ml tanatotraumologia 234 (7)

7/24/2019 ML Tanatotraumologia 234 (7)

1/14

CURS 2 TANATOLOGIA MEDICO-LEGALA

Definitie:

Tanatologia este o ramura a a patologiei care se ocupa de studiul mortii si a

totalitatii proceselor legate de moarte. Termenul provine de lb greaca : Tanatos- zeul

mortii si logos-stiinta.

M se preocupa in mare parte de moartea violenta! iar tanatologia este un capitol

fundamental " cunoasterea acestui domniu este obligatoriu pt medici dar si pt #uristi.Moarteaeste un proces de incetare ireversibila a functiilor cerebralede control asupra

organismului.

Medicul legist trebuie sa cunoasca semnele mortii a organismului ca sistem unitar!

succesiunea si importanta practica a acestor semne.

Clasificarea mortii:

Dupa felul mortii:-violenta ambele sunt preocuparea m.l.

-neviolenta

Dpdv juridic:-omor

-accident

-suicid-eutanasie

-e$ecutie #udiciara%este o forma particulara&

M.. aduce elemente obiective prin care #uristi incadreaza moartea d.p.d.v #uridic

Cauza mortii este reprezentata de afectiuni sau leziuni care declanseaza procesul

tanatogenerator direct sau indirect% prin aparitia unor complicatii&

Moartea neviolenta este consecinta unor cauze din interiorul organismului! intrinseci

%tromboflebila! '(C! )M'&

Moartea violenta este consecinta unor factori din e$teriorul organismului! e$trinseci.

%cutit!autove*icul&ta!ilirea cauzei mortiieste principala preocupare a medicului legist " in primul rand se

stabileste cauza directa! imediata sau ec*ivalentul morfologic al insuficientei functionale

terminale. Urmeaza stabilirea starii mor!ide intermediare care a determinat cauza

directa si care leaga patogenetic afectiunea sau leziunea de moarte %meningoencefalita

purulenta dupa o plaga craniocerebrala! peritonita generalizata survenita in evolutia unei

plagi intepat-taiate abdominale cu desc*iderea tubului digestiv&.

+rin afectiunea sau leziunea care declanseaza starea morbida intermediara si cauza

directa a mortii se intelege afectiunea sau leziunea initiala care in mod direct sau prin

aparitia unor complicatii duce la deces.

Cauzalitate directa,lez. Ce duc la deces %e$.Dilacerarea cerebrala este o leziune grava sipoate duce la deces %plagi impuscate de e$&.

Cauzalitatea indirecta :

+laga intepat-taiata abdominala penetranta duce la peritonita generalizata care in final

duce la deces

Cauze concuratoare" mai multe cauze adunate duc la deces

plaga intepat taiata into$ic cu cocaina dilacerare cerebrala , deces

)n aceste situatii procesul tanatogenerator este declansat independent de catre cauzele

concuratoare.

Tanatogeneza reprenzinta succesiunea perturbarilor morfofunctionale declansat/ de

afectiunea sau leziunea initiala care evolueaza spre deces.

1


2/14

De e$emplu: Comprimarea cailor respiratorii: strangulare-0ano$ie ano$ica-0ano$ie

cerebrala-0deces dupa 1.

IND"OAME TANATOGENE"ATOA"E

-cere!ral

-cardiac

-pulmonar

-#epatic-renal

3. Cel mai frecvent sindrom tanatogenerator este cel cardio-circulator. Daca miocardul si4

sau reteaua vasculara nu mai au capacitatea sa asigure *emodinamica! se produce

oprirea circulatiei sangvine! urmata de *ipoano$ie totala cu aparitia ulterioara a

modificarilor ireversibile la nivelul tesuturilor si organelor si in mod special la nivelul

encefalului %cel mai sensibil la *ipoano$ie! rezista ma$ 1 min&.

Daca moartea este consecinta unor afectiuni cardiovasculare cronice! autopsia va pune in

evidenta manifestarile morfologice ale acestor afectiuni %)nfarct miorcardic cicatrizat!

miocardoscleroza! ateroscleroza! miocardita&.

Semnele stazei cronice la nivelul circulatiei mici sunt reprezentate:- induratiepulmonara bruna%dat.*emosider

-in varianta subacuta se observa tabloul edemului pulmonar acut intraalveolar.

-Insuficienta cronica a atriul sau $entriculului drept se manifesta prin aparitia

transudatului in cavitati seroare si ficat de staza cronica: ficat muscad%pestritat&! ficat in

cocarda%cianotic-galben-brun&! ficat intervertit-galben-brun&! -induratie cronica a organelor

cu drenaj venos asigurat de circulatiamare.

- )n formele acute si su!acute ale insuficientei cardiocirculatorii se observa doar

staza viscerala insotitade aparitia unorpetesii hemoragice.

)n practica medico-legala sunt mult mai frecventecazurile de insuficienta cardiocirculatorieacuta sau subacuta care impun stabilirea mecanismului tanatogenerator si a duratei

acestuia.

)n cazul constatarii la nivelul miocardului a unor zone mari de *ipertrofie marcata! cu

dilatatie tisulara! si a unor zone mari de necroza si inflamatie! gradul de probabilitate a

insuficientei cardiace acute sau subacute creste.

Stabilirea certa a mecanismului tanaogenerator este posibila doar in cazul e$istentei unor

semne indubitabile de afectare a miocardului contractil si e$citoconductor %probeaza

fibrilatia atriala si ventriculara&! este posibila in cazul stazei viscerale acute si a edemului

pulmonar cu conditia e$cluderii altei cauze de deces" e$amenul microscopic permite

punerea in evidenta a unor elemente cu valoare de mar5er a fibrilatiei ventriculare.%fragmentarea si conturarea cardiomiocitelor&

)nsuf. Card. 'c.,isc*emie miocardica ac.%zone de necroza&!-zone inflamatorii miocardice!-

zone de *ipertrofie miocardica!-dilatatie miodardica

'fect. Card. Cr.tanatogeneratoare,infarct cicatrizant "miocardoscleroza!miocardita

Din manifestarile insuf. Card.vasc. fac parte :-colapsul vaso-motor!-embolia!-*ipoperfuzia

in starile de soc

%& indromul tanatogenerator pulmonar include semnele insuficientei pulmonare cu

perturbarea sc*imbului gazos. )n functie de durata insuficioentei respiratorii si durata

procesului tanatogenerator la nivelul altor organe se observa semnele! modificarile*ipo$ice acute sau cornice! frecvent ca urmare a producerii unor obstacole de flu$ sangvin

la nivelul trunc*iului pulmonar in cadrul unor afectiuni pulmonare. )nsuficienta respiratorie

2


3/14

se manifesta prin hipertrofia ventriculului drept cu dilatarea ulterioara a acestuia%cord

pulmonar ac&.

'&indromul tanatogenerator cere!ral se caracterizeaza prin procese patologice la

nivelul S6C sau la nivelul pa*i- sau leptomeningelui %dilacerare cerebrala! contuzie

cerebrala! *emoragie meningocerebrala! tumori! encefalite!meningite&. Constatarea pe

masa de autopsie a acestor elemente morfologice il obliga pe medicul legist sa stabileasca

care din leziuni si in ce fel a determinat disfunctia elementelor fundamentale S6C %nucleiibazali! nucleii de la nivelul trunc*iului cerebral!"aceste format. +ot fi lezate direct sau

indirect prin compresia data de edemul cerebral&

TANATOC"ONOLOGIA

)mportant este sa se stabileasca perioada postmortem-pt. Delimitarea cercului de

suspecti!ora e$acta a decesului

Moartea ca dezorganizare ireversibila a sistemelor de *omeostaza! reprezinta un proces

format dintr-o succesiune de modificari intre viata si moartea biologica.

+rocesul tanatogenerator poate fi impartit in 7 stadii intermediare , stari terminale.

-("EAGONIA- se caracterizeaza prin lipsa refle$elor4arefle$ie si prin abolirea constientei"se manifesta prin ta*ipnee! puls filiform! estomparea zgomotelor cardiace! *ipotensiune.

-AGONIA- se caracterizeaza prin cresterea usoara a tensiunii arteriale! ta*icardie!

respiratie terminala! e$ista un potentiat de restabilire a constientei!e$ista inca refle$e si

stare de veg*e!paloare!transpiratii reci!dispar simturile :

primul dispare vazul si ultimul auzul.Clinic e$ista agonie lucida! cu delir si agonia

alternanta.

-MOA"TEA CLINICA- se caracterizeaza prin abolirea activitarii cardiace! a respiratiei si a

refle$elor! insa mai e$ista posibilitatea reanimarii functiilor vitale. Moartea clinica dureaza 1

minute! dar poate fi prelungita prin protezarea functiilor vitale.-MOA"TEA )IOLOGICA reala- se caracterizeaza prin perturbari ireversibile

structuralefunctionale cerebrale"

Moartea fara agonie sau cu agonie de foarte scurta durata este e$trem de rara! de cele

mai multe ori moartea este precedata de o agonie cu o durata variabila. 'gonia include o

multitudine de procese fiziopatologice ce reflecta perturbarea coordonarii sistemelor de

*omeostaza ale organismului. Termenul provine din greaca 'gon, lupta.

Manifestarile mai evidente caracteristice agoniei sunt cele respiratorii si hemodinamice .

'ceste manifestari se caracterizeaza prin tulburari de ritm, intensitate si frecventa. )n

aceasta faza scade reactivitatea organismului! reflectata prin insuficienta barierelor*istofiziologice %flora microbiana trece din tubul digestiv in reteaua vasculara&. Leziunile

traumatice produse in aceasta faza se deosebesc de leziunile antemortem prin reactie

redusa din partea organismului %reactia leucocitara are o intensitate si durata redusa!

cantitatea exudatului de fibrina este redusala nivelul leziunii&.

emnele morfologice caracteristice pentru moartea rapida:

-sange fluid in lumenul vaselor si in cavitatile inimii

-staza viscerala

- petesii *emoragice subseroase si submucoase

-lividitati cadaverice violacei negricioase confluente.-neuroni ano$ici %rosii&

3


4/14

emnele mortii reale*cere!rale+:

-+rincipalul semn al mortii este reprezentat de modificarile structurale si functionale

ireversibile cerebrale manifestate prin :-linie izoelectrica 889 -leziuni neuronale grave

-arefle$ie!abolirea actv. Cardiace%e5g!puls&!inconstienta

)n practica clinica si medico-legala constatrea decesului se face baza urmatoarelor

semne:

-starea de inconstienta cu lipsa reactiei la stimuli durerosi.-arefle$ie refle$ul cornean este ultimul care dispare

-linie izoelectrica 889

-lipsa activitatii cardiace %8;9! puls&

Certitudinea este oferita doar de modificarile cada$erice si prin acestea intelegem

totalitatea manifestarilor morfologice ale proceselor fizice si c*imice care au loc in corpul

uman dupa moarte.

MODI,ICA"I CADAE"ICE

Modificarile cada$ericese clasifica in precocesi tardi$e. +e langa aceste modificari au

loc si

reactii supra$itale" acestea pot fi definite prin pastrarea reactiilor fiziologice ale testuturilorsau organelor la actiunea factorilor e$trinseci pentru o scurta perioada postmortem. Sunt

consecinta incetarii asincronice a functiei sistemelor organismului %sistemul respirator si

sistemul nervos central&.

a stabilirea duratei perioadei postmortem contribuie :-modif. Cadaverice precoce si

tardive!-reactiile supravitale

Cele mai importante reactii supra$itale sunt:

.&reactia musculara electromecanica- capacitatea tesutului muscular sc*eletic de a

reactiona prin tonifiere la stimulii mecanici sau electrici. 'ceasta reactie se pastreaza

pana la apro$imati ./ oredupa deces.In primele 2 orepostmortem dupa lovirea coapsei sau bratului! contractia zonei este

intensa! apare si dispare rapid" intre 2- ore postmortem! intensitatea reactiei scade! apare

si dispare lent"

la !-"# ore ore postmortemnu se mai vizualizeaza cu oc*iul liber contractia! se pune in

evidenta doar prin palparea zonei lovite.

Pragul de excitatie-contractie a fibrelor musculare scade progresiv,astfel in primele

$ ore post mortem dupaactiunea curentului electricse observa contractia intregului grup

muscular facial" intre %-! ore postmortemse contracta doar cateva grupe de musc*i pentru

ca la &-"# ore post mortemsa fie perceptibile doar contractiile fibrilare

%& reactia pupilara la actiunea atropinei-midriaza-si pilocarpinei-mioza- se pastreazapana la '/-'0 orepostmortem cu scaderea progresiva a vitezei reactiei.

'& reactia glandelor sudoripare se manifesta prin secretie postmortem ca urmare a

in#ectarii subcutanate a adrenalinei. +oate fi pusa in evidenta pana la .0-.1 ore

postmortem.

Modificarile cada$erice precoce includ:

1-deschidratarea cadaverica- este consecinta evaporarii apeide pe suprafata pielii si

mucoaselor! consecinta opririi secretiei de catre glandeleacestora ca urmare a abolirii

respiratiei tisulare! circulatiei sangvine si o$igenarii sangelui. 'rimele semne de

deshidratare cadaverica se observa in zonele lipsite de stratul cornos %rosul buzelor!con#unctive! pielea scrotului! glandul penian! labiilor mici!la e$coriatiile produse

antemortem sau postmortem&. Daca dupa moarte cadavrul are fantele palpebrale

4


5/14

desc*ise! la apro$imativ 2-< ore se produce opacifierea sclerelorpentru ca ulterior sa

apara zone triunghiulare de culoare brunace poarta denumirea depete Liarche.

-racirea cadavrului- se produce prin continuareapierderii energiei termice endogene in

mediu dupa oprirea producerii acesteia prin incetarea metabolismului general.

Temperatura corpului scade cu un grad celsius !ora. %la31-2= de grade T.mediului&in

primele ! h!apoi cu grade !h. Regiunile anatomice descoperite se racesc cu o viteza

mai mare. Racirea cadavrului este influentata de : umiditate! de intensitatea miscariimaselor aeriene %vant! curent&!temperatura%corp!mediu&! de greutatea corporala %raportul

suprafata corporala4greutate crescut la obezi &! de afectiunile antemorte!calitatea si

grosimea imbracamintei!cauza de deces. +entru stabilirea duratei perioadei postmortem in

medicina legala se utilizeaza termometria cadaverica "hepaticade preferat! sau rectala!

a$ilara&ce orienteaza asupra datei e$acte a decesului.

#-rigiditatea cadaverica-se instaleaza in primele 1hsi este urmarea redistribuirii ionilor

de calciu cu polimerizarea structurilor de actina-miozina la nivelul fibrelor musculare,

consecinta unor modificari la nivelul membranei celulare si deficitului de 'T+. )mediat dupa

moarte scade tonusul muscular. )nsa dupa 2-< ore incepe cresterea consistentei astfel

incat se limiteaza progresiv miscarile pasive. )n timpul vietii elasticitatea musc*ilor esteconsecinta 'T+-ului produs. +entru stabilirea duratei postmortem sunt importante

aspectele precum succesiunea si timpii rigiditaii cadaverice. ' fost descrisa legea lui

$%stensi conform acesteia! rigiditatea are o evolutie descendenta! cu aparitia primelor

semne la nivelul musculaturii faciale! pentru ca ulterior sa se instaleze in sens cranio-

caudal la nivelul gatului! toracelui!membrelor superioare! abdomenului! bazinului si

membrelor inferioare. &eneralizarea rigiditatiicorespunde perioade postmortem de .%-

%2 ore3ulterior are loc rezolutia in ordinea instalarii pana la disparitie completa la '(-)

ore. iteratura recenta medicolegala arata ca rigiditatea cadaverica se produce simultan

la toate grupele musculare! insa este mai evidenta la nivelul muschilor cu dimensiunireduse. Intensitatea rigiditatii cadaverice este crescuta in cazurile de efort fizic si crize

convulsive antemortem! in into$icatii cu stricnina %duc la convulsii&. )ntensitatea este

scazuta in hemoragii masive! la copii,persoane varstnice si in unele intoxicatii %unele

ciuperci&. Rigiditatea se instaleaza atat la nivelul musc*ilor sc*eletici cat si la nivelul

musculaturii netede. *igiditatea cardiacase observa intre -#+ orepostmortem" aceste

date au importanta pentru stabilirea mecanismului tanatogenerator deoarece rigiditatea

intensa denota capacitatea crescuta de contractilitate a miocardului in timpul vietii! iar in

leziuni distrofice miocardice rigiditatea este absenta sau are intensitate redusa.

*igiditatea cadaverica intinsa prin mobilizarea pasiva a extremitatilor se reface in

primele ore postmortem! insa intenssitatea acesteia este mai scazuta. 6econcordanta intrestadiul rigiditatii si durata perioadei postmortem stabilita prin alte metode

tanatocronologice! precum si lipsa rigiditatii la nivelul membrelor superioaer si prezenta la

membrele inferioare! semnifica modificarea pozitiei initiale a cadavrului.

'-lividitarile cadaverice- se produc dupa oprirea circulatiei sangvine" migrarea masei de

sange in locurile declive este consecinta actiunii fortelor gravitationale. 8$ista < faze ale

lividitatilor cadaverice:

#ipostaza*%-.%#+ 4 difuziunea*.%-%2#+ si im!i!itia*5%2#+

.

6ipostazadebuteaza la 2-< * .postmortem si dureaza apro$imativ 3=-32 ore" in regiuniledeclive se observa pete violacei rosiotice care dispar complet dupa compresiunea

cu degetele cu reaparitia rapida a culorii. ividitatile nu se formeaza in zonele

5


6/14

comprimate %curea! guler! len#erie intima etc& sau in decubit dorsal !nu apar in zonele de

presiune%scapular!fesier!calcaneu&. )n cazul modificarii pozitie cadavrului in aceasta faza!

lividitatile dispar complet in zonele initiale si apar in noile zone declive.

,aza de difuziune se e$plica prin trecerea plasmei in spatiul e$travascular cu

*emoconcentratie intravasculara consecutiva. idivitatile palesc dupa digito-presiune

dar nu dispar complet! iar refacerea acestoraeste tot mai lenta. a modificarea pozitiei

cadavrului in aceasta faza migreaza doar o parte din sange! astfel incat lividitatile raman inzonele declive vec*i! dar apar si in zonele declive noi. 'stfel se vor constata lividitati pe 2

planuri anatomice diferite. Durata fazei corespunde perioarei 32-27 ore postmortem&

,aza de im!i!itieeste consecinta *emolizei si impregnarii tesuturilor perivasculare cu

*emoglobina ntensitatea coloratiei lividitatilor nu este influentata de digitopresiune

sau de modificarea pozitiei cadavrului. De regula! imbibitia are loc dupa 27 de ore

postmortem. (iteza instalarii acesteia este determinata de intensitatea proceselor de

*emoliza si putrefactie! care depind de factorii de mediu %temperatura! umiditatea!

concentratia de o$igen&.

ntensitatea lividitatilordepinde de cauza mortii si de viteza procesului tanatogenerator.

)n morti rapide lividitatile sunt confluente! au culoare violacee albastruie" in *emoragii suntpalide si au dispozitie insulara.

.uloarea lividitatilordepinde de culoarea sangelui. )n into$icatii cu cianuri sangele are

ciresiu iar lividitatile au culoare ciresie! in into$ cu mono$id de carbon au culoare rosu-

carmin" in into$ cu subst met*emoglobinizante lividitatile sunt ciocolatii. Culoarea rozie

rosiatica a lividitatilor se observa in cazurile de moarte prin *ipotermie. ividitatile de la

nivelul organelor internepoarta denumirea de zone de hipostaza.

/-autoliza cadaverica

T"A7MATOLOGIA MEDICO-LEGALA

+rin leziune traumatica se intelege perturbarea structurala si4sau functionala a organelor si

tesuturilor %de la nivelul ultrastructural pana la nivelul organismului ca sistem&! consecutiva

actiunii unor factori e$trinseci organismului %factori vulneranti&

Clasificarea agentilor $ulneranti:

-mecanic

-fizici

-c*imici

-biologici

-psi*ici

,actorii mecanicisunt cei mai frecvent implicati in traumatisme. >rice categorie de agenti

traumatici se deosebeste prin particularitatile mecanismului de producere. Din aceasta

categorie de agenti traumatici mecanici fac parte corpurile contondente! obiectele cu

varfuri sau margini ascutite %arme albe&! proiectilele! unda de soc in e$plozii.

Corpuri contondente sunt: pumn! picior! piatra! bata! ciocan! sol. Sunt cel mai frecvent

implicate in traumatisme.

>biecte cu margini sau varfuri ascutite: intepatoare! taietoare! taietoare-intepatoare!

taietoare-despicatoare.+roiectile : glont! alice! sc*i#e.

6


7/14

,actori fizici: radiatitiile ionizante! variatii de presiune atmosferica %depresurizarea

avionului! scafandri&! radiatii! energie electrica %atmosferica-trasnet! industriala&!

temperaturi e$treme.

,actorii c#imici- orice substanta c*imica care intra in contact cu suprafata corpului!

capabila sa produca modificari structurale si4sau functionale poarta numele de substanta

to$ica.

,actorii !iologici- orice produs al florei sau faunei care produce dereglari la nivelul

organismului. 8$emple: ciuperci! venin insecte sau animale! bacterii! fungi.

,actori psi#ici: greu de demonstrat actiunea factorilor psi*ici.

In functie de circumstantele de producere! traumatismele se clasicica in traumatisme

casnice! industrial-agricole! in conditii de transport! militare! sportive etc.

In functie de intentie:-accidentale

-nonaccidentale - autoprovocate! *eteroprovocate.

Rezultanta actiunii vulnerante depinde de caracteristicile factorului vulnerant si de

particularitatile interactiunii acestuia cu organismul uman! sub actiunea conditiilor de mediu

si sub actiunea factorilor ce tin de organismul uman.

O!iecti$e generale e8pertale formulate de organele 9udiciare spre rezol$are in caz de

leziuni traumatice mecanice:

3. Realitatea trauamtismului

2. Tipul actiunii traumatice


8/14

-alunecarea

-*ipere$tensia

-trepidatia

LOI"EAreprezinta o interactiune mecanica de scurta durata intre agentul vulnerant si

corpul uman cu directie centripeta de propagare a fortelor traumatice. ovirea poate fi

activa sau pasiva. ovirea activa are loc atunci cand obiectul vulnerant in miscareinteractioneaza cu corpul uman imobil sau relativ imobil. ovirea pasiva are loc atunci cand

obiectul vulnerant este imobil iar corpul uman este in miscare in momentul interactiunii.

COM("IMA"EA se defineste prin actiunea a 2a sau mai multe forte asupra corpului cu

directie centripeta de propagare a fortelor traumatice. Durata este mai lunga decat la

lovire! iar actiunea este pasiva.

E;TENI7NEApresupune actiunea asupra corpului uman a 2a sau mai multe forte cu

directie centrifuga de propagare. Se produc rupturi ligamentare! intinderi.

AL7NECA"EA


9/14

8$ista leziuni traumatice directe! apar la locul de impacte si leziuni traumatice indirecte

care apar la distanta de locul impactului.

>biectele contondente produc leziuni traumatice prin actiunea vulneranta a suprafetei

acestora! iar caracteristicile leziunilor sunt determinate de particularitatile constructive! cum

ar fi forma si dimensiunile suprafetei de contact.

)n functie de dimensiuni si forma suprafetei de contact obiectele contondente se clasifica

in: planuri dure! obiecte cu suprafata de contact limitata! obiecte cu suprafata de contact

neregulata.

a planuri dure! suprafata de contact a acestora depaseste suprafata regiunii anatomice

cu care interactioneaza

>biectele cu suprafata de contact limitate sunt comparabile cu regiunea anatomica

traumatizata astfel incat marginile obiectului vulnerant se pot reflecta in tabloul lezional. )n

aceasta categorie sunt incluse obiectele care au suprafata de contact care de regula nu

depaseste 3?cm2.

>biectele cu suprafata neregulata sunt obiecte a caror suprafata de contact nu depaseste7 cm2.

+entru evaluarea medico-legala a leziunilor este importanta aprecierea suprafetei de

contact a obiectelor vulnerante %suprafata neteda! rugoasa! reliefata! neregulata sau cu

proeminente&.

Leziunile tesuturilor moi

EC6IMO=Aeste un revarsat sanguin in tesut adipos subcutanat sau in tesuturi moi

profunde vizibil prin transparenta pielii sau a mucoaselor. Se produce prin lovire saucomprimare cu obiecte contondente! actiunea este perpendiculara asupra tesuturilor.

8c*imozele reflecta forma! dimensiunile si relieful suprafetei de contact a obiectului

vulnerant.

ocalizarea ec*imozelor la nivelul regiunilor cu tesut con#unctiv la$ %orbito-palpebrala!

buze& favorizeaza aparitia rapida a edemului si migrarea revarsatului *ematic la distanta

de lovul de aplicare a fortei traumatice.

Modificarea coloratiei este consecinta biodegradarii eritrocitelor si biotransformarii

*emoglobinei. Culoarea rosiatica este consecinta o$i*emoglobinei. Culoarea albastra-

violacee este consecinta pierderii e$ogenului. Culoarea verde se e$plica prin prezenta

biliverdinei. Culoarea brun galbuie se e$plica prin prezenta bilirubinei. (iteza si dinamicaresorbtiei ec*imozelor depinde de localizare! profunzime! dimensiuni si de alti factori.

)mediat dupa producere ec*imoza este rosiatica! pentru ca peste cateva ore sa devina

violacee-albastruie! la


10/14

1.8c*imoza permite stabilirea circumstantelor de producere %ec*imozele rotund ovalare de

la nivelul gatului semnifica actiunea pulpelor degetelor in caz de strugumare" ec*imozele

rotund ovalare la nivelul fetelor interne ale coapselor semnifica actiunea compresiva a

pulpelor degetelor in incercarea agresorului se$ual sa indeparteze coapsele in caz de viol&

E;CO"IATIA este o leziune traumatica elementara cu solutie de continuitate caracterizata

prin indepartarea stratului superficial al pielii cu conditia sa nu fie depasit stratul dermo-papilar. Se produce preponderent prin actiune traumatica tangentiala! zona de prim

contact este de regula mai profunda! iar in apropierea e$tremitatii opuse se pot observa

particule detasate epidermice de culoare albicioasa ce permite stabilirea de propagare a

fortei traumatice.

+rocesul reparator are o durata variabila si depinde de dimensiuni si profunzime" imediat

dupa producere se observa o e$cavatie superficiala! suprafata acesteia este umeda!

culoarea este roziu-rosiatica" fundusul e$coriatiei se afla sub nivelul pielii din #ur. +rin

des*idratarea limfei si detritusului se formeaza o crusta de culoare bruna. a apro$imativ

27 de ore dupa producere crusta a#unge pana la nivelul pielii din #ur! pentru ca ulterior sa

depaseasca acest nivel. a 1-@ zile de la producere se observa ridicarea marginilorcrustei! iar detasarea completa se observa la A-32 zile. ona ramasa dupa detasarea

crustei este depigmentata! de culoare rozie! iar dupa alte


11/14

> plaga contuza este produsa atat prin actiune perpendiculara a fortelor traumatice! cat si

prin actiune tangentiala.

(lagile produse prin actiunea corpurilor contondente se caracterizeaza prin

urmatoarele semne morfologice:

-decolarea tesuturilor moi de pe planul osos-*emoragii reduse

-e$istenta unui infiltrat *ematic perimarginal

-e$tremitatile plagii sunt neascutite

-marginile sunt neregulate si discret escoriate

-intre marginile plagii se pot observa punti de tesut! in mod special atunci cand marginile

se indeparteaza

)n perioada posttraumatica la nivelul tesuturilor moi din zona plagii au loc fenomene

reparatorii cu toate fazele succesive %toaleta primara-indepartarea detritusului! faza de

inflamatie! faza de vindecare&" plagile se vindeca prin cicatrizare.'spectul lezional al tesuturilor moi! particularitatile evolutive si implicit evaluarea

medicolegala! sunt determinate atat de tipul traumatismului cat si de particularitatile

anatomo-fiziologice a tesuturilor moi care asigura potentialul de reparatie.

Importanta medico-legala a plagii:

-confirma realitataea traumatismului-este o leziune e$clusiv posttraumatica

-stabileste caracteristicile obiectului vulnerant

-plaga permite directia de propagare a fortei traumatice

-indica locul de contact

-stabileste daca traumatismul a fost produs ante sau post-postmortem-prin faza evolutiva a procesului reparator se poate preciza vec*imea traumatismului si

implicit! momentul producerii infractiunii.

,"ACT7"A

- este o solutie de continuitate la nivelul tesutului osos! consecutiva actiunii obiecteor

traumatice mecanice.

+articularitatile lezionale la nivelul oaselor tubulare sau plate! depind mai multi factori! cel

mai important fiind reprezentat de tipul deformarii tesutului osos. )n cazul fracturilor

desc*ise se constata leziuni ale tesuturilor moi perifocale si solutii de continuitate

tegumentara care permite patrunderea florii microbiene in focar.racturile fara aceste leziuni fac parte din categoria fracturilor inc*ise.

racturile directe apar in locul de aplicare al fortei traumatice! fiind rezultatul unor

deformari locale ale tesutului osos.

racturile indirecte se produc la distanta de locul de aplicare a fortelor traumatice! fiind

determinate de deformari osoase la distanta.

0racturile oaselor tubulare se produc prin mecanisme de dislocatie! fle$ie! tasare si

torsiune.

Mecanismul de dislocatie


12/14

Mecanismul de fle8ie


13/14

-mi$te

ovirea cu un corp dur cu suprafata de contact limitata determina aparitia unor fracturi cu

infundare a esc*ilelor" in unele cazuri forma esc*ilelor reflecta dimensiunile si forma

suprafetei de contact a obiectului vulnerant. )n cazul propagarii tangentiale a fortelor

traumatice! actiunea suprafetei de contact a corpului vulnerant va fi neuniform repartizata!

rezultand fracturi in terasa! adica esc*ilele osoase sau marginile fracturii vor fi pozitionate

in trepte. >biectele cu suprafata de contact sferica produc fracturi multiesc*illoase formatesi linii meridionale ecuatoriale. Se produce infundarea compactei in spongioasa! rezultand

o depresiune ce reflecta forma sferica a obiectului vulnerant.

>biectele contondente cu muc*ii si cele alungite de forma cilindrica produce de regula

focare de fractura formate din 2 sau mai multe esc*ile delimitate de 2 sau mai multe linii

arcuite de fractura si buna longitudinala infundata situata sub nivelul celor arcuite. leziunile

produse prin actiunea obiectelor contondente cu suprafata mare de contact %plan dur& sunt

consecinta deformarilor locale si gnerale ale craniului.

ocarul de fractura multiesc*iloasa este format din linii ecuatoriale si meridionale! frecvent

cu infundarea fragmentelor. Traiectul liniilor de fractura depinde de locul de aplicare si dedirectia de propagare a fortelor traumatice. )nitial are loc producerea unei fracturi liniare de

la care iradiaza alte linii de fractura care se unesc intre ele.

ractura liniara directa este o solutie de continuitate care apare in locul de aplicare a fortei

traumatice! initial la nivelul tabliei interne unde este mai evidenta si are lungimea mai

mare! si ulterior se prelungeste pe tablia e$terna.

ractura liniara indirecta este o solutie de continuitate care apare la distanta de locul de

aplicare a fortelor traumatice pe tablia interna si se prelungeste pe tablia e$terna in directie

diametral-opusa. 'ceasta fractura este rezultanta deformarii generale a craniului.

Cele mai frecvente fracturi ale bazei craniului se produc dupa impac occipital! iar cele de lanivelul calotei craniene apar mai frecvent dupa impact frontal. 'ctiunea vulneranta e$terna

sagitala asupra cutiei craniene creste incidenta fracturilor calotei craniene asociata cu

fractura de baza de craniu.

Dpdv statistic fracturile calotei si bazei craniului au o relatie direct proportionala cu leziunile

traumatice cerebrale! in timp ce fracturile masivului facial se asociaza cu leziunile

meningee! in special *emoragia subara*noidiaca si leziunile a$onale difuze.

LE=I7NILE ICE"ALE

Tabloul lezionale de la nivelul organelor parenc*imatoase cuprinde o paleta larga de

elemente posttraumatice! de la *emoragii subcapsulare pana la dilacerari masive siavulsii.

Eemoragiile superficiale de dimensiuni reduse si rupturile tisulare izolate pot fi produse

prin lovire cu obiecte contondente cu suprafata de contact limitata. Rupturile numeroase

asociate cu *emoragii masive pot fi consecinta unor loviri de intensitate crescuta cu

obiecte grele.

Dilacerarea partiala sau totala cu pierderea ar*itectonicii organului se produce de regula

prin comprimare intre 2 planuri dure.

eziunile organelor cavitare sunt mai rare! in special in lipsa continutului. Eemoragiile

locale! parietale ale organelor cavitare! rupturile si avulsiile pot fi produse atat prin lovireputernica! cat si prin comprimare.

eziunile de la nivelul aparatelor de fi$ate ale organelor interne! avulsia organelor

13


14/14

parenc*imatoase si cavitare se observa in cadrul actiunii unor forte traumatice de

intensitate sporita! in special in cadere. ocalizarea acestor leziuni poate fi e$plicata prin

diferenta intre viteza decelerarii sc*eletului si organelor si depasirea pragului de

elasticitate a aparatului de fi$are.

14

ml tanatotraumologia 234 (7)

Documents