ministerul tineretului Și...

Raport de cercetare

BENEFICIAR:

MINISTERUL TINERETULUI ȘI

SPORTULUI

STUDIU: Servicii de cercetare sociala pentru realizarea lucrării de

cercetare ”Evaluarea activității de tineret si a programelor in

domeniul tineretului pentru perioada 2010-2015”

LOT II

1

Cuprins INTRODUCERE ................................................................................................................................ 2

METODOLOGIA STUDIULUI ............................................................................................................ 3

Ancheta .......................................................................................................................................... 3

Analiza desk-research .................................................................................................................... 3

Analiza documentelor ..................................................................................................................... 3

Panelul de experți .......................................................................................................................... 3

Interviurile de profunzime ............................................................................................................... 3

Focus grupuri ................................................................................................................................. 3

Studii de caz ................................................................................................................................... 3

REZULTATE ...................................................................................................................................... 5

Desk research ................................................................................................................................ 5

Ancheta ........................................................................................................................................ 27

Relevanță ..................................................................................................................................... 27

Eficacitate ..................................................................................................................................... 33

Eficiență ....................................................................................................................................... 35

Evaluarea colaborării cu Ministerul Tineretului și Sportului .......................................................... 37

Utilitatea ....................................................................................................................................... 42

Sustenabilitatea ............................................................................................................................ 47

CONCLUZII ..................................................................................................................................... 53

RECOMANDĂRI .............................................................................................................................. 56

2

INTRODUCERE Obiectivul general al studiului a constat în prestarea de servicii pentru evaluarea programelor în domeniul tineretului realizate în perioada 2010 – 2015 și a activităților de tineret subsecvente acestora (programul de centre de tineret - P1, programul de susținere a acțiunilor de tineret -P2 și programul pentru dezvoltarea si diversificarea ofertei de servicii si programe pentru tineri, în special studenți - P4)

Evaluarea activității de tineret și a programelor Ministerului Tineretului și Sportului a fost efectuată pe baza a cinci criterii: relevantă, eficacitate, eficientă, utilitate, sustenabilitate.

În ceea ce privește relevanta, ne-am propus să aflam în ce măsură obiectivele proiectelor răspund unor nevoi sau probleme reale ale tinerilor. Pentru a identifica eficacitatea acestor proiecte, vom observa în ce măsură proiectele proprii/în parteneriat ale MTS si ale DJST/DSTMB si cele finanțate prin concursurile de proiecte au condus la atingerea obiectivelor si rezultatelor planificate. Măsurarea eficienței a presupus identificarea gradului în care proiectele au fost realizate la un cost rezonabil în termeni de resurse financiare si umane alocate. De asemenea, am dorit să aflăm dacă resursele necesare implementării proiectelor au fost disponibile, suficiente si la timp acordate, precum și dacă ar fi putut fi obținute aceleași rezultate cu mai puține resurse. Măsurarea utilității a constat în identificarea măsurii în care proiectele au produs rezultate în rândul tinerilor, ONG-urilor sau comunității în care acestea s-au desfășurat. O altă întrebare la care ne-am propus să răspundem a fost: “În ce măsură rezultatele si impactul proiectelor corespund așteptărilor tinerilor?’ Sustenabilitatea proiectelor a fost determinată de măsura în care proiectele au îndeplinit condiții pentru menținerea și multiplicarea efectelor pozitive după finalizarea lor.

3

METODOLOGIA STUDIULUI Metodologia studiului realizat a constat într-un mix cantitativ-calitativ, incluzând analiza unor date existente (ex. indicatori statistici), dar și culegerea și analiza unor informații de natură empirică. În sinteză, metodologia propusă vizează următoarele tehnici și paliere de extragere a informației:

Ancheta Această metodă a presupus realizarea unui sondaj de opinie în rândul beneficiarilor de finanțare, pentru a surprinde percepțiile acestora despre rezultatele si impactul proiectelor proprii. Ancheta a fost derulată online, cadrul de eșantionare fiind compus din totalitatea proiectelor care au fost finanțate de către Ministerul Tineretului și Sportului în perioada 2010-2015. Numărul total de chestionare completate a fost de 226, eșantion care, pentru o populație de 824 proiecte, admite o marjă maximă de eroare de+/- 6%, la un nivel de încredere de 95%.

Analiza desk-research Analiza desk research a vizat indicatorii cantitativi ai fiecărui proiect (tipologie, nr. beneficiari, buget), datele fiind agregate și analizate la nivel județean sau în raport cu alte variabile relevante.

Analiza documentelor A fost analizat cadrul metodologic de selecție a proiectelor pentru cele 3 programe, pentru perioada 2010-2015, fiind subliniate etapele procedurale care au fost stabilite, criteriile care au fost folosite pentru stabilirea eligibilității și selecția proiectelor, modul în care decurge finanțarea și derularea proiectelor , precum și pentru decontarea sumelor cheltuite.

Panelul de experți Panelul de experți s-a întrunit într-o primă ședință la începutul proiectului, pentru a stabili și adecva metodologia și planul de lucru cu starea de fapt (disponibilitatea unor date sau informații necesare structura și distribuția teritorială a beneficiarilor, alte aspecte organizatorice). O a doua întâlnire e programată după recepția draftului de raport.

Interviurile de profunzime Interviurile de profunzime și-au propus să identifice percepțiile și opiniile stakeholders-ilor cu privire la procesualitatea presupusă de derularea celor trei programe, modul în care a decurs implementarea proiectelor, informații despre cele 5 dimensiuni urmărite și alte interogațiile-cheie asociate demersului de evaluare. Au fost derulate 10 interviuri de profunzime cu manageri de proiecte, reprezentanți ai ONGT (beneficiari ai finanțărilor MTS), consilieri de tineret, responsabili de implementarea celor trei programe evaluate, interviurile distribuite astfel:

- 4 în cadrul Direcțiilor Județene de Sport și Tineret (Alba, Dâmbovița, Olt, Vaslui) - 4 în cadrul Centrelor de Tineret (Bistrița-Năsăud, Botoșani, Covasna, Hunedoara) - 2 în cadrul ONG-urilor (Asociația “Grupuri Locale de Tineret” Iași, Asociația pentru

Promovarea Copiilor Tineri și Talentați București)

Focus grupuri Pentru a surprinde interacțiunea de idei și opinii și a testa validitatea unor cazuri, situații, permițând iterarea unor aspecte considerate mai puțin relevante din perspectivă individuală, a fost derulat un focus-grup cu beneficiarii finanțării programului P2, la Cluj-Napoca, organizații non-guvernamentale de tineret, selectate din cadrul concursurilor locale de proiecte.

Studii de caz Studiile de caz, derulate în cazul a trei proiecte / beneficiari de succes pentru a surprinde factorii de reușită și bunele practici, au presupus atât analiza documentelor, cât și interviuri, pentru a avea

4

o imagine cât mai completă asupra cauzelor reușitei unui proiect, a relevanței sale exemplificatoare. Au fost selectați următorii beneficiari de finanțare:

- Programul P1: Centrul de Tineret “Mansarda” Reșița, - Programul P2: Direcția Județeană de Sport și Tineret Cluj, - Programul P4: Ministerul Tineretului și Sportului.

5

REZULTATE

Desk research Datele comparative din Tabelul 1 ne arată că avem o creștere a numărului de programe P4 între 2011 și 2015 la nivel central, de la 34 în 2011, la 56 în 2012-2013 și 87 în 2014-2015. Proporția proiectelor care sunt organizate în parteneriat de mai multe instituții scade dinspre 2011 înspre 2015. În fiecare an au fost finanțate mai multe tipuri de proiecte. Cele mai multe finanțări s-au primit pentru cursuri/stagii/traininguri și pentru campanii de informare pe diverse subiecte. Domeniile de intervenție cele mai des finanțate sunt cele ce țin de cultură și educație non-formală pentru 2014-2015 respectiv, participare civică pentru 2012-2013 și 2011. În fiecare an s-a pus, totuși, accentul și pe educație și participarea de tip economic.

În 2011, din cele 34 de proiecte, 33 au declarat un număr de participanți (în medie 1485 pe eveniment – asta în special datorită festivalurilor și campaniilor care urcă media de participanți) iar 29 de proiecte au declarant că au și beneficiari (5341 de beneficiari în medie). Tot în acest an MTS a alocat în medie 18.245 de lei pe proiect. În rândul celor 8 proiecte în care suma a fost decontată, acest decont a fost, în medie, de 18.245 pe proiect. Tot în 2011 cele 30 de proiecte au reușit să atragă în medie 13.519 lei din ale fonduri.

Pentru perioada 2012-2013, 50 de proiecte din cele 56, au declarat că au participanți. În medie numărul de participanți în proiecte a fost de 1030 (media este din nou crescuta de proiectele foarte mari cum sunt festivalurile sau diferitele campanii de informare). 36 de proiecte au avut în medie 4182 de beneficiari, în această perioadă. Media sumelor alocate de MTS este de 22.088 lei pe proiect. 17 dintre aceste proiecte au avut fiecare suma decontată în medie de 28.124 de lei. În plus, 50 de proiecte au atras fonduri din alte surse, în medie de 6.258 lei.

2014-2015 este perioada în care au fost implementate cele mai multe proiecte, 87. Din acestea 26 au fost organizate în parteneriat între diverse instituții. Despre 21 dintre proiecte știm că au fost organizate de MTS, iar restul de 66 de diverse asociații și organizații. 46 de proiecte au avut și participanți (în medie 432 de participanți pe proiect), iar pentru 42 de proiecte au fost raportați și beneficiarii (în medie 2653 de beneficiari pe proiect). În medie, fiecare din cele 87 de proiecte au avut alocat un buget de 32.547 lei. Pentru 24 dintre proiecte s-a decontat o sumă medie pe proiect în valoare de 39.635 lei. Mai mult, 44 de proiecte au reușit să atragă și alte fonduri pentru finanțare. Media acestor fonduri pe proiect a fost de 6.937 lei.

6

Tabelul 1: Evaluarea activității în cadrul programului pentru dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii și programe pentru tineri, în special studenți – P4, pentru anii 2014-2015, 2012-2013 și 2011 la nivel central

Ani Nr.proiecte (total)

…în parteneriat

…tip proiecte …domeniul de intervenție

…cu nr. de participanți declarat

…cu nr. de beneficiari declarat

…cu suma alocată de la MTS

…cu suma decontată

…cu alte fonduri atrase

2014-2015

87 din care 21 organizate de MTS

26 1.Campanii: 12 1. Cultura și educație non-formală: 28

46 42 87 24 44

2.Concursuri: 2 2. Muncă și antreprenoriat: 12

3.Cursuri/stagii: 37 3. Participare și Voluntariat: 18

4.Evenimente: 3 4.Sănătate,sport și recreere: 4

5.Simpozion: 1 5. Nespecificat: 25

6.Tabere: 2

7.Nespecificat: 28 Media nr. de participanți: 432

Media nr. de beneficiari: 2.653

Media sumelor alocate de MTS: 32.547

Media sumelor decontate: 39.635

Media altor fonduri atrase: 6.937

2012-2013

56 30 1. Campanii: 14 1. Participare civică: 23

50 36 55 17 50

2. Concursuri: 1 2. Participare culturală: 7

3. Conferințe: 2 3. Participare economică: 9

4.Cursuri/training: 17

4. Participare la educație: 12

5.Evenimente: 2 5.Nespecificat: 5

7

6. Festivaluri: 3

7. Simpozioane: 3

8. Tabere: 3

9. Nespecificat: 11 Media nr. de participanți: 1030

Media nr. de beneficiari: 4182




2011 34 20 1. Campanii: 6 1. Participare civica: 28

33 29 34 8 30

2. Congres: 1 2. Participare economică: 5

3.Cursuri/training: 15

3.Nespecificat: 1

4. Evenimente: 3

5. Festivaluri: 3

6. Simpozion: 1

7. Tabere: 2

8. Nespecificat: 3 Media nr. de participanți: 1485





8

Tabelul 2: Evaluarea activității în cadrul programului de susținere a acțiunilor de tineret– P2, pentru anii 2014-2015, 2012-2013, 2011 și 2010 la nivel central Ani Nr.proiecte

(total) În parteneriat

Tip proiecte Domeniul de intervenție

Cu nr. de participanți declarat

Cu nr. de beneficiari declarat

Suma alocată de la MTS

Suma decontată

Alte fonduri atrase

2014-2015

827 615 1.Activități educaționale și culturale: 32

1. Cultura și educație non-formală: 350

751 814 814 816 327

2. Ateliere de muncă: 36

2.Muncă și antreprenoriat: 44

3. Campanii de informare: 207

3. Participare și voluntariat: 266

4. Centre de resurse: 6

5. Sănătate, sport și recreere: 163

6. Concursuri: 90

7. Conferințe, mese rotunde, dezbateri: 19

8. Cursuri, seminarii, stagii: 151

9. Evenimente: 118

10. Festivaluri: 81

11. Întâlniri de lucru: 15

12: Manifestări sportive: 34

13: Tabere: 67

Media nr. de participanți: 177

Media nr. de beneficiari:

Media sumelor alocate de MTS:

Media sumelor decontate:

Media altor fonduri atrase:

9

1046 5043 lei 5152 lei 4666 lei

2012-2013

766 628 1.Activități educaționale și culturale: 39

1. 2 Mai – Ziua Națională a Tineretului: 14

709 762 761 762

311




3. Dezvoltarea și diversificarea acțiunilor de timp liber, vacanță, sport și turism pentru tineri: 22


4. Parteneriate: 4

5. Concursuri: 82 5. Participare civica: 315


6. Participare economică: 37



8. Evenimente: 107

9. Festivaluri: 32

10. Întâlniri de lucru: 27

11. Manifestări sportive: 13

12. Tabere: 59


Media nr. de beneficiari:

Media sumelor alocate de MTS:


Media altor fonduri atrase:

10

1223 3983 lei 3731 lei 4656 lei

2011 402 353 1.Activități educaționale și culturale: 12

1. Ziua Națională a Tineretului: 11

401 401 396 394 141


2. Cultura și educație non-formală:12

3. Campanie de informare: 94

3. Parteneriate: 9


4. Participare civica: 337

5. Concursuri: 33 5. Participare economică: 21



7. Curs, seminar, stagiu: 94

8. Evenimente: 65

9.Festivaluri: 14

10.Manifestări sportive: 14

11. Tabere: 34



Media sumelor alocate de MTS: 3218 lei

Media sumelor decontate: 3099 lei

Media altor fonduri atrase: 3668 lei

2010 284 248 1.Activități educaționale și culturale: 14

1. Ziua Internațională a Tineretului: 4

284 284 276 276 118



11


3. Reducerea factorilor de risc care conduc la marginalizare si excludere socială: 28


4. Parteneriate: 3

5. Concursuri: 26 5. Participare civica: 106


6. Participare economică: 23



8. Evenimente: 35 8. Dezvoltarea si diversificarea acțiunilor de timp liber, vacanta, sport si turism: 6

9.Festivaluri: 12

10.Manifestări sportive: 8

11. Tabere: 30



Media sumelor alocate de MTS: 5687 lei


5576 lei

Media altor fonduri atrase: 3965 lei

12

Pe baza datelor din Tabelul 2 care vizează evaluarea activității în cadrul programului de susținere a acțiunilor de tineret (P2) la nivel de țară, aflăm că între 2010 și 2015 numărul total de astfel de proiecte este în creștere (284 în 2010, 402 în 2011, 766 în 2012-2013 și 827 în 2014-2015). Dintre aceste proiecte în parteneriat au fost realizate: 248 în 2010, 353 în 2011, 628 în 2012-2013 și 615 în 2014-2015. Tipurile de proiecte cel mai des finanțate au fost cursurile, seminariile și stagiile de formare, alături de campaniile de informare diverse. Între 2010 și 2013 cele mai vizate domenii de intervenție au fost cele ce țin de participarea civică (e posibil datorită unui deficit de democrație perceput la nivel de România). Proiectele din 2014-2015 au avut, cel mai adesea, ca domeniu de intervenție, cultura și educația non formală.

În 2010 cele mai importante tipuri de proiecte, pentru care s-a obținut cel mai adesea finanțare, au fost cursurile, seminariile, stagiile (84), urmate de diferitele tipuri de campanii de informare (49), diverse evenimente (35) și tabere cu scop educativ (30). Ca și domeniu de intervenție, majoritatea s-au axat pe participarea civică (106) și participare educațională (76). Tot în acest an, din cele 284 de proiecte realizate toate au declarat că au avut participanți (în medie 172 de participanți pe eveniment), toate au declarat și beneficiari (în medie 1041 de beneficiari), 276 de proiecte au beneficiat de finanțare de la MTS (în medie 5687 de lei pe proiect), 276 de proiecte au decontat sume în medie de 5576 lei și 118 au reușit să atragă fonduri și din alte surse (în medie 3965 de lei pe proiect).

Pentru 2011, tipurile de proiecte cel mai des finanțate au fost campaniile de informare (94) la egalitate cu cursurile, dezbaterile și seminariile (94) și urmate de diverse alte tipuri de evenimente (65) și de tabere (34). De departe cel mai vizat domeniu de intervenție a fost participarea civică (337 de proiecte). Din totalul de 402 de proiecte, în 401 se declară participanți (în medie 170 de participanți pe proiect), 401 de proiecte au beneficiari (în medie 1179 pe proiect), 396 primesc finanțare de la MTS (3218 lei în medie), 394 decontează sume în medie de 3099 lei și 141 de proiecte atrag sume și din alte părți, în valoare medie de 3668 lei.

În perioada 2012-2013 s-au finanțat 766 de proiecte, cele mai multe fiind cursuri, seminarii și stagii (177), apoi campanii de informare diverse (161), evenimente (107) sau concursuri (82). Din nou domeniul de intervenție cel mai vizat a fost participarea civică (315 proiecte), urmat de participarea la educație (245 de proiecte) sau cultură și educație non-formală (129 de proiecte). 709 proiecte P2 declară că au avut participanți (în medie 271 pe proiect), 762 de proiecte declară că au avut beneficiari, (medie 1223 pe proiect), 761 dintre proiecte au fost finanțate de MTS (în medie cu 3983 de lei pe proiect), 762 au decontat diverse sume, în medie de 371 de lei și încă 311 proiecte au reușit să atragă și alte surse de finanțare (în valoare medie de 4656 de lei pe proiect).

Între 2014 și 2015 au fost finanțate 827 de proiecte. Cele mai multe au fost campanii de informare sub diferite forme și pe diferite teme (207), apoi cursuri, seminarii, stagii (151), urmate de tipuri diverse de evenimente (118) și de festivaluri (81). Domeniile de intervenție vizate au fost: cultură și educație non-formală (350), participare și voluntariat (266), sănătate, spor și recreere (163) și muncă și antreprenoriat (44). Din totalul de proiecte, 751 au declarat numărul de participanți (177 în medie), 814 au declarat numărul de beneficiari (în medie 1046 de beneficiari pe proiect), tot 814 declară suma alocată de MTS (în medie 5043 lei pe proiect), 816 declară suma decontată (5152 lei în medie) și 327 au reușit să atragă fonduri în valoare medie de 4666 lei.

13

Tabelul 3: Numărul de proiecte de susținere a acțiunilor de tineret – P2 realizate în fiecare județ pentru anii 2014-2015, 2012-2013, 2011 și 2010 Județ Proiecte

2014-2015

...din care organizate de DJST

Proiecte 2012-2013


Proiecte 2011


Proiecte 2010


AB 25 15 25 10 10 9 7 3

AG 27 20 21 13 7 5 6 5

AR 20 4 26 11 17 10 6 4

BC 20 10 26 12 8 4 4 4

BH 23 12 20 9 14 4 10 5

BN 41 27 35 24 11 8 7 5

BR 29 21 32 24 17 14 10 8

BT 18 6 23 11 18 8 8 5

BV 19 4 20 5 10 3 6 2

BZ 24 24 11 11 4 1 3 0

CS 9 5 12 7 4 2 3 1

CT 48 33 37 25 15 8 7 4

CL 15 11 17 12 7 5 4 3

CJ 27 16 41 24 18 10 9 5

DB 17 11 19 12 8 5 7 2

DJ 24 10 20 8 9 6 9 2

GL 14 11 7 5 8 5 4 4

GR 14 7 16 10 5 4 8 5

GJ 22 10 17 7 5 4 9 5

HD 0 0 0 0 13 6 6 0

HR 29 13 35 12 20 14 16 7

IL 11 10 5 5 4 4 2 2

IS 30 14 27 14 14 7 16 13

IF 10 6 11 10 5 5 0 0

MM 19 4 21 7 15 4 5 2

MH 29 13 26 11 11 4 11 3

MS 12 5 10 8 17 4 10 4

NT 0 0 0 0 9 5 11 7

OT 23 12 26 9 9 6 9 5

PH 27 20 25 13 15 10 8 6

SM 17 11 6 6 1 1 4 1

SJ 17 15 17 11 6 4 5 3

SB 24 10 22 11 17 9 11 5

SV 22 11 22 14 0 0 0 0

TR 17 13 12 6 4 3 2 2

TM 20 8 14 8 4 0 7 4

14

TL 10 10 8 8 2 2 2 2

VS 20 13 13 7 5 2 7 3

VL 37 21 22 14 19 17 10 8

VN 17 11 19 13 16 14 13 8

Total 827 477 766 427 402 236 284 157

Tabelul 3 rezumă numărul de proiecte P2, de susținere a acțiunilor de tineret derulate între 2010 și 2015 la nivelul fiecărui județ care a solicitat finanțare. Totodată, evidențiază câte dintre acestea au fost organizate, în fiecare perioadă, de Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret. O privire de ansamblu ne arată că în 2014-2015, dintre cele 827 de proiecte, 477 au fost organizate de DJST, în 2012-2013 din 766, 427 au fost organizate de DJST, în 2011 din 402 în total, 236 au fost organizate de DJST și în 2010 din totalul 284 de proiecte, 157 au primit susținerea DJST a diferitelor județe. Din lista de județe care au accesat proiecte de susținere a acțiunilor de tineret, în toate perioadele surprinse în Tabelul 3, lipsește județul Covasna.

În 2010 cele mai multe proiecte P2 au fost implementate în Iași și Harghita (câte 16 în fiecare) din care numere importante au fost organizate de DJST a acestor județe (13 pentru Iași și 7 pentru Harghita). După acestea, pentru 2010, Vrancea se remarcă cu un număr mare de proiecte P2 (13 din care 8 organizate de DJSP), la fel și Neamț sau Mehedinți (câte 11). La celălalt capăt al scalei, dintre județele care au proiecte implementate, cele mai puține sunt în Ialomița, Tulcea și Teleorman, fiecare cu câte 2.

2011 aduce o creștere în numărul de proiecte de susținere a acțiunilor de tineret în fiecare județ, semn că programul devine tot mai eficient. Harghita este din nou pe primul loc la implementarea acestor proiecte cu 20 (din care 14 organizate de DJST). Vâlcea este următorul județ cu 19 proiecte (17 organizate de DJST). Apoi, urmează Cluj cu 18 (10 organizate de DJST) și Botoșani tot cu 18 (8 prin DJST). Județele cu cele mai puține proiecte sunt Satu-Mare (1) și Tulcea (2). În mod evident, aici le-am inclus doar pe cele care au implementat cel puțin un proiect, deoarece sunt și câteva județe fără nici un P2.

Perioada 2012-2013 aduce, în mod evident, la o creștere și mai mare a numărului de proiecte P2 implementate, comparativ cu anii anteriori. Cele mai multe proiecte de susținere a acțiunilor tinerilor se derulează în județul Cluj – 41 (24 din ele prin DJST). În județul Constanța au fost organizate 37 de astfel de proiecte. După aceste județe urmează Bistrița-Năsăud și Harghita cu câte 35 de astfel de proiecte. Cele mai puține proiecte P2 le găsim în județele Ialomița (5), Satu-Mare (6 – toate organizate de DJST) și Galați (7). Și aici am ținut cont doar de județele care au atras astfel de proiecte.

Pentru 2014-2015 observăm o creștere a numărului total de proiecte, în ciuda faptului că o bună parte din județe implementează mai puține proiecte de susținere a acțiunilor de tineret față de perioada anterioară. Constanța se remarcă cu cel mai mare număr de proiecte P2 (48 din care 33 organizate de DJST). Următorul județ ca număr de proiecte este Bistrița-Năsăud cu 41 (27 organizate prin DJST). Pe a treia poziție se află județul Vâlcea cu 37 de proiecte (21 prin DJST). Dintre județele care au implementat, în perioada 2014-2015, cele mai puține sunt astfel de proiecte se remarcă Caraș-Severin (9), Ilfov și Tulcea (cu câte 10) sau Ialomița (11).

15

Nr. de proiecte 2010-2011, programul P2, la nivel de județ.

16


17


min max

Maramureş

Salaj

Cluj

Bistrita Nasaud

Mures

Alba

Arad

Timis

Caras-‐Severin

HunedoaraSibiu Brasov

Covasna

Harg hita

Suceava

Botosani

Iasi

Neamt

BacauVaslui

GalatiVrancea

BrailaTulcea

ConstantaCalarasi

Ialomita

Buzau

Prahova

Dambovita

Giurg iu

Teleorman

Arg esValcea

Gorj

Mehedinti

Dolj

Olt

Satu Mare

Bihor

17

41

20

20

9

29

22

0

25

27

17

19

23

12

24

37

23

17

14

15 48

10

11

29

24

27

17

14 17

20 20

0

19

29

22

0

30

18

24

Ilfov

0

10

27

18

Tabelul 4: Evaluarea activității din centrele de tineret – P1, pentru anii 2015, 2014, 2013, 2012, 2011 și 2010 în fiecare județ 2015

DJST

Nr. participanți

Nr. total participanți

Nr. total beneficiari

Nr. proiecte Nr.total

proiecte

Informare Consiliere

Ed. nonformala

Informare și

documentare

Consiliere și consultanță

Educație non formală

Argeș 100 40 120 260 1,800 2 0 3 5 Bihor 690 112 1,370 2,172 2,960 4 2 12 18 Bistrița N. 100 60 30 190 1,500 2 2 1 5 Botoșani 176 85 46 307 3,500 5 2 3 10 Brașov 235 50 400 685 2,750 2 1 1 4 Buzău 30 70 400 500 1 500 1 2 2 5 Caras Sev 530 0 400 930 8,000 2 0 1 3 Călărași 2000 130 350 2480 10000 2 2 2 6 Cluj 250 150 3,000 3,400 4,500 2 2 2 6 Covasna 500 150 150 800 6,000 2 2 1 5 Dolj 473 112 220 805 2,130 5 2 2 9 Galați 50 40 70 160 1,100 2 1 3 6 Giurgiu 350 0 22 372 880 4 0 2 6 Gorj 50 30 85 165 2,700 3 1 5 9 Harghita 220 0 255 475 1,020 2 0 3 5 Hunedoara 405 50 146 601 28,000 6 2 5 13 Iași 7,080 329 89 7,498 40,000 10 7 5 22 Maramureș 566 130 248 944 3,332 5 3 11 19 Mehedinți 282 60 190 532 2107 7 1 3 11 Mureș 90 0 0 90 300 3 0 0 3 Prahova 120 0 202 322 1 622 2 0 5 7 Sălaj 2 25 50 77 1,500 1 1 1 3 Sibiu 229 10 750 989 14,320 6 1 13 20 Suceava 40 0 20 60 800 1 0 1 2 Teleorman 100 345 30 475 2,500 3 3 1 7 Timiș 40 0 40 80 120 1 0 1 2 Tulcea 30 25 75 130 1,470 1 1 3 5 Vâlcea 2,680 25 23 2,728 5,700 4 1 1 6 Vrancea 507 80 200 787 1,580 2 0 2 4 Total 17,925 2,108 8,981 29,014 150,569 92 39 95 226 Medie 618 73 310 1,000 5,577 3 1 3 8

2014

19

DJST

Nr participanți

Nr. total participanți

Nr. total benefici

ari

Nr. Proiecte Nr.total

proiecte

Informare Consiliere

Ed nonformala

Informare și documentare



Argeș 70 0 260 330 1,620 2 0 3 5 Bihor 1,781 120 950 2,851 4,420 4 2 12 18 Bistrița-N 330 30 30 390 1,600 2 1 1 4 Botoșani 155 109 65 329 2,665 2 4 3 9 Brașov 100 50 300 450 2,700 1 1 1 3 Buzău 100 0 850 950 2,750 1 0 5 6 Caras S 1,500 200 800 2,500 13,500 1 1 1 3 Călărași 300 100 200 600 1,100 2 2 2 6 Cluj 300 300 450 1,050 5,400 4 4 8 16 Covasna 100 50 120 270 3,350 2 2 4 8 Dolj 80 120 260 460 1,640 3 1 2 6 Galați 175 0 50 225 1,100 2 0 2 4 Giurgiu 20 0 65 85 950 1 0 4 5 Gorj 415 20 70 505 2,600 2 1 3 6 Harghita 275 0 50 325 1,000 2 0 2 4 Hunedoara 300 15 121 436 22,500 3 1 5 9 Iași 4,000 2,000 20 6,020 62,000 2 1 1 4 Maramureș 252 290 436 978 2,934 12 9 17 38 Mehedinți 320 180 270 770 2,150 4 3 3 10 Mureș 0 35 50 85 400 0 1 2 3 Prahova 136 200 145 481 11,362 3 10 3 16 Sălaj 300 25 0 325 625 1 1 0 2 Sibiu 279 10 740 1,029 15,620 7 1 13 21 Suceava 0 25 150 175 1,300 0 1 2 3 Teleorman 55 175 120 350 1,140 2 1 2 5 Timiș 30 0 20 50 2,500 1 0 1 2 Tulcea 50 20 45 115 915 2 1 2 5 Vâlcea 4,060 0 140 4,200 7,790 3 0 4 7 Vrancea 110 140 70 320 320 1 2 1 4 Total 15,593 4,214 6,847 26,654 177,951 72 51 109 232 Medie 538 145 236 919 6,136 2 2 4 8

20

2013

DJST

Nr participanți Nr. total

participanți

Nr. total benefici

ari

Nr. Activități

Nr. Total activități Informa

re Consiliere

Ed nonformala

Informare și documentare



Argeș 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Bihor 1,947 125 2,180 4,252 5,495 4 2 12 18 Bistrița N 90 30 50 170 7,200 2 1 2 5 Botoșani 996 261 103 1,360 4,600 3 2 5 10 Brașov 50 0 190 240 1,400 1 0 2 3 Buzău 370 0 120 490 2,040 6 0 6 12 Caras S 500 100 800 1,400 10,000 1 1 2 4 Călărași 100 100 100 300 1,500 3 3 3 9 Cluj 70 50 850 970 7,025 12 10 20 42 Covasna 85 35 4,300 4,420 7,050 10 8 25 43 Dolj 190 0 327 517 4,147 5 0 9 14 Galați 0 100 320 420 1,300 0 1 8 9 Giurgiu 70 0 200 270 900 3 0 2 5 Gorj 30 15 69 114 1,850 1 1 3 5 Harghita 40 105 200 345 2,600 4 8 10 22 Hunedoara 40 0 320 360 12,000 1 0 3 4 Iași 3,000 120 200 3,320 17,290 2 5 2 9 Maramureș 344 57 723 1,124 1,124 17 1 2 20 Mehedinți 140 160 155 455 2,400 6 7 4 17 Mureș 1,350 1,050 975 3,375 6,500 5 5 5 15 Prahova 400 300 2,000 2,700 1,200 2 1 8 11 Sălaj 3 0 0 3 200 1 0 0 1 Sibiu 1,650 75 3,600 5,325 9,580 5 2 18 25 Suceava 50 20 80 150 1,800 1 2 6 9 Teleorman 15 20 350 385 1,450 1 1 3 5 Timiș 60 0 50 110 3,200 1 0 1 2 Tulcea 30 0 10 40 210 1 0 1 2 Vâlcea 100 100 85 285 900 1 6 3 10 Vrancea 300 300 2,000 2,600 4,900 12 15 30 57 Total 12,020 3,123 20,357 35,500 119,861 111 82 195 388 Medie 414 108 702 1,224 4,133 4 3 7 13

21

2012

DJST Nr. participanți Nr. total

participanți Nr. total

beneficiari

Nr. proiecte Nr.total proiecte Informare Consiliere Ed.

nonformala Informare și

documentare Consiliere și consultanță


Arad 200 0 220 420 - 1 0 3 4 Argeș 500 30 450 980 - 1 1 4 6 Bihor 3530 50 2150 5,730 - 4 2 9 15 Botoșani 400 50 50 500 - 3 2 1 6 Brașov 30 50 585 665 - 1 1 5 7 Buzău 175 50 500 725 - 5 1 8 14 Caras Severin 1000 0 300 1,300 - 1 0 1 2 Călărași 100 100 100 300 - 3 3 3 9 Cluj 420 87 1333 1,840 - 6 3 23 32 Covasna 100 200 900 1,200 - 1 1 3 5 Dolj 939 60 810 1809 - 4 1 6 11 Galați 500 0 785 1,285 - 1 0 9 10 Giurgiu 360 0 120 480 - 2 0 3 5 Gorj 530 50 100 680 - 4 2 5 11 Harghita 50 94 550 694 - 2 4 6 12 Hunedoara 0 90 30 120 - 0 3 2 5 Iași 1000 0 25 1,025 - 1 0 1 2 Maramureș 1110 20 600 1,730 - 4 1 3 8 Mehedinți 110 95 360 565 - 6 6 14 26 Mureș 15 50 30 95 - 1 5 2 8 Neamț 693 76 42 811 - 3 1 1 5 Prahova 500 400 2010 2,910 - 2 1 8 11 Sălaj 30 0 100 130 - 2 0 1 3 Sibiu 2270 454 9320 12,044 - 22 18 52 92 Suceava 0 300 600 900 - 0 1 6 7 Teleorman 50 15 140 205 - 1 1 2 4 Timiș 2100 1050 5500 8,650 - 5 7 18 30 Tulcea 70 0 100 170 - 2 0 1 3 Vâlcea 515 65 105 685 - 4 2 2 8 Vrancea 700 170 650 1,520 - 1 1 2 4 București 15 10 861 886 - 1 1 5 7 Total 18012 3616 29426 51054 - 94 69 209 372 Medie 581 117 949 1647 - 3 2 7 12

22

2011

DJST

Informare și documentare Consultanță și consiliere Educație non formală Nr. total

acțiuni Nr. total

participanți Beneficiar

i Buget

aprobat Buget decontat Resurse atrase în

bani Acțiuni Participanți Acțiuni Participanți Acțiuni Participan

ți Arad 1 200 0 0 1 100 2 300 300 4,550 3,045 3,500 Argeș 1 500 1 30 3 290 5 820 2,150 2,000 1,587 1,000 Bihor 3 1169 1 50 2 60 6 1,279 1,419 11,000 0 6,400 Botoșani 5 887 2 84 1 50 8 1,021 2,950 3,300 1,199 0 Brașov 1 30 1 50 5 585 7 665 6,830 5,000 5,000 2,650 Buzău 4 160 1 50 6 215 11 425 3,900 3,000 Călărași 1 50 2 50 3 110 6 210 3,100 2,400 2,400 0 Caraș S 12 650 0 0 24 125 36 775 2,250 4,500 0 11,000 Cluj 2 404 4 405 17 1960 23 2,769 6,310 0 0 40,460 Covasna 0 0 1 100 1 500 2 600 2,500 3,900 2,213 1,200 Dolj 4 516 0 0 4 760 8 1,276 4,310 4,700 4,700 0 Galați 1 300 0 0 4 215 5 515 1,250 457 157 0 Giurgiu 4 417 0 0 1 20 5 437 437 1,386 386 0 Gorj 2 80 1 30 1 50 4 160 1,000 400 386 0 Harghita 1 50 4 132 8 225 13 407 1,622 4,500 1,500 10,400 Hunedoara 1 0 1 30 0 0 2 30 6,000 990 990 0 Iași 2 1081 1 30 7 2954 10 4,065 4,065 0 0 38,500 Maramureș 3 1020 1 90 1 560 5 1,670 1,670 2,997 1,998 0 Mehedinți 5 90 2 55 6 182 13 327 4,900 6,850 6,847 0 Mureș 0 0 1 20 3 75 4 95 1,700 3,700 0 0 Neamț 1 42 1 60 1 44 4 146 810 2,065 1,465 3,630 Prahova 2 1100 0 0 7 4000 9 5,100 12,700 5,500 5,499 3,800 Sălaj 2 22 0 0 1 100 3 122 2,200 4,700 0 0 Sibiu 1 300 0 0 1 200 2 500 500 5,500 1,200 1,440 Suceava 1 20 1 150 4 680 6 850 850 2,500 2,500 11,300 Teleorman 9 960 2 200 4 290 15 1,450 1,450 2,550 0 0 Timiș 0 0 0 Tulcea 0 0 0 Vâlcea 3 375 1 65 2 215 6 655 510 1,400 1,319 800 Vrancea 60 440 20 150 75 535 155 1,125 1,125 1,716 1,716 4,400 București 0 0 0 0 2 50 2 50 50 3,000 1,000 0 Total 132 10863 49 1831 195 15150 377 27844 78858 94561 47107 140480 Medie 4 375 2 63 6 522 13 960 2719 3261 1682 5017

23

2010

Județul Nr acțiuni finanțate de ANST+ alte surse de

finanțare Educatie nonformala Informare Consultanta Nr. Participanți Nr. Beneficiari Resurse atrase LEI

Arad 6 2 2 2 267 1,690 2,400 Argeș 4 3 1 0 262 700 2,449 Bihor 6 2 2 2 3,660 4,900 10,500 Botoșani 4 1 3 0 172 1,000 700 Brașov 6 3 3 0 500 500 1,000 Buzău 4 3 0 1 105 700 0 Calarasi 7 6 1 0 270 1,500 0 Caras Severin 2 2 0 0 450 4,500 36,000 Cluj 1 1 0 0 50 500 1,500 Covasna 4 3 1 0 645 14,000 15,000 Dolj 4 1 2 1 711 4,736 2,000 Galați 10 8 2 0 430 1,270 0 Giurgiu 4 1 1 1 260 800 1,000 Gorj 2 2 0 0 45 700 0 Harghita 15 11 2 2 1,000 10,100 13,000 Hunedoara 4 3 0 1 105 2,900 4,950 Iași 2 1 1 0 50 200 0 Maramureș 8 6 1 1 713 2,325 2,500 Mehedinți 7 6 1 0 250 1,980 1,300 Mureș 8 5 0 3 215 2,050 0 Neamț 3 3 0 0 1,202 4,330 2,325 Prahova 3 3 0 0 150 700 0 Sălaj 4 2 2 1 98 2,850 0 Sibiu 5 4 1 0 297 800 4,560 Suceava 5 3 1 1 780 4,500 3,500 Teleorman 4 2 1 1 615 1,270 0 Timiș 4 2 1 1 1,900 17,400 18,500 Tulcea 4 2 1 1 340 700 0 Vâlcea 3 1 1 1 74 550 0 Vrancea 1 1 0 0 34 102 200 București 3 3 0 0 115 8,000 1,750 Total 147 96 31 20 15765 98253 125134 Medie 5 3 1 1 509 3169 4037

24

Număr total beneficiari, program P1, 2015 pe județe

25

Tabelul 4 sintetizează evaluarea activităților din centrele de tineret (P1) pentru fiecare dintre ultimii 6 ani: 2015, 2014, 2013, 2012, 2011 și 2010, la nivel de județ. Tabelele pentru fiecare an au informații comune, dar în unele cazuri conțin și informații în plus, în special pentru primii ani din serie (2010 și 2011) care prezintă și date legate de bugetul proiectelor.

În 2010, cele mai multe proiecte sau acțiuni au avut loc în Harghita (15), în Galați (10) și în Maramureș și Mureș (câte 8 pentru fiecare). Dacă le defalcăm pe componente, proiectele de educație informală sunt cele mai multe în Harghita (11) și Galați (8), cele de informare și de consultanță sunt distribuite aproximativ uniform în fiecare județ. Cei mai mulți participanți au fost strânși de proiectele din Bihor, iar cei mai mulți beneficiari ai proiectelor îi găsim raportați în județul Timiș. Cele mai importante resurse cuantificabile în lei au fost atrase în Caraș-Severin. O privire de ansamblu ne arată că în 2010 au fost implementate 147 de proiecte P1, din care 96 sunt proiecte de educație non formală, 31 de informare pe diferite teme și 20 de consultanță. Aceste proiecte au avut un număr mediu de participanți pe țară de 509 și în medie 3.169 de beneficiari, atrăgând fonduri în valoare medie de 4.037 lei.

Anul 2011 aduce un număr mai mare de proiecte ce vizează centrele de tineret (377 în total). Aceste activități și proiecte au avut un număr total de 27.844 de participanți (960 în medie pe județ), cu un total de 78.858 de beneficiari (în medie 2.719 pe județ). Bugetul total aprobat a fost de 94.561 de lei din care s-au decontat 47107 lei. În plus, au fost atrase resurse totale (la nivel de țară) în valoare de 140.480 lei. Dacă facem o analiză pe județe, aflăm că cele mai multe au avut loc în Vrancea - 155 în total din care 60 au fost de informare și documentare, 20 de consultanță și consiliere și 75 de educație non formală. Apoi, se remarcă județele Caraș-Severin cu 36 de proiecte și Cluj cu 23. Cei mai mulți participanți pe componenta de informare și documentare îi găsim în județul Bihor, pe componenta de consiliere și consultanță în județul Cluj, iar pe componenta de educație non formală în județul Prahova. Prahova se remarca și ca județul cu cei mai mulți participanți și beneficiari însumați pe toate componentele. În Bihor găsim cel mai mare buget aprobat pentru toate activitățile, iar în Cluj cele mai mari resurse în bani atrase.

Pentru 2012 observăm, în primul rând, că nu sunt raportați numărul de beneficiari pentru proiectele P1 din fiecare județ. În total au fost realizate 372 de acțiuni sau proiecte. Dintre acestea 209 sunt activități de educație non formală, 69 sunt proiecte de consultanță și consiliere și 94 de informare și documentare. Aceste proiecte au avut în total 51.055 de participanți la nivel de țară, cu o medie de 1.647 de participanți pe județ. Cei mai mulți participanți au fost în proiectele de educație non formală, apoi în cele de informare și în cele de consultanță și consiliere. La nivel de județ, cele mai multe proiecte au fost implementate în Sibiu (92) aici raportându-se și numărul cel mai mare de participanți indiferent de tipul de acțiune sau proiect de care vorbim. Cluj este următorul de județ ca număr de proiecte (32) și apoi Timiș (30), care generează și numere importante pentru fiecare tip de activitate.

În 2013 sunt implementate mai multe proiecte P1 decât în anii interiori, adică 388. 195 dintre ele sunt acțiuni ce țin de educația non formală, 111 de informare și documentare, iar 82 de consiliere și consultanță. Aceste proiecte au avut un număr total de 35.500 de participanți (în medie 1.224 pentru fiecare județ) și 119.861 de beneficiari (în medie 4.133 la nivel de județ). Componenta cea mai importantă a fost din nou cea de educație non formală cu un număr total de 20.357 participanți (702 în medie pentru fiecare județ). Aceasta este urmată de acțiunile de informare (12.020 în total cu o medie de 414 pe județ) și de cele de consultanță și consiliere (3.123 în total cu o medie de 208 pe județ). Cele mai multe activități au loc în județele Vrancea (57), Covasna (43) și Cluj (42). Cei mai mulți participanți la proiecte sunt în județele Sibiu, Covasna și Bihor. Cei mai mulți beneficiari ai acestor proiecte sunt raportați în județele Iași, Hunedoara, Caraș-Severin și Sibiu. După numărul de participanți, cele mai multe proiecte de informare au avut loc în județul Iași, de consiliere în județul Mureș și de educație non formală în județul Covasna.

26

În 2014 avem o scădere a numărului total de proiecte realizate, comparativ cu 2013 și 2012 și s-a ajuns la 232. Dintre acestea 109 sunt cele de educație formală, 72 de informare și documentare și 51 de consiliere și consultanță. Aceste proiecte au generat în total 177.951 de beneficiari (cu o medie de 6.136 de beneficiari în fiecare județ) și 26.654 de participanți (în medie 919 pentru fiecare județ). Prin urmare, comparativ cu anul anterior avem mai mulți beneficiari, dar mai puțini participanți. Pentru 2014 cei mai mulți participanți sunt pe componenta de informare (15.593 cu o medie de 538 de participanți pe județ). Următoarea componentă este cea de educație non formală (6.847 de participanți cu o medie de 236) și consiliere (4.214 de participanți cu o medie 145). Aceasta tendință este nouă, în anii anteriori cei mai mulți participanți erau în proiectele de educație non formală. În 2014 județul cu cele mai multe proiecte este Maramureș (38). Acesta este urmat de Sibiu (21), Bihor (18), Cluj și Prahova (cu câte 16). Cei mai mulți beneficiari sunt raportați la proiectele din Iași (62.000). Cei mai mulți participanți îi găsim în proiectele implementate în Iași (6.020) și Vâlcea (4.200). Vâlcea are cei mai mulți participanți la proiectele de informare, Sibiu la cele de consiliere iar Bihor la cele de educație non formală.

Anul 2015 aduce o scădere și mai mare a numărului de total de proiecte P1 implementate la nivel național. Totalul ajunge acum la 226 de proiecte. 95 dintre ele sunt de educație non formală, 92 de informare și documentare și încă 39 de consiliere și consultanță. Aceste proiecte au avut un număr total de 150.569 de beneficiari (5.577 de beneficiari în medie pe județ) și un total de 29.014 participanți (în medie 1000 de participanți pe județ). Din nou cele mai multe proiecte sunt cele de informare (17.925 cu o medie de 618), urmate de cele de educație non formală (8.981, cu o medie de 310 pe județ) și de cele de consiliere (în total 2.108 cu o medie de 73 de proiecte pe județ). Județul care a implementat cele mai multe proiecte pentru centrele de tineret este Iași (22). Pe locul secund se plasează Sibiu (20), care este urmat de Maramureș (19) și Bihor (18). Cei mai mulți beneficiari ai acestor proiecte sunt în județul Iași (40.000) și în județul Sibiu (14.320). Iași este, totodată, județul cu cei mai mulți participanți la proiecte (7.498). Dacă facem o analiză pe tipul de proiecte implementate la nivel de județ, aflăm că proiectele de informare au cei mai mulți participanți în Iași și Vâlcea, în cele de consiliere au participat cei mai mulți indivizi în Iași și Teleorman, iar proiectele de educație non formală au ales cei mai mulți participanți în județele Cluj și Bihor.

27

Ancheta După cum am menționat și în secțiunea introductivă a acestui raport, vom reda într-un mod sintetic principalele și cele mai relevante rezultate pe care le-am obținut în urma anchetei on-line în rândul beneficiarilor finanțărilor oferite de Ministerul Tineretului și Sportului în perioada 2010-2015. Rezultatele vor fi redate urmând cele cinci criterii de evaluare a activităților de tineret și a programelor în domeniul tineretului: relevanța, eficacitatea, eficiența, utilitatea și sustenabilitatea.

Relevanță Un prim lucru pe care ne-am propus să îl aflăm, legat de relevanța implementării proiectelor, a fost modalitatea prin care s-au identificat problemele și nevoile tinerilor cărora li s-au adresat aceste proiecte. Astfel, după cum indică și Figura 1, cel mai frecvent, ideile de proiect se formează în urma muncii de teren a membrilor instituțiilor sau organizațiilor (în cazul a 36% din totalul proiectelor a fost aleasă această variantă). 23% din proiectele pentru care au fost completate chestionare, au avut la bază discuții individuale cu tineri, sau cu grupuri de tineri, în urma cărora au reieșit diferite nevoi ale tinerilor. În 31% dintre cazuri, nevoile de implementare a proiectelor au fost aduse la cunoștința Direcțiilor Județene de Sport și Tineret sau a organizațiilor care au beneficiat de finanțare din partea Ministerului Tineretului și Sportului în perioada 2010-2015 (de către tineri sau alte persoane). Numai pentru 9 din cele 226 proiecte despre care avem informații s-au derulat studii pentru a identifica nevoi ale tinerilor.

Corelând metodele prin care au fost cunoscute problemele și nevoile tinerilor cu opiniile respondenților despre măsura adecvării acestora, putem deduce că cea mai potrivită metodă de identificare a nevoilor tinerilor este cea în care informațiile vin disnspre beneficiarii finali (tineri), sau alte persoane. De asemenea, celelalte metode (precum discuțiile individuale și de grup cu tinerii, experiența practică a specialiștilor rezultată în urma muncii de teren, precum și realizarea unor studii) sunt etichetate de respondenți ca fiind în general mulțumitoare, având în vedere măsura în care au acoperit nevoile reale ale tinerilor prin proiectele realizate.

Cei care au utilizat alte metode, au invocat în special faptul că a fooost vorba de acțiuni solicitate de către MTS la nivel național, sau de către DJST, la nivel județean.

Figura 1. Prin ce metodă ați identificat problemele și nevoile tinerilor cărora li s-a adresat proiectul? (N=226 proiecte) Pentru nici unul dintre proiectele implementate, respondenții nu au considerat că metodele prin care au identificat nevoile existente au fost nepotrivite. Această atitudine pozitivă poate fi explicată prin experiența celor care se ocupă de implementarea proiectelor. Astfel, pentru fiecare tip de proiect realizat, persoanele responsabile au ales în majoritatea cazurilor cele mai valide metode de a observa problemele din teren.

Am derulat un sondaj de opinie pentru a le

afla, 4% Am dedus, în urma muncii de teren a

membrilor organizației / ins<tuției, 35%

Am purtat discuții individuale sau de grup cu <neri, 23%

Ne-‐au fost aduse la cunoș<nță de către

<neri, 16%

Ne-‐au fost aduse la cunoș<nță de către alte persoane, 15%

Altă metodă, 7%

28

Figura 2. Având în vedere finalitatea acestui proiect, în ce măsură considerați că metodele prin care ați identificat problemele și nevoile tinerilor au fost cele potrivite (obiectivele proiectelor au răspuns unor nevoi reale)? (N=226 proiecte)

În ceea ce priveşte nevoile pe care tinerii le au şi sunt acoperite prin proiectele desfăşurate de

către DJST şi Centrele de Tineret au fost enumerate o serie de aspecte. Formarea şi direcţionarea

tinerilor către activităţi de voluntariat este considerat un aspect esenţial în ceea ce priveşte

relevanţa proiectelor.

„Deci asta mi se pare… că voluntariatul îşi dovedeşte efectele ca mijloc de… ca modalitate de

educaţie pentru dezvoltare personală. Oamenii sunt mult mai responsabili, ştiu despre ce e vorba,

înţeleg că au şi drepturi şi obligaţii, sunt activi din punct de vedere civic, văd lumea cu alţi ochi.”

(Studiu de caz P1)

În ceea ce priveşte liniile de acţiune pentru proiectele întreprinse o modalitate de identificare a

nevoilor şi a proiectelor care urmează a fi implementate este aceea de a identifica resursele

existente în comunitate. Astfel la baza deciziilor de a implementa un proiect sau altul stă o nevoie

artificial creată.

„Unele idei apar artificial create, pentru că găsim oameni resursă în comunitate care ar putea să se

adapteze şi să accepte variantele noastre de a plăti care sunt cam limitate şi atunci de aici a fost

cu atelierul de făcut icoane pe sticlă sau pe lemn şi cu măştile veneţiene pentru că am găsit

persoane care se potrivesc.” (Studiu de caz P1)

Activitatea Direcțiilor Județene de Sport și Tineret are la bază direcțiile generale de acțiune stabilite

de către minister pe care se încearcă plierea unor activități specifice în funcție de nevoile concrete

ale beneficiarilor de la nivel local, respectiv zonal. Aceste nevoi sunt fie observate în mod direct de

către angajații direcțiilor în activităţile implementate, fie primite ca feedback din partea tinerilor

participanți la evaluările finale de proiect.

“Vă povesteam de acele întâlniri lunare, recurente, în centrul de tineret unde noi povestim despre

ce se întâmplă. Despre ce-a mai făcut, cine, ce-a mai făcut şi practic devenim o resursă

1%

12%

3%

6%

56%

56%

62%

51%

79%

38%

44%

43%

25%

46%

15%

63%

2%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Am derulat un sondaj de opinie pentru a le afla

Am dedus, în urma muncii de teren a membrilor organizației / insEtuției

Am purtat discuții individuale sau de grup cu Eneri

Ne-‐au fost aduse la cunoșEnță de către Eneri

Ne-‐au fost aduse la cunoșEnță de către alte persoane

Alta metoda

Nici mare, nici mică Mare

Foarte mare NS/NR

29

inepuizabilă, pentru că eu văd nişte lucruri, colegul meu vede nişte lucruri, adunat se văd mai

multe lucruri şi aşa se nasc asemenea idei.” (L. C., CT.)

Nevoile beneficiarilor reies și din colaborarea cu organizațiile nonguvernamentale în activități

comune cu direcțiile, sau finanțate de către minister prin direcțiile județene.

„Facem întâlniri cu ONG-urile, cu voluntari, cu coordonatori de voluntari, cu cei care vor să

participe, vedem care sunt nevoile şi realităţile specifice zonei, apoi mă gândesc la cele pe care le-

am mai făcut, pe lângă cele recurente de care am zis, care au avut impact în anii trecuţi, vedem

dacă mai este nevoie, vedem dacă mai este nevoie, dacă s-au rezolvat problemele, nevoile, cu

proiectele realizate în anii trecuţi, dacă au reapărut şi mai este nevoie să le mai facem… Lumea,

cum să zic, tineretul este în mişcare, permanent.” (A. M., DJST.)

O alta modalitate de identificare a proiectelor care urmează a fi implementate este aceea de

consultare a tinerilor care au participat la proiecte şi activităţi anterioare. Această metodă de

selecţie este în accepţiunea reprezentanţilor instituţiilor o metoda prin care asigură atingerea

obiectivului de relevanţa, acoperind îndeaproape nevoile grupului ţintă.

„pe măsură ce ei au vechime aici la centru, au şi un cuvânt de spus şi noi, în planificarea

evenimentelor, în organizare, ne sfătuim cu ei, ei află mai multe detalii despre bucătăria asta în ce

priveşte managementul de proiect, managementul centrului de tineret, adică află care sunt

costurile” (Studiu de caz P1)

Există diferențe semnificative observate între nevoile beneficiarilor finali de la un județ la altul, în

funcție de specificul fiecărei zone în parte.

„…dar fiind o ţară atât de întinsă, sunt zone destul de diferite, deci dacă mă gândesc că la Cluj, e o

diferenţă de la cer la pământ. Vorbind despre nevoile tinerilor din Vaslui şi să le comparăm cu

nevoile tinerilor din Cluj. Sunt şi nevoi congruente, dar sunt diferenţe mari.” (A. M., DJST.)

Diferențele sunt majore și în ceea ce privește mediul urban față de cel rural. Un exemplu este oferit

de situația județului Covasna, unde a fost înființat un Centru de tineret, sau mai degrabă o extensie

a Centrului de tineret din Sfântu Gheorghe în mediul rural, într-o comunitate în care populația de

etnie romă este într-un procent reprezentativ. Nevoile acestei comunități sunt complet diferite de

acelea din mediul urban.

„La oraş nu prea te duci să faci educaţie pentru sănătate, pentru că de bine de rău, există nişte

facilităţi, ai o apă care îţi curge la robinet şi nişte lucruri, pe când în mediul rural, cam de aici

trebuie să porneşti. Pentru că acolo nu au apă. Au o singură fântână la 40 de case, deci discutăm

cumva despre alte realităţi… Deci v-am explicat cum este cu comunitatea romă, unde nu au

noţiuni minime de igienă, nu au noţiuni minime de ce înseamnă să rămâi însărcinată la 12 ani.” (L.

C., CT.)

Diferențele apar și între mediile urbane. A doua extensie a Centrului de tineret din Sfântu

Gheorghe, cea din Covasna oferind alte posibilități și variante de activități, bazându-se pe

realitățile specifice de acolo.

30

Reperarea nevoilor beneficiarilor nu se poate face decât dacă gradul de implicare al consilierului

de tineret este unul semnificativ.

„Cred că este foarte importantă munca consilierului de tineret. Să fie cumva conectat la ce se

întâmplă, să vadă care sunt liniile de finanţare, să vadă ce se întâmplă în altă parte, să vadă

modele de bună practică, că până la urmă, cam asta este ideea.” (L. C., CT.)

Nevoile tinerilor participanți s-au modificat în timp și sunt într-o continuă schimbare. În contextul în

care, de exemplu, unele centre de tineret au fost înființate cu scopul de a acoperi o nevoie de

informare de bază prin oferirea de acces la internet, în momentul de față acestea nu mai sunt

folosite în acest scop, datorită faptului că accesul la informaţie s-a îmbunătățit pe parcursul

timpului.

„Nevoile tinerilor s-au modificat între timp. Aproape fiecare tânăr are un smartphone în buzunar.

Nu mai are nevoie să vină la un centru de tineret ca să stea pe… facebook, sau orice altceva.” (D.

I. CT.)

În momentul de faţă, accesul la tehnologia modernă a determinat, în opinia unor reprezentanți ai

direcțiilor, o limitare a abilităților de comunicare față în față în rândul tinerilor, aspecte observate în

campaniile de promovare a activităților direcțiilor, respectiv centrelor de tineret.

„În ceea ce privește cursurile de comunicare, am mers în școli, am făcut campanii de informare și

ne-am dat seama că tinerii au probleme în acest sens, nu sunt deschiși, nu știu mult elemente ale

comunicării față în față.” (M. S. CT.)

În consecinţă, una dintre nevoile tinerilor este aceea de socializare într-un context diferit decât cel

formal, din cadrul instituţiilor de învăţământ.

„Deci nu vin numai să ne spună vai ce încântați au fost sau vai ce… să spună că au întâlnit

oameni și au făcut prieteni.” (Ș. M. DJST.)

Interacţiunea în afara instituţiilor de învăţământ formal este considerat cel mai mare beneficiu ca

urmare a efectelor educaţiei non-formale, tinerii învaţă să interacţioneze cu tineri din alte medii

decât cele cu care sunt familiarizaţi, cu persoane din diferite medii sociale.

„Aici cunosc lumea aşa… încep să cunoască lumea mai reală. Nu stau în colivia lor. Noi încercăm

să-i atragem după ce ei sunt beneficiari, să-i atragem pe ei în activităţi de voluntariat. Asta mi se

pare marele câştig, că periodic facem activităţi de animaţie care nu se desfăşoară numai aici în

centru, noi aici ne formăm, ne pregătim, şi după aia ieşim în comunitate.” (Studiu de caz P1)

Centrele de Tineret a căror spaţiu permite desfăşurarea unor activităţi permanente reuşeşte prin

existenţa lor să acopere cu succes nevoia de socializare a tinerilor participanţi. Astfel, interacţiunea

dintre tineri conduce la dezvoltarea abilităţilor de comunicare ajutând la formarea unei comunităţi

formată din membri activi şi dezvoltaţi armonios din punct de vedere civic. Activităţile de tineret

acoperă nevoia de activităţi practice care adesea nu este acoperită de învăţământul formal.

„Că e spaţiu mare, au unde să se ducă. Pentru ei este de ajutor, să vadă că există oameni cu

aceleaşi probleme, că e OK să se plângă, că e OK, că au problemele şi că şi alţii se mai confruntă,

şi la vârsta asta, e foarte greu, dacă nu ai suport, să ţi se pară că merită, până la urmă, să trăieşti,

31

ca să zic aşa. Că de obicei, vin aici copii care sunt interesaţi şi de viaţă şi de şcoală, chiar copii

foarte buni.” (Studiu de caz P1)

Nevoia de activităţi extra-curriculare este un aspect important în viaţa tinerilor, interesul tinerilor

pentru aceste activităţi fiind uneori scăzut din cauza programului încărcat din instituţiile de

învăţământ, resimţindu-se nevoia ca şcolile să încurajeze tinerii să participe la aceste activităţi. În

acest sens angajaţii DJST şi CT îşi îndrepta atenţia spre creşterea vizibilităţii activităţilor lor în

aceste instituţii.

Proiectele realizate în parteneriat cu ONG-urile acoperă componenta necesară identificării

problemelor şi nevoilor grupului ţintă prin discuţiile avute de către direcţie cu aceştia. Experienţa

partenerului în anumit domeniu conduce la selecţia implementării unui proiect.

„În general în urma discuțiilor cu diverși parteneri, cele mai multe fiind în parteneriat, vedem

activități care merită susținute și ne decidem asupra a ne implica într-un anumit proiect, a organiza

un anumit proiect sau un altul. Și desigur și în funcție de cerere, în general de cele mai multe ori

partenerul, acel proiect l-a derulat înainte. Noi avem și un centru de resurse pentru ONG, deci

ținem legătura cu ONG-urile, deci îi consultăm, și avem și o structură de consultare.” (Studiu de

caz P2)

Proiectele şi activităţile din domeniul cultural sunt considerate benefice în acoperirea nevoilor de

socializare şi educaţie a tinerilor. Aceste proiecte au impact crescut datorat interesului manifestat

de grupul ţintă. Acestea sunt considerate de succes atât în oraşele de dimensiuni medii unde

activităţile din domeniul cultural pot fi reduse cât şi în oraşele mari unde consumul cultural este

crescut.

„Proiectul este pe segmentul acesta… un proiect cultural. Probleme culturale. Şi nevoile ar fi cum

am zis din două direcţii, odată nevoile scriitorilor de a-şi citi, de a ajunge cu… se limitează în

special… nu totdeauna… dar şi autori care nu au debutat în volum şi cred că este important să

obţină o reacţie, un feedback din partea cititorilor. În special a celor tineri, să… şi în funcţie de asta

este o discuţie destul de dură acolo, nu sunt lăudate textele, de cele mai multe ori sunt desfiinţate.

Şi… unii nu… adică aici deja nu mai se mai poate controla. Pur şi simplu acesta este cenaclul, aici

vin şi ei ştiu înainte care vor să citească ce se întâmplă, deci este o tradiţie.” (Studiu de caz P2)

În ceea ce priveşte concursurile locale de proiecte identificarea nevoilor grupului ţintă este

realizată în funcţie de domeniul de activitate în concordanţă cu direcţiile de acţiune propuse de

MTS pentru anul în curs. Prezenţa în cadrul fundaţiei a unor voluntari specializaţi într-un anumit

domeniu constituie de asemenea un motiv pentru selectarea unui domeniu pentru proiectul care se

doreşte a fi finanţat. Participanţii la studiu, reprezentanţi ai fundaţiilor, au adus în discuţie faptul că

în selecţia tematicii proiectului se ţine cont atât de direcţiile de acţiune cât şi de studiile prezentate

de MTS.

„Pentru că având în vedere studiul, că a fost făcut un studiu, chiar la ordinul MTS a fost făcut un

studiu pe tineri și am observat că majoritatea sunt fumători, majoritatea declară că au încercat

substanțe diverse și era un punct foarte important.” (Reprezentant ONG)

32

Adesea reprezentanţii ONG-urilor în cadrul concursurilor locale de proiecte îşi îndreaptă atenţia

spre activităţi de consiliere şi informare fiind considerat un aspect care acoperă o nevoia reală a

grupurilor ţintă.

Prin activităţile şi proiectele întreprinse se ONG-uri se doreşte ca tinerii să dobândească abilităţi

care să producă efecte durabile în societate. Aceştia şi-au îndreptat atenţia spre acele tipuri de

activităţi care conduc la acoperirea unui volum cât mai mare de nevoi cu un buget cât mai redus.

Un exemplu în acest sens sunt activităţile de animaţie şi formarea tinerilor în realizarea acestor

tipuri de activităţi.

„Adică animaţia o poţi face fără nimic. Fără nici un cost bugetar, nu cost bugetar… fără nici un cost

din partea voluntarului. Practic ei se duc la o zi de joacă, că noi aşa le numim, cu un bagaj foarte

minimal, cu o minge, o sfoară şi în rest toate se pot… un joc se poate adapta… materialele unui

joc pot fi adaptate în permanenţă, deci era o chestie din asta pe inovare şi invenţie de activităţi,

fără să ai foarte multe dotări, din cauze că niciodată nu avem bani.” (Reprezentant ONG)

Proiectele implementate şi activităţile derulate își doresc să acopere, chiar și parțial, unele nevoi

de dezvoltare culturală ale tinerilor. Oferirea de alternative de dezvoltare culturală este o

modalitate specifică prin care direcțiile judeţene și centrele de tineret reușesc să acopere

modalitățile de petrecere a timpului liber în rândul beneficiarilor.

Majoritatea activităţilor realizate de către direcţiile judeţene în parteneriat sau colaborare cu

organizaţiile nonguvernamentale se axează tot pe acoperirea nevoilor de petrecere a timpului liber

şi varierea tipurilor de activităţi (activităţi socio-culturale şi socio-educative) sau activităţi de

consiliere (fie personală, fie profesională, unele direcţii organizând burse de locuri de muncă, pe

lângă activităţi concrete de consiliere în vederea obţinerii unei imagini în ceea ce priveşte dorinţele

beneficiarilor). Reprezentanţii organizaţiilor cât şi cei ai direcţiilor consideră că organizaţiile au un

contact mai important cu beneficiarii finali având în vedere activităţile mai variate pe care le

desfăşoară în rândul acestora şi împreună cu aceştia în mod constant.

Multe din ideile de proiecte apar ca urmare a nevoi de recurenţa a proiectelor sustenabile.

Proiectele proprii ale Ministerului sunt adesea reluate de la an la an. Ideile de proiecte apar ca

urmare a noutăților la capitolul teme abordate în cadrul proiectelor, ţinându-se cont de feedback-ul

venit din teritoriu sau de la participanţi.

”În funcție și de feedbackul pe care-l primim în fiecare an. Și mai sunt și proiecte care depind de

prioritățile care se aprobă în anul respectiv. Spre exemplu, au fost ani în care s-a dorit să se facă

proiecte în domeniul voluntariatului.” (Studiu de caz P4)

Etapa din viaţa în care se află se află fiecare tânăr aduce după sine nevoia/ problema care poate

fi acoperită de proiectele implementate. Astfel, tinerii studenţi se orientează spre activităţi specifice

domeniului lor de interes sau care pot aduce un beneficiu suplimentar învăţământului formal.

”Cred că domeniul [i-a atras]. Nu era un domeniu care se regăsea cu ceea ce făceau ei în

domeniul universitar. Cred că e ceva care ține de tine ca om, de activitatea de a te implica în viața

societății. Practic acest lucru nu îl găsesc în domeniul de activitate universitar.” (Studiu de caz P4)

33

Acoperirea nevoilor pentru categoria de tineri care fac parte din ONG, fundaţii sau care manifestă

un interes crescut pentru activitatea de voluntariat a fost acoperită de proiecte recurente. Acestea

aduc un beneficiu major datorită modalităţii în care organizaţiile sunt implicate în societatea civilă,

reprezentând o componentă esenţială în ceea ce priveşte educaţia non-formală şi educaţia civică.

”Anul ăsta, modulele au fost pe participare și voluntariat. Și pe Școala de Vară și pe Universitatea

de Vară, s-a urmărit zona asta. Pentru tinerii care erau în organizații, astea erau nevoile lor, să știe

mai multe cum să se organizeze ei, zona asta, activitățile lor de voluntariat.” (Studiu de caz P4)

Deciziile în ceea ce priveşte liniile de acţiune pentru proiectele întreprinse, interesul manifestat

pentru un subiect sau altul conduce la nevoia de realizare a unor tipuri de proiecte. În acest sens

s-au identificat aspecte care sunt considerate de interes la nivel naţional.

”Cred că a fost așa un interes la nivel național pe zona ONG, și el s-a manifestat și aici la noi. Și

asta a fost. În afară de Salonul de Inventică, exclusiv pe zona ONG. Ceea ce înainte, ministerul nu

făcea neapărat.” (Studiu de caz P4)

Oferirea unui imbold în carieră şi creşterea încrederii în sine este o nevoie a tinerilor din societate

şi care este acoperită în mod special de proiectele de succes finanţate de MTS.

”Salonul de Inventică, mi se pare un proiect care..e un lucru bun.” De ce? ”Faptul că dai credit unor

tineri care sunt la început de drum, și ei fac o inovație....e un lucru foarte important pentru ei,

inclusiv faptul că participă la un astfel de târg, e un imbold pentru ei, în cariera lor de viitor.” Studiu

de caz P4

Eficacitate Pentru a evalua proiectele realizate în perioada 2010-2015 finanțate de către Ministerul Tineretului

și Sportului, din perspectiva eficacității lor, am adresat întrebări respondenților despre obiectivele

care au stat la baza proiectelor și despre măsura în care acestea au fost atinse.

Figura 3. În ce măsură considerați că implementarea acest proiect finanțat de Ministerul Tineretului și Sportului a condus la îndeplinirea obiectivelor generale ale proiectului stabilite inițial? (N=226 proiecte)

Nici mare, nici mică, 3%

Mare, 49%

Foarte mare, 48%

NS/NR, 0.4%

34

În ceea ce privește opiniile respondenților cu privire la obiectivele generale ale proiectelor, ei declară că acestea au fost atinse în mare măsură (pentru 49% din totalul proiectelor pentru care deținem informații) și în foarte mare măsură (pentru 47% dintre proiecte). Pentru 3% dintre proiecte, obiectivele generale respondenții au declarat că nu au fost atinse în totalitate.

Obiectivele specifice ale proiectelor par să fi fost îndeplinite într-o măsură mai mare decât cele generale.

Pentru aproximativ jumătate dintre proiecte (53%), acestea au fost atinse într-o măsură foarte mare și pentru 45% într-o mare măsură. Există o minoritate de respondenți (2%) care se poziționează la mijloc.

Figura 4. În ce măsură considerați că implementarea acest proiect finanțat de Ministerul Tineretului și Sportului a condus la îndeplinirea obiectivelor specifice proiectului stabilite inițial? (N=226 proiecte)

Figura 5. Conform standardelor impuse de metodologia obținerii finanțării pentru acest proiect, ce grad de eficacitate considerați că a avut acesta? (N=226 proiecte)

Fiind rugați să evalueze eficacitatea proiectelor implementate, având în vedere standardele impuse de metodologia obținerii finanțării, cele mai multe dintre proiecte (58%) au fost etichetate de către respondenți ca deținând un grad mare de eficacitate. 34% dintre proiectele care au făcut

Scăzut, 1% Mediu, 8%

Crescut, 58%

Foarte crescut, 34%

Nici mare, nici mică, 2%

Mare, 45%

Foarte mare, 53%

NS/NR, 0.4%

35

parte din anchetă sunt caracterizate de un grad foarte crescut de eficacitate, iar 8% s-au poziționat la mijlocul scalei care a măsurat gradul de eficacitate obținut de proiectele implementate. Un procent de 1% din proiecte au fost evaluate ca fiind numai într-o mică măsură eficace.

Eficiență În ceea ce privește eficiența proiectelor realizate între 2010 și 2015, cu ajutorul fondurilor Ministerului Tineretului și Sportului, ne-am dorit să vedem, în primul rând, dacă bugetele alocate în cadrul acestor programe au fost suficiente. Pentru 13% din totalul proiectelor pentru care am putut colecta date bugetul nu a fost unul suficient, existând un procent de 58% de proiecte pentru care acesta a fost considerat suficient. Pentru 65 de proiecte (29%), fondurile alocate ar fi avut nevoie de ajustări în sensul creșterii lor.

Figura 6. Cum apreciați (din punct de vedere cantitativ) resursele financiare puse la dispoziția implementării acestui proiect de către Ministerul Tineretului și Sportului? Conform informațiilor prezentate în Figura 8, cele 30 de proiecte pentru care fondurile alocate de Ministerul Tineretului și Sportului nu au fost considerate suficiente, au fost afectate, 19 dintre ele în mare măsură, iar 7 în mică măsură.

Figura 7. Dacă acestea au fost insuficiente: Considerați că acest neajuns a afectat derularea proiectului? (N=30 proiecte)

Pentru 14% din totalul proiectelor pentru care s-a declarat că resursele financiare au fost suficiente, implementarea lor ar fi putut fi realizată și cu mai puține resurse, dar cu mici sacrificii, iar

Suficiente, 58% Așa și așa, 29%

Insuficiente, 13%

11

19

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Da, în mare măsură Da, în mică măsură

36

pentru 16% aceasta s-ar fi putut realiza fără a fi nevoie de sacrificii. Totuși, pentru cea mai mare parte a proiectelor realizate (69%), ar fi fost imposibil să se finalizeze cu mai puține resurse decât cele care le-au fost alocate.

Figura 8. Dacă acestea au fost suficiente: Considerați că proiectul implementat de organizația / instituția pe care o reprezentați ar fi putut să se desfășoare și cu mai puține resurse financiare, fără a fi afectată calitatea acestuia? (N=131 proiecte)

Figura 10. Deconturile pentru acest proiect au fost realizate în timp util de către Ministerul Tineretului și Sportului? (N=226 proiecte) Pe lângă cantitatea resurselor umane puse la dispoziția Direcțiilor Județene de Sport și Tineret și organizațiilor care se ocupă de activități pentru tineri, ne-am dorit să aflăm și opiniile respondenților despre promptitudinea cu care livrarea acestora se realizează. Astfel, intervalul de timp la care Ministerul Tineretul și Sportului a realizat deconturile pentru proiectele care au fost derulate între 2010-2015, este considerat a fi acceptabil de către respondenți (pentru majoritatea de 94% dintre proiecte).

Da, fără a fi nevoie de alte sacrificii, 16%

Da, cu mici sacrificii, 14%

Nu, 69%

NS/NR, 2%

Da, 94%

Nu, 5%

NS/NR, 1%

37

Unul din cele unsprezece proiecte pentru care s-a declarat întârzierea realizării decontului, a fost afectat în mare măsură și alte 7 în mică măsură.

Figura 11. Dacă deconturile nu au fost realizate la timp: Considerați că acest neajuns a afectat derularea proiectului? (13 proiecte)

Evaluarea colaborării cu Ministerul Tineretului și Sportului

Figura 12. Cât de mulțumit sunteți în ansamblu de colaborarea cu Ministerul Tineretului și Sportului din perioada implementării acestui proiect? (N=226 proiecte) Evaluând colaborarea generală cu Ministerul Tineretului și Sportului în realizarea individuală a proiectelor despre care deținem informații, putem observa (conform figurii 13) că pentru 74% dintre acestea, respondenții sunt foarte mulțumiți de interacțiunea cu MTS. Există însă o categorie de respondenți care declară (pentru 13% dintre proiecte) că sunt foarte nemulțumiți de colaborarea generală cu Ministerul.

În contextul prezentei discuții, este nevoie să menționăm faptul că o parte dintre beneficiarii finanțărilor primite din partea Ministerului Tineretului și Sportului, nu se găsesc în legătură directă cu acesta din urmă, fapt care poate influența (sau distorsiona uneori) evaluarea realizată. Un exemplu în acest sens poate fi cazul organizațiilor care obțin finanțări prin concursurile de proiecte.

1

7

2

3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Da, în mare măsură Da, în mică măsură Nu NS/NR

Foarte nemulțumit, 13%

Puțin nemulțumit, 2% Așa și așa, 4%

Puțin mulțumit, 6%

Foarte mulțumit, 74%

NS/NR, 2%

38

Figura 13. Cât de mulțumit sunteți de următoarele aspecte ale colaborării organizației / instituției dumneavoastră cu Ministerul Tineretului și Sportului în perioada derulării acestui proiect? (N=226 proiecte)

Aspectele specifice ale relației cu Ministerul Tineretului și Sportului legate de comunicare (precum rapiditate, continuitate) sunt apreciate cel mai favorabil. Modul de desfășurare al procesului de finanțare este apreciat pentru 7% dintre proiecte ca fiind puțin mulțumitor. Tot puțin mulțumitoare sunt și modalitățile de rezolvare a problemelor intervenite pe parcursul derulării proiectelor, în cazul a 8% dintre proiecte.

Pentru cele mai multe proiecte (47%), nu au existat probleme în ceea ce privește colaborarea cu Ministerul Tineretului și Sportului. Pentru unele proiecte, însă, au fost identificate câteva probleme precum: tăierea sau reducerea unor bugete (17% dintre proiecte), existența unor proceduri birocratice prea sofisticate (15%) sau procedura de deschidere de cont (9%).

Figura 14. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, principalele probleme pe care le-ați întâmpinat în colaborarea cu MTS în derularea acestui proiect? (633 cazuri, răspuns multiplu)

6%

6%

5%

5%

6%

1%

1%

3%

2%

2%

1%

6%

5%

4%

4%

8%

7%

4%

85%

85%

73%

77%

74%

3%

2%

12%

2%

11%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

ConEnuitatea comunicării cu reprezentanții MTS

Rapiditatea comunicării cu reprezentanții MTS

Modalitățile de rezolvare a problemelor intervenite pe parcursul derulării programelor

Modul de desfășurare al procesului de finanțare

Suportul oferit de MTS în derularea proiectelor

NS/NR Foarte mulțumit Puțin mulțumit Așa și așa Puțin nemulțumit Foarte nemulțumit

47%

10%

9%

17%

15%

8%

3%

8%

21%

3%

0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0% 50.0%

Nu au existat probleme

Nu este cazul

Procedura de deschidere de cont

Bugetul/ fondurile alocate au fost reduse

Procedurile birocraEce (de aplicare/ decontare) prea

Existenta unor intarzieri in procesul de finantare

Rularea proiectelor mici

Metodologia (de aplicare/ decontare) este problemaEca

Alte probleme

Perioada de implementare mica

39

În vederea realizării obiectivelor propuse şi asigurarea atingerii eficacităţii activităţilor de tineret

impuse prin proiectele de tip P1 implicarea susţinută din partea personalului angrenat în proiect.

Un aspect important menţionat de angajaţi a fost acela de necesitate de implicare susţinută în

ceea ce priveşte activităţile de tineret specifice P1. A fost menţionat legătură strânsa dintre

implicarea angajaţilor şi interesul manifestat de beneficiarii finali, grupul ţintă; activităţile

complementare celor finanţate de MTS, desfăşurate în Centrele de Tineret duc la creşterea

nivelului de implicare a tinerilor participanţi.

„La noi în Reşiţa, Centrul de Tineret este deschis non-stop, de luni până vineri, de dimineaţă, până

la ora 9 stăm la dispoziţia tinerilor. În principal, seara se desfăşoară activităţi organizate, de genul

ateliere, workshop-uri, cursuri, pentru că tinerii cu care noi lucrăm, sunt în marea lor majoritate

tineri, elevi de liceu, şi activităţile astea vin în completarea activităţilor formale, bineînţeles, se

desfăşoară după-amiaza.” (Studiu de caz P1)

„Cele care au impactul cel mai mare sunt cele în care fac lucruri practice, în care pot să facă ceva

material, dar acum, de o vreme, sunt la modă şi board-game-uri. Se joacă tot felul de jocuri din

astea, de risc, activity, jungle speed, tot felul de din astea.” (Studiu de caz P1)

În măsurarea obiectivelor propuse evoluţia tinerilor pe parcursul proiectelor este considerat un

aspect important, implicarea tinerilor în proiecte şi transformarea acestora într-o resursă a

comunităţii reprezintând un obiectiv atins în ceea ce priveşte activităţile întreprinse în cadrul

proiectelor P1. Tinerii implicaţi în proiecte devin la rândul lor activi în societate, adesea fiind

voluntari în activităţile întreprinse de centru.

În vederea asigurării eficacităţii proiectelor reprezentanţii direcţiilor aleg ca proiectele proprii să se

desfăşoare în parteneriat cu fundaţii şi ONG-uri, astfel este asigurat atingerea obiectivelor

acoperindu-se lipsa de personal necesar îndeplinirii sarcinilor.

Principala îngrijorare a participanţilor la concursurile locale de proiecte în ceea ce priveşte eficienţa

proiectelor este legată de bugetul redus alocat pentru implementarea proiectelor, acest aspect

conduce şi la limitarea alegerii unor proiecte care ar putea fi considerate mai eficiente, mai viabile,

cu impact mai mare. Domeniul de interes adus în discuţie şi care se consideră că poate fi cu greu

acoperit în cadrul proiectelor finanţate prin concursurile locale de proiecte este reprezentat de

activităţile culturale.

„Având în vedere că sumele pentru care se desfășoară concursul pe proiect sunt destul de mici,

alte proiecte mai ales în domeniul nostru de activitate principal nu le văd posibile. nu ne-am gândit

ce am putea să facem altceva având în vedere și acele sondaje pe care le-a făcut MTS-ul, în

această sumă nu puteam pe plan cultural, în planul acesta am lucrat cel mai mult, nu aveam ce să

facem foarte mult.” (Reprezentant ONG)

Gradul de motivare al beneficiarilor în ceea ce privește participarea la acțiunile implementate în

cadrul proiectelor și activităților direcțiilor județene este unul redus și menționat ca situație

problematică.

40

„… şi anul trecut, am simţit o reticenţă foarte mare din partea tinerilor, dar atât voluntarii cu care

lucrăm noi, cât şi la tinerii pe care i-am văzut în licee, la care am fost să fac prezentări. Pur şi

simplu e foarte greu să-i motivezi, să-i mobilizezi, să-i convingi, cu orişice fel de metode să

participe, să activeze, să se implice în ceva.” (D. I. CT.)

Acest lucru se observă și la activitățile altor direcții.

„Da. Uneori, trebuie să îi aduci, nu prea participă de voie bună… de bunăvoie. Ştiţi? Li se pare că

este o obligaţie unora dintre ei. Nu-s mare majoritate. O mică parte, dar şi partea aia mică…” (A.

M. DJST)

Explicația pentru această stare de fapt a lucrurilor este creșterea accesului la informaţie în rândul

tinerilor în zonele urbane, acolo unde și au loc majoritatea activităților. Mediul online oferă un grad

ridicat de varietate în ceea ce privește petrecerea timpului liber. Acest fapt pune o presiune relativ

ridicată pe lucrătorii de tineret în contextul selecţiei tematicii activităţilor pe care să le

implementeze.

Obiectivele propuse în cadrul activităţilor întreprinse de direcţii atât în cadrul proiectelor cât și a

Centrelor de Tineret sunt întotdeauna, în mod specific stabilite astfel încât acestea să fie

realizabile.

„… de obicei, obiectivele pe care le-am propus în proiecte sunt îndeplinite în proporţie destul de

mare. Dar să nu se îndeplinească, nu a fost cazul. Îţi propui doar ceva realizabil. Nu au fost cazuri

de astfel de situaţii.” (A. M. DJST)

De asemenea, prin respectarea metodologiei, sunt evitate posibile dificultăți sau situaţii

problematice pe parcursul desfăşurării activităților și proiectelor.

„ dificultăți pot să apară, de forță majoră, dar putem să le rezolvăm, adică ne luăm niște marje de

siguranță, că... deci, prin natura metodologiei de lucru pe care noi o respectăm, cum să vă spun

eu, ne propunem de la bun început niște costuri... deci noi facem niște studii ale pieței înainte... ne

propunem niște costuri bine fundamentate și cât mai aproape de realitate astfel încât să nu avem

surprize... de exemplu, ne-am propus... calendarul acesta se face la începutul anului. Este greu

până la sfârșitul anului chiar să prevezi toate variațiile de detalii... ne luăm o marjă de siguranță, să

fim acoperiți, și atunci... de exemplu, la transport... eu știu... ne-am propus să închiriem un autocar

cu o anumită sumă. Într-un an de zile se pot întâmpla multe, dar nu am avut cazuri să nu ne

descurcăm, nu au existat probleme...” (O. S. DJST.)

Situațiile problematice sunt de obicei de natura conjuncturală și își găsesc rezolvarea:

„De-asta spun, că apar probleme de conjunctură, de moment, care se pot rezolva... Bine, facem un

act adițional la... noi întocmim un referat înainte de demararea acțiunii, aprobat de conducere, și în

caz că apar mici modificări, pe care le aflăm din timp... nu ni s-a întâmplat să apară probleme pe

parcursul derulării... facem o notă informativă și modificăm referatul acțiunii, deci aducem la

cunoștința conducerii din timp”. (O. S. DJST.)

Unul dintre avantajele organizaţiilor nonguvernamentale în ceea ce priveşte obiectivele pe care şi

le propun în cadrul proiectelor pe care le abordează în baza fondurilor venite dinspre direcţiile

41

judeţene este acela că pot suplimenta pe parte financiară din resursele proprii (venite fie din

donaţii, cotizaţii sau alte surse de sponsorizare).

Modalitatea de recrutare şi selecţie a beneficiarilor depinde de la un proiect la altul, respectându-

se metodologia şi obiectivele avute în proiect. În ceea ce priveşte eficienţa proiectelor efectele

generate de acestea nu se restrâng doar la grupul ţintă avut în vedere ci se reflectă şi asupra

beneficiarilor indirecţi. Acest lucru face ca rezultatele proiectelor recurente să fie nu numai eficiente

ci şi sustenabile.

”Beneficiarii finali depind de grupul țintă pe care ți-l stabilești la începutul proiectului. Nu știu acum,

nu pot să zic, că e generic vorbind ”beneficiarii finali”.[...] Există o metodologie de selecţie [a

participanţilor], şi aceia sunt beneficiarii direcţi. Există şi beneficiari indirecţi, dar depinde de

proiect.” (Studiu de caz P4)

Eficienţa şi eficacitatea proiectelor este strâns legată de respectarea obiectivelor şi a modalităţii de

selecţie a tinerilor participanţi. În acest sens există anumiți pași care sunt respectaţi în ceea ce

priveşte metodologiile de selecție atât pentru proiectele finanțate de MTS, și derulate de ONG-uri

(prin Concursurile Naționale de Proiecte pentru Tineret/Studenți), cât și pentru proiectele proprii.

Selecţia prin intermediul formularelor de participare se dovedeşte a fi utilă.

”Am dat un anunț pe site-ul MTS și pe rețelele de socializare, despre Universitatea de Vară. S-a

realizat un formular online și în funcție de ce au scris....au fost selectați.” Participanții ”au fost

selectați după niște criterii: motivația personală și profesională de a participa, experiențe în

domeniul tineretului, modul în care au folosit experiența din activitățile de învățare (anterioare)

modul în care vor folosi experiența din școala de vară”(Studiu de caz P4)

Eficienţa unui proiect poate fi data de adaptabilitatea acţiunilor întreprinse. Adaptarea activităţilor la

propunerile tinerilor participanţi asigurând un nivel ridicat de eficienţa şi satisfacţie în cadrul

grupului ţintă.

”Au avut facilitatori, și s-a comunicat agenda la începutul programului, și a fost adaptat și în funcție

de cerințele lor.” (Studiu de caz P4)

42

Utilitatea

Figura 15. În urma finalizării acestui proiect, ați evaluat utilitatea proiectului, în cazul tinerilor beneficiari ai acestuia? (N=226 proiecte)

Etapa evaluării utilității proiectelor în cazul beneficiarilor finali este întâlnită în cele mai multe dintre cazuri, fiindu-i declarată realizarea în 93% dintre proiecte.

Cea mai frecventă metodă de evaluare a rezultatelor proiectelor în rândul beneficiarilor finali rămân discuțiile directe, individuale, sau de grup, cu beneficiarii (pentru 85% dintre proiecte). Studiile sistematice, sau sondajele de opinie au fost alese numai în cazul a 12% dintre proiectele pentru care s-au ales datele.

Figura 16. Dacă utilitatea proiectului a fost evaluată: Ce metodă ați utilizat pentru a evalua utilitatea proiectului în rândul beneficiarilor? (N=209 proiecte)

Da, 93%

Nu, 5% NS/NR, 2%

12%

19%

66%

3%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Am realizat un sondaj de opinie în rândul Enerilor

Am purtat discuții individuale cu fiecare dintre beneficiari

Am purtat discuții de grup cu o parte din beneficiari

Altă metodă

43

Figura 17. Dacă utilitatea proiectului a fost evaluată: În urma evaluărilor realizate, în ce măsură a rezultat că proiectele au produs rezultate așteptate de dumneavoastră în rândul tinerilor? (N=209proiecte)

Un sfert dintre proiectele implementate în perioada 2010-2015 au produs în foarte mare măsură în rândul beneficiarilor finali rezultatele care au fost așteptate de către inițiatorii lor. În cazul a 68% dintre aceste proiecte au fost obținute rezultatele așteptate în mare măsură. În ceea ce privește evaluarea rezultatelor așteptate de tineri, procentele rămân aproximativ aceleași.

Figura 18. Dacă utilitatea proiectului a fost evaluată: În urma evaluărilor realizate, în ce măsură a rezultat că proiectele au produs rezultate așteptate de tineri în rândul acestora? (N=209 proiecte)

Foarte mică măsură;, 1% Nici mare, nici mică;

Mare măsură, 68%

Foarte mare măsură, 25%

Nici mare, nici mică;, 6%

Mare măsură, 69%

Foarte mare măsură, 23%

NS/NR, 2%

44

Figura 19. În urma implementării acestui proiect… (N=226 proiecte)

În urma realizării a 8% dintre proiectele pentru care s-au completat chestionare, au fost adoptate noi politici naționale care au fost propuse de inițiatorii acestora, iar în cazul altora (13%) au fost adoptate politici locale. S-au produs schimbări și la nivelul organizațiilor/ instituțiilor care lucrează în domeniul tineretului, dar și la nivelul implicării autorităților în soluționarea problemelor tineretului, după cum indică Figura 19.

În ceea ce priveşte impactul pe care îl au activităţile desfăşurate de către Centrele de Tineret a fost

menţionat ca principal efect vizibilitatea în comunitate. Activităţile întreprinse de un centru de

succes îl transformă într-un punct de atracţie pentru localitatea şi judeţul în care se desfăşoară

activitatea.

„Nu există program sau vizită a unor voluntari străini sau din judeţ care să nu vrea să vină să

viziteze centrul, pentru că na… e ceva inedit şi cum facem noi, şi se vede că e viaţă, chiar şi atunci

când nu sunt beneficiarii.” (Studiu de caz P1)

Utilitatea proiectelor este adesea resimţită la nivelul individual în ceea ce priveşte dezvoltarea

indivizilor, unele proiectele recurente au fost date ca exemplu în ceea ce priveşte beneficii ce

vizează întreaga comunitate, cu beneficii replicabile la nivel naţional.

Proiectele realizate în parteneriat aduc un beneficiu major în ceea ce priveşte posibilitatea

extinderii activităţilor din proiect, cu efect pozitiv asupra beneficiarilor finali.

„Noi singuri nu am putea să organizăm o activitate de genul acesta fără parteneri. Pentru că asta

înseamnă… trebuie să fie cineva din interior. Scriitori, moderatorul, oamenii… cineva care

cunoaşte mediul şi ştie care sunt scriitorii tineri buni şi cunoaşte la modul şi cine cunoaşte mai bine

decât cel care scrie.” (Studiu de caz P2)

13%

8%

45%

39%

68%

71%

37%

41%

19%

20%

18%

20%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

S-‐au adoptat noi poliEci locale?

S-‐au adoptat noi poliEci naționale?

Au fost introduse noi pracEci în organizațiile / insEtuțiile care lucrează în domeniul Eneretului ?

A crescut nivelul de implicare al autorităților în soluționarea problemelor Enerilor?

Da Nu NS/NR

45

Activitățile organizate de către direcții sunt în mare parte bazate pe educație non-formală, având

scopul dezvoltării personale a tinerilor participanți. Nevoile tinerilor luate în calcul în stabilirea

tematicii cursurilor și activităților sunt de obicei observate în mod direct de către organizatori în

cadrul activităților derulate sau sunt menționate în mod explicit de către beneficiarii finali în

discuțiile pe care le au consilierii de tineret cu aceștia.

„Organizăm niște cursuri pentru membrii Consiliilor Elevilor din licee. Deci ei și-au exprimat

dorința... Ei la fiecare doi ani au alegeri, vin alții, își pregătesc generațiile care vor veni, deci în

permanență există doritori să urmeze aceste cursuri.” (O. S. DJST.)

Unul dintre principalele efecte ale activităților, respectiv proiectelor derulate este acela de

acoperire al nevoii de dezvoltare personală în rândul beneficiarilor, traducându-se în beneficii pe

termen lung în viața acestora.

„Noi credem că îi dezvoltăm personal și chiar și pentru o viitoare carieră, pentru că am observat la

mulți... la multe activități de educație non-formală la care au participat, având în vedere că sunt în

școală, chiar am observat, în proiecte de 2 zile sau de 3 zile, am observat când au venit cum erau

și când au plecat. Deci îi ajutăm să se deschidă, îi ajutăm să comunice cu alți elevi și din alte

zone... aici cred că reușim noi să... să îi facem mai deschiși oportunităților care sunt la dispoziție și

să profite de ele.” (M. S. CT.)

Efectele pozitive ale activităţilor de educaţie non-formală sunt dovada utilității în rândul

beneficiarilor pe termen lung.

„Exemplu de bună practică, în primul rând tineri care au fost implicați în proiectele noastre de

tineret de educație non-formală și pe care i-am considerat tineri de inițiativă sunt pe poziții

excelente în viața socială. Deci fie că sunt… au ajuns pe poziții de conducere și buni strategi.” (Ş.

M. DJST.)

O altă direcţie de bază a centrelor de tineret cât și a activităților derulate în cadrul proiectelor

organizate de către direcțiile judeţene este acela de a oferi o alternativă în ceea ce privește

petrecerea timpului liber.

„Asta ne-am străduit și asta este cam activitatea noastră de bază... pe petrecerea timpului liber...

chiar... asta se întâmpla, de exemplu, în 2015...” (O. S. DJST.)

Utilitatea acestora ar putea fi crescută prin investiţii în dotările centrelor cu scopul de a le crește

atractivitatea.

„…ar avea o mare nevoie de o sală de repetiţii, de exemplu, dacă vrea să-şi facă un band, sau…

ar fi foarte oportun să poată să facă saună, că sunt destul de puţine posibilităţi în Deva să meargă

la saună, sau să aibă efectiv, un spaţiu, în care să se relaxeze, să stea de poveşti cu prietenii, sau

să joace un biliard. Să nu meargă într-o cârciumă şi să joace biliard” (D. I. CT.)

Nevoia de variere a activităţilor aduce simultan în unele locuri în prim plan nevoia de dezvoltare a

spațiului efectiv avut la dispoziţie. Sunt date exemple pe parcursul discuţiilor de centre de tineret

cu spaţii foarte mici avute la îndemână.

46

„Am avea nevoie și de cursuri de dans și de o sală unde să poată să aibă acces la instrumente

muzicale și să vină să repete.” (P. C. CT.)

Succesul unei activități sau unui proiect atât din punct de vedere al eficienței cât și al utilității în

rândul beneficiarilor finali rezidă în tematica și subiectele abordate în activitățile și proiectele

respective. Atât timp cât acestea sunt poziționate în zona de interes a beneficiarilor finali, ele sunt

considerate ca fiind utile.

„Noi suntem singurul judeţ din ţară care participă pe parteneriat strategic cu alte ţări. De exemplu,

să vizităm şi să vedem şi să colaborăm cu alte centre de tineret din lume. În principiu, am avut

schimburi de experienţă, care au fost foarte bune.” (D. I. DJST.)

Unele idei de diversificare ale activităților din centrele de tineret, respectiv cele organizate de către

direcțiile judeţene sunt inspirate din experiența anterioară, prin încercarea de a îmbunătăți

activitățile din anii anteriori. Alte idei de îmbunătățire a activităților vin din exemple de bune practici

făcute cunoscute în cadrul întâlnirilor sau la instruiri.

„Cu colegii din ţară ne întâlnim o dată, de două ori pe an la instruiri, cursuri sau acţiuni comune,

deci este OK.” (A. M. DJST.)

Efectele activităților de informare sunt observabile în rândul tinerilor de la o generație la alta.

„Sunt un pic mai informaţi decât cei pe care i-am avut anul trecut… spunem că cei care au

participat anul trecut au diseminat informaţiile şi unu, doi, trei, din cei care participă anul acesta, au

fost beneficiarii celor care au participat cu un an în urmă.” (A. M. DJST.)

În ceea ce priveşte măsurarea utilităţii pe care un proiect o are, reprezentanţii participanţilor la

concursurile locale de proiecte au adus în discuţie faptul că pentru ei feedback-ul primit în timp real

de la participanţi este deosebit de util.

„Noi am întrebat atunci pe fiecare în parte după ce le explicam de ce le împărțim aceste pliante,

după ce îi întrebam una alta, cum văd ei aceste demersuri.” (Reprezentant ONG)

Reprezentanţii ONG-urilor, în cadrul concursurilor locale de proiecte, îşi îndreaptă atenţia spre

activităţi de consiliere şi informare fiind considerat un domeniu de o utilitate reală în ceea ce

priveşte acoperirea nevoilor grupurilor ţintă, proiectele implementate conducând la creşterea

conştientizării populaţiei de tineri asupra aspectelor promovate de activităţile din proiecte. De

asemenea, în ceea ce priveşte evaluarea proiectelor în privinţa utilităţii aceştia au menţionat faptul

că evaluarea impusă de MTS în vederea decontării este benefică asigurând un nivel ridicat al

calităţii proiectelor implementate.

„Principalele rezultate… păi exact asta conștientizarea tinerilor asupra pericolelor pe care le

presupun fumatul sau consumul de droguri… ne-am bucurat că mulți dintre tinerii abordați au avut

o părere bună despre acest demers.” (Reprezentant ONG)

Succesul resimţit în cadrul grupului ţintă şi vizibilitatea sesizată în cadrul mass media este un

indicator al utilităţii unui proiect. Efectele rezultate în urma proiectului vorbesc de la sine în ceea ce

priveşte utilitatea unui proiect.

47

”Prima ediție [a Salonului de Inventică]a avut un succes extraordinar, inclusiv pe partea asta de

imagine, că a fost prezentă în jumătate din presă....” (Studiu de caz P4)

Interesul manifestat de către beneficiari atestă utilitatea proiectelor implementate. Oferirea şi

primirea unui feedback pe parcursul implementării proiectului asigură un grad ridicat de

conştientizare a efectelor pe care acestea le are.

”[Nevoile tinerilor au fost acoperite] prin prisma feedbackului pe care ni l-au dat. Au primit

informațiile pe care ei și le doreau...Inclusiv, fiind un grup mic, ca și participanți, sudura între ei,

socializarea între ei” (Studiu de caz P4)

Sustenabilitatea

Având în vedere schimbările pozitive care s-au produs în urma implementării proiectelor,

considerăm că ele pot constitui premise pentru sustenabilitatea proiectelor actuale. Respondenții

au afirmat, de asemenea, că 89% dintre proiecte sunt sustenabile și au creat condiții necesare

implementării unor proiecte asemănătoare în anii următori.

Figura 20. Considerați că acest proiect a contribuit la crearea condițiilor necesare implementării unor alte asemenea proiecte în următorii ani? (N=226 proiecte)

Da, 89%

Nu, 5% NS/NR, 6%

48

Figura 21. Numărul de ediții al proiectelor realizate în perioada 2010-2015 cu sprijinul fondurilor MTS. (N-226 proiecte Cele mai multe dintre proiectele pentru care am cules date au avut o singură ediție (37%), iar o altă parte semnificativă a acestora au avut două ediții (31%) iar 32% au avut 3 sau mai multe ediții. Cum au evoluat indicatorii cantitativi ai proiectelor derulate? Datele culese pentru 5 ani ne indică faptul că numărul de activități derulate a crescut ușor în perioada 2010-2013, pentru ca apoi să crească accelerat în 2014 și să se plafoneze în 2015 la un număr de circa 1.200 activități derulate în cadrul proiectelor din P1, P2 și P4.

Figura 22. Numărul de activități în cadrul derulate în cadrul proiectelor

Numărul de beneficiari finali a crescut și el, de la aproape 20.000, în 2010, la peste 80.000, în 2015, urmând același model de creștere.

o ediție, 37%

2 ediții, 31%

3 ediții, 10%

4 ediții, 3%

5 ediții, 8%

6 ediții, 11%

260 335

417

608

1183 1173

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

anul 2010 anul 2011 anul 2012 anul 2013 anul 2014 anul 2015

49

Figura 22. Numărul de beneficiari finali în cadrul derulate în cadrul proiectelor Și durata de implementare a proiectului, în zile, a fost mult mai mare în 2015, multiplicarea față de 2010 fiind de aproape 6 ori.

Figura 23. Durata de implementare, în zile, a proiectelor

În ceea ce priveşte sustenabilitatea proiectelor participanţii la studiu au menţionat faptul că

proiectele recurente au un grad ridicat de sustenabilitate. Astfel respondenţii au dat exemple de

proiecte de succes care au fost reluate ca urmare a rezultatelor obţinute.

Centrele de Tineret au menţionat preferinţa pentru realizarea atelierelor de activităţi practice,

acestea aducând un beneficiu vizibil şi măsurabil în ceea ce priveşte obiectivele propuse. De

asemenea, respondenţii au menţionat faptul că în ceea ce priveşte multiplicarea efectelor pozitive

atelierele de creaţie creează un efect replicabil în societate, astfel s-a observat faptul că tinerii

participanţi împărtăşesc practicile învăţate cu alţi tineri care nu au participat la studiu.

„O grămadă de ateliere, adică, ca proiecte, noi le punem generic, de atelier de exemplu de

reciclable, atelier de făcut brăţări şi împletituri, atelier de pictat icoane, atelier de făcut măşti

18916 23581

28210

41428

74397 81201

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000


1347 1761

2155 2843

6061

7531

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000


50

veneţiene prin tehnică tradiţională, atelier de jonglerie şi de artele cirului, activităţi de consiliere,

activităţi de informare.„ (Studiu de caz P1)

Nivelul de sustenabilitate al unui proiect este dictat, în viziunea respondenţilor şi de modul în care

tinerii participanţi sunt selectaţi şi angrenaţi în proiectele şi activităţile desfăşurate. În ceea ce

priveşte oraşele care nu sunt centre universitare beneficiarii fac parte din categoria elevilor de

liceu. S-a menţionat faptul că această categorie este, poate, cea mai potrivită pentru a beneficia de

serviciile oferite în contextul în care tipurile de activităţi întreprinse îi pregătesc în mod deosebit

pentru viaţa de adult.

“Beneficiarii sunt, în marea lor majoritate, elevi de liceu. La noi la Reşiţa este universitate, dar

pentru că universitatea în timp s-a degradat, ca să spun aşa, şi permite foarte mult să lucreze

studenţii, cursurile nu mai sunt aşa de serioase studenţii nu mai au activităţi complementare şcolii

şi în timp nu mai avem studenţi aici ca beneficiari şi marea majoritate sunt elevi.” (Studiu de caz

P1)

De asemenea, în ceea ce priveşte sustenabilitatea proiectelor s-a adus în discuţie ca şi

recomandare în ceea ce priveşte direcţiile de orientare ale MTS punerea accentului de proiecte

care vizează continuitatea activităţilor pentru beneficiarii care au participat la un anumit proiect. În

viziunea angajaţilor care gestionează activităţile din cadrul Centrelor de Tineret efectele implicării

unor beneficiari în mai multe proiecte are un efect pozitiv asupra tinerilor participanţi. Astfel se

doreşte ca tinerii participanţi să facă parte din grupul ţintă pentru o perioadă de timp îndelungată.

Implicarea activă a partenerilor în proiectele Centrelor de Tineret conduc la creşterea nivelului de

sustenabilitate şi durabilitate a proiectelor P1. Astfel acestea se bucură de succes, parteneriatele

conducând la activităţi ample care în mod obişnuit nu ar putea fi acoperite de bugetul centrului. Au

fost aduse în discuţie ca parteneri instituţiile publice alături de fundaţii şi ONG-uri.

Cu scopul de a menţine, respectiv multiplica activităţile, respectiv proiectele de tineret au fost

primite exemple de situaţii în care colaborarea inter-instituţională la nivel local a fost factorul

determinant şi practic criteriul care a determinat succesul derulării acestora. În contextul în care nu

se primește sprijin din partea autorităţilor locale, cum ar fi unele situaţii de judeţe în care nu există

centre de tineret, suport se obţine din partea instituţiilor de învăţământ locale prin oferire de spaţii

de derulare a activităţilor. Au fost observate de asemenea situaţii în care existând suport din partea

autorităţilor locale, interacţiunea cu instituţiile de învăţământ este păstrată la minim, cu scopul

detaşării activităţilor, sau proiectelor, în mare parte de educaţie non-formală de sistemul de

învăţământ formal.

O sugestie în ceea ce priveşte sustenabilitatea proiectelor este o colaborare între ministere în ceea

ce priveşte planurile de dezvoltare şi acţiune.

„Deci dacă din punct de vedere politic nu se hotărăşte că educaţia tinerilor este un program

transversal care traversează mai multe… interesul mai multor ministere, adică şi Ministerul Muncii

şi Ministerul Educaţiei, în primul rând, Educaţiei şi apoi Tineretului, nu are cum să fie de interes

formarea în afară de şcoală.” (Studiu de caz P1)

51

Sustenabilitatea ridicată a anumitor proiectelor este dată de recurenţa acestora, printre proiectele

de acest gen a fost menţionate acele proiecte care se desfăşoară la nivel naţional, la sugestia

MTS.

„În general se marchează anumite evenimente, săptămâna voluntariatului sau… este firesc să…

să ceară… nu ni se spune ce anume să facem ci activități care să marcheze sau sunt proiecte în

parteneriat cu centrul anti-drog pe consumul de droguri, astea iarăși există un parteneriat.” (Studiu

de caz P2)

Implicarea în proiecte viabile şi de dimensiuni mari este considerat ca principal aspect ce duce la

creşterea sustenabilităţi, spre deosebire de proiectele cu buget redus care în viziunea

participanţilor la studiu nu au un impact la fel de mare în comunitate.

„Din 2009 cred. Acest grup de lectură se organizează la Insomnia din 2 în 2 săptămâni. Şi este

unul dintre cele mai de succes, s-ar putea să fie cel mai important club de lectură pe literatură

tânără din ţară.” (Studiu de caz P2)

Creşterea volumului grupului ţintă este un indicator în decizia de reluare a unui proiect. Pentru

acele proiecte în cadrul cărora s-a observat o creşte a interesului publicului decizia de a refinanţa

sau implementa acel proiect este considerată util.

„Deci iniţial s-a început, chiar în ultima încăpere şi acum s-a extins şi în a 2a încăpere pentru că nu

mai… încăpeau chiar în prima încăpere unde… şi interes în creştere şi se vede asta, chiar s-a

mai.. şi într-o altă cafenea se organizează ceva similar, un atelier. Ceea ce înseamnă că există un

interes şi o cerere pentru tipul acesta de activitate.” (Studiu de caz P2)

Sustenabilitatea proiectelor este datorată în viziunea reprezentanţilor ONG de reuşita în formarea

voluntarilor şi transformarea tinerilor participanţi în voluntari, fiind membri activi ai societăţii.

„La cursurile astea sau proiectele astea, în mod special, mai duc voluntari mai vechi, dar tot timpul

sunt proiecte pentru voluntari noi, ca să îi recrutăm şi să înveţe să facă ce vrem noi şi atunci ei

continuă activităţile cu ce au învăţat tot timpul, şi în momentul de faţă.” (Reprezentant ONG)

Un factor principal în susținerea durabilităţii este menţionat atât de către reprezentanţii direcţiilor

judeţene cât şi de reprezentanţii organizaţiilor este raportat la felul în care se realizează finanţarea

pe proiecte. În primul rând, alocarea bugetară se face foarte târziu în an, chiar și comparativ cu

compartimentele de sport din cadrul direcţiilor. ceea ce blochează activitatea, atât a direcţiilor cât şi

a organizaţiilor și limitează perioadele de desfăşurare a activităţilor la doar câteva luni dintr-un an

de zile. În aceeași măsură, proiectele nu pot fi prelungite, cu scopul de a desfăşura activităţi mai

complexe cu aceiaşi beneficiari. Creșterea calităţii activităţilor şi modului în care sunt acoperite

nevoile beneficiarilor trebuie echilibrată cu creşterea numărului de beneficiari finali, iar acest

echilibru este dificil de obţinut în contextul bugetelor alocate.

Prelungirea activităţilor pe o perioadă mai lungă de timp poate creşte în sine calitatea rezultatelor

obţinute.

„Eu cred că important asta este… dacă ar putea să găsească soluția ca să fie finanțare

permanentă, adică să nu înceapă finanțarea în aprilie sau în mai.” (P. C. CT.)

52

În ceea ce priveşte replicabilitatea activităţilor, un rol important îl au organizaţiile

nonguvernamentale care pot prelua din încărcătura centrelor de tineret, respectiv direcţiilor

judeţene, având şi posibilitatea de a flexibiliza modul în care se desfăşoară acestea.

Notorietatea proiectului şi gradul acestuia de succes este un motiv pentru care proiectele recurente

sunt sustenabile, reprezentanţii ONG au menţionat faptul că creşterea interesului pentru un proiect

sprijină ideea necesităţii de recurenţa.

„La tabăra asta de animatori, la început… erau 70 de locuri şi pe 70 de locuri se înscriau probabil

maxim 80 de copii, dar nu, au început cu 60 cred că, iar anul acesta, au fost 120 de locuri, cred că,

pentru tabără şi am avut cred că, 160 de cereri.” (Reprezentant ONG)

Reprezentanţii ONG au adus în discuţie faptul că proiectele ale căror activitate presupune

realizarea unor cursuri sunt sustenabile în ceea ce priveşte nevoia de învăţare a tinerilor

participanţi. Acest gen de activitate este atractiv, tinerii fiind interesaţi să participe la activităţi ale

căror rezultate sunt vizibile în timp scurt. Acest gen de activităţi fiind preferate şi datorită posibilităţii

de învăţare prin joc.

„Dar la cursuri… cursurile sunt frumoase, pentru că de dimineaţa până seara, înveţi ceva nou, cum

sunt şi jocuri… noi facem… toate cursurile noastre sunt pe baza de joc, este un curs non formal pe

joc şi practic de dimineaţa până seara se fac diverse jocuri.” (Reprezentant ONG)

În ceea ce priveşte recurenţa proiectelor decizia de a relua un proiect este dată de tradiţia pe care

o are un anumit proiect. Interesul manifestat de grupurile ţintă este un factor decisiv în ceea ce

priveşte reluarea acestora. Menţinerea şi multiplicarea rezultatelor este avută în vedere în ceea ce

priveşte proiectele cu tradiţie; astfel proiectele de interes la nivel local sunt reluate în vederea

sprijinirii durabilităţii prin implementarea acestora la nivel naţional acolo unde acest lucru este

posibil.

”A fost considerat un proiect de tradiție al Ministerului ,[Salonul de Inventica ]. El a fost inițiat acum

mulți, mulți ani...Nu mai știu în ce an, știu că a fost Mironov ministru, și atunci se făcea la Iași, se

adresa numai studenților, și în 2001, sau nu mai știu exact, a fost preluată ideea, dar ca salon

național, adresat tuturor tinerilor, nu neapărat studenților. ” (Studiu de caz P4)

53

CONCLUZII

Relevanța proiectelor derulate prin intrmediul celor trei programe e una ridicată, conform

declarațiilor subiecților studiului, ea derivând în special din discuțiile purtate de către organizațiile

beneficiare de finanțare cu tinerii. Validarea relevanței prin intermediul unor metode și instrumente

științifice e una redusă ca pondere.

Eficacitatea proiectelor e una ridicată, cu toate că avem o categorie majoră ca proporție a celor

care declară că proiectele și-au atins „în mare măsură” obiectivele, ceea ce denotă mai degrabă

parțialitate în finalizarea lor.

Eficiența percepută a proiectelor e una ridicată, majoritatea apreciind că fondurile oferite de

Ministerul Tineretului și Sportului au fost suficiente pentru derularea proiectelor. Iar cei mai mulți

dintre care le-au apreciat insuficiente, au menționat că acest fapt nu a afectat decât în mică

măsură proiectele.

Din datele calitative, raportat la evaluarea activităţilor de tineret şi a programelor în domeniul

tineretului pentru perioada 2010-2015, participanţii la studiu au adus în discuţie faptul că pentru

asigurarea respectării criteriilor de evaluare: relevanţă, eficacitate, utilitate, sustenabilitate există

două aspecte principale care conduc la realizarea acestora cu dificultate, acestea sunt numărul

redus de personal disponibil pentru activităţile de tineret şi bugetul restrâns alocat de Ministerul

Tineretului şi Sportului pentru aceste activităţi şi programe. Alte dificultăţi menţionate în ceea ce

priveşte activitatea desfăşurată sunt legate de comunicarea în cadrul structurii organizatorice, și

aspecte de metodologie.

Principalul impediment în desfăşurarea activităţilor este considerat numărul redus de personal

disponibil pentru activităţile de tineret, acest aspect a fost menţionat atât de angajaţii DJST cât şi

de angajaţii Centrelor de Tineret. Majoritatea participanţilor la studiu au menţionat faptul că

implicarea în activităţile Centrelor de Tineret devine dificilă în contextul în care există un singur

angajat care gestionează activităţile şi programele de tineret atât pentru Centru cât şi pentru DJST.

Ca urmare a deficitului de personal o parte din participanţi au menţionat faptul ca implicarea în

proiectele P1 devine dificilă sau chiar imposibilă în acest context.

„Problemele cu care ne confruntăm, sunt lipsa de personal. În poziţia asta în care sunt eu, sunt

singură şi gestionez programele P2, cum văd că aţi ştiut, programele de tineret şi programul P1

care reprezintă Centrul de Tineret.„ (Studiu de caz P1)

Una dintre principalele situații problematice în ceea ce privește derularea activităţilor, atât în ceea

ce privește direcţiile judeţene (P2) cât și a centrelor de tineret (P1) este aceea reprezentând

resursa umană.

„… trebuie să stai şi la birou că ai şi alte sarcini pe lângă lucrul cu tinerii. Că eşti în diferite comisii,

de inventar, de… fiind personalul insuficient şi pe celelalte sectoare, cam asta cred că este în toată

ţara. Sunt posturi lipsă, sau neocupate, sau cum să zic, vacante, blocate.” (A. M., DJST.)

54

O altă situaţie problematică este, în unele cazuri, aceea reprezentând vizibilitatea în comunitate a

activităților realizate pe P1 cât și pe P2. Informații despre activitățile specifice sunt răspândite prin

rețelele informale ale tinerilor beneficiari dar și prin sesiuni de informare ale Direcțiilor Județene de

Sport și Tineret. Acestea din urma nu sunt suficiente în opinia unui reprezentant, iar faptul că nu

sunt de ajuns este raportat tot insuficienței resursei umane.

„Probabil că o promovare constantă poate ar mai mişca un pic lucrurile, în sensul că poate ar veni

mai mulţi la centru, dar e foarte greu să şi gestionezi acest lucru, adică, dacă este o singură

persoană care se ocupă de absolut tot, în opt ore e imposibil să faci faţă la toate.” (D. I. CT.)

Aspectele ce ţin de bugetul alocat pentru activităţile şi programele de tineret au fost aduse în

discuţie în unanimitate de participanţii la studiu. Este considerat faptul că impactul pe care un

proiect finanţat de MTS îl poate avea este strâns legat de fondurile disponibile. În ceea ce priveşte

proiectele P1 implicarea partenerilor conduce la diminuarea efectului resimţit de fondurile reduse.

„Din plan local, noi avem suportul primăriei, cu spaţiul care este un spaţiu generos şi pentru care

nu plătim nici chirie, nici costuri de întreţinere.” (Studiu de caz P1)

Nivelul redus al capitalului financiar avut la dispoziţie limitează numărul tinerilor participanţi la

activităţile și proiectele implementate de către direcţiile judeţene.

„Deci doritori ar fi mult mai mulți decât reușim noi să acoperim, și asta în fiecare an...” (O. S.

DJST.)

Resursele financiare limitate reduc gradul de acoperire al nevoilor tinerilor, dar cu toate acestea se

încearcă acoperirea câtor mai multe dintre ele.

„Este un domeniu foarte vast, este foarte greu să finanțezi câte ceva din toate domeniile de

activitate, atunci se stabilesc anumite... da... probabil unul mai important decât altul... dar, probabil,

prin rotație sunt acoperite mai multe domenii de activitate.” (O. S. DJST.)

În aceeași măsură, zonele de acoperire ale proiectelor sunt mai restrânse. Se observă o nevoie

mare de activităţi în mediul rural, în urma experiențelor ocazionale în astfel de medii din cadrul

anumitor proiecte. Limitările bugetare nu permit deplasări în alte zone ale județului.

„din punctul de vedere al fondurilor, asta ar fi cam... cel puțin la noi, situația care ne-ar ajuta, adică

am putea, nu știu, să ne deplasăm și în alte zone ale județului noi, sau așa, dacă am avea alte

resurse...” (M. S. CT.)

Lipsa de resurse este asociată și cu dezinteresul beneficiarilor, respectiv lipsa lor de iniţiativă în

dezvoltarea de activităţi în cadrul centrelor de tineret.

„Din păcate, în România, toată iniţiativa vine din partea lucrătorilor de tineret, pentru că tinerii nu

au posibilitatea să vină cu iniţiativă, deoarece, chiar dacă vin cu vreo idee, e foarte puţin probabil

să putem să-i sprijinim material, financiar, din păcate.” (D. I. CT.)

O altă serie de dificultăți apar din cauza metodologiei. În primul rând aceasta nu este stabilă.

„Vrem să se stabilizeze puțin legislația în domeniu, după care funcţionăm… schimbarea aceasta,

foarte des a legislației și chiar a metodologiei, pentru că este destul de stufoasă, destul de...

55

comparativ cu metodologia de la accesarea de fonduri europene, de exemplu, este mai multă

birocrație la noi” (O. S. DJST.)

Metodologia este menționată ca având un grad de complexitate mult mai ridicat chiar decât cea a

departamentului de sport din cadrul direcțiilor județene.

„Dacă o compar cu colegii de la sport, nici nu se compară cu cât de stufoasă este metodologia

noastră şi cât de… amănunţită e… Adică, cu cât pun mai multe cerinţe în metodologie, cu atât o

să fie mult mai greu pentru lucrător, efectiv, să şi lucreze ceva cu tinerii, nu să stea toată ziua şi să

facă raportul şi să încheie acte.” (D. I. DJST.)

Deși sunt menționate și luate în calcul diferențele între nevoile tinerilor de la o zonă sau alta a țării

și deci nevoia unui anume grad de flexibilitate în ceea ce privește metodologia de funcționare, este

menționat faptul că aceasta nu este suficient de explicită.

„Este puţin… uneori lasă loc de interpretări. Interpretează cum să zic… de la judeţ la judeţ şi este

destul de stufoasă.” (A. M. DJST.)

O îngrijorare în ceea ce priveşte sustenabilitatea proiectelor şi activităţilor de tineret o îngrijorare a

participanţilor este cauzată de imposibilitatea acoperirii unui număr satisfăcător de beneficiari în

cadrul proiectelor implementate, în mod deosebit în Centrele de Tineret.

În ceea ce priveşte creşterea eficacităţii programelor şi activităţilor de tineret s-a adus în discuţie

nevoia identificării problemelor în mod specific pentru fiecare localitate în parte, activităţile şi

nevoile fiind diferite în funcţie de specificul localităţilor.

56

RECOMANDĂRI

În privința creșterii gradului de relevanță, considerăm că trebuie promovate metode și instrumente

de validare sistematică a relevanței proiectelor (studii, rapoarte, bibliografia științifică din domeniu),

evitându-se astfel situații în care simpla discuție cu beneficiarii finali ai proiectelor nu poate genera

o ierarhie clară și distinctă de nevoi, o agendă de priorități.

O soluție pentru rezolvarea situațiilor privind pregătirea resurselor umane ar fi aceea de

implementare a unor programe de internship și în cadrul direcțiilor județene, similare cu cel de la

minister. O altă soluție ar putea fi aceea deja pusă în practică deja de către unele dintre direcții,

aceea de a-și crea propria structură de voluntari, care să ajute în derularea activităților.

De asemenea încheierea unui contract de colaborare sau de parteneriat cu o organizație

nonguvernamentală pentru susținerea activităților prin oferirea de sprijin în ceea ce priveşte

formarea resursei umane, ar fi o modalitate de a acoperi, cel puțin parțial, unele dintre situațiile

problematice.

În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor Centrelor de Tineret, participanţii la studiu au

menţionat ca impediment în desfăşurarea activităţilor restricţia în ceea ce priveşte achiziţionarea

mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, condiții în care implementarea unor activităţi identificate

ca fiind relevante, nu este posibilă.

O soluție pentru îmbunătățirea comunicării cu ministerul, în special a comunicării dinspre minister

(unele departamente) către teritoriu, ar fi reprezentată de vizite ale reprezentanților ministerului în

teritoriu pe perioada desfășurării proiectelor.

O ultimă sugestie, dar nu în ultimul rând, este aceea de a crea o platformă online care să permită

organizațiilor non-guvernamentale să aplice la concursurile locale de proiecte prin Internet. Acest

fapt ar avea mai multe efecte pozitive, în primul rând prin facilitarea transferului de documente

dintre organizații către decidenți, prin eliminarea unor costuri de transport, tiparire, etc.. În aceeași

măsură, în opinia reprezentanților direcțiilor, crearea acestei platforme online ar facilita și procesul

de evaluare al proiectelor concurente și de comunicare cu organizațiile.

ministerul tineretului Și...

Documents