S TAT DIN MOLDOVADE28 mai, 2013. Nr.10 (144).

În perioada 22-23 aprilie 2013, la Universitatea de Stat din Moldova s-au desfă-şurat lucrările Seminarului Regional TEMPUS privind managementul resurse-

lor umane în învăţământul superior de stat în Europa de Est. Evenimentul a fost orga-nizat de către Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA) a Comisiei Europene în cadrul programului Tempus, finanţat de Uniunea Europeană.

Seminarul a întrunit peste 80 de participanţi, inclusiv: reprezentanţi ai Ministe-rului Educaţiei şi ai universităţilor, parteneri în proiecte Tempus şi experţi în dome-niul reformei învăţământului superior din Armenia, Azerbaijan , Belarus, Georgia, R. Moldova, Rusia şi Ucraina, dar şi experţi europeni ai Comisiei Europene, ai Agenţiei Executive şi o delegaţie Uniunii Europene.

Cu un călduros mesaj de bun augur li s-au adresat participanţilor acestei im-portante în-truniri dna L o r e t t a H a n d r a -bura, vi-ceministrul Educaţiei, dl Dirk Sc-huebel, şe-ful delegaţi-ei UE în R. Moldova şi dl Gheor-ghe Cioca-nu, rectorul

Universităţii de Stat din Moldova. Vorbitorii au menţionat rolul extrem de important al Programului Tempus în susţinerea dezvoltării învăţământului superior din Europa de Est în consolidarea Spaţiului European al Învăţământului Superior şi promovarea cooperării bilaterale dintre ţări la nivel local, dar şi cooperarea la nivel regional.

În cadrul şedinţei plenare au fost prezentate rezultatele Studiului Tempus “Ma-nagementul resurselor umane în învăţământul superior de stat”, realizat de către experţii europeni Flora Dubosc şi Maria Kelo. Studiul a fost lansat în anul 2011 şi conţine două părţi: un sondaj al membrilor proiectelor Tempus pentru colectarea informaţiei cu privire la percepţiile lor individuale ale procesului, iar cel de al doilea sondaj a fost realizat prin intermediul birourilior naţionale Tempus şi adresat auto-rităţilor naţionale şi altor părţi interesate în scopul documentării politicilor şi practi-cilor naţionale. Potrivit experţilor, au fost efectiate nouă vizite în ţările partenere ale Programului Tempus şi întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ superi-or, ai ministerelor de profil pentru colectarea informaţiei detaliate la nivel local.

Seminarul a fost secţionat în patru ateliere de lucru paralele, tematica vi-zând: Personalul academic; Personalul administrativ; Personalul de conduce-re; Politici şi reforme de personal. Dialogul iniţiat între cadre universitare, experţi şi reprezentanţi ai ministerelor s-a axat pe provocările şi tendinţele generale în mana-gementul resurselor umane din învăţământul superior de stat, bazate pe exemple de bune practici şi iniţiative curente.

Lucrările seminarului au finalizat cu şedinţa plenară, în cadrul căreia dl Klaus Haupt, şeful unităţii responsabile pentru gestionarea programului Tempus al EA-CEA, a scos în evidenţă importanţa evenimentului desfăşurat, specificând că în baza rezultatelor lucrărilor acestei importante întruniri vor fi elaborate recomandări şi sfaturi concrete pentru practicieni şi factori de decizie.

Angela NICULIŢĂ,prorector pentru Relaţii Internaţionale, conferenţiar universitar, doctor

P.S. Pe această cale ţin să aduc sincere mulţumiri colaboratorilor şi studen-ţilor Universităţii de Stat din Moldova care au contribuit la buna desfăşurare a Seminarului Regional Tempus - eveniment internaţional de anvergură.

A.N.

Remarcabilul romanist german Klaus BOCH-

MANN, profesor, doctor habili-tat, este cel de al 131-lea DOC-TOR HONORIS CAUSA al Uni-versităţii de Stat din Moldova.

Prin decizia din 26 februarie 2013 a Senatului Universităţii de Stat din Moldova, în baza de-mersurilor conducerii facultăţi-lor: Litere (decan dna Claudia Cemârtan, doctor, conferenţiar

universitar); Limbi şi Literaturi Străine (decan dna Ludmila Zbanţ, doctor habilitat, prof. univ. interimar); Istorie şi Filosofie (decan dl Igor Şa-rov, doctor, conferenţiar universitar) dlui Klaus BOCHMANN, membru al Academiei din Sa-xonia, membru de onoare al Institutului de Lingvistică Ro-mână „Alexadnru Philippide” din Iaşi, membru de onoare al Institutului de lingvistică „Ior-gu Iordan – Alexandru Rosetii” a Academiei Române din Bucu-reşti, preşedinte Moldova Insti-tut Leipzig, i s-a conferit titlul onorific Doctor Honoris Causa.

Urma doar să aibă loc pro-cedura de înmânare a Diplomei confirmative, adică „botezul” propriu-zis, cu îmbrăcarea robei şi tocii, întru confirmarea calităţii Domniei sale de membru legitim al comunităţii noastre universi-tare, eveniment care a avut loc în data de 16 mai, zi prestabilită de părţi. Discursul înaltului oaspete, rostit într-o limbă română melodică, cu un accent uşor, emoţionant a fost de o elocvenţă impresio-nantă şi nimeni nu a mai pus la îndoială adevărul că un om absolut străin a devenit un al nostru, unul drag nouă.

Neamţ get-beget, vorbitor de limbi germanice, domnul Klaus Bochmann a sfidat oroarea unora de la noi pentru dictonul: „Eşti de atâtea ori om, câte limbi cunoşti”, sau „Nu există popoare mici sau mari”, pentru că fiecare popor, fiecare limbă vorbită, este una mare, importantă. Acest lucru l-a demonstrat cu prisosinţă prietenul nostru, dar şi al limbii noastre române Klaus Bochmann. Păcat că nu l-au auzit neprietenii limbii române, dar şi mancurţii locali, al de V.Stati, „formator” de paro-dii al limbii române.

Cele rostite de dna Claudia Cemârtan, deca-nul Facultăţii de Litere, în impresionantul dumisale Laudatio, confirmă înalta prestanţă, personalitatea de excepţie, claritatea gândirii unui om integru, aria sa de activitate, viziunea sa largă fiind cea a firescului, fie că e vorba de limbile de provenien-ţă latină – româna, spaniola, italiana, fie cele din grupa germanică – engleza, germana etc. Repro-ducem un citat din acest admirabil discurs:

„Ca nici un alt romanist, Klaus Bochmann şi-a dobândit un excelent renume prin studiul limbii şi culturii române. Studiile reunite în volumul Limba română: istorie, variante, conflicte: o privire din

afară ilustrează o evoluţie ştiinţifică ce însumează activitatea a peste trei decenii, studiu ce reflectă toate schimbările petrecute în teoria cercetării lim-bii române.

Faptul că studiul limbii române ocupă un loc atât de important în opera romanistului Kla-us Bochmann şi că Domnia sa se numără printre somitățile cercetării internaţionale în acest dome-niu, trebuie văzut şi apreciat într-un context şti-inţific special, în care predarea şi studiul limbii ro-mâne au putut fi valorificate social şi instituţional. Fondatorul acestor studii în Germania, mai precis la Leipzig (la sfârșitul secolului al XlX-lea), a fost Gustav Weigand. Cu toate că arhiva de studii bal-canice lăsată de Weigand a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial, Werner Bahner, unul din magiştrii lui Klaus Bochmann la Leipzig,

a reluat cercetările iniţiate de Weigand, aducând astfel Romanistica din fosta RDG la un remarcabil nivel de performanţă. De la W. Bahner (romanist de seamă şi profesor la Leipzig până la sfârşitul anilor 60) Klaus Bochmann a avut permanenta susţinere şi imboldul necesar pentru finalizarea propriilor eforturi de cercetare, concretizate în lu-crarea de doctorat despre Nicolae Bălcescu, apoi în cea de habilitat despre limba română din prima jumătate a secolului al XlX-lea. Ca docent şi pro-fesor al Universităţii din Leipzig, Klaus Bochmann a călăuzit, la rândul său, o serie întreagă de teze de doctorat în domeniul studiilor romanistice. Sub îndrumarea domniei sale în prezent se elaborează teze de doctorat de către tineri dotaţi din Republica Moldova şi Ucraina.”

Preşedintele Senatului USM, domnul rector Gheorghe Ciocanu, a apreciat înalt contribuţia celebrului professor şi om de ştiinţă Klaus Bo-chmann în promovarea valorilor spirituale naţio-nale, eforturile domniei sale susţinute întru solu-ţionarea diverselor probleme ce ţin de domeniul ştiinţific şi cel de instruire în calitate de savant cu renume. La cele remarcate, aş mai adăuga: dis-cursul prezentat în cadrul şedinţei omagiale de către Klaus Bochmann vorbeşte despre demni-tatea şi verticalitatea unui om care este o mândrie pentru conaţionalii săi, dar şi pentru noi – întrea-ga comunitate universitară.

Lidia GROSU,secretarul ştiinţific al Senatului USM

O înţeleaptă cugetare persană spune: „Câtă vreme e ti-nereţe şi sănătate, toate dorinţele se împlinesc”. Nu

încape îndoială că acest aforism i se potriveşte, sută la sută, şi domnişoarei Zinaida Ciobanu.

Cine este această admirabilă reprezentantă a se-xului frumos din generaţia secolului XXI veţi putea afla chiar din rândurile ce urmează.

Dar, mai întâi de toate, este cazul să precizăm că Zinaida Ciobanu, studentă în anul II la Facultatea de Biologie şi Pedologie, (a obsolvit Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Chişinău) face parte din tag-ma tinerilor care, dacă şi-au pus un anumit scop, vor merge spre realizarea lui cu toată insistenţa şi ambiţia sănătoasă.

Domnul decan Mihai Leşanu aşa şi ne-a caracte-rizat-o: „studenta noastră Zinaida Ciobanu este o fată cu caracter”...

Nu vom diseca în detalii această calitate, mai bine zis trăsătură de caracter, a unui specialist de mâine bine pregătit în domeniul biologiei, care va deveni neapărat această studentă, fiindcă faptele vorbesc de la sine: la faculta-te Zinaida este lider pe toată linia.

De aceea nu a fost o mare surpriză pentru colegii ei de gru-

pă, de an şi de facultate să afle că ea a devenit recent „Miss-Universitate-R.Moldova, 2013”. Unul dintre cei care au ges-tionat şi au coordonat buna desfăşurare a acestei captivante

competiţii este studentul Dragoş Ungureanu, pre-şedintele biroului sindical al Facultăţii de Ştiinţe Economice, care ne-a oferit următoarele detalii: concursul interuniversitar în cauză a întrunit 11 concurente de la cele mai bune instituţii de învăţă-mânt superior de stat şi private, sponsor principal fiind Ministerul Tineretului şi Sportului. Concu-rentele au avut a trece prin cinci probe decisive: inteligenţa, vestimentaţia, proba sportivă, dansul şi costumul de baie. Toate aceste etape domnişoara Zinaida Ciobanu le-a trecut cu brio.

Ne bucurăm şi noi de performanţa strălucită a studentei noastre, dorindu-i să se ţină în toate împrejurările vieţii pe prima linie. Chiar şi acum, acolo, în Statele Unite ale Americii, unde se va afla timp de trei luni.

La cât mai multe şi frumoase victorii, dragă „Miss-Uni-versitate-R.Moldova, 2013”, Zinaida Ciobanu!

Mihai MORĂRAŞ

Pagina 2: In memoriam: Academicianul Mihail Dolgan a plecat la cele veşnice.Pagina 3: La o reuniune a bibliotecarilor; Pro-bleme de didactică şi gramatică a limbilor mo-derne, dezbătute în cadrul unei Conferinţe Inter-naţionale; Arta de a face un bine.Pagina 4: Punţi între ieri – azi – mâine; Simpozi-onul „Presa naţională – promotoare a revirimen-tului cultural din Basarabia” la o nouă ediţie; Fa-cultatea de Litere – în finala Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti.Pagina5: Săptămâna metodică la FRIŞPA; Olim-piada Internaţională a liceenilor.Pagina 6: Din activităţile cotidiene ale Asociaţi-ei Studenţilor Creştini Ortodocşi.Pagina7: La ora de bilanţ: Facultatea de Ştiinţe Economice; Lansarea unui roman poliţist.Pagina8: Cultivarea limbii; Universul aproape: activitatea solară în creştere.

(NOTIŢE SUMARE PE MARGINEA SEMINARULUI REGIONAL TEMPUS «MANAGEMENTUL RESURSELOR

UMANE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DE STAT»)

UNIVER ITATEAEVENIMENT INTERNAŢIONAL

DE ANVERGURĂUN GERMAN CU SUFLET

ROMÂNESC

E A NOASTRĂ, „MISS – UNIVERSITATE – R. MOLDOVA, 2013”! DIN SUMAR:

UNIVERSITATEA2 28 mai 2013, nr.10 (144)

... A RADIAT

In memoriam

În aceste zile de grea cumpănă pentru familia academicianu-

lui, profesorului universitar, doc-torului habilitat în filologie Mihail Dolgan, dar şi pentru întreaga co-munitate ştiinţifică, personal, adre-sez sincere condoleanţe, trăind pro-fund sentimentul de durere pentru stingerea fulgerătoare a acestui astru al literaturii. Concomitent cu starea de tristeţe, aş vrea să-mi exprim pro-funda admiraţie faţă de această per-sonalitate care a avut o contribuţie inestimabilă în reabilitarea şi pro-movarea criticii literare de la noi.

Poate puţine discuţii am avut cu Domnia sa, dar, aflându-mă în funcţie de rector al USM, doresc să remarc contribuţia domnului aca-demician la prosperarea catedrei pe care a ghidat-o cu înalt profesiona-lism. Profesorii de la Catedra Lite-ratură Română şi Teorie Literară, în mod constant, sunt preocupaţi de noi domenii de cercetare, legate de lite-ratura basarabeană. Lucrările lor şti-inţifice au fost adesea coordonate şi redactate cu tact şi discernământ de dl academician. Aici, Domnia sa a creat un nucleu pe care l-a dirijat cu

măiestrie, fapt vădit prin publicaţiile în comun ale colecţiilor de manuale, monografii şi studii ştiinţifice.

Mihail Dolgan a fost o persoa-nă activă, energică, luminoasă şi cu viziuni neordinare. Venea adesea cu idei, propuneri, sugestii neobişnuite pe care nu le puteam refuza. Moto-ul vieţii sale, pe care l-a promovat şi realizat mereu, a fost: „Nici o zi fără a scrie un rând”. Cu acelaşi en-tuziasm neobosit, Domnia sa căuta diverse posibilităţi de a le inspira studenţilor, doctoranzilor pasiunea pentru literatură: organiza conferin-ţe ştiinţifice, îi încuraja să pătrundă în lumea magică a poeziei, asumân-du-şi multe responsabilităţi. Pe lân-gă toate realizările sale, elocventă în acest sens a rămas şi publicarea antologiei de poezii „Nu e om să nu fi scris o poezie”, editată mai mulţi ani la rând şi monitorizată, redactată de Domnia sa.

În prelegerile sale ţinute în faţa studenţilor, masteranzilor, doctoran-zilor, profesorul universitar Mihail Dolgan se distingea printr-o ţinută aristocratică, îşi nuanţa discursul prin vraja cuvintelor alese, cucerind

sute de tineri îndrăgostiţi de cuvânt. A constituit miezosul spirit creativ şi a „contaminat” cu dragostea sa faţă de literatură şi neam generaţii întregi. Mulţi dintre cei care l-au cunoscut, dorind să-şi lărgească orizonturile, îl vedeau în ipostaza de dascăl, aventurându-se în lumea imprevizibilă a creaţiei, deoarece critica literară este o artă însuşită de personalităţi cu vocaţie. Intelec-tualul Mihail Dolgan, guvernat de flăcările lumilor paradisiace, fiind parte din elita culturii naţionale, a fost un curajos săpător în metafora scrisului poeţilor, un adept al adevă-rului, al frumosului, un promotor de valori şi un mesager al criticii litera-re de la noi. Coordonator a peste 20 de teze de doctor şi doctor habili-tat, în colaborare cu alţi specialişti a

deschis noi orizonturi, noi domenii de cercetare în literatură.

Istoric literat cu renume, el a fost interesat de valorificarea şi re-considerarea literaturii interbelice şi postbelice din Republica Moldova şi România. Astfel, prin lucrările lui Mihail Dolgan îi descoperim în altă alură pe Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Druţă, Liviu Damian, Aureliu Busuioc, Ni-colae Costenco, dar şi pe mulţi alţi scriitori cu har de la Dumnezeu.

Adept fidel al viziunii critice şi creatoare, al esteticii literare de for-ţă, distinsul critic literar s-a lăsat ab-sorbit de lumea mitului, a fanteziei creatoare, a imaginarului artistic şi idealurilor literare, având în colecţia sa peste 50 de cărţi, peste 1000 de articole şi recenzii, precum şi manu-ale, monografii, recenzii la tezele de doctor ş.a. Cărţile sale scrise într-un limbaj nobil, cu substrat filosofic şi profunzime literară sunt citite atât în ţară, cât şi peste hotare, având o valoare de necontestat, după cum a fost subliniat în nenumărate rânduri de membrii Academiei de Ştiinţe din România, referindu-se la volu-

mele din colecţia „Academica”.Îmi este greu să vorbesc la tim-

pul trecut despre un asemenea om, precum a fost academicianul Mihail Dolgan. De fapt, vorbim despre o eternitate, un început al altei vieţi, sufletul şi cărţile profesorului, doc-torului, dascălului, omului de ştiinţă – multe şi foarte importante, scrise cu dăruire pentru urmașii urmașilor noştri, – contopindu-se şi devenind un tot unitar cu această Eternitate. Nouă, celor rămaşi, nu ne rămâne decât să-l epitetizăm, să-l poetitizăm aşa cum o făcea Domnia sa în atitu-dinea faţă de colegi, păstrându-l în memorie ca Omul-Metaforă, Omul- Poezie Mihail Dolgan, care va mai contribui mulţi ani întru regăsirea tinerilor poeţi într-o respiraţie a lor cu tot universul pentru a simţi, prin aspiraţie, vibraţia cosmică. În acest sens, academicianul, personalita-tea notorie Mihail Dolgan a fost şi rămâne un model. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Gheorghe CIOCANU, rectorul Universităţii de Stat

din Moldova, profesor universitar

MIHAIL DOLGAN – UN ASTRU AL ŞTIINŢEI LITERARE

Facultatea de Litere, Catedra Literatu-ră Română şi Teorie Literară au sufe-

rit o iremediabilă pierdere prin plecarea spre lumea celor drepţi a academicianului Mihail Dolgan.

Profesorul Mihail Dolgan şi-a desfăşurat activitatea didactică în cadrul Universităţii de Stat din Moldova din 1995 şi până în ultima zi a vieţii (2 mai 2013). A condus Catedra de Literatură Română şi Teorie Literară mai bine de 15 ani. În acest răstimp a consolidat cate-dra, a impus tradiţii, cea mai importantă fiind susţinerea şi promovarea tinerilor cu abilităţi de cercetător ştiinţific, de scriitor, de lector. Spirit nobil, superior tuturor prin felul său de a fi, a lăsat о urmă adâncă în destinul fiecărui coleg, a încurajat, s-a bucurat de succesul fi-

ecăruia în parte. Prin pro-priul exemplu, prin ener-gia creatoare, cu adevărat debordantă, şi-a motivat subalternii să muncească mai mult. A fost conducă-torul perfect, care le-a in-suflat colegilor încredere în forţele proprii.

A demonstrat întot-deauna competenţă ab-solută. Împătimit de per-fecţiune, a căutat să-şi modernizeze continuu viziunea teoretică şi instrumentarul critic, pentru a fi în pas cu realizările de ultimă oră ale ştiinţei, pentru a fi util tinerilor.

A format generaţii întregi de filologi. În

cadrul Facultăţii de Litere a USM a predat două cur-suri fundamentale – Istoria literaturii române postbe-lice şi Istoria criticii litera-re, precum şi două cursuri opţionale – Dimensiuni ale eticului şi esteticului în poezia lui Grigore Vieru şi Metaforă, simbol, mit în opera literară.

Poet fiind în esenţa sa, a încurajat tinerele talente. Mai mulţi ani de-а rândul a îngrijit antologia de poezie contem-porană Nu e om să nu fi scris о poezie (8 edi-ţii), alcătuită din versurile studenţilor Univer-sităţii de Stat din Moldova.

Savantul Mihail Dolgan va trăi prin cele peste 50 de cărţi (monografii, culegeri) şi 1000 de studii, articole, recenzii, la care a tru-dit neobosit о viaţă. Profesorul Mihail Dolgan va trăi şi prin discipolii săi, fiind fondatorul direcţiei ştiinţifice Estetica imaginii artistice. Poetica şi stilistica liricii moderne. Sub în-drumarea ştiinţifică a academicianului Mihail Dolgan şi-au elaborat tezele de doctor 11 ti-neri cercetători şi de doctor habilitat - 6 oa-meni de ştiinţă.

Discipolii, colegii îi vor păstra о vie amin-tire.

Dumnezeu să-1 odihnească în расе!

CORPUL PROFESORAL-DIDACTIC AL FACULTĂŢII DE LITERE

Astăzi, când a plecat la Ceruri, s-a transformat într-un mit – cel al meta-

forei. „Suferind de prea mult suflet” (este vor-ba domniei sale despre altcineva, dar cuvin-tele i se potrivesc), devenea spiritul poeziei în poezie. În prefaţa unui volum “Nu e om să nu fi scris o poezie”avea să sublinieze: “Fără metaforă poezia este condamnată la mersul pe jos” De ce ? Răspunsul îl dezvăluie prin prisma lecturilor serioase, aducând în actua-litate gânduri de o rară frumuseţe: „Pentru că metafora este sufletul şi corpul poeziei; pen-tru că „totul este metaforic”, pentru că „zăcă-minte metaforice zac îmbelşugate în popor”, pentru că „o creaţie, de orice natură ar fi, dacă nu-şi trage rădăcinile din mitul unui popor, nu are şansa să reziste” (George Meniuc, în-tr-un eseu din 1939), pentru că metafora este “motorul” gândirii poetice în general (Andrei Voznesenski); pentru că „metafora este mai frumoasă decât însăşi realitatea” (Georg Tra-kl); pentru că „metafora revelează misterul şi partea nevăzută a lucrurilor” (Tudor Vianu); pentru că „metaforicul nu există decât înăun-trul metafizicului” (M.Heidegger); pentru că, în sfârşit, din metaforă poeţii „pot trăi ca din pâine” (Grigore Vieru). Astăzi, ne dăm bine seama că opera domniei sale este un mit ba-zat pe alt mit.

Făcea poezie din poezie şi toţi poeţii, scriitorii ale căror opere au fost supuse tăl-măcirii de către marele savant Mihail Dolgan vor recunoaşte în contemporaneitate (ca în eternitate!) faptul că au avut mare noroc de peniţa unui critic devotat estetizării. Epitetele curg râuri de munte, curate ca lacrima, în căr-ţile acestui distins literat, asemenea sufletului care a trăit şi a scris poezia, lucrările Domniei sale constituind o grădină a imaginilor poe-

tice, noi deschideri generoase şi descoperiri ale unor faţete ale frumosului autentic expri-mat prin doruri şi vise, speranţe şi dezamă-giri, lupte pentru împliniri şi rezistenţă întru a-i asigura supravieţuire razei de soare prin doza de optimism... Nu a invidiat pe nimeni, a mers pe propria cale, iar pana sa, supusă principiului „nici o zi fără a scrie un rând”, scria zeci de pagini şi nu obosea. Atât doar: ostenea şi o epuizau „cei patru „P”, vorba lui Grigore Vieru, care ne caracterizează neamul: pizma, ploconirea, pâra, prostia”.

Mi-a exercitat conducerea ştiinţifică a te-zei de doctor. Întotdeauna aprecia cele scrise. Se mândrea cu doctoranzii săi. Ştia că un cu-vânt bun, rostit la timp, înalţă, iar unul rău – ucide. Dorea să-şi vadă discipolii la înălţime şi îi încuraja. Era echilibrat, nu-şi ieşea din fire; niciodată nu l-am auzit să forţeze vocea, să vorbească pe cineva de rău. Era o enciclo-pedie pe picioare... Atâtea calităţi mai pot fi enumerate! Da, a fost Om, cu majusculă. Am avut şi avem ce învăţa de la El. Cuvântul SĂU râmâne o taină, care, dezvăluită, deschide ca-lea spre alte taine. Este taina scrisului frumos. A împărtăşit-o ca pe un descântec. Dacă ţi-a fost dat, l-ai învăţat din zbor, dacă nu... Per-sonal, am învăţat multe de la Domnia sa. Aş fi fost fericită să-mi fi scris recenzia la mono-grafie. O va face altcineva, dar ştiu că s-ar fi mândrit. Uneori ne dăm seama prea târziu că nu îndeajuns îl preţuim pe cel din preajmă. Să fim mai buni, mai îngăduitori, mai fraţi unii cu alţii... Iartă-mă, dascăle. Vă voi păstra me-moria, inclusiv prin poezia frumoasă pe care aţi apreciat-o, – cuvântul Dumneavoastră mă obligă să o fac cât mai bine şi mai profund.

Lidia GROSU

SUB SEMNUL IUBIRII DE METAFORĂ

SPIRIT TUTELAR

ETERNĂ FIE-I AMINTIREA LUMINOASĂSenatul Universităţii de Stat din Moldova susţine îndurerata familie Dolgan

în legătură cu trecerea la cele veşnice a academicianului, profesorului univer-sitar, omului de ştiinţă Mihail Dolgan, doctor habilitat în filologie şi exprimă

sincere condoleanţe rudelor, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut şi îi vor aprecia şi în continuare lucrările valoroase.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

PROFESORUL MIHAIL DOLGAN – UN MIT AL METAFOREI

NUMAI LUMINĂ

Pentru noi, discipolii săi, academicia-nul Mihail Dolgan a fost şi va rămâne

un model de probitate şi demnitate profesio-nală, de dăruire şi împlinire prin muncă. Sun-tem profund îndureraţi de trecerea Domniei Sale în nefiinţă, am pierdut un părinte spiri-tual care a ştiut întotdeauna să ne îndrume paşii şi să ne încurajeze avânturile. Ne-a lăsat o bogată moştenire spirituală şi nu ne rămâne decât să-i onorăm memoria prin a nu trăda încrederea pe care ne-a acordat-o, urmându-i îndemnul testamentar pe care l-a promovat întreaga viaţă: nici o zi fără a scrie.

Născut cu lira-n suflet, remarcabilul exe-get găseşte o formulă originală de a o pri-meni, punând-o în slujba unei notabile “ars interpretandi”. Aşa se face că metafora regi-zează întreg repertoriul investigaţiilor ştiin-ţifico-estetice ale savantului: de la culegerea de debut Idee şi imagine poetică (1971), prin Metafora poetică şi semnificaţiile ei în poe-zia sovietică moldovenească (1974), la Poe-zia contemporană, mod de existenţă în Me-taforă şi Idee (2007) şi Metafora este Poezia

Însăşi (2009); această figură regală devine dominanta preocupărilor sale critico-literare. A proiectat metafora pe un larg fundal literar contemporan, i-a găsit noi faţete, noi muta-ţii, noi interpretări şi semnificaţii, analizând evoluţia acesteia de la parţial la global, de la local la universal, de la metafora tradiţională la metafora modernă obsedantă, paradoxală, vizionară – metaforă în a cărei interpretare construieşte un sens ontologic superior.

Mihail Dolgan a fost nu doar un interpret al metaforei artistice, dar şi un veritabil crea-tor de metaforă poetică atât în poeziile şi afo-rismele pe care le-a scris, cât şi în discursul ştiinţific irepetabil.

Dominantă a preocupărilor exegetice, dar şi a unui stil de trăire profesională, metafora configurează un mit personal al hermeneu-tului Mihail Dolgan, mit ce relevă imaginea unui Hermes, îndrăgostit de zeiţa Poezie, cu metafora drept inimă şi cugetul lucid.

Marcela ADAM, doctorandă, lector superior

Frumoasa întâlnire cu mentorul ştiinţific şi spiritual Mihail Dolgan s-a produs sub semnul inefabilului eminescian. Animat de convingerea că un adevărat cercetător

trebuie să se apropie de universul creaţiei lui Eminescu printr-o viziune originală, Mihail Dolgan a trăit, în ultimii ani, bucuria lecturii epistolarului inedit Mihai Eminescu – Ve-ronica Micle, care i-a inspirat o excepţională carte despre ontologia erosului eminescian. Ca o coincidenţă emblematică, acest ultim efort creator i-a încununat viaţa şi opera.

Ne exprimăm admiraţia pentru abnegaţia cu care savantul şi profesorul Mihail Dol-gan s-a dăruit activităţii de cercetare, dar şi pentru generozitatea intelectuală a acestuia. Respectul pentru cel care a fost îndrăgostit de metafora lui Eminescu şi a crezut în om-niprezenţa spiritului eminescian în cultura română ne obligă să-i continuăm eforturile de cercetare în domeniu, ca o mărturie că spiritele mari ne tutelează în permanenţă.

Dorina ROTARI, doctorandă, lector universitar

UNIVERSITATEA 328 mai 2013, nr.10 (144)Actualitatea la zi

În data de 25 aprilie 2013 Universita-tea de Stat din Moldova a găzduit Se-

minarul Republican cu genericul „Cerinţe şi rigori noi în activitatea bibliotecilor în contextul Strategiei de dezvoltare a învă-ţământului vocaţional/tehnic”. Seminarul a fost organizat la iniţiativa Ministeru-lui Educaţiei în par-teneriat cu Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova, secţiunea „Biblio-teci de colegii şi şcoli profesionale”, şi a în-trunit bibliotecari din 74 de instituţii de în-văţământ profesional secundar şi mediu de specialitate.

Scopul întrunirii a fost de a informa comunitatea bibliotecară din aceste reţele despre noile cerinţe înaintate de Ministerul Educaţiei faţă de bibliotecile din instituţiile de învăţământ vocaţional/tehnic în contex-tul Strategiei pentru anii 2013-2020 şi de a elucida oportunităţile oferite de Asociaţia Bibliotecarilor în direcţia formării profesio-nale continue şi asigurării asistenţei profesi-onale de specialitate în gestionarea şi admi-nistrarea bibliotecilor.

La reuniunea noastră au participat: doc-

tor Loretta Handrabura, viceministru, Ministerul Educaţiei; dna Mariana Har-jevschi, preşedinta Asociaţiei Bibliotecari-lor; dna Ecaterina Zasmenco, director al Bibliotecii Centrale USM; dna Gina Gro-telueschen, director adjunct al Programului

Novateca; dl Gheorghe Gârneţ, director al Fondului Special pentru manuale, Ministe-rul Educaţiei; dna Lidia Costiuc, specialist principal din cadrul Ministerului Educaţi-ei; doctor Nelly Ţurcan, conferenţiar uni-versitar din cadrul Universităţii de Stat din Moldova; dna Gutiera Doni, şef Serviciu Asistenţă de specialitate şi cercetări, Bibli-oteca Centrală USM; dna Larisa Gologan, secretar responsabil al Consiliului Bibliote-conomic Naţional, Ministerul Culturii; dna Tatiana Ambroci, preşedinta Secţiunii

ABRM “Biblioteci de colegii şi şcoli pro-fesionale” şi Zinaida Strătan, preşedinta Secţiunii ABRM „Informatizare şi tehnolo-gii informaţionale”.

În mesajele de salut în luările de cuvânt şi în prezentările participanţilor la seminar

au fost relatate zentate diverse date statisti-ce şi constatări, au fost abordate probleme ce ţin de activitatea acestor reţele de biblioteci, precum: cadrul de reglementare; colecţiile şi actualizarea acestora; asigurarea cu ma-nuale şcolare; informatizarea bibliotecilor; lipsa instrumentelor de lucru (tabele CZU, tipizate); prezentarea rapoartelor statistice; personalul şi instruirea profesională a aces-tuia; colaborarea profesională ş.a. Bibliote-carii şi-au exprimat doleanţa de a organiza întruniri profesionale practice pe direcţii

concrete de activitate, de a face schimb şi a prelua experienţa bună în domeniu.

Astfel, cei prezenţi au obţinut informaţii profesionale utile, fiind încurajaţi să conlu-creze activ cu administraţiile instituţiilor de învăţământ în dezvoltarea bibliotecilor, cu

Ministerul Educaţiei, cu alte reţele de bi-blioteci (inclusiv cele universitare). Bibliote-carii au fost îndemnaţi să participe activ în proiecte de granturi, la elaborarea progra-melor de formare şi perfecţionare profesi-onală oferite de Uni-versitatea de Stat din Moldova şi Centrul de Formare continuă

USM, adică să beneficieze de acţiunile de formare ale Programului Novateca, precum şi de cele ale Asociaţiei Bibliotecarilor.

De reţinut este faptul că, în urma acestei reuniuni profesionale, au aderat la Asociaţia Bibliotecarilor încă 23 de bibliotecari, ma-joritatea fiind reprezentanţi ai bibliotecilor şcolilor profesionale şi de meserii.

Ecaterina ZASMENCO,Directorul Bibliotecii Centrale,

USM

Componentele optimizării

BENEFICIUL UNEI REUNIUNI A BIBLIOTECARILOR

La 26 aprilie, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, a avut loc Conferinţa Internaţională:

Probleme de didactică şi gramatică a limbilor mo-derne, care face parte din Proiectul finanţat de Agenţia Universitară Francofonă. Acesta prevede elaborarea, pe parcursul anilor 2011-2012, a unui curs de limba france-ză destinat studenţilor de la facultăţile de drept şi ştiinţe economice. Partenerii noştri sunt: Universitatea de Stat şi Universitatea Tehnică din Tirana (Albania), Univer-

sitatea Blaise Pascal din Clermont-Ferrand şi universi-tatea Paul Valery din Montpellier (Franţa).

Activitatea conferinţei a fost axată pe două teme principale: didactica şi gramatica limbilor moderne. Di-dactica este domeniul care aduce contribuții în dezvol-tarea metodelor folosite în procesul de predare-învățare a limbilor moderne în instituțiile preuniversitare și uni-versitare. Gramatica este domeniul lingvisticii care are rolul actorului principal ce detremină modul nostru de a spune, de a vorbi pentru a fi înţeleşi, ceea ce înseamnă că procesul de comprehensiune şi de producere a uni-tăţilor discursive în calitate de finalităţi ale locutorului se prezintă ca produse ale activităţii verbale şi psihice determitate de normele gramaticale ale unei limbi, de normele morfologiei şi sintaxei limbilor.

Conferinţa a fost dedicată memoriei doctorului conferenţiar Eugenia Pavel, care a activat la USM din anul 1963. Pe parcursul anilor 1979-1994 a fost şefa Catedrei de Limba Franceză. A publicat mai mult de 100 de lucrări ştiinţifice şi metodice, manu-ale şi dicţionare. A promovat mereu limba română şi limba franceză, contribuind la formarea a mii de specialişti care activează astăzi în diverse domenii ale economiei ţării, dar şi peste hotare.

Întrunirea noastră a fost salutată de Roman Kwia-tkowskii – directorul Antenei Chişinău a AUF – şi de Mihai Revenco, doctor habilitat, profesor universitar, prorector USM.

Invitatul de onoare al conferinţei a fost profesorul emerit din Belgia, Universitatea din Liege, Jean Marie Klinkenberg, autor a mai mult de 600 de lucrări, traduse în 15 limbi, membru al Academiei Regale a Belgiei şi al Consiliului Superior al OIF, membru al Consiliului de redactare a numeroaselor reviste ştinţifice de lingvistică

franceză, Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Semi-oticii Vizuale.

În cadrul şedinţei plenare au fost aduse omagii regretatei Eugenia Pavel de către dl Anatol Cioba-nu – membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Claudia Prigorschi – doctor conferenţiar la Catedra Limba Franceză, Ludmila Corghenci – director adjunct al bibliotecii ULIM.

În plen au fost ascultate comunicările profesorului Jean-Marie Klinkenberg: La relati-on texte-image: essaie de grammaire générale, şi La norme du francais: de la centralité à l’éclatemen. Prezenta-rea CV-ului profesorului Jean-Marie Klinkenberg a făcut-o doctorul habili-tat, profesor universitar, Ana Bonda-renco – preşedinte de onoare al APLF.

*** Cea de a doua comunicare a pre-

zentat-o dl Richard Garett Universitatea

Visconsin-Platteville (SUA), cu titlul The 21st Century for Teaching in American Universities:Teaching English Communication to International Students. Prezentarea CV-ului profesorului Richard Garett a făcut-o dna Elena Crestianicov, doctor, conferenţiar universitar.

La apelul nostru au răspuns 108 persoane, care re-prezintă mai multe universităţi din Bucureşti, Constanţa, Piteşti , Oradea (România), Erevan (Armenia), Tirana (Albania), Polonia, Spania, Cernăuţi (Ucraina) , Univer-sităţile Ion Creangă, ULIM; UCCM (Chişinău), Univer-sitatea „Aleco Russo” din Bălţi, Universitatea de Stat din Tiraspol, USEM, Institutul de Filologie al AŞM şi, desigur, cadrele didactice de la USM.

În a doua jumătate a zilei, în cele 7 ateliere ale Confe-rinţei, s-au ţinut 80 de comunicări ale cadrelor didactice.

Conferinţa s-a încheiat cu un concert festiv prezentat de Ansamblul Etnofolcloric Crenguţa de Iederă, condus de Maria Iliuţ, Maestru în Artă.

Eufrosinia AXENTI,şefa Catedrei Limba Franceză,

doctor, conferenţiar universitar, responsabilă de Proiect

COMUNITĂŢI UNIVERSITARE – ÎNTR-O COMUNITATE DE IDEALURI UMANE(CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ LA FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE)

Un frumos eveniment s-a desfăşurat la finele lunii

aprilie în cadrul Facultăţii de Soci-ologie şi Asistenţă Socială (FSAS): Gala de Premiere a învingători-lor la Concursul de eseuri „Ce aş face eu ca să îmbunătăţesc viaţa copiilor din Moldova?”. Concur-sul a fost organizat în câteva etape, în parteneriat cu Biroul Naţional de Statistică (BNS) şi Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Co-pilului din Mol-dova (CIDDC). Scopul acestei ample acţiuni de educaţie ci-vică a fost de a încuraja copi-ii să-şi expună opiniile şi ati-tudinea faţă de viaţa semenilor lor care se con-fruntă cu mul-te probleme, în primul rând, de ordin material, adică cu realităţile complicate ale timpului.

Menţionăm, în acest context, că FSAS colaborează fructuos cu mai multe licee din ţară, colectivul nostru de cadre didactice fiind pre-ocupat de pregătirea specialiştilor performanţi în domeniu. În luările de cuvânt, doamna Otilia Danda-ra (prorector pentru activitatea didactică) şi doamna Maria Bul-garu (fondatorul învăţământului de Sociologie şi Asistenţă Socială în Republica Moldova, primul Decan al FSAS (2002-2012), au evidenţiat necesitatea stringentă de pregătire a sociologilor şi asisten-ţilor sociali – actori importanţi ai procesului de elaborare a politicilor sociale orientate spre ridicarea bu-năstării oamenilor, îndemnând tine-rii să nu fie indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă în ţară, să participe activ la realizarea reformelor de-mocratice, la promovarea valorilor europene.

La concurs au participat 60 de

absolvenţi ai claselor a XI-XII-a din toate colţurile republicii, inclu-siv din Transnistria, ceea ce demon-strează interesul sporit al tinerilor pentru destinul şi viitorul tuturor copiilor din ţara noastră.

Analizând toate eseurile, Comi-sia de evaluare a decis să premieze cu diplome şi seturi de cărţi elabo-rate de profesorii facultăţii 31 din-tre dintre cele mai bune lucrări ale participanţilor: Ana Comerzan, Ina

Meriacre (locul I); Ana Frosiniuc, Victoria Darii, Zina Antocel (locul II); Alina Rotari, Cristina Furnică, Daniela Baeşu, Cătălina Ghiaur, Natalia Bivol, Valeria Pascaru, Vic-toria Burlacu (locul III); Alexandru Platonov, Alina Darangiu, Alina Di-aconu, Alina Petrov, Ana Micaliuc, Lucia Beşliu, Caimac Cristina, Do-rina Luca, Inga Apostolachi, Iulia Rahman, Marcela Anghel, Maria Pî-rău, Mihaela Cazacu, Nicoleta Ola-ru, Vadim Eşanu, Virginia Neculai, Vitalie Mirciu, Ecaterina Jucovschi, Gabriela Bîrcă (menţiuni).

Facultatea de Sociologie şi Asis-tenţă Socială felicită pe toţi partici-panţii şi premianţii concursului de eseuri, dorindu-le succese la susţi-nerea examenelor de bacalaureat, dar şi multă insistenţă în promo-varea celor mai îndrăzneţe proiecte întru viitorul Republicii Moldova.

Stela MILICENCO, decanul Facultăţii Sociologie şi

Asistenţă Socială,doctor, conferenţiar universitar

Colaborări ale Facultății de Sociologie și Asistență Socială cu liceele

(Gala premianților)

UNIVERSITATEA4 28 mai 2013, nr.10 (144) Actualitatea la zi

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (FJŞC), împreună cu Asociaţia Română de Istorie

a Presei (ARIP, Filiala Basarabia), a organizat recent Sim-pozionul ştiinţific anual „Presa naţională – promotoare a revirimentului cultural din Basarabia”, în cadrul căruia a

fost lansată Enciclopedia cronologică ”Is-toria jurnalismului din România în date” și ”Cronica Basarabiei. 1918-1944. Mărtu-rii din presa timpului și imagini de epocă”, lucrări care prezintă date foarte preţioase despre mijloa-cele de infor-mare în masă și modul în care ele au fost re-

flectate în perioada respectivă de timp. Evenimentul a avut loc în prezenţa coordonatorului , dl Marian Petcu, conferenţiar universitar.

Aşadar, prima Enciclopedie cronologică a istoriei presei din Ro-mânia începe cu anul 1731 și până în 2011. La editarea volumului au lucrat peste 120 de autori (profesori, cercetători, bibliotecari, arhiviști, jurnalisti), alături de studenți, masteranzi și docto-ranzi de la universitățile publice din București, Cluj-Napoca și Sibiu, însumând 18 000 de publicații periodice, posturi de radio, televiziuni, agenții de presă. Or, această cronologie acoperă ultimii 280 de ani de presă românească. “Aventura” editării Proiectului de anvergură – Enciclopedia cronologică ”Istoria jurnalismului din România în date” a început în 2008, la Primul Congres Naţional de Istorie a Presei (de la Macea – Arad).

Volumul a fost publicat sub egida Editurii Polirom din Iaşi. Publicaţiile incluse vizează legislaţia presei, greve ale jurnaliștilor, infomaţii de folos nu numai pentru cei care lu-crează în presă, ci şi pentru cei din Cultură, Artă, Istorie… De reţinut că prima publicaţie în spaţiul românesc se numea „Calendarul”, editat în 1731 de Petcu Şoanul, la Şcheii Braşovului. Urmează alte publicaţii româneşti de prestigiu, cu programe naţionale care apar în 1829 (la Bucureşti, “Curi-erul Românesc”, iar la Iaşi “Albina Românească”). În Tran-

silvania, în 1839, se editează “Gazeta de Transilvania”.Rugat să ne vorbească despre laboratorul său de creație,

despre apariția acestei lucrări monumentale, domnul Marian Petcu ne-a mărturisit că, din 1996, văzând că rafturile bi-bliotecilor la istoria presei româneşti erau aproape goale, a început să adune material din arhive şi, în anul 2006, înain-tează la o Conferință din Cluj propunerea de a înființa Asoci-aţia Istoricilor Presei care să rezolve câteva lucruri, inclusiv un Muzeu al istoriei presei, o revistă etc. În 2008 autorul îşi creionează câteva direcții privind sistematizarea cronologică

a informațiilor în domeniul care-l interesa, a iniţiat corespondența cu diferite biblioteci din România și R. Moldova, pista pentru activitatea propriu-zisă fiind pregătită.

În luarea sa de cuvânt, doamna

Nelly Ţurcan, doctor, conferenţiar universi-tar, a reflectat asupra celor două obiective ale Enciclopediei cronologice: pe de o parte, ea fiind un preţios suport informațional în ajutorul profesorilor, studenților, mas-teranzilor și, pe de altă parte, Enciclopedia serveşte ca ghid pentru investigații jurnalistice și științifice.

Cea de-a doua lucrare, ”Cronica Basarabiei”, cuprin-de articole ale presei din perioada când plaiul nostru era parte componentă a României Mari. Unul din autorii vo-lumului, directorul Agenţiei de Stat ”Moldpres”, domnul Vlad Darie, a relatat că această carte a apărut graţie unei mun-ci imense de voluntariat, fiind realizată timp de 10 luni. Edita-tă de echipa de creaţie a agenţiei Moldpres, lucrarea scoate în refief consecinţele păguboase ale propagandei sovietice de pe teritoriul Basarabiei. Referitor la acest inestimabil studiu din istoria recentă a R. Moldova, domnia sa a ţinut să precizeze şi următorul detaliu: „Considerăm că acest volum poate fi consi-

derat drept un studiu didactic pentru studenţii şi profesorii de la Jurnalism, dar şi de la Istorie”.

Moderatoarea evenimentului a fost doamna Silvia Grossu, doctor, conferenţiar universitar, asistată de colegii săi de la facultate, domnii profesori Mihail Guzun, Andrei Dumbrăveanu, Serafim Isac, precum şi de Maria Danilov, doctor în știinţe istorice, șef sector la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, care și-au expus opiniile pe marginea acestor lucrări.

***În cadrul aceluiaşi eveniment memorabil au fost nomi-

nalizaţi cei mai activi studenţi – jurnalişti, care participă la ediţiile Simpozionului nominalizat cu rapoarte şi comunicări interesante în cadrul Cercului Tinerilor Cercetători ai Is-toriei Presei Naţionale: aceştia sunt studenţii anului întâi şi doi Mariana Ciobanu, Ana Gurdiş, Mariana Bogaci, Elena Guţu, Nicolae Petru, Cristina Popuşoi, Iulia Brad, Cristina Cucoş şi Elena Margină.

Comunicările studenților au fost însoţite de expoziţii și vizualizări ale publicaţiilor din perioadele supuse cercetării, după care membrii juriului Marian Petcu (conferențiar doc-tor, Departamentul Antropologie și Comunicare, Universita-

tea din București); Maria Danilov (doctor în Istorie, sef Departamentul Istorie contempo-rană, Muzeul Naţi-onal de Arheologie şi Istorie); Vasile Malanețchi (lector superior, FJȘC); Vlad Pohilă (re-dactorul revistei

„BiblioPolis”, cunoscut lingvist şi publicist) şi subsemnata, au desemnat învingătorii:

Premiile au fost repartizate în felul următor:Premiul I- Nicolae Petru;Premiul II-Cristina Cucoș și Elena Margină;Premiul III- Iulia Brad, Elena Guțu

Laura TUGAREV, masterand,

Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Printre importantele manifestări care au avut loc pe parcursul lunii trecute la Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative s-a înscris şi Masa rotundă cu

participare internaţională, aceasta având genericul „Studii de pace şi conflict în Republica Moldova”.

Această întrunire de amploare a fost or-ganizată cu ocazia prezentării rezultatelor obţinute în cadrul Proiectului ,,Moldovan Peace Scholars and Practitioners Network”, desfăşurat de către Centrul Moldo-Austriac pentru Iniţiative de Pace, Schimbări Demo-cratice şi Soluţionarea Conflictelor, Univer-sitatea de Stat din Moldova, Centro Studi Difesa Civile, Roma, Italia şi Catedra Rela-ţii Internaţionale.

Concomitent, a fost lansat ghidul te-oretico-metodologic „Studiile de pace şi soluţionarea conflictelor în curriculum-ul universitar.” Această ediţie prezintă o amplă culegere de materiale a rezultatelor cercetărilor şi colaborării inter-universita-re şi sectorul neguvernamental din R. Moldova în cadrul Proiectului ,,Moldovan Peace Scho-lars and Practitioners Network (MPSPN)”, nominalizat ceva mai sus. Ghidul este adresat atât cadrelor didactice, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, sectoarelor guvernamentale,

nonguvernamentale, cât şi tuturor celor interesaţi de domeniul dat.În cadrul aceluiaşi eveniment, a fost prezentată pagina web a Reţelei Naţionale a Cerce-

tătorilor şi Practicienilor Studiilor de Pace din Republica Moldova http://peacebuilding. md. Datorită acestui portal, vor fi accesibile curriculele şi studiile universitare în do-meniu, articole, materiale ale ONG-urilor privind proiectele realizate şi în curs de desfăşurare, rapoarte şi studii, precum şi link-uri utile.

La masa rotundă a participat Minis-trul Tineretului şi Sportului, domnul Oc-tavian Ţâcu, precum şi experţi din mai multe instituţii de învăţământ superior din ţara noastră: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea din Comrat, Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu

Russo” din Bălţi, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Universita-tea PERSPECTIVA INT, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale –

CREDO, Hilfswerk Austria în Moldova, Institute of Law and Civil Society din Tiraspol, etc.

Reporter „UNIVERSITATEA”

ACŢIUNI CONCRETEDE INTEGRARE ÎN SPAŢIUL VALORILOR EUROPENE

Asistenţa a ascultat cu un viu interes intervenţia prompă şi ingenioasă a domnului ministru Octavian Ţâcu, reputat savant în domeniul Istoriei noastre Naţionale, dar şi sportiv

cu renume european, Maestru Internaţional al Sportului la box.

La finele lunii aprilie 2013, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, s-a finalizat Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti, care s-au desfăşurat în

trei etape. Bilanţul pe facultăţi îl vom pune la dispoziţie cititorilor în numărul din iunie curent al ziarului „Universitatea”, evenimentul fiind anticipat de Facultatea de Litere.

Posibilitatea de a te manifesta și de a-ți demonstra capacitățile pe care le deții, ocazia de a acumula o frumoasă (iar pentru cineva chiar o nouă experiență) ne-o oferă conferințele științifice organizate în cadrul Universității de Stat din Moldova. Astfel, în ca-drul Facultății de Litere a avut loc ultima etapă (unde au fost incluse şi comunicările masteranzilor) a Conferinței Științifice Studențeşti ,,Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Studențești”, Ediția a XVII-a. Responsabile pentru organizare au fost doamna Victoria Fo-nari, doctor, conferențiar universitar, și Malvina Popescu, studen-tă, anul III, conferința fiind structurată în trei etape, în cadrul a patru ateliere: Literatură Română; Lingvistică Generală și Limbi Clasice; Limba Română; Filologie Rusă.

Experiența frumoasă pe care am trăit-o personal pe parcursul pre-gătirii pentru discurs ţine de însăşi denumirea temei abordate - Simbo-lismul pietrei – dimensiuni poetice, conducător ştiinţific dna Marcela Adam, lector superior, acest subiect fiind dezbătut anterior şi în cadrul Atelierului de Literatură Română. Colega mea din anul III, Lucia Cujbă, a prezentat o lucrare foarte interesantă pe mar-ginea creaţiei Marelui Eminescu, intitulând-o Strategii ale discursului publicistic eminescian (conducător știinţific Dorina Rotari, lector universitar).

O altă temă, mai puțin cercetată, a fost abordată de Mariana Pozdircă Teatrul lui Matei Vișnec: între absurdul estetic și realitatea absurdă (conducător ştiinţific dna Adriana Cazacu, doctor, conferenţiar universitar). Studenta s-a implicat în cercetarea acestui subiect dat fiind faptul că a citit opera autorului și a vizionat câteva spectacole, ceea ce a a ajutat-o în pregătirea comunicării.

O altă participantă, studenta Georgeta Fânaru, consultată de dna Victoria Fonari, a realizat o incursiune destul de reuşită în „estetica urâtului” din optica curentului romantic.

Despre ipostazele Eului liric arghezian a vorbit Anastasia Bancu, fiind ghidată de dna Ca-rolina Cărăuș, lector superior. Profunzimea cercetării a fost vizibilă din multiplele exemple

aduse din creația lui Tudor Arghezi, dar și din răspunsurile bine argumentate ale studentei. Comunicarea Malvinei Popescu Chișinăul în literatura pașoptistă: între utopie și distopie (conducător știinţific dna Adriana Cazacu) ne-a captivat prin expunerea liberă, prin noutatea și modernitatea temei, trezindu-ne curiozitatea de a o cerceta pe viitor.

Câștigătoarea acestei conferințe științifice a devenit Elena Tcaci (grupa română-fran-ceză, an. III, Valori pragmatice și stilistice ale lexicului oral în textul publicistic, conducător

știinţific dna Viorica Molea, dr., conf. univ.). Locul II a fost decer-nat Malvinei Popescu ( grupa română-engleză, an. III, Chișinăul în literatura pașoptistă: între utopie și distopie, cond. șt. Adriana Cazacu, dr. conf. univ., și studentei Dorina Livițchi, română-engleză, an. III, Paradoxul lingvistic – jocul dintre plauzibil și ceritudine, cond. șt. dna Alexandra Gherasim, dr. conf. univ.). Pe locul trei s-au plasat Doina Soltan (grupa română-engleză., an. III, Interogații retorice – sursă de expresivitate, cond. șt. Sabina Corniciuc, dr., conf. univ), Iulia Gherța (grupa română-engleză., an. III, Regionalismele etnografiece în graiul satului Valea Perjei, cond. șt. Mihail Purice, dr., conf. univ.) şi Roxana Vitkovskaia (Filologie Rusă, cond.șt. Nadejda Donțu, dr. conf. univ.).

În cadrul Conferinţei s-au remarcat în mod special comunicările masteranzilor sub aspect interdisciplinar: de la textele lui Vergiliu la conceptele creştine ale lui Clement Alexandrinul; de la noţiunea de omenie la didactica predării religiei în şcoală; de la conceptele plutonice la investigarea textelor lui Dumitru Crudu.

În această ordine de idei, ne bucură succesele colegilor noştri mai mari: locul I i s-a de-cernat Dianei Ungureanu (Comunicarea Dumitru Crudu – între jurnalist şi romancier în „Oameni din Chişinău”, cond. șt. Victoria Fonari); locul II li s-a acordat Lilianei Dolghieru (discursul Creştinismul prin prisma culturii antice în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul, cond. şt. Dna Elena Junghetu, lect. sup.) şi Liliei Scutari pentru discursul Terminologia vesti-mentară în limbajul religios, cond. şt. dna Alexandra Gherasim, dr. conf. univ.); locul III l-au luat Oleg Dolgheru (tema: Tendinţe în evoluţia terminologiei Sfintei Liturghii, cond. şt. Emilia Oglindă, dr. conf. univ.) şi Dorina Dzubeţchi (comunicarea Mijloace lingvistice de exprimare a posesiei în limba română, cond. şt. Alexandra Gherasim, dr. conf. univ.).

Cristina COSNICEAN, anul II, Facultatea Litere

Meridianul ştiinţei universitareSCARA VALORILOR – ÎN ASCENSIUNE

Aşa arată Sala de Lectură nr.2 din Blocul IV de studii, renovată conform celor mai riguroase cerinţe

ale învăţământului universitar modern.

PE TREPTELE TIMPULUI

UNIVERSITATEA 528 mai 2013, nr.10 (144)Actualitatea la zi

Urmărind obiectivele principale de desfășurare a unei Conferințe Științifice, adică de stimulare a

capacităţii de analiză și de cizelare a cunoştinţelor în do-meniul de specialitate, pe parcursul zilelor de 25–26 apri-lie 2013, la facultate şi-a desfăşurat lucrările etapa a II-a a Conferinței Științifice “Sesiunea Naţională de comunicări ştiinţifice studențești” a Universităţii de Stat din Moldova. Temele dezbătute la eveniment au fost variate: implemen-tarea asigurărilor și subvenţiilor în sectorul agrar ca metodă de minimizare a riscurilor în domeniu; miracolul economic al Germaniei şi Japoniei; interdependenţa dintre nivelul de viaţă şi datoria externă a statelor; paradisurile fiscale; exe-cutarea silită a obligaţiilor fiscale ș.a.

Acest eveniment, care a reunit studenții și masteranzii din toți anii de studii, a devenit deja o tradiție în cadrul Facultății Științe Economice, un mod inedit al participanților de a-și consolida și dezvolta activitatea de cercetare.

Mesajul de deschidere a lucrărilor Atelierului Științe

Economice l-a rostit dna Galina Ulian, decanul Facultăţii de Știinţe Economice, profesor universitar, doctor habilitat. Au moderat lucrările conferinței doamna prodecan Lucia Castraveț, doctor, conferențiar universitar, și studenta anu-lui III Anastasia Oloieru.

În scopul aprecierii calității prezentărilor, pe parcur-sul conferinței au activat membrii juriului: Angela Filip, doctor, conferenţiar universitar; Aurelia Duca-Gribincea, doctor, conferenţiar universitar; Ala Tabarcea, doctor, conferenţiar universitar; Marina Dubovca, lector superior; Victoria Lisnic, magistru, lector superior; Natalia Apetrii, lector superior, doctorand; Maia Postică, doctor, confe-renţiar universitar; Andrei Mulic, doctor, lector superior; Lilia Ghiţiu, doctor, lector superior.

***În urma desfășurării cu succes a sesiunii științifice,

juriul a acordat următoarele mențiuni:Gradul I: Cristina Novac, anul I, ciclul II masterat,

gr.M_AEF121, Catedra Contabilitate şi Informatică Econo-mică, conducător ştiinţific Dolghi C., dr. conf. univ.

Gradul II: Melania Lefter, anul I, ciclul II masterat, gr. M_AB121, Catedra Finanţe şi Bănci, conducător ştiinţific Ștefaniuc O., dr. conf. univ.

Gradul III: Anastasia Oloieru, anul III, ciclul I licență, gr. FB1001, Catedra Finanţe şi bănci, conducător ştiinţific Castraveţ L., dr. conf. univ.

Gradul III: Pavel Manjos, anul II, ciclul I licență, gr. BA102, Catedra Administrarea Afacerilor, conducător şti-inţific Jalencu M., dr. conf. univ., Diaconu T., lector ma-gistru.

***La 30 aprilie 2013, decanatul Facultății Științe Econo-

mice, în colaborare cu administrația Facultății Finanțe și a Facultății Economie Generala și Drept ale Academiei de Studii Economice a Moldovei, Camera meșteșugarilor din Koblenz Germania și Universitatea din Trier Germania, a participat la organizarea și desfășurarea unui Ciclu de pre-legeri pentru studenți, cu tematica “Dreptul European al mediului”.

Evenimentul dat s-a desfășurat în blocul “F” al ASEM, fiind prezenți peste 200 de studenți de la cele trei facultăți: Facultatea Științe Economice a USM, Facultatea Economie Generala și Drept a ASEM și Facultatea Finanțe a ASEM.

Prelegerile au fost ţinute de profesorul dr. Reinhard

Hendler de la Universitatea din Trier Germania, în cadrul unui proiect condus de dr. Boris Parvanov, reprezentant al Camerei meșteșugarilor din Koblenz, Germania. Studenții au avut posibilitatea de a-l cunoaște și de a-i adresa în-trebări dlui profesor referitoare la obiectivele ecologice ale UE, principiile de intervenție ale politicii de mediu a UE, planificarea proiectelor mari, la evaluarea compatibilității cu Directiva Habitate la autorizarea planului, la evaluarea efectelor asupra mediului ș.a.

Scopul acestor prelegeri a fost crearea unui mediu de dialog deschis cu oaspeții europeni, prin care comunitatea studențească autohtonă să își lărgească nivelul de cultură în domeniul dreptului european al mediului, precum şi al dezvoltării relaţiilor ştiinţifico-didactice la nivel interuni-versitar şi cu instituţiile de cercetare europene.

Galina ULIAN,decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice,

Lucia CASTRAVEŢprodecan, doctor, conferențiar universitar

La ora de bilanţ

COTIDIANUL FACULTĂŢILOR

TRASEUL UNOR OBIECTIVE CORECT GESTIONATEACTIVITĂŢI DIDACTICE LA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ÎN CADRUL „ANULUI CETĂŢEANULUI” (DECADA A IV-A, LUNA APRILIE)

Evenimentul a avut loc la data de 19 aprilie, 2013, în cadrul Bibliote-cii Facultăţii de Drept, Universitatea de Stat din Moldova.

Invitaţi de onoare au fost dna Adriana Cazacu, şefa Catedrei „Litera-tura română şi Teorie Literară” a Facultăţii de Litere, domnişoara Ana Starciuc, masterandă la aceeaşi facultate (ambele fi-ind în rolul de moderatoare), precum şi dna Mariana Grama, prodecanul Facultăţiide Drept a USM, co-organizator al evenimentului, dar şi un numeros grup de studenţi, inclusiv de la Specialitatea Drept penal şi Criminologie.

Autorul cărţii, din motive personale, nu a putut fi prezent la această lansare. Cu toate acestea, discuţiile pe marginea romanului s-au desfăşu-rat într-o manieră deosebită, fiind atinse cele mai relevante subiecte din roman. Astfel, s-a creat o atmosferă incitantă de dezbateri şi opinii, pe alocuri chiar contoversate.

Este vorba, de fapt, despre un roman cu intrigă polițistă, eroul princi-pal fiind un polițist care, în prag de pensie se confruntă cu un autodenunț despre o crimă săvârșită cu peste 50 de ani în urmă, în satul de baştină și la vremea când polițistul era doar un copil de numai câțiva ani. La trei zile după denunț, pârâtorul este ucis. Investigarea omorului e un prilej de introspecție și de regăsire a timpului inocenţei.

„NĂLUCILE DIN VALEA COCOAREI” este povestea unor destine marcate dramatic de o crimă săvârşită, paradoxal, în numele ocrotirii valorilor sacre ale satului românesc de acum o jumătate de secol, întemeiate pe morala creștină: să nu ucizi, să nu preacurvești, să

nu iei în deșert numele Domnului... Povestitorul (un polițist în prag de pensie) este el însuși parte, autor și victimă a acestui concurs de împrejurări fabulos, în care destinele sfârșesc într-un mod neașteptat, dar previzibil din perspectiva poruncii biblice: „ ... Iar cel ce va ucide un om, să fie omorât (Lev 24: 19-21), ... ”Căci cine păzește Legea și greșește într-o singură

poruncă, se face vinovat de toate” (Iacov 2:10-11). Legea talionului și apărarea Legii, ca noțiune generică de dreptate și justă răsplată – din care romanul își trage seva – intră într-o coliziune atemporală în cadrul căreia toate personajele plătesc pentru faptele lor”. (Tudor Leonte)

- Romanul “Nălucile din Valea Cocoarei” a fost scris în decursul a doi ani, iar autorul încearcă să refacă imaginea poliţistului care a suferit o degradare în ultimii ani, a făcut precizarea de rigoare Valeriu Stefan, jurnalist Radio Iaşi.

Luând în considerare faptul că e un roman poliţienesc, am realizat lansarea cărţii în rândul unui public specific, din domeniu, căruia i-ar fi in-teresantă şi utilă lecturarea cărţii. Studenţii au rămas profund impresionaţi de prezentarea lucrării propriu-zise, dar şi de dezbaterile aprinse la obiect pe marginea acestei pânze epice.

Astăzi, literatura poliţistă nu mai are detractori; încetul cu încetul ea cucereşte lumea. În prezent teritoriul ei nu mai are limite, deoarece chiar şi contradicţiile teologice se exprimă sub forma unui roman poliţist…

Rodica BÂRÂIAC, metodist, Serviciul „Asistenţă de specialitate şi cercetări”

Biblioteca Centrală a USM

ROMANUL POLIŢIST CUCEREŞTE LUMEA(ZILELE TRECUTE, ÎN CADRUL „SALONULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE PENTRU COPII ŞI TINERET”, EDIŢIA A XVII-A, LA

FACULTATEA DE DREPT A FOST LANSAT ROMANUL POLIŢIST „NĂLUCILE DIN VALEA COCOAREI”, DE TUDOR LEONTE)Cititul nu dăunează sănătăţii!

Lansare de carte

În ultima decadă a lunii aprilie a anului de studii 2012-2013, con-form planului de activități preconizate, decanatul Facultății Ştiinţe Economice a Universității de Stat din Moldova s-a implicat în organi-zarea și desfășurarea a două manifestări cu tematică științifică și di-

dactică, dedicate studenților ciclului I licență și ciclului II masterat: Conferinţa Ştiinţifică a USM “Sesiunea Naţională de comunicări ştiin-ţifice studențești”, Secțiunea Științe Economice, și Ciclul de prelegeri “Dreptul European al mediului”.

UNIVERSITATEA6 28 mai 2013, nr.10 (144)

„Astăzi încercăm să revigo-răm trecutul. Apar publicaţiile vechi într-un nou format, dar şi altele noi. Însă trăim influenţaţi de noile tehnologii, fiind lansa-te mai multe publicaţii electro-nice decât tipărite. Ne bucurăm că jurnaliştii în formare iau cu-noştinţă de principalele publi-caţii religioase, iar unii chiar în-cearcă să abordeze jurnalismul bisericesc. Vă invităm să cola-boraţi şi cu echipa redacţională

din cadrul Mitropoliei pentru a vă forma competenţe în acest domeniu prea puţin explorat în ultima vreme”.

Lumină din Lumină

LOGOSPagina de gândire şi sPiritualitate a asociaţiei

studenţilor creştini ortodocşiIcoana

Sfântului Apostolşi EvanghelistIoan Teologul

Responsabil de pagină Protoiereu Octavian MOŞIN

În Duminica Mirononisiţelor, la Biserica ”Întâmpinarea Dom-

nului” din incinta USM, a avut loc o sărbătoare de suflet închinată Învierii și prăznuirii zilei femeilor creștine.

Manifestarea a fost organizată de către biserică, în comun cu Direcţia municipală pentru protecţia drepturi-lor copilului.

Părintele-paroh Octavian Moşin a inaugurat sărbătoarea, menţionând următoarele:

“Hristos a Înviat! Ne bucură fap-tul că an de an ne adunăm în acest sfânt lăcaş pentru a fi cinstite Miro-nosiţele şi, alături de ele, toate femeile dreptmăritoare care le urmează în virtute. Sărbătoarea este dublă, deoarece o îmbinăm cu cântarea pascală în interpretarea câtorva coruri şi grupuri vocale ale copilaşilor din capitală. În acest sens, vreau să aduc sincere mulţumiri dnei Svetla-

na Chifa, şefa Direcţiei, care a adunat sute de copii şi tineri pentru a-l slăvi pe Hristos Cel Înviat. Fie ca aceste cântări duhovniceşti să se aştearnă ca o mireasmă, iar fiecare din noi să aibă parte de linişte şi de bucurii lă-untrice”.

Corul Bisericii USM “M. Be-rezovschi ” a interpretat câteva cân-tări, după care a evoluat corul de copii şi tineri al Catedralei Mitropo-litane. Apoi au venit cu cântări pas-cale grupurile vocale din Centrele comunitare pentru copii și tineri din capitală.

Fiecare participant a primit daruri alese, iar doamnele şi domnişoarele au ieşit din biserică cu garoafe, fiind felicitate cu prilejul zilei femeii creştine.

Pentru copilaşi s-a organizat o masă de sărbătoare, îndulcindu-li-se ziua.

Acum un anб profesorul Tudor Arnăut, prorector al

Universităţii de Stat din Moldova (USM) a plecat din această viaţă în urma unui tragic accident rutier. La biserica USM s-a oficiat slujba de pomenire în ziua decesului, iar la Facultatea de Istorie şi Filosofie a avut loc slujba litiei şi o discuţie la tema credinţei, în special, la as-pectul morţii şi învierii.

La eveniment au participat studenţii facultăţii, iar drept invi-taţi au fost prezenţi câţiva slujitori

doctoranzi la această facul-tate în frunte cu protoiereul Octavian Moşin.

Domnul prodecan Ion Gumenâi a vorbit cu multă pătrundere despre persona-litatea profesorului Tudor Arnăut, accentuând aportul acestuia în ştiinţa istorică, în special în domeniul ar-heologiei. A urmat o discuţie duhovnicească cu părintele Nicolae Ciobanu, consilier cultural al Mitropoliei.

IN MEMORIAM: UN AN FĂRĂ CERCETĂTORUL TUDOR ARNĂUT

În preajma Floriilor, peste două mii de studenţi ai Facultăţilor Ştiinţe Economi-ce; Matematică şi Informatică; Drept ai Universităţii de Stat din Moldova, pre-

cum şi câteva facultăţi de la ASEM au purtat discuţii cu slujitorii Bisericii.

În cadrul Săptămânii Tineretului Ortodox, mai mulţi preoţi s-au implicat în diverse activităţi cu ti-nerii. Pentru a se întâlni cu torentele de tineri studioşi au fost mobilizaţi preoţii Octavian Moşin, Nicolae Ciobanu, Constantin Cojo-caru, Marin Cij, Oleg Plo-

pan, Mihail Bortă şi Andrei Micu.S-a vorbit la tema Postului, a Învierii Domnului, precum şi a ispitelor prin care

trec tinerii de astăzi. Studenţii au primit sfaturi ziditoare de suflet şi au fost încurajaţi pentru o viaţă în duhul credinţei dreptmăritoare, apoi au primit iconiţe şi literatură duhovnicească.

Spre finalul Săptămânii Tineretului Or-todox, peste 250 de tineri s-au bucurat

de un pelerinaj la Mănăstirea Hâncu. A fost un drum binecuvântat, în care au avut posibilitatea să se roage, să guste din liniștea mănăstirii şi să primească o nouă binecuvântare.

Preotul Octavian Moşin, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi, care a adunat şi a în-soţit pelerinii, le-a co-municat următoarele: “Pelerinajul nu este o simplă excursie, dar un demers pastoral. Mulţi tineri sunt înse-taţi a vedea astfel de locuri şi mulţi prind gus-tul rugăciunii şi nevoinţei tocmai prin astfel de

deplasări. Aici poţi descoperi o nouă lume, mai înduhovnicită, mai liniştită şi simţi dragostea în adevăratul sens al cuvântului.

Numai cunoscându-l pe aproapele, îl putem cunoaște pe Dum-nezeu, prin iubirea aproapelui, ajun-gem la dragostea față de Cel de Sus. Aceasta, de altfel, și este porunca di-vină: ”Să iubești pe Domnul… și pe aproapele ca pe tine însuți.” Toc-mai pelerinajul te predispune la co-municare şi trăire în duhul dragostei.

Să râvnim dragostea creştină, apoi putem face orice, căci nu vom greși…”.

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM a pre-

zentat principalele publicaţii periodice bisericeşti din secolul XX din spaţiul Pruto-Nistrean.

Prezentarea a avut loc la cursul ţi-nut de dna Silvia Grosu, doctor, confe-renţiar universitar, din cadrul Catedrei Comunicare. Astfel, studenţii anului I au amenajat aula cu icoane, ziare şi re-viste de epocă, prezentând principalele publicaţii eclesiale.

Lecţia a început cu un discurs al pă-rintelui Octavian Moşin, care s-a referit la specificul presei religioase din perioada interbe-lică, dar şi la realitatea din ultimele două decenii:

PESTE 2000 DE STUDENŢI- ÎN DISCUŢII CU SLUJITORII BISERICII

PELERINAJ LA MĂNĂSTIREA HÂNCU

SĂRBĂTOAREA CÂNTECULUI PASCAL„ÎNVIEREA – CHEMAREA LUMINII ŞI IUBIRII”

PRESA BISERICEASCĂ DIN SECOLUL XX – ÎN VIZORUL JURNALIŞTILOR

UNIVERSITATEA 728 mai 2013, nr.10 (144)Caleidoscop

Comisia de Calitate a Facultăţii noastre a organizat, în ultima decadă a lunii apri-lie curent, Săptămâna metodică. Acest eveniment a pornit de la iniţiativa Consiliului de Calitate al USM și a Secţiei „Managementul calităţii: dezvoltare curriculară și evalua-re” și a Catedrei Știinţele Educaţiei. Scopul acestei actiuni a fost asigurarea formării continue a cadrelor didactice, având la bază suportul organizaţional al decanatului și al catedrelor facultăţii.

Activităţile din cadrul săptămânii au îmbinat armonios diferite forme de lucru ac-tive: instruirile metodice tematice; demonstrarea unei expoziţii de carte didactică și metodică; lansări de ediţii de specialitate. Aceste forme diverse aplicate au oferit posi-bilitatea implicării unui cerc larg de cadre didactice cointeresate, au permis iniţierea discuţiilor la obiect în cadrul catedrelor, oferindu-le un valoros schimb de experienţă bazat pe reperele reformatoare în procesul didactic universitar.

Instruiri metodice tematiceInstruirile făcute de către valoroși formatori, inclusiv reprezentanți ai Catedrei Științele

Educației, s-au axate pe subiecte selectate cu regularitate de către membrii Comisiei de Calitate, axate pe acel ce învață: elaborarea curriculei bazate pe competenţe; proiectarea didactică în cadrul universitar; tehnologii didactice în învăţământul universitar; evaluarea performanţelor academice la studenţi; organizarea lucru-lui individual ghidat al studenţilor. Interesante şi eficiente s-au dovedit a fi instruirile ţinute de dnele Valentina Olaru, lector superior, și Tatiana Pușca, Ana Dabija, magistru în psihopedagogie, prin formele interactive aplicate. Impactul acestor activităţi este cu atât mai mare, cu cât urmează re-zultatul final: schimbul de experiență între colegi; modela-rea unor noi forme de lucru; deschiderea spre colaborare; perfecționarea propriilor metode; publicarea și prezentarea rezultatelor finale.

Expoziţie de carte metodico - didacticăPrin gratitudinea colaboratorilor Bibliotecii Centrale

USM, Filiala FRIŞPA (a doamnelor bibliotecare Valentina Caciuc și Victoria Bantoș) a fost posibilă organizarea unei veritabile expoziții de carte metodică selectată meticulos din fondurile universității, cu ge-nericul ,,Cartea didactică şi metodică – ghidare spre competenţe”. Scopul expoziției a fost trecerea în revistă a publicațiilor metodice valoroase ale Facultății Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, familiarizarea cu potențialul metodic al cadrelor didacti-ce ale facultății și al colegilor din domeniul științelor socio-umane. Impactul de moment al expoziției rezidă în punerea în valoare a experienței metodice a cadrelor didactice; schim-bul de experiență în elaborarea, editarea și prezentarea surselor metodice; perfecționarea formelor de elaborare a surselor metodice; aplicarea acestora în practică; încurajarea ca-drelor didactice de a transpune experiența acumulată în publicațile de specialitate.

Lansarea de carteÎn contextul săptămânii metodice au fost lansate câteva lucrări noi ale cadrelor didactice

de la facultatea noastră. Șeful Catedrei Științe Administrative, dl Aurel Sâmboteanu, doctor, conferenţiar universitar, a prezentat monografia Administraţia publică: prin reformare spre modernizare. Culegere de studii. Chişinău. Subliniem cu o deosebită satisfacție că de-a lungul întregii activități a distinsului autor, colegii l-au apreciat pentru contribuţia esenţială privind însușirea și dezvoltarea științei administrației în ţara noastră. Lucrările semnate de către autor s-au remarcat prin pasiune, dăruire şi profunzime logică. Parcurgând şi recentul studiu, am re-marcat că principiul fundamental aplicat în cercetare rămâne a fi acelaşi – cel al calității. Drept dovadă a aplicării acestui principiu pot servi numărul mare de publicații ale autorului, adunate într-o colecție valoroasă. Nu a fost trecută cu vederea, înainte de toate, acuratețea ideatică și obiectivitatea acestei culegeri, care lasă loc pentru provocări și dezbateri, prin abordarea aspec-telor legate de controlul administrativ o componentă esenţială de reformare a administrației publice; reformarea administrației publice prin procesele de globalizare; descentralizarea admi-nistrativă, fapt ce denotă tendința autorului de a contribui la reformarea treptată a administrației publice și ajustarea ei la rigorile contemporane.

Din punct de vedere metodic, apreciem rigoarea conceptelor și accesibilitatea informației cu care s-a operat în alcătuirea culegerii care prezintă un suport informațional valoros în elu-

cidarea (în aspect comparat) a schimbării și dezvoltării siste-mului administrației publice de la 1995 până în prezent.

***Dna Maria Cotlău, doctor, conferenţiar universitar, șefa

Catedrei Limbi Străine Aplicate, a prezentat lucrarea Francais de specialite. Sciences politiques et relations internationales, care vine întru susținerea limbii franceze, cu obiective speci-fice, destinată studenților, masteranzilor și cadrelor didactice. Această elaborare fundamental argumentată pune în valoare intenția autoarei de a contribui la formarea profesională con-tinuă a studenților facultăților cu profil umanistic. Se impune acuratețea și varietatea pregătirii sarcinilor (traducere; exer-sare gramaticală; analiza și expunerea asupra unor fragmente

de text etc.), accesibilitatea acestora. Prezența unor scheme la obiect expuse în Anexe comple-tează textul și accentuează abordările noi şi utile în aplicare.

În cadrul aceleiaşi săptămâni metodice a fost lansată și o altă lucrare Studii de pace și solu-ţionarea conflictelor în curriculum-ul universitar. Ghid teoretico-metodologic. Coordonatori: Valentina Teosa; Bernardo Venturi. Chişinău: CEP USM, 2013, editată în cadrul proiectului internațional ,, Moldovan Peace Scholars and Practitioners Network”, în colaborare cu Cate-dra Relații Internaționale, FRIȘPA, USM, şi cu Civil Defense Research Center, Roma, Italia.

Angela ZUBCO, doctor, conferenţiar universitar, președinta Comisiei de Calitate, FRIȘPA

Conditia modernizării

În perioda 28 februrie – 04 martie 2013, s-a desfăşurat Concursul Internaţional

Romanian Master of Phisics, ediţia a IV-a. Iată rezultatul acestei competiţii, una din cele mai dificile: eleva Nicoleta Colibaba (Liceul Teoretic „Gh. Asachi”) s-a învrednicit de me-dalia de argint; elevului Dinu Purice (Liceul

Teoretic „Gaudeamus”) i-a revenit medalia de bronz; ceilalţi membri ai lotului olimpic – Alexandru Smolenschi (Liceul Re-publican cu Profil Real); Radu Martin (Liceul Teoretic „Ori-zont”, Durleşti); Cristian Teleşcu (Liceul Teoretic „Gaudea-mus”); Ion Burlacu (Liceul Teoretic „A. Straistă”, Anenii Noi) au fost desemnaţi cu premii şi menţiuni speciale.

***La începutul lunii martie curent, Universitatea de Stat din

Moldova a găzduit Olimpiada Republicană de Fizică, ediţia XLVIII, la care au participat peste 350 de elevi din clasele VII - XII. Partea esenţială a Olimpiadei a fost aplicarea pe larg a soluţiilor problemelor teoretice şi experimentale. Pentru prima dată, graţie unor sponsori generoşi, precum „Moldcell” şi „Di-dact Vega”, toţi concurenţii au fost asiguraţi cu instalaţii ex-perimentale de ultima clasă. Treizeci şi opt de elevi ai claselor a VII-a şi a XII-a din raioanele Republicii Moldova (inclusiv din Municipiul Chişinău) au ridicat premii băneşti şi Diplome de gradul I, II, III.

Toţi cei peste 400 de elevi participanţi şi profesorii care i-au însoţit au primit Certificate de participare şi Reviste de specialitate ale Societăţii Fizicienilor din Moldova „FIZICA şi tehnologiile moderne”. Complementar, la proba de baraj a fost ales lotul restrâns al Republicii Moldova, format din cinci elevi, care vor reprezenta imaginea ţării în luna iulie la Olim-piada Internaţională de Fizică-2013 din Norvegia. Iată numle acestor olimpici: Nicoleta Colibaba, L.T. „Gh. Asachi”; Cris-tian Zanoci, L.T „Orizont”, filiala Durleşti; Ilie Popanu, L.T „Orizont”, filiala Durleşti; Dinu Purice, L.T. „Gaudeamus”; Cristian Teleşcu, L.T. „Gaudeamus”.

Pregătirea acestei echipe pentru competiţiile ce urmează a fost asigurată şi de cercetătorii ştiinţifici din LCŞ „FMF” Oxa-na Racoveţ, Efimia Luchian, Irina Rotaru şi Dumitru Untilă şi cu concursul mai multor studenţi activişti ai Facultăţii de Fizică şi Inginerie.

***În perioada 23-24 martie, la inițiativa Ministerului

Educației, în colaborare cu Corporația Intel (Reprezentanța din Kiev, Ucraina) și Asociația Națională a Companiilor Private

din Domeniul TIC a fost organizat Concursul național de științe și inginerie ”Mold ISEF-2013”. La concurs au fost admise 62 de proiecte individuale şi de grup, câștigătorii ”Mold ISEF-2013” la categoria Ştiințe aplicate devenind olimpicii fizicieni Alexandru Smolenschi (clasa a 11-a), Liceul Republican cu Profil Real, și Eugeniu Dimitriu (clasa a 8-a), Liceul Teoretic ”Orizont” din Chișinău. Tema Proiectului: Investigații experi-mentale SPARK pentru ingineria mediului și aerodinamicii a fost prezentată de Eugeniu Dimitriu şi Alexandru Smolenschi la finala internațională Intel ISEF-Concursul „Târgul Inter-naţional Intel al Proiectelor din domeniul ştiinţelor reale şi inginereşti”, organizat în perioada 12-17 mai 2013 în SUA, unde Republica Mol-dova a participat pentru prima dată. Competiția școlară de proiecte științifice este cea mai impresionantă şi ates-tă o istorie de peste o jumătate de secol, la care au participat mai mult de 1500 de elevi din aproximativ 70 de țări. Autorii proiectu-lui, Eugeniu Dimitriu şi Alexandru Smolenschi, au fost decernaţi cu premii speciale şi decoraţi cu medalii de aur.

***Tradiţional, şi în anul curent, echipa naţională de fizică a

Republicii Moldova, formată din 6 elevi (Cristian Zanoci, LT „Orizont”, filiala Durleşti, cl.a 12-a; Dinu Purice, L.T. „Ga-udeamus”; cl. a 11-a; Nicoleta Colibaba, LT „Gh. Asache”, cl. a 10-a; Gleb Vizitiv, L.T „Orizont”, filiala Durleşti, cl.a 9-a; Romina Dolgopol, LT “Gheorghe Asachi”, Chişinău, cl. a 9-a, şi Eugen Dimitriu, L.T „Orizont”, filiala Durleşti, cl. a 8-a) şi doi profesori (dr. hab., conf. univ., Igor Evtodiev şi lectorul universitar Silvia Evtodiev de la Universitatea de Stat din Moldova) au participat la Olimpiada Naţională de Fizică din România, alături de peste 500 de concurenţi din clasele a 6-a – a 12-a, care s-a desfăşurat în oraşul Satu Mare, în peri-oada 31 martie – 5 aprilie. Toţi liceenii noştri au fost menţio-naţi cu diplome şi premii băneşti acordate de autorităţile locale din Satu Mare. Sponsor principal al olimpicilor moldoveni a fost Fundaţia EMAG, România, în persoana dlui Presedinte Vlad Tudor. Importante în această competiţie au fost şi parti-

ciparea Nicoletei Colibaba şi a lui Cristian Zanoci la proba de baraj, ambii clasându-se pe poziţii premiante.

***În cadrul Universităţii de Stat din Moldova, în perioada

27-28 aprilie, s-a desfăşurat Concursul Online de Fizică PHI 2013, pentru cca 200 de elevi, organizat de către CEX Iaşi, Facultatea de Fizică şi IDESC, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, în parteneriat cu Centrul de Excelenţă pentru Educaţie Modernă din cadrul LCŞ “FMF”, Facultatea de Fizică şi Ingi-nerie, în colaborare cu Facultatea de Matematică şi Informati-că. În acest context, aducem mulţumiri decanului Facultăţii de Matematică şi Informatică, domnului Andrei Perjan şi domnu-

lui prodecan Viorel Grigorcea. ***

Un alt eveniment din același serial olimpic a avut loc în oraşul Eskișehir, Turcia în perioada 29 aprilie - 06 mai, unde s-a desfășurat primul Turneu Internaţional al Tinerilor Naturaliști, incluzând 16 echipe din 11 ţări: Afganistan, Belorusia, Bulgaria, Iran, Rusia, Turcia, Kazacstan ş.a. Republica Mol-dova a fost reprezentată de o echipă formată din 6 elevi şi 2 profesori antrenori (dl Igor Evtodiev şi sub-semnata) în următoarea componenţă:

Gleb Vizitiv, LT „Orizont”, Durleşti, cl. IX; Eu-geniu Dimitriu, LT „Orizont”, Durleşti, cl. VIII; Vla-

dlena Horneț, LT „Orizont”, Buiucani, cl. IX; Laurențiu Ca-lancea, LT „Orizont”, Durleşti, cl. IX; Romina Dolgopol, LT “Gheorghe Asachi”, Chişinău, cl. IX; Mihaela-Lana Raischi, LT “M. Kogălniceanu”, Chişinău, cl. IX.

La acest concurs elevii și-au demonstrat cunoștințele te-oretice și abilitățile practice în cadrul susținerii unor proiecte ce țin de implementarea integrată a științelor naturale. Echipa noastră s-a întors acasă de la Turneul Internaţional al Tinerilor Naturaliști cu 6 medalii de argint si un premiu special pen-tru cel mai bun Recenzent, care i-a revenit elevului clasei a 9-a din L.T. “Orizont”, Durleşti – Gleb Vizitiv. În prezent sunt în toi pregătirile lotului olimpic republican pentru Olimpiada Internaţională la Fizică – Chimie – Biologie, care se va desfă-şura la începutul lunii decembrie a.c. în India.

Notă: Informaţia privind subiectul abordat în acest articol o puteţi afla accesând adresa electronică: www.ceem.usm.md

Silvia EVTODIEV,lector universitar,

cercetător ştiinţific în cadrul LCŞ „FMF”, administrator CEEM, Facultatea de Fizică şi Inginerie

Educaţia este un al doilea soare pentru cei care o deţinÎntr-adevăr, educaţia, fără exagerare, este un criteriu determinant, după care poate fi

apreciată imaginea omului contemporan. În cazul dat este vorba despre tineretul nostru studios care se pregăteşte să-şi construiască propriul destin. O oportunitate de a menţine acest nivel este sprijinul profesorilor-îndrumători de la liceele noastre, care le oferă celor mai înzestraţi discipoli şansa oferită acestora de a se răsfăţa şi încălzi în razele calde ale Ştiinţei.

În această ordine de idei, poate fi adus următorul exemplu: pe parcursul ultimilor ani, sporeşte numărul liceenilor din Chişinău şi din republică care participă şi iau cele mai bune locuri la Olimpiadele Internaţionale de Fizică, Chimie şi Biologie, care au loc în cele mai dezvoltate ţări de pe glob. Ne bucură mult faptul că un loc aparte, în acest sens, îi re-vine Republicii Moldova, reprezentată de universitatea noastră, astfel oferindu-le ambi-ţioşilor şi curajoşilor tineri „exploratori” ai nemărinitului spaţiu de cercetare posibilităţi

reale de a se afirma în diverse domenii ale ştiinţei.Timp de aproape două decenii, în fiecare an, alături de aceste admirabile talente în

devenire este neobositul entuziast şi susţinător al participanţilor la aceste întruniri de pre-stigiu pe scară mondială domnul Igor Evtodiev, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matema-tice, şeful Laboratorului de Cercetare Ştiinţifică (LCŞ) „Fotonică şi Metrologie Fizică”, asistat de doamna Silvia Evtodiev, mâna lui dreaptă în toate acţiunile şi proiectele pe care le realizează împreună.

Dânsul a fost şi continuă să rămână timonierul lotului olimpic de ştiinţe reale, reuşind să inspire talentaţilor liceeni pasiunea pentru cercetare, încrederea în forţele lor proprii, siguranţa în victoriile pe care le obţin în fiecare ediţie a olimpiadelor. O succintă trecere în revistă a realizărilor din acest an a lotului olimpic republican ne-a prezentat-o doamna Silvia Evtodiev.

SĂPTĂMÂNA METODICĂLA FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE (FRIŞPA)

TRASEUL CĂUTĂRILOR DE SINE

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAªDesign ºi machetare computerizatã: Maria BONDARI

Corector: Viorica MOleAOperatoare: Nata GRIGORIțĂFotoreporteri: Marina CeBOTARI ºi Karim GRAID

editor: USM. Tiraj 1000 ex.Comanda: 180

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

Ceva neaşteptat se întâmplă pe Soare. Anul 2013 ar trebui să fie anul de ma-

xim solar al ciclului de 11 ani al petelor sola-re. Cu toate acestea, în 2013 numărul de pete solare este mult sub numărul lor în 2011, iar exploziile solare puternice au fost rare pentru mai multe luni.

Fizicianul Dean Pesnell de la Centrul de Zboruri Spaţiale Goddard Pes-nell a constatat o similitudine între ciclul solar 24, în curs de

desfăşurare acum, şi ciclul solar 14 din februarie 1906, care a avut un dublu-vârf. Dacă cele două cicluri sunt de fapt gemene, “aceasta ar însemna un maxim al acti-vităţii solare la sfârşitul anului 2013 şi altul în 2015”.

Actualul ciclu solar este al 24-lea din 1755, de când se înregistrează petele solare. El a început la 4 ianuarie 2008, dar a avut o activitate minimă până la începutul anului 2010. Activitatea solară scăzută a continuat pănă în aprilie 2013, deşi prezintă o tendinţă de creştere. Din decembrie 2012 au fost înregistrate numai 13 erup-ţii solare de clasa M, cea din 11 aprilie 2013 fiind cea mai puternică. Aceasta din urmă a generat o perturbaţie în radiocomunicaţie şi o furtună de radiaţie.

Activitatea solară a crescut rapid la mijlocul lunii mai 2013, cu patru explozii puternice consecutive în două zile. Toate aceste ex-

plozii au fost generate de pata solară cu numărul AR1748, situată în partea de est a limbului solar. AR1748 a emis prima erupţie pe 13 mai. La data de 14 mai a.c. aceeaşi pată solară a declanşat o a treia explozie, cea mai puternică din actualul ciclu solar de până acum. Aceasta a fost urmată de o altă erupţie pe 15 mai. Cele patru explo-zii de raze X au generat o pană de comunicaţii radio în atmosfera superioară a Pământului.

Fiecare erupţie de raze X a fost urmată de o ejecţie de masă co-ronală masivă (EMC). Primele trei EMC nu au avut vreo influenţă asupra Pământului, pentru că toate acestea nu s-au îndreptat spre Pământ; cea de a pa-tra EMC însă a fost parţial geoactivă, declanşând o furtună geomagnetică minoră la 18 mai. O furtună minoră de protoni a fost, de asemenea, detectată în legătură cu erupţia solară din 15 mai.

Erupţiile solare şi ejecţiile de materie din coroana Soarelui alimentează aşa-numitul vânt solar – un cu-rent de protoni de înaltă energie care se deplasează în spaţiu cu viteza de 300-500 km/s. Ajuns la Pământ, vântul solar provoacă furtuni geomagnetice care se

manifestă mai ales prin aurorele polare de o rară frumuseţe, dar şi prin perturbaţii ale radiocomunicaţiilor şi ale reţelelor de alimentare cu energie electrică.

Stefan D. TIRON,şef de Secţie Relaţii Internaţionale,Universitatea Academiei de Ştiinţe

Exprimarea corectă

Există în exprimarea conaţiona-lilor noştri unele abateri de la

norma literară atât de înrădăcinate, în-cât se pare că nimic nu le poate veni de hac.

Printre acestea este mult răspânditul cuvânt familie, utilizat constant în loc de nume/nume de familie. O coche-tă domnişoară spunea într-o emisiune televizată ceva de genul „Familia mea este Lungu, de aceea eu sunt aşa de înaltă”. De fapt, numele duduiţei este

Lungu, şi nu familia, însă la asemenea formulări aproape că nu mai reacţionează nimeni.

Confuzia este cauzată de faptul că vorbitorii preiau ruses-cul фамилия (acesta semnificând în română nume sau nume

de familie), de aceea poate fi auzită foarte des şi întrebarea „Cum ţi-i familia?”, la care urmează răspunsul: Ciubotaru, Lungu, Ungureanu etc. Circulă şi alte exprimări distorsio-nate, cum ar fi „scrie aici familia şi numele”, ori chiar şi mai şi – „familia, numele şi pronumele”.

Este de menţionat că în română cuvântul familie are sen-sul de „grup de persoane înrudite prin căsătorie sau prin sânge care trăiesc împreună (soţ, soţie, descendenţii aces-tora)”, astfel că la întrebarea „Cum vi-i familia?” răspunsul logic ar trebui să fie „sănătoasă, mare, unită” sau altceva cu privire la cei apropiaţi.

Pentru identificarea oficială a persoanelor, de exemplu, în acte, se folosesc denumirile nume/nume de familie (Cazacu, Tofan, Vulpe) şi prenume (Elena, Artur, Nicolae). De multe ori însă cuvântul nume este pus de vorbitori doar în legătură cu rusescul имя, acesta însemnând în română prenume, de

aceea foarte multe persoane de la noi când, în situaţii oficia-le, sunt întrebate care le este numele, răspund Maria, Alina, Oleg, Vasile, acestea fiind, de fapt, prenume, iar dacă vrei totuşi să le afli numele, trebuie să-i întrebi de... familie.

În comunicarea curentă (spre deosebire de actele oficiale) prin nume se înţelege nu doar numele de familie, ci şi prenu-mele, căruia i se mai spune nume mic sau nume de botez, adică George, Daria, Emil, Lucia. Tot prin nume se are în vedere şi forma deplină de denominaţie a persoanei – nume şi prenume, adică Ion Vasilescu, Cristina Popovici, Raluca Timofte.

Iar întrebarea despre nume trebuie să ia forma „Cum vă numiţi?”, „Cum vă cheamă?”, „Care este numele dumnea-voastră?” şi în niciun caz nu se admite „Cum vi-i familia?”.

Irina CONDREA,şefa Catedrei Limba Română, profesor universitar

Prin concertele-examen susţinute la 22, 23, 25, 26 aprilie şi 16 mai curent cei 96 de studenţi absolvenţi ai Facultăţii de Arte Frumoase se încadrează în activitatea de creaţie artistică.

Timp de trei ani tinerii înzestraţi ai Facul-tăţii de Arte Frumoase, concomitent studenţi la facultăţile de bază ale Universităţii de Stat din Moldova, au avut posibilitatea de a-şi cul-tiva simţul artistic şi de a deprinde şi intui frumosul. Pe parcursul multor ani a devenit o frumoasă tradiţie ca, la sfârşitul celor trei ani de studii, aceştia, fiind deja absolvenţi ai Facultăţii de Arte Frumoase, să demonstreze cunoştinţele, vir-tuozitatea, mă-iestria artistică şi interpretativă, acumulate pe parcursul anilor de studii, în faţa Comisiei de Stat şi a publicului spectator, con-siderat cel mai obiectiv şi com-petent examinator.

Şi în acest an, 2013, studenţii celor 6 secţii ale facultăţii: regie şi măiestrie actoricească (clasa – teatru academic şi teatru de revistă), coregrafie (clasa – dans popular, dans mo-dern şi dans sportiv), dirijat coral, etnofol-clor, artă decorativă şi secţia orchestrală (instrumente de muzică populară şi aerofo-ne) au susţinut examenele de stat în formă de examen-concert, incluzând prelucrări şi

aranjamente muzicale proprii; piese muzicale populare autentice; culese în timpul practicii folclorice din diferite zone ale Republicii; lucrări clasice interpretate la pian; melodii folclorice interpretate la fluier; piese corale şi cele mai variate feluri de dansuri.

Printre cei mai talentaţi studenţi ai Facul-tăţii de Arte Frumoase menţionăm studenţii Maria Şchiopu, Ilona Spesivţev – secţia tea-tru de revistă; Mariana Coscodan, Mariana Dobrovolschi – teatru dramatic; Tatiana Un-gureanu, Valentin Golovatiuc, Nicolae Pala-

de, Daniela Blanuţa (Miriuţa)– etnofolclor; Viorica Dimitriu, Cristina Carauş-Turlacov – dirijat coral; Dumitru Roibu, Ana Tăbârţă, Maria Tăbârţă, Daniela Cebotari – coregra-fie dans popular; Elena Jechiu, Elena Boguţa, Grigore Prepeliţă – coregrafie dans sportiv; Felicia Rotaru, Marcela Grădinaru, Ana Dicusar – coregrafie dans modern; Rodica

Nastas (Buga), Alexandra Ursu (Colţa), Irina Roşca – artă decorativă.

Juriul a remarcat de asemenea fragmen-tul nupţial teatralizat „A doua zi a nunţii”, prezentat de studenţii absolvenţi ai secţiei de folclor (dirijaţi de cunoscuta interpretă de folclor, maestru în artă Maria Iliuţ). Această perlă coregrafică populară a fost culeasă în timpul practicii folclorice din satul Popeşti, raionul Drochia, ea fascinând publicul spec-tator.

La rândul lor, studenţii secţiei teatrale

(clasa Vladimir Cobâsnean) au demonstrat diferite scenete cu caracter satirico-umoristic din cotidianul vieţii studenţeşti şi un spec-tacol integral „Soare cu Ploaie”, după Iosif Vulcan, care a adunat şi de data aceasta în luminoasa şi spaţioasa sală de concert a Casei de Cultură pe foarte mullţi admiratori de tea-tru. La distribuţia spectacolului au lucrat cu străduinţă şi ardoare (pe parcursul anului de

studii 2010-2013) studenţii absolvenţi – Irina Cazac, Maria Râma, Giulieta Gânu, Veroni-ca Coadă, Daniela Moraru, Doina Soltan.

Profesorii facultăţii – Maria Iliuţ, Nico-lae Gribincea, Svetlana Veselovschi, Mihail Dudnic, Adriana Dervici, Vladimir Colţ, Iurie Tătaru, Octavian Grigoriu, Vladimir Cobâs-nean, Maia Grosu, Leonid Serbin, Ana Ghe-ţu, Olga Suruceanu, Ion Proca, Tatiana Ma-ruseac, bineînţeles, au avut emoţii puternice pentru discipolii lor, care descurcat totuşi s-au de minune. Preşedintele comisiei de stat,

etnomuzicologul Andrei Tamazlâ-caru, artist al po-porului, Varvara Buzilă, doctor în studiul artelor, maeştrii în artă Victor Botnaru, Nicolae Gribincea şi Eugenia Butna-ru, precum şi Ani-şoara Bunescu, artistă emerită, au rămas mulţumiţi de măiestria artis-tică a studenţilor absolvenţi, fapt confirmat şi de

aplauzele frenetice ale publicului spec-tator. Dar Faculta-

tea noastră nu se desparte de absolvenţii săi, care, pe parcursul anilor de studii la masterat, vor mai activa în colectivele-model ale Casei de Cultură. Unii dintre ei vor organiza colec-tive artistice în şcoli, licee şi colegii.

Valentin TOMULEŢ, decanul Facultăţii de Arte Frumoase,

profesor universitar

Meridianul culturii

O secvenţă din spectacolul nupţial inedit „A doua zi a nunţii”, prezentat în faţa Comisiei de Stat şi a publicului universitar de către membrii Ansamblului Etnofolcloric „Crenguţă de Iederă”

Universul aproape ATÂT DE SCURT TRASEUL UNEI

VIEŢI...

Rectoratul Universităţii de Stat din Moldova este profund îndurerat de pierderea irecuperabilă pe care o suferă familia Guţu, pricinuită de tre-cerea la cele veşnice a şefului Departamentu-lui Administrare Patrimoniu al Universităţii de Stat din Moldova Oleg Guţu, absolvent al Facultăţii de Biologie şi Pedologie şi al Facul-tăţii de Drept (masteratul l-a definitivat în anul 2000) şi exprimă sincere condoleanţe rudelor, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut, l-au respectat şi i-au apreciat alesele calităţi omeneşti şi profesionale.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

„Soare şi ploaie”, aşa se întitulează reprezentaţia teatrală a absolvenţilor Secţiei Teatrale care i-a impresionat atât pe exegenţii

membri ai juriului, precum şi pe cei aflaţi în sală.

DE CE NUMELE NU-I FAMILIE

TALENT, CUNOŞTINŢE, VIRTUOZITATE, MĂIESTRIE

ACTIVITATEA SOLARĂ ÎN CREŞTERE