calitatea mediului in depresiunea husi-proiectul meu

8/8/2019 Calitatea Mediului in Depresiunea Husi-Proiectul Meu

1/22

Calitatea mediului in DepresiuneaCalitatea mediului in Depresiunea

HusiHusi

NUME: Brasovanu Livioara

SPECIALIZARE:Geomorfologie si

cartografie cu elemente decadastru

ANUL: I

GRUPA: 402


2/22

Asezarea geograficaAsezarea geograficaDepresiunea Husi se gaseste la contactulDepresiunea Husi se gaseste la contactuldintre Podisul Central Moldovenesc si Platformadintre Podisul Central Moldovenesc si Platforma

pliocenica moldoveneasca.pliocenica moldoveneasca.Spre Nord se margineste cu DepresiuneaSpre Nord se margineste cu DepresiuneaBohotinBohotin--Mosna, la Vest cu culmea Lohanului, laMosna, la Vest cu culmea Lohanului, laSud cu Dealurile Falciului iar la Est cu culoarulSud cu Dealurile Falciului iar la Est cu culoaruldepresionar al Prutului.depresionar al Prutului.

Pozitia actuala ocupata de Depresiunea Husilor aPozitia actuala ocupata de Depresiunea Husilor asuferit o scufundarea tectonica de proportii intresuferit o scufundarea tectonica de proportii intreGura Vaii si Arsura Ghermanesti, probabil dupaGura Vaii si Arsura Ghermanesti, probabil duparetragerea Marii Sarmatice.retragerea Marii Sarmatice.Pozitia deosebita in care este amplasat, ca intrPozitia deosebita in care este amplasat, ca intr--oocuveta, icuveta, i--a atras denumirea de orasul dintre vii.a atras denumirea de orasul dintre vii.


3/22


4/22

Calitatea aerului

Atmosfera reprezinta cel mai larg si imprevizibil vector de propagare al

poluantilor, ale caror efecte sunt resimtite in mod direct si indirect de catre omsi celelalte componente ale mediului.

Principalele surse de poluare din Depresiunea Husi sunt: traficul rutier, procesele decombustie din perioada anotimpului rece pentru incalzirea populatiei, activitatileindustriale si depozitele de deseuri neconforme din punct de vedere al protectiei

mediului.Traficul rutier. Principala sursa a poluariiaerului in orasul Husi o constituie emisiile depoluanti de la autovehicule care prezinta douacaracteristici:

-eliminarea gazelor de ardere de la

autovehicule se face foarte aprope de sol, faptcare conduce la realizarea unor concentratiimari la inaltimi ft mici.

-emisiile de la autovehicule se face peintreaga suprafata a localitatii diferenteledepinzand de intensitatea traficului si

posibilitatile de ventilatie a strazii


5/22

Industria reprezint sectorul economic cu cel mai mare impactasupra mediului. Impactul industriei asupra mediului se traduce n

efecte negative asupra factorilor de mediu influennd calitateaaerului, apei, solului, genernd deeuri de diverse tipuri iocupnd suprafee de teren pentru depozitarea deeurilor,consumnd resurse naturale i energie, ceea ce face necesar

reglementarea i controlul acestora de aa manier nct s seasigure respectarea legislaiei n domeniul proteciei mediului i aprincipiilor dezvoltrii durabile.

La nivelul orasului Husi reprezentative sunt: industria

constructoare de echipamente masini (SC Petal RIUP SAHui),industria textila (SC MOLDOTEX SA Hui), legume i fructeconservate prin sterilizare i pasteurizare (SC VITACONS SA Hui),industrie alimentara,grau macinat si paine etc.


6/22

Deseuri

Deseurile reprezinta una dintre cele mai acute probleme legate de protectiamediului din Husi din cauza cantitatii lor mari generate si a depozitarii

necontrolate a acestora.Principalele categorii de deseuri sunt:

-deseuri menajere si asimilabile: deseuri menajere de la populatie,deseuri menajere de la unitati economice, unitati comerciale, birouri, institutiisi unitati sanitare

-deseuri din servicii municipale: deseuri stradale, deseuri din piete,deseuri din parcuri si spatii verzi

-deseuri din materiale de constructii si demolari

Probleme privind gestionarea depozitarii deseurilor:

Deeurile menajere sunt depozitate uneori pe terenuri sensibile (napropierea locuinelor, a apelor de suprafa sau subterane). Deeurilemenajere pot fi surse de contaminare a mediului cu diveri germenimicrobieni, gaze rezultate din descompunere, cu miros respingtor (amoniac,hidrogen sulfurat i altele), i a solului prin infiltraiile care ar trebui colectate

i epurate nainte de a fi evacuate.


7/22

Depozitele nu sunt amenajatecorespunztor pentru protecia mediului,depozitarea deeurilor fiind necontrolat,deschis, fr suprafa de nivelare,conducnd la poluarea solurilor din zonelrespective. Deeurile sunt depozitateneselectiv, fiind depuse la ntmplare petoat suprafaa spaiului alocat, iarfraciunile mai uoare sunt rspndite priantrenarea eolian pe o suprafaapreciabil n jurul acestora.


8/22

Cele mai acute probleme privind gestionarea depozitarii deseurilor sunt insa inmediul rural unde o mare parte din dejectii sunt platformate in interiorulfiecarei gospodarii cu scurgeri in apa freatica afectand potabilitatea apei din

fantani.

-dotari inexistente (transportul la gropile de gunoi ale satelor se face de catrepopulatie cu mijloace proprii).

-inexistenta unei evidente clare a cantitatilor si tipurilor de deseuri

gestionate.-depozitarea pe teren impropriu si neimpermealizat.-amplasat in loc sensibil (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata cu

infiltratii subterane).-terenul ocupat de depozit este considerat teren degradat, care nu mai poate

fi utilizat in scopuri agricole

-nu se efectueaza colectarea deseurilor menajere de la populatie; ele ajungla depozit ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte apotentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice).


9/22


10/22

Pricipalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri municipalesunt:

-modificari de peisajului si disconfort vizual

-poluarea aerului

-poluarea apelor de suprafata si subterane

-poluarea solurilor

-participarea la generarea efectului de sera si a modificarilor climatice

Zgomotul

Zgomotul constituie unul dintre factorii perturbatori ai mediului care influenteazaambianta in care se desfasoara activitatea si viata omului.

Poluarea fonica existenta in Husi se datoreaza:

-traficului rutier

-zgomote produse in incinte productive,in parcuri,scoli,spatii comerciale.-activitilor industriale, n special activitii de prelucrare a lemnului n cazul

localitilor rurale.


11/22

Calitatea apeiCalitatea apei

Sursa principala de alimentare cu apa a municipuilui Husi o constituie priza de captaredin raul Prut, situata in dreptul localitatii Poganesti. Rul Prut izvorte de pe versantul

NE al Muntelui Cernahora (Ucraina) i are la vrsarea n fluviul Dunrea o suprafatotal de bazin de 28.396 kmp i o lungime de 953 km.

Nr.crt.Nr.crt. Sursa de poluareSursa de poluare LocalitateaLocalitatea Curs de apa afectatCurs de apa afectat

11 SC.GOSCOMLOC.St deSC.GOSCOMLOC.St de

epurareepurare

HusiHusi HusiHusi

22 PrimariePrimarie MurgeniMurgeni ElanElan

33 SC.PRODUIS.SASC.PRODUIS.SA StanilestiStanilesti Garla Boul BatranGarla Boul Batran

44 SC.PETAL.SASC.PETAL.SA HusiHusi HusiHusi

55 SPITAL CATOL ISPITAL CATOL I GhermanestiGhermanesti Lunca R. Prut Lunca R. Prut

66 Centru de recuperareCentru de recuperareneuropsihiatricaneuropsihiatrica

MalaiestiMalaiesti MalaiestiMalaiesti

77 VamaVama AlbitaAlbita Prut Prut

Lista cu cele 7 restitutii cu efecte poluante asupra retelei hidrografice in B.H Prut


12/22


13/22

STATIA DEEPURAREHUSI

Apele subterane pot fi afectateprin infiltratii de substanteorganice sau chimice provenite

din depozitarilenecorespunzatoare de deseurimenajere si dejectii zootehnice,din substantele fertilizante si decombatere a daunatorilor

utilizate in agricultura. La acestecauze se mai adauga existentaunor surse de aprovizionare cuapa (izvoare, fantani)necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de

protectie, neadecvat construite),care pot fi afectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice sichimice, ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor cu apa potabila.


14/22

O problema deosebita se ridica in cazul localitatilor rurale neracordate la retelele dedistributie unde populatia se alimenteaza in exclusivitate din fantani publice sau proprii.In functie de adancimea stratului acvifer, de existenta unor surse difuze de poluareorganica, de regimul pp, de gradul de asigurare de catre stratul acvifer a necesarului deapa in perioadele de varf de consum,de amenajarea fantanilor, se asigura sau nuincadrarea calitatii apei consumate in normele de potabilitate in vigoare.


15/22

Conditii care favorizeaza procesele geomorfologice inDepresiunea Husi:

- Prezenta unor formatiuni geologice, de suprafata, constituite din roci moi,reprezentate printr-un complex de argile si marne cu alternante de nisipuri la care seaduga in unele sectoare si unele orizonturi subtiri de gresii, calcare. Acest complex

litologic, in care sunt cantonate mai multe strate acvifere freatice si de adancime, sepreteaza la o modelare destul de usoara sub actiunea agentilor denudatiei.

- Climatul temperat-continental cu nuante excesive caracterizat prin mari variatiitermice si printr-un regim foarte neuniform al precipitatiilor, contribuie din plin lapregatirea si declansarea proceselor de versant. Ingheturile prelungite de iarna,frecventa ingheturilor si dezgheturilor in anotimpurile de tranzitie, uscaciuneaaccentuata din sezonul cald accelereaza dezagregarea si afanarea rocilor de suprafata,premisa a dislocarilor si deplasarilor ulterioare.

- Interventia omului. Pe masura extinderii si intensificarii agriculturii omul ainfluentat fie in mod pozitiv procesele de solidificare si evolutie a solurilor fie in modnegativ. Ca influenta negativa exercitata de om in cea mai mare masura este

accelerarea eroziunii solurilor prin aplicarea unor lucrari agricole in mod irational ca:nerespectarea regulilor agrotehnice antierozionale, trasarea necorespunzatoare adrumurilor de exploatare, indepartarea abuziva a vegetatiei ierboase cu rol de protectiesi conservarea solului, pasunat necorespunzator, defrisarea padurilor, etc. care in finalau dus la accelerarea eroziunii in suprafata, a eroziunii torentiale si a alunecarilor deteren. Exemple de influenta negativa a omului se pot observa pe pasunile de pe

majoritatea versantilor, care in prezent sunt slab acoperiti cu vegetatie ierboasa.


16/22

Procese geomorfologice actuale. In Depresiunea Husi principaleleprocese geomorfologice,in ordinea importantei, sunt:

- alunecarile de teren, s-au produs prin umectarea intensa a argilelor

si marnelor din cadrul alternantelor litologice specifice acestei zone. Datoritadiferentei mari de nivel se asociaza cu prabusiri si eroziuni puternice.- eroziunea de suprafata, afecteaza in totalitate suprafata versantilor,

predominand cea puternica- formatiuni torentiale sunt ft raspandite pe acesti versanti si sunt

reprezentate prin siroiri ,ogase si ravene.

Cornisa de desprindere-dealulBobesti Lohan

1. Alunecarile de terenconstituie procesul celmai spectaculos, impresionand atat prinamploarea, dinamica si microrelieful specific, catsi prin consecintele negative asupra economieiagrare, cailor de comunicatie, asezarilor

omenesti.Alunecarile de teren au o mare raspandire inperimetrul fronturilor de cuesta ( partea vesticaa satului Mihail Kogalniceanu, in partea de SV asatului Voloseni, in partea de V a satului Gura

Vaii si Stanilesti). De obicei aceste alunecariapar sub nivelul placilor de calcar, ca urmare a

panzei de apa si a argilelor de la acest nivel.


17/22

Alunecari intrepte-Voloseni

Alunecarile in valuri sunt cele mairaspandite dezvoltandu-se in conditiileversantilor care sectioneaza complexulsarmatic format din alternanta de rocipermeabile si impermeabile. Alunecarilein valuri se intalnesc in cadrulalunecarilor stabilizate iar alunecarile intrepte se intalnesc in cadrul alunecariloractive (Pahnesti, Fundatura, Rapile,

Voloseni, Gura Vaii, Chersacosu,Poganesti, Stanilesti).

In lungul cuestei Draslavatului,cornisele simple sau in serie se intind pezeci si sute de metri lungime, atingand pe alocuri inaltimi de 15-25 de metri. In trecut ocornisa a distrus o parte din terasamentul soselei ce duce peste cuesta Draslavatului dela Husi la Padureni.

Pe cursul superior al vaii paraului Ruginosu, la vest de satul Arsura complexitateamicroreliefului creat de alunecari de teren se apropie de ceea ce am vazut ca exista pecuesta Draslavatului. Panza acvifera cu debit ft bogat, inaltimea cuestei si defrisarearecenta a padurii este cauza intensificarii proceselor geomorfologice actuale.


18/22

Ravena laNord de satulArsura

Alunecarile active dinperimetrul fronturilorde cuesta suntstabilizate in zonavetrelorde satprinlucrari de ameliorare funciarasauprinplantatii de pomi fructiferi. Acestealunecari suntactive mai ales inanii

deosebitde ploiosi. Eroziuneasolului aavuto intensitate multmai mare inaintede 1990 candterenurile eraudefrisate sifolosite intensiv in circuitulagricol. Astazimulte terenuri inparloagaoferaposibilitatearefacerii litogenezei respectiv

abiotopuluiLucrari antropice de stopare a eroziunii soluluilaGuraVaii

Suntsi situatii candprinalunecarilemasive dinanii anteriori terenurile auajunslaunechilibrul izostatic si astfelalunecarile au foststopate ramanand in

urmalordoarunrelief puternicfragmentat (de ex,laVestde Pahnesti,laCimitirulVechi,inN satului Duda). Toateaceste dealuri suntafectate puternic deeroziune facand exceptie doar celeimpadurite. Eroziuneaeste facilitatade

slabarezistentaa faciesului nisiposde laarteasu erioaraaversantilor


19/22

Ravena

din

nordul

satului

Duda

RavenadinnordulsatuluiArsura

2. Formatiunile torentiale sunt foarte raspandite peversantiidin jurulDepresiuniiHusisisuntreprezentate prinsiroiri, ogase siravene. Ogaselesiravenele sunt frecvente siactive pe platourile

inalte darsipe cele de lanivelulinferior. Vaileparaurilorsuntsculptate innivelulplatourilorinterioare. Atat ValeaPrutului catsi ceaaParauluiHusi, dincolodaiazulRecea, prezintaunsesnetedinclinat cupante sub 1 spre aval. Albiile unorparauriau foststavilite inanumite locuride diguri

artificiale care intimp au carezultat colmatareaiazurilorcualuviunidinamonte sidinlateral (laSde ValeaGrecului, Valea Soparleni, GuraVaii,

Voloseni, laS de satul Budul).

3 Eroziuneade suprafataafecteazaintotalitate

suprafataversantilor, predominand ceaputernica.Procesele de roziune areolarase petrec pe toatepantele darsuntmaievidente, maiales, peversanti, pe fronturile de cuesta, deoarece acestprocespredominasise combina cualunecarile deterensi eroziuneatorentiala.


20/22

Zone verzi si de recreereZone verzi si de recreereSpatiile verzi reprezinta o categorie functionala in cadrul localitatilor sau aferentaacestora care au drept componenta principala vegetatia. Scopul principal al amenajariispatiilor verzi il constituie ameliorarea starii mediului si armonizarea peisajelormodificate sau amenajate cu cele naturale asigurand conditii ambientale optimedesfasurarii activitatilor sociale.

In municipiul Husi suprafata ocupata de spatii verzi este de 16,6 metri patrati pe cap delocuitor iar suprafata ocupata de parcuri este de 13,05 ha.


21/22


22/22

calitatea mediului in depresiunea husi-proiectul meu

Documents