. Şi n u n um ai m ie, ci şi tu tu ro r celor ce v o r fi iu b it v e n ire a Sa". (2 T im . 4,7-8). Toţi cei ce s în t v a se a lese şi de cinste, in d ife re n t de c ap a c ita te a pe c a re a u avu t-o , d a r au fost c re ­dincioşi, în z iu a aceea se v o r b u ­c u ra de fă g ă d u in ţa : „Ei v o r fi ai Mei, zice D o m n u l oştirilo r. îm i vo r fi o com oară deoseb ită , în z iu a pe c are o p reg ă tesc Eu. Voi av ea m ilă de ei, cum a re m ilă u n om de f iu l său, ca re - i slu jeşte" . M aleah i 3,17.

V asele a lese s în t puse în loc de c ins te c h ia r p e n tru co n ţin u tu l lo r valoros. V ase le goale pe care le-a u m p lu t cu u le i v ă d u v a d in S a re p ta l a p o ru n c a p ro o ro cu lu i Elisei, au în se m n a t p e n tru ea şi o rfan ii ei, re zo lv area p ro b lem e lo r s tr in g en te a le v ie ţii cu oa re e ra c o n fru n ta tă . (2 îm p ă ra ţ i 4,1-7). U m p le ţi-v ă in i­m ile cu h a ru l lu i H ris to s ! „F iţi p lin i de D uh" (Efeseni 5,18). „F iţi p lin i de d ra g o s tea lu i H ris to s şi ru g a ţi-v ă ca d ra g o s tea v o a s tră să c rească to t m a i m u lt în c u n o ş tin ţă şi în o rice p ricep ere , ca să deo ­seb iţi lu c ru r i le alese, p e n tru ca să f i ţi c u ra ţ i şi să n u v ă p o ticn iţi p în ă în z iua v e n ir i i lu i H ristos, f i ţi p lin i de ro a d a n e p r ih ă n ir ii sp re s lava şi lau d a lu i D um nezeu". F ili- p en i 1,9.10

V asele u m p lu te cu a p ă l a po ­ru n c a lu i Isus în C ana d in G alilea,

a u d a t v in u l cel bun şi n e a l te ra t p e n tru to ţi cei p rezen ţi la n u n ta aceea. (Ioan 2,1-12). U m p le ţi-v ă v asu l m in ţii şi al in im ii cu a p a vieţii, C u v în tu l cel v iu şi lu c ră to r a l lu i D um nezeu, „aşa ine ît H ris ­tos să locu iască în in im ile v o as tre p r in c re d in ţă ; p e n tru ca av în d ră d ă c in a şi tem e lia p u să în d ra ­goste, să p u te ţ i p ricepe îm p re u n ă cu to ţi sfin ţii, c are este lung im ea, lă rg im ea , a d în c im ea şi în ă l ţ im e a ; şi să c u n o aş te ţi d rag o stea lu i H ris ­tos, c are în tre c e orice cu noştin ţă , ca să a ju n g e ţi p lin i de to a tă p li ­n ă ta te a lu i D um nezeu". (Efeseni 3,17-19). în fe lu l acesta v e ţi fi a sem en ea vasu lu i de a la b a s tru cii m ir fo a r te scum p a d u s de M aria în c in s tea M în tu ito ru lu i ; c în d acest vas a fost s p a r t to a tă casa s-a u m p lu t de m iro su l m iru ­lu i (Ioan 12,3). F iţi m irea sm a lui H ristos în a in te a lu i D um nezeu p e n tru cei ce s în t pe ca lea m în- tu irii . 2 C o rin ten i 2,15.

P a s to r

M oldovan IoanC o n s il ie r U n iu n e

POZIŢIA DELEGAŢIEI ROMÂNIEI LA CONF ERINŢA P E N T R U S E C U R I T A T E Ş l C O O P E R A R E IN E U R O P A - M A D R I D 1 9 8 0

(u rm a re d in pag. l-a )

r e a n g a ja tă , n ep ar t ic ip an tă , n u se p o tr iv e ş te concep tu lu i lui H ristos c are c a u tă să d ă r îm e b a r ie re le ce d e sp a r t d ife rite le c lase a le so ­c ie tăţii, ca să p o a tă a d u n a pe o a ­m en i ca pe m em b rii aceleiaşi f a ­m ilii. Noi n u treb u ie să n e sep arăm , să re n u n ţă m d e a f i în le g ă tu ră cu societa tea, cu p ro b lem ele ei. Noi n u îm p lin im v o ia lu i D um nezeu dacă s tă m in n ep ăsare . E x is tă dom enii, în c a re p u n c te le de v ed ere a le celor c red incioş i şi necred inc ioşi s în t d ife ­r ite , d a r s în t n u m ero a se s itu a ţ i i în c are aceştia po t ac ţio n a u n i t în v e d erea ace lu ia ş i ţe l com un, în d e ­p lin in d u n ro l im p o r ta n t în cad ru l p ro b lem e lo r c a re co n fru n tă o m en i­rea.

A v în d in tu i ţ ia şi c la rv iz iu n ea „ în ­ţe legerii v re m u ri lo r şl a ro lu lu i ce ne re v in e în sp r i j in ire a in iţ ia tiv e lo r şi a c ţ iu n ilo r s ta tu lu i şi g u v e rn u lu i, a le p re şe d in te lu i R epub lic ii Socia­lis te R o m ân ia , a ş tep tă m rezu lta te pozitive a le R eu n iu n ii de la M a­drid , convinşi f i in d că s tă în p u te re a s ta te lo r co n tin en tu lu i nos­t ru de a im p u n e evo lu ţie i eu ro p en e u n cu rs rea l, constructiv , c ap ab il să desch idă calea u n o r m ăsu r i efec ­t iv e p e n tr u d es tin d ere , se c u rita te şi copera re , p e m ă s u ra sp e ra n ţe lo r po ­p o a re lo r E uropei, ca şi a le în t r e ­gii lum i.

P a s to r

Constantinescu Alex.C onsilier U niune

(11- Curierul A dventist

Unnou Eben = Ezer

\ aba tu l de la 5 iu lie 1980, se aştep ta a fi u n S a ba t im p o r ­

tant. F ream ătu l lu i cuprindea pe to ţi cei ce păşeau în C om unita tea B ucure şti-Lab irin t. In z iua aceea u rm a să se pună o nouă piatră de aducere am in te , avea să se tna lţe u n nou „Eben-Ezer“. Căci, după o altă prom oţie de abso lven ţi, S e m i ­narul Teologic A .Z .S . u rm a să d ă ­ruiască Bisericii şi ogorului ei încă nouă purtă tori de poveri : Baciu M ihail, Chircan losif, D avid L iv iu , E ngelhard t A d a m , M orhan D um itru . P îrva n Titi, R oşea B en iam in , Soo A rp a d şi S u p le r Daniel.

Pregătiţi pa tru ani la lum ina C u v în tu lu i D ivin, u n in d cercetarea cu rugăciunea şi cu exerc iţiu l p rac ­t ic in C om unita te , aceşti nouă t i ­neri f ii ai B isericii erau gata să prim ească a tu n ci u l t im e le în d e m ­n u r i îna in tea p lecării lor in c tm p ş i să sp ună u l t im u l lor cu v în t, de despărţire dar şi de angajare, p rin program ul fe s tiv p regă tit > cu m in u ­ţio z ita te şi deoseb ită însu fle ţire .

Serv ic iile d iv in e de v in eri seara, de la ora de rugăciune şi ora de predică d in Saba t d im inea ţă , su s ţi ­nu te de fr. profesori M. Ionescu, N. D um itrescu şi de secretaru l în fu n c ţie al U n iun ii fr. M. P îrvan , au pregătit o a tm osferă so lem nă de jub ileu , în care s im ţă m în tu l in a ’tei chem ări se în g em ă n a cu pro funde m u lţu m ir i la adresa lu i D um nezeu .

Cele două tablouri d in spatele a m vo n u lu i, u n u l rep rezen tin d por­tre tu l D om nulu i H ristos iar celălalt— u n im en s tra n d a fir roşu, d o m inau atm o sfera după am iezei. La orele17, im n u l de desch idere al progra­m u lu i fes tiv , in to n a t de corul S e m i ­na ru lu i u m p lea locaşul de în ch i­nare : „M ăriţi pe D om nul" .

D upă im plorarea p re zen ţe i lui D u m n ezeu în rugăciune şi după ce fr. Gh. Indricău , ca d irig in te , a ros­t i t p en tru u l t im a oară apelu l clasei, cu v in te le de desch idere ale fr . S u ­p ler D aniel ne-au in tro d u s în gîn- duri de ad încă m u l ţu m ire către D u m ­nezeu , în p r im u l rînd , apoi către părin ţi, profesori şi C o m ite tu l U n i­u n ii p e n tru fer ic ite le lor ocazii d in cei p a tru ani. „ A m v e n i t astăzi aici să m a rcă m în ce p u tu l a ceea ce este de fa p t s fîrş itu l in troducerii in v i i ­toarea noastră lucrare... N e d ă m seam a acum , m a i m u l t decît la în ­c ep u t care este lucrarea în care

n e -a m angajat... P en tru noi, absol­ven ţii, abia ac u m urm ează adevăra ­tu l e xa m en cind este tes ta tă cunoş­tin ţa , cred in ţa şi dăruirea... !“

C ind acordurile corului „Invocare“ s-au stins, lăsind in im ile in s fin tă contem plare , ir . Roşea B en ia m in a prezen ta t m o tto -u l clasei de absol­v ire : „Să ne u i tă m ţintă... la Isu s“. E vrei 12.2. „Să ai o destina ţie , să ai o ţin tă — acesta este lucru l cel m a i de seam ă p e n tru u n călător. S i ­guranţa ţ in te i ş i apropierea de ea dau putere celu i plecat departe ca să a jungă p ină la ea. De aceea astăzi v rem să în d re p tă m priv irea in tregei noastre f i in ţe spre locul acela unde , la dreap ta T a tă lu i stă O m u l şi D u m n ezeu l nostru Isus Hristos. El este scopul dorit şi u r ­m ă r it al v ie ţ ii noastre. D espre El v re m să vorb im . In ochii L u i v rem să p r iv im şi a tu n c i s iguranţa d ep li ­nă a locuirii în E l n e va da pu tere să m e rg e m pe cale n u singuri, ci îm p reu n ă cu D v.“

„Cine este El ? El este Căpetenia m în tu ir ii , izv o ru l ei. D in El curg va lur ile n e sfîr ş ite ale harului p en ­tru fiecare d in tre oameni... care ne curăţă şi ne califică să f im fii i Ce­lui care a d a t pe D o m n u l H ristos ca să f ie o Jer tfă . El este Cel ce ne în d rep tă ţeş te în fa ţa U n iversu lu i şi to t El este Cel ce ne aşează paşii noştri s labi pe u rm e le propriilor Săi paşi.“

„Să p r iv im spre El căci în El este ascunsă... sch im b a rea v ie ţii noastre. El e D e să v îr ş i to ru l!

„Dar cu m ? C um voi pu tea fi sch im b a t şi eu ? R ă sp u n su l v in e clar şi n ea ştep ta t de s im p lu ; u i tîn d u -n e ţ in tă la El şi u rm în d u - I exem p lu l. Căci p r iv in d la El... p r im im în co n ­t in u u pu terea aceea care se revarsă spre noi, p u terea tra nsform atoare a haru lu i d iv in . P rin El v re m să o b ­ţ in e m b iru in ţă d u p ă b iru in ţă asupra păcatului, p e n tru ca p lecînd de la pocăinţa de fa p te le m oarte ale f ir ii pă m în teş ti, să m e rg e m spre cele de- săv îrşite şi veşn ice !“

Ca o pecete, im n u l : .,De-atît f r u ­m o s ce l-a m v ă zu t pe fa ta Ta, Isus" , a im p r im a t în a ltu l m o tto în idea lu l fiecăru ia d in cei de fa ţă . Iar ţin ta clasei de abso lv ire ce a u rm a t în prezen tarea fra te lu i Soo A rp a d a re- înv io ra t în con ştiin ţă m en irea oricui s-a născu t su b cerul în tre ite i solii în g e r e ş t i : „Pregătiţi calea D o m n u ­

lui /“ Isaia 40,3.4.......... A stă z i s în temchem aţi să v ed e m setea p ă m in tu lu i in im ii usca te de v în tu l păcatu lu i şi să d ă m la o parte orice a ltă priori­ta te v rem eln ică ca să ne în ch in ă m via ţa pregătir ii m igăloase, trudn ice a căii D o m n u lu i nostru. Se strigă către noi, către fiecare în parte să pregă tim o cale în in im ile noastre p e n tru D u m n ezeu l nostru ce u rm e a ­ză să v ină.

„Isus H ristos — El Însuşi e Calea! P rin naşterea L u i în fiecare in im ă, Calea aceasta creşte şi înain tează spre capă tu l ei. El a strop it-o cu sînge. P en tru ea m ijloceşte El astăzi cu veşn ică iubire.

„M unţii m în d rie i şi ai m u lţu m ir i i de sine treb u ie plecaţi. G ropile urii şi pa tim ilo r trebu ie n ivela te . În c re ­derea in resursele noastre trebuie îndepărta tă p e n tru ca slava lui D u m n ezeu să se poată revărsa lu m in a asupra noastră !“

„Nu p r in p u tere , n ici p r in tărie, ci prin D u h u l D om n u lu i va f i îm ­p lin ită chem area aceasta. A tu n c i c înd ne v o m preda cu to tu l pu ter ii Sale transform atoare, a tu n c i se va revărsa cu bogăţie Calea lui Isus în lum e. în Ploaia cea T îrzie. De ace­ea, d o rim să ne p redăm cu to tu l Lui. ră sp u n zîn d chem ării ce ne-a fo s t adresată. D orim să f im stră jerii care strigă pe tu rn u ri : Pregătiţi ca­lea, pregă tiţi in im a căci M în tu ito ru l nostru — V IN E !“

A ceasta a fo s t şi solia c în tării ce a u r m a t : „Pregătiţi de grabă calea Sa căci v rem ea e aproape !“ In e la ­n u l aşternu t, poezia clasei recita tă de fr. A d a m E ngelhard t a dep u s o v ibran tă angajare :

„In va lea lu m ii noapte, să f im doar alinare / Ş i s t îlp i curaţi de aur, p e n tru Locaşul S fîn t. / P rim eşte-n e azi via ţa , dep lin a înch inare , A ic i, în to td ea u n a şi pe u n n ou p ă m î n t !“

în con tinuare , Floarea Clasei, a o fer it u n m in u n a t s im b o l p e n tru deviza a b so lven ţilo r :

„Priv ind la coroana de sp in i a M intu ito ru lu i, — spunea fr . B aciu M ihail. — la fru m u se ţe a adevăra tă a caracterulu i Său. ce a ltă floare am p u tea alege ca s im bo l al consacrării noastre în slu jba L u i decît tra n d a ­f iru l ? La capă tu l u ne i tu lp in i p lină de sp in i — a în flo r i t tra nda firu l. Î m ­p letirea acestor două e lem en te a tît

( c o n t in u a r e In p a g . 13-a)

N oiem brie-D ecem brie 19809

împrejurările care au favorizat apariţia Mişcării

SabatarieneI. Condiţiile speciale create de

Reformaţiune.

a) Creşterea autorităţii Scripturi­lor.

A p a r i ţia m işcării S a b a ta r ien e în T ran s ilv a n ia a fo st în le sn ită de co n d iţiile spec ia le c rea te în T ra n ­s ilv an ia de c ă tre re fo rm a ţiu n e a secolulu i a l X V I-lea .

R e fo rm a ţiu n e a a fost o în n o ire a b iseric ii creş tine , a că ru i izvor a fost C u v în tu l şi c red in ţa , e x p r i ­m a te în p r in c ip iile „Sola S c r ip ­tu r a şi „Sola F id e “. S c r ip tu ra f i ­in d p rin c ip iu l fo rm al, ia r c red in ţa p r in c ip iu l e sen ţia l a l re fo rm a ţiu n il .

Cu te rm e n u l de „ re fo rm ă 11 ne în tî ln im la S in o d u l d in C onstanz (1414—1418), d a r a tu n c i av ea u n ca ra c te r o rgan izatoric . Astăzi, în lim b a ju l teologic, se face o d is tin c ­ţie p rin c ip ia lă în tr e te rm e n ii de reformă şi reformaţiune. R efo rm a e s te o în n o ire a le cărei p rin c ip ii evanghe lice s în t subordonate u n i ­tă ţ i i b iseric ii. R e fo rm a ţiu n e a este o în n o ire fu n d a m e n ta lă în care p r in c ip iile evanghe lice s în t supra­ordonate u n ită ţ i i b isericii. S inodul d in T r id e n t (1545—1563) a adus re fo rm e im p o r ta n te în B iserica C atolică, ia r p ro te s ta n tism u l a r e a ­l iz a t ceea ce n u m im noi astăz i re fo rm a ţiu n e a .

Scopul re fo rm a ţiu n ii a fost re s ­ta b i l ire a a u to r i tă ţ i i S c r ip tu r i i şi a D u hu lu i S f în t în b ise rica c reş ­tină . R e fo rm a ţiu n e a a d e te rm in a t o fe b r ilă c e rce ta re a izv o are lo r ce co n stitu ie b a za în v ă ţă tu r i i c reşti- tine . S-a s ta b il i t că; în b ise rica c reş ­tină , n u m ai S c r ip tu ra a re a u to r i ­ta te p r im a ră , n em ijlo c ită şi e sen ­ţia lă . R e fo rm a to ru l e lv e ţian , H e n rik B u llinger, în C onfesiunea H elve- t ic ă II, (1562) scrie tex tu a l : „Sf. Scriptură ne învaţă îndeajuns toată evlavia". B ise rica u n iv e rsa lă a D om nulu i H ris to s găseşte în S c rip ­tu r i d e zv o lta rea cea m ai a m p lă a ceea ce pe d e o p a r te se re fe ră la c re d in ţa m în tu ito a re , i a r pe de a ltă p a r te la d ezv o lta rea u ne i v ieţi p lă c u te lu i D um nezeu . De aceea D um nezeu n e -a lă s a t ca sa rc in ă să n u ad ău g ă m n im ic la ea, d a r n ici să n u o m item n im ic d in ea “.')

î n m a te r ie d e c red in ţă , r e fo rm a ­ţiu n e a re cu n o a ş te u n s in g u r a rb i ­t r u în v es ti t cu a u to r i ta te sp ir i tu a ­lă c a re să a rb itre z e în ra p o r tu r i le d in tr e a d e v ă ru r i le B ib lie i şi să d e c id ă ra p o r tu r i le d in tre a u to r i ­tă ţ i le secu n d are a că ro r a u to r i ­ta te izv o răş te d in C uv în t. „ In p ro ­b lem e le c red in ţe i" , — sp u n e B u l­l in g e r — „nu recu n o aştem a lt a r ­b i tru , decît pe în su şi D um nezeu,

Cel c a re n e -a descoperit, p r in S c rip tu ri , ce e ste a d e v ă ra t sau fa ls, ce t re b u ie u rm a t sau ce t r e ­bu ie resp ins. De aceea ad m item n u m ai acele decizii a le o am en ilo r sp ir i tu a li, c a re izvorăsc d in Scrip - tu r i“ 2.)

In p ro b lem a trad iţie i , re fo rm a ­to r ii a u a d o p ta t o poziţie care se baza n u m a i pe a u to r i ta te a S c rip ­tu r ii : „De a sem en ea resp ingem trad iţ i i le om en eşti c are in c iuda u n o r d e n u m iri ag reab ile , v o r a fi tra d i ţ i i d iv in e şi apostolice, p re- tin z în d u -se a fi tran sm ise bisericii p r in v iu grai, de la apostoli, p r in aşa zişii ep iscopi apostolici, d a r ca re c o n fru n ta te cu Sf. S c r ip tu ră , d ife ră de ele, şi t răd e az ă fa p tu l că n u au n im ic co m u n cu aposto ­lii... M ai m u lt , a r fi u n sacrileg iu să sus ţii că aposto lii a r fi în v ă ţă t p r in v iu grai, ceea ce este in con ­trad ic ţie cu sc rie rile lo r“ .3)

A ceastă poziţie f ă ră echivoc a re fo rm a ţiu n ii p r iv in d p r im a tu l B i­b lie i în b ise r ic a c reş tină , constitu ie p r im a şi cea m ai În sem n a tă co n d i­ţ ie care a în le sn it fo rm are a în T ran s ilv a n ia a M işcării S ab a ta r ien e .

b) Traducerea Bibliei în limba poporului.

D upă cu m n u ne p u tem im ag ina d ezv o lta rea re fo rm a ţiu n ii g e rm a n e f ă ră t ra d u c e re a B iblie i în l im b a g e rm an ă de c ă tre M a r t in L u th e r , to t astfe l n u se p u te a dezvo lta re fo rm a ­ţiu n e a n ici în p r in c ip a tu l t r a n s i l ­v ăn ean f ă ră e x is te n ţa u n o r trad u c e r i a B iblie i în l im b a poporu lu i.

P r im a tra d u c e re a B ib lie i în p r in ­c ipa te le ro m ân e s -a fă c u t In secolul a l X V -lea, m a i p rec is în an ii 1416— 1439 In c o m u n a T ă tă ru ş , în n o rd u l M oldovei, de c ă tre e m ig ra n ţi i husiţi, T om a Pecsy şi B â lin t UjlaRi, s ta b i ­liţi în T ă tă ru ş în u rm a p rig o n irii h u s i ţ i lo r p rag h ez i de c ă tre Iacob M arth ia i .4) S -au p ă s t r a t tre i code­x u r i p re ţio a se (m unchenez , v ienez şi A p p o r) d in a ceas tă trad u cere .5)

E x is tă u n ra p o r t scris de c ă tre că lu g ă ru l p au lian , G heorghe G yen- gyessy în c a r te a s a : „A v ite f ra - t ro ru m o rd in is san c ti p au li" (Des­p re v ia ţa f r a ţ i lo r s f în tu lu i o rd in p au lian ) cum că u n că lu g ă r p a u ­lian , Lăszlo B â th o ry , la c e re rea lui M atei C orvin , a r fi t r a d u s în tre a g a Biblie, ia r rege le „ in su am l ib ra - r iu m re p o su it“ (a aşeza t-o în p ro ­p r ia sa b ib lio tecă). S o a r ta m an u s ­c risu lu i este n ecu n o scu tă ca şi a corv ine lor, în g en era l.8)

P r im a tra d u c e re m a g h ia ră a S f in te lo r S c r ip tu r i t ip ă r i tă , a a p ă ­r u t în C racov ia (1533), şi a fost o p e ra lu i B en ed ic tu s C om yatinus. C o n ţin ea n u m a i ep is to le le pau liene. In a n u l 1536 a p a re N oul T es ta ­m en t t ra d u s de P eş ti M izser G âbor ia r în a n u l 1541 a p a re d in n ou N oul T e s ta m e n t t ra d u s de ErdSssy Sz ilveste r Jân o s . A ceste tra d u c e r i in să n u au n ic i o le g ă tu ră cu re ­fo rm aţiu n ea . S în t t rad u c e r i le u n o r u m an işti şi se gh idează d u p ă v e rs i ­u n e a la t in ă a celeb ru lu i um an ist , E rasm u s de R o t te rd a m .7)

P r im a t rad u c e re izvorîtă d in ce ­r in ţe le re fo rm a ţiu n ii a fost cea a lu i B enczedi Szekely Is tv ân , con- ţ in în d P sa lm ii (Cracovia, 1548).

D upă so lid if icarea re fo rm a ţiu n ii în p r in c ip a tu l t ran s ilv ă n ea n , H e lta i G â sp â r a făcu t o tra d u c e re com pletă , la c a re a lu c ra t 14 ani, şi a ed ita t-o în C luj. S -a o r ie n ta t d u p ă te x tu l e- bra ic şi v e rs iu n ea V ulgata . Deoarece t ip ă r i re a s-a fă cu t eşa lona t, pe f ra g ­m ente , m a i m u lte c ă r ţ i s -au p ie rd u t. A ceastă t ra d u c e re a re cel m ai f r u ­m os l im b a j.8) F ra g m en te d in V. T es ta m en t şi în treg . N. T es ta m en t a u fost t rad u se şi e d ita te de P 6 te r M elius în a n ii 1565— 1567, ia r T am âs F e legyhâzi t ip ă re ş te în că o v e rs iu n e p ro p r ie a N. T es ta m en t în a n u l 1586.

în c u n u n a re a acesto r s t ră d a in ţe de a p u n e la în d em în a c red incioş ilo r B ib lia în l im b a lor, a fo s t o p era lu i G a sp a ru s C aro li (1590), cel care a e d ita t v e rs iu n ea m ag h ia ră ex is ten tă şi astăz i în u zu l p ro tes ­tan t .

Cei c a re p ă ră se a u a tu n c i vechea conv ingere cato lică ca să a d ere la re fo rm a ţiu n e , a v ea u u n s in g u r m o ­tiv p e n tru a t i tu d in e a lo r : s tu d iin d S c r ip tu r i le au a ju n s la o a ltă con ­vingere . Vom c ita un pasa j d in m e ­m o riu l c ap e lan u lu i d in B istr iţa , a d re sa t ep iscopu lu i catolic , P e te r B ornem issza , cu ocazia convocării la A lb a Iu l ia a p reo ţilo r saşi şi m a ­gh iari, în zile le de 1—5 N oiem brie , 1554, în v e d erea s tăv ilir ii re fo rm a ­ţiu n ii în T ran s ilv a n ia : „Ei (preoţii a d e ra ţi la re fo rm a ţiu n e ) p in ă -n p re ­zen t e rau ră tăc iţ i , u m b lîn d pe că ­ra re a fa lsă a t ra d i ţ i i lo r om eneşti, d a r acum , p r in com en ta to rii sav an ţi a i Sf. S c r ip tu r i , s -au în to rs la Isus H ristos, s in g u ru l a rh ip ă s to r a l su ­fle te lo r, a sc u lt în d cu b u c u r ie de ev an g h e lia Sa, pe care au p rim it-o cu to t su f le tu l şi s în t h o tă r î ţ i ca d in to a tă p u te re a lo r să o u rm eze p înă la m o a r te 11.9)

In r a p o r tu l său d esp re cauza răs- p în d ir i i „ erez iilo r11, u n inch iz ito r a u s tr ia c d in v re m e a aceea făcea u r ­m ă to a rea re m a rc ă : „Cea de a tre ia cauză a e rez iilo r este că, ei tra d u c N oul şi V ech iu l T es ta m en t în l im ­b a v u lg a ră ; şi a s tfe l în v a ţă şi p ro ­povăduiesc . A m au zit sau v ăzu t as tfe l de b ă d ă ra n i, ţă ra n i , rep e tîn d c u v în t cu cu v în t c a r tea lu i Iov, şi a lţ i c îţiv a c a re cu n o şteau p e rfec t N oul T e s ta m e n t11.10)

Deci şi în fo rm a re a M işcă rii S a ­b a ta r ie n e u n ro l p re p o n d e re n t l-a av u t S c r ip tu ra , c a re s-a ră sp în d it su b fo rm a t ra d u c e r i lo r ind igene, p rovoc înd o foam e, u n zel p ro n u n ­ţa t, o p red isp o ziţie sp ir i tu a lă în ve ­d e rea s tu d ie r i i şi a p lic ă r ii e i în v ia ţa d e to a te zilele. A stfe l aceşti creş tin i au fost m arto r i i un e i a d e ­v ă ra te re în v ie r i a ex p e rien ţe i co­m u n ită ţ i i p r im it iv e c reştine .

C) Studierea lim bilor originale ale Bibliei.

C re ş te re a au to r i tă ţ i i Sf. S c r ip tu r i şi cer in ţe le e d ită r ii u n o r t ra d u c e r i în lim ba pop o ru lu i ,au e x e rc ita t u n interes deosebit faţă de lim bile o ­

fŢn jl l u r Curierul A dventist

r ig in a le ale B ibliei. A stfe l în f lo re ş ­te şi în p r in c ip a tu l t ran s ilv ă n ea n stu d iu l l im b ilo r g reacă şi ebraică , b in e în ţe le s în m ed iu l re fo rm a ţiu n ii . T in e r i dorn ic i de* în v ă ţă tu ră , su b v e n ­ţ io n a ţi de n ob ilim e şi de că tre p r in ­cip ii T ran s ilv an ie i, p e reg rin ează în cen tre le e u ro p en e a le re fo rm aţiu n ii . în v ed erea a cu m u lă r ii u n u i bagaj d e cu n o ştin ţe necesa re sac re lo r în ­d a to r ir i de a duce m ai d e p a r te fa ­c la a d e v ă ru r ilo r b ib lice pe fru m o a ­sele m eleag u ri tran s ilv ă n en e . M a­jo r i ta te a lo r fac o escală la W itten - berg, leag ăn u l re fo rm a ţiu n ii , apoi v iz itează ce le la lte c en tre u n iv e rs i ­ta r e d in Basel, S tu t tg a r t şi noile u n iv e rs ită ţi p ro te s ta n te d in O landa. A ceste s tu d ii s în t lega te nem ijlo c it d e d o r in ţa de a cunoaş te lim b ile o rig ina le a le Bibliei. A fost o ad e ­v ă ra tă re n a ş te re a l im b ilo r „sacre".

P r im a B ib lie e b ra ică a fost t ip ă ­r i tă în an u l 1488 în Socino, o m ică

lo c a l i t a te de l în g ă M ilano. A lte d o u ă ed iţii au a p ă ru t încă în a in te •de 1500, u n a în N eapole , a l ta în B resc ia .11)

Noul T es ta m en t în l im b a g reacă a fost t ip ă r i t de c ă tre E rasm u s d in R o tte rd a m în a n u l 1516. E d ito ru l F ro b en , v r în d să -i ia în a in te c a rd i ­n a lu lu i Fr. X im en es d in Toledo, c a re p re g ă tea e d ita rea „Poliglotei d e c o m p lu tu m “ (greacă, la tin ă , ebraică), l -a zo rit pe E rasm u s să p reg ă tea scă e d ita re a N oulu i T es ta ­m e n t în tr -u n t im p reco rd de n u m ai zece lun i. E rasm u s s-a b a za t pe m an u sc rise tîrz ii, m in u scu la re , a- î la te la Basel, d a r îi lipsea o p a r te d in A pocalipsa . G en ia lu l filolog s-a în cu m e ta t să „ re t ra d u c ă 11 te x tu l la ­t in e sc în greacă, dcvansîndu-1 în t im p pe X im enes. Aşa a a p ă ru t p r i ­m a ed iţie greacă, c a ra c te r iz a tă de E rasm u s cu cu v in te le : „P raec ip i- ta tu m v e riu s q u a m e d itu m “ (mai d e g rab ă p r ip ită , dec ît ed iţie a d ev ă ­ra tă ) . R e fo rm a to r ii g e rm an i şi t r a n ­s ilv ăn en i fo loseau te x tu l lu i E ra s ­m us, u n u l d in tre cele m ai slabe d in tr e m an u scrise le greceşti.12)

Cel m ai m are s a v a n t e b ra is t al secolulu i re fo rm a ţiu n ii a fo s t J o h a n n R eu ch lin (1455—1522), p r i ­m u l filolog c reş tin care a p re d a t e b ra ica în G e rm a n ia .1'1) De f a p t e l a fo st u n c h iu l re fo rm a to ru lu i F ilip M elan ch to n ,’4) şi în d ru m ă to ru l aces­tu ia în fo rm are a sa lingvistică . R eu ­c h lin a în v ă ţa t e b ra ica în p l in ă m a ­tu r ita te . In c a r te a sa, De V erbo M i- rifico (Despre cu v în tu l m in u n a t, 1494), sc riin d d e sp re l im b a eb raică , îi ad u ce u rm ă to ru l e logiu : „Limba e v re i lo r este sim p lă , n ea l te ra tă , s fîn tă , solidă, concisă şi scu rtă . în aceas tă l im b ă a v o rb it D um nezeu cu oam en ii şi cu îngerii. N u li s-a a d re sa t p r in zu m ze tu l izvoru lu i d in C asta lia , p r in b îr lo g u l d in Tyhou, sau p r in fo şn e tu l p ă d u r ii d in Do- dona, — ci le -a v o rb it nem ijlocit, cu m u n p r ie te n vorbeşte cu p r ie ­te n u l său".15)

P r im a g ra m a tic ă eb raică , t ip ă r i tă d e u n creş tin , a fost to t o p e ra lui R euch lin în a n u l 1506. D iscipolii săi, S. M u n s te r şi W id m a n n s ta d t a u r i-

'd ic a t a u to r i ta te a lim bii eb ra ice în in s t itu te le c reştine , la n iv e lu l celei

Nfoiembrie-Decembrie lf;80

eline. A cestor sa v a n ţi p ro tes tan ţi, şi au g u s t in ia n u lu i A egid ius de Vi- te rb o li se d a to re ş te in te re su l m are cu care a fo st în t îm p in a tă l im b a e- b ra ică în s în u l c reş tin ism u lu i post- m ed ieva l. ,c)

R e fo rm a to rii tran s ilv ă n en i , u r- m în d ex em p lu l ce lo r d in G erm an ia , în că de la în ce p u t au in c lus s tu d iu l lim b ilo r b ib lice în p ro g ra m u l şco ­lilo r p ro tes tan te . Ş tim de p ildă , că în an ii 1560—’70, P e te r K ăro ly i, rec ­to ru l g im n az iu lu i c lu je an a p re d a t e lev ilo r să i l im b ile g reacă şi e b ra i ­că.17)

în tr -o d isp u tă teologică a lu i F. D ăvid cu K aro ly i, p r im u l a m in te ş ­te u rm ă to ru l a m ă n u n t : „ în p red ic i­le lui, K âro ly i, o cărăş te n u n u m a i persoana, şi re lig ia n o astră , d a r se şi fă le ş te cu ş t i in ţa sa eb ra ică , g reacă şi la t in ă , i a r pe no i n e a s ­cu n d e su b b an că , ca şi c înd n u am şti nimic... Ce să - i rep licăm , dacă el, na ivu l, ş t ie t o t u l ; e sem n u l că noi n u ş tim nim ic , căci e l a în v ă ţa t to tu l, n e lă s în d u -n e p e n tru no i n i ­m ic de în v ă ţa t !“18)

B â lin t T ho lna i, u n u l d in tre s tu ­den ţii c lu jen i d in acea v rem e , a re u ş i t să în v e ţe l im b a e b ra ică a t î t d e perfec t, în c î t — d in g lu m ă sau d in ră u ta te — colegii lu i l - a u p o re ­clit evreu . ’9) î n p ro g ram u l g im n a ­z iu lu i p ro te s ta n t b is tr iţe an găsim în an u l 1574 in c lu să şi p re d a re a lim b ii eb raice .20)

T rad u că to r ii B ibliei găseau im p o r ­t a n t să su b lin ieze în p re fa ţa , sau c h ia r pe f ro n tisp ic iu l B ib lie i tă lm ă ­c ită de ei, că t ra d u c e re a s-a fă c u t „d in l im b a e b ra ic ă 11, sau „conform în ţe lesu lu i o rig in a l eb raic" .2‘)

C h iar şi p r in t r e laic i s-a dezvo l­ta t in te re su l p e n tru în v ă ţa re a lim bii ebraice . Is to ricu l G rae tz o c itează pe reg in a C h r is t in a a Suediei, şi a lte fem ei d is tin se care ş i-au p e r ­fe c ţ io n a t în t r - a t î t ş t i in ţa lo r e b ra i ­că, în c ît e ra u c ap a b ile să p o a r te c o resp o n d en ţă în t r e e le în aceas tă l im b ă .2*)

D espre p r in c ip e sa p ro te s ta n tă S u san a L o râ tf fy (m. 1660), so ţia p r in ­cipelu i t ran s i lv ă n e a n Gh. Râkoczy, se a f irm ă că av ea o cu n o ştin ţă a l im b ii eb ra ice a t î t de bqgată , în c ît a scris c îteva c ă r ţ i teologice, u n a d in tre ele fo a r te a p rec ia tă de c ă t re sa v a n ­ţii d in R om a.33)

F ă ră în d o ia lă că aceas tă fe b ră a re în v ie rii l im b ilo r B iblie i a c o n tr i ­b u it ca u n fa c to r pozitiv la dezvol­ta re a sa b a ta r ian ism u lu i. U nii care au ju ca t u n ro l im p o r ta n t în cad ru l m işcării, a u s tu d ia t în c en tre le a- pusene şi a u d e v en it e x p e r ţ i ai l im b ilo r o r ig in a le a le B ibliei, m ai cu seam ă ai l im b ii ebraice .

d) Principii reformatoare favori- zante.

U n a l t f a c to r c a re a fav o riza t dezv o lta rea M işcă rii S a b a ta r ien e a fost p rin c ip iu l re fo rm a to r „ecclesia sem p er re fo rm ă r i" (b iserica treb u ie m ereu re fo rm a tă ) , idee îm p ă r tă ş ită m ai a les de c ă tre re fo rm a ţiu n e a he lve tică . P r in aceas tă fo rm u la re se e x p r im a co n v in g erea că re fo r ­m a ţiu n e a re a l iza tă n u t reb u ie p r i ­

v i tă ca f i in d în ch e ia tă (defin itivă). R e fo rm a ţiu n e a este u n proces de d u ra tă a re în n o irii. Ea cere c e rc e ta ­rea p e rp e tu ă a ad ev ă ru lu i, m erg înd înapo i la izvor. P ro g re su l rea liza t n u t reb u ie soco tit ca f i in d o rezo l­v a re p e n tru to td eau n a . D escoperi­re a u n u i a d e v ă r c reează p re m ise şi p o sib ili tă ţi de a descoperi a lte a d e ­v ă ru ri, a şa că p rocesu l d e cu n o aş ­te re a re o cale a scen d en tă şi p ra c ­tic, in fin ită .

Iosiah Z im ler, in p re fa ţa scrisă la „C onfesiunea H elvetică 11“ a lui B ullinger, e x p r im a aceas tă conv in ­gere : „D ec la răm în m od so lem n în f a ţa tu tu ro ra că s în tem to td e a u n a g a ta ca la c e re rea oricu i să dezvol­tă m m a i am plu , — p a r ţ ia l sau ge­n e ra l — cele fo rm u la te aici, apoi d ec la răm fa ţă de cei c a re n e în ­v a ţă m ai b in e d in C u v în tu l lu i D u m n ezeu că, e x p r im în d u -n e m u l­ţu m ire a n o astră , s în tem g a ta să a sc u ltă m de ei şi a ne o r ien ta d u p ă ei în D om nul ; a L ui să fie slava şi m ăr ire a" .2*)

în lu m in a ce lo r d ec la ra te m a i sus, n u ne po a te su rp r in d e aşa zisa „ in s ta b ili ta te " d ogm atică a u n o r p e rso n a je m a rc a n te a le seco lu lu i a l X V I-lea . F ran c isc David, u n fost p re o t catolic , a a d e ra t la lu th e ra - n ism , apoi la calv in ism , ca pe u rm ă să în tem eieze b ise rica u n ita r ian ă , pe c a re e ra c ît pe-aic i să o a b a n ­doneze în a in te de m oarte , p ro p o ­v ăd u in d în b aza S fin te lo r S c rip tu ri ne tem ein ic ia bo tezu lu i p ru n c ilo r . O cale ap ro ap e id en tică a u rm a t-o p a s to ru l şi sc riito ru l G â sp â r H elta i, u n u l d in tre cei m ai b u n i t ra d u c ă ­to r i a i B ib lie i m ag h ia re . Şi s -a r p u tea c ita m u lte a lte cazuri.

R e fo rm a ţiu n e a a d e ş tep ta t în su ­f le te n u n u m a i d o r in ţa de cău ta re , d a r şi o a n u m ită ne lin iş te lău n tr ică care în u rm a c e rce tă r ii S fin te lo r Sc rip tu ri , r id ic a noi şi noi sem ne de în tr e b a re re fe r i to a re la obîrşia n eb ib lică a u n o r dogm e, obice iuri şi t r a d i ţ i i d in p ra c t ica co tid ian ă a re lig iilo r c reş tin e d in secolul re fo r- m aţiu n ii .

î n acest co n tex t este fo a r te uşo r de în ţe les că sufle te le sincere , v e ­n in d în c o n tac t cu S c r ip tu ra , s-au v ă zu t p use f a ţă în f a ţă cu o p ra c ­t ică c re ş tin ă n eb ib lică p r in s ă rb ă ­to r ire a s ă p tă m în a lă a u n e i zile de od ihnă, c are n ici m ă c a r n u este a m in tită în Scripturi,_ în locu l S a ­b a tu lu i B ib lic c a re în V. T es ta ­m e n t este m e n ţio n a t de c irca 160 ori. i a r în N. T es ta m en t de 52 ori.

e) Eliberarea m entalităţii B iblice de prejudecăţile lierm eneutice

scolastice.

R e fo rm a ţiu n e a n -a în se m n a t n u ­m ai re cu n o a ş te re a fo rm a lă a p r im a ­tu lu i Sf. S c r ip tu r i , ci a în se m n a t ş i in s ta u ra re a u n e i noi h e rm e n e ­u t ic i ,26) e lib e r în d -o de p re ju d e c ă ­ţile t r a d i ţ ie i scolastice.

P în ă la M artin L u th e r tex te le b i ­b lice a u fo s t co m en ta te co n fo rm re - gu le i ce lo r p a t r u se n su ri h e rm e n e - u tice sco lastice :

— Sensus literalis (sensul lite ra r) .

— Sensus ailegoricus (sensul re fe ­r i to r la B iserică , deci alegoric).

— Sensus tropologicus (sensul f i ­gurant, moral).

— Sensus anagog icus (sensul re fe ­r i to r la v ia ţa veşnică).

S tu d e n ţi i d in in s t i tu te le m ed ievale au în v ă ţa t pe de ro s t aceas tă reg u lă h e rm e n eu tică :

„L ite ra gesta docent,Q u id credas allegoria ,M ora lis q u id adas.Q uo tendas an ag o g ia“.(L ite ra în v a ţă faptele,Ce să crezi — alegoria ,Ce să faci — se n su l m oral, în c o tro să tinzi — anagogia .) * F ieca re te rm e n b ib lic treb u ia , sau

p u te a să fie in te rp re ta t în aceste p a tru sen su ri . De e x em p lu :

U rm ă r in d o in te rp re ta re sa v a n tă şi a p ro fu n d a tă în m od fo rţa t , co­m e n ta to r i i m ed iev a li s -a u în d e p ă r ­t a t de la sen su l l i te r a r care a p ro a ­pe că nu m ai c o n ta deloc şi se com plăceau în tr -o l ib e r ta te in c re ­d ib ilă , a ju n g în d p în ă la d e n a tu ­r a re a B ibliei, in te rp re tîn d -o „ad l ib i tu m " (după plac).

L a în ce p u t n ici M a r t in L u th e r n u făcea ex cep ţie de la aceas tă m a ­nieră sco lastică de a in te rp re ta tex te le biblice. Este ca rac te r is tic ă explicaţia te x tu lu i d in Psalm i 60, 8 : „M oab este lig h ean u l în c a re Mă spăl“. L u th e r a c o m en ta t P sa lm ii în an ii 1513— 1515. în c ă n u av ea o v i­ziune n o u ă d e sp re h e rm en eu tică . C onfo rm v e rs iu n ii la tin e , L u th e r t ra d u c e „ ce au n -c ă ld ă ru şă “ în loc d e l ig h e a n .27) C eau n u l este lum ea, cele tre i p ic ioa re pe care se r e a ­zem ă, s în t cele t re i po fte (1 Ioan 2, 16) : „pofta f ir ii p ăm în teş ti , p o fta o ch ilo r şi lău d ă ro ş ia v ie ţii" . B u c ă ta ­ru l este H ristos, c a rn e a d in ceau n s în t oam enii, m artir ii . A b u rii ce ies d in ceaun s în t ru g ă c iu n ile s f in ţilo r c a re pătim esc. C o m en ta r iu l a fost un p u r a legorism . ®)

D a r fo a r te re p ed e L u th e r a a b a n ­d o n a t aceas tă m a n ie ră sco lastică de a in te rp re ta S c rip tu rile , a d o p tîn d o poziţie re fo rm a to a re în acest do­m en iu , p r in fo rm u la re a a t re i r e ­guli he rm en eu tice , c a re s ta u la b aza in te rp re tă r i i p ro te s ta n te a S c r ip tu r i lo r :1. Spiritualis intellegentia Scrip­tura (p riceperea sp ir i tu a lă a Scrip­tu rii) . E a po a te f i in te rp re ta tă pe d o u ă c ă i : p e cea f irea sc ă (carnalis in te lleg en tia ) şi pe cea d u h ovn iceas­că (sp iritua lite r), c în d ilu m in a re a v in e d e la Duhul Sfînt. Interpreta­re a p r im ită p r in D u h u l nu ne în ­d e p ă r tea z ă de la sensul literal, ci d im p o triv ă , n e d ezvă lu ie revelaţia lu i D um nezeu în această direcţie. D a r p e n tru d o b în d ire a acestei con ­

d u ceri d iv in e e s te nevoie de a s tu ­d ia C u v în tu l lui D um nezeu cu ru g ă ­c iune.

2. Scriptura est sui ipsius inler- pres (S c rip tu ra este p ro p r iu l ei in ­te rp re t). D acă D u h u l S f în t i lu m i­n ează p e c it i to ru l B iblie i, el n u m ai a re nevoie de o a ltă exp licaţie , căci C u v în tu l în s ine este lum ină , a d ev ă r şi în ţe lep c iu n e . C iti to ru l t reb u ie d o a r să cau te co n tex te le d in S c rip tu ră c a re ad u c o lu m in ă m ai a m p lă a su p ra te x tu lu i cerce ta t.

3. Scriptura id est Spiritus in Scriptura (S c r ip tu ra este egală cu S p ir itu l în S crip tu ri) . A ccen tu a rea u n ila te ra lă a l ite re i, sau a sp ir i tu ­lui. po a te în d e p ă r ta pe in te rp re t de la D um nezeu . D u b la u n i ta te d in tre in te rp re ta re a l i te ra lă şi sp ir i tu a lă ,

e s te decisivă în în tre a g a re fo rm a ţi- une. *°)

M en ta l i ta tea B ib lică o d a tă e lib e ­r a tă de p re ju d e că ţile m edievale , r e ­cu n o aş te rea p r im a tu lu i B iblie i în v ia ţa re lig ioasă cerea im perios o re ­v izu ire a v ie ţii de cult, co n fo rm ă cu no u a h e rm e n eu tică c reş tină . A s t­fe l l itu rg h ia , s ă rb ă to r i le in s t i tu i te de b iserică , s a c ram en te le , v ia ţa p r iv a tă a in su lu i t r e b u ia u g h id a te d u p ă u n „aşa zice D om nul" , a l B ibliei.

î n v ă ţă tu r a c re ş tin ă d esp re L egea lu i D um nezeu a fost su p u să de ase ­m en ea u n u i p roces de tran s f ig u ra ţie . V rîn d să n u s lăb ească ro lu l h a r u ­lu i şi a l c red in ţe i în m în tu ire a o- m ulu i, L u th e r a ca lif ic a t teo log ia lu i M elanch ton d re p t „synergism“, (cu­noscu t în teologie şi su b d e n u m ire a p o p u la ră de ,,filipp ism “), deoarece M elan ch to n a d o r i t să tra te z e în e ch il ib ru ev an g h e lic lu c ra re a h a ru ­lui d iv in şi re sp o n sa b ili ta te a in su lu i în o p era de sa lv a re . L u th e r, o f ire b ă tă io asă şi c in ică, a d e n u m it e- p is to le le lu i Iaco v şi Io a n „ep isto le de p a ie “ p e n tru fa p tu l că ce r cTe la c reş tin d o v ed irea c red in ţe i sa le cu fa p te sa u cu su p u n e re f a ţă de L egea lu i D um nezeu . L a în cep u t L u th e r p ro p ag a o „ lib e r ta te n e în ­g ră d ită a c reş tin u lu i" , ig n o rîn d d a ­to r ia om u lu i d e a „ ră sp u n d e" p r in a scu lta re iu b ir i i lu i D um nezeu.

C a lv in u rm ă o po tecă a p ro ap e p a ra le lă cu cea a lu i L u th e r. D a r m a i t îrz iu a p e le re fo rm a ţiu n iî lim - pezindu-se , a d e v en it c la r şi p e n ­t r u re fo rm a to r i că L egea lu i D u m ­n ezeu n u p o a te f i ignora tă . Căci D um nezeu n u n u m a i oferă, d a r şi p re tinde .

Vom u rm ă r i a ceas tă p ro b lem ă în d o u ă d o cu m en te a le re fo rm a ţiu n ii . C a teh ism u l d in H e ide lbe rg (1563),

v o rb in d d esp re re cu n o ş tin ţa c reş ti ­n u lu i p ro p o v ăd u ie ş te o în v ă ţă tu ră ev an g h e lică d esp re L egea lu i D u m ­nezeu :

întrebarea 90: Ce este învierea om ului nou ?

Răspuns : E ste b u cu rie sp ir i tu a lă în D um nezeu , p r in Isus H ristos, şi acea d o r in ţă şi d e p r in d e re de a t r ă i conform vo in ţe i lu i D um nezeu , p r in fa p te bune.

întrebarea 91 : Care sînt faptele bune ?

R ă sp u n s : A celea, c are se fac d in c red in ţă a d ev ă ra tă , confo rm Legii lu i D um nezeu , p e n tru s lava Sa, şi n u ace lea c a re se b azează pe op in ii, sau p e p o ru n c i om eneşti." ®)

H. B ullinger, în „C onfesiunea I le lv e tică 11“ (1526) a d o p tă o pozi­ţ ie s im ila ră în p r iv in ţa Legii lu i D um nezeu :

„ ...P ropovădu im că L egea lui D um nezeu ne descoperă v o in ţa lu i D u m n e z e u : ce v re a E l ca noi să facem , sa u să n u facem , ce e s te b in e le şi ce este rău l, ce este ju s t sau n e ju s t. Deci p ro p o v ăd u im că L egea este b u n ă ş i sfîn tă..." 31).

„Legea este perfectă şi absolută. C red em că aceas tă Lege a lu i D u m ­nezeu ne face cunoscu t pe dep lin to a tă v o in ţa lu i D u m n ezeu şi to a te p o ru n c ile L ui re fe r i to a re la o rice ra­p o r t a l v ie ţii, a ltfe l n u ne-ar opri D om nul să ad ău g ă m sau să o m item ceva d in aceas tă Lege..." 32)

„ ...C ondam năm to a te în v ă ţă tu r i le v ech ilo r şi n o ilo r e re tic i p ro p o v ă d u ­ite îm p o tr iv a Legii lu i D u m n e ­zeu." K)

R efo rm ato rii t ran s ilv ă n en i îm p ă r ­tă şea u aceas tă în v ă ţă tu ră ; m a i m ult, in a n e le d e ta lii poz iţia lo r a fost m a i c la ră , m a i b ib lică, d ec ît po ­z iţia om ologilor lo r d in leag ăn u l re fo rm a ţiu n ii . P u te m c ita cazu l r e ­fo rm a to ru lu i tra n s ilv ă n e a n D evai B iro M ăty âs (1500—1545).y*) E l a sc ris o c a r te ,,D espre ad o rm ire a sf in ţilo r" (De d o rm ita tio n e sanc to- ru m ) în care com en tează te x tu l d in M atei 5, 17 : „Să n u c red e ţi că a m v e n it să s tr ic L egea sa u P ro o ro ­cii ; am v e n it n u să stric , ci să îm ­p linesc". D evai a fo s t p r im u l d in tr e re fo rm a to r i c a re a în ţe les că îm ­p lin ire a Legii de c ă tre Isu s H ris ­tos co n sta în a sa tis face p re te n ţia Legii v io la te de c ă tre om, c a re cerea m o a rte a p ăcă to su lu i (Rom. 6, 23), şi n ic id ecu m n u în se am n ă o su p u ­n e re în lo cu ito a re f a ţă de Lege, f ă ­c u tă de Isu s H ris tos în locul celui în d rep tă ţi t , în v e d e re a sc u tir i i aces­tu ia de su p u n e re a v o lu n ta ră f a ţă d e L egea lu i D um nezeu .

P o a te f i r e g re ta t f a p tu l că pozi­ţ ia lu i D evai n u e ra cu n o scu tă în leag ăn u l re fo rm a ţiu n ii . D a r p e n tru re fo rm a ţiu n e a t ra n s ilv ă n e a n ă a în ­se m n a t fo a r te m u lt şi dovedeşte că p e aceste m eleag u ri S c r ip tu ra a fo st tem ein ic ce rce ta tă , se c ău ta u solu ­ţii le cele m a i B ib lice p e n tru rezo l­v a rea p ro b lem e lo r sp ir i tu a le , con-

In te rp re ta t în m od :N o ţiu n ea : —

L ite ra r A legoric M ora l A nagogic

1. Ie ru sa lim O raş B iserica V ir tu ţi le V ia ţa veşn ică

2. B ab iion O raş S oc ie ta tean e leg iu iţi ­lo r

P ă c a te le Focul de veci

12C u rie ru l A d v en tis t

realizări realizâri ❖ realizări ❖ realizări ❖ realizări

i 'o rm îndu-se c ît m ai m ult, n u n u m a i .spiritului E vanghelie i, ci şi literei « i. A cest f a p t a co n ta t e n o rm de m u lt în fo rm a re a M işcării S ab a ta - r ien e pe care n e -am p ro p u s să o u r ­m ărim în cap ito le le u rm ăto a re .

-1. A h e id e lb e r g i k â t e , A m ă s o d ik h e l - v £ t h i tv a l lă s , B p ., 1955, liu .

2. Id e m , 120—121.3. I d e m , 121.4. D u p ă m o a r t e a lu i A le x a n d r u c e l B u n

s - a s ta b i l i t î n M o ld o v a u n g r u p m a i n u m e r o s d e h u s i ţ i . E i a u f o n d a t o r a ­ş u l H uşi .

5. E s te v o r b a d e o t r a d u c e r e în l im b am a g h ia r ă .

6. G â lf i Z o l tâ n : I s to r ia p r o t e s t a n t i s m u ­lu i t r a n s i lv ă n e a n , II, 15. (C u rs d e te o lo g ie i s to r i c ă , m a n u s c r i s ) .

7. Id e m , 15—16.8. D e o a r e c e r e f o r m a ţ i u n e a s - a r ă s p în d i t

p r in t r e ca to l ic i , în a c e s t c a p i to l n e r e f e r i m n u m a i la t r a d u c e r i a u t o h to n e m a g h ia r e .

9. J a k a b E le k : D â v id F e r e n c z e m l6 k e , B p ., 1879, 11.

10. T h . L. L in d s a y : A H is to r y o f th e E R eform ation , N e w Y o rk , 1931.

11. S H . H o r n : S . D . A . B ib le D ic t io n a r y p . 787

12. I s tv â n T 6 k £ s : U js z o v e ts6 g i iz a g o g ik a , C lu j - N a p o c a , 1977, 35—36. A c e s t m a n u ­s c r i s s e î n c a d r e a z ă în t i p u l t e x tu l u i s ir ia n (K ), fo lo s i t în A n t io c h ia şi m a i t î r z iu î n C o n ş ta n t in o p o le (sec . V II I - XT). A f o s t c e l m a i r ă s p în d i t în E u ­r o p a , d a r r e p r e z in t ă l i m b a j u l c e l m a i a l te r a t .

13. V ilâ g le x ik o n , E n c ik lo p 6 d ia , B p ., 1927, 451.

14. M e la n c h to n , e s te t r a d u c e r e a în g r e a c ă a n u m e lu i s ă u d e f a m il ie , S c h w a r tz - e r d ( P ă m î n t N e g r u ) . E l a f o s t u n t a l e n t p re c o c e , la v î r s t a d e 17 a n i a

d o b în d i t t i t l u l d e m a g i s t e r ş i la 21 a n i a t i p ă r i t o g r a m a t i c ă a l im b ii g r e a c ă , c a r e i - a f u n d a m e n t a t f a i m a m o n d ia lă d e f i lo lo g a l im b i i e l in e .

15. S z a b o lc s i M ik a : A z s id 6 k e g y e te m e s to r t£ n e te . B p ., 1908, vo i. V I., 61.

16. Id e m , 63.11. J a k a b E le k , op . c it., 71.18. I d e m , 196.19. I d e m , 75.20. S a m u e l K o h n : A z erd61y i s z o m b a -

to s o k to r t e n e t e , B p ., 1889, 11.21. i d e m , 12.

22. G r a e t z : G e sc h lc h te d . J u d e n , IX ., 91—96.

23. I m r e R ev £ sz : A k ik r e n e m v o l t m<51to a v i l ă g C lu j , 1921, 103.

24. H K <§s n . H H , op . c i t. , 115—116.25. H e r m e n e u t i c ă — d is c ip l in a te o lo g ic ă

c a r e s e o c u p ă c u p r in c ip i i l e d e i n ­t e r p r e t a r e a le S c r ip tu r i i .

•26. I s tv â n J u h â s z : R e f o r m â c i6 , C lu j - N a p o c a , 1976 c u r s d e te o lo g ie is to r ic ă , m a n u s c r i s ) , 4—5.

27. M a i t î r z iu , în v e r s iu n e a g e r m a n ă , şi L u t h e r t r a d u c e . . l i g h e a n " .

28. I . J u h â s z , o p . c i t . , 5.29. I d e m , 6.30. A h e id e lb e r g i K â t6 , B p ., 1965, 65.31. A H K £s a n . H H B p ., 1965, 142.32. I d e m , 142.33. Id e m , 143.34. N u m i t ş i „ L u th e r u l m a g h i a r D e v a i

a f o s t u n u l d in t r e c e i m a i în v ă ţ a ţ i t e o lo g i a u to h to n i . N ă s c u t î n D e v a . a s tu d ia t la C racov ia ş l W ittenb erg , f i ­

i n d p r i e t e n a p r o p i a t c u M a r t in L u t h e r s i F i l ip M e la n c h to n . (V ezi, B e n e d e k M arc e l i . M a g y a r i r o d a lm i l e x ik o n , B p ., 1963, I „ 252—253).

UN NOU EBEN-EZER

(u rm are d in pag. 9-a)

d e deoseb ite : sp in u l ţ i floarea, d u ­rerea şi p a r fu m u l, co n ţin parcă ceva d in fer ic ir ile D o m n u lu i H r is to s : „Ferice de cei f lă m tn x i" , „Ferice... de cei ce p lîng“.

„ D o a m n e! A se m e n ea tra n d a firu lu i d o r im să f ie v ia ţa noastră. O floare deschisă co n tin u u p e n tru nevo ile a l­tora. Un roşu fo c nes tin s să ardă

■i

■ i m

Instalaţie modernăIn cad ru l C om b in a tu lu i chim ic

din R im nicu V îicea a în cep u t să p roducă, la p a ra m e tr i i pro iec ta ţi, ciupă m ai p u ţin de o sa p tâ m în ă de la p u n e rea în fu n c ţiu n e , in s ta la ţia de d iizo b u tilam in ă cu o cap acita te d e 2400 tone pe an . A cest so rtim en t, rea liza t p e n tru p r im a d a tă în ţa ră , e ste fo losit ca m a te r ie p r im ă la f a ­b rica rea u n o r pestic ide de m a re e- ficienvă în a g r ic u l tu ra ţă r i i . Dacă p în ă acu m în tre a g a c an ti ta te de d ii ­zo b u tilam in ă e ra ad u să d in im port, în cep în d d in 1981 acest p ro d u s se va rea liza în în tre g im e pe p la tfo rm a ch im ică de la R îm n ic u Vîicea. In ­s ta la ţ ia a fost e x ec u ta tă d u p ă o concep ţie o r ig in a lă ro m ân ească şi în ze s tra tă cu u t ila je fa b r ic a te în ţa ră .

Prim ul robot industrialL a în t r e p r in d e re a de p iese au to

d in S ibiu, a fo s t rea l iza t p r im u l ro ­bot in d u str ia l , ro d a l co lab o rării f ru c tu o ase d in tre specia liş tii de aici şi c ad re le d id ac tice a le fa cu ltă ţ i i de m ecan ică d in loca lita te . In tro d u s in f lu x u l de p roduc ţie , a ces ta efec ­tu ează t r a n s fe ru l fo ilo r de a rcu r i lam e la re de la c u p to r la p rese le de ş ta n ţa re la cald , cu efecte su p e r i ­oa re a su p ra r i tm ic i tă ţ i i şi p ro d u c ti ­v i tă ţii m uncii.

Cel mai m are rotor de turbinăO no u ă şi p re s tig io asă p e rfo r ­

m an ţă teh n ică a spec ia liş tilo r î n t r e ­p r in d e r i i c o n s tru c to a re de m aş in i d in R eşiţa : tu r n a r e a în p re m ie ră a celui m ai m a re ro to r de tu rb in ă din ţa ră , de t ip „F ra n c is“, d e s t in a t h i ­d ro cen tra le i de p e R îu l M are — Retezat. T u rn a re a acestei p iese din

in in im ile noastre. A cesta să fie ze lu l tin e re ţii şi consacrării noastre în lucrarea Ta !“

A p o i „Cintarea clasei“ — „Tu eşti Isus, pe veci a m e a speranţă", caldă şi po to lită ca u n foc lăun tric , a fă cu t trecerea spre m oza icu l v iu co­lorat al biografiilor celor nouă, care, în tre tă ia te de c în tă r i ad inei sau e n ­tuziaste, au c u lm in a t cu p re zen ta ­rea „Istoricului clasei" l o r — prin fr. P irva n T iti — , o istorie cu ac­cen te dram atice , al cărei sfîrş it , ei tl vo r ascunde în veşn ic ie !

D upă versu ri de dăruire, recita te de fr. C hircan Iosif, c u v in tu l cole­gilor d in a n u l II, ros tit p r in fr . B an Viorel, a d epăşit caracterul u n u i s im ­p lu răm as bun. P en tru că p r ie te ­niile pe care le leagă D o m n u l ră- m în p e n tru to td ea u n a şi p e n tru că aceeaşi ch em a re îi în su fle ţe ş te şi pe ei, e lev ii a n u lu i I I vo r ră m în e în aş­tep tarea re în tîln ir ii , n u în băncile şcolii ci în brazda n evo ilor lum ii.

C u v in tu l d ir ig in te lu i ce a u rm a t, a readus p r in tr -u n b uchet de citate im p e ra tiv u l b ib lic a l responsabilită ţii u n u i serv a l lu i D u m n ezeu care, d in

■ IIIHIIliailiHllllIHimMIMII»

oţeî, c are c în tă re ş te peste 30 tone, a d u ra t m a i p u ţ in d e u n m in u t.

M icroscop stereoscopic de comparare

O pre s tig io asă re a l iza re ro m â ­nească. Este unicul, de acest fel, d in lum e. S tu d iu l fo rm ei co re la te cu fu n c ţii le m icroscopu lu i a condus la re a l iza rea u n u i an sa m b lu cu un în a l t g ra d de f u n c ţ io n a l i t a t e : acces la comenzi, crom atică , in sc rip ţio ­n a re in c lu s iv o concepţie pe m o ­dule. P o a te fi u t il iza t în in d u s tr ia m eta lu rg ică , în zootehnie, în cer­c e tă ri spec ia le de lab o ra to r ca şi în a lte dom enii. A fost b re v e ta t în ţa r a n o a s tră p re cu m şi în A nglia, A u s tra lia , S.U.A. Se a f lă în faza de m odel e x p e r im e n ta l la în tr e p r in d e ­rea O ptica R om ână.

Aparat de p ro iec ţie pe 35 m m . p ro ­totip I.O.R.

P e rm ite u til iza re a a două t ip u r i d e lăm p i şi este d e s t in a t să lilo r de c ap a c ita te m edie . P o z iţia n eo b işn u ­i tă a ro le lo r a fost a stfe l a lea să de ­o arece conduce la m ic şo ra rea e fo r­tu lu i fizic a l o p e ra to ru lu i (o ro lă p lin ă a re cam... 15 k i lo g r a m e !). P r in in tro d u c e rea u n u i n ou t ip de m otor, d e ru la re a şi ru la re a p e licu ­lei se p o a te face pe loc, f ă ră a o scoate d in a p a ra t. P r in re g în d irea fo rm ei şi fo losirea u n o r noi m a te ­ria le s-a re u ş i t o su b s ta n ţia lă r e d u ­cere a p re ţu lu i de cost.

L am p ă multipoziţionalăPo a te fi fo losită în b iro u ri sau în

a te lie re le de p ro iec tare (se f ix ează în tr -u n m od ingenios de p lanşetă). U n sis tem de a r tic u la ţ ie p e b ilă p e r ­m ite d i r i ja re a f lu x u lu i lu m in o s în orice d irec ţie .

dragoste p e n tru D u m n ezeu şi aproa­pele, se va consum a îm p ă rtă ş in d credincios lu m in a m în tu ir ii .

I n înche ierea înă lţă to ru lu i p ro ­gra m fe s tiv , preşed in te le U n iun ii de C o n fer in ţe A .Z .S ., fr. D u m itru Popa a ros tit c u v în tu l so lem n de t r im i te ­re in pu terea lu i D u m n ezeu şi a în - m în a t celor nouă tin er i d ip lom ele de ab so lven ţi ai S e m in a ru lu i Teo lo ­gic A .Z .S ..

In această a tm o sferă caldă a îm ­p lin irilor şi a recunoştin ţe i, u ltim a c în tare de cor : „V rem a zi să sp u ­nem "... a în d ep ă r ta t parcă vă lu l de deasupra u n u i orizon t p lin de făgă ­du in ţe , lăsînd cugetării priv ileg iu l d e a în treză ri traseu l v ii to r al u ce ­n icilor de astăzi.

A fo s t u n n ou E ben-E zer, pe care m u lţ i n -o să-l u ite , m a i cu seam ă abso lven ţii. Ş t im , cu v in te le lor au răm as înscrise în Cartea aducerilor am in te . D o m n u l să tra n sfo rm e d e z i ­dera tele acestora in rea lita te !

Iar vo i — m erge ţi cu D u m n ezeu , iu b iţi t in e r i conlucrători.

L. Cristescu

Noiem brie-D ecem brie 1980 □

<Ţ)(Lg.iruL (Ţ)cutatuluJ

U N A J U T O R P O T R I V I TStimată soră,

Aşa cum ai dorit, eşti astăzi sofia unui pastor. Cu m ult timp înainte, m i-ai confiat sim patia pe care o cultivai pentru actualul tău soţ şi te în tr eb a i: „Aş putea fi un ajutor potrivit unui om chem at de D um ­nezeu la o lucrare aşa de măreaţă? Să m ă avint intr-un asennnoa v ii ­tor dacă drumurile noastre vor întîln i ?“

Ocazional, am vorbit şi cu tînă- rul în discuţie şi l-am întrebat ce părere are despre dumneata, fără să las impresia că apreciez o simpatie între voi, Ia care acesta m i-a răs­puns : „Este o tînără credincioasă, deschisă şi naturală. Cind mă gă ­sesc în preajm a ei am sim ţăm în- tul unei atm osfere de pace şi sigu ­ranţă. Prezenţa ei asigură un climat de curată frăţietate". Astfel mi-am dat im ediat seam a că există între voi o afinitate de sentim ente, sco­puri şi idealuri.

Te-am admirat apoi ca m ireasă : arătai plină de graţie, stăpînă pe tine şi încrezătoare în viitorul pe care-1 scrutai printre gene. Era pri­m ul pas pe un drum plin de sur­prize, de eforturi susţinute, de gre ­utăţi şi incertitudini, de neplăceri şi dezamăgiri, dar şi de bucurii şi satisfacţii pe care nici o altă fem eie din lum e nu le poate avea. Eşti acum soţia unui pastor al Evanghe­lie i care s-a consacrat lui Dum ne­zeu pentru toată viaţa sa, cu toată capacitatea sufletului său, cu tot tim pul său, ca să răspundă prompt la toate nevoile turmei încredinţată lu i“.

Fem eia în general şi în special aceea care stă alături de un pastor, are pe umerii ei o răspundere co- vîrşitoare. Pentru m otive pe care numai Dum nezeu le' ştie, a dotat-o pe fem eie cu o abilitate fantastică de a influenţa şi impresiona viaţa celor din jurul ei. Intr-o anum ită măsură, obişnuim să credem că so­ţia pastorului ocupă o poziţie cheie în desfăşurarea v ieţii soţului ei. Fie că locuieşte într-un oraş de provin­cie, în centrul regional sau în capi­tală, influenţa ei atrage permanent atenţia credincioşilor, fie direct, fie prin dispoziţia de mulţum ire sau ne ­m ulţum ire pe care o dă pe faţă soţul ei în diferitele împrejurări şi răs­punderi dificile.

„Şi pentru că Dum nezeu a plănuit acest lucru pentru mine", spunea o tînără logodită cu un viitor pas­tor, „n-aş schim ba acest privilegiu cu nim ic altceva din lum e. Sînt cea mai fericită fem eie, deşi sînt con­ştientă la cîte va trebui să renunţ, la cîte să mă angajez şi cît de aten ­tă să fiu, deoarece toate m anifes­tările m ele atrag atenţia altora". D a ! A i dreptate, tînără soţie de p a s to r ! în afară de lucrurile pe

care le vei avea ca urmare a suc­ceselor obţinute în lucrare de soţul tău, de respectul de care te vei bu­cura din partea credincioşilor, să nu uiţi că faci parte de acum în ­colo din „activul" Mişcării Advente. înseam nă că trebuie să accepţi să locuieşti departe de casa părinteas­că, adesea în locuri mai puţin p i­toreşti, lipsite de frumuseţea dea­lurilor, cîm piilor şi livezilor copilă ­riei tale, fără confortul cu care erai obişnuită şi departe de cei care te-au îneîntat cu dragostea şi aten ­ţiile lor. Privind în trecut, la anii grei ai începutului, sora Dollis M. Pierson, exem plificînd idealurile fe ­m eilor nobile prin modestia, ţinuta ei echilibrată, im presia lăsată asu­pra publicului ş i farmecul ei fem i­nin, a declarat ocazional următoare­le despre frum useţea şi surprizele chemării s a l e : „In adolescenţă am făcut Dom nului o făgăduinţă, în ru­găciune, spunîndu-I astfel : voi m er­ge în orice loc şi voi face orice lu ­cru la invitaţia Ta, Doamne ; p la ­nurile m ele de viitor le aşez de azi înainte în m îin ile Tale. A m avut în ziua aceea sim ţăm întul că D um ­nezeu mi-a închis unele drumuri şi m i-a deschis, în schimb, porţile unor posibilităţi nebănuite. A m de­venit apoi o lucrătoare în v ia Sa şi curînd am primit invitaţia de a m ă căsători cu un tînăr viitor pas­tor. îm preună ne-am avintat în m a­rea mişcare adventă. Şi „mişcarea" aceasta ne-a purtat paşii in locuri depărtate ; pe drumurile desfundate şi noroioase a le Indiei, prin ..ora­şele extreme" ale Africii şi prin „oraşele interioare" ale patriei. Dum nezeu plănuise pentru noi un asem enea drum. Privind în urma noastră, la anii bogaţi în activitate, retrăiesc o adîncă şi înflăcărată bu­curie, în întreaga mea fiinţă, cînd mă gîndesc la fraţii şi surorile noastre de a căror viaţă am fost legaţi şi de duioasa prietenie a m ul­tor pastori, cu care viaţa noastră s-a împletit. Este adevărat că a fost un timp de m ari preocupări, m o­m ente de îngrijorare, greutăţi de tot felul, dificultăţi financiare, su ­ferinţe fizice ş i nu de puţine ori dezamăgiri şi insuccese, dar n-aş schimba locul m eu de soţie de pas­tor adventist cu nici o altă viaţă pe care lum ea de azi mi-ar putea-o oferi. Aş fi gata să încep din nou acelaşi drum aşa, cum m ulte din voi începeţi acum."

Apreciezi m otivele, hotărirea, pu­terea şi perseverenţa unor asem enea fem ei chiar şi în faţa greutăţilor ? Se poate ca ţinta să pară nrea îna l­tă si idealul în aparenţă im posi­bil de îm plinit. Să nu te descura­jezi ; adu-ţi m ereu am inte că nu eşti singură. Dum nezeul soţului tău este şi Dum nezeul tău. Toate resur­sele Sale de putere sînt şi ale voas­

tre. îm preună cu Ap. Pavel să fii> totdeauna gata să spui : „Pot totul în Hristos care mă întăreşte" (Fi- lipeni 4,13). Iată şi o preţioasă fă ­găduinţă a Spiritului Profetic, care te în t îm p in ă : „Cind inim a este dispusă să asculte de Dumnezeu, cind eforturile personale sînt în ­dreptate spre acest ţel, Isus acceptă această dispoziţie şi efortul celui mai bun serviciu adus de om ; El completează atunci lipsurile noastre cu propriile Sale merite divine". (E.G.W./S.T. 1890).

In afară de toate acestea, trebuie să mai apreciezi că Dum nezeu te-a ales să fii soţia unui slujitor ai Lui. Cred cu t o a t i convingerea mea că Domnul contribuie totdeauna — cînd se urmează de am bii calea pres­crisă de cer — în alegerea soţiei unui pastor, întocm ai cum El a che­mat pe soţul ei în serviciul Său. Este cu neputinţă să credem că Dum nezeu exercită o grijă extrem ă în chemarea unui bărbat ca pastor şi să f ie dezinteresat în alegerea to­varăşei sale de viaţă, aceea care va exercita asupra lui cea m ai puter­nică influenţă pămintească. Ar tre­bui ca sim ţăm întul chemării divine în viaţa ta să constituie întotdeauna o som aţie pentru credinţa ta şi o m îngîiere pentru sufletul tău ca să cugeţi profund la ideea că acelaşi Dum nezeu iubitor, care a rînduit pe Rebeca lui Isaac, te-a călăuzit şi pe tine ca îm preună cu soţul tău, să lucraţi pentru EL în aceste zile atît de măreţe, încadraţi în Planul Său divin. A ceastă foarte profundă implicare a soţiei unui pastor în lucrarea soţului presupune o che­mare corespunzătoare cu a soţului. Din cauza aceasta, căsătoria cu un pastor este diferită de aceea cu un om de orice altă profesie. Unirea într-un cămin cu un pastor, este ceva mult mai m ult decit o căsăto­rie : este un legăm înt pentru un ser­viciu sfînt. D in m otivele enumerate, doresc ea soţiile tinere, căsătorite cu slujitori ai Evangheliei, să ştie că cele care vor răspunde, fără şovăire, in um ilinţă şi din toată inim a chemării lui Dumnezeu, vor aven satisfacţii şi bucurii nepreţuite şi în plus o răsplată echivalentă, în veşnicii, cu aceea a soţilor lor cre­dincioşi în lucrarea publică. Şi du­pă ani, de rodnică activitate, cînd veţi revedea locurile prin care aţi lucrat nu veţi fi îneîntate numai de faptul că m em brii com unităţilor îşi vor am inti că aveaţi o voce plăcută, că foloseaţi cu com petenţă instru­m entul m uzical al Comunităţii, sau că aţi lucrat în cadrul Şcolii de Sabat, Lucrării Muzicale sau Diaco- niei. Dacă va răm îne în inim a lor iubirea voastră pentru Dumnezeu, respectul şi dragostea voastră pen­tru fiecare dintre credincioşi, atunci vă veţi bucura cu adevărat că ima-

1*1 4 | ........... . ..... ...... ............ -...............I i i ! Curierul Adventist

Sinea lor despre voi a rămas ca acelei m ai grijulii soţii de pas­tori, care au trecut pe la ei. Numai atunci veţi avea sim tăm întul suc ­cesului obţinut alături de soţii voştri.

însoţeşte pe soţul tău atunci cînd ai posibilitatea şi problem ele gos­podăriei iţi permit, in cursul v iz i­telor din tim pul săptăm înii ş i în călătoriile sale în district. Cînd lu ­crul acesta nu este posibil strădu- ieşte-te ca în Sabat, să f ii prezentă la timp la toate serviciile divine ale Comunităţii de reşedinţă, ca prezenţa ta să încurajeze pe surorile mai îm povărate decît tine, să pre- ţuiască întîlnirile regulate cu Dum ­nezeu la Casa de Rugăciune.

N u folosi influenţa ta şi nici cali­tatea pe care o ai de a ocupa primul loc la cor, la instrum entele m uzi­cale, la Şcoala de Sabat, la ora m u ­zicală sau la Cercul de binefacere. Să fii m ai curînd inima, să cultivi entuziasm ul, să sugerezi cu toată com petenţa planuri de dezvoltare şi înaintare, să m enţii o atmosferă ac­tivă, spirituală, inspiratoare şi să Iaşi surorilor laice primul loc, chiar dacă la început ele sînt m a istîn g a - ce decît tine. Lucrul acesta te va scuti eventual de invidia unor per­soane încă în formare şi-ţi va da o prestanţă corespunzătoare. Lucrează totdeauna din spatele scenei, lăsînd soţului tău iniţiativa şi conducerea. Lucrarta soţiei unui pastor va fi cu atît mai constructivă dacă este stăpînită de tact ş i va încuraja pe alţii în răspunderile lor. Este foar­te important ca soţia unui pastor să fie talentată în muzică, artă, sau vorbire, dar virtuţiile de cea m ai mare valoare pentru ea vor răm îne sinceritatea şi dragostea cu­rată arătată tuturor. Aceasta cere din partea ta modestie, altruism şi dăruire ; e le sînt darurile Duhului S fînt pe care să le cauţi, să le do ­reşti şi să le obţii în mod continuu. Lucrul acesta ne va pregăti să avem întotdeauna în vedere binele şi nevoile credincioşilor, deasupra propriilor noastre convenienţe. So­ţia unui pastor s-ar putea să f ie în afara oricărei critici ; dar dacă este rece şi lipsită de acel sim ţ al apro­pierii şi prieteniei, dacă n-are pe buze acel zîm bet sincer şi cuceritor care L-a caracterizat totdeauna pe Dom nul Isus, credincioşii vor socoti lucrul acesta ca fiind o lipsă gra­vă. Dacă dim potrivă îşi deschide in im a cu căldură faţă de ei, aceştiao vor răsplăti, arătîndu-i dragostea lor în sute de feluri ş i-i vor dovedi prietenia lor pentru totdeauna.

Soţia pastorului trebuie să fie prezentă la căpătîiul bolnavilor ; să aducă primul m esaj de speranţă celui necăjit şi întristat în pierderea unui mem bru al f a m i l ie i ; să ofere m am elor care au primit un nou vlăstar în fam ilie urarea Cerului în asem enea ocazii. Dacă vei face aşa, prezenţa ta în casele credincioşilor va f i de dorit ş i influenţa soţului tău va creşte în ochii turmei sale.

Curînd ve i fi şi tu m am ă în Israel. Să apreciezi acest titlu şi

această nouă chem are de a f i păr­taşă cu Cerul în actul creator. Ţi se vor adăuga alte griji, ve i avea probabil m ulte nopţi de veghe, su ­f letu l tău va palpita adesea gîn- dindu-se la viaţa şi viitorul fiecăru­ia dintre copiii voştri, dar aceasta face parte din adevărata m enire a fem eii. Experienţele taie vor ajunge, m ai tîrziu, tot atîtea sfaturi bune pentru surorile din comunităţi : în ­grijorările, bucuriile, amărăciunile, insuccesele dar şi realizările tale în lucrarea de educaţie a copiilor voştri, te vor căli şi-ţi vor da în ­văţăm inte atît de preţioase îneît nici un m anual de specialitate n-ar putea să ţi le ofere. Să nu uiţi că nici o altă lucrare îndeplinită de soţia unui pastor nu poate fi egală în importanţă cu datoriile şi răs­punderile unei m am e. „Ea nu are de pictat pe pînză o figură fru­moasă, ca pictorul, nici ca sculp­torul, s-o taie în marmoră. Ea nu are, ca scritorul, d s întipărit un cuget nobil în cuvinte puternice, şi nici ca m uzicianul să exprim e un sentim ent frum os prin melodie. C eea ce are ea este ca, prin ajuto­rul lui Dum nezeu să dezvolte în - tr-un suflet om enesc asemănarea Dumnezeirii. M ama care apreciază aceasta, va privi ocaziile sa le ca ceva nespus de preţios. Cu mare zel ea va căuta, ca prin propriul ei ca­racter precum şi prin m etodele ei de educaţie, să prezinte în faţa co ­piilor săi idealu l cel m ai înalt. Cu avînt, răbdare şi curaj, ea se va strădui să-şi desăvîrşeâscă însuşiri­le ei proprii, ca să poată folosi b i­ne puterile cele mai înalte a le m in ­ţii, spre formarea copiilor ei. Cu stăruinţă va întreba la fiecare pas : „Ce zice D um nezeu ?“ Cu m ultă stăruinţă v a cerceta Cuvîntul Său. Ea îşi va ţine ochii aţintiţi asupra Dom nului Hristos, ca propria sa experienţă zilnică, în purtarea cu um ilinţă a grijei şi datoriei, să poa­lă fi o adevărată oglindire a A ce­luia care este adevărata Viaţă“. (D.V./274—275).

„Cînd bărbaţii căsătoriţi pleacă în cîmp, lăsînd soţiilor lor grija şi ocrotirea copiilor lor, atunci fem eia şi mama are de făcut o lucrare tot a t î t de m a re ş i importantă ca şi bărbatul şi tatăl... poverile şi gri­jile ei întrec adesea cu m ult pe ace­lea ale bărbatului şi tatăl... Soţul poate prim i onoarea omenească... în tim p ce lucrătoarea de acasă nu primeşte nici o recunoştinţă păm în- tească pentru lucrarea ei... atunci îngerul care scrie raportul va înre­gistra num ele e i ca pe unul dintre cei mai m ari m isionari ai lum ii.“ (S.E./184).

M om entele d ificile vor fi z ile le în care vei răm îne acasă cu copiii, iar soţul tău, pastorul va fi plecat în district. V ei sim ţi pe de o parte lipsa şi ajutorul său dar pe de altă parte grija pentru sănătatea, succesul şl siguranţa lui. Cum vei reuşi să-ţi stăpîneşti sim ţăm intele de singurătate, team ă şi incertitu­dine ? Pentru acele ocazii, cînd ţi se pare că nici chiar soţul nu-ţi înţelege nevoile, prin lipsa lui înde­

lungată din fam ilie , rugăciunea este izvorul ccl m ai dulce şi aducător de putere şi mîngîiere. Legătura ta cu cerul este determ inantă în su ­pravieţuire. In aceste m om ente de descurajare, cînd gînduri rebele vor să năpădească în minte, m îngîierile Bibliei şi a le Spiritului Profetic sînt a b so lu t necesafe. O mam ă spunea despre o asem enea s i tu a ţ ie : „De cîte ori n-am apelat la aceste sur­se, după ce adormeau copiii. Inspi­raţia lor îm i aducea încredere, s i­guranţă şi părtăşie". Descurajarea este o slăbiciune morală, dar cedea­ză în faţa gîndului de fericire, de bună dispoziţie. Atunci cînd reche­mării în m em orie tablourile activ i­tăţilor în comunitate, satisfacţia de a f i slujit în diferitele împrejurări, bucuria curată a cîştigării de su ­flete, avantajele oferite de Dum ne­zeu pentru a lu c ra în via Sa, legă­turile de prietenie cu fam iliile a l­tor pastori ; iată c îteva m ijloace de a alunga sirnţămîntul singurătăţii şi al neglijării. In faţa lor descuraja­rea dispare, iar încrederea în călă­uzirea divină va înnobila propria ta persoană.

Pastorul este asem enea unui „dar preţios11 pentru Com unităţile în care lucrează. Im ag in ea creată de fam i­lia sa constituie am balajul acestui dar. Răspunderea pentru m enţine­r e a acestui d a r depinde, într-o lar­gă măsură, de soţia sa. A parenţa ei fizică şi vestim entară, m anierele sale şi comportarea fiecărui m em bru al fam iliei sa le va micşora sau va mări influenţa şi respectul altora pentru chemarea lor cea sfîntă. Sp i­ritul Profetic, vorbind despre rolul şi influenţa soţiei unui pastor spu ­ne : „ în blîndeţe şi um ilinţă şi lotuşi cu o nobilă încredere în sine, ea trebuie să exercite o influenţă călăuzitoare asupra a l to r a ; să-şi aducă la îndeplinire partea ei de lu ­cru, să-şi poarte crucea şi povara ei in adunări, la altarul fam ilial şi la întreţinerea căminului. Oamenii aşteaptă aceasta pe drept cuvînt. Dacă aceste aşteptări nu sînt înde­plinite, atunci influenţa soţului e diminuată la jumătate". (S.E.p.182).

Stimată soră, soţie de pastor : ştiu că îţi iubeşti soţul ca pe co­moara sufletu lui tău. Sînt convins că iubeşti în aceeaşi măsură lucra­rea săvîrşită de el ş i eşti mîndră de succesele sale. îm i dau seam a că apreciezi ş i chemarea pe care o are din partea lui Dum nezeu de a pregăti pe credincioşi, pentru marea întîln ire la a doua Sa venire. Sînt sigur că vrei să f ii cu el nu num ai aici ci şi în îm părăţia Sa. A m o ru ­găminte, la sfîrşitul acestor gînduri pe care ţi le-am dedicat ca sfaturi pe drumul credinţei şl al vieţii, şi anum e să cugeţi mereu la im plica ­ţiile pe care calitatea ta de soţieo are asupra soţului tău, asupra lu ­crării pe care o face şi asupra in flu ­enţei pe care viaţa ta o are asupra lui şi asupra altora. Inspiră-i curaj, devotam ent, spirit de sacrificiu, dra­goste pentru suflete. Să fii m îndră

( c o n t in u a r e în co p . I l I -a )

Noiem brie-Decem brie 198015

Jn acest an C om ite tu l E xe cu ­tiv al O rganizaţie i A .Z .Ş . D i­v iz iu n e a E uro-A fr ica , cu sed iu l la Berna , şi-a ţ in u t lucrările de la m i j ­

locul anu lu i, în z ile le de 22— 29 iu n ie 1980. D in partea U n iun ii noas­tre a partic ipa t o delegaţie co m ­pusă d in f r a ţ i i : M. T . P îrvan , se ­cre taru l U n iun ii la acea da tă şi 1. M oldovan , consilier. Delegaţia noastră a fo s t în tîm tpinată cu m u ltă căldură şi dragoste frăţească. A cea s ­ta f i in d p r im a şed in ţă după cea de a 53-a Sesiune a C o n fer in ţe i G enerale de la Dallas— Texas, t in d a u a v u t loc lucrările e lec tive şi la D iv i­z iu n i ; a fo st o in tî ln ire deoseb it de im portan tă .

Fiecare z i de lucru a în cep u t cuo oră de rugăciune. De fiecare dată, p r in C u v în t f i p r in rugăciuni, in i­m ile noastre au fo s t în d rep ta te că­tre Cel ce este C ăpetenia şi Desă-

v îrşirea cred in ţe i noastre, M odelu l nostru in ceea ce pr iveş te s lu jirea şi dragostea fa ţă de D u m n ezeu şi fa ţă d e se m e n ii noştri.

A u fo s t p re zen ţi slu jbaşii D iv iz i ­un ii, p reşed in ţii de U niun i, d irec ­torii in s titu ţi ilo r de în vă ţă m în t , d i ­rectorii Caselor de E ditură şi u n n u m ă r de 6 in v ita ţi , în to ta l 35 p a r ­tic ipan ţi.

P rin tre a lte p ro b lem e prezen te pe agenda E xe cu tivu lu i acestu i C om i­te t, au fo s t şi u n e le pro b lem e de personal, f i in d necesar ca u n C om i­te t de N u m ir i să d iscu te şi să v in ă cu propuneri, p e n tru o bună d es ­făşurare a v ie ţ i i f i activ ită ţii D iv i­z iu n ii Euro—A fr ica .

I n cea de a doua z i a lucrărilor, C om ite tu l de N u m ir i a pre zen ta t C o m ite tu lu i p l in şi a lte p ropuneri p rin tre care şi propunerea ca fr. D u m itru Popa, preşed in te le U n i­u n ii de C o n fer in ţe A .Z .Ş . d in R o ­m ânia , care este m e m b r u de d rep t în C om ite tu l E x e c u tiv al D iv iz iu n ii E uro-A fr ica , să f ie ales în orga­n u l de conducere al D iv iz iun ii, în calita te de consilier (fie ld secre- tary) la D iv iz iune , p ropunere ce a fo s t vo ta tă în u n a n im ita te de către cei prezen ţi.

î n ziua urm ă to a re delegaţia ro ­m â n ă a a v u t bucuria să audă în ra p o r tu l d irectoru lu i D ep a rta m en ­tu lu i E ducaţiei u rm ătoarea c o m u n i ­care : „ A m p r im it azi o în ş tiin ţare d in partea U n ivers ită ţi i A .Z .S . J. N. A n d re w s , S.U .A ., că fra te le Popa M ihail, d irectoru l S e m in a ru lu i T e o ­logic A .Z .S . d in R om ânia , a o b ţin u t t i t lu l de doctor în T e o l o g i e M e m ­brii celorlalte de legaţii p re zen ţi la această şed in ţă a u tra n sm is p r in d e ­legaţia rom ână urări de bine şi s in ­cere fe lic ită ri U n iu n ii de C o n fer in ­ţe A .Z .Ş . d in R o m â n ia p e n tru aceste realizări.

Lucrările C o m ite tu lu i s-a u în ch e ­ia t p r in c u v în tu l rostit de fr. E. Ludescher, p reşed in te le D iv iz iu n ii Euro—A fr ica , pe baza te x tu lu i d in Isaia 58, 12 şi e x e m p li f ic tn d p r in acţiun ile şi c o m p o r ta m e n tu l lui N eem ia , a a ră ta t că u n conducător trebu ie să f ie c o n tin u u în legătură cu D u m n ezeu p r in rugăciune, a v în d în in im ă iub irea lu i Hristos, căci n u m a i a stfe l va f i de folos B ise ­ricii f i sem en ilo r săi.

T ra n sm iţ în d sa lu tări fră ţie tă ţi i de p re tu tin d e n i p r in delega ţii p re ­zen ţi, şi u r în d tu tu ro r o călătorie plăcută , fr. L u d esch er a declarat apoi în ch e ia te lucrările la care am participat

* St„In ziua aceea s-au adus m u lte

jer tfe , şi a fo s t o m are bucurie, căci D u m n ezeu dăduse poporu lu i o m are pric ină d e bucurie. Se b u ­

curau şi fem e ile şi copiii şi s tr i ­gătele de bucurie... se auzeau p înă departe .“ N e em ia 12> 43.

„Toţi o a m en ii d in ludea şi I e ­rusa lim au p leca t veseli, căci Dom - m u l îi u m p lu se de bucurie ..."

B ucuria a fo s t r în d u ită de D u m ­n ezeu să f ie partea fa m ilie i ce­reşti ca şi a celei păm în teş ti. B u ­curie m are a fo s t c înd s-au pus tem eliile p ă m în tu lu i, la începu t, m o ­m e n t pe care îl găsim a stfe l d e s ­cris în cartea lu i Iov ; „A tunci c înd ste le le d im in e ţi i izb u cn ea u în cîn- tări de bucurie, ş i c în d to ţi f i i i lu i D u m n ezeu sco teau strigă te de vese ­lie“. Io v 38, 7.

Biserica noastră a a v u t şi ea zilele ei de bucurie deoseb ită , sărbătorind în tre 18—20 iu lie pa tru e v e n im en te im p o r ta n te şi a n n m e : 110 ani de ex is ten ţă a B iseric ii A .Z .Ş . d in R o ­m â n ia ; 60 de ani de la organiza ­rea U n iu n ii de C o n fer in ţe A .Z .Ş . d in patria noastră ; 30 de a n i de la re ­cunoaşterea B iseric ii noastre, ca Cult, n u m ă r în d u -se as tfe l p rin tre cele 14 C u lte recunoscu te d in ţara noastră, iar pe da ta de 20 iu lie a.c., s-au d esfăşura t lucrările celei de a X -a S es iu n i a A d u n ă r ii G enerale Elec tive a U n iu n ii de C onferin ţe .

In a fară de m u lţ im e a cred incio ­şilor B iseric ii noastre , de to ţi pas­torii, pastorii pensionari şi salariaţii C ultu lu i nos tru au fo st părtaşi la bucuria B iseric ii noastre şi f r a ţ i i : N ea l C. W ilso n şi E rw in Ludescher. P rim u l a fo s t rea les ca p reşed in te al organizaţiei m o n d ia le A .Z .Ş . C o n fe ­r in ţa G enera lă cu sediu l la W a ­sh ing ton , la cea de a 53-a Sesiune ce s-a ţ in u t la D allas—Texas, iar al doilea, p re şed in te al o rganiza ţiei A.Z .Ş . D iv iz iu n ea Euro— A fr ic a cu sed iu l la B erna-E lve ţia , reales în această fu n c ţ ie to t in cadru l celei de a 53-a S es iu n i a C on fer in ţe i G ene ­rale.

Dacă fra te le E. L u d esch er a m a i v iz ita t ţa ra noastră, f ra tele N. W ilson a v en it p e n tru p r im a dată. Deşi a u răm as u n t im p scurt la n o i pentru, a v iz ita ţara şi a cunoaşte m a i în ­deaproape v ia ţa ei şi fa m ilia ad- v en tă d in R om ânia , to tuş i oaspeţii au a v u t p r ile ju l să v iz ite ze m a i m u l ­te co m u n ită ţi, sediile C o n fer in ţe lor şi să partic ipe la fe s tiv ită ţile ce a u a v u t loc.

A s t fe l v in eri seara şi sîm b ă tă d i ­m in ea ţa fra te le N. W ilson înso ţit de fra te le D. Popa, a v iz ita t co m u n ită ­ţile : Lab ir in t, Belu , Popa T a tu ş i C rinul, iar fr . E. L udescher, în so ţit de fr. M. P îrvan , a v iz ita t co m u n ită ­ţile : Popa T a tu , Crinul, B e lu şi L a ­birint. Cu ocazia aceasta, oaspeţii, pe lîngă sa lu tu l fră ţesc, a u adresa t fră ţie tă ţi i p re zen te la serv ic iile d i­v in e u n cu v în t de în tăr ire şi creş­tere spirituală .

V o rb ind despre cele scrise în Ps. 73, fr. L u d esch er s p u n e a : „Toţi a- v e m pro b lem e aşa cu m şi A sa f, a u to ­ru l p sa lm u lu i 73 avea, dar el nu a p u ­tu t să le în ţe leagă şi să le găsească rezo lvarea decît a tu n c i c înd „a in ­tra t în s f în tu l locaş al lui D u m n e ­ze u " . (v. 17). C redincioşi f iin d , tre ­buie să recunoaştem că n u m a i în co m u n iu n e cu D u m n ezeu v o m găsii rezo lvarea prob lem elor noastre sp i ­rituale. Făcînd astfel, v o m p u tea spune îm p re u n ă cu A s a f : »,fe r ic i ­rea m ea este să m ă apropii de D u m ­nezeu". V o rb in d poporu lu i Isra e l d in vech im e, M oise a m in tea n u n u ­m a i de o s im p lă apropiere, ci de o alip ire de D u m n ezeu : „Să te te m i de D o m n u l D u m n ezeu l tă u , să-i s lu ­jeş ti, să te lipeşti de El...“ (Deut. 10. 20 ).

S im b ă tă du p ă am iază la C o m u n i­ta tea A .Z .S . G rant a a v u t loc ser ­v ic iu l d iv in de h iro ton ie a şase noi pastori. La acest im p o r ta n t se rv ic iu d iv in au lua t parte preşed in te le , secretaru l şi consilierii U n iun ii d e C o n fer in ţe A .Z .Ş ., p re şed in ţii d e C o n fer in ţe şi consilierii C on fer in ţe i B ucureş ti, îm p reu n ă cu fra ţii N. W ilso n şi E. Ludescher. Deşi căl­dura u n e i z ile de cuptor, aproape insuportab ilă , se făcea s im ţi tă a tît afară c it şi în sală, aceasta n u a îm ­p ied ica t ca u n n u m ă r m are de fra ţi şi surori să participe , la această deoseb ită so lem n ita te d in v ia ţa B i ­sericii noastre. Cu acest prilej, fr. N. W ilso n a adresat, d in p a rtea D om nulu i, u n cu v în t în te m e ia t pe cele rostite de D o m n u l H ristos către P e t r u ; „Nu te tem e , de a cu m în ­colo ve i f i pescar de o a m en i“. L u c a 5, 10.

P re ze n tîn d im p o rta n ţa ch em ă rii de a conlucra cu D u m n ezeu la m în tu i- rea celor păcătoşi, oaspetele încheie citind cu v in te le aposto lu lu i Pavel adresate p re zb iter ilo r b isericii d in E f e s : „Şi a cu m fraţilor , vă încre ­d in ţe z în m în a lu i D u m n ezeu şi a C u v în tu lu i S ău care vă poate z id i su fle te ş te" . (F apte 20, 32). R u g ă ciu ­nea de b in ecu v în ta re a fo s t rostită de fra te le E. L udescher, iar c u v în ­tu l de tr im ite re şi c u v în tu l de p ri­m ire în r în d u l pastorilor, au fo st rostite de fra ţii M. P îrva n şi N . Popescu.

Din viaţa Disericii

16C u rie ru l A d v e n tis t

D um inică 20 iu lie 1980 oaspeţii au lu a t parte la lucrările celei de a X -a Sesiun i a A d u n ă r ii Generale E lec tive a U niunii de C onferin ţe . Cu p rile ju l orei de rugăciune d in d im i ­n ea ţa aceste i zile, fr . N. W ilson , in c u v în tu l rostit, a in v i ta t pe to ţi cei p rezen ţi, de legaţi şi in v ita ţi, să se consacre lu i D u m n ezeu , aşezindu-se bucuroşi la d ispoziţia D u hu lu i S fin t , p e n tru ca E l să aducă la în d ep lin ire voia şi p lanurile lui D u m n ezeu .

I n cursu l lucrărilor oaspeţii au a v u t p r ile ju l să vadă a tm osfera paşnică, u n ita tea şi a rm on ia în care s-au desfăşura t aceste lucrări a tît în şed in ţă p lenară c ît şi în com ite te le de lucru la care au fo s t p rezen ţi, fa p t pe care fr. L udescher u rm a să-l co n firm e la înch ierea lucrărilor s p u n în d în tre a lte le : „A fo s t o d eo ­seb ită ocazie p e n tru noi aceea de a f i p re zen ţi la aceste lucrări. N e -a m bucura t v ă z în d sp ir itu l de un ita te , pace şi a rm onie în care s-au d e s ­fă şu ra t lucrările. M u lţu m im lui D u m n ezeu p e n tru p rezen ţa Sa în m ijlo c u l nostru aici, şi p e n tru fa p ­tu l că această adunare s-a încheia t c u succes“.

Seara fr. L udescher ş i W ilso n au p artic ipa t la fe s tiv ita tea aniversării

* *

Pietro Copit/ în România

In cursu l lun ii sep tem b rie 1980, ne-a v iz ita t p astoru l P ietro C opitz, m e m b r u al C o m ite tu lu i D iv iz iun ii E u ro —A fr ica , d irector cu prob lem e -de educa ţie şi S p ir i tu l Profetic.

N ă scu t la S inaia , fra te le C op itz a v e n i t „acasă", de u n d e a p leca t a c u m pa tru zec i de ani. E m oţia re ­ved erii locurilor natale , a rudelor şi... a m o rm în tu lu i m a m e i sale, a fo s t deoseb it de tu lbură toare, aşa c u m a fo s t şi în tî ln irea cu fra ţ ii şi surorile co m u n ită ţilo r noastre.

„Este m in u n a t" , sp u n ea d însu l, ,.să te în torci în ţara copilăriei ta le şi să revez i locurile ce ţ i-a u o fer it p ri­m e le imagini... u n d e ai cunoscu t pe D u m n ezeu şi u n d e se a flă m o r m in ­te le fa m ilie i tale... A ce s t p ă m în t este s f in t p e n tru m ine".

S curta sa v iz ită în ţa ra noastră, c o n tac tu l cu rea lită ţile e x is te n te as­tă z i la noi, legătura sa cu v ia ţa şi a c tiv ita tea B iseric ii A .Z .Ş ., au a v u t d a ru l să-i redescopere ţara sa de orig ine şi să-l înda toreze a reven i i n m ijlo cu l nostru .

* *

N oiem brie-Decem brie 1980

a 110 an i de e x is te n ţă a B isericii A .Z .Ş . d in R om ânia , a 60 de an i d f la organizarea U n iu n ii şi 30 de ani de la recunoaşterea noastră ca Cult. P rin c în tări■ poezii şi c u v în tă r i s-a d eru la t f iru l istoriei B iseric ii A .Z .Ş . d in Rom ânia .

î n zilele de 21— 24 iu lie oaspeţii în so ţiţ i de fra ţ ii D. Popa, M. P îrvan şi N. D u m itrescu , au v iz ita t sed iile C onferin ţe lor, une le co m u n i­tă ţi şi c iteva d in frum oasele reg iun i ale ţării noastre.

L u n i 21 iulie , oaspeţii au v iz ita t partea de nord a ţării, S u cea va şi în îm p re ju r im i m în â stirea Drago- m irn a şi P u tna . D upă am ia ză s-a călătorit de la S u cea va la Bacău, iar seara a a v u t loc o în tî ln ire cu m e m b r ii C o m u n ită ţii A .Z .Ş . Bacău. In cadru l aceste i în tîln ir i, du p ă ce oaspeţii au fo s t p re ze n ta ţi asisten ţe i de către fr . M. P îrvan , acestora li s-a da t ocazia d e a rosti u n c u v în t fra ţilo r şi surorilor p re ze n ţi în sala de Cult. Fr. L u d esch er tra n sm ite sa­lu tări d in partea fră ţie tă ţi i a d ven te d in D iv iz iunea E u ro -A fr ica , sub li ­n iin d bucuria pe care a s im ţit-o la in v ita ţia de a în so ţi pe fr. N . W il ­son în această v iz ită în fru m o a sa Rom ânie.. „P entru m in e" , spunea dînsu l, „este o sărbătoare a tunci c în d m ă găsesc în ţara d u m n e a ­voastră“.

Fratele W ilso n rem arca cu aceas­tă ocazie : „ A v e ţi o ţară m in u n a tă , u n popor a t ît d e am a b il şi p r ie te ­nos. V ă bucura ţi de liberta te. Să f i ţ i m u lţu m ito r i şi recunoscători. Să f i ţ i oa m en i oneşti, d e vo ta ţ i în slu jirea aproapelui. De a stfe l de oam en i are nevo ie lu m ea şi D u m n ezeu . Ş i p e n tru o a s tfe l de slu jire D o m ­n u l H ristos a fă g ă d u it tu tu ro r o preţioasă răsp lă tire aşa c u m ci­t im în Apoc. 22, 12—16. V o m pro- păşi n u m a i a tu n c i c înd v o m m erge pe d ru m u l pe care vrea D u m n e ­zeu. Ferice de cei ce-L iubesc şi păzesc poruncile Lui".

M arţi d im in ea ţa , 22 iulie , în d ru m spre C luj, s-au v iz i ta t C heile B i- cazului, La cu l R o şu şi C o m u n ita ­tea Sărm aş. Cu această ocazie fr. W ilso n s p u n e a : „Mă bucur că pot f i şi în tr -u n sa t rom ânesc. Corul şi fa n fa ra au fă cu t să tresa lte in i ­m a m e a de bucurie. Rog ca B u ­n u l D u m n ezeu să v ă b in ecu v in te ze ş i să f i ţ i to td ea u n a o co m u n ita te v ie spre s lava S a “.

Seara a a v u t loc o în tî ln ire cu m e m b r ii c o m u n ită ţii Cluj. In ca­d ru l serv ic iu lu i d iv in fr . W ilso n d e c la ra : „Faţă de cele spuse de fr. D u m itru P opa şi a n u m e dacă m -a m s im ţi t b ine în m ijlo cu l d u m ­neavoastră, vo i d o ved i acest lucru revp.nmd în R om ânia . T reb u ie să vă m ărturisesc , că deşi s în t n u m a i de p a tru zile aici, s im t deja, că tre ­buie să m a i v in în fru m o a sa Dvs. ţară". V o rb in d d espre exp erien ţe le Bisericii A .Z .Ş . d in lu m ea în treagă, d în su l în d ea m n ă fră ţie ta tea să pre- ţuiască lib er tă ţile de care se b u ­cură în R om ân ia , a ţa c u m d înşii au a v u t p r ile ju l să va d ă în aceste zile.

M iercuri, 23 iulie, a m plecat de la C luj spre T im işoara . O scurtă v i ­z ită la sed iu l C o n fer in ţe i d in T i ­

mişoara, şi în du p ă am iaza acele ­iaşi zile, pe calea aerului, oaspeţii au r e v en it la B ucureşti.

Jo i d im in ea ţa fra ţ ii W ilso n f i L u ­descher, în so ţiţ i d e fra ţ ii D. Popa şi M. P îrvan , au fo s t p r im iţ i în a u d ien ţă d e p reşed in te le D eparta ­m e n tu lu i C ultelor, Dl. lo a n R oşi- anu. In tr -o a tm o sfe ră p lăcută , cor­dială, oaspeţii au a v u t o lungă f i agreabilă d iscu ţie cu conducerea D ep a rta m en tu lu i C ultelor, ed ific tn - du-se m a i bine cu priv ire la po zi­ţ ia conducerii de S ta t fa ţă de culte şi arm onioasa colaborare d in tre au torită ţi şi cu lte în R om ânia S o ­cialistă.

La am iază a a v u t loc o scurtă în tî ln ire cu C o m ite tu l U niun ii, dup ă care fra ţ ii au fo st conduşi la aero­po rtu l O topeni, p lec înd în A u stria .

P en tru a avea u n tab lou co m ple t al scurte i v iz ite în ţara noastră a celor doi o a s p e ţ i : fr . W ilso n şi fr . L udescher, vo i reda în con tinuare g îndurile pe care fr . W ilso n le-a în ­scris în Cartea de A u r a U n iu n i i :

„Priv ind înapoi la v iz ita m e a în R om ânia , a m c îteva im p resii deose ­bite pe care v rea u să v i le îm p ă r tă ­şesc. A m aprecia t foarte m u l t a m a ­b ilita tea g u v ern u lu i şi a a u to rită ­ţilor ţării. Ţ in să fe l ic it această ţa ­ră în m o m e n tu l acesta c înd sărbă to ­reşte în fi in ţa rea a cu m m a i bine de două m ii de an i a s ta tu lu i in d ep en ­d e n t g e to -d a c ; de asem enea, p lă ­cu ta osp ita lita te a aces tu i popor, a tît de eviden tă . F ru m u se ţea na tu ra lă a acestei ţă ri ş i istoria ei vo r ră m în e neşterse în in im a m ea. R e v e n in d a cu m la B iserică pot sp u n e că a fo st o m are încura jare p e n tru m in e v iz ita rea fra ţilo r şi surorilor care alcătuiesc m a rea noastră fa m ilie sp i ­rituală. P re tu t in d en i a m în t î ln i t u n sp irit de credincioşie şi sacrificiu , şi o clară v iz iu n e , care îm i vorbesc despre p ro fu n d a încredere ce ex is tă aici în B ib lie şi în scrierile S p ir i tu ­lui Profetic.

U nu l d in te x te le m e le fa vo r ite este A poc. 2, 10 : „Fii credincios p înă la m o a r te ş i- ţ i vo i da cununa v ie ţii" , şi aş dori ca aceasta să f ie e xp erien ţa B iseric ii — credincioasă fa ţă de Isus H ristos ş i fa ţă de C u ­v în tu l Său. D o m n u l să vă b in ecu v în - teze pe fiecare şi să vă păstreze în pace şi să n ă ta te ; El să facă 1 ă prospera ţi în orice d irecţie , pregă- t in d u -v ă p e n tru apropiata reven ire a D o m n u lu i nostru . Cu dragoste creştinească, Nea.1 C. W ilso n , B u ­cureşti, 24 iu lie 1980".

M u lţu m ir i f ie aduse b u n u lu i D u m ­n ezeu p e n tru bucuriile ce n i le-a hărăzit în aceste zile. M u lţu m im C onducerii de S ta t p e n tru l ibertă ­ţ ile de care ne bucurăm , şi p e n ­tru condiţiile create, ca să ne p u tem în tî ln i şi v iz ita ca fra ţ i şi ca m e m b r i ai B iseric ii A .Z .Ş . d in lu m ea în tr ea ­gă. C lipele de înă lţare su fletească tră ite în aceste z ile de sărbătoare ră m în neşterse In am in tirea n oa ­stră. îm p re u n ă cu p sa lm îs tu l s i s p u n e m şi n o i ; „BinecuvinteazS. su ­f le te pe D om nul şi n u u ita n ici u n a d in b inefacer ile L u i" . (Ps. 103, 2).

M. T . P IR VAN

- --------------------- JŢTj

<T)tLti Lo-euJdLt blbLlet

Q L a z c u M t u lC ălătorind de la ve s t spre est, de

la m u n te le C ârm ei (m a lu l de est al Mării N lediterane), spre lacul Ti- beriada (M area Galileii), pe lerinu l creştin se opreşte pe parcursul că ­lătoriei lu i în oraşul N azaret, locul in care a crescu t Isus d in N azaret, D om nul Isus H ristos (Luca 4,16).

Şoseaua porneşte d in oraşul H aifa, coboară spre sud-est, şi c înd a junge la N azaret, dup ă c îteva serpentine , coteşte brusc la stingă. O dată a junşi pe strada princ ipa lă a oraşului, con ­s ta tăm că toate ed ific iile religioase, deci ac tiv ita tea religioasă, se d e s fă ­şoară pe partea stingă, cu m m erg i dinspre vest. D in p u n c t de vedere geografic, oraşul se în tin d e de-a lu n ­gul u n u i d ru m lung ce-l străbate prin m ijloc , d in care, în am bele părţi pornesc străzi. A stfe l , a c tiv i­ta tea econom ică a oraşului se des­făşoară pe partea dreaptă a d r u m u ­lui, un d e se a flă bazarul şi p rim ăria cu v ia ţa laică.

N aza re tu l de astăzi este o aşezare de circa 35 m ii locuitori, d in tre care m ai bine de ju m ă ta te s în t creştini. In N a za re t se a flă circa 30 de b i­serici şi capele a p a rţin înd d i fe r i ­te lor C ulte creştine. In lim ba ara­bă, localitatea se n u m e ş te E nnas- ra, iar în evreieşte, N a tra t sau N a ­zaret, d e n u m ire greacă d in N o u l T estam en t. Loca lita tea n u este a m in ­tită tn V. T e s ta m e n t şi n ici in scrierile lui Io se f F lavius. In N a za ­re t a locuit Iosif (Luca 2,39). După îm părţirea C anaanulu i în tre cele douăsprezece se m in ţii ale lui Israel, N aza re tu l se a flă pe ter ito riu l se ­m in ţie i lu i Z a b u lo n (Z vu n lu n ).

D o m nul H ristos n-a locuit to t t im p u l în N azaret, ci El m ergea des spre lacul T iberiadei, sau M area Galileii, unde , pe m a h d de nord se afla localitatea C apernaum , care pxistă f i astăzi sub d en u m irea sa arabă K u fr N a h u m .

D om nul H ristos a m ers la Ioan care se a fla la Iordan, v e n in d d in N azaret (M arcu 1,9) şi a fo s t botezat. După botez D o m n u l Hristos S-a înapoiat la N azaret, v e n in d de la C apernaum . A ici, începu să propo ­văduiască în Sinagoga d in N azaret (Luca 4, 26—30). E va n g h e lis tu l Luca este s inguru l care ne arată că Isus, asem enea pro fe ţilo r V ech iu lu i T e s ­ta m en t, scoate în ev id en ţă n e d re p ­ta tea socială d in lu d eea epocii Lui, com parînd-o cu epoca lu i Ilie (Elia Isu), d in rega tu l d in nord.

In cuprinsu l bazarului, a pieţii actuale, pe partea s tingă cum m ergi d in şoseaua princip ia , se găseşte o capelă d in v re m ea cruciaţilor, r id i ­cată pe locul Sinagogii în care, după eva n g h e lis tu l Luca, a p ro p o vă d u it D o m n u l Hristos. Capela se a flă în proprie ta tea b isericii greco-catolîce.

A şa cu m ne raportează Luca, cri­tica socială şi sp irituală pe care D o m n u l H ristos le-a făcu t-o celor

d in N azaret, n -a p lăcu t localnicilor, şi ei au încerca t să-L arunce „de pe sprinceana m u n te lu i" . A ceastă în ă l ­ţ im e a fo s t id en tifica tă astăzi ca f i ­in d lingă biserica M a ro n ie i, deşt „înălţim ea" n u trece de 15 m şi se a flă în apropierea Sinagogii. Deşi L -a u în g ă d u it să predice în S inago ­ga lor, ei n -au p u tu t f i de acord cu El, a tunci c înd le-a ară ta t starea lor spiritua lă care lăsa m u l t de dorit.

In lucrarea sa ; „Arheology o f the Bible, B ook b y book" (ed. H arper a nd Rotv, N .Y . 1976, p.284), G. C orn- f ie ld arată că N aza re tu l era în p r i ­m e le secole u n să tu le ţ a fla t pe d ru ­m u l spre lacul T iberiadei. El sp u ­ne că este s itu a t pe n iş te coline de calcar alb, care se fo loseşte şi astăzi la construirea de locuinţe. M ai tîr - ziu , arheologii V ia n d şi Bogattx, au scos la lu m in a zilei u rm e ale a n ti ­cu lu i sat iudeo-creştin .

In anul 1962, o echipă de arheologi au găsit Ia C ezareea u n fra g m en t de inscrip ţie , a v în d d im en s iu n ile 153/ /124 cm u n d e apare d en u m irea de N T R T : N U N , TA D E , R E IS , TA F . N e fi in d p uncta te , n u se ştie cu exa c ­tita te cu m se p ro n u n ţa a tunc i. D ar aşezarea era cunoscu tă şi Isus era su p ra n u m it d u p ă n u m e le ei (Luca 18,37 ; 24, 19 ; Ioan 1,45 ; Fapte 3,6 ; 10,38). De fa p t aşa Se prez in tă D o m ­n u l Isus şi lu i P avel pe d ru m u l D am asculu i : „Eu s în t Isus d in N a ­zaret, pe care-L prig o n eşti" . (Fapte 2 2 ,8 ) .

A poi, ucen ic ii D o m n u lu i Isus şi to ţi u rm aşii Săi, erau cunoscu ţi ca „N a zarinen i“ (Fapte 24,5; M atei 2,23).

Din arh ivele e x is te n te , se m a i c u ­noaşte şi fa p tu l că în secolul V II , se m ai a fla încă acea clădire în care a locuit D o m n u l Isu s în N a ­zaret. Tradiţia şi legenda sp u n că locuinţa se afla pe locul u n d e astăzi se a flă biserica Sf. Io sif (G uide de Terre S a in te : P. P em aire şi G. B ri- and, ed. Franciscana, Ierusa lim , 1971, p. 294).

N u se m a i cunoaşte astăzi p lanu l vech iu lu i N azaret, căci ar trebu i de ­m o la t to t oraşul actual spre a se putea face săpă turi arheologice. P ri­m a biserică s-a constru it tn N azaret in a nu l 326, pe t im p u l îm păra tu lu i C onstantin , aşa cu m se arată pe harta oraşului N a za re t d in 1978, p u ­blicată de ad m in is tra ţia tu ristică a Israelului. D upă ani de cercetări arheologice, o echipă condusă de P rosper V ia n d , a găsit în biserica Sf. Io s i f o grotă d in t im p u l în ce ­pu tu r ilo r creştine , cu m şi bazine f o ­losite ca depozite , d in epoca bi- zanlină . U lterior, deasupra s-a r id i­cat o biserică în s til rom an, care a fo st re făcu tă pe la în cep u tu l seco­lu lu i X X .

In a nu l 1953, biserica fra n c isca n i în ch iva tă B u n e i V estir i a fo s t d e ­molată . B iserica fusese z id ită pe nişte tem elii d in secolul X V I I I , în

scopul reconstru irii ei. După d e m o ­lare, au în cep u t cercetările arheolo ­gice conduse de Bogatti, u n fra n ­ciscan d in Ierusa lim . U lterior, în ­t re anii 1960— 1969 s-a r id ica t pe lo ­cul vech ii biserici, actuala catedrală a B u n e i V estiri, s itua tă la dreapta bisericii S f. Iosif. M o n u m en ta lă şi e le ­gantă, construcţia n u are u n s ti l b i­n e de fin it. P lanurile ei s în t ita liene , iar a rh itec tu l e vreu , pe n u m e L u - hovici. La parteru l c lădirii se găsesc u rm ele în cep u tu rilo r creştine , ia r la e ta j biserica m odernă . C onstrucţia a fo s t realiza tă cu u n în tre it s c o p : 1) I n a m in tirea în tru p ă rii D o m n u lu i H r is to s ; 2) In m em o ria fecioarei M aria, m a m a D o m n u lu i ; 3) Să a d ă ­postească rezu lta te le descoperirilor arheologice d in in terior şi îm p r e ju ­r im i.

De re ţ in u t este fa p tu l că pe tem e- liliile d in sec. X V I I I , fu sese z id ită biserica d em ola tă în a nu l 1953, ca şi aceasta de a c u m ; tem eliile , sa u clădirea d in secolul X V I I I , la rîndu-i, a fo st şi ea r id icată pe ru ine le u ne i biserici z id ită de cruciaţi şi a n u m e , de p r in ţu l T a n - cred, conducă toru l crucia ţilor din Galileea. La r în d u l său, T ancred z i ­d ise pe ru ine le u n e i biserici, b i­zan tin e , care fu sese şi ea r id icată pe ru in e le u n e i Sinagogi d in secolul al III- lea al erei noastre. Pe acest u ltim ves tig iu s-a găsit in scrip ţia „Xe M aria" (trăiască M aria) în l. greacă, c u m şi d iverse desene s im ­bolice iudeo-creştine. A ctu a le le m o ­n u m e n te de fier , cupru, bronz, sau m ozaicurile de pe pereţii la te ra ’i de-a lu n g u l cam erelor de la e ta j p rezin tă f ru m u s e ţ i ce treb u ie pr i ­v ite de aproape.

C o n tin u în d a parcurge d ru m u l principal spre est, în tî ln im F in tina M ăriei biserica greco-ortodoxă a B u nei-V estir i. (S f. Gabriel). A lă tu r i de grădina f în t în i i se a flă s ta ţia de a u tobuze ce duce la sa tu l K ana, azi sa tu l arab K u ferka n a .

M ai p u te m a m in ti aici că în 1895 s-a descoperit la N azaret „Grota lui C anon“ .cunoscut ca f i in d u n m a r ­t ir creştin). D in această grotă s-a u scos la su p ra fa ţă dovezi antice ale e x is te n ţe i creştine. S-au descoperit t e x tu l u n e i rugăciun i adresate D o m ­n u lu i Hristos, d u p ă m o d e lu l rugă ­c iun ii T a tă l N ostru , etc .G rota are u n m oza ic asem ănă tor cu covoarele rom âneşti, cu pă tra te şi rom buri, a v în d la m ijlo c se m n u l crucii. (Este d ific il de d a ta t cele găsite în acea­stă grotă, a v în d in vedere că d in p r im u l secol al erei creştine şi pînă astăzi, locurile s f in te ş i-au sch im ba t des s tă p in ii şi au fo st c înd în p ro ­prie ta tea u n e i d o m in a ţiu n i , c ind a alteia).

Deşi m ic , N aza re tu l este îm b ib a t de o istorie p lin ă de c o n ţin u t şi a m in tire a prezen ţe i M în tu ito ru lu i p rin u liţe le lui iar ecourile c u v in te ­lor Sale d in vechea Sinagogă au cuprins lum ea. P en tru o cunoaşte ­re dep lină a N a zare tu lu i n -a m putea sp u n e decît ceea ce a spus F ilip lu i N a ta n a e l : „Vino şi vez i" (Ioan 1, 46).

P au l V ă tără scu

C urieru l A d v en tis t

ţ „Scumpă este înaintea Dom nului j m oartea celor iubiţi de El*. Ps.

116. 15.încă un slujitor al Evangheliei,

pastorul pensionar Mihai Radu, în1 vîrstă de 75 ani, s-a stins din viaţă

şi a trecut la odihna de care in ul-l tim ele zile ale v ieţii sale avea atîta | nevoie.| Născut la 18 aprilie 1905 pe m e­

leaguri doljene, a cunoscut la nu- ! m ai 16 ani adevărul Sfintelor1 Scripturi. La vîrsta de 21 ani, în

plină tinereţe, şi-a consacrat viaţa M întuitorului său şi a fost botezat în Comunitatea Craiova în anul 1926. Apoi avînd în suflet dorinţa arzătoare de a lucra pentru m în- tuirea sem enilor săi, urmează cursu­rile Seminarului Teologic A.Z.S. din Braşov-Stupini între anii 1935— 1938. După absolvirea Seminarului a fost angajat ca lucrător biblie la Craiova, iar în anul 1946 a fost în ­tărit prin binecuvîntare ca pastor, în timpul activităţii sale de slu ji­tor al Evangheliei, activitate care s-a întins pe parcursul a 27 ani, a servit frăţietatea adventă în dis­trictele : Craiova, Caransebeş, S la ­tina, P iteşti şi Zimnicea. A fost toată viaţa un devotat slujitor al Mîntuitorului pe care L-a iubit, stu­diind cu pasiune şi deosebită rîvnă adevărul cuprins în marele tezaur al scrierilor inspirate de Duhul lui Dumnezeu. De la data ieşirii la pensie în anul 1965 şi pînă cînd suferinţa fizică necruţătoare l-a ţin­tuit la pat, a activat la fel de zelos în Comunitatea A.Z.S. din Piteşti, unde a fost membru. Cu ochii în ­dreptaţi spre răsplătire, în ziua de 18 iunie 1980, a depus în m iin ile M întuitorului său viaţa, în speranţa de a o reprimi în slavă eternă la învierea celor neprihăniţi.

Serviciul divin funebru a avut loc în ziua de 21 iunie 1980. Pastorii Niculescu Teodor, Petre Nicolae, Pătrăncuş Ioan, Soare Ioan şi Toma Gheorghe au rostit cuvintele de m îngîiere potrivite cu această oca­zie, iar frăţietatea care l-a cunoscut şi l-a iubit a însoţit carul funebru pînă la locul unde trupul său ne­însufleţit a fost aşezat spre odihnă.

„Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul**. Apoc. 14, 13.

Comitetul Uniunii

O zi de mare bucurie

„ B u cu ra ţ i-v ă to td e a u n a In D om ­n u l ! Ia ră ş i z i c : B u c u ra ţ i-v ă !“ F ilip en i 4,4.

B u cu ria sf în tă , b u c u r ia In D om ­nu l, a fo s t to tdeauna , şi v a con ti­n u a să f ie cea m ai fe r ic ită e x p e ­r ie n ţă a tu tu r o r cop iilo r lu i D u m ­nezeu d in to a te t im p u rile , p recu m şi- a n oastră - astăzi: B u cu ria îii D om nul ad u ce celu i ce o a re a d e ­v ă ra ta fe ric ire , d a r şi o b u n ă să ­n ă ta te a t î t p e n tru corp c ît şi p e n tru sufle t. Căci „ In im a v ese lă d ă să ­n ă ta te c o rp u lu i...“ „O in im ă vese ­lă în sen in ează fa ţa ..." şi „cel cu in im a m u lţu m ită a re u n o sp ă ţ n e ­cu rm a t" . P rov . 17,22 ; 15,13.15.

In c e ru r i e n u m a i bucurie . C înd u n su f le t c ăz u t su b p u te re a p ă c a ­tu lu i se în to a rc e la D um nezeu , ce­ru l se u m p le de b u c u r ie (Luca 15,7.10). In b u c u r ie n e sp u să s-au pus tem e lii le aces tu i p ă m în t şi to t în b u cu rie s -a te rm in a t m a re a şi

ne, D um nezeule, m u lte s în t m in u ­n ile şi p la n u r i le T ale p e n tru m ine... A ş v re a să le vestesc şi să le tr îm b iţez , d a r n u m ă ru l lo r este p re a m are " , z icea om ul d u p ă in i ­m a lu i D um nezeu , D av id (P sa lm i 40,5).

Da, e v en im en te m ari, deosebite , p r ile j de m a r i b u c u rii p e n tru copiii lu i D um nezeu,

Şi u n a d in tre m u lte le şi m ar i le b in ec u v în tă r i şi b u cu rii de care D um nezeu n e -a fă c u t p a r te şi în an u l acesta, este şi aceea p r i le ­ju i tă de A d u n a re a G e n e ra lă E lec ­t iv ă a U n iu n ii de C onfe rin ţe , a le căre i lu c ră r i s -au d esfă şu ra t, aşa d u p ă cum a m văzu t, In tr -o a tm o s­fe ră cerească, în ă l ţă to a re de sufle t, p recu m şi re z u lta tu l a - c es to r lu cră ri . N u m ai cei ce am a v u t fe r ic ire a să f im de fa ţă , şi a v în d in im ile go lite şi b ine c u ră ţ i te de o rice p a tim ă şi a m ărăc iu n e , p u te m să ap rec iem aşa cu m se cuvine, c ît de în ­d re p tă ţ i tă a fo st b u c u r ia sufle-

E C O U R I

după Adunarea Generală a Uniuniim in u n a ta o p e ră a c rea ţiu n ii (Iov 38,4-7). B u c u ria a u m p lu t in im a lui A d am a tu n c i c în d D um nezeu l-a b in ec u v în ta t cu u n to v a ră ş de v ia ­ţă, p re cu m şi la n a ş te re a p r im u lu i său copil, c înd , n ă d ă jd u in d că a- ces ta v a fi S a lv a to ru l făg ăd u it , a s t r i g a t : „A m c ă p ă ta t u n om cu a ju to ru l lu i D u m n ezeu 1*. G eneza 4,1.

Şi c ine a r p u te a m ă su ra m a re a b u c u rie a lu i D av id p e care a sim ţit-o a tu n c i c înd a a d u s ch i­v o tu l D o m n u lu i la Ie ru sa lim ? S au b u c u ria lu i So lom on şi a în tre g u ­lu i pop o r cu ocaz ia s f in ţ ir i i T em ­p lu lu i pe c a re îl c lăd ise în m ai p u ţ in de şa p te zile,, t im p în care s -a u adus je r t f e de m u lţu m ire şi re cu n o ş tin ţă f a ţă de D om nul D u m ­nezeu ?

O m a re b u c u r ie a u m p lu t in im a E lisabe te i, m a m a lu i Io an B oteză ­to ru l a tu n c i c în d a fost v iz i ta tă de fec io ara M aria, b u cu rie p e c a re se sp u n e că a e x p r im a t-o în cuv in te ro s t i te cu g las t a r e : „S u fle tu l m eu m ă re ş te p e D om nul şi m i se b u c u ră d u h u l în D um nezeu, M în - tu ito ru i m e u “, a s t r ig a t şi M aria . Şi to t o m a re b u c u r ie a s im ţi t b ă - t r în u l S im eon, a tu n c i c în d a a v u t fe r ic ita ocazie să v a d ă şi să p o a r ­te pe b ra ţe le sa le pe Cel ce ven ise să ad u că m în tu irea , ca şi ucenicii, c h ia r a tu n c i c în d a u fost b a tjo co ­r i ţ i şi b ă tu ţ i cu n u ie le p e n tru n u ­m ele lu i Isus (F ap te 5,41).

Şi c ine a r p u te a sp u n e sau să e n u m e re n esp u s de m u lte le şi m a ­r i le b in ec u v în tă r i şi b u c u rii de care m ilo s tiv u l n o s t ru T a tă şi D u m n e ­zeu, a fă c u t p a r te tu tu r o r cop iilo r Săi d in to a te t im p u ri le , p recu m şi nouă, ce lo r d e a stăz i ? „D oam ­

tească, pe care în m od s in ce r şi deschis, a u m ă r tu r is i t-o m u lţ i d in ­tre cei prezen ţi. „ Ia tă c ît de p lă ­c u t şi du lce este c înd f ra ţ i i locuiesc îm p reu n ă" , zice C u v în tu l D o m nu ­lu i (P salm i 133,1).

Apoi, a m in t ire a a în că tre i ev e ­n im e n te deosebite , d in is to r ia aceste i B iserici, v in să m ărească şi m a i m ult, n u n u m a i b u cu ria , d a r şi re c u n o ş tin ţa n o as tră , f a ţă de D um nezeu , p e n tru fe lu l m in u n a t în c a re a p u r ta t de g r i jă B iseric ii Sale, de l a în ce p u t şi p în ă acum , în tă r in d u -n e în ace laşi t im p , şi m a i m u lt în c re d e re a în m ă re ţu l t r iu m f f in a l a l cauzei Sa le şi fa ţă de a u to r i tă ţ i le ţă r i i p e n tru l ib e r tă ţ i le de care n e b u cu răm .

M ai în tîi , îm p lin ire a a o su tă şi zece an i de l a d a ta cînd , u n în ­c ep u t n e sp u s d e s lab a l aceste i lu ­c ră r i s-a fă c u t şi în ţ a r a n o as tră , d a r c a re în ce p u t ca şi b o b u l de m u şta r , d e sp re care a v o rb i t D om ­n u l Isus, a c rescu t p în ă la m ăsu ra p e c a re o v ed em astăzi.

Cu c îtv a t im p în u rm ă , a m ru ­ga t pe u n u l d in tre p io n erii noş tr i c are c u n o aş te a d in t r ă i te ace le în ­cep u tu ri , să -m i sp u n ă ce s im te c în d p u n e f a ţă în f a ţă ceea ce a fost a tu n c i, cu ceea ce este astăzi. D eodată , ochii i s -au u m p lu t de lac r im i şi a zis : „O, s lă v it să fie D u m n ezeu căci lu c ru r i m a r i şi m i­n u n a te a fă c u t E l p e n tru noi şi p e n tru lu c ra re a S a“.

Da, acestea e ra u lac r im ile re cu ­n o ştin ţe i ş i a le m are i bucurii, to t aşa cu m se cade să fie, şi t reb u ie să f ie şi a le no astre .

Apoi, a m in t ire a celui de a l do ilea ev en im en t, a d u că to r de bucurie , îm p l in i re a a şase d ecen ii de la

Noiem brie-Decem brie 198019

organizarea Uniunii de Conferinţe, clnd D um nezeu a chemat, prin Biserica Sa, pe iubitul nostru frate P.P. Paulini să poarte răspunderea pentru păstorirea B isericii şi bunul m ers al lucrării Sale, om ul de care, ca şi de alţi luptători devo­taţi ai crucii Dom nului Isus, ne leagă am intiri atît de plăcute, şi cărora le sîntem recunoscători pen ­tru osteneala şi sacrificiile făcute spre Zidirea noastră sufletească, atît prin cuvînt cît şi prin exem ­plul v ieţii lor.

Şi de atunci aceste bucurii s-au tot repetat, d in tim p în timp, sau chiar şi din an în a n : aniversa­rea a trei decenii de la recunoaş­terea noastră ca Cult şi culminînd în bucuria prilejuită de cea de a zecea Adunare Generală Electivă a Uniunii de Conferinţe, cînd tot Dumnezeu, prin Biserica Sa, a che­m at pe slujtorii Săi să poarte m a­rea şi solem na răspundere pentru păstorirea B isericii şi bunul mers al lucrării Sale, pentru încă o pe­rioadă de cinci ani.

E vrednic de reţinut faptul că, cu această ocazie, toţi cei chemaţi să poarte răspunderi în conducerea Uniunii de Conferinţe, începînd cu preşedintele şi pînă la cel din urmă, toţi s-au bucurat de votul unanim al delegaţilor îm puterniciţi de Biserică să facă această lucrare. Nici o abţinere, nici un vot contra.

E reconfortant să vezi în astfel de ocazii numai fe ţe senine, nu­m ai fe ţe radiind de sfîntă şi cu­rată bucurie, atm osferă menită să Încălzească, să cucerească orice i- nimă, ataşînd-o marei bucurii, aşa cum s-a întîm plat cu cei doi oam e­ni, Eşdad şi Nedad, din vrem ea lui Moise, sau cu Saul, fiu l lui Chiş (Numeri 11,26; 1 Sam uel 10,10).

Ş i acum mă întreb : într-o ast­fe l de atmosferă, să fi fost vreo inim ă care să nu fi fo st mişcată ? Să fi fost vreo inim ă care să nu fi fost încălzită ş i din care să nu fi fost m istuită orice urmă de gelo ­zie, am ărăciune sau răutate ? Nu ştiu. Dar chiar dacă ar fi fost, prin faptu l că nu s-a manifestat, puţind fi stăpînită, şi aceasta a însem nat o biruinţă de care trebiue să ne bucurăm.

De altfel se spune că şi atunci cînd Saul, fiul lui Chiş, a fost chem at de Dum nezeu să fie căpe­tenia poporului Său, şi cînd tot poporul scotea strigăte de bucurie, au fost unii a căror inim ă a rămas tot împietrită, şi l-au dispreţuit zi- cînd : „Ce ne poate ajuta şi a~ cesta ?“ Dar se spune că aceştia erau nişte oam enii răi. Facă D om ­nul ca între noi să nu fie nim eni care să se lase biruit de o asem e­nea ispită.

Şi acum cu in im ile curăţite de orice cuget r ă u ; cu inim ile cură­ţite de gelozie şi orice urmă dc amărăciune, uniţi, într-un glas, ca şi Moisc pe vremuri, să zicem şi noi celor p e care Dum nezeu i-a ales şi i-a c h e m a t: „Intăreşte-te şi Imbărbătează-te“ şi lucrează după

Memoria, chiar a celor m ai evla- vioşi oameni, nu poate constitui o garanţie pentru a reda afirmaţii atribuite unor persoane, în cazul nostru, servei Domnului, sora E. G. White. In cele c e urmează redăm cîteva afirm aţii ce s-au atribuit servei Dom nului şi care au fost redate „din m em orie“, dar care n-au fost niciodată rostite de E. G. White.

— Despre autorul c&rţii D aniel şi Apocalips :

Declaraţia unui pastor aparţinlnd generaţiei pionierilor Bisericii, celor din „prima gardă1*, cum că Ellen G. White a declarat în prezenţa sa că ea a văzut un înger stînd alături de fratele Uriah Smith, inspirîndu-1 atunci cînd scria lucrarea „Daniel şi Apocalips**, este categoric infirmată de faptele istorice, aşa cum s-au petrecut ele. Această declaraţie este contrară declaraţiilor strict auten­tice, aparţinînd servei Dom nului şi care nu aşează cartea aceasta a lui Uriah Smith, printre „cărţile inspi- rate“. Cu toate acestea serva Dom­nului a apreciat foarte m ult acest volum şi l-a recom andat eu căldură. Ea face în adevăr afirm aţia că în ­gerii Dom nului „vor pregăti calea pentru Daniel şi Apocalips**, îm pre­ună cu alte cărţi, ca e le să ajungă la cei interesaţi, dar nicidecum că aceasta face parte din cărţile inspi­rate ale Spiritului Profetic, (CM./ 123.24).

— Identitatea lui M elhisedecSe spune adesea că sora White a

identificat pe M elhisedec cu Duhul Sfînt. Această afirm aţie se bazează

to a te rînduielile şi legile D um ne- zului tău şi al nostru. Nu te teme şi nu te descuraja ! Ridică-te şi lucrează, căci treaba aceasta te priveşte. Fiţi plini de încrederea că Dum nezeu va fi cu voi. Şi alături de dînşii să fim şi noi. Şi dacă din nefericire, cineva se va lăsa amăgit de diavolul să vă dis­preţuiască, atunci urmaţi exem plul lui Saul, fiul lui Chiş, făcîndu-vă că nu-i auziţi.

Dum nezeu să vă binecuvînteze şi să vă ocrotească. Faţa lui să lum ineze peste voi, să vă dea pacea Sa şi o îndoită măsură a Duhului Său cel Sfînt.

P a s to r — p e n s io n a r

IG NAT IORGA

D n t w k a M

H

R Ă S P U N S U R I _ _ _ _ _

pe „declaraţia din memorie** a unul om. Dar în nici o scriere a dînsei nu se găseşte un suport autentic pentru o astfel de susţinere. A fir­m aţia însă, este contrazisă de dec la ­raţiile altor persoane care au fost prezente la data şi în Împrejurarea cînd se pretinde că ea ar fi decla­rat aceasta. Ea n-a identificat nici­odată pe M elhisedec ca fiind D u­hul Sfînt sau Dom nul Hristos. Iată ce spune dinsa cu referire la M elhi­sedec :

„Dumnezeu n-a fost niciodată lip ­sit de martori pe pămînt. La un m o­m ent dat, M elhisedec a reprezentat pe Dom nul Hristos în persoană, pentru a descoperi adevărurile Ce­rului şi pentru a perpetua Legea lui Dumnezeu**. (Scris. 190/1905/1/ V.C./1095).

„Domnul Hristos a fost Acela Care a vorbit prin Melhisedec, pre­otul Dum nezeului Celui prea înalt. Dar M elhisedec n-a fost Domnul Hristos". (R.H./18 febr. 1890).

Iată de ce este bine şi de mare importanţă să nu dăm crezare tu ­turor lucrurilor, ci să cercetăm şi lucrurile şi pretenţiile fanteziste ale visătorilor şi doctrinarilor improvi­zaţi şi nefondaţi avînd doar o for­mă de ev lav ie dar tăgăduindu-i pu­terea prin susţinerile lor neadevă­rate şi uneori halucinante, pornite direct din arsenalul celui râu.

— Pregătirea m esei pentru Sabat, pe alte planete.

Afirm aţia bazată pe declaraţia „din memorie** a unei persoane, cum că serva Dom nului ar f i de­clarat cu ocazia unei discuţii în timpul m esei, că locuitorii altor lum i vor strlnge fructe pentru în - tîlnirea din ziua Sabatului, cu sfinţii răscumpăraţi şi mîntuiţi, în drumul pe care aceştia îl fac spre cer, este fără nici un tem ei şi este cu totul fantezistă. De asem enea afirm aţia că această declaraţie ar fi fost stenografiată, nu are nici o formă de adevăr. In lucrarea sa, „Experienţe şi Viziuni**, serva Dom ­nului face sim pla afirm aţie că : „Noi am urcat tim p de şapte zile pînă la marea de cristal'*. N u se face nicăieri, şi deci nici aici, afir­m aţia că m întuiţii vor petrece un Sabat oprindu-se undeva pe drumul lor spre cer. Este bine să nu acor­dăm m em oriei cuiva sau .visurilor** cuiva, putere de „literă de Evan- ghelie**. Să citim numai ceea ce este scris şi să credem numai ceea ce se cuprinde în „Lege şi Mărturie'* şi nu ne vom pierde. — D.P. —

Curierul A dventist

y) T n tre 11 ş i 23 n o ie m b r ie 19&0, a a v u t lo c la B e r n a ş i G la n d în E lv e ţ ia , ş e d in ţa C o m i te tu lu i E x e c u t i v a l o r g a n iz a ţ ie i A d v e n t i s t e ? D iv i z iu n e a E u r o - A fr ic a . D in p a r te a U n iu n i i d e C o n fe r in ţe A .Z .S . d in ţa ra n o a s tr ă , a u lu a t p a r te f r a ţ i i D u m i t r u P o p a , p r e ş e d in t e le

U n iu n i i ş i P o p e s c u N ic o la e , s e c r e ta r a l U n iu n ii .

UN AJUTOR POTRIVIT( u r m a r e d in p a g . 15-a)

de el atunci eînd ajunge să îm pli­nească cuvintele Maestrului divin : „Rîvna pentru Casa Ta Mă con­sumă pe M ine“ (Ioan 2,17). Mulţi oameni îşi sacrifică şi viaţa pentru un ideal trecător. E oare mai puţin importantă chemarea unui pastor ca să se ofere în totul misiunii sale ? Şi poţi fi mai puţin sensibilă la pre­ţul pe care lucrul acesta îl cere ? Priveşte-te aevea, alături de soţul tău, la venirea Domnului ; priveşte în m îna lui Isus coroanele pregătite pentru voi, ca urmare a activităţii, a consacrării şi sacrificiului vostru, şi toate celelalte renunţări vor fi doar „pierderi fără valoare“ ca să cîştigaţi în schimb pe Hristos.

Am în mintea m ea im aginea pri­mului tău pas ca soţie de pastor. Plină de graţie, stăpînă pe tine şi încrezătoare în viitorul pe care-1 scrutai printre gene... Bunul Dum ­nezeu să-ţi ajute să parcurgi dru­mul chemării tale cu vrednicie, cu devotament, cu avîntul cu care ai dorit acest „destin", alături de un slujitor al Evangheliei care s-a con­sacrat lui Dum nezeu pentru toată viaţa, cu toată capacitatea sufletu ­lui său, cu tot timpul său, ca să răspundă prompt la toate nevoile turmei încredinţată vouă...

P a s to r

C.Alexe

Necrolog„El v a ş te rg e orice lac r im ă din

ochii lor. Şi m o a r te a n u v a m ai fi. N u v a m ai fi n ici t îngu ire , nici ţipă t, nici d u re re , p e n tru că lu c ru ­r i le d in tîi a u t rec u t .“ Apoc. 21,4.

Sora Hela Bastoreală, so ţia p a s to ­ru lu i N icolae B asto rea lă d in Con­s tan ţa , a înch is ochii în z iua de 22 o c tom brie 1980. N ăscu tă în Sibiu ca fiică a p a s to ru lu i D engel Ioan, s-a p re g ă ti t apo i p e n tru v ia ţă şi lu c ra re ca e lev ă a In s t i t i tu lu i B i­blic d in B raşo v -S tu p in i, deven ind în cele d in u rm ă soţie de pasto r.

F ire d esch isă şi op tim istă , p o la ­r iza în to td e a u n a în ju ru l e i sp ir i ­tele, a d u n în d şi apoi re d în d tu ­tu ro r z îm b e tu l vieţii, fa c to r gene­r a to r de in sp ira ţ ie şi crez. Ca so­ţ ie de pasto r, a fost în to td e au n a la în ă l ţ im e a ch em ării şi ră sp u n ­de rii ei, u n a ju to r n e p re ţu i t în lu ­c ra re a de m a re im p o r ta n ţă a su ­f le te lo r ce do resc m în tu irea . O a d e v ă ra tă m a m ă p e n tru căm in u l ei cît şi p e n tru B iserică, a cu p rins în b u n ă ta te a ei şi a în că lz it la su ­f le tu l ei m u lte in im i ce au c ău ta t a lina re .

In sp e ra n ţa re în t î ln ir i i la M area de C ris ta l a fo s t depusă în p a tu l ei de pu lbere , cu g în d u l la cu v în tu l S c r ip tu r ii c a re zice : „D oam ne al oştirilor, fe r ice de om ul care se în ­c rede în T ine !“.

So ra Roşea Dina, soţia p a s to ru lu i R oşea E m a n u e l d in G alaţi, av înd

v îrs ta de 44 an i, a fost şi ea che ­m a tă de D um nezeu să-şi înche ie ră b o ju l v ie ţii sale, în z iua de 29 sept. 1980. Ca fiică de p a s to r d in fa m ilia V auciuc şi c ă să to r ită cu u n pasto r, a cunoscu t b ine c e r in ­ţe le v ie ţii şi ch em ării s lu j ir i i E v an ­gheliei. A stfe l că a lă tu r i de soţul ei şi-a în d ep lin it cu c inste şi ono­ra b il to a te în d a to r ir i le ce i-au r e ­ven it. A m cunoscu t-o cu to ţi i ca f i in d o in im ă p r im ito a re de oaspe ţi şi g a ta să v in ă în a ju to ru l f ră ţie i fam ilie i adven te . R ă b d ă to a re şi f a m il ia ră cu toţi, b in ev o ito a re şi s ă r i to a re în nevo i şi n e a ju n su ri , a lă s a t u n fru m o s ex em p lu în to a te co m u n ită ţi le p r in c a re a trecu t. N e-am b u c u ra t în to td e au n a ştiind-o la d a to r ie în se rv ic iu l lu i D u m n e ­zeu, ca o b u n ă şi d em n ă fiică a Sucevei. B u n u l ei ex em p lu să fie u rm a t cu p risosin ţă , şi de alţii, ia r fa p te le b u n e fă cu te p e n tru n um ele ce-1 p u r tă m , să fie f a r lu m in ă to r în f a ţa m u lto r inim i.

F ă g ă d u in ţe le C u v în tu lu i Divin, ro s ti t cu ocazia t r is tă a d e sp ă r ţir i i au în tă r i t in im ile n o a s tre în d o lia te şi n e -a î m b ă r b ă t a t : „N im iceşte m o arte a pe vecie ; D om nul D um ­nezeu şte rge lac rim ile de pe toate fe ţe le şi în d ep ă rtează , de pe to t pă- m în tu l o cara pop o ru lu i S ă u “. Ps. 25,8.

Redacţia

cp,d itL L ta @ iL tL ttu J . c  d o m B M \

Revista Curierul A d ven tis t este organul oficial /\al Cultului Creştin A dven tis t de Ziua a Şaptea })

din Republica Socialistă România «

ţ

Apare la două luni, sub conducerea unui Com itet Redacţia ţ i Adm inistraţia :

Bucureşti, str. Labirint nr. 116 — Sector 3, Tel. 20.76.65

Redactor : Dumitru Popa

I. P. „ B u le t in u l O f ic ia l- n — c. 22S79/1980