Anul XVI Numărul 7 (217) 18mai 2013

Ziua de 9 mai are în conştiinţa poporu-lui român o triplă semnificaţie: procla-marea independenţei de stat aRomâniei, la 9 mai 1877, victoria Coa-liţiei Naţiunilor Unite în cel de-alDoilea Război Mondial, la 9 mai 1945,şi Ziua Europei.Proclamarea independenţei statale, din9 mai 1877, nu a fost un act spontan, cio încununare a strădaniilor tot mai nu-meroase din acei ani, o aruncare pestebord a ultimei verigi a suzeranităţiiotomane. În acea zi memorabilă, primulministru Mihail Kogălniceanu declara înParlamentul ţării: “Suntem independenţi,suntem naţiune de sine stătătoare”. Inde-pendenţa astfel proclamată trebuia cons-finţită şi apărată pe câmpul de luptă, sprea putea fi impusă forţelor militare turceştişi recunoscută apoi de puterile europene.Al doilea eveniment se referă la ziua de 9mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-alDoilea Război Mondial au obţinut victoriaîmpotriva Germaniei naziste, punând ast-fel capăt celei mai pustiitoare conflagraţiidin istoria continentului european.Cel de al treilea eveniment este Ziua Eu-ropei. “Pacea mondială nu poate fi asigu-rată fără a face eforturi creatoareproporţionale cu pericolele care oameninţă. Contribuţia pe care o poateaduce civilizaţiei o Europă organizată şiactivă este indispensabilă pentrumenţinerea unor relaţii paşnice... Nu amreuşit să realizăm o Europă unită şi ne-amconfruntat cu războaie”, spunea ministrulfrancez al Afacerilor Externe RobertSchuman, în declaraţia istorică din mai1950, prin care propunea un plan de co-laborare economică între Franţa şi Ger-mania, pentru eliminarea rivalităţilorseculare dintre cele două state.Declaraţia Schuman a stat la baza amplu-lui proces de construcţie a unei Europe

unite. Statele Beneluxului şi Italia s-aualăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de laParis, care instituia Comunitatea Euro-peană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO)între Germania, Franţa, Belgia, Italia,Luxemburg şi Olanda. Aceste state ausemnat, la 25 martie 1957, Tratatele de laRoma, care instituiau Comunitatea Eco-nomică Europeană (CEE).Pe parcurs, procesul de integrare eco-nomică a fost acompaniat de procesul deintegrare politică a statelor membre. Ul-terior, la acest complex proiect de con-strucţie europeană s-au alăturat Irlanda,Marea Britanie şi Danemarca (1973),Grecia (1981), Spania şi Portugalia(1986), Suedia, Austria şi Finlanda(1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state:Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania,Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Un-garia, iar la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şiRomânia. Uniunea Europeană are înprezent 27 de state membre.Ziua Uniunii Europene nu înseamnănumai data de naştere a proiectului euro-pean, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună,o zi a voinţei de solidaritate, o zi a mariicomunităţi din care fac parte toţi cetăţeniiUE. Poate fi definită, astfel, ca ziuacetăţenilor unei Europe Unite, care s-aconstruit de-a lungul deceniilor ca o uni-tate în diversitate.

Anton BORBELY

99 MMaaii –– oo zzii ccuu ttrriippllăăsseemmnniiffiiccaaţţiiee ppeennttrruu rroommâânnii

ZIUA INDEPENDENŢEI

ZIUA VICTORIEI

al ziarului

BBuuccuurriiaaÎÎnnvviieerriiiiDDoommnnuulluuii

Amănunte de la ediţia a VI-a a Festivalului “În glas de toacă”,de la Slujbele de Înviere de la Giroc şi Chişoda

şi despre Ruga Giroceană din 2013, găsiţi în paginile I-VIII

CCuu ooccaazziiaa aanniivveerrssăărriiii zziilleeii ddee nnaaşştteerree,, aavveemm pprriilleejjuullddee aa vvăă aaddrreessaa cceellee mmaaii ccoorrddiiaallee ffeelliicciittăărrii şşii ssiinncceerreellee nnooaassttrree

uurrăărrii ddee ffeerriicciirree,, bbuuccuurriiee şşii ssuucccceess îînn aaccttiivviittaatteeaa ddee mmaarreerrăăssppuunnddeerree ppee ccaarree oo ddeessffăăşşuurraaţţii ccuu pprrooffeessiioonnaalliissmm şşii ddeevvoottaammeenntt..

SSuunntteemm ffeerriicciiţţii ccăă ppuutteemm ssppuunnee„„LLAA MMUULLŢŢII AANNII””

uunneeii ppeerrssooaannee ddeeoosseebbiittee!!Consiliul Local Giroc, Personalul Primăriei Comunei Giroc,

Colectivul redacţional de la „Dialog cu cetăţenii”

2 DIALOG CU CETĂŢENII1188 mmaaii 22001133

Moment istoric în evoluţia învăţământului giroceanŞcoala Gimnazială din Giroc se transformă în Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc

Începând cu anul şcolar 2013-2014, Şcoala Gimnazială din Giroc va funcţiona pe noicoordonate. Dată fiind dezvoltarea fără precedent a comunei noastre, din toatepunctele de vedere, referindu-ne, aici, strict la creşterea numărului de elevi şi la îm-bunătăţirea condiţiilor de învăţământ la Şcoala Gimnazială, se impunea ca Giroculsă aibă un liceu propriu.În conformitate cu avizul Inspectoratului Şcolar Timiş, prin semnătura domnuluiprof. dr. Cornel Petroman, inspector şcolar general al ISJ Timiş, având în vedereHotărârea nr. 4 din 26 aprilie 2013 a Consiliului Agenţiei Române de Asigu rare aCalităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) şi Hotărârea Consiliului de Ad-ministraţie al Şcolii Gimnaziale Giroc, începând cu anul şcolar 2013-2014, în co-muna noastră, se înfiinţează ciclul liceal. În acest sens, Consi liul Local Giroc, prin Hotărârea nr. 67 din 14 mai 2013, a apro-bat schimbarea denu mirii unităţii noastre de învăţământ, din Şcoala GimnazialăGiroc, în Liceul Teoretic „David Voniga” Giroc.Această realizare, pe care o putem numi, cu îndreptăţire, ca fiind istorică la nivellocal, a avut demersuri pe care dorim să le prezentăm succint. În anul şcolar 2011-2012, statistica a consemnat o populaţie şcolară de 708 copii. Faţă de anul şcolarprecedent, consemnăm cu bucurie o creştere a populaţiei şcolare cu 77 de copii. Amînceput anul şcolar 2012-2013 cu un total de 785 de copii, dintre care 337 de preş-colari, 260 de elevi de ciclu primar şi 188 de elevi de ciclu gimnazial.La nivelul unităţii noastre de învăţământ nu funcţionează clase cu efective sub limitaadmisă. Respectăm prevederile privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuni-versitar de stat finanţate din bugetele locale şi există resurse umane cali ficate pen-tru toate nivelurile de învăţământ preuniversitar.Comunitatea locală din Giroc şi Chişoda a dorit asigurarea cuprinderii populaţiei devârstă preşcolară şi de vârstă şcolară într-o formă organizată de învăţământ preşco-lar, primar, gimnazial şi liceal. Conform criteriului geografic, am urmărit promovareaunor măsuri dinamice, care să permită accesul la educaţie tuturor copiilor şi elevilordin comuna Giroc. Unitatea noastră de învăţământ poate să şcolarizeze în condiţii di-dactico- material optime, având în vedere oportunităţile de inserţie socio-profesională.Primăria şi Consiliul Local Giroc au finanţat şi au finalizat extinderea clădirii şcoliicu încă şapte săli de clasă, care în acest moment sunt excedentare, cu un ca binetpsiho-pedagogic mo dern, noua construcţie oferind condiţii şi confort educogenoptim. S-au realizat ample lucrări de extindere şi de mo dernizare au avut loc şi laGrădiniţa PP Chişoda, construindu-se, inclusiv, un bazin de înot, cu dotările aferente;în prezent, Primăria Giroc efectuează lucrări de mo dernizare a curţii şcolii şi a spa -ţiului din faţa şcolii.În cadrul şedinţelor cu părinţii, ale Consiliilor profesorale şi de administraţie ale

şcolii noastre, s-a pus în discuţie necesitatea înfiinţării unei clase de liceu pentruanul şcolar 2013-2014. Primăria şi Consiliul Local Giroc au agreat această idee şi aufinanţat dotarea viitoarei clase a IX-a de liceu, suportând şi costul eva luării de cătreARACIP. Astfel, în timpul vacanţei de primăvară, şcoala noastră a fost evaluată,conform procedurii de evaluare externă, de către o echipă ARACIP, în vederea au-torizării de funcţionare ca liceu. Nu au precupeţit niciun efort cadrele didactice mem-bre ale Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii din şcoală, coordonate de cătredoamna preşe dintă prof. Liliana Antal, precum şi membrii Consiliului de Adminis-traţie al şcolii, în frunte cu domnul primar dr. Iosif Ionel Toma şi cu domnul consilierlocal prof. Petru Octavian Gruiţa şi alături de reprezentanţii comitetelor de părinţi,doamna jr. Valentina Berariu şi doamna ec. Iasmina Stanoiev. Ne-a sprijinit moralconducerea Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar Timiş, prin domnul preşe -dinte prof. Virgil Popescu. Toţi au conştientizat importanţa evaluării şi au fost în per-manenţă la dispoziţia Comisiei ARACIP. În consecinţă, invităm elevii claselor a VIII-a din Chişoda şi Giroc şi pe părinţii aces-tora să opteze pentru înscrierea în clasa a IX-a, specializarea ştiinţe sociale, la cea maitânără unitate de învăţământ liceal din judeţul Timiş – Liceul Teoretic „DavidVoniga” din Giroc, asigurându-i de condiţii de studiu deosebite şi de diverse faci lităţi,superioare celor din oraş. De altfel, Girocul, prin tot ceea ce oferă locuitorilor săi, are de mult standardele unuioraş, iar şcoala de aici este una cu tradiţie şi cu o însemnătate aparte. Cum spuneamşi cu alte ocazii, domnul primar dr. Iosif Ionel Toma şi Consiliul Local au depuseforturi pentru dezvoltarea Girocului şi a Chişodei, aducând aceste localităţi la stan-darde europene, investind în învăţământ şi în cultură cât nu au făcut mulţi primari dinoraşe şi inplicându-se direct în instruirea şi în educarea tineri lor. De asemenea, fos-tul director al şcolii din Giroc, prof. Petru Octavian Gruiţa, are merite deosebite îndezvoltarea învăţământului şi a culturii de aici, domnia sa fiind cel care a propus caliceul nostru să poarte numele lui David Voniga (1867-1933), carturar local, scriitor bisericesc, jurnalist, preot în Giroc în perioada 1900-1933 şi reprezentant al giroce-nilor la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918.Personal, am satisfacţia că, împreună cu factorii de decizie şi de implicare menţio -naţi anterior, am reuşit ceea ce am mai înfăptuit în anul 2001, când, în calitate de director al Liceului Teoretic „Alexandru Mocioni” din Ciacova, am înfiinţat clasa deprofil umanist, alături de cea de profil real, care exista deja. Împreună cu întreg colec-tivul de cadre didactice, suntem conştienţi de responsabilitatea asumată şi dorim săcontribuim la creşterea prestigiului judeţean şi naţional al acestei unităţi de învăţământ.

Prof. dr. Petrişor-Dorin TRETA, directorul Şcolii Gimnaziale Giroc

Repere importante ale şcolii girocene

* În urma Ordinului din 12 martie 1734, autorităţilevremii au donat sătenilor din Chişoda terenul nece-sar construirii şcolii, precum şi opt jugăre de terenarabil în folosinţa învăţătorului.

* Cu privire la data construirii efective a şcolii nu s-au păstrat documente scrise, în afara actului cen-tralizator pe districte, datat la 1 octombrie 1776.Acest act atesta existenţa şcolii din „Kischoda”,aparţinând de districtul Timişoara. Se poate spune,aşadar, că Şcoala din Chişoda a fost construită în adoua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind formatădintr-o sală de clasă şi locuinţa învăţătorului. Maitârziu, prin Legea „Ratio edu cationes”, învăţătoruluii se cerea să aibă o pregătire specială.

* În anul 1781, la Chişoda este menţionat ca învăţă-

tor Ioan Olariu, care a predat până în anul 1813. I-aurmat Ioan Jancovici (1813-1819), care a fost în ace-laşi timp şi preot.

* Alţi dascăli au fost Ioachim Popovici, fiu al satu lui, ca şi Ilie Amandia, de altfel, ei fiind precursoriai lui Moise Babescu, Simeon Moldovan, TerentiePopescu sau Traian Ciorogariu, un al fiu al Chişodei.

* Între anii 1887-1902, Paul Jivi, născut tot laChişoda, a funcţionat ca învăţător şi ca dirijor alcorului localităţii.

* În 1892, un alt chişozean, Iosif Ciorogariu, devineal doilea dascăl al şcolii. În timpul Primului RăzboiMondial, când profesorul Ciorogariu a fost mobilizatpe front, dascăl a fost Pavel Oproane.

* De numele învăţătorului Iosif Ciorogariu se leagăo activitate de aproape o jumătate de secol, atât di-dactico-instructivă, cât şi cultu rală. Iosif Ciorogariua organizat şi condus corul mixt, pe patru voci, şi ainstruit formaţia de dansuri.

* Tot din iniţiativa dascălului, cu multă osteneală şiefort financiar, s-a construit, în 1927, Casa Naţionalăşi monumentul eroilor din Primul Război Mondial.

* În 20 mai 2006, la aniversarea Şcolii din Chişoda,dascălii de aici şi Consiliul Local Giroc au convenitca numele instituţiei să fie dat de cel al ilustruluidascăl Iosif Ciorogariu.

...... ffiillee ddee iissttoorriiee,, ŞŞccooaallaa ddiinn CChhiişşooddaa

3DIALOG CU CETĂŢENII 1188 mmaaii 22001133

Moment istoric în evoluţia învăţământului giroceanŞcoala Gimnazială din Giroc se transformă în Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc

Decizia Inspectoratului Şcolar Timiş, la propunereaARACIP, de înfiinţare a unei clase de liceu la ŞcoalaGimnazială din Giroc, începând cu anul şcolar 2013-2014, este, fără îndoială, una istorică. Ca om care amslujit Şcoala din Giroc timp de 34 de ani, din care 28de ani ca director, nu pot decât să mă bucur şi să vădîn aceasta o încununare a progresului pe care l-a făcutînvăţământul din Giroc şi Chişoda, pe parcursul aaproape 240 de ani de existenţă.Această înfăptuire este rezultatul dezvoltării econo-mico-sociale, cu consecinţe demografice şi cu reper-cursiuni directe asupra creşterii fără precedent apopulaţiei şcolare. Fenomenul tinde să se accentuezeîn anii următori, fiindcă, la o populaţie stabilă depeste 8.100 locuitori, înregistrată la recensământuldin anul 2011, ce depăşeşte chiar populaţia unororaşe din judeţul Timiş, numărul copiilor de vârstă

preşcolară şi şcolară este în continuă creştere, asigu-rând resursa umană de care şcoala are nevoie.În acest context, investiţiile Primăriei, de realizare aunei baze materiale şi a unui adevărat complex şco-lar, ce cuprinde, laolaltă, creşa (în curs de realizare),grădiniţa, şcoala, sala şi terenul de sport, au creatbaza materială propice unui învăţământ de calitate,care să cuprindă copiii şi tinerii de pe raza întregiicomune. Pentru asigurarea spaţiilor de şcolarizare, înanul 2012, la şcoală s-au construit încă nouă săli declasă, şcoala dispune de laboratoare, cabinete, bi-bliotecă, dotate cu mijoacele de învăţământ adecvate.În realizarea unui învăţământ de calitate, pe lângăbaza materială, pe care o putem aprecia ca foartebună, esenţială este încadrarea şcolii cu personal di-dactic calificat pentru profilul liceului (ştiinţe so-ciale) şi, mai ales, resursa umană, adică elevii, care,

la sfârşitul ciclului liceal, să reprezinte mândria şco-lii şi a comunităţii noastre. Doar rezultatele bune îi vor face pe elevi şi pe părin-ţii acestora, ca din clasa a VIII-a să opteze pentru li-ceul din Giroc. Ar fi o mare dezamăgire caabsolvenţii noştri să îngroaşe rândul liceelor din judeţşi din ţară care nu promovează bacalaureatul sau carese înregimentează în rândul semianalfabeţilor culiceu, în condiţiile în care vorbim tot mai mult de re-formă, proiecte, strategii sau alte concepte, care, demulte ori, ascund mediocritatea şi incompetenţa. La început de drum, să rămânem optimişti şi, în ace-laşi timp, să fim conştienţi, cadre didactice, părinţi,elevi şi autorităţi, că şcoala este apreciată doar prinprisma rezultatelor, şi nu a altor activităţi, cărora demulte ori li se dau o prea mare amploare.

Prof. Octavian GRUIŢA

Liceul „David Voniga” din Giroc

* Învăţământul organizat în Giroc, la fel ca în tot Ba-natul, se realizează după includerea acestei provincii înImperiul Habsburgic, un rol important în acest procesurmând să-l aibă, alături de autorităţi, şi Biserica Orto-doxă.

* La baza organizării învăţământului în Giroc şi în peste200 de localităţi bănăţene stă „Decretul şcolar” aprobatde Maria Tereza în 20 septembrie 1776, publicat înBanat în limbile română, sârbă şi germană.

* La 12 martie 1734, atât la Giroc, cât şi la Chişoda, ca-mera imperială atribuie loc pentru şcoală şi pentru bi-serică. Construcţia nu este ridicată nici în anul 1777,dovadă menţiunea inspectorului Teodor Iancovici, din14 iulie 1777.

* În anul 1776, atunci când şcoala din Giroc începe săfuncţioneze, satul avea 199 de case şi aproximativ1.000 de locuitori, iar primii învăţători au fost MoiseBala şi Toma Moisescu. Din primii ani, ni se păstreazăşi date referitoare la dotarea şcolii, precum şi la numă-rul de elevi, care evoluează astfel: 1788-1789 – 12elevi, 1791-1792 – 23 de elevi, 1795-1796 – 30 deelevi, 1801-1802 – 65 de elevi.

* În anul 1874 se ridică cea de-a doua şcoală confesio-nală, pe locul actualului parc al căminului, peste drumde biserică, având următoarele dimensiuni: lungime 12metri, lăţime 8 metri, dispunând de o singură încăpere,cu cinci geamuri.

* Cea de-a treia şcoală confesională se construieşte înanul 1899, lângă biserică, cuprinzând întreaga clădire aPoştei, Muzeului şi farmaciei de astăzi.

* Din această perioadă de început a învăţământului dinGiroc şi a învăţământului confesional avem şi primeledate referitoare la dascălii care au funcţionat la şcoalanoastră, majoritatea dintre ei formaţi la Preparandia dinArad. Astfel, învăţătorul Moise Bota (1789-1873), năs-cut la Arad sau Gyula, funcţionează la şcoala din Girocprin anii 1836-1837 şi este autorul unui mic abecedar culitere latine, tipărit în anul 1820 şi recomandat şcolilorpopulare, „fiind cel dintâi product de acest fel din lite-ratura română”, carte pentru care a fost alungat de pe te-ritoriul Banatului, refugiindu-se la Sibiu.

* Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt amin-tiţi şi învăţătorii Bosioc Miu (1860-1895), Nicolae Popoviciu (1874-1876) şi Aurel Craiovan. Primii doiau fost apreciaţi „pentru diligenţa (adică, sârguinţa) şisporul lor” în munca cu elevii, de către Pavel Vasici Un-gurianu, un important cărturar bănăţean, care era şi in-spectorul şcolilor confesionale ortodoxe din Banat.

* Învăţătorul Atanasie Baicu, fiul preotului Petru Baicuşi al Mariei Baicu, născut în anul 1873, la Câmpanii deSus, judeţul Bihor, absolvent şi el al Preparandiei dinArad, funcţionează la şcoala din Giroc până la 1 ianua-rie 1932, când se pensionează.

* Formarea României Mari, la 1 decembrie 1918, des-chide noi perspective în localitatea noastră. În anul1919 se dă în folosinţă un nou local de şcoală, parteadinspre şosea a actualei clădiri vechi, care în anul 1927se extinde cu încă două săli, pentru a face faţă număru-lui tot mai mare de elevi cuprinşi în clasele I-VII.

* În anul 1929 a luat fiinţă grădiniţa, cu o singură salăde învăţământ, amenajată în fosta şcoală confesionalăde lângă biserică.

* Dintre învăţătorii cu o activitate remarcabilă înaceastă perioadă, alături de Atanasie Baicu, directorpână în 1932, care după război a fost repus în drepturi,mai menţionăm pe Mihai Bocşa şi Ioan Belengean, di-rectorii şcolii fiind Ioan Sferdean, între anii 1932-1938,Ioan Stoicu, între 1938-1942, şi Barbu Ionescu, întreanii 1942-1950.

* În primii ani de după război şi până în 1964, la Şcoaladin Giroc funcţionează Şcoala elementară de 7 clase,după care, în anul 1964, se trece la învăţământul obli ga-toriu de opt ani.

* În anul 1964, la clădirea veche a şcolii se mai adaugăîncă trei săli de clasă, iar după ce două dintre acestea sevor transforma în trei săli pentru grădiniţă, în anul 1974se inaugurează şi corpul nou al şcolii, ce cuprinde şasesăli de clasă, un birou şi o sală de materiale. În rea -lizarea acestor ultime construcţii şcolare un rol impor-tant l-a avut conducerea primăriei din acea perioadă,primar Gheorghe Haneş şi Ana Haneş, viceprimarVasile Buibaş şi directorii şcolii, Ovidiu Tocmacov şiSilvestru Ştevin.

* Între anii 1982-1984, la şcoala noastră funcţionează şitreapta I de liceu, cu clasele a IX-a şi a X-a.

ŞŞccooaallaa ddiinn GGiirroocc,, ffiillee ddee iissttoorriiee......

4 DIALOG CU CETĂŢENII1188 mmaaii 22001133

Oricât ai colinda lumea în lung şi-n lat, chiar de ai tra-versa şapte mări şi şapte ţări, n-ai găsi un loc mai fru-mos ca orice capitală a statelor din bătrâna Europă.Toate drumurile duc în inima Europei, pentru că acolova fi mereu „acasă” pentru noi, europenii.Europa este populată de europoizi, iar cei aproapedouă miliarde de europoizi duc în fiecare zi căldura şisociabilitatea europenilor în toată lumea. De aceea, înfiecare an, europenii serbează, în cea de a noua zi alunii mai, ziua în care toţi ne strângem de mână şi nesalutăm prieteneşte. Fie că suntem în pădurile Alpilor,la Marea Mediterană, atingerea nisipurilor fine sau îndealurile şi câmpiile mănoase ce acoperă acest minu-nat continent, suntem uniţi în această frumoasă zi deprimăvară şi cântăm „Oda Bucuriei”, în toate limbile.Manieraţii francezi, prietenoşii români, disciplinaţiigermani şi punctualii englezi, dar şi mulţi alţii, fac cinsteteritoriului european. În fiecare zi, Europa se mân-dreşte în toată lumea cu un tezaur cultural foarte bogat.Jules Verne, H. C. Anderson, Luciano Pavarotti şi L. v.Beethoven sunt doar câţiva oameni cu har artistic alecăror nume sunt scrise cu litere de aur în istoria Euro-pei, dar şi a întregii omeniri.

Fie că vom purta războaie, vom isca certuri şi bătălii,vom fi mereu uniţi. Chiar dacă vor veni să ne cotro-pească alţii, atât timp cât ne vom ţine strâns de mâini,nimeni şi nimic nu ne poate doborî, pentru că atâta

vreme cât munţii înalţi, dealurile înverzite şi câmpiilemănoase ne înconjoară continentul, împreună, vom re-zista ploilor, cutremurelor şi tornadelor.Prin urmare, acestea sunt adevăratele semnificaţii ale

zilei de 9 mai: unitatea, respectul şi dragostea europe-nilor.Chiar dacă trăieşti în America, Asia sau Africa, în datade 9 mai gândul să te poarte spre minunatul loc pecare-l numim, simplu şi firesc, „acasă”: locul cu grâneaurii, iarba grasă şi cerul senin, unde europenii trăiescîn armonie şi fericire.Trăiască Europa şi mulţumim oamenilor de bine careau făcut ca acest continent să aibă o străveche istorieşi cultură bogată şi valoroasă, care se contopeşte şi seîntrepătrunde, desfiinţând graniţele nefireşti între state.Mulţumim tuturor: scriitorilor, compozitorilor, poeţi-lor, oamenilor simpli de la ţară, care respiră o dată cuacest pământ şi care slăvesc această minune de lumecare se întinde din înaltul munţilor coloraţi de frumu-seţea pădurilor până în adâncul mărilor şi în limpezi-mea pâraielor!Fii binecuvântată, Europă, în această lume şi mân-dreşte-te cu toţi locuitorii tăi – oameni fără seamăn!

Antonia Laura PUP, clasa a V-a,Şcoala Gimnazială Giroc – structura ChişodaProf. îndrumător Constanţa Lavinia ONOSE

EEuurrooppaa –– iinniimmaa TTeerrrreeii

Şcoala Gimnazială din Giroc participă, prin in-termediul clasei I-B, la un proiect de nivelnaţional. Este vorba de o competiţie organizatăde Şcoala Discovery, care încearcă să dezvoltemunca în echipă şi creativitatea copiilor. Prac-tic, echipa TRANSSYLVANICUS, alcătuitădin elevii clasei I-B de la şcoala noastră, în-drumaţi de învăţătoarea Daniela Simionese,vor confecţiona, din materiale de construcţii şimateriale reciclabile, o machetă la scară redusă

a unui dinozaur, sub genericul “Redescoperireaunui pământ pierdut”.Munca şi entuziasmul micilor noştri giroceniau fost apreciate de toţi cei care au vizitat site-ulproiectului şi care le-au acordat voturi elevilorde la şcoala noastră. „Şcoala Discovery ne-a provocat la o com-petiţie la nivel naţional, aceea de a reînvia di-nozaurii. Am răspuns afirmativ la aceastăprovocare şi, cu sprijinul deosebit al părinţilorelevilor clasei mele, am trecut la treabă. Partedin evaluarea acestui proiect se va datora şinumărului de voturi strânse si de aceea mulţu-mim tuturor celor care au înţeles că avemnevoie de susţinere pentru a câştiga acest con-curs şi ne-au votat proiectul”, ne-a spusDaniela Simionese, învăţătoarea copiilor.

A.B.

ŞŞ cc oo aa ll aa dd ii nn GG ii rr oo ccll aa .. .. .. ŞŞ cc oo aa ll aaDD ii ss cc oo vv ee rr yy

După câştigarea Olimpiadei Şcolare de Şah,clasele I-VIII, pe judeţul Timiş, giroceanulPaul-Alexandru Paraschiv, elev în clasa aIV-a la Şcoala Gimnazială Giroc, devine au-torul unui start spectaculos în CampionatulMondial Şcolar de Şah, ediţia 2013, care sedesfăşoară la Halkidiki, Grecia, sub patro -najul F.I.D.E. (Federaţia Internaţională deŞah) şi al I.S.C.U. (Uniunea Internaţională aŞahului Şcolar).La finala C.M. Şcolar de Şah 2013, participăelevi din: Rusia, Marea Britanie, Turcia,Azerbaijan, Columbia, Peru, Mongolia, SriLanka, Austria, Polonia, Israel, Grecia,Kazakhstan, Cipru, Bulgaria, România,Slovenia, Serbia, Spania, India, Franţa,Hong-Kong, Uzbekistan, Turkmenistan, Re-publica Moldova, U crai -na, Venezuela, Ungaria,Luxemburg, Lituania,Algeria, Tunisia etc.Paul Paraschiv a reuşitdouă victorii în primeledouă partide, la categoriaB11 (băieţi 10-11 ani).La această categorie par-ticipă 79 de jucători. Înprima rundă, juniorulgirocean s-a impus înfaţa lui Maciej Mie c -zkowski din Polonia, iarîn runda a douaParaschiv a câştigat înfaţa lui Viachaslau Zaru-bitski din Bielorusia – unjucător redutabil, cotatcu rangul 5 la secţiuneaB11.Se poate spune că Paul Paraschiv a reuşit o partidă depalmares, în care au contat pregătirea teoretică mi nuţioasă, dar şi soluţiile tactice complexe, conceputela tablă, precum şi abilitatea în finalul de turnuri, pionişi cai.Paul Paraschiv l-a întâlnit, în runda a treia, pe ArtemTrubchaninov, un şahist din Rusia, cotat cu rangul 9 înconcurs (Paraschiv este nr. 26 din 79).Cele două junioare din delegaţia Clubului de ŞahGiroc, Petronela Paraschiv şi Roxana Popa, aveaufiecare câte un punct după primele două runde.La categoria F11 (fete 10-11 ani), unde evoluează 43 dejucătoare, Petronela Paraschiv a pierdut în prima rundă

cu Sahin Hayrun, dinTurcia, iar în runda adoua a câştigat cu Ma ria -nna Hologouni, din Gre-cia. Următoarea eiad versară a fostVithanage Sandaruwi,din Sri Lanka. Petronelaa fost medaliată cu argintla proba de şah-fulgerdin Concursul NaţionalŞcolar 2013, iar la Cam-pionatul Naţional de Şah,versiunea F.I.D.E., ediţia2013, a ocupat locul 4 laşah clasic, categoria F12.La categoria F7 (fetepână în 7 ani), undeevoluează 25 de jucă-toare, Roxana Popa a

pierdut în prima rundă la Bagul Ezizova, din Turk-menistan, şi a câştigat în runda a doua la Bella Kagan,din Rusia. Runda a treia i-a adus Roxanei un meci cuGalsandorj Enkhchimeg, din Mongolia. Roxana acâştigat 3 medalii de aur (la şah clasic, şah-fulger şi de-zlegări), categoria F7, la C.N. Şcolar, ediţia 2013.Mulţumim Consiliului Local şi Primăriei Giroc, A.C.S.Elisabeta Polihroniade şi sponsorilor – RestaurantulBiofresh şi S.C. Ra-Ol (confecţii metalice) din Timi -şoara, care au făcut posibilă participarea sportivilorClubului de Şah Giroc la ediţia 2013 a CampionatuluiMondial Şcolar de Şah.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Start spectaculos pentru giroceanulPaul Paraschiv la Campionatul

Mondial Şcolar de Şah!

al ziarului

BBuuccuurriiaaÎÎnnvviieerriiiiDDoommnnuulluuii

Pagina II mai 2013Supliment special cultural-spiritual

La Giroc, marţi, 30 aprilie, a sunat din nou toaca,de data aceasta la cea de-a VI-a ediţie a unui festi-val de tradiţie, pe care localnicii, dar şi timişeniicare vor să petreacă momente de înălţare su-fletească în preajma marelui praznic al Învierii, îlaşteaptă, în fiecare an, cu nerăbdare.Festivalul cultural-spiritual„În glas de toacă”,des-făşurat în Grădina de vară a Căminului Culturaldin Giroc, la care au participat zeci de competitoridin vestul ţării, dar şi din străinătate, a început princuvintele de bun venit adresate localnicilor, dar şiinvitaţilor din alte aşezări, de către primarul IosifIonelToma.La spectacolul pascal au fost prezenţi,alături de feţe bisericeşti şi oameni de cultură, de-putatul Cătălin Tiuch şi consilierul mitropolitanZaharia Pereş.La fel ca în ultimii cinci ani, organizatorii mani-festării – Consiliul Local şi Primăria Giroc, Cen-trul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş,Mitropolia Banatului, Consiliul Judeţean Timiş –

au pus la dispoziţia celor care au dorit să se întreacăînmânuitul ciocănelelor 33 de toace,după numărulanilor pe careMântuitorul i-a petrecut pe pământ.În deschiderea concursului, au prezentat scurteprograme Corala „Giroceana”, condusă de profe-sor-dirijor Mircea Sturza, şi o grupă de preşcolaride la Grădiniţa cu Program Prelungit din Giroc,sub îndrumarea educatoarelor Lenuţa Terteci şiAlina Nenicioiu.Pe lângă localnici, au participat tocaşi dinUngaria,Timişoara, Boldur, Ghiroda, Făget şi Hitiaş. Îienumerăm, în continuare, pe cei care au onorat nudoar cu prezenţa, ci şi prin prestaţie, această ediţiea Festivalului „În glas de toacă”: Andrei Şonea(Giroc, fiul preotului paroh Iulian-Marius Şonea),Anamaria Târlea, Vasile Martyin, preot VisarionTudorici (toţi din Ungaria), Adrian Boban (con-silier la Eparhia Ortodoxă din Vârşeţ – Serbia),TiberiuGabriel Bâlea (Timişoara),MirceaTubaş,AndreiUngureanu,RoxanaGaşpar,SoniaMărghi-

tan, Flavius Peţa, Valentin Cârneală, SebastianStepănescu, Sergiu Stepănescu, Stelian SeroniTarcă (toţi din Boldur), Andrei Iacob, DanielChira, Rafael Pop (toţi din Ghiroda), GraţianAvrămuţ (Făget), Paul Dragoste, Răzvan Albu,Căruntu Bugneriu, Saşa Panici, Narcis Todorescu(Şcoala Populară de ArtăTimişoara, prof. NicolaeUntaru), Ionuţ Pădure,Mihai Ninoiu,Denis Uni-pan, Aurelian Salva, Narcis Todorescu, ElenaTimariu – solistă care a interpretat priceasna “Por-nesc pe drum de mănăstire” (toţi din Hitiaş),Bianca Alisia Vetişan, Marian Manoliu, DacianManoliu, Raul Conţescu, Roberto Roşca, LarisaZăgan, Denisa Sterpu, Diana Bucu, RosemarieToth, Loredana Sur, Raul Stoia, Eniko Leleţi,Raluca Creţ, Daria Golban şi Daniela Pleşa (toţidin Giroc).Ca şi în anii precedenţi, organizarea a fost ireproşa-bilă, toţi factorii implicaţi reuşind să asigure un cli-mat excelent pentru desfăşurarea festivalului.

Festivalul „În glas de toacă” de laGiroc este o iniţiativă extraordinară,care se desfăşoară sub egida Primărieişi a Consiliului Local Giroc, în fruntecu primarul Iosif Ionel Toma, şi a Cen-trului pentru Cultură şi Artă al Judeţu-lui Timiş, sub directoratul profesoruluiCiprian Cipu, care merită să fie men-ţionată şi promovată. Precizez, şi nucred că mă înşel, că festivalul de toacăde la Giroc este unic în ţară. Şi ceea cemă bucură în mod deosebit este că, ande an, la el participă mulţi tineri, careşi-au manifestat interesul în acest sens.Se bate toaca în diferite forme. Eu suntlugojean şi la noi, nu chiar în centrulLugojului, se scoate toaca afară încă dela Lăsata Secului şi glasul ei se aude

până în noaptea Învierii. Mulţi gospo-dari aveau toaca şi ciocănelele în faţacaselor, putând să bată toaca şi trecăto-rii care doreau acest lucru. Începânddin Joia Mare, de la ora patru, cândgospodinele puneau la fiert ouăle pen-tru înroşit, iar fetele se priveau în oalacu apă pentru a-şi vedea ursitul, sebătea toaca încontinuu, până la ora2-3, când avea loc Învierea. Aceastapentru că, pe vremea când eram eutânăr, Învierea era spre dimineaţă.Am întâlnit la Giroc fel şi fel de tocaşişi ne-am întâlnit cu exemple de a batetoaca, de la mănăstiri, la anumite co-munităţi. Iar anul acesta a fost o adevă-rată revelaţie în acest sens. Aş puteaspune că, în felul cum se bate toaca,

este multă ştiinţă populară. Sper căacest festival va rămâne un reper încontinuare, cu atât mai mult cu cât, dis-cutând cu domnul primar Iosif IonelToma, care este şi dânsul absolventulunui liceu de muzică – clasa percuţie –,acesta mi-a promis că festivalul vacreşte şi va fi din ce în ce mai bun cali-tativ cu fiecare an care va trece. Amfost, de la prima ediţie, şi până laaceasta, în fiecare an, la Festivalul “Înglas de toacă” de la Giroc. Pot să văspun că este un lucru extraordinar şi ela trecut de graniţele ţării, anul acestafiind prezenţi, pe lângă o bună parte amass-media bănăţene, şi colegi de laRadio-TV Szeged.

Gelu Stan, dirijor, muzicolog,realizator de emisiuni radio-tv

RRăăssuunnăă ttooaaccaa llaa GGiirroocc

Pagina IIImai 2013 Supliment special cultural-spiritual

A devenit, deja, o frumoasă tradiţieca în Săptămâna Mare, la Giroc, săavem un minunat festival de toacă.An de an, acesta atrage tot mai mulţiparticipanţi, dornici să-şi exprimebucuria de a bate toaca, dar şi de aînvăţa diverse forme specificemănăstirilor şi bisericilor din Banat.Fiecare ediţie a festivalului a venit cuceva nou înaintea celor prezenţi,pentru că, dacă la început au fostdoar tineri interesaţi de concursul detoacă, pe parcurs au venit şi elevi dela liceele de artă din judeţ, care auvrut să demonstreze că şi percuţiapoate fi asemănată bătăii de toacă.

Apoi, au apărut grupurile corale bi-sericeşti, care au adus un plus defrumuseţe festivalului, prin cântărilespecifice Postului Mare şi care ne-auapropiat mai mult de SărbătoareaÎnvierii Mântuitorului nostru IisusHristos.Ediţia din acest an s-a bucurat deprezenţa unor tineri din Serbia, darşi din Ungaria, care au concurat,într-un anumit fel, cu cei de aici, darau arătat cât de sensibil este sunetulde toacă în preajma marii Sărbătoria Sfintelor Paşti. Ei au participat cubinecuvântarea PS Daniil Stoenescu– Episcopul ortodox român din Ser-

bia şi a PS Siluan Mănăilă – Episco-pul ortodox român din Ungaria.Au impresionat audienţa şi copiii dela Şcoala Gimnazială din Giroc,prin faptul că au fost îmbrăcaţi încostume naţionale, au avut lumânăriîn mâini, dar şi prin rugăciunile ros-tite în faţa tuturor.Ne bucurăm că un astfel de festivalare sprijinul Consiliului JudeţeanTimiş, al Centrului pentru Culturăşi Artă al Judeţului Timiş şi, în moddeosebit, al Primăriei şi ConsiliuluiLocal Giroc şi pentru că se des-făşoară an de an cu binecuvântareaÎPS Părinte Mitropolit Nicolae al

Banatului şi cu purtarea de grijă aPS Paisie Lugojanul, Episcop-vicaral Arhiepiscopiei Timişoarei.Suntem convinşi că astfel de acţiuniaduc tinerii mai aproape de biserică,iar sunetul de toacă nu este decât orugăciune pe care o rostim în PostulMare, gândindu-ne că Domnul IisusHristos a pătimit, prin bătăile decuie în mâini şi în picioare, pentrunoi şi a noastră mântuire.

Pr. Zaharia PEREŞ,consilier Arhiepiscopia Timişoarei

Festivalul „În glas de toacă” îl facem cudrag, pentru că îl facem cu suflet! În gândi-rea noastră, când am realizat acest festival,ne-am gândit cum clopotele sună chemareacredincioşilor, dubaşii ne anunţă naştereaMântuitorului, iar toaca ne aduce aminte dechinurile Mântuitorului şi de Învierea lui.Acest lucru l-am realizat, cu brio aş spune,în judeţul Timiş.Tot în acest spirit, Centrul de Cultură şiArtă al Judeţului Timiş organizează şifestivalurile “Cu noi este Dumnezeu”, înluna decembrie, “Cântecele Învierii” şi“În glas de toacă”, dedicate Paştilor.Pe parcursul anului avem mai multe ac-tivităţi cultural-artistice religioase, pre-cum festivalul de muzică sacră, iar în 29iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel,“Sărbătoarea junilor”. De asemenea, încadrul binecunoscutului festival “Ladacu zestre”, începând cu ediţia a cincea,se acordă premii speciale pentru corurilebisericeşti, cântăreţi de muzică sacră şipoezii din cultura religioasă. Aceste lu-cruri au stimulat şi revitalizat activitateaunor formaţii corale şi prezentarea unorrepertorii adecvate de pricesne şi creaţiiliterare din domeniul religios.Ca să revenim la Festivalul “În glas detoacă”, în acest an a fost prezentat, pen-tru prima dată, un montaj complet, reali-zat de tineri din comuna Giroc, cu titlul“Înviind Iisus din mormânt”, la careşi-au adus contribuţia elevi din Giroc,alături de Corala “Giroceana”. Au fostprezentate melodii specifice SărbătorilorPascale, alături de un colaj poetic adec-vat. Acest montaj s-a bucurat de o primi-re bună din partea auditoriului, ceea cene face ca, în viitor, să îmbogăţim acestfestival şi cu alte genuri artistice.Tot ca noutate, în acest an, a fost şi fap-tul că tinerii au prezentat chemareatoacelor de la anumite mănăstiri din ţară.Nu în ultimul rând, surpriza festivaluluia fost şi anul acesta momentul de toacăsusţinut de primarul comunei Giroc,domnul Iosif Ionel Toma. Lui i s-au ală-turat deputatul Cătălin Tiuch, un grup detocaşi prelaţi, din care a făcut parte con-silierul cultural al Mitropoliei Banatului,pr. Zaharia Pereş, dar şi preotul VisarionTudorici, din Gyula – Ungaria, şi AdrianBoban, consilier la Eparhia Ortodoxădin Vârşeţ. Adrian Boban a excelat ală-turi de corala din Giroc cu melodii pas-cale deosebite.Faptul că au fost prezenţi reprezentanţidin Serbia şi Ungaria a conferit ediţieidin acest an a Festivalului “În glas detoacă” un caracter euro-regional.

Ciprian Cipu, directorul Centruluipentru Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

TTooaaccaa şşii ccllooppootteellee ssuunntt ssiinngguurreellee iinnssttrruummeennttee mmuuzziiccaallee aacccceeppttaattee ddee BBiisseerriiccaa OOrrttooddooxxăă.. TTooaaccaaeessttee ccoonnssttiittuuiittăă ,,cceell mmaaii aaddeesseeaa,, ddiinnttrr--oo ssccâânndduurrăă ddee lleemmnn ssaauu,, uunneeoorrii,, ddiinnttrr--oo ppllaaccăă ggrrooaassăăddee ffiieerr îînnccoovvooiiaattăă,, îînn ccaarree ssee bbaattee ccuu uunnuull ssaauu ddoouuăă cciiooccăănnaaşşee,, llaa îînncceeppuuttuull sslluujjbbeelloorr bbiisseerrii--cceeşşttii.. PPeerrccuuţţiiaa ssee ffaaccee îînn mmoodd rriittmmiicc şşii,, îînn ffuunnccţţiiee ddee llooccuull îînn ccaarree ppllaaccaa ddee lleemmnn ssaauu mmeettaall eesstteelloovviittăă,, ssee ppoott oobbţţiinnee ssuunneettee ccuu îînnăăllţţiimmii ddiiffeerriittee.. SSee ccrreeaazzăă,, aassttffeell,, oo lliinniiee mmeellooddiiccăă ssiimmppllăă..TTooaaccaa şşii ccllooppoottuull aauu rroolluull ddee aa aannuunnţţaa îînncceeppuuttuull sslluujjbbeeii,, ddaarr şşii ddee aa cchheemmaa ccrreeddiinncciiooşşiiii.. ÎÎnnlliittuurrgghhiiaa oorrttooddooxxăă,, ttooaaccaa aarree uunn rrooll ddee ddeelliimmiittaarree tteemmppoorraallăă –– ttrreecceerreeaa ddee llaa ttiimmppuull pprrooffaannllaa cceell lliittuurrggiicc –– şşii ssppaaţţiiaallăă –– ddeelliimmiittaarreeaa ssppaaţţiiuulluuii lliittuurrggiicc ddee cceell ccoottiiddiiaann,, pprriinn îînnccoonnjjuurraa--rreeaa bbiisseerriicciiii ccuu ttooaaccaa,, rriittmmâânndd aassttffeell vviiaaţţaa BBiisseerriicciiii..

Din neguri de istorieProbabil, toaca îşi are originile în Orient ori în Egiptul antic. După ce creştinismula devenit o religie recunoscută în Imperiul Roman, în secolul al IV-lea, începutulslujbelor bisericeşti era anunţat cu ajutorul trâmbiţelor sau al unor clopoţei. În mă-năstiri, un monah anume desemnat bătea în uşa fiecărui călugăr sau călugăriţă cu unciocănel de lemn, pentru a-i trezi şi pentru a-i chema la rugăciune. Toaca a apărutcu mult înaintea clopotelor, iar folosirea ei s-a răspândit în Biserica Ortodoxă: dinGrecia şi la Muntele Athos, apoi în Bulgaria, Ţările Române, Serbia, Muntenegru,Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi pe teritoriul fostului Imperiului Bizantin. Prac-tica folosirii toacei nu s-a extins şi în Biserica din Apus, dar s-a păstrat, în schimb,în Bisericile Greco-Catolice, care urmează ritul bizantin.

Toaca în cultura populară româneascăÎn cultura populară românească, răspândirea folosirii toacei nu doar în mănăstiri, cişi în bisericile de parohie, s-a păstrat într-o serie de expresii populare, unele cu o di-mensiune practică, altele mai glumeţe. Astfel, toaca este considerată a fi unul din-tre instrumentele care alungă duhurile rele, alături de tămâie şi de semnul crucii, bachiar le poate ucide: „ucigă-l toaca”, este una dintre denumirile populare date dia-volului. Amintirea folosirii toacei pentru marcarea timpului liturgic s-a păstrat în ex-presia „pe la toacă”, care desemnează aproximativ ora 16, respectiv timpul careprecedă începutul vecerniei. Dar, întrucât cel mai frecvent chemarea la slujbe seface o singură dată, chemarea ei cere atenţie şi pregătire: „Popa nu toacă de douăori pentru o babă surdă”, îi avertizează, glumeţ, înţelepciunea populară pe neatenţi.Totuşi, a bate toaca nu este apanajul oricui, ci presupune o anumită apropiere de Bi-serică şi de tainele dumnezeieşti. Cel care „ştie şi toaca-n cer” este un om foarte în-văţat sau măcar unul care face pe atotştiutorul.Melodia repetitivă, dar percutantă şi persuasivă, a toacei e asociată, în imaginarul popular, cu o fiinţă vorbăreaţă şi insistentă: a toca (bate) pe cineva la cap echivalacu a-i spune de multe ori, cu insistenţă, acelaşi lucru. Pe de altă parte, absenţa su-netului ei familiar dă un sentiment de înstrăinare. Un ţinut îndepărtat este locul„unde popa nu toacă”. În textele religioase, despre toacă se povesteşte într-un textapocrif siriac din secolul al V-lea sau al VI-lea, intitulat „Peştera comorilor”, în careeste prezentată o legendă ce explică apariţia şi folosirea toacei. După ce Noe a ter-minat de construit arca, Dumnezeu i-a poruncit să fabrice o toacă din lemn de treicoţi lungime şi un cot şi jumătate lăţime şi un ciocan din acelaşi lemn. În aceastătoacă, Noe trebuia să bată de trei ori pe zi, dimineaţa devreme, la prânz şi seara, dupăapusul soarelui, pentru a-i aduna şi informa pe oameni despre iminenţa potopuluişi a-i îndemna să se pocăiască şi să se convertească.

Pagina IV mai 2013Supliment special cultural-spiritual

GIROC

După minunata perioadă a Sfântului şiMarelui Post al Sfintelor Paşti, perioadăîn care, în chip liturgic, dar şi personal,fiecare creştin a fost chemat spre cură-ţire de păcate şi spre apropierea de Sfin-tele Taine ale Domnului nostru IisusHristos, ca o încununare a toate, Îl des-coperim pe Domnul Cel Înviat a treiazi, din mormânt.Însă nu putem vorbi de Învierea Dom-nului fără să ne aducem aminte de ul-tima săptămână a Postului Mare, în carecreştinii ortodocşi, din toată lumea, aufost alături de Hristos Domnul, atât laporţile Ierusalimului, având în mâini ra-muri de copaci asemenea celor carel-au primit pe Domnul ca pe un Împă-rat, cât şi la judecata, chinurile şi moar-tea Sa pe cruce. De aceea, şi în BisericaOrtodoxă din Giroc, în Săptămâna Pa-timilor, s-a săvârşit în fiecare searăslujba deniei, iar în Sfânta şi Marea Zide Joi s-au citit cele douăsprezeceEvanghelii, care ne-au introdus în chipduhovnicesc în atmosfera acelor zile desuferinţă asumată de către Iisus Hristospentru mântuirea neamului omenescdin robia păcatului şi a morţii. Drumulduhovnicesc a continuat, mai apoi, cuaşezarea în Mormânt a Domnului şi cucântările Prohodului, pe care credincio-şii, într-un glas, le-au adus lângă Mor-mântul Domnului.Cât de frumoasă şi înălţătoare a fostacea săptămână, o poate mărturisi fie-care dintre cei care au fost în Sfânta Bi-serică, participând la sfintele slujbe,făcându-se în acest chip asemenea celuicare „a văzut şi a mărturisit şi adevăratăeste mărturisirea lui”.Parcurgând această săptămână de înaltătrăire duhovnicească, cu emoţie sufle-tească şi bucurie, a venit vremea înce-perii Slujbei Sfintei Învieri a Domnuluinostru Iisus Hristos. Darurile lui Dum-nezeu pentru noi s-au simţit încă di-naintea începerii slujbei, pentru că încomuna noastră a fost adusă chiarLumina Sfântă de la MormântulDomnului din Ierusalim, care a popositpe Sfânta Masă a altarului bisericii dinGiroc, aşteptând să fie dăruită poporu-lui venit în biserică şi împrejurul bise-ricii, spre a primi Lumina Sfântă.Cu puţin timp înainte de ora 24, în în-treaga biserică se aşterne întunericul.Aducându-ne aminte de cuvintele

„poporul cel ce era în întuneric a văzutlumină mare”, din SfântulAltar al bise-ricii, două lumânări se aprind de la can-dela ce poartă în ea Sfânta Lumină.Sunt lumânările slujitorilor bisericii,care în liniştea nopţii adresează chema-rea: „Veniţi de luaţi Lumină!”. Aseme-nea unei minuni dumnezeieşti, bisericaîncepe să se lumineze, chipurile celorcare erau în întuneric prind contur şi sezăresc în Lumina caldă a Învierii, iarcorul bisericii, cu bucurie, cântă:„Învierea Ta Hristoase, Mântuitorule,îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pă-mânt ne învredniceşte cu inimă curatăsă Te mărim”. În această atmosferă deintensă bucurie, preoţii Bisericii împartLumina, trecând prin mulţime, ajun-gând în faţa bisericii, unde o mare deoameni aşteaptă, de asemenea, să pri-mească darul de lumină. După ce s-aocolit Sfânta Biserică, de trei ori, seporneşte în procesiune, purtând LuminaÎnvierii în mâini şi în suflete, cântândaceeaşi cântare de laudă şi bucurie. Pro-cesiunea este vegheată de focurileaprinse pe marginile drumului, ară-tându-ne parcă o cale spre Înviere,ghidată de lumina caldă şi călăuzitoarea făcliei.Ajunşi în faţa bisericii, cu bucurie şi ev-lavie, se citeşte glasul Sfintei Evangheliia Învierii Domnului Hristos şi se audebinecuvântarea „Slavă Sfintei, Celei deo fiinţă, de viaţă făcătoarei şi nedespăr-ţitei Treimi totdeauna, acum şi purureaşi în vecii vecilor”. Corul răspunde„Amin”, iar mai apoi din piepturile amii de oameni se aude troparul:„Hristos a înviat din morţi, cu moarteape moarte călcând / Şi celor din mor-minte, Viaţă dăruindu-le”, şi încă odată, şi încă odată, aşezând în inima fie-căruia bucuria şi nădejdea Învierii.Călăuziţi de Lumina Învierii, intrăm înSfânta Biserică, slujind mai departe cuevlavie Slujba Învierii. La sfârşitulacesteia, credincioşii au primit „Paş-tile” şi, purtând lumânările, se îndreaptăspre casele lor, ducând fiecare acestmesaj dumnezeiesc şi mântuitor:

„HRISTOS A ÎNVIAT!”

Pr. Iulian Marius ŞONEA,parohul Bisericii Ortodoxe

Române Giroc

Pagina Vmai 2013 Supliment special cultural-spiritual

CHIŞODA

În Parohia Ortodoxă Română Chişoda,de câţiva ani încoace, se desfăşoară cusucces Programul catehetic naţional alPatriarhiei Române – “Hristos împăr-tăşit copiilor”, program care în parohianoastră se adresează la două categoriide copii. O primă categorie este cea acopiilor cu vârsta cuprinsă între 2 şi 9ani, iar cea de-a doua categorie seadresează copiilor cu vârsta cuprinsăîntre 10 şi 16 ani.În cea de-a doua grupă de cateheză, al-ternativ cu întâlnirile catehetice, se des-făşoară şi un atelier de creaţie deobiecte bisericeşti. În timpul dintre săr-bătoarea Naşterii Domnului şi SfintelePaşti, în atelierul de creaţie copiii au în-văţat o serie de elemente ale simbolis-ticii iconografice bizantine, dar au şiavut ocazia să pună în aplicare ceea ceau învăţat. Ca urmare, un număr de 34de copii au pictat peste 60 de icoane pesticlă. Aceasta a fost o experienţă unicăpentru fiecare dintre ei, descoperind înacest fel, în unele cazuri, talente as-cunse într-ale picturii şi exersând răb-darea, perseverenţa şi atenţia la detalii.

“În sufletul copiilor,Raiul lui Dumnezeu”

Atât pentru copiii participanţi, cât şipentru persoanele care au sprijinit rea-lizarea acestui atelier, a fost un momentîn care au putut descoperi şi o altă laturăa Bisericii. Dincolo de sobrietatea mo-mentelor liturgice şi de responsabili-tatea infinită faţă de jertfa euharistică,cu toţii au descoperit că Bisericaînseamnă şi zâmbet, şi joacă, şi bucurie.Este acea bucurie care se poate găsi însufletele curate ale copiilor.Atunci cândpetreci mult timp în jurul acestora, este

aproape imposibil să nu poţi vedea, însufletul lor, raiul lui Dumnezeu. O pică-tură din acest rai ei au aşezat-o şi înicoanele pe care le-au pictat, zugrăvindîn ele chipul Mântuitorului, al MaiciiDomnului, ale Apostolilor, ale muceni-cilor, ale cuvioşilor sau ale doctorilorfără de arginţi. Tot în aceste icoane ausurprins şi momente care au marcat is-toria bisericească – Naşterea şi Intrareaîn Biserică a Maicii Domnului, Bunave-stirea, Naşterea Sf. Ioan Botezătorul,Răstignirea şi Învierea Domnului. Dar,aceste picturi au devenit icoane atuncicând, în Duminica Floriilor, au fostsfinţite în aceeaşi biserică în care au fostşi pictate.Această muncă a copiilor a fost pusă învaloare şi a putut fi admirată în perioada5-6 mai, când de Praznicul ÎnvieriiDomnului a fost organizată o expoziţiede icoane pe sticlă, intitulată “Picăturade rai”. Întrucât fiecare copil a primit carăsplată a muncii sale una dintreicoanele pe care le-a pictat, celelalte auputut fi cumpărate, în cadrul expoziţiei,de către credincioşii Bisericii dinChişoda, urmând să fie aşezate în casafiecăruia, la loc de cinste şi derugăciune.Mulţumim copiilor pentru că, prinicoanele pictate de ei, ne-au dăruit şinouă o picătură de rai din sufletul lor şi,nu în ultimul rând, tuturor persoanelorcare ne-au sprijinit şi datorită cărora afost posibilă realizarea atelierului şi aexpoziţiei. Şi cum drumul către Dum-nezeu are un început, dar nu are sfârşitşi e unul continuu, şi noi aici, la parohiaChişoda, vom continua cu alte ateliere,prin care să urcăm, încet, către Dum-nezeu şi să ne descoperim talanţii pecare i-am primit fiecare dintre noi.

Preot Dragoş DEBUCEAN

Şi în acest an, ca şi până acum, un numărimpresionant de credincioşi din Chişoda,dar şi din alte localităţi, au venit să ia lu-mina Învierii şi să o ducă la casele şi însufletele lor. Procesiunea de înconjurarea bisericii s-a desfăşurat pe străzile ce în-cadrează biserica, obicei mai vechi în pa-rohia noastră, dar care a fost impus denumărul mare de credincioşi prezenţi.La finalul slujbei de Înviere, toţi partici-panţii, veniţi mai devreme sau mai târziu,

osteniţi de post sau îndestulaţi de mân-care, au primit răsplata pentru faptul căpoartă numele de creştin, şi anume Paş-tile, care ne aduc aminte de patimile şi În-vierea Domnului. Răstignire şi Înviere ceau fost săvârşite pentru fiecare dintre noişi datorită cărora porţile raiului s-au re-deschis pentru oameni.Este un moment al bucuriei şi al biruinţeiasupra morţii, bucurie câştigată cu preţulsângelui lui Hristos, pe care cu atât maimult avem datoria să o păstrăm şi să o în-mulţim în sufletele noastre. Să ne bucu-răm cu toţii că Dumnezeu ne-a preţuit atâtde mult încât să îşi jertfească propriul Fiupentru mântuirea noastră, iar această marejertfă să ne facă să ne ruşinăm înainteapăcatului, dar şi să mărturisim cu tăriaprimilor martiri că într-adevăr

Hristos a Înviat!Pr. Traian DEBUCEANPr. Dragoş DEBUCEAN

“Picătura de rai”, expoziţiede icoane pe sticlă la Chişoda

Pagina VI mai 2013Supliment special cultural-spiritual

„Ruga giroceană şi giroce-nii ocupă un loc aparte însufletul meu. La Giroc măsimt aşa cum spun într-uncântec de-al meu: în Banat,la mine-acasă! Cu oameniide aici am o legătură cutotul specială, iar când cântbrâul de la munte şi văd ti-nerii giroceni cum dan-sează, mi se umple sufletulde bucurie. Văd şi simt căgirocenii ştiu să apreciezemuzica adevărată, muzicabună, autentică de la noi,din Banat. Domnul primarIosif Ionel Toma este unom deosebit şi încurajeazăactul de cultură la Giroc.Este un motiv în plus să iu-besc girocenii şi Ruga gi-roceană!”

AndreeaVoica

RRuuggăă mmâânnddrrăă ccaa--nn BBaannaatt

„Deşi Girocul şi Chişoda sunt localităţi de pustă, iareu, venind dintr-o zonă de munte, am interpretat maimult melodii din Banatul montan, am simţit apre-cierea publicului de aici. Am fost impresionat defelul în care tinerii de aici dansează jocurile noastrede doi, din Banatul de munte. Vreau să spun că dan-sează «adevărat», şi nu doar de formă. Apreciez fap-tul că tinerii din Giroc şi Chişoda manifestă interesşi deschidere pentru muzica populară autentică dinBanat. Acest lucru se datorează şi modului în careeste cultivat folclorul pe aceste meleaguri. Cât des-pre Ansamblul «Ghiocelul», alcătuit din tinerii lo-cului, pot spune că este unic în ţară. Mă bucur că amreuşit anul trecut să cânt pe scenă în satul cântăreţu-lui meu preferat din Banat, şi mă refer aici la PetricăMoise. Recunosc că am avut mari emoţii când ampăşit pe scena din Chişoda şi le-am cântat consăte-nilor marelui artist bănăţean. Şi nu pot să nu revin,din nou, la tinerii din Giroc şi Chişoda, care ne-ausolicitat să interpretăm doar melodii autentice şi numanele sau alte genuri muzicale la modă astăzi. Unmare merit în cultivarea şi păstrarea valorilor noas-tre tradiţionale îl are şi primarul comunei Giroc,domnul Iosif Ionel Toma, un promotor al folcloruluiautentic. Am fost primit foarte bine la Giroc şi acum,ca şi anul trecut, şi cred că toată această emulaţie dinpreajma mişcării artistice este rodul implicării Pri-măriei şi a Consiliului Local. Consider că la Girocnu am doar fani, ci şi prieteni care mă iubesc şi că-rora ţin să le mulţumesc, şi pe această cale, pentruinvitaţia pe care mi-au făcut-o. Aştept cu mare drag,şi de acum încolo, orice invitaţie venită de la Girocşi Chişoda”.

Simion MoiseTradiţie şi continuitatela Ruga Giroceană

Ruga Giroceană, sărbătorită prin tradiţie de Paşti, a fost, conform obiceiului, unaplină de cântec, joc şi voie bună. Girocenii şi oaspeţii lor au petrecut, după poftainimii, aşa cum le stă bine bănăţenilor de frunte. Şi, pentru a lega Ruga Giroceanăcât mai mult de vechile obiceiuri, prin grija conducerii primăriei, în ultimii ani, totmai mulţi localnici vin să sărbătorească Ruga înveşmântaţi în tradiţionalul şi fru-mosul port popular bănăţean. Copii şi tineri, precum şi o parte dintre părinţii aces-tora, au venit la hora Rugii purtând cu mândrie costume populare girocene, uneledintre ele vechi din moşi-strămoşi. Ruga a devenit un bun prilej ca, după perioadapostului pascal, să se iasă din abstinenţă, printr-o sărbătoare laică. Cei veniţi înGrădina de Vară a Căminului Cultural din Giroc au putut să se bucure de un spec-tacol de excepţie oferit de tinerii artişti ai Ansamblului „Ghiocelul”, dar şi de mu-zica bună prezentată de solişti vocali şi instrumentişti de renume din Banat.Deschiderea Rugii a fost făcută de către primarul comunei, domnul dr. Iosif IonelToma, care, asemenea multor concetăţeni, a venit îmbrăcat într-un frumos costum popular. După ce a salutat şi a dat mâna cu girocenii, domnul primar, conformunui frumos obicei străbun, a spus de trei ori „Hristos a Înviat!”, cei prezenţi răs-punzând: „Adevărat a Înviat!”. Apoi, primarul comunei s-a adresat celor prezenţi:„Bine aţi venit la Ruga Giroceană 2013! Să mulţumim lui Dumnezeu că a îngă-duit să fim şi astăzi împreună. Sunt aici, cu mine, părinţii Marius Şonea şi DanielMateia, care vor spune şi ei câteva cuvinte şi nu cred că vor face astăzi o rugăciuneaici, dar cu siguranţă trebuie să cunoaşteţi că avem doi preoţi tineri, care dorescsă se afirme în această localitate, spre bucuria celor care cred cu adevărat în Dum-nezeu.Mulţumesc Consiliului Local, care a aprobat o sumă importantă pentru ca RugaGiroceană să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Mulţumesc, de asemenea,celor care nu au uitat de portul nostru popular şi s-au îmbrăcat cu el, aşa cum şieu am făcut-o. Vă rog, ca şi în continuare, să faceţi acelaşi lucru şi să veniţi îm-brăcaţi în costume populare la marile noastre sărbători. Este o tradiţie a noastră,pe care nu trebuie să o uităm, pentru că un popor care nu are istorie nu există orinu a existat. De aceea, tot ce avem îmbrăcat pe noi aparţine istoriei noastre, apar-ţine trecutului nostru. Gândiţi-vă la un singur spăcel, cei care ştiu ce-i acela spă-cel, câte împunsături de ac s-au făcut. Gândiţi-vă că femeile care le-au cusut n-auavut lumină electrică, au avut cel mult o lumânare, un lămpaş ori o lampă cu pe-troloi. Tocmai de aceea, trebuie să le respectăm munca şi să venim la sărbători îm-brăcaţi în port popular. Vă mulţumesc, încă odată, tuturor! Ansamblul «Ghiocelul»,împreună cu Andreea Voica şi o surpriză plăcută astăzi, Simion Moise, o să ne dis-treze, cu voia lui Dumnezeu, două zile şi, de ce nu?, două nopţi. Doamne-ajută!Mulţumesc tuturor celor prezenţi – consilieri locali, oameni de bine, părinţi şi copii,prieteni, preoţii noştri şi toţi cei care au venit să petreacă alături de noi. Bucurie şisănătate tuturor!”.Cei prezenţi la sărbătoarea rugii de la Giroc au putut să asculte şi cuvintele preotu-lui Marius Şonea: „În aceste zile de mare praznic şi de sărbătoare, nu putem începenicio vorbă fără a vesti tuturor Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Şi, iată că,în conştiinţa poporului, în glasul poporului român, această sărbătoare s-a transpusîntr-o sărbătoare a bucuriei şi a veseliei, atât în chip duhovnicesc, în Sfânta Biserică,cât şi aici, unde vă veţi încânta cu tradiţionalele dansuri populare. Din partea Bise-ricii Ortodoxe Române Giroc, cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, vă dorimun praznic cu Lumină în suflete şi fie ca Pacea Domnului Hristos şi Lumina pe careastăzi ne-a adus-o tuturor să sălăşluiască şi să vegheze asupra noastră, începând dinaceastă zi şi în toate zilele vieţii noastre care vor urma. Sărbători creştine!”

- continuare în pagina VII -

Pagina VIImai 2013 Supliment special cultural-spiritual

„Ca în fiecare an, şiacum, Ruga a fostuna tradiţională, cumare fală, cu cos-tume populare. Estefoarte important căla Giroc se păs-trează încă portulpopular şi se conti-nuă tradiţiile din

străbuni. Ne mândrim că putem şi noi, prin participareanoastră la aceste evenimente, să ajutăm la perpetuareaobiceiurilor, a cântecelor şi dansurilor noastre populareşi, de asemenea, apreciem deschiderea pe care Primăriaşi Consiliul Local le manifestă în acest sens. Ne bucură,totodată, participarea masivă a tinerilor din Giroc şi Chi-şoda, nu doar la rugi, ci şi la activitatea artistică, la an-samblul de dansuri populare, în special. Pentru viitor, negândim să alcătuim o formaţie cu tineri instrumentişti dinGiroc şi Chişoda, pentru că talente sunt în cele două lo-calităţi. Tinerii, mai ales că sunt foarte bine instruiţi şi auhar, trebuie crescuţi şi valorificaţi”.

Adrian Scorobete“Organizarea,ca de altfel lafiecare ediţie aRugii, a fostfoarte bună. Afost o Rugă fru-moasă şi reu-şită, ca înfiecare an. Estemare lucru şiînseamnă foartemult pentru noi, toţi, întoarcerea la tradiţii. Un lucrufoarte important este prezenţa masivă a tinerilor laRugă, participarea lor nu numai numerică, ci şi efec-tivă, prin dans şi cântec. Acest lucru se întâmplă şipentru că, la nivelul Primăriei şi al Consiliului Local,există o preocupare reală pentru a duce mai departetradiţiile, cântecele şi portul nostru strămoşesc. Amcântat şi la Ruga de la Chişoda, anul trecut, şi potspune că aici, în comuna Giroc, se vede dragostea pen-tru tot ce ţine de obiceiurile noastre din Banat, iar unrol primordial, în acest sens, îl are şi primarul IosifIonel Toma”.

Ion Dragomir

“La vârsta de şapte ani, am vrut să cânt pescena din Giroc, cu prilejul Rugii de Paşti, darorganizatorii nu m-au lăsat. Dorindu-mi foartemult acest lucru, mi-am pus nădejdea în dom-nul primar Iosif Ionel Toma, la care am mers şii-am spus că vreau să cânt. Domnia sa m-a luatde mână şi am urcat împreună pe scena de laGiroc, pentru prima oară în cadrul unei mani-festări de amploare, iar acest lucru nu îl voi uitaniciodată. De atunci, cânt în fiecare an, atât laRuga din Giroc, cât şi la cea din Chişoda”.

Loredana Sur

- continuare din pagina VI -Preotul Daniel Mateia s-a adresat şi el participanţilor la Ruga Giroceană: „Iată-ne dupăbucuria Învierii! În urmă cu câteva ceasuri am trăit bucuria duhovnicească a Învierii, iaracum este timpul ca, după o perioadă îndelungată de abstinenţă, de rugăciuni şi medita-ţie, de înfrânare, să ne aducem aminte de tradiţiile şi de frumuseţea a ceea ce înseamnăşi reprezintă Banatul. Dintotdeauna, românii bănăţeni au stat la porţile cetăţii. Iată că,acum, Girocul dă o lecţie de istorie, dar şi de contemporaneitate, de tradiţie, în moder-nismul laicizat pe care îl trăieşte societatea românească. Biserica, împreună aici cu lu-crarea Consiliului Local şi a primarului Iosif Ionel Toma, cu privire la păstrarea tradiţiilorşi a portului nostru, oferă ca posibilitate de permanentizare în conştiinţa noastră, a fiecă-ruia, că la Praznicul Învierii, aici, la uşile cetăţii Timişoara, spunem noi, în mica cetate aGirocului, românii bănăţeni se simt împreună cu strămoşii noştri, prezenţi mai mult ca ori-când întru bucuria Învierii lui Hristos. Vin dintr-o zonă a Banatului de munte şi am cre-zut că doar acolo se mai păstrează frumuseţea portului şi a tradiţiilor, dar văd că prin grijaşi dragostea unui om şi a unor oameni, aici, la Giroc, prin conducerea comunei, se des-chid sufletul, mintea, cugetul şi simţirea românilor, ale fiecăruia dintre noi, îndeosebi acelor care suntem şi bănăţeni. De acum încolo, aici, la Giroc, suntem şi prieteni, şi ve-cini, şi fraţi, chiar dacă unii provin din multe alte zone ale ţării, cu tradiţii culturale dife-rite. Sperăm ca domnul primar să facă la anul o expoziţie de costume populare din Banat,dar şi cu cele ale celorlalţi fraţi, din Moldova, Transilvania, Oltenia sau Muntenia.Dumnezeu să vă răsplătească osteneala, îndeosebi a conducerii Primăriei, a domnuluiprimar, a Consiliului Local şi, nu în ultimul rând, a domnului Ciprian Cipu, director alCentrului de Cultură şiArtă al Judeţului Timiş, fiu de preot, şi pe care sperăm să-l vedemla anul îmbrăcat în costumul popular tradiţional din zona Vermeşului, judeţul Caraş-Se-verin. Să trăiţi Praznicul Învierii în bucurie, seninătate şi viaţă bună”.Directorul Şcolii Gimnaziale din Giroc, prof. dr. Petrişor-Dorin Treta, a spus, în cuvântulsău: „Atâta vreme cât veţi vedea copii de grădiniţă îmbrăcaţi în costume naţionale, în portulnostru tradiţional, cultura şi tradiţiile strămoşeşti româneşti nu vor pieri în această vechevatră românească, Giroc. Să ne ajute Dumnezeu ca, prin strădania tuturor celor care s-auocupat de organizarea acestei minunate Rugi, să perpetuăm această tradiţie”.Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură şiArtă al Judeţului Timiş, a afirmat în faţa au-dienţei: „Este o vorbă din bătrâni care spune: «Cei care nu-şi cunosc tradiţiile, portul, dati-nile şi obiceiurile, dispar, în timp, ca naţiune». De aceea, avem o mare responsabilitate, şianume readucerea tradiţiilor, a portului popular şi a graiului bănăţean pe scene şi în afara lor”.Apoi, fanfara comunei Giroc, condusă de Ionel Pascota senior, a cântat „Hristos aÎnviat!”, iar Ruga Giroceană a început cu o horă mare, în care s-au prins dansatorii de laAnsamblul „Ghiocelul”, girocenii şi, deopotrivă, goştii.

- continuare în pagina VIII -

Pagina VIII mai 2013Supliment special cultural-spiritual

Supliment realizat dePetru Vasile TOMOIAGĂşi Anton BORBELY

- continuare din pagina VII -În spectacolul oferit de ansamblu celor prezenţi, primii care şi-au arătat măiestria în ale jocu-lui au fost copiii, după care au urmat dansatorii cei mari de la „Ghiocelul”. Suitele de jocurişi dansuri populare, sincronizate perfect, au smuls ropote de aplauze de la cei prezenţi. Du-minică seara, atât girocenii, cât şi oaspeţii lor, au avut parte de o surpriză plăcută: minute înşir, cerul Girocului a fost luminat feeric de un minunat foc de artificii.Şi, Girocul nu s-a dezminţit încă odată. Ruga de Paşti şi-a păstrat aceleaşi coordonate ca şi înanii trecuţi, ceea ce a însemnat bucuria unei asemenea sărbători, arătarea respectului cuvenitpentru tradiţiile şi obiceiurile locului. Alăîturi de taraful Ansamblului „Ghiocelul”, condus demaestrul Adrian Scorobete, au cântat pentru giroceni, în cele două zile cât a ţinut Ruga, AndreeaVoica şi orchestra condusă de maestrul Deian Galetin, Simion Moise, IonDragomir şi, nelipsită de la rugile girocene, solista noastră, Loredana Sur.Vremea bună, din cele două zile ale Rugii, a făcut ca girocenii şi oaspeţii lor să aleagă să pe-treacă în cântec, joc şi voie bună la Grădina de Vară a Căminului Cultural. De asemenea, pelângă momentele artistice, participanţii au avut de ales dintr-o gamă variată de oferte: de la dul-ciuri şi sucuri, la mici şi bere. Copiii au avut şi ei la dispoziţie o mulţime de oportunităţi de dis-tracţie, la jocurile instalate cu acest prilej în preajma Căminului Cultural.Această sărbătoare are o semnificaţie aparte pentru locuitorii comunei noastre, pentru că, dupăo perioadă îndelungă de post, prăznuim într-un mod minunat Învierea Mântuitorului nostruIisus Hristos. Astfel, cu mic, cu mare, alături de rude şi goşti, girocenii au venit la Rugă, mulţidintre ei, după cum am precizat, îmbrăcaţi în straie populare tradiţionale, spunându-şi creşti-nescul „Hristos a Înviat!”. Acest gest simplu şi natural a legat Ruga din acest an de toateRugile girocene anterioare, pierdute în negura vremurilor, Rugi la care întreaga suflare a co-munităţii venea la sărbătoare înveşmântată în frumosul port popular.Muzica a fost pe placul tuturor şi mulţi s-au încins la joc, arătând că ştiu să se distreze, la felde bine cum ştiu şi să muncească.Andreea Voica, una dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică populară din zona de Vesta României, a interpretat, pe scena Grădinii de Vară, multe dintre melodiile care au consacrat-o,spre bucuria vădită a spectatorilor, care au primit-o cu ropote de aplauze şi au dansat pe cân-tecele ei. Dar, Girocul, după cum a mărturisit interpreta, ocupă un loc special în sufletul ei, gi-rocenii primind-o de fiecare dată cu multă căldură în mijlocul lor. Adreea Voica a cântat şi anultrecut, atât la Ruga de la Giroc, cât şi la Ruga de la Chişoda, iar faptul că a fost apreciată de co-munităţile de aici a contat atunci când organizatorii s-au gândit să o invite din nou în comunanoastră, cu prilejul acestei însemnate sărbători.Simion Moise este un alt interpret care ne-a onorat cu prilejul Rugii de anul trecut. Cărăşanul dinBanatul de Munte a cântat, aşa cum numai el ştie să o facă, melodii din locul său de baştină, însăpe placul girocenilor, care, deşi sunt bănăţeni de pustă, s-au prins repede în joc.Ion Dragomir, care cântă alături de formaţia lui Deian Galetin şi Andreea Voica, a urcat şi elpe scena Grădinii de vară, în a doua zi de Rugă. Melodiile lui i-au chemat pe giroceni la joc,iar aceştia nu s-au lăsat prea mult... invitaţi.A mai urcat pe scenă, la fel ca în ultimii ani, Loredana Sur, tânăra speranţă a folclorului giro-cean, o adolescentă care a cântat din suflet pentru consătenii săi.În ceea ce priveşte acompaniamentul orchestral, am avut, ca şi anul trecut, la Giroc, două ta-rafuri de prestigiu. Formaţia condusă de maestrul Deian Galetin, cu siguranţă unul dintre ceimai buni acordeonişti pe care i-a dat Banatul, a fost completată cu brio de formaţia Ansam-blului „Ghiocelul”, aflată sub coordonarea maestrului Adrian Scorobete, la fel, unul dintre ceimai apreciaţi saxofonişti de muzică populară din acest colţ de ţară.Au fost două zile în care Sărbătoarea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos a fost între-gită, în mod fericit, la Giroc, de o Rugă cum alta nu-i în tot Banatul. Şi asta nu o spunem doarnoi, ci şi artiştii invitaţi cu acest prilej să urce pe scena Grădinii de Vară a Căminului Cultu-ral. Toţi, fără excepţie, au apreciat în mod deosebit participarea în număr mare a tinerilor dinGiroc, felul în care aceştia şi-au însuşit jocurile şi cântecele din Banat, un lucru din ce în cemai rar în zilele noastre.Ca o concluzie, şi în acest an, Ruga de la Giroc, la organizarea căreia şi-au adus un aportdeosebit Primăria şi Consiliul Local, a fost una care va rămâne cu siguranţă în amintirea tu-turor celor care au participat la ea.Să mai amintim că, graţie implicării tuturor factorilor de decizie din localitate, în cele două zilecât a ţinut Ruga nu s-a înregistrat niciun fel de incident, manifestările prilejuite de această săr-bătoare decurgând în cele mai bune condiţii.

5DIALOG CU CETĂŢENII 1188 mmaaii 22001133

Maghiarii, parte componentă a populaţiei dinBanat, nu au făcut subiectul unor adversităţi peteme etnice sau confesionale, iar evreii, deşi maipuţin numeroşi împânziţi în societatea bănăţeanăca mici meseriaşi, cârciumari, comercianţi, fabri-canţi de bere şi băuturi spirtoase, tipografi, medici,profesori, farmacişti, rabini, joacă în a doua jumă-tate a secolului XIX rolul burgheziei liberale, mar-când profund evoluţia istorică a provinciei.Jâdanul, ca nomen ethnicum, a fost perceput debănăţean ca un catalizator al vieţii economice, so-ciale şi culturale şi nu ca un tabu (47). Alogenii seaşezau într-un sat sau oraş, fie la margine înperimetrul coloniştilor ori pe o uliţă sau mai multeprintre ai lor, veniţi mai demult (48).Pentru a nu macula imaginea solidarităţii illirice,autorităţile bisericeşti româneşti şi sârbeşti au efec-tuat despărţirea ierarhică sub oblăduirea unei În-voieli ce stipula o convergenţă voliţională apărţilor, operaţiune obiectivată într-un model deseparaţie bisericească (49). Desigur că segregareaconfesională după criterii naţionale, în fapt a fostpunctată de dificultăţi, obstacole şi chiar tensiuni.Monarhia austro-ungară este cea dintâi instituţiecare a întreţinut în mentalitatea colectivăromânească transilvană şi bănăţeană speranţasfântă în mai binele tuturor neamurilor Coroanei.Istoria românilor s-a plinit în condiţiile existenţeineîntrerupte a instituţiei Domniei. MonarhiaTatălui în Treimea dumnezeiască are ca reversdomnia pământească a Împăratului sau Regeluipeste un popor. Pentru a reunifica cele două im-perii antagonice, Fiul Împărat – Hristos a luat chipde rob, făcându-se serv Omului Împărat, instituindîn acest fel regalitatea mediaţiei (50). Absenţa sim-bolică a Regelui din ierarhiile Lumii atrage dupăsine decapitarea sensului sacru al existenţei istorice(51). Dinastia de Habsburg, pentru a-şi pereniza

autoritatea regală şi-a confecţionat genealogiiimaginare, asigurându-şi un filon mitologic (52).Franz Josef, împărat al Austriei, rege al Ungariei şimoştenitor al mai multor titluri, a fost în îndelun-gata sa domnie 1848-1916 un monarh Bidermeier(53), mai mult un personaj-simbol decât omulpolitic al unor realizări certe. Fără să fie un as alpoliticii, acest Pater patriae şi-a atras simpatiapublică îndeosebi prin caratele venerabilităţii. Sen-timentele pro-monarhice se manifestau intens maicu seamă la sărbătorirea zilei de naştere a suve -ranului şi desigur atunci când se aniversau anu-mite date memorabile ale istoriei domniei. OraşulCaransebeş s-a îmbrăcat în straie de sărbătoare înanul 1886 de ziua Regelui, atmosfera festivă fiindîntreţinută de fanfara regimentului nr.43 condusăde brigadirul Carol Brecht de Wallwacht (54). Ser-vicii religioase s-au săvârşit atât în bisericacatolică, cât şi în catedrala ortodoxă, unde epis-copul Ioan Popasu a slujit în prezenţa unui nu-meros public şi a autorităţilor militare şi civile (55).Reşedinţa episcopală a fost pusă la prânz ca sediude primire a oficialilor, ierarhul rostind un toast încinstea „graţiosului împărat şi rege apostolic FranzJosef” (56). Seara la casina Lichtneckert a avut locun bal (57). Chiar şi în unele comune, ziua denaştere a regelui se serba cu mare pompă. La Tere-gova, această zi a Majestăţii Sale a fost marcată deprezenţa regimentului c.r. de linie nr.83, care se aflaîn marş spre Caransebeş şi Lugoj sub comandacontelui Degenfeld din Biserica Albă, pentrumanevrele de toamnă (58). Începutul serviciuluidivin a fost precedat de salve de arme trase de os-taşii regimentului (59). La sfârşitul slujbei, preotulIoan Bumbăcilă a rostit o cuvântare în care am-inteşte de îndatorirea creştinească de a cinstiCneazul, care este părintele drept şi imparţial altuturor popoarelor sale, însă care nu-şi poate în-

făptui sacra sa dorinţă dacă nu va avea concursulsupuşilor imperiului (60). Parohul îşi încheiealocuţiunea cu urarea de viaţă îndelungatămonarhului de la Viena.

Viorel CHERCIU- va urma -

NOTE47. A. Oişteanu, Evreul tabu, în „Dilema”, anul VI,nr. 301, 1998, p. 9.48. G. Glăvan, Foeni, fin-de-siècle, în „Orizont”,

anul XIII, nr.7 (1426), serie nouă, 2001, p. 14.49. N. Bocşan, I. Popovici, Identitate şi alteritate înBiserica Ortodoxă din Imperiul habsburgic. Sepa-raţia ierarhică a bisericii româneşti de biserica sâr-bească, în Identitate şi alteritate. Studii deimagologie II, coord. N. Bocşan, S. Mitu, T.Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clu-jeană, 1998, pp. 136-147.50. V. Volkoff, Despre Rege, Traducere de S.Aronescu, Bucureşti, Editura Anastasia, f.a., p. 22.51. I. Buga, Calea regelui, Bucureşti, Editura Sfân-tul Gheorghe-Vechi, 1998, p. 94.52. T. Nicoară, Transilvania la începuturile tim-purilor moderne (1680-1800). Societate rurală şimentalităţi colective, Cluj-Napoca, Editura Dacia,2001, p. 326.53. W.M., Johnston, Spiritul Vienei. O istorie inte -lectuală şi socială 1848-1938, Traducere de M.Teodorescu, Iaşi, Editura Polirom, 1000, p. 45.54. „Foaia Diecezană”, anul I, nr. 32, 1886, p. 6.55. Idem.56. Ibidem.57. Ibidem.58. „Foaia Diecezană”, anul I, nr. 33, 1886, p. 6.59. Idem.60. Ibidem, p. 7.

Identitate şi alteritate în Banatul modern (5)

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăFerice de cel ce mănâncă şi bea fără încetare rugă-ciuni, psalmi şi dă citire Scripturii. Aceasta dă o bucu-rie nemicşorată şi acum, şi în veacul ce va să vie.(Cuviosul Ioan Carpatiul)

Să nu te gândeşti să neglijezi vreodată gândurile, căcinici un fel de gând nu se poate ascunde de Dumnezeu. (Sf. Marcu Ascetul)

Tu judeci pe acelaşi om, care acum este rău, iar pesteun ceas este bun. Dumnezeu singur ştie ce va fi. Lasă-lpe El să judece. (Fericitul Augustin)

Răbdarea este casa rugăciunii, iar smerenia este ma-teria cu care se hrăneşte ea. (Avva Ilie Ecdicul)

Cel ce s-a învrednicit să se vadă pe sine este mai pre-sus de cel ce s-a învrednicit să vadă îngeri. (Sf. IsaacSirul)

Dumnezeu nu primeşte o rugăciune tulbure, izvorâtădintr-o inimă care cugetă cele necuvenite. (Avva Isaia Pustnicul)

Gândurile rele sunt duşmanii lui Dumnezeu. Ele îm-piedică să se facă voia Lui. (Sf. Marcu Ascetul)

Prea multă hrană naşte în suflet suferinţă, uitarea şislăbirea minţii. (Sf. Clement Alexandrinul)

Rugăciunea împuternicită de lacrimi scoate afară dinsuflet toate gândurile care o duşmănesc. (Avva Ilie Ecdicul)

Desfrânarea este un foc care arde haina virtuţii. (Sf. Ioan Hrisostom)

La Biserica Ortodoxă a parohiei Ghi-roda, Proto popiatul Timi şoara II, s-ades făşurat, în data de 11 mai, cea de a 13-aediţie a festivalului coral închinat Sfin-telor Paşti. Evenimentul a de butat cuSfân ta Liturghie, să vârşită de pr. Ioan

Mermeze, parohul bisericii, înconjuratde un sobor ales de preo ţi, de la maimulte parohii din eparhie, precum şi dinEpiscopia Caransebeşului. Festivalul aavut loc în prezenţa a numeroşi credin-cioşi din localitate şi reprezentanţi ai au-torităţilor locale.Cu acest prilej, au susţinut recitalurigrupurile corale: „Giroceana”, a Consi -liului Local Giroc, „Învierea”, a Parohiei

Foeni, „Strana strămoşească”, a ParohieiGovândari din Reşiţa, „Epifania”, a preo-ţilor din Protopopiatele Timişoara I şiTimişoara II, „Sfânta Maria”, a ParohieiGiar mata Vii şi „Sf. Mare Mu ce nic Gheorghe”, a parohiei Ghiroda.Delegatul Centrului eparhial la eveni-

ment a fost pr. Zaharia Pe reş,consilier culturalal Ar hi episcopieiTimi şoarei, care atransmis tuturorcelor prezenţi bi -necuvântarea şifelicitările Înal tPreasf inţ i tu lu iNicolae, Mitropo -litul Banatului şiale Preasfinţi tuluiPaisie Lugo janul,Epis cop-vicar al

eparhiei.Organizatorii evenimentului au fost:Parohia Ghiroda Veche, Centrul de Cul-tură şi Artă al Consiliul Judeţean Timişşi Primăria Comunei Ghiroda.Ca de obicei, Corala „Giroceana”, con-dusă de maestrul Mircea Sturza, a avut oprestaţie apreciată de toţi cei prezenţi, dela public şi până la organizatori sau chiarcompetitori.

V. TOMOIAGĂ

Corala Giroceana la Festivalul “Cântecele Sfintelor Paşti”

Manifestarea de la Ghiroda a ajuns la ediţia a 13-a

6 DIALOG CU CETĂŢENII1188 mmaaii 22001133

HOTĂRÂREA NR. 67DIN 14.05.2013

Privind aprobarea schimbării denumirii unităţii de învăţământ cu personalitate juridică Şcoala Gimnazială Giroc în Liceul Teoretic „David Voniga” Giroc, începând cu anul şcolar 2013 - 2014

Consiliul local al comunei Giroc, ales în condiţiile stabilite de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor ad-ministraţiei publice locale, întrunit în şedinţă extraordinară;Având în vedere Hotărârea Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitarnr. 4 din 26.04.2013, Procesul verbal al Consiliului de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Giroc din data de08.05.2013, proiectul de hotărâre iniţiat de domnul Iosif-Ionel Toma, Primarul comunei Giroc, Văzând avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local, În conformitate cu dispoziţiile art. 5 lit. a) şi b) şi art. 6 din Anexa la Ordinul nr. 6564/2011 privind aprobarea Pro-cedurii de atribuire a denumirilor unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învătământ preuniversitar,Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 lit. d) din Ordonanţa Gu-vernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările ulterioare, În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 1, art. 45 alin. (1) şi art. 115 alin. (1) lit. b) dinLegea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, actualizată,

HOTĂRĂŞTE:

Art. 1. Se aprobă schimbarea denumirii unităţii de învăţământ cu personalitate juridică Şcoala Gimnazială Girocîn Liceul Teoretic „David Voniga” Giroc, începând cu anul şcolar 2013-2014.Art. 2. Cu punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri se încredinţează Primarul comunei Giroc prin Bi-roul financiar contabil, achiziţii publice şi unitatea de învăţământ menţionată la art. 1.Art. 3. Prezenta se comunică: Instituţiei Prefectului judeţul Timiş; Primarului comunei Giroc; Biroului financiarcontabil, achiziţii publice; Şcolii Gimnaziale Giroc.

Preşedinte de şedinţă ContrasemneazăCOJEIA CIPRIAN Secretarul comunei Giroc

Berariu ValentinaPrezenta hotărâre a fost adoptată cu 15 voturi “pentru”, din 15 voturi exprimate

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

Agenţii de poliţie locală au desfăşurat, pe par-cursul ultimelor săptâmâni, în cooperare cu lu-crători de poliţie din cadrul Postului de PoliţieComunal Giroc, respectiv ai Secţiei 1 dePoliţie Rurală, acţiuni privind luarea unor mă-suri în scopul menţinerii unui climat de ordineşi siguranţă socială ca urmare a recentei mini-vacanţe a Sărbătorilor de Florii şi de Paşte. Nuîn ultimul rând, s-a asigurat buna desfăşurarea manifestaţiilor cultural-artistice din pe-rioada 5-6 mai, când s-a desfăşurat Ruga Giro-ceană. S-a acţionat cu efective mărite, în modpermanent, astfel încât să se prevină comitereade fapte antisociale şi să se asigure fluenţatraficului rutier.Printr-o bună coordonare a forţelor ce compunsistemul integrat de ordine şi siguranţă pub-lică, s-a urmărit diminuarea şi stăpânireafenomenului infracţional pe raza de compe-tenţă, astfel încât cetăţenii să fie cât mai pro-tejaţi, fără a fi vătămaţi în drepturile şilibertăţile lor.Comparativ cu situaţia operativă din anii tre-cuţi, pentru aceeaşi perioadă de timp şi ace-leaşi evenimente, nu au fost înregistrateevenimente deosebite, fiind respectat climatulde ordine şi linişte publică.În ceea ce priveşte activitatea de constatare,au fost aplicate şase sancţiuni contra-venţionale, dintre care trei pentru nere-spectarea normelor de convieţuire socială,două la regimul circulaţiei pe drumurile publice şi una pentru nerespectarea legalităţiicomercializării produselor şi prestare a ser-viciilor de piaţă.În continuare, vom desfăşura activităţi de pre-venire şi constatare, în patrule mixte, cu lu-crători de poliţie din cadrul Secţiei 1 PoliţieRurală – Post Poliţie Comunal Giroc, mai alesdupă-amiaza şi noaptea, în scopul descurajăriicomiterii de fapte antisociale.

Şeful Serviciului Poliţiei Locale Giroc,Jr. Daniel SGURĂ

Poliţia Locală Girocvă informează

Vând răsaduri de legume diverse, de ceamai bună calitate, la cele mai mici preţuri,

începând din luna mai a anului 2013.

Informaţii şi comenzi la numerele de telefon 0723-343.711 sau 0722-691.034

PPrrooggrraammuull ddee aauuddiieennţţeeaall PPrreeşşeeddiinntteelluuii

CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeţţeeaann TTiimmiişşÎncepând cu data de 14.05.2013 pprroo--ggrraammuull ddee aauuddiieennţţee aall PPrreeşşeeddiinntteelluuiiCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeţţeeaann TTiimmiişş, TTiittuuBBoojjiinn, pentru persoanele din judeţ,este următorul:MMaarrţţii,, mmiieerrccuurrii şşii jjooii,, aallee ffiieeccăărreeiissăăppttăămmâânnii,, îînnttrree oorreellee 11000000 -- 11330000..

Luna mai este o perioadă ideală pentru activităţi dintrecele mai diverse în spaţiul din jurul casei. Zilele din ceîn ce mai călduroase şi mai lungi te invită să petreci totmai mult timp în grădină. Care sunt, totuşi, activităţilecare ar putea să îţi ocupe timpul în luna lui “Florar”?

Adu afară plantele în ghiveceLuna mai este cea mai bună perioadă pentru a scoate ghive-cele cu plante, pe care le-ai protejat de frig în interiorul casei,pe durata sezonului rece. Fiecare plantă în parte ar trebui am-plasată în grădină, pe balcon ori terasă, în funcţie de nece-sarul său de lumină. Tot acum poţi crea aranjamente esteticeţinând cont de plantele de care dispui, mai precis de forma,dimensiunile, tipul şi culoarea lor. Plantele curgătoare am-plasate în ghivece suspendate vor crea un efect deosebit. Lafel de bine, însă, poţi crea o grădină verticală cu plante ier-boase.

Pregăteşte florile de varăÎn luna mai dispui de temperaturile necesare sădirii semin -ţelor acelor flori de care te vei bucura pe durata verii.Hrăneşte pământul cu mulci şi compost pentru a le asigura vi-itoarelor plante condiţiile optime de dezvoltare.Ce plante poţi alege? Iată câteva idei: plante iubitoare de lu-mină: cosmos, gălbenelele, petunia, amaranthus, bru mă -

relele; plante pentru penumbră: begonia, fuchsia, impatiens,urzici ornamentale; plante perene: coreopsis, rudbeckia,scabiosa (fluturele albastru).

Ţine dăunătorii sub controlPlantele anuale cu flori pot fi acum plantate oriunde maiexistă spaţiu liber: printre arbuşti, la marginea zonelor cu co-

paci sau în parcelele cu legume. Însă, ai grijă: plantele proas-pete sunt un adevărat ospăţ pentru melci. Prin urmare, searatrebuie să aduni toţi melcii, până când florile s-au prins bine.Acum este momentul să pulverizezi, în mod regulat, cu apădin belşug, plantele care pot fi infestate cu afide – jetul pu ter-nic le va îndepărta. De asemenea, un pulverizator în care aiadăugat oţet (două linguri de oţet la patru litri de apă) îţi vaproteja trandafirii de putregai, de acarieni etc.

Lucrări în legumiculturăÎn luna mai, pământul s-a încălzit suficient pentru a te ocupade grădina ta de legume şi fructe. În această perioadă, poţipune în pământ seminţele pentru pepeni, castraveţi, ceapă,dovlecei sau fasole. Plantează răsadurile de ardei, roşii, cas-traveţi, varză, gulie, conopidă, broccoli, ţelină, praz, vinete.Înainte de plantarea răsadurilor este necesar să faci o erbici-dare a solului cu următoarele substanţe: Dithane 0,5%, Cap-tan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuiedezinfectate cu soluţie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru2-3%.Începe lucrările de prăşit pe straturile înfiinţate în lunile mar-tie, aprilie şi, în mod special, pe cele ocupate de ceapă şi us-turoi. De asemenea, se impune răritul şi plivitul la morcovi.Culturile înfinţate vor fi udate dimineaţa şi seara până vorrăsări şi vor forma primele frunze adevărate.

Plantează castraveţiiCastraveţii au nevoie de un sol încălzit şi bogat. Seminţele decastravete germinează în aproximativ şase până la 12 zile.Suprafaţa se poate acoperi cu plastic până când plantele începsă crească, pentru a proteja seminţele de păsări. Udă constantpământul pentru a asigura necesarul de umezeală. Castraveţiinu se dezvoltă bine într-un sol care este când umed, cânduscat.

Ocupă-te de dovleceiOdată cu vremea însorită din mai, este timpul să plantezidovleceii în grădină. Alege un spaţiu suficient de mare pen-tru ca dovleceii să nu fie înghesuiţi. Dovleceii cresc, de obi-cei, destul de uşor, iar producţia acestora este abundentă, petermen lung. Culege dovleceii cât sunt fragezi, dulci, cu unmiez untos.

Mai multe informaţii pe www.gradina.ro- va urma -

Insp. Maria HANEŞ

AAccttiivviittăăţţii îînn ggrrăăddiinnăă îînn lluunnaa mmaaii ((11))

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;

OctavianGRUIŢA,GabrielTOMESCU,CodruţaTOMESCU,ViorelDorelCHERCIU,MirceaSTURZA-cultură;

Lavinia DAVID - social;

Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş

Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

1188 mmaaii 22001133

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul ICând vremurili să rup în tăce chipurile

(continuare)7. Niśo viaţă n-o iei fiecum

- Şăgereţ numa oţâră, văruţîlor, că băgai dă samă că mi s-o-ntărminat muştariu cu tormac – nu baş dă tăt îi gata,măi îi, dar pre puţîn pră fundu uieźii dă dunţ, ş-apo-cândmă-ntorc, moment pun śeva la fript până ńe-ndăluim la orăchie şî la givan să vigem cum să porobocesc lucrurili,dzîsă Văruţu Relu – dă nu şciusărăm câtu-i poşmândră şîcât nu – şî ieşî grăbit dîn iorsagu lui dî la bloc.- O măi avė śeva carńe dă mel rămîńată dî la Paşci; plaśe-ţcarńa dă mel, ha?- Ba feritu-m-o Bunu Dumńedzău, că dă śindzăś dă ani şîmăi bińe carne dă mel nu bag în gura me! Dar, tu Colă,mânś?- Niś io, măi bińe dă broască, o’-că cear dă mâţ, dzîsă Ve-ricu Colă, ńepotu lu Moş-uica Lae lu Tutubă, uica nostr-ălbătrân, ăl d-o fost frace după mamă şî cu Moş Leliţă lu Râşchitori śe-o murit sîracu mâncând śireşă. Girept îi căMoş Lae o fost ăl măi năfufăn şî cam slab dă mince, sîraccu duhu, sîracu, prăcumu-i dzîsa, Dumńedzău să-l ierce,să-l ogińască. Dăcă-m aduc d-amince, dzîsă măi pră urmăVăruţu Relu vorbind oţărică măi în făbule ca Baba Săvetalu Bâtcan în copilăria noastră, niś el nu era precin cu carńadă mel. Dar afurisîtu dă Vericu Colă să arăcădui cu vorba,śică:- Ia numa uită-ce la el! Asta acuş ar fi, Văruţule Relule, căńe-om fi luvat după cińe dă ni-i ńază să şî vegem mel tăiat,prăcum ai soprovit povestea d-ai pus-o în cârca lustrămoşu nostru Avram Procator în carcea aia dă s-o fosttras prîn librării că n-o măi cumpărat-o lumea, prăcum baştu ńe-ai spus...- Ba n-o fost aşa, că io dîn gura lu Moş Procator am aud-zît-o, numa voi v-aţ zuitat, bolomaśilor, ńe îmbubiţă camîn glumă Văruţu Relu să nu să vadă că nu i-o picat baş bińepovestea.- Ia numa adă-l pră moş Victor cu povestea lui pusă-n car-cea aia dă pomină, dzîsă cu prăfăcută resteală dărinatu dă

Vericu Colă. Pră mare şî-n făbulă dăşchilini Colă măidăparce şî, găsînd iuce locu dîn carcea adusă dă VăruţuRelu, śeci śe dzîśe Moş Avram Procator: Acu nu putui nicisă m-ating, repeta el mai domolit, parcă între timp che-mându-l pe celălalt, fiindcă mi-am adus aminte cum îltăiam, şi atunci când l-am înjunghiat, în momentele alea,mielul a priceput, dobândind suflare omenească, ce i se în-tâmplă. Dac-o fi adevărat că şi Cristos cel blând o fi în-junghiat mielul de jertfă, apoi fără tăgadă e că El a priceputtoate astea deodată, dobândind priceperea Mielului.- Să ce audzîm, Văruţule Relule, sări Văruţu Niţă, iaspuńe-ńe śińe-i „ălălalt” pră care parică-l ceamă-n aźutorimoşu nostru Victor Procator?- Nu prăśepi tu, Văruţule Niţă, şî tu, Văruţule Colă, sî tu,Văruţule Relule, că-m spun şî mie prîngă noi dăprăună cuvoi, dăzgudzându-ńe cumă să dăsprimăvăradză iarna-nprimovară şî-n vară şî-n toamnă până iară provińe iarna şîle împrimăvăradză pră toce îngurdzându-le fără capăt şîdăzgurdzându-le tătă vremea; oare să nu prăśpem căălălalt, „celălalt”, om fi cear noi, mi-s baş io, prăcând nunuma Niţă l-o vădzut – estă, Văruţule Niţă? – atunś cândce-ai întors dî la Puńerea în Mormânt în Vińerea Paşcilor,erai mic şî zgribulit, şî noi eram miś şî zgribuliţ, şî l-amvădzut dîn cińe şî l-ai vădzut dîn noi cu ochii tei cumprîntră pariu dîn vracniţa dî la grăgina lu Gârba Uica Puiuźunghie melu dă Paşci, şî Uica Puiu scoace vârvu limbiiprîntră budză şî bagă vărvu cuţîtului în beregata melului,şî melu scoace vârvu limbii prîntră ghinţ, ghinţî i-s bătrânişî strîcaţ dă vreme, şî dîn gura lui iesă abure dă suflare,Uica Puiu puńe talpa opinśii dă îl calcă pră śeafă să moarămăi iuce să-l dăzbreśe cât încă-i cald.

Glosartormac – hreanuiagă dă dunţ(uri) – borcan mic (de compot)a (să) îndălui – a (se) îmbia, a adăstasă probocesc – se potrivesc, se nimerescpoşmândră – glumă (cu aluzii); parodieiorsagu dî la bloc – apartament; gospodărie iluzoriea vorbi în făbule – a vorbi cu pretenţii/preţiozitatenăfufăn – neajutorat, bleg, şloampăt, tembelarăcădui – a se năpusti ameninţărtorńază (ńeză) – scârbă, greaţă; milăvracniţă – poartă la/spre grădinădăzgurdzî – a descâlci; a desluşia să dăsprimăvăra – are înţeles exact opus: „a se îm-primăvăra” (ca şi când iarna s-ar desprimăvăra devenindprimăvară, vară, toamnă, pentru ca, din nou, iarăşi şi iarăşi,toate „desprimăvăratele” să se împrimăvăreze în iarnă(exemplu dă dăzgursdzâre)

- va urma -

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

Să taie meii-n primăvarăÎn dusa iarbă cădzătoare,

Să taie-n vremea cătră PacimiCu apa smulsă dîn izvoare.

Să taie meii-n flori dă măr,În păru meu albit dă stele,Să taie-n crud şî-n agevăr,

Cu amincirea vrâstii mele...

(...)

S-or dus în alce primăveriAtâcea nopţ dă trecătoare viaţă,

Să taie meii-n flori dă mărŞ-au ochii ninş d-atâta gimińaţă.

Dar Învierea-i un bălsam durerii,Un sămn dîn śeruri pururi ni s-o da:

O încolţî lumină din luminăŞî-n veşniśie toţ om învia.

Adrian GERHARD

CCooppiill îînn ssaattCopil în sat, cu paş mărunţ,

Ca ieri mă prăpurtam dăsculţ,Dîn şuştari lapcili-l gustam

Şî tăt zăńatu-l învăţam...

La asfinţît – minuńe mare –Dîn rază párică să-mplecea călare,

Poceacă blândă pră ţăriga arsă,Dîn frundză sălśile răcoare varsă.

Când, sara, mă-ntorśam acasăÎmbujorată ca o părădaiscă

Prîntră buiedz şî prîntră maśScaieţ mi să pringeau ortaś.

Petru PEŢA

Ioan Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală a urmat-oîn satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia doctoratul în

@lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu “Povestiri de la marginea Câmpiei”.Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titular al Cursului de

Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso@e a Universităţii de Vest din Timişoara. La Cenac lul„Gura Satului” este, însă, “concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cu care este adesea identi@cat. Din

ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr al lui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentru acei care îl cunosc mai puţin, amin tim că

scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

TTăăiieerreeaa mmeeiilloorr

8 DIALOG CU CETĂŢENII1188 mmaaii 22001133

AAlleessiiaa MMaarriiaa BBăăllaann55 aannii şşii 88 lluunnii,, GGiirroocc

DDaalliiaa MMaarriiaa RRaaiicchhiiccii22 aannii şşii 99 lluunnii,, GGiirroocc

La finele lunii aprilie, la Belgrad, înSerbia, a avut loc a doua etapă aCampionatului European de Est,competiţie la care România a fostreprezentată la clasa 600 Supersportde Ionel Pascota, sportiv legitimat laechipa din Giroc.Ziua dedicată calificărilor a avutnenumărate răsturnări de situaţii, cuIonel Pascota şi Nenad Stojanovic în

prim-plan,a c e ş t i aschimbândîntre ei, lafiecare cali-ficare, pri -ma poziţie.În final, or-dinea grileide start du -pă calificăria fost: 1 –Nenad Sto -

ia novic – Serbia; 2 – Ionel Pascota –România; 3 – Svetlin Ivanov – Bul-garia.După primele ture ale cursei oficiale,Pascota se afla pe poziţia a şasea. Întura a noua a început o recuperare

spectaculoasă şi dupăîncă două tururi de cir-cuit acesta a ajuns laconducerea cursei, pozi -ţie care a menţinut-opână la final. Cu aceastăvictorie, Pascota trece laconducerea clasamentu-lui general după primeledouă etape. Clasamentulfinal al cursei a fost: 1 –Ionel Pascota – Româ-nia; 2 – Svetlin Ivanov –Bulgaria; 3 – Igor Arsic– Serbia.„A fost o cursă grea, având în vederecă am găsit setările motocicletei doarîn ultimul moment. Am decis să seschimbe frâna de motor dinaprinderea electronică chiar înaintede cursă şi asta ar fi putut duce la unrezultat negativ. În mod normal, nufacem schimbări tehnice înainte destart, fără să le testăm la calificări.După startul cursei, mi-am impus sănu risc până voi înţelege frâna demotor pe fiecare viraj, iar din tura anoua am început să forţez şi să iauritmul cursei. După ce am preluat

conducerea, mi-a fost mai uşor ca şirecuperarea de pe poziţia a şasea.Campionatul mai are de disputat optetape şi această victorie ne dă în-credere în câştigarea acestuia”, a de-clarat Ionel Pascota. Următoarea cursă va avea loc la Ser-res, în Grecia, în perioada 17-19 mai,şi va conta pentru Campionatul Eu-ropean de Est şi CampionatulNaţional. Echipa Pascota RacingTeam Giroc va fi reprezentată înGrecia de mai mulţi sportivi.

A. BORBELY

Ionel Pascota câştigă cea de-a doua etapădin Campionatul European de Est

Echipa Unirea Giroc, care activează înSeria I a Campionatului Judeţean deFotbal, nu-şi regăseşte cadenţa după cea pierdut contactul cu liderul campio -natului şi, implicit, orice şansă de apromova în acest sezon în Divizia D.După două jocuri foarte grele, în com-pania liderului Cocoşul Orţişoara şi aocupantei locului secund, Tricoul 1Iunie, pierdute şi fără gol marcat, fot-baliştii noştri păreau să aibă o partidămai facilă în Săptămâna Mare. Nu afost aşa, pentru că oaspeţii arenei dinGiroc, fotbaliştii de la Ieceana IeceaMare, deşi se situează în a doua jumă-tate a clasamentului, au dat o replică

bună amfitrionilor. S-a încheiat 1-1,oaspeţii fiind cei care au deschis scorul,prin Daniel Puşcă, în minutul 38.Gazdele au egalat după pauză, în min-utul 63, prin Alin Ardeleanu, până lafinal eforturile girocenilor de a-şiadăuga încă trei puncte în clasamentfiind zadarnice. În etapa a 24-a, Unirea a remizat, scor1-1, la Cenad, cu Mureşul. Gazdele audeschis scorul în minutul 29, fotbaliştiinoştri egalând prin Alexandru Duţu, înminutul 70.În ierarhia Seriei I, pe primul loc şi vir-tual promovată în Divizia D este Co-coşul Orţişoara, cu 60 de puncte, iarUnirea ocupă locul trei, cu 46 depuncte. A. BORBELY

Unirea nu-şiregăseşte

cadenţa

Echipa de fotbal din Chişoda a reuşit, din nou, un jocspectaculos, în ultimul meci al etapei a 27-a a DivizieiD Timiş. Băieţii noştri au înscris de zece ori în poartacelor de la Spartak Gott-lob, echipă care a reuşit sămai „dreagă busuiocul”prin cele trei goluri admin-istrate echipei gazdă.Demn de remarcat estefaptul că formaţia dinChişoda nu a mai pierdutîn ultimele 20 de jocuri şieste cea mai prolificăechipă a campionatului, cu95 de goluri marcate. Maimult, în acest retur de cam-pionat fotbaliştii pregătiţi de Adrian Şeţu au avut par-tide în care atacanţii au perforat porţile adverse de câteşapte, opt sau nouă ori. Revenind la jocul cu formaţia din Gottlob, să spunemcă gazdele au reuşit pentru a doua oară în acest

cam pionat să înscrie zece goluri într-un meci. Cu celetrei goluri înscrise în acest joc, Magdaş a ajuns la cota20, iar Ganea, la borna cu numărul 13 în clasamentul

golgheterilor. La pauză afost 6-0 pentru Chişoda,graţie golurilor marcate deGlodean, Gherman (dedouă ori), Vereşteanu, Mag-daş şi Ganea. Magdaş acontinuat să marcheze şidupă pauză, trimiţând, deîncă două ori, mingea înpoartă, secondat de Ganea,care a înscris tot de douăori, în ultimele zece minuteale jocului.

În etapa cu numărul 28, Chişoda a învins, cu scorul de3-0, în deplasarea de la Deta, victorie ce a propulsatechipa pe locul patru al clasamentului, la doar treipuncte de locul secund.

(A. B.)

“Maşinăria” de goluri de la Chişoda!

OOaannaa MMaarriiaa BBrrăăddiişştteeaann77 aannii,, CChhiişşooddaa

BBooggddaann IIooaann BBrrăăddiişştteeaann22 aannii şşii 66 lluunnii,, CChhiişşooddaa