mitropolia bucuresti
DESCRIPTION
geographyTRANSCRIPT
Tema nr. 2
Managementul resurselor si activitatilor turistice
Dealul Mitropoliei
Dragi turisti avem aici Dealul Mitropoliei sau Dealul Patriarhiei cum mai
este el cunoscut, un punct istoric, cultural, arhitectonic si turistic foarte important
pe harta Bucurestiului. Din punct de vedere confesional este un reper pentru
ortodoxismul din Romania, aici fiind in prezent sediul Patriarhiei Romana si
resedinta Patriarhului, Preaferictul Daniel.
Avand ca reper Biserica patriarhiei, aflata in centrul pietei de pe Dealul
Patriarhiei, celelalte constructii sunt amplasate astfel: la Vest vechile chilii,
transformate ulterior în birourile Patriarhiei, la sud-est Palatul Patriarhal, la est
Paraclisul și Camera Deputaților, iar la nord Clopotnița.
Cele mai importante obiective turistice sunt urmatoarele:
Biserica Patriarhiei
Biserica Patriarhiei, care poarta hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, a fost
construită între anii 1654-1658 de Constantin Șerban Basarab Cârnul și soția
acestuia Bălașa, și sfințită de Mihnea al III-lea în 1658. Imediat după sfințire
biserica a fost transformată în Mitropolia țării. După primul război mondial
Mitropolia este transformată în Patriarhie.
Ca aspect general biserica este o copie a bisericii din Curtea de Argeș,
turlele fiind asemănătoare cu biserica lui Neagoe Basarab. Biserica a fost restaurată
de mai multe ori, în 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, motiv pentru
care în prezent construcția nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului
aducându-i-se diverse completări și ajustări.
Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov sau Dimitrie cel
Nou, așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774
. Paraclisul Palatului Patriarhal:
Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroasă din tot ansamblul
mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei. Clădit în secolul al XVII-lea împreună cu
palatul, paraclisul este refăcut 1723. Amintirea acestui moment se regăsește pe
inscripția grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra ușii. Inscripția este
în versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect
inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-
1731) sunt prezentați ca fiind ctitrii lăcașului de cult, ei de fapt fiind restauratorii
acestuia.
Clopotnița din Dealul Patriarhiei
La momentul zidirii clopotniței complexul mănăstiresc era înconjurat de
ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de
aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți
de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe.
Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu,
venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților
desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei.
Palatul Camerei Deputaților
Palatul a fost construit în 1907 după planurile arhitectului Dimitrie
Maimarolu, pe locul unde era Divanul Domnesc, la rândului fiind construit pe
locul unor vechi construcții mănăstirești. Palatul este construit în stil neoclasic, fața
acestuia are 80 m, iar în partea centrală a acesteia prezintă un peristil, în
componența căruia intră 6 coloane ionice. În interiorul palatului sunt amplaste
busturi, în bronz, marmură și picturi, ale marilor figuri politice din istoria
României. Palatul conține și o bibliotecă cu peste 11.000 texte ale unor dezbateri
parlamentare, monitoare oficiale, etc și peste 7.000 de cărți.
Palatul Patriarhal
Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a fost construită pe timpul
lui Constantin Șerban Cârnul cu scopul de a fi locuință pentru starețul mănăstirii.
După 1668, când Radu Leon numește mănăstirea ca noul sediu al mitropoliei țării,
vechiul palat este refăcut și i se aduc diverse adăugiri, de-a lungul timpului,
palatului îi sunt construite corpuri noi. Între 1932-1935 arhitectul Gheorghe
Simotta adaugă un corp palatului, astăzi corpul principal al palatului, format din
sala mare a Tronului, cancelariile Patriarhiei, apartamentul Patriarhului și alte
câteva încăperi.
Pereții palatului prezintă o serie de picturi în care sunt reprezentate câteva
momente ale istoriei mănăstirii, dar și episoade din istoria României. Camerele
sunt înfrumusețate cu tablouri și sculpturi înfățișindu-i pe câțiva din capii
Patriarhiei Române. În interiorul palatului sunt expuse în vitrine veșminte scumpe
și obiecte bisericești folosite în efectuarea servciului religios.
Pe langa aceste obiective turistice imprtante mai putem vizita aici si
monumente cu o mare insemnatate istorice precum statuia lui Alexandru Ioan
Cuza, care a fost dezvelită în data de 20 martie 2004.Statuia, inaugurată la 184 de
ani de la nașterea domnitorului român, a fost sculptată de Paul Vasilescu.
Oficialitățile române au privit amplasarea statuii în București ca pe o reparare
morală și istorică, întrucât capitala României nu avea nicio statuie a primului
domnitor al României moderne.Patriarhul Teoctist a ținut să precizeze că
amplasarea statuii în dealul Patriarhiei nu a fost întâmplătoare, aici fiind locul în
care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al României.
Alt monument important a fost Ceasornicul de soare sau Tunul meridian
care din pacate in prezent nu mai exista. Locul în care a fost amplasat acesta nu
este bine cunoscut, dar se știe că se afla în apropierea clopotniței. A fost amplasat
pe Dealul Mitropoliei în 1845 și a funcționat până în 1848, fiind distrus de
populația nemulțumită a Bucureștiului odată cu arderea Regulamentului Organic.
Ceasul era format dintr-un mecanism destul de simplu, dar ingenios. Pe un
soclu de marmură era așezat un cadran solar, un sistem bazat pe lentile și o țeavă
de tun. Din construcție lentilele și tunul erau în așa fel așezate încât razele solare să
focalize pe lentile, iar energia solară rezultată era pusă în contact cu praful de
pușcă al tunului. Bubuitura de tun care urma se auzea în tot Bucureștiul, vestindu-
le locuitorilor că este amiază.
Toate obiectivele turistice si monumentele pe care vi le-am prezentat sunt
elemente de patrimoniu importante ale Romaniei, ele asociindu-se chiar intr-un
complex de patrimoniu cu mare incarcatura istorica si religioasa pentru poporul
roman.