Depresiunea Braşovului

Depresiunea Braşovului este o depresiune intracarpatică de origine tectono-erozivă, situată pe râul Olt şi afluenţii săi: Bârsa şi Râul Negru. Este limitată de Munţii Bodoc şi Baraolt la nord, de Munţii Ciucaş, Bârsei, Bucegi şi Piatra Craiului la sud, de Munţii Vrancei la est şi Perşani la vest. Suprafaţa depresiunii este de circa 1.800 km². Relieful este unul de piemonturi, şesuri, terase şi lunci.

Depresiunea Braşovului se împarte în trei: Ţara Bârsei la vest. Depresiunea Sfântu Gheorghe în centru. Depresiunea Târgu Secuiesc la est.

Depresiunea Braşovului - rezultata din “glisarea” masei montane a Carpaţilor Curburii spre sud-est, în spatele căreia s-a format o zona mai joasă, umplută cu sedimente până la aspectul unei câmpii. Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea unui compartiment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul Cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.

Depresiunea Braşovului este marginită de munţi joşi (Munţii Vrancei, Intorsu-rii, Piatra Mare, Postăvaru, Perşani, Baraolt, Bodoc, Nemira) este larg deschisă spre toate direcţiile; spre nord-est, prin pasul Oituz spre Moldova, spre est se face legătura cu Vama Buzăului (şosea şi tunel feroviar Teliu); spre sud-est, prin pasul Bratocea prin Valea Teleajenului; spre sud, prin pasul Predeal si Valea Prahovei, cu sudul tarii; spre sud-vest, prin culoarul Bran-Rucăr cu Depresiunea Câmpulung Muscel; spre nord prin pasul Tuşnad se face legătura cu zona depresionară Ciuc-Giurgeu.      Depresiunea Braşovului are aspectul unei câmpii, fiind foarte netedă şi supusă unor inundaţii până în vremuri istorice recente.

Ţara Bârsei

"Ţara Bârsei", (în germană Burzenland, maghiară Barcaság), denumită şi "Depresiunea Curburii Carpatice" sau "Depresiunea Braşovului" este o regiune istorică şi etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Braşov cea mai importantă localitate. Denumirea provine de la râul Bârsa (Burzen), care se varsă în râul Olt.În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele, Codlea şi Râşnov).

Geografic, Ţara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localităţile Apaţa la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest şi Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri şi pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porţiune de râul Olt. Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi munţii Perşani.

Stema veche a Ţării Bârsei Hartă a lui A. Ortelius (1598)

Locuită din vechi timpuri, în 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către regele Andrei al II-lea al Ungariei ca şi răsplată pentru păzirea graniţei de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva cumanilor. Teutonii au ridicat numeroase castele în zonă şi au adus colonişti din Sfântul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. În 1224 cavalerii au încercat să iasă din alianţa cu ungurii şi să se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare Regele Andrei a evacuat ordinul în 1225. Deşi teutonii au părăsit zona şi s-au îndreptat spre Prusia, coloniştii germani au rămas aici până în secolul XX, întemeind unul dintre cele mai puternice districte - atât din punct de vedere militar, cât şi economic. O dată cu Marea Unire de la 1918, Ţara Bârsei a intrat în componenţa României.

Localităţi din Ţara Bârsei Bod (Brenndorf, Botfalva) ● Bran (Törzburg, Törcsvár) Braşov (Kronstadt, Brassó) ● Codlea (Zeiden, Feketehalom) Cristian (Neustadt, Keresztényfalva) ● Feldioara (Marienburg, Földvár) Ghimbav (Weidenbach, Vidombák) ● Hălchiu (Heldsdorf, Höltövény) Hărman (Honigberg, Szászhermány) ● Măieruş (Nußbach, Szászmagyarós) Prejmer (Tartlau, Prázsmar) ● Râşnov (Rosenau, Barcarozsnyó) Rotbav (Rotbach, Szászveresmart) ● Sânpetru (Petersberg, Barcaszentpéter) Vulcan (Wolkendorf, Szászvolkány)

Braşov

Braşov , reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în partea central-estica a României, la poalele vârfului Tâmpa (967metri). Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se încadrează în partea sudică a depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.Braşov (în germană Kronstadt , maghiară Brassó , latină Corona , poloneză Braszów; de asemenea pe hărţile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, între 1950 şi 1960 Oraşul Stalin) este şi cel mai mare municipiu al judeţului Braşov. Deţine titlul de oraş-martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 283.901 locuitori. Municipiul Braşov deţine statutul de municipiu din 17 Februarie 1968.Este situat în centrul ţării, în depresiunea Braşov, la poalele masivului Tâmpa, la o altitudine de 550-650 m, la 170 km. de capitala ţării Bucureşti. Este poate cel mai important oraş din România din punct de vedere turistic.

Deşi urmele de locuire indică prezenţa omului pe teritoriul oraşului încă din epoca de piatră şi din perioada daco-romana, prima menţiune documentară a oraşului datează din anul 1234 când apare în Catalogus Ninivensis sub numele de Corona . Pe parcursul secolelor următoare este menţionat sub mai multe denumiri dintre care amintim Braşşovia (1251), Barasu (1252), Braşu (1271), Braşo (1288), Brasso (1309), Brassov (1331). In perioada 8 Septembrie 1950 - 24 Decembrie 1960 oraşul Braşov cunoaşte una din cele mai negre perioade ale existenţei sale fiind forţat să poarte numele de Oraşul Stalin (după numele lui Iosif Vissarionovici Stalin -dictator comunist al Uniunii Sovietice). Oraşul Braşov,datorită poziţiei sale la răscrucea principalelor drumuri ce legau Transilvania de Muntenia şi Moldova, cunoaşte o dezvoltare timpurie primind dreptul de a organiza târguri încă din anul 1364,iar în anul 1798 sunt menţionate nu mai puţin de 43 de bresle care activează in oraş cu peste 1300 de ateliere. In anul 1377 se incepe construcţia Bisericii Sf. Maria (Biserica Neagră, nume primit după incendiul devastator care a distrus-o parţial) care va deveni simbolul oraşului şi unul dintre cele mai importante monumente gotice din România.Pe parcursul istoriei sale ,oraşul este devastat

în mai multe valuri de către turci, tătari, forţele habsburgice dar şi de nenumărate epidemii de ciumă şi de incendii devastatoare, precum cel din 1689 când este distrusă parţial Biserica evanghelică , din care rămân zidurile înalte înegrite de fum - motiv pentru care primeşte numele de Biserica Neagră. O dezvoltare deosebită se observă pe plan cultural, Braşovul fiind locul în care ,în anul 1533, Johannes Honterus înfiinţează prima tipografie din Transilvania. In Braşov activează Diaconul Coresi ,care tipăreşte aici prima carte în limba româna (Catehismul românesc), iar în şcoala de lângă Biserica Sfântul Nicolae din Schei sunt utilizate manualele editate de către acesta. In anul 1521, negustorul Neacşu din Câmpulung trimite o scrisoare judelui Braşovului ,numită Scrisoarea lui Neacşu, acesta fiind cel mai vechi text scris în limba româna cunoscut până în prezent. In Braşov au funcţionat mai multe şcoli în secolele XVII-XIX , două dintre acestea precum şi un liceu fiind cu predare în limba româna. Liceul a fost înfiinţat de către Mitropolitul Andrei Şaguna ,şi în prezent poartă numele său.

Biserica Neagră

In 1873 se inaugurează prima linie de cale ferată şi soseşte primul tren in oraşul Braşov, iar în 1891 se dă în folosinţă primul tramvai pe ruta Piaţa Sfatului - Gara Bartolomeu. La sfârşitul secolului sunt date în folosinţă uzina electrică şi liniile de telegraf şi telefon care leagă oraşul de localitaţile învecinate.

In secolul XX urmează o perioadă de dezvoltare economică fără precedent,iar în timpul regimului comunist se procedează la o industrializare forţată, ca urmare oraşul Braşov îşi schimbă radical aspectul,doar centrul său istoric păstrându-şi farmecul de odinioară. In prezent Braşov este un important centru industrial, cultural şi de afaceri, şi un centru universitar de tradiţie. Datorită numeroaselor monumente istorice şi artistice, împre-ună cu Poiana Braşov este unul din punctele de gravitaţie ale turismului din România. Anual zeci de mii de turişti din România şi din străinătate vin aici să admire centrul istoric, Biserica Neagră, fortificaţiile vechii cetăţi sau să se relaxeze în staţiunea Poiana Braşov.

Oraşul este împărţit în două componente distincte: zona de influenţă barocă care şerpuieşte la poalele Tâmpei şi a masivului Postăvaru şi zona întinsă de blocuri şi fabrici. Principala atracţie o reprezinta oraşul vechi - cartierul Schei, încă plin de farmec, unde veţi găsi o mulţime de case şi obiecte vechi, în special pe filon religios. În municipiu, autorităţile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente şi de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat. A fost confecţionată şi instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român. Braşovul este cunoscut şi datorită Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”, ce se ţine aproape în fiecare an în centrul oraşului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, Pink sau Christina Aguilera. Cea mai bună vedere asupra oraşului se poate obţine din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

Codlea

Municipiul Codlea este situat în judeţul Braşov, în Depresiunea Braşov, la 560 metri altitudine, la poalele Măgurii Codlei, pe cursul râului Vulcăniţa, la aproximativ 15 km. de municipiul reşedinţă de judeţ, Braşov. Declarat oraş in 1950 şi municipiu in 2000, în prezent Codlea are aproximativ 24.300 locuitori.

Prima menţionare documentară a localităţii datează din 1265, însă se pare că localitatea a fost întemeiată mai devreme, de către cavalerii teutoni care au fost colonizaţi in Transilvania în 1211. Construită probabil între 1211-1215 - Cetatea Neagră, cum era numită în acele vremuri, avea rolul de a apăra partea de sud-est a Transilvaniei si Ţara Bârsei. Totuşi de-a lungul timpului Cetatea Neagră a fost atacată, jefuită şi incendiată cu mai multe ocazii, atât de către tătari cât si de către turci. Cele mai importante incursiuni ale acestora au avut loc în 1234, 1252, 1335, 1431. Documentele vremii atestă existenţa unei şcoli săseşti în Cetatea Neagră (Codlea) în 1540 iar primele menţiuni ale unei şcoli cu predare în limba română datează

din 1800. Localitatea se dezvoltă mai ales în secolul 20 - această dezvoltare fiind recunoscută prin ridicarea la rangul de oraş în 1950 şi la cel de municipiu în 2000.

Săcele

Municipiul Săcele este situat in judeţul Braşov, la poalele munţilor Piatra Mare şi Postăvaru, în sud-estul Depresiunii Braşov, pe cursul râului Târlung, la 650-700 metri altitudine, la 3 km. de municipiul Braşov. Municipiul Săcele are in prezent aproxi-mativ 30.500 locuitori.

Localitatea s-a format prin conto-pirea a patru sate: Baciu, Cernat, Satulung si Turcheş în anul 1950 (23 Iulie), fiind ridicat la rangul de oraş cu aceasta ocazie. Datorită dezvoltării susţinute în a doua jumătate a secolului 20, la data de 7 Iulie 2000 este ridicat la rangul de municipiu. Săcele este un loc ideal de pornire pentru excursiile din Munţii Piatra Mare şi Postăvaru precum şi spre Cascada Şapte Scări.

De asemenea Săcele este un  loc de referinţa pentru toţi parapantiştii din centrul ţării aici existând un loc foarte bun pentru această activitate. Infrastructura turistică este dezvoltată existând o mulţime de cabane, hoteluri şi pensiuni în zonă.

Râşnov

Oraşul Râşnov este situat în judeţul Braşov, în sud-vestul Depresiunii Braşov, la 15 km. de municipiul Braşov, pe cursul râului Ghimbăşel, la 650 metri altitudine. Denumită Rosenau de către saşii din Depresiunea Braşov şi Barcarozsnyó de către maghiari, în prezent localitatea Râşnov are aproximativ 16.000 locuitori.

Urmele de locuire de pe teritoriul oraşului indică prezenţa unei aşezări dacice ce purta numele de Cumidava, iar mai târziu se pare că a existat aici şi un castru roman de mari dimensiuni (114x110metri).

Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de terra sigilata şi o figurina din lut care o reprezintă pe Venera. Prima menţionare documentară a Râşnovului datează însă din 1331 sub numele de Rosnou,

mai târziu în 1343 apare cu numele de Rosnov. Alte denumiri care apar în documente sunt Rasnov şi Villa Rosarum. In 1427 Sigismund de Luxemburg acorda aşezării dreptul de a ţine târguri. Cu timpul aşezarea capătă o importanţă semnificativă fiind al doilea târg ca mărime din Ţara Bârsei. Apar breslele dintre care cele mai importante sunt cele ale strungarilor în lemn şi a ţesătorilor. In 1600 după lupta de la Mirăslău, Mihai Viteazul împreună cu familia sa, se retrage o perioadă la Râşnov numind aşezarea "un oraş al domniei mele".

Insă nu întotdeauna viaţa locuitorilor a fost uşoară în Râşnov , dat fiind faptul că se afla pe drumul ce lega Ţara Bârsei de Pasul Bran , adesea hoardele turce si tătare invadau aşezarea şi distrugeau tot ce râşnovenii au construit. Aşa s-a hotărât construirea Cetăţii Râşnov - simbol al Râşnovului şi principala atracţie turistica din oraş.

In prezent oraşul Râşnov este atrăgător atât prin prezenţa ooooooooo obiectivelor turistice proprii (Cetatea Râşnovului, Bisericile, C Cheile Râşnovului) cât şi prin obiectivele turistice şi zonele turis-tice din ime- diata apropiere: Poiana Braşov, Pârâul Rece, Munţii Piatra Craiului, Pasul Bran.

Zărneşti

Oraşul Zărneşti este situat în judeţul Braşov, la poalele nord-estice ale Munţilor Piatra Craiului , la sud de Munţii Perşani , pe cursul râului Bârsa, la 725 metri altitudine, la 35 km. de reşedinţa de judeţ Braşov. Declarat oraş în 1956 în prezent Zărneştiul are aproximativ 25.500 locuitori şi o localitate în subordine administrativă (Tohanu’ Nou). Urmele de locuire prezente pe teritoriul oraşului Zărneşti indică prezenţa omului în acest areal din cele mai vechi timpuri iar în perioa-da romana se pare că au fost înmor-mântaţi aici o serie de comandanţi ai Legiunii XIII Gemina. Prima atestare documentară a oraşului dateaza totuşi din 1373 sub numele de Zârna iar mai târziu în 1395 este amintit ca şi possessio regalis Zerne. Ulterior, începând cu 1437 localitatea apare cu mai multe denumiri, dintre care cele mai importante sunt: Zerna, Villa Czerne, Zernyest. Oraşul cunoaşte o dezvol-tare accentuată mai ales în a doua jumătate a secolului 20, iar în prezent prezintă o impor-tanţă turistică deosebită fiind principalul punct de pornire spre Munţii Piatra Craiului - una dintre cele mai frumoase zone montane din România. Tot timpul anului, dar mai ales

vara, gara din Zărneşti primeşte sute de turişti veniţi să se relaxeze în această minunata şi pitoreasca zonă. Infrastructura turistică este adaptată satisfacerii acestor nevoi, existând o serie de pensiuni şi restaurante, precum şi deja renumitele cabane de la Plaiul Foii, Curmătura sau Gura Râului.

Ghimbav

Localitatea Ghimbav (Weidenbach în germană, Vidombák în maghiară) este situată în judeţul Braşov, în Depresiunea Braşov, pe cursul râului Ghimbav.

Declarat oraş în 2002, în prezent localitatea Ghimbav are aproximativ 5.500 locuitori şi este cunoscută mai ales datorită industriei aeronautice din localitate (Fabrica de elicoptere).Prima menţiune documentară a localităţii Ghimbav datează din 1342, însă se pare că exista o localitate lângă pârâul Ghimbăşel cu mult înainte de această dată. Numele în germană a localităţii, Weidenbach inseamnă de fapt râul cu sălcii - după mulţi dovada poziţiei sale pe malul râului , lângă sălcii. Localitatea a fost multă vreme populată mai ales de saşii colonizaţi aici de regii maghiari în secolele 12-13, structura aşezării reflectând modul de construcţie şi arhitectura săsească - străzi largi paralele cu garduri şi porţi înalte.

Localitatea Ghimbav a fost în mai multe rânduri atacată şi prădată de către tătari, fiind amintită mai ales în acest context în documentele epocii.

Ca urmare,locuitorii au construit o cetatepentru a se apăra de atacurile acestea iar legendaspune că cetatea nu a fost niciodata cucerită prinasalt.Se cunosc două cazuri în care aceasta a fost predată de bună voie şi anume în 1611, când oştile principelui Gabriel Bathory au ajuns înimediata apropiere a cetăţii şi a doua oară în 1658, tătarilor care au incendiat atât satul cât şi cetatea.  In prezent Ghimbavul este un orăşel mic în dezvoltare, cu o arhitectură săsească specifică care alături de cetate şi biserică pot constitui tot atâtea motive pentru turişti de a face o oprire aici.

Bran

Localitate în sud-vestul judeţului Braşov, la o altitudine de 700-900 metri, în culoarul depresionar dintre Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului în apropiere de pasul Giuvala (1240 metri - unul dintre cele mai înalte din ţara). La doar 25 km. de Braşov pe DN 73, Branul descoperă o zonă turistică în plină dezvoltare ce tinde să devină o importantă zonă a turismului rural, ecologic şi cultural. Localizat la intrarea în culoarul Rucăr – Bran, pe drumul comercial ce leagă Braşovul de Câmpulung încă din cele mai vechi timpuri, zona Bran cuprinde comunele: Bran cu satele Poarta, Simon, Predeluţ şi Sohodol; Moeciu cu satele Moeciu de Jos şi Moeciu de Sus, Cheia, Peştera; Fundata cu satele Fundălica, Drumul Carului şi Şiruca.

Toponimicul de Bran vine din limba turcă şi înseamnă poartă. Cu toate acestea, localitatea Bran nu avea nici o legătură cu satul Poarta, ele erau despărţite iniţial de o pădure deasă de brad şi fag, pădure ce se întindea dinspre sud-estul actualului castel până la actuala biserică ortodoxă a comunităţii Poarta.

Ordinul teutonic a început construcţia unui fort din lemn (Castelul Bran) la începutul secolului al XIII-lea. După ce acesta a fost distrus de mongoli în 1242, Sigismund al Ungariei a început în 1377 construcţia unui castel din piatră, timp în care aşezarea Bran a început să se dezvolte în apropiere. Aflat pe o culme abruptă, castelul proteja o cale strategică de trecere între Transilvania şi Valahia. În 1498 Bran a căzut în jurisdicţia Braşovului.

Prejmer

Comuna Prejmer , (în germană Tartlau, în maghiară Prázsmár) aflată într-un spaţiu binecuvântat de Dumnezeu, la 17 km. de Municipiul Braşov, o zonă preponde-rent agricolă , reprezintă una dintre cele mai puternice localităţi rurale din Judeţul Braşov. Forţa acesteia este dată de mândria celor care trăiesc aici, buni gospodari, preocupaţi de dezvoltarea durabilă a comunei.

In prezent Comuna Prejmer , numără 8.323 locuitori din care 7.643 români, 213 maghiari, 96 germani şi 370 rromi. Comuna Prejmer , cuprinde satele Prejmer, Lunca Câlnicului şi Stupinii Prejmerului.

Data fondăriişi originea aşezării nu sunt cunoscute. Originea slavă a numelui românesc şi maghiar al localităţii permite ipoteza că localitatea actuală a fost precedată de o aşezare mai veche de origine sla-vă. Cert este doar faptul că prima ates-tare documentară a localităţii datează din anul 1240, atunci când regele Bélaal IV-lea al Ungariei (1235-1270) ce-dează Biserica din Prejmer "cu toate veniturile şi drepturile" sale capitlului mănăstirii Cîteaux, în Burgundia, abaţia-mamă a Ordinului cistercian, pentru folosul obştesc al întregului ordin. Aşezarea adăposteşte o remarcabilă Biserică gotică timpurie , edificată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Constituie cea mai bine păstrată şi cea mai puternică Biserică-cetate medievală din estul Europei. Dedicată hramului "Sfânta Cruce", Biserica a fost ridicată pe un plan central, în cruce greacă, modificat prin intervenţiile din secolul al XVI-lea. Iniţial, clădirea era compusă din patru braţe egale dispuse în jurul unui careu centrat de un turn octogonal. Fiecare braţ era compus din câte două travee, una pătrată şi alta poligonală , corul bisericii fiind flancat pe ambele laturi de câte două perechi de capele rectangulare. Înrudirea evidentă cu spiritul şi formele utilizate pe şantierul Bisericii Mănăstirii cisterciene Cârţa, iar, pe de altă parte, cu cele prezente la Biserica evanghelică din Bartolomeu-Braşov, ambele ridicate după mijlocul secolului al XIII-lea permite datarea Bisericii evanghelice din Prejmer în a doua treime a secolului al XIII-lea şi încadrarea sa în aceaşi ambianţă stilistică. În jurul Bisericii a fost construită, între secolele XIII-XV, o masivă cetate ţărănească de refugiu , preluată pe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO.

Sfântu Gheorghe

Municipiul Sfântu Gheorghe (maghiară Sepsiszentgyörgy, germană Sankt Georgen) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Covasna, situat în centrul ţării la o distanţă de 198 km. de capitala ţării, în curbura Carpaţilor, la o altitudine de 555 metri.Are o populaţie de 68 de mii de locuitori ,din care 75,3% de naţionalitate maghiară, 23,4% români şi 0,3% alte naţionalităţi.

Sfântu Gheorghe , reşedinţa Judeţului Covasna, este unul din cele mai vechi oraşe din secuime. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Numele oraşului provine de la patronul Bisericii din localitate, Sfântul Gheorghe.

Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, înconjurată de ziduri de apărare. A fost supusă unor reparaţii şi modificări după jaful

tătarilor din 1658, după asediereaotomană din 1661, după cutremurele din 1728, 1738 şi 1802. Biserica are ferestre în stil gotic, tavan casetat şi pictat şi are o orgă din anul 1894,construită de Angster Iosif din Pécs.

Târgu Secuiesc

Municipiul Târgu Secuiesc (maghiară Kézdivásárhely, germană Szekler Neumarkt) a fost de-a lungul secolelor unul din cele mai însemnate centre ale industriei breslaşe şi un târg vestit din zonă.

Cu 590 de ani în urmă, de când avem prima menţiune documen-tară a municipiului, era deja centru economic şi administrativ al scaunului Kezdi. La începutul secolului al XV-lea a obţinut numeroase privilegii din partea regelui Sigismund de Luxemburg şi apoi din partea principilor Transilvaniei. Acestea au înlesnit înflorirea meşteşugarilor şi a comerţului.

Zona Tg. Secuiesc cuprinde oraşul Tg. Secuiesc cu cele doua sate aparţinătoare

Lunga şi Tinoasa, precum şi 10 comune: Moacşa, Sânzieni, Poian, Lemnia, Breţcu, Ojdula, Ghelinţa, Catalina, Cernat, Turia.Târgu Secuiesc este un oraş cu 24.000 de locuitori, situat la altitudinea de 565 metri, ocupă o terasă amplă pe dreapta râului Turia

în apropiere de confluenţa acestuia cu Caşinul şi râul Negru; aşezat în depresiunea cu acelaşi nume, oraşul Tg. Secuiesc este ferit de curenţii foarte puternici şi are totodată un cadru natural foarte plăcut. Oraşul se află pe teritoriul judeţului Covasna în partea de N-E al acestuia.

Situându-se pe drumul ce face legătura între Transilvania şi Moldova în imediata apropiere de trecătoarea Oituz, localitatea a fost mereu prosperă din punct de vedere economic. Un avânt deosebit l-a marcat secolele XVI-XVII odată cu apariţia breslelor.Creşterea industriei a produs în anii 1969-1975 o puternică migraţie spre oraş, a cărui populaţie a crescut în ritm rapid. Economia zonei are o structură echilibrată fiind reprezentată în ordinea pe care o deţin în sistem de: industrie, agricultură, comerţ şi servicii.

Turism

În ansamblul mişcării turistice din România, Judeţul Braşov ocupă locul 2 (după judeţul Constanţa), constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turis-tice. Amploarea deosebită a activităţii turistice a fost determinată aici de numeroşi factori. Este vorba în primul rând de potenţialul turistic natural, de o mare spectaculozitate şi di-versitate, precum şi de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au şi o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că Judeţul Braşov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente staţiuni balneo-climaterice (Covasna, Tuşnad, Malnaş, etc). Judeţul Braşov concentrează în limitele sale munţi impunători, plante şi animale ocrotite, rezervaţii naturale de arbori şi pajişti, chei, staţiuni balneo-climaterice, condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă, etc. Râurile, lacurile, mlaştinile, îmbogăţesc atracţia turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetaţie specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraş, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiş, Tărlung, Olt) absorb şi ele un flux turistic important. Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile, Judeţul Braşov dispunea în anul 2006 de 452 unităţi de cazare turistică din care 55 hoteluri, 10 moteluri, 46 vile, 14 cabane, 129 pensiuni turistice urbane, 181 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistică era de 12.401 locuri, numărul de turişti cazaţi în anul 2006 fiind de 484.075 persoane (317.643  în hoteluri, 28.252 în moteluri, 35.758  în vile, 11.188  în cabane, 59.444  în pensiuni turistice urbane şi 26.484 în pensiuni turistice rurale). În anul 2006 durata medie a sejurului a fost de 2,2 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost de 23,3%. Sub aspect fizico-geografic, Judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună. Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale Făgăraşului şi Braşovului creează contraste altimetrice şi clinometrice, scoţând şi mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferenţa maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m în vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la ieşirea din judeţ). Principalele obiective cultural istorice se leagă în principal de municipiul Braşov:

- Biserica Neagr ă - cea mai mare construcţie în stil gotic din România. Numele de Biserica Neagră l-a primit biserica parohială evanghe-lică luterană din Braşov, după marele incendiu al oraşului din anul 1689. Fumul şi flăcările au înegrit zidurile, însă nu au putut distruge măre-ţia edificiului. Biserica Neagră, cu o lungime de 89 metri, este cel mai mare edificiu religios între Viena şi Istanbul (Constantinopol). Construcţia bisericii în stil gotic a început în anul 1383, în timpul parohului Thomas Sander, şi a durat până în

anul 1477. Din cele două turnuri proiectate iniţial la faţada vestică a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o înălţime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a distrus îndeosebi acoperişul şi interiorul clădirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani răstimp în care a fost ridicat acoperişul înalt de 20 m în forma care se păstreză şi astăzi. Ca urmare a renovării bisericii în secolul al XVIII-lea, interiorul şi-a pierdut parţial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre - una dintre cele mai mari din sud-estul Europei - este renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumuseţe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între anii 1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin. - Biserica Sfântul Bartolomeu - cel mai vechi monument istoric al Braşovului datând din 1223 şi construit în stil arhitectonic roman.- Biserica Sfântul Nicolae – Este situată în partea cea mai veche a oraşului - Scheii Braşovului - şi datează din secolele XVI – XVIII. Actuala clădire a fost construităpe locul unei bisericuţe de lemn menţionate documen-tar la sfârşitul veacului XIV. Cu ajutorul material al domnilor din Ţara Românească şi Moldova biserica a fost refăcută şi mărită. Se păstrează un valoros ansam-blu de pictură murală din sec XVIII şi remarcabile pie-se de artă veche românească. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu. În curtea bisericii se află Muzeul Primei Şcoli Româneşti. Clădirea muzeului este monu-ment istoric şi datează din secolul al XV-lea. Muzeul include: "Sala de clasă Anton Pann", "Tiparniţa Diaco-nului Coresi", sala "Cartea-factor de unitate naţională","Cartea şi cărturarii braşoveni","Liceul Andrei Şaguna"..Complexul muzeal mai cuprinde Muzeul "Ex Libris",Muzeul Junilor Braşoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzică Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărţi donate de compozitor), Muzeul Ştefan Mironescu (imagini ale Scheiului în acuarelă şi ulei donate de pictor), Arhiva şi Biblioteca istorică

(cărţi vechi, protocoale-catastife, cărţi din fondul documentar, documente de patrimoniu. La şcoala din Scheii Braşovului s-a predat pentru prima dată în limba română în anul 1559.

 - Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) – este o construcţie în stilul Renaşterii, înălţată între anii 1541-1547 de către Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Braşovului. Aceasta ocupă primul loc între construcţiile civile ale Braşovului din veacul al XVI-lea, fiind alcătuită din două pavilioane,separate de o curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689, precum şi cel din 1699, afectează clădirea.

- După Ziduri – reprezintă o parte din centura fortificată medievală a Braşovului.- Vechea Cetate a Braşovului – este o construcţie fortificată construită în lemn şi piatră, în prezent transformată în restaurant.- Bastionul Ţesătorilor – este situat în partea sud-vestică a cetăţii Braşov, fiind cel mai bine păstrat din cele şapte bastioane, câte a avut cetatea înainte.- Turnul Alb - este situat pe Dealul Straja, la 59metri depărtare de zidurile cetăţii Braşov. A fost construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu metereze, pechnasen (orificii si jgheaburi) şi creneluri, iar în interior cu galerii. Acest turn făcea parte din sistemul de apărare din afara zidurilor medievale ale cetăţii. El poate fi văzut şi astăzi în drumul spre Poiana Braşov.- Turnul Negru - Turnul Negru este aşezat pe o stâncă şi a fost construit ca şi Turnul Alb, in 1494 pe Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac şi un sistem de legatură cu cetatea Braşovului

- Casa Mureşenilor - s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in viaţa culturală şi politică a vremii lor.- Casa Sfatului - prima menţiune documentară a clădirii datează din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin îmbinarea stilurilor gotic cu renascentist şi baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ şi judecătoresc al oraşului. În prezent adăposteşte Muzeul de Istorie al Judeţului Brasov.

- Muzeul Judeţean de Istorie - înfiinţat în clădirea vechiului Sfat, datând din secolul al XV-lea, pe baza colecţiilor Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei şi a colecţiilor Muzeului ASTRA, muzeul conservă şi valorifică bogate colecţii de arheologie: paleolitic mijlociu, ceramică şi unelte Hallstatt şi La Těne, descoperiri din castrele de la Râşnov şi de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor meşteşugăreşti; documente; numismatică; bibliotecă (15.000 volume).- Poarta Schei – construită la începutul secolului XIX, în stil clasic.- Poarta Ecaterinei – construită în 1559 este singura poartă medievală păstrată. Ea a fost apărată de breasla croitorilor. Se mai pastrează turnul cu cele patru turnuleţe şi stema oraşului (coroana cu rădăcini) în stilul Renaşterii (sec. XVI). A fost una din principalele căi de acces în Cetate.- Muzeul de Artă - înfiinţat iniţial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la începutul secolului al XX-lea şi valorifică expoziţional artă românească: pictură pe lemn şi sticlă, portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Henţia, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; artă decorativă universală.- Muzeul de Etnografie - clădire construită în 1902 şi restaurată în 1979. A avut următoarele destinaţii: sală de dans, casă de cultură a studenţilor, tipografie şi ulterior muzeu, care valorifică expoziţional domeniile etnografie şi artă populară: ceramică, sticlărie din secolele XVIII - XIX, port popular şi textile, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul cuprinde 13.600 de obiecte, datate între secolele XVII - XX, reprezentând următoarele zone etnografice: Ţara Bârsei, Bran, Rupea, Ţara Făgăraşului, Valea Hârtibaciului. Dintre cele mai importante obiective cultural-istorice din Judeţul Braşov putem aminti de:

Castelul Bran- situat în interiorul unei trecători flancate deo parte şi de alte de munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Edificiul a fost construit în 1382 de către locuitorii Braşovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă şi străjuit de dealuri, numite „măguri” prin partea locului.În secolul al XIV-lea castelul făcea parte dintr-un complex de cetăţi de hotar.Castelul Bran a fost întotdeauna inclus în

ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula obişnuia adesea să vină aici. În anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis şi un sector etnografic în aer liber menit să ilustreze viaţa şi ocupaţiile brănenilor cu particularitătile geografice ale regiunii.

Stella Maris, Capela Reginei, copie a celei de la Balcic, construită la Bran de Prinţesa Ileana pentru a adăposti vasul cu inima reginei, adusă în România după ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, în 1940.

Lacul din gradina Castelului Bran

Punct de referinta al oricarui turist, Branul ofera calatorilor privelisti de neuitat si o gama variata de activitati pe care gazdele le organizeaza pentru oaspeti insa cu siguranta cel mai important obiectiv turistic al zonei este Castelul Bran.Localitatea are o clima specifica de munte cu temperaturi moderate vara (15-25 grade) cu numeroase zile insorite pe an, iarna temperaturile coborand sub -10 grade frecvent. Zapada este abundenta si turistul are posibilitatea unor excursii cu saniile trase de cai.

Cetatea Râşnoveste situată pe drumul de veche tradiţie Braşov-Rucăr-Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Ţara Românească şi construită pe un deal stâncos. Este amintită pentru prima dată în documen-tele anului 1355. În secolele următoare este refăcută şi consolidată în mai multe rânduri. Cetatea de la Râşnov adăposteşte o valoroasă unitate mu-zeală ce oferă vizitatorului o sugestivă cronică a aşezărilor dacice, romane şi româneşti din zonă şi a Râşnovului medieval şi modern.

Cetatea Prejmer

construită în secolul al XV-lea, prin particularităţile sale arhitec-tonice se impune ca una din celemai originale construcţii.

Cetatea Făgăraşuluidatând din secolul al XIV-lea, era considerată de Mihai Viteazul„cetatea domniei noastre”; aici se află Muzeul Ţării Făgăraşului, care valorifică bogatele colecţii de arheologie, istorie, etnografie şi artă populară, precum şi de artă plastică contemporană.

Rezervaţii naturale

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite. Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ. Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş şi multe altele.

Poiana Braşov - staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent - este situată la poalele versantului de nord al munţilor

Postăvarul şi la 12 km sud-vest de municipiul Brasov. Deţine ce-a mai densă şi modernă

dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2 şi 3 stele, cu piscină, săli de spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de teleski.Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar precipitaţiile depăşesc 900mm anual (frecvenţa averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea atmosferica relativ scazută şi ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă staţiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator .Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarna din România şi totodată un important centru turistic internaţional. Ea dispune de 12 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate (o pârtie olimpică, trei pârtii pentru coborâre şi slalom uriaş, o pârtie pentru slalom special, două trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurată în bună parte în hoteluri de lux sau de categoria A, în vile sau cabane.

Poiana Braşov este o staţiune pentru sporturile de iarnă din România, fiind o atracţie turistică de renume internaţional, şi un cartier al municipiului Braşov. Ea dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri şi restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o staţie de ambulanţă şi una de poliţie precum şi un oficiu poştal.Staţiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare si surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.Poiana a fost din vechi timpuri destinaţia drumeţiilor şi a practicării sporturilor de iarnă. Prima menţiune documentară a locaţiei datează din 1427, în contextul activităţilor de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc

primul concurs de schi. Până în preajma lui 1950, staţiunea s-a menţinut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilişoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la Poiana Braşov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte şi alte amenajări şi dotări, care au adus Poiana la înfăţişarea cu care o cunoaştem astăzi. Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul şi Cristianu Mare, precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului, aflată la 14km. distanţă. Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări, Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea, turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.În munţii Bucegi şi Postăvarul se află platforma Predealului, cu oraşul staţiune turistică – Predeal - situat la cea mai mare altitudine din ţară (1038m). Temperatura medie este de 14ºC în

timpul verii şi -5ºC pe timpul iernii. Furtunile de zapadă sunt o raritate în aceste locuri dar stratul de zapadă poate atinge câţiva metri şi poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă. Munţii Piatra Craiului sunt unici în Carpaţii româneşti prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate şi abrupte, dar şi prin speciile rare de vegetaţie şi faună. Turiştii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura Râului sau refugiile din Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se află cea mai recentă rezervaţie naturală cu un puternic potenţial investiţional.Munţii Ciucaş, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigăile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt mai puţin frecventaţi de turişti şi au în judeţul nostru doar baza turistică de la Baba Runca.Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racoş unde sunt coloanele de bazalt. Ei păstrează un vechi edificiu vulcanic, dar şi Pădurea Bogăţii.Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile culturale şi istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic.

Obiective turistice Alpinism şi drumeţii în Munţii Carpaţi. Schi şi alte sporturi de iarnă în staţiuni montane,cum ar fi Poiana Braşov sau

Predeal. Bisericile şi mănăstirile medievale. Castele şi cetaţi medievale. Turismul rural. Folclorul şi tradiţiile zonei. Staţiuni balneaoclimaterice. Oraş cultural, Braşov.

Castelul Béldy Ladislau din Budila. Castelul Nemes din Budila. Castelul Mikes din Budila. Castelul Bran din Bran. Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos. Castelul Sükösd-Bethlen din Racoş. Castelul (cu turnurile de colţ) din Făgăraş. Castelul Kálnoky din Hoghiz. Castelul Haller din Hoghiz . Castelul Guthman-Valent din Hoghiz .

Muzeul de Istorie Braşov, aflat în Casa Sfatului Casa Mureşenilor (site) Muzeul primei şcoli româneşti, din Şchei, având expusă prima carte tipărită în limba

română Muzeul Fortificaţiilor din Ţara Bârsei, amenajat în Bastionul Ţesătorilor Muzeul-restaurant Cetăţuia, aflat în vechea fortificaţie de pe Strajă (Dealul Cetăţii) Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb şi Bastionul Graft Muzeul de Artă Muzeul de Etnografie

Biserica Neagră - construită între 1377 şi 1477 pe locul unei vechi bazilici romane Biserica Sf. Nicolae - secolul XIV Biserica Sf. Bartolomeu - secolul XIII Biserica Sf. Martin de pe Strajă Biserica Sf. Gheorghe, înfiinţată într-un vechi conac de vânătoare Sinagoga Sinagoga Ortodoxă

Poarta Ecaterinei, 1559 Poarta Şchei, 1827

Troiţele din Şchei (cea mai veche datând din 1291) Aleea După ziduri Piaţa Sfatului Strada Republicii din Braşov Strada Mureşenilor din Braşov Promenada de sub Tâmpa Belvedere Casa Negustorilor (Podul Bătuşilor sau Cerbul Carpatin).

Grădina Zoologică din Noua Tâmpa Poiana Braşov Pietrele lui Solomon