ministerul educaŢiei Şi cercetĂrii ŞtiinŢifice...

ANUL I/NR. 3/ OCTOMBRIE 2015

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

CEDEREL

Revista pentru toate vârstele

*Revista conţine materiale preluate din diferite surse.

GRĂDINIŢA „ COLŢ DE RAI”

Adresa: Strada Gârleni, nr 10,sector 6,

Bucureşti

Telefon/ Fax: 037.620.32.73

Email:[email protected]

Site: gradinitacoltderai.ro

Director: Prof. Ilie Alina Adriana

Colectiv de redacţie:

Prof. Duţă Elena

Educ. Dragne Cosmina

Coordonator: Prof. Ilie Alina

Corectură: Prof. Istrate C. Ioan

ŞTIAŢI CĂ..?

CÂND ÎNCEPE ANUL ŞCOLAR ÎN DIFERITE COLŢURI

ALE LUMII?

Dacă şcolile din emisfera nordică îşi deschid porţile la sfârşitul lunii

august şi începutul lunii septembrie, unităţile şcolare din emisfera sudică a

planetei îşi primesc elevii la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii

februarie, datorită vremii calde din această perioadă.

În Belgia, Bulgaria şi Germania anul şcolar începe în lunile august sau

septembrie. Şcolile din Italia încep tot în prima lună de toamnă, însă cele mai

prestigioase unităţi de învătământ cer elevilor să înceapă şcoala înainte cu o

săptămână de deschiderea oficială a anului. În Rusia, școala începe de ”Ziua

Cunoștințelor”, în data de 1 septembrie, consacrată în 1935.

În Australia, începutul anului şcolar este la sfârşitul lunii ianuarie sau

în primele zile ale lunii februarie, depinzând de partea Australiei despre care

vorbim. Anul şcolar debutează în Noua Zeelandă în data de 1 februarie, dacă

nu corespunde cu o zi de vineri, sâmbătă sau duminică şi în cadrul ceremoniei

de inaugurare a anului şcolar au loc dansuri războinice, cântece şi discursuri

preluate din cultura populaţiei indigene Maori. Samoa deschide anul şcolar în

1 martie.

Atât în Statele Unite ale Americii cât şi în Canada, anul şcolar începe

după Ziua Muncii, care se sărbătoreşte în prima zi de luni din luna septembrie.

Datorită temperaturilor ridicate din Costa Rica, anul şcolar începe în luna

februarie. Ministerul Educaţiei schimbă în fiecare an data de începere a şcolii

pentru a asigura 200 de zile calendaristice destinate studiului.

În India anul şcolar începe în lunile aprilie sau iulie, în funcţie de

tradiţiile locale. Copiii care încep clasa întâi sunt aştepţi în sălile de studiu cu

rechizite, dulciuri şi cu umbrele colorate, pentru că în aceeaşi perioadă începe

sezonul musonic.

SECŢIUNEA PENTRU COPII

CE POŢI FACE DINTR-O FRUNZĂ?

POEZII/GHICITORI

Vânt de toamnă de M. Lovin

S-a pornit aşa deodată,

Vântul toamnei să tot bată,

Să legene crengile,

Să usuce frunzele.

S-au copt toate fructele:

Gutui, nuci şi pere,

Struguri, prune, mere.

Toate noi le-am adunat

Să le-avem pentru iernat.

Zile de toamnă

de G. Coşbuc

Ieri vedeam pe luncă flori…

Mândri fluturi zburători,

Şi vedeam zburând albine!

Ieri era şi cald şi bine.

Azi e frig şi nori şi vânt,

Frunzele cad la pământ,

Florile stau supărate,

Veştejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe-afară

Ca-ntr-o caldă zi de vară.

Azi e toamnă pe pământ

Vreme rea şi bate vânt.

POEZII/GHICITORI

Plecarea rândunicii

Rândunelele-au plecat

Către ţări cu soare.

Toamna s-a apropiat,

Cuiburile-s goale.

- Mergi cu bine, rândunică!

Îţi vom duce dorul.

Du-te, du-te fără frică,

Nu-ţi stric cuibuşorul!

Să nu uiţi: la primăvară

Te-aşteptăm să vii,

Ca s-aduci cu tine iar

Numai bucurii!

Au plecat spre tari cu soare

Pasarile calatoare,

Caci la noi e frig si ploua. Vantul bate cu putere

Frunzele-au cazut si ele.

In camara adunate

Stau la sfat fructele coapte

Nu este greu de ghicit

Ce anotimp a sosit ?

(TOAMNA)

Miezul e doar de mâncat,

Coaja e de aruncat,

Şi în sac se pot păstra,

Sparte doar se pot mânca.

(NUCA)

PAGINA ISTEȚILOR

FIȘĂ DE LUCRU

De la piață m-am întors

Cu legume multe-n coș.

A B N C R P

M S G R L

Spune cu ce sunet începe numele fiecărei legume și

unește-o cu litera corespunzatoare!

Desparte în silabe și scrie în spațiul dat tot atâtea

liniuțe.

1. Priveşte cu atenţie tabloul toamnei, apoi scrie în tabel câte

elemente de acelaşi fel sunt din fiecare:

PĂSĂRI

PICĂTURI

COPII

COPACI

Labirint

STRÂNGE FRUNZELE ÎN COȘ!

CODUL BUNELOR MANIERE

Când suntem la masă, acasă sau în vizită, respectăm următoarele reguli:

• Renunţăm la orice năzdrăvănie cât timp suntem aşezaţi la masă.

• Ocupăm scaunul indicat de cel care aşază masa: mama, bunica, gazda etc.

• Aşteptăm să se aşeze toţi la masă şi numai după aceea începem să mâncăm.

Dacă suntem în vizită, începem să mâncăm numai după ce ne invită gazda.

• Folosim tacâmurile: lingura, cuţitul, furculiţa, linguriţa. Este bine ca, acasă,

să exersăm cât mai mult în această direcţie, adică în folosirea tacâmurilor.

• Nu batem în masă, în pahare sau în farfurii cu tacâmurile; nici nu gesticulăm

cu tacâmurile în mână.

• Dacă mâncarea este fierbinte, nu suflăm în ea, pentru a o răci; pur şi simplu

aşteptăm să se răcească.

• Nu ne aşezăm coatele pe masă. Când mâncăm, ne putem sprijini antebraţele

de marginea mesei.

• Nu introducem cuţitul în gură pentru niciun motiv.

• Cuţitul se ţine de mâner.

• Lingura, linguriţa şi furculiţa se ridică la gură. În acelaşi timp, ne şi aplecăm

foarte puţin.

• Nu ţinem cu mâna farfuria din care mâncăm.

• Nu înclinăm farfuria pentru a lua ultima picătură de ciorbă sau supă.

• Pâinea se ia din coşul de pâine cu mâna. Nu cu furculiţa şi nici cu cuţitul.

• Nu muşcăm din pâine. Rupem cu amândouă mâinile, pe măsură ce avem

nevoie, bucăţi potrivite din felia de pâine. Nu rupem pâinea cu o singură mână

şi nici nu o tăiem în bucăţele cu cuţitul.

• Nu vorbim cu gura plină.

• Folosim ori de câte ori este nevoie şerveţelele sau şervetele. Obligatoriu, le

folosim înainte de a bea.

• Şervetele (din pânză) se aşază pe picioare (în poală), înainte de a începe să

mâncăm. Sau, pur şi simplu pe masă, lângă farfurie, pentru a le avea la

îndemână. Nu se prind de gulerul cămăşii şi nici nu se agaţă de nasturii bluzei.

• Nu bem când avem gura plină.

• Mestecăm mâncarea, având buzele lipite, fără a plescăi.

• Supa şi ciorba se mănâncă fără a sorbi zgomotos. De asemenea, laptele şi

ceaiul se beau fără a sorbi zgomotos din cană.

• Se mănâncă cu mâna: sandvişurile, pateurile, fursecurile, alunele, strugurii,

cireşele, vişinele, căpşunile (dacă nu s-a pus frişcă deasupra).

• Se mănâncă cu linguriţa: ouăle moi, tortul, îngheţata, orezul, grişul cu lapte,

budinca.

• Când ne ridicăm de la masă avem grijă să nu tragem după noi faţa de masă.

Acasă, ajutăm la strângerea mesei, fără a aştepta să fim rugaţi de mama. Dacă

suntem în vizită, după ce ne-am ridicat de la masă nu ne oferim să strângem

masa sau să spălăm vasele. Acestea sunt problemele gazdei.

LECȚIA DE ENGLEZĂ

ROMÂNĂ

FRANCEZĂ

ITALIANĂ

GERMANĂ

ENGLEZĂ

Frunză- Leaf

Măr- Apple

Galben-Yellow

Frunza- Leaf

Vânt- Wind

Umbrelă-

Umbrella

Crizantemă-

Chrysanthemum

POVESTEA LEGUMELOR LĂUDĂROASE

Într-o zi de toamnă gospodina s-a dus la piaţă să facă cumpărături. Şi-a

încărcat coşul cu de toate: ceapă, cartofi, ardei, morcovi, roşii, pătrunjel,

varză.

Legumele din coş au început să se certe între ele pentru că erau

îngrămădite, că nu aveau loc, că fiecare ar fi vrut să stea deasupra, la aer.

Ardeiul iute, fiind mai mititel se simţea destul de bine şi spuse:

– Ce tot vă certaţi? Aveţi puţină răbdare, că în oală o să aveţi destul

loc, când o să fiebeţi.

Apoi interveni gogoşarul, fratele ardeiului iute.

– Tu să taci, frǎţioare! Nu vezi ce mic şi prăpădit eşti? Parcă n-ai fi

frate cu mine şi cu ardeiul galben.

– Lasǎ-l în pace pe fratele nostru, că-i mic şi nu ştie ce spune- zise

ardeiul galben.

Şi tot certându-se între ei, gospodina a ajuns acasă şi a aşezat legumele

pe masǎ pentru a le spǎla, curǎţa şi pune la fiert.

Când s-au văzut pe masă fiecare a început cu lauda; morcovul a zis că

el e cel mai dulce şi mustăcios, gogoşarul că-i gras, roşu şi gustos, varza cǎ-i

cea mai înfoiată şi frumoasă.

Atunci ardeiul iute, cum n-avea astâmpăr interveni şi spuse:

-Nu vă mai certaţi, că-n oalǎ o să ajungeţi şi-o să fierbeţi de n-o să vă

mai vedeţi!

Gospodina a spălat legumele, le-a curăţat şi în oală le-a tocat. Când

ciorba a fost gata, a fost pusă în farfurii la răcit. Cum nu se mai auzea nimic,

ardeiul iute, ca să nu tacǎ, a început să întrebe:

-Ce staţi supărate, nu mai aveţi glas? Aţi râs de mine că sunt mititel,

dar eu tot proaspăt am rămas, nu ca voi nişte legume fierte. Şi nu bine a

terminat vorba că bunicul l-a şi luat şi din el a muşcat, apoi a exclamat:

– Vai ce ardei mititel, dar e iute, vai de el!

Şi aşa s-a terminat povestea noastră cu legumele lăudăroase după cum

spune şi proverbul: “Lauda de sine nu miroase a bine!”

MÂINI DIBACE

MORCOVEL ŞI MERIŞOR

MATERIALE

Cartoane colorate

Lipici

Foarfecă

Ochişori mobili

CRIZANTEME

MATERIALE:

Bureţi de baie

Tempera

Hartie albă A4/A3

SECŢIUNEA PENTRU PĂRINŢI

INVITATUL REVISTEI

Relaţia tată-copil. Importanţa tatălui în

viaţa copilului.

Motto: “Nu-mi pot închipui o nevoie mai

puternică în copilărie ca nevoia de protecţie paternă”

Sigmund Freud, "Disconfort în cultură"

Rolul tatălui, prin exersarea funcţiei paterne este să stabilească un echilibru

între legea impusă (restricţii) şi dorinţa copilului. Totodată, tata ca reprezentant al

autorităţii are rol major în formarea conştiinţei morale, a Supraeului copilului. Având

în vedere că autoritatea se exercită prin impunerea unor reguli, care au ca scop

trasarea limitelor şi că la vârsta şcolară mică regula devine fenomen central, un reper

ce-l ajută în adaptare, am observat că deprivarea paternă creează dificultăţi în

formarea unei imagini pozitive despre autoritate. Lipsind din structura familiei şi

nefiind înlocuit cu o altă persoană de sex masculine care să exercite funcţia paternă

copiii din aceste familii resping autoritatea sau chiar încearcă să o înfrunte.

Tatăl, mediator între copil şi societate. Modul în care au fost educaţi părinţii

în familiile lor de origine îşi pun amprenta asupra personalităţii lor. Aceştia, vrând

nevrând, tind să reproducă aceste modele în relaţiile lor cu proprii copii. Deşi, fiecare

părinte încearcă să înveţe din greşelile resimţite în copilăria sa, sunt momente când

acestea se întâmplă inevitabil. Astfel, tatăl, cu toată moştenirea educaţională în spate

de la propria familie şi cu modelele parentale, inconştient tinde să-şi educe copilul în

spiritul în care a fost el educat, deşi conştient încearcă să îşi regândească aspectele

copilăriei prin prisma propriului copil. În tot acest proces psihologic de regândire a

unor modele comportamentale dobândite, el pune amprenta asupra viitorului adult. În

relaţia părinte-copil, rolul tatălui în educaţia copilului şi formarea sa ca adult este

unul fundamental. În opera freudiană tatăl este cel care stabileşte “organizările

sociale, limitele morale…”. Impunerea limitelor şi împiedicarea unei relaţii fuzionale

între mamă şi copil revine, de asemenea, tatălui ca garant al legilor şi normelor în

cadrul familiei. Tatăl trebuie să fie capabil să conjuge dragostea faţă de copil cu legea

(norma), mesajul pe care îl transmite copilului fiind : « Îţi spun NU pentru că te

iubesc ! ». Pentru a se dezvolta copilul are nevoie de repere, nu doar de o satisfacere

imediată a dorinţelor. Tatăl trebuie să fie conştient de importanţa implicării lui în

educaţia copilului. Ceea ce este foarte grav şi poate avea efect traumatic asupra

copilului nu este numai absenţa tatălui ci şi indiferenţa şi dezinteresul acestuia faţă de

copil. Tata are rol securizant prin însăşi impunerea cadrului deci a limitelor.

Totodată, tatăl ca reprezentant al autorităţii are rol major în formarea

conştiinţei morale, a Supraeului copilului. Indiferent de motivele care stau la baza

absenţei tatălui din familie, în fond este vorba despre o separare părinte-copil.

Această separare poate fi resimţită ca un abandon de către copil. Părinţii au

privilegiul de a se afla sau de a ocupa funcţia de modele de identificare chiar de la

începutul acestui proces de dezvoltare. Absenţa tatălui nu anulează nevoia de

identificare a copilului ci, pune doar, în dificultate realizarea ei. Prezenţa fizică a

acestuia în cadrul familiei creşte gradul de valorizare a sa de către copii, conferind

acestora sentimentul de securitate şi protecţie. Exersarea funcţiei paterne îi determină

pe copii să-l valorizeze. Nevoia unui model masculin de identificare pentru băieţi şi

construirea imaginii sexului opus pentru fete, au ca obiect tatăl. Prin absenţa sa,

frustrează copiii de satisfacerea acestei identificări şi implicit, perturb dezvoltarea

firească a acestora. Deci, tatăl este extrem de„ valoros” pentru dezvoltarea

personalităţii. Între factorii integrarea supraeului şi reacţia la autoritate se constată o

corelaţie pozitivă: cu cât supraeul este mai integrat în structura personalităţii cu atât

copilul accept mai uşor autoritatea. Prin limitele care le impune tatăl se împiedică

evoluţia relaţiei mamă-copil spre o relaţie fuzională. Aceste limite servesc drept

repere pentru o dezvoltare normală a personalităţii copilului. Reprezentarea schemei

corporale se construieşte pornind de la reperele spaţiale, iar capacitatea de aşteptare

se dezvoltă pornind de la reperele temporale. Toate aceste repere sunt oferite

copilului prin limitele care i se impun. Reperele temporale impuse prin amânarea

satisfacerii dorinţelor, îl ajută pe copil să-şi dezvolte capacitatea de reprezentare a

lumii şi a propriei persoane. De asemenea, această amânare îi va permite copilului să

treacă de la principiul plăcerii, conform căruia caută satisfacerea imediată a

dorinţelor, la principiul realităţii, conform căruia copilul trebuie să-şi evalueze

dorinţele în raport cu normele şi regulile existente în societatea în care trăieşte.

Pentru a impune aceste limite, tatăl trebuie să fie prezent atât fizic cât şi în

discursul mamei. Dacă mama vorbeşte copiilor despre tatăl lor, chiar dacă acesta

petrece foarte puţin timp cu ei, el va fi mereu pezent în mintea copiilor. Prin trecerea

de la principiul realităţii la principiul plăcerii, copilul, îşi dezvoltă capacitatea de

integrare socială. Jean Marie Petitclerc în „Violence et les jeunes” spunea că „O

societate fără tată este o societate fără repere”; adică societatea în care rolul tatălui

este foarte estompat este o societate în derivă. Copiii cărora nu li se impun limite sau

restricţii de către tată, nu vor învăţa să suporte frustrarea, iar în faţa frustrării

vor deveni agresivi. Rolul esenţial al autorităţii paterne este de a securiza şi de a responsabiliza. Responsabilizând copilul, i se oferă acestuia posibilitatea de a-şi


INVITATUL REVISTEI

câştiga încrederea în sine. A-l responsabiliza semnifică în acelaşi timp a-i oferi

posibilitatea de a-şi dezvolta capacitatea de a fi actorul propriei vieţi. Atunci când

mamei îi este foarte clar ce simte la nivel afectiv faţă de persoana de sex opus lângă

care trăieşte, ce aşteaptă de la această persoană şi ce este dispusă să-i ofere, ea devine

capabilă şi credibilă în faţa copiilor în a defini rolul tatălui, statutul lui în familie.

Lacan spune că „tatăl este cel pe care-l autorizează mama să fie”. Absenţa

tatălui privează copilul de sentimentele de securitate şi de modelul de identificare,

generând la nivelul personalităţii acestuia o scădere a încrederii în sine şi o reducere a

capacităţii de adaptare şi relaţionare. Rolul tatălui, prin exersarea funcţiei paterne este

să stabilească un echilibru între legea impusă (restricţii) şi dorinţa copilului. Lipsind

din structura familiei şi nefiind înlocuit cu o altă persoană de sex masculuin, care să

exercite funcţia paternă, iar mama având dificultăţi în exercitarea autorităţii, copiii

din aceste familii nu-şi pot forma o imagine pozitivă despre autoritate. Autoritatea se

exercită prin impunerea unor reguli care au ca scop trasarea limitelor.

Regula devine fenomen central, un fel de certitudine ce-i ajută pe copii în

adaptare şi pe care o consideră reper. Corelaţia semnificativă a factorilor valorizarea

tatălui şi reacţia la autoritate denotă faptul că reacţiile copilului faţă de autoritate şi

reprezentanţii acesteia sunt strâns legate de calitatea relaţiei pe care copilul o are cu

tatăl său. Astfel, putem spune că absenţa tatălui perturbă atât dezvoltarea

personalităţii copilului cât şi întreaga funcţionare a familiei. În aceste condiţii familia

care reprezintă matricea psiho-socială în care se dezvoltă copilul, îşi pierde funcţiile

educative şi nu mai poate oferi un model relaţional pe care copilul să şi-l introiecteze.

FAMILIA – celula societăţii

DE LA NOI DIN GRĂDINIŢĂ

SECŢIUNEA PENTRU CADRE DIDACTICE

PROIECT EDUCAŢIONAL

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI SECTOR 6

NR. ......./....................

INSPECTOR ŞCOLAR: LAZLO IOANA

AVIZAT:

GRĂDINIŢA „COLŢ DE RAI”

Strada Gârleni, Nr.10

București, Sector 6

Telefon: 0376-203.273

E-mail:[email protected]

Nr......./................................................

PROIECT EDUCAȚIONAL

DURATA: 2 ANI /2014-2016

UNITATE COORDONATOARE: Grădiniţa ,,COLȚ DE RAI’’

Director: Prof. Ilie Alina Adriana

COORDONATOR PROIECT: Prof. Duță Elena

ECHIPA DE PROIECT:

Prof. Scorţar Luminiţa

Prof.Greceanu Alina

Prof. Cosma Oana

PARTENERI PROIECT:

Școala gimnazială: P.J. ,,SMARANDA, DUMITRU ROMAN,, - Vizurești, Jud.

Dâmboviţa

Director: Sandu Nicoleta

Înv. Vasile Mariana

Înv. Tudoran Florentina

Educ . Stan Nicoleta

Argument

Frumuseţile şi bogăţiile pe care ni le oferă natura, în acest superb anotimp,

trezesc în noi impulsul creativ. De ce să nu ne bucurăm de ceea ce ne oferă

toamna şi să punem în valoare parfumul şi culoarea ei, prin acțiuni specifice

anotimpului, realizarea unor lucrări originale, prin care să valorificăm

potenţialul creativ al copiilor preşcolari şi şcolarilor mici, sub îndrumarea

cadrelor didactice.

Prin aceste demersuri creative ne înfrumuseţăm viaţa, educând totodată

tinerele vlăstare spre a-şi dezvolta capacități practic-aplicative, gustul pentru

frumos, pentru a aprecia şi realiza creaţii artistice.

Propunem implementarea acestui proiect pentru că activitățile de tip outdoor

și extracurriculare întregesc procesul de predare-învăţare, de consolidare şi

îmbogăţire a cunoştinţelor.

Partenerii noștri sunt din mediul rural, loc în care toamna, mai mult ca

oriunde, își desfășoară hainele arămii şi toate bogățiile. De asemenea, este

momentul în care hărnicia oamenilor este prezentă în toate formele ei.

Proiectul educațional «Carnavalul toamnei» urmărește:

Scop:

Valorificarea cunoştintelor dobândite de preşcolari și școlari;

Valorificarea potenţialului creativ prin realizarea unor lucrări

artistice, folosind materiale din natură şi tehnici adecvate .

Promovarea parteneriatului între grădiniță, școală și părinți;

Obiective:

- Să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre caracteristicile anotimpului toamna și

acțiunile oamenilor în acest anotimp;

- Să cunoască materialele şi caracteristicile lor, în vederea realizării unor

lucrări practice finite;

- Să redea prin tehnici adecvate diferite compoziţii plastice, lucrări practice;

- Consolidarea relaţiilor de comunicare şi cooperare între preşcolari și școlari.



Grup ţintă:

• cadre didactice din învăţământul primar şi preşcolar

• preşcolari

• şcolari din clasele I-IV

Proiectul se organizează pe următoarele secţiuni:

I. „ Culorile toamnei ’’- realizare de tablouri din seminţe

II. ,, Fantezie și culoare’’ - aranjamente florale cu flori specifice

anotimpului

III. ,, Bijuteriile toamnei’’- confecţii podoabe din fructe

IV. ,, Hărnicie şi voie bună!,, - Fotografie

Regulament :

1 octombrie - 30 octombrie 2015 – expedierea lucrărilor prin poştă la adresa:

GRĂDINIŢA „COLŢ DE RAI”

Strada Gârleni, Nr. 10

Cod poștal: 061654

București, Sector 6

Telefon: 0376-203.273

E-mail: [email protected]

- înscrierea partenerilor se face prin e-mail, prin completarea şi

expedierea acordului de parteneriat şi a fişei de înscriere.

Lucrările trimise nu se vor returna.

• 23 octombrie - 30 octombrie - expunerea şi evaluarea lucrărilor

• pâna la 30 noiembrie - expedierea diplomelor

Lucrările vor avea înscrise pe spate datele de identificare, după următoarea

structură:

Numele şi prenumele elevului /ei (preşcolarului )

Clasa (grupa)

Şcoala (Grădiniţa)

Numele cadrului didactic îndrumător

Titlul lucrării

Secţiunea din concurs la care se înscrie

Evaluarea lucrărilor se va realiza de către organizatori:

DIRECTOR: Ilie Alina Adriana

Cadru didactic coordonator: Prof. Duță Elena

Cadru didactic: Prof. Greceanu Alina

Coordonatorul pe grădiniţă (școală) va anexa lucrărilor înscrise în

concurs acordul de parteneriat completat şi avizat de conducerea unităţii în

dublu exemplar.

Un exemplar avizat de conducerea grădiniței va fi trimis împreună cu

diplomele de participare şi premiile.

La Secţiunea I - lucrările vor fi realizate pe diferite suporturi și folosind

tehnici diferite, însă fără a depăşi mărimea unei coli A4 .

La secţiunea a II-a - se pot trimite fotografii cu aranjamentele florale

realizate.

La secţiunea a III-a - se pot trimite obiectele confecţionate.

La Secţiunea a IV-a - fotografiile vor surprinde momente din activităţile

derulate în cadrul proiectelor tematice pe această temă sau din diverse

activităţi. Fotografiile vor fi realizate pe hârtie fotografică pentru păstrarea

acurateţii şi vor fi trimise alături de lucrările participante.

De asemenea, fotografiile vor fi trimise şi în format electronic pe adresa:

gradiniț[email protected]. Se încurajează utilizarea materialelor din natură

şi a celor refolosibile .

Lucrările trimise vor fi însoţite de plic A4 autoadresat şi timbrat pentru

expedierea diplomelor pentru cadrele didactice îndrumătoare şi pentru elevii

/preşcolarii câştigători.



Diplomele vor fi trimise în original şi vor fi avizate de către

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti Sector 6.

Premierea se va face pe secţiuni și pe nivele de vârstă.

Cadrele didactice vor putea participa cu 3 lucrări pe secţiune .

Resurse

Umane: preşcolari, şcolari, cadre didactice, părinţi.

Temporale: 1octombrie - 7noiembrie

Materiale: panouri pentru expoziţie, aparat foto, camera video, invitaţii,

diplome, imprimantă, coli A4.

Bugetul :

• Autofinanţare

• Sponsorizări

Evaluare proiect

- Editarea unui album care să cuprindă imagini din activităţi, precum şi

impresii ale părinţilor, inspectorilor şcolari şi membrilor comunităţii

locale despre activităţi.

- Valorificarea muncii desfaşurate de către preşcolari şi cadrele didactice

în cadrul Proiectului Educaţional.

- Realizarea unei expoziţii cu lucrările participante.

- Diplome pentru cadrele didactice participante şi copiii câştigători.

Mediatizare

- Postarea pe site-ul gradiniţei a evenimentului ce contribuie la

promovarea imaginii unităţii noastre şcolare şi a partenerilor;

- Realizarea de CD-uri, care vor cuprinde imagini de la acest proiect.

GRADINIȚA „COLȚ DE RAI” GRADINITA/ŞCOALA...................

STR.GÂRLENI, NR.10 ...........................................

SEC.6, BUCUREŞTI .............................................. NR......../........................................ NR......../............................

ACORD DE PARTENERIAT

Incheiat astăzi, ................................ între unitățile:

GRADINIȚA’’COLȚ DE RAI’’, reprezentată de prof. Ilie Alina

Adriana în calitate de director şi prof. Duță Elena în calitate de

coordonator al proiectului:

„CARNAVALUL TOAMNEI”

Anul 2015 Ediţia a III-a

și

ŞCOALA/GRĂDINIŢA..............................................................reprezentată

de ............................................................în calitate de director şi

...................................................... în calitate de participant la proiectul

„CARNAVALUL TOAMNEI”

Durata: 2 ani

Unitatea coordonatoare se obligă:

• Să distribuie regulamentul concursului şcolilor/grădiniţelor

partenere;

• Să colecteze lucrările realizate de către parteneri;

• Să asigure jurizarea lucrărilor;

• Să trimită tuturor participanţilor diplomele şi premiile obţinute;

• Să mediatizeze rezultatele concursului.



Şcoala/Grădiniţa parteneră se obligă:

• Să înscrie elevii/preşcolarii în concurs;

• Să îndrume elevii/preşcolarii în realizarea lucrărilor;

• Să expedieze lucrările pe adresa grădiniţei coordonatoare;

• Să distribuie elevilor/preşcolarilor participanţi diplomele cuvenite.

Durata contractului:

Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului

pentru ca acesta să se deruleze conform scopului stabilit.

Prezentul acord de parteneriat se încheie în două exemplare, câte

unul pentru fiecare parte.

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE

PROIECTUL EDUCAŢIONAL

,,CARNAVALUL TOAMNEI,,

UNITATEA....................................................................................................

ADRESA UNITATII ŞCOLARE (localitatea, strada, nr., judeţ, cod

poştal)

...........................................................................................................................

CADRUL DIDACTIC PARTICIPANT.......................................................

SPECIALITATEA..........................................Cls/Grupa...............................

E-MAIL.............................................................................................................

TEL.

CUPRINS

ŞTIAŢI CĂ..?

1. ÎNCEPUTUL ŞCOLII ÎN LUME

SECŢIUNEA PENTRU COPII

1. CE POŢI FACE DINTR-O FRUNZĂ?

2. POEZII/GHICITORI

3. PAGINA ISTEȚILOR

4. CODUL BUNELOR MANIERE

5. LECȚIA DE ENGLEZĂ

6. POVESTEA LEGUMELOR LĂUDĂROASE

7. MÂINI DIBACE


1. INVITATUL REVISTEI

2. DE LA NOI DIN GRĂDINIŢĂ

SECŢIUNEA PENTRU CADRE

DIDACTICE

1. PROIECT EDUCAŢIONAL „CARNAVALUL TOAMNEI”

SITE: http://www.gradinitacoltderai.ro

FACEBOOK:

https://www.facebook.com/GradinitaColtdeRai

http://www.gradinitacoltderai.ro/

https://www.facebook.com/GradinitaColtdeRai

ministerul educaŢiei Şi cercetĂrii ŞtiinŢifice...

Documents