ministerul educaŢiei Şi cercetĂrii dev si mas i.doc · web viewconform planului de...

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.2006

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM

Anul I

ŞCOALA POSTLICEALĂ

CALIFICAREA: TEHNICIAN DEVIZE ŞI MĂSURĂTORI ÎN CONSTRUCŢII

Nivel 3 avansat

BUCUREŞTI

2005

Autori:

Prof. Ing. Gr.I, Violeta DRAGOŞ Colegiul Tehnic de Construcţii “Anghel Saligny”, Cluj-Napoca

Prof. Ing. Gr.I, Andrei FEHER Colegiul Tehnic de Construcţii “Anghel Saligny”, Cluj-Napoca

Prof. Ing. Gr.I, Aurora GLIGAN Colegiul Tehnic de Construcţii “Anghel Saligny”, Cluj-Napoca

Prof. Ing. Gr.I, Corina KNAPEK Inspectoratul Scolar Judeţean , Arad

Prof. Ing. Gr.I, Mărioara MORAR Colegiul Tehnic de Construcţii “Dorin Pavel”,Alba Iulia

Prof. Ing. Gr.I, Sonia Corina PĂSCOCI Şcoala Naţională de Gaz Mediaş

Prof. Ing. Gr.II, Iuliana Carmen STANA Grup Şcolar de Construcţii “Anghel Saligny”, Bucureşti

Prof. Ing. Gr.II, Nela WAMSIEDEL Grup Şcolar Industrial de Transport Cf Buzău

Consultanţă

CNDIPT: expert Paula Posea

IMC CONSULTING: expert local Simona Ivan

Domeniul: Construcţii şi lucrări publiceCalificarea: Tehnician devize şi măsurători în construcţiiAnul I, Şcoala postliceală, Nivelul 3+

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTAnul I - Şcoala postliceală

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: Construcţii şi lucrări publiceCalificarea: Tehnician devize şi măsurători în construcţii – Nivel 3+Cultură de specialitate 768 oreModulul I: Total ore/an 96Comunicare profesională în limba modernă din care: pregatire practica

64-

Modulul II: Total ore/an 48Comunicare profesională din care : pregatire practica

32-

Modulul III: Total ore/an 48Tehnologia informaţiei şi comunicării din care: pregatire practica

32-

Modulul IV: Total ore/an 112Elemente şi materiale de construcţii din care: pregatire practica

48-

Modulul V: Total ore/an 48Desen tehnic de construcţii şi lucrări publice Din care: pregatire practica 48

-Modulul VI: Total ore/an 32Desen tehnic de instalaţii din care : pregatire practica

instruire practică 32-

Modulul VII: Total ore/an 128Lucrări de construcţii din care : pregatire practica

64-

Modulul VIII: Total ore/an 128Lucrări de instalaţii din care : pregatire practica

64-

Modulul IX: Total ore/an 128Lucrări publice din care : pregatire practica

64-

Total ore/an:24 ore/săptămână x 32 săptămâni = 768 ore

Stagii de pregătire practică 150 oreProiect integrat din toate moduleleTotal ore/an: 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an= 150 ore

TOTAL = 918 ore/an


3

PARCURGEREA MODULELOR

Cultura de specialitate Aria curriculară TehnologiiAnul I - Şcoala postliceală

Calificarea: Tehnician devize şi măsurători în construcţii - Nivel 3+Domeniul: Construcţii şi lucrări publice

Săpt. Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul Modul1.

Modul I96 ore

3 ore/săpt

(01T,2 LT)

Modul II48 ore

1,5 ore/săpt

(0,5 T, 1 LT)

Modul III48 ore

1,5 ore/săpt

(0,5 T, 1 LT)

Modul IV112 ore

3,5 ore/săpt

(2 T, 1,5 LT)

Modul V48 ore

1,5 ore/săpt

(1,5 LT)

Modul VI32 ore

1 ore/săpt

(1 LT)

Modul VII128 ore

4 ore/săpt

(2 T, 2 LT)

Modul VIII128 ore

4 ore/săpt

(2 T, 2 LT)

Modul IX128 ore

4 ore/săpt

(2 T, 2 LT)

2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.15.16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.

Stagiu de pregătire practică 150 ore - 5 săpt x 30 ore / săptProiect integrat din toate modulele

34.35.36.37.

Legenda: T – ore de instruire teoreticăLT – ore de pregatire practica


4

Modulul I COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ

I. Notă introductivă

Modulul Comunicare profesională în limba modernă face parte din pregătirea anului I, şcoala postliceală, pentru calificarea : Tehnician devize şi măsurători în construcţii

În modulul Comunicare profesională în limba modernă se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă Comunicare profesională în limba modernă .Modulul are alocate 96 de ore. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de calificări profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

II. Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul:

1. Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:

COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ

III. Tabel de corelare a competenţelor si conţinuturilor

Nr crt

Unitatea de competenţă

Competenţe Conţinuturi

1. Comunicare profesională în limba modernă

C.1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Tipuri de informaţii:- informaţii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii;- informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de procese, produse şi servicii;-opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităţi.2. Surse şi tipuri de mesaje orale:-mesaje, formale şi informale directe, emise clienţi, colegi sau de cei din jur;-discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-

conferinţe);-prezentări (formale / informale) de produse / servicii;-transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;-conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice

înregistrate.

C.2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale

1. Tipuri de texte:- documente profesionale specifice specializării: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice;- texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă, prezentări, reclame, anunţuri;- texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă, faxuri, circulare, formulare, instrucţiuni cereri, reclamaţii, procese verbale.2. Tipuri de informaţii scrise:


5

semnificative - elemente cheie din documente relevante;- informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun;- informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor produse şi servicii, evaluări;- date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaţii şi procese tehnologice.

C.3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

1. Tipuri de informaţii:- informaţii factuale , idei, opinii;- instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi;descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii.2. Tipuri de discurs:- discuţii profesionale formale şi informale.- prezentări.- scurte rapoarte profesionale.3. Moduri de comunicare:- faţă în faţă, individual sau în grup;- la telefon, robot telefonic.

C.4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

1. Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale:- formulare şi alte documente specifice specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, documente de evidenţă, specificaţii, evaluări);- corespondenţă profesională: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);- dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte.- formate formale;- formate informale.2. Tipuri de informaţii:- informaţii factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice), despre produse şi servicii;- aranjamente şi instrucţiuni de serviciu;- idei, opinii, puncte de vedere;- raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.3. Teme specifice:- organizarea locului de muncă;- operaţii, activităţi şi procese de producţie;- calitatea serviciilor / produselor.

C.5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Discuţii profesionale:- situaţii sociale si profesionale formale şi informale;- interviuri individuale sau în grup;- întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activităţi profesionale zilnice.

2. Comunicare telefonică:- contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activităţi profesionale zilnice;- comunicări formale / informale cu parteneri şi clienţi;- interviuri telefonice individuale.

3. Corespondenţă profesională:Domeniul: Construcţii şi lucrări publiceCalificarea: Tehnician devize şi măsurători în construcţiiAnul I, Şcoala postliceală, Nivelul 3+

6

- formală şi informală, legată de sarcini de serviciu;- în interiorul organizaţiei: cu subalterni, cu colegi, cu superiori;- în afara organizaţiei: cu clienţi, cu parteneri, cu

potenţiali clienţi / parteneri.

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu

aceleaşi conţinuturi la toate calificările de nivel 3+ din domeniile profesionale tehnice (Construcţii şi

lucrări publice, Mecanică, Electric şi Electromecanică, Electronică, automatizări, etc) fiind

dezvoltat pe baza unei unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie. Parcurgerea conţinuturilor se va

face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor (cap III), dar

abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire.

Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional, respectiv informaţiile,

mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional respectiv.

În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN

LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale

educaţiei:

- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare

- elevii au stiluri diferite de învăţare

- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi

pentru ordonarea lor

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu

caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversaţia, jocul de rol, simularea, proiectul.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care

sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.

O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor

din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi

numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează

evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.


7

Pentru mai buna înţelegere a modaliţătilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de

evaluare sumativă pentru competenţa C1 din unitatea de competenţă COMUNICARE

PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, criteriile de performanţă (a) şi (b).

Realizarea criteriului de competenţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa

corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii

evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.

Titlul unităţii: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ (NIVEL 3+)

C.1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

Criterii de performanţă:

(a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat

(b) Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesaje orale diverse

(c) Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea lor de informaţii factuale sau de altă natură (legi, idei, concepte)

(d) Identificarea, cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, a informaţiilor privind priorităţi şi urgenţe

(e) Identificarea şi utilizarea de indicii verbale, non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare

(f) Înţelegerea de instrucţiuni, solicitări şi întrebări orale, care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat, şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală

Condiţii de aplicabilitate:

Contexte: Activităţi de serviciu Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri, conferinţe, întâlniri,

şedinţe) Situaţii formale Situaţii informale

Surse şi tipuri de mesaje orale:

Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă:

mesaje, formale şi informale directe, emise clienţi, colegi sau de cei din jur; discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe); prezentări (formale / informale) de produse / servicii; transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice; conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.

Informaţii obţinute:

ideea principală (sensul global); informaţii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii; informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de procese, produse şi servicii; opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităţi.


8

Limbaj: limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare, în registre sociale şi profesionale uzuale; termeni specifici mesajelor mass media; vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant pentru domeniul ocupaţional; vorbire la viteză normală; varietăţi de accent.

Moduri de acţiune:

întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse; comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).

Probe de evaluare

Probe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obţină prin ascultare informaţii / detalii, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice opinii şi atitudini şi să le distingă de informaţii de altă natură, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice informaţii privind priorităţi şi urgenţe cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (d) şi (e), în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că înţelege instrucţiuni, solicitări şi întrebări şi că este capabil să acţioneze pe baza informaţiei obţinute prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească strategii de înţelegere prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c), (d), (e) şi (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă.

Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

INSTRUMENT DE EVALUARE pentru:

C.1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de

serviciu, în contexte profesionale semnificative

(a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat

(b) Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesaje orale diverse

1 a. Identificaţi informaţiile necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global din mesajul oral dat.2 b. Extrageţi informaţiile specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesajul oral dat.


9

Nr crt.

Activitatea probată Evaluator Data

1. Identificarea informaţiilor2. Extragerea informaţiilor

V. Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 96 de ore pe an din care 32 ore de

instruire teoretică şi 64 ore de instruire practică prin pregatire practica. Profesorii au libertatea de a

decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul

de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a

cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.

Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce

pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în

standard.


10

Modulul II: COMUNICARE PROFESIONALĂ


Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate,

din aria curriculară Tehnologii, pentru calificarea Tehnician devize si măsuratori în construcţii şi se va

parcurge în anul I al şcolii postliceale. Calificarea de nivel 3+, Tehnician devize si măsuratori în

construcţii va putea fi obţinută de absolvenţii liceului, indiferent de profilul acestuia. Acest modul este

constituit dintr-o unitate de competenţă pentru abilităţi cheie şi va fi parcurs la toate calificările de

nivel 3+ şi va dezvolta abilităţi cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare.

Modulul are alocate 48 de ore pe an din care 16 ore de instruire teoretică şi 32 ore de instruire

practică prin pregatire practica. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea

competenţelor descrise în Standardul de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului

naţional de calificări profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire

profesională specific calificării.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

1. Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie: COMUNICARE PROFESIONALĂ

C.1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă

C.2. Aplică tehnici de comunicare orală

C.3. Realizează un raport formal


11

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr. crt. Unitate de

competenţăCompetenţe Conţinuturi

1.Comunicare profesională

C. 1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă.

C. 2. Aplică tehnici de comunicare orală.

C. 3. Realizează un raport formal.

1. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informaţiilor, întreţinerea unor discuţii, prezentarea unor informaţii.2. Surse de informaţii: informaţii interne şi externe, buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte, procese verbale, publicaţii de specialitate, internet, discuţii, statistici, documentaţie specifică, mass-media.3. Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate.4. Metode de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback-ului, documentaţii întocmite corect.

5. Strategii de ascultare în funcţie de situaţie, ocazie, subiectul în cauză, vorbitor, metode de ascultare.6. Susţinere: în situaţii formale sau informale în funcţie de numărul de vorbitori, prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin comunicare non verbală, prin articulare.7. Argumentare prin idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului şi interlocutorului.8. Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite, încurajarea discuţiei, asigurarea posibilităţii de exprimare, oferirea feed-back-ului, stimularea creativităţii, încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditorului, folosirea unui suport specific.

9. Informaţii selectate în funcţie de complexitatea temei, publicul ţintă, relevanţă.10. Conţinutul şi structura raportului în funcţie de: tipul informaţiei, succesiunea logică, suportul ( grafica, standardul de prezentare, formatul)11. Raport formal elaborat: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus.


12


Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor

şi conţinuturilor (cap. III), dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată ţinând cont de

nivelul iniţial de pregătire.

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs independent. Conţinuturile se vor

exemplifica în funcţie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă,

tehnicile de comunicare orală şi realizarea unui raport formal se vor exersa şi vor corespunde

domeniului profesional. Dezvoltarea competenţelor individuale vizate prin Standardul de pregătire

profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional respectiv.

În elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui să ţină seama de următoarele principii

moderne ale educaţiei:

- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;

- elevii au stiluri diferite de învăţare;

- elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior la procesul de învăţare;

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru

ordonarea lor.


sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competenţele din acest

modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie

în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor

specificate în cadrul acestul modul.

Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat

realizarea sarcinii.

Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obţinut toate semnăturile, care atestă

dobândirea competenţei.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.

Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru competenţa C. 3:

Realizează un raport formal.


13

EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: COMUNICARE PROFESIONALĂ

Evaluarea 1

Competenţa 3: Realizează un raport formal

Numele candidatului:

Număr de înregistrare:

Oră de instruire practică prin pregatire practica

Centru:

Data de început:

Numele evaluatorului:

Data de încheiere:

Semnătura evaluatorului:

Data de verificare:

Evaluare 1

Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanţă:

(a) Selectarea informaţiilor necesare temei propuse

(b) Organizarea conţinutului şi structurii raportului

(c) Elaborarea unui raport formal


Selectare: în funcţie de complexitatea temei, publicul ţintă, relevanţa

Organizare: tipul informaţiei, succesiune logică, suportul (grafica, standardul de prezentare, formatul)

Raport formal: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităţi de evaluare


14

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

- Citiţi cu atenţie fişa tehnologică de execuţie- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa tehnologică, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de

a începe rezolvarea sarcinii- Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă, echipamentul,

materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii- Asiguraţi-vă că numele dvs., data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna

evaluatorului- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe tehnologice- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa rezolvată.

Evaluare 1 Realizează un raport formal

1(a) Selectarea informaţiilor necesare temei propuseSelectaţi informaţiile necesare temei propuse în funcţie de criteriile din coloana a adoua şi precizaţi-le în coloana a treia:

Nr. crt.

Criterii de selectare Informaţii Evaluator Data

1. Complexitatea temei2. Publicul ţintă3. Relevanţa

1(b) Organizarea conţinutului şi structurii raportuluiOrganizaţi conţinutul şi structura raportului pe tema aleasă în funcţie de criteriile din tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Criterii de organizare Evaluator Data

1. Tipul informaţiei2. succesiune logică3. suportul4. grafica5. standardul de prezentare6. formatul

1(c) Elaborarea unui raport formal

Elaboraţi un raport formal pe o temă aleasă din domeniul Construcţii şi lucrări publice urmărind criteriile din tabelul de mai jos:

Nr. crt. Criterii Evaluator Data1. Document coerent2. Bine structurat3. Adecvat scopului propus


15


Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 48 de ore pe an şi se va desfăşura astfel:

0,5 ore / săptămână de instruire teoretică şi 1 oră / săptămână de instruire practică prin pregatire

practica. Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie

de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul

de înţelegere şi asimilarea cunoştiinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi

instruiţi.

Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială şi cu softul

corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaţiilor şi redactarea rapoartelor formale. Instruirea

prin activitatea de aplicaţii practice de tehnoredactare la computer are importanţă deosebită în

realizarea corespunzătoare a competenţelor de comunicare pentru viitorii tehnicieni devize şi

măsurători în construcţii.

Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de

aplicabilitate descrise în standard.

Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi de învăţare: documentare cu

ajutorul internetului, vizionări de casete video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici,

proiecte, publicaţii de specialitate, discuţii, statistici, informare prin mass-media, teste de evaluare prin

care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competenţele din cadrul modulului.


16

Modulul III TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII


Modulul III TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII se studiază pe

parcursul anului I, şcoală postliceală, în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea

calificării de nivel 3+, Tehnician devize şi măsurători în construcţii.

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

- Număr de ore: 60 ore din care 60 ore pregatire practica

Lista competenţelor specifice unităţilor de competenţă din modul

C1 Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de

activitate

C2 Examinează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi eficace

C3 Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul de activitate

II. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUC2 Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

Competenţe

individualeConţinuturi tematice

C1 Stabileşte

programele de

software general

şi de specialitate

necesare

domeniului de

activitate

Programe software specifice domeniului de activitate

Identificarea principalelor activităţi desfăşurate în domeniul de

activitate: procese de producţie, finanţe şi contabilitate,

management-ul resurselor umane, incluzând formarea personalului,

achiziţii, controlul stocurilor, desfacerea bunurilor, prestarea de

servicii, accesarea informaţiilor, marketing şi promovare,

comunicare internă şi externă, planificarea şi management-ul

proiectului, controlul calităţii,administrare planificată, stocarea

informaţiilor inclusiv proiecte şi scheme, informaţii despre clienţi

Stabilirea programelor de software disponibile pentru a sprijini

aceste activităţi

Aprecierea relevanţei acestora pentru activităţile din domeniul de

activitate: eficienţa costurilor (iniţială şi pe parcurs), capacitate

proporţională cu mărimea companiei şi anvergura activităţilor,

complexitate, limbaj, software şi asistenţă disponibile, respectarea

specificaţiilor hardware, existenţa unui personal calificat, acces la

informaţiile necesare


17

C2 Examinează

opţiunile

disponibile pentru

asigurarea unui

sistem al TIC

legal, sigur şi

eficace

Opţiuni disponibile pentru un TIC legal, sigur şi eficace

Identificarea condiţiilor necesare unui sistem TIC sigur:

fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web sau de alt tip,

confidenţialitatea informaţiilor, protecţia împotriva virusurilor,

spyware, acces autorizat/neautorizat (de ex. stabilirea şi

întreţinerea parolei), back-up-ul sistemului, folosirea

instrumentelor sistemului

Stabilirea implicaţiilor legislative pentru utilizarea TIC: protecţia

datelor (datele clienţilor, comunicarea datelor, dreptul de a accesa

datele, limite de timp pentru păstrarea datelor, responsabilităţi de

organizare), obţinerea autorizaţiilor, copyright, norme de igienă

şi siguranţa muncii (utilizarea tastaturii optice programate,

ergonomie, siguranţa din punct de vedere electric, igiena şi

siguranţa de ansamblu)

Evaluarea trăsăturilor caracteristice unei întrebuinţări eficiente a

TIC: fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor

necesare), sistemele de suport (hârtie şi IT), accesibilitate (număr de

clic-uri, nevoi speciale), siguranţa stemului, viteză, capacitatea

sistemului şi a programelor software, impactul asupra imaginii,

uşurinţa utilizării, abilităţile personalului, procesul de formare şi

asistenţa (inclusiv documentaţia), oferta back-up, operaţiile de

actualizare

C3 Elaborează o

strategie de

aplicare a TIC

în vederea

creşterii

eficienţei în

domeniul de

activitate

Creşterea eficienţei în domeniul de activitate prin aplicarea TIC

Selectarea de noi posibilităţi de utilizare a TIC în vederea

îmbunătăţirii unei operaţii din domeniul de activitate

Identificarea rezultatelor aşteptate: obiectiv(e) SMART

(specifice, măsurabile, realizabile, relevante, încadrându-se în

timp)

Alegerea aplicaţiei TIC corespunzătoare

Elaborarea unei strategii de implementare: formularea

problemei, stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor

incluse în strategie (modul de formulare a acestora, încadrarea

în timp, alocarea responsabilităţilor, soluţia software, soluţia

hardware, implicaţii pentru procesul de formare, costuri, Domeniul: Construcţii şi lucrări publiceCalificarea: Tehnician devize şi măsurători în construcţiiAnul I, Şcoala postliceală, Nivelul 3+

18

abilităţile necesare personalului, organizarea controlului

calităţii, monitorizării şi evaluării

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile modulului „Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată ” vor fi abordate

de către profesorul de economist în orele de pregatire practica.

Conceperea acestui modul se bazează pe faptul că, dobândirea anumitor competenţe ale

elevilor, se îmbunătăţeşte prin utilizarea calculatorului, deoarece acesta dezvoltă comparativ cu alte

medii: interactivitatea, precizia operaţiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi

dinamice ale fenomenelor şi, mai ales, interacţiunea consistentă şi diferenţiată cu fiecare elev în parte.

Dacă primele realizări în domeniul instruirii asistate de calculator se concentrau mai mult pe învăţare

prin verificarea cunoştinţelor, ulterior au început să apară softuri complexe, care încurajează

construcţia activă a cunoştinţelor. Toate aceste elemente modifică aria activităţilor profesorului atât

cantitativ cât şi calitativ. Instruirea asistată de calculator este mai eficientă ca instruire complementară,

decât ca formă alternativă. Pentru eficientizarea activităţii în domeniile de activitate au fost create

softuri specializate . Pentru calificarea Asistent de gestiune se pot folosi următoarele softuri

specializate pentru gestiunea mijloacelor fixe, gestiunea stocurilor, evidenţa salariilor, a operaţiilor

de încasări şi plăţi, etc. pentru realizarea lucrărilor contabile curente.Alegerea softurilor specializate

se va face in funcţie de cerinţele pieţei muncii şi de eficientizarea acesteia.

Profesorul specialist are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce

învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea,

problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin

proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Pentru exersarea competenţei „Stabileşte programele de

software general şi de specialitate necesare domeniului de activitate” elevul poate fi pus în situaţia de

a identifica principalele activităţi corespunzătoare domeniului de activitate, stabilirea programelor

software pentru aceste activităţi apreciind relevanţa pentru domeniul de activitate, motivele alegerii

acestui soft.

Pentru competenţele „Examinează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC

legal, sigur şi eficace” şi „Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în

domeniul de activitate” elevul va analiza condiţiile implementării unui TIC legal, sigur şi eficace,

stabilind propria strategie de implementare propice domeniului de activitate. Alegerea aplicaţiei

corespunzătoare se va face adaptând cunoştinţele teoretice şi posibilităţilor pe care le oferă softurile

specializate la situaţiilor din viaţa reală ţinându-se cont de nevoile agenţilor economici de

profil.Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de


19

învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ – participative,

centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi

realizează o comunicare multidirecţională. Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de

stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare. Acolo unde mediul de

muncă o permite, competenţele se pot dezvolta şi la locul de muncă al cursantului.

Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe

grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din

Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în

evaluarea activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de

transparenţă a acordării notelor.

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de

dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă

decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării

prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea

competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.

Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe

competenţe.

Fişa de lucru

Eşti desemnat să examinezi opţiunile pentru implementarea unui TIC sigur, legal şi eficace.

Sarcinile tale sunt:

1. Identificarea condiţiilor necesare unui sistem TIC sigur

2. Stabilirea implicaţiilor legislative pentru utilizarea TIC

3. Evaluarea trăsăturilor caracteristice unei întrebuinţări eficiente a TIC

Fişa de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:

U.C.2 Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

Sarcini Modul de

realizare a

Rezultatul

evaluării

Data


20

sarcinilor

1. Identificarea condiţiilor

necesare unui sistem TIC sigur:

fiabilitatea operaţiilor

efectuarea de plăţi prin

web sau de alt tip

confidenţialitatea

informaţiilor

protecţia împotriva

virusurilor

spyware

acces autorizat/neautorizat

back-up-ul sistemului

folosirea instrumentelor

sistemului

DA sau (√)

NU sau (X)

2. Stabilirea implicaţiilor

legislative pentru utilizarea

TIC:

protecţia datelor

obţinerea autorizaţiilor

copyright

norme de igienă şi

siguranţa muncii

DA sau (√)

NU sau (X)

3. Evaluarea trăsăturilor

caracteristice unei întrebuinţări

eficiente a TIC:

fluxuri informaţionale

(inclusiv disponibilitatea

informaţiilor necesare)

sistemele de suport (hârtie

şi IT)

accesibilitate (număr de

clic-uri, nevoi speciale)

siguranţa stemului

viteză

DA sau (√)

NU sau (X)


21

capacitatea sistemului şi a

programelor software

impactul asupra imaginii

uşurinţa utilizării

abilităţile personalului

procesul de formare şi

asistenţa (inclusiv

documentaţia)

oferta back-up

operaţiile de actualizare

Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.

Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile

neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de

evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare

elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare

elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare

certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.

înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe

parcursul probei

Sugestii privind dovezile evaluării:

Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi

condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie

dovadă a evaluării

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,

portofoliile.

Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare

poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

Modulul IV: ELEMENTE ŞI MATERIALE DE CONSTRUCŢII


22


Modulul ELEMENTE ŞI MATERIALE DE CONSTRUCŢII se studiază în anul I al şcolii

postliceale la cultura de specialitate pentru calificarea de nivel 3+ Tehnician devize şi măsurători în

construcţii. Modulul are alocate 112 ore pe an (32 săptămâni x 3,5 ore/săptămână), din care pregatire

practica 48 de ore.

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor noţiuni de bază cu privire la elementele şi

materialele de construcţii: clasificări, utilizări, condiţii de calitate şi este constituit pe baza unei unităţi

de competenţă tehnică specializată ELEMENTE ŞI MATERIALE DE CONSTRUCŢII.

Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Standardul de

pregătire profesională, document care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.

Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

1. Unitatea de competenţă tehnică specializată: ELEMENTE ŞI MATERIALE DE CONSTRUCŢII


Nr.crt.

Unităţide competenţă Competenţe Conţinuturi

1. Elemente şi materiale de construcţii

C. 1. Prezintă elemente de construcţii

C. 2. Prezintă caracteristici ale materialelor de construcţii

C. 3. Corelează elemente de construcţii cu materiale de construcţii

1. Categorii de elemente de construcţii: de rezistenţă, de compartimentare şi închideri, de finisaj, de izolaţii, de instalaţii, infrastructura şi suprastructura căilor de comunicaţii.2. Definire categorii de elemente de construcţii.3. Tipuri de elemente de construcţii şi instalaţii: de rezistenţă (fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi, planşee, şarpante, scări); de finisaj (pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii); de închidere şi compartimentare (pereţi, tâmplărie, învelitori); instalaţii (reţele de apă şi canalizare, de încălzire, de gaze, de ventilaţie, de uz industrial).4. Materiale de construcţii şi instalaţii descrise după: natura lor, proprietăţi, domenii de utilizare.5. Informaţii tehnice referitoare la materiale de construcţii după: casete video, cataloage, reviste, broşuri, on-line.

6. Materiale de bază folosite în construcţii: din piatră, din beton, din mortar, produse ceramice, lemn şi produse din lemn, metal şi


23

C. 4. Analizează structuri de construcţii

C. 5. Respectă prescripţiile tehnice în vigoare

produse din metal, produse din materiale plastice, produse din sticlă.

7. Materiale de construcţii folosite pentru elemente de construcţii: fundaţii, planşee, pereţi, stâlpi, grinzi, scări, şarpante, elemente de compartimentare şi închidere.8. Materiale de construcţii folosite pentru lucrări de construcţii: lucrări de izolaţii, lucrări de finisaj, lucrări de tâmplărie, lucrări de dulgherie, lucrări de instalaţii.9. Informaţii tehnice referitoare la materialele noi folosite la realizarea elementelor de construcţii din: cataloage, normative, standarde.

10. Tipuri de structuri: cu pereţi portanţi, din panouri prefabricate, în cadre, mixte, complexe.11. Elemente de construcţii care intră în alcătuirea structurilor de rezistenţă: fundaţii directe şi indirecte, pereţi portanţi, stâlpi, grinzi, scări, planşee, cadre, arce, bolţi, acoperişuri.12. Elemente de rezistenţă selectate după:

funcţia pe care o au în alcătuirea structurii;

după material (lemn, metal, beton, zidării);

după tehnologia de execuţie (monolit, prefabricat).

13. Tipuri de structuri după destinaţie (structuri pentru construcţii civile, industriale, agrozootehnice, construcţii inginereşti).

14. Date privind caracteristicile tehnice şi proprietăţile materialelor din: prescripţii tehnice în vigoare, cataloage, broşuri, prospecte.15. Verificări ale materialelor: dimensiuni, formă, aspect, certificat de calitate.16. Elementele fişei tehnologice: operaţii, faze, materiale, S.D.V.-uri, condiţii de calitate, schiţe.17. Legislaţia în construcţii: Legea nr 10/1995, standarde internaţionale de calitate, normativ C 56/1985, legea protecţiei mediului, norme P.M. şi P.S.I.


24


Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a

dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de

preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor

şi conţinuturilor (cap. III), dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de

particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate

încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de laborator

se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de materiale şi

instrumente de măsurare şi verificare a caracteristicilor acestora.

Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. Se pot da teme individuale

elevilor pe baza stilului de învăţare sau preferinţelor.

În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute de

Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active / interactive (ex.

învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare, simularea,

brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice, etc.

În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la situaţii

noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator, colaborator,

implicând activ pe cel ce învaţă.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a

competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă utilizarea

unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare), tema de lucru

concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate din itemi variaţi

care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.

Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de

aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.

Pentru fiecare competenţă cuprinsă în modul se face evaluarea, conform probelor de evaluare

cuprinse în standard.

Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru competenţa

C. 2 Prezintă caracteristici ale materialelor de construcţii.

Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat

realizarea sarcinii.

Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obţinut toate semnăturile.


25

EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: ELEMENTE ŞI MATERIALE DE CONSTRUCŢII

Evaluarea 1 - Competenţa 2: Prezintă caracteristici ale materialelor de construcţii



Oră de pregătire teoretică:

Centru:

Data de început:


Data de încheiere:


Data de verificare:

Evaluarea 1


(a) Descrierea materialelor în funcţie de criteriile date

(b) Obţinerea, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor tehnice referitoare la materialele de construcţii


Criterii: după natura lor, proprietăţi şi domenii de utilizare

Informaţii: broşuri, reviste, on-line, mass media, casete video, cataloage



- Citiţi cu atenţie fişa de evaluare.- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa de evaluare, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de

a începe rezolvarea sarcinii. - Asiguraţi-vă că numele dvs., data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna

evaluatorului- Rezolvaţi toate etapele fişei de evaluare- Când aţi terminat, predaţi evaluatorului fişa cu rezolvarea- Respectaţi termenele de predare stabilite în fişa de evaluare


26

Evaluare 1:

Obţinerea, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor tehnice referitoare la materialele de construcţii

Pentru tema dată, rezolvă cerinţele şi respectă termenele stabilite.

(a) Descrierea materialelor în funcţie de criteriile date

A. Grupează şi descrie materialele de construcţii şi instalaţii

Nr. crt Materiale de construcţii şi instalaţii Termen de

predareData

predării Evaluator

1 Grupează materialele pe categorii după natura lor şi domeniul de utilizare

2Descrie cinci materiale din fiecare categorie, precizând: proprietăţi, caracteristici şi domenii de utilizare

(b) Obţinerea, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor tehnice referitoare la materiale de construcţii

B. Elaborează pentru o categorie de materiale un catalog cu materiale moderne folosite în

construcţii şi instalaţii, obţinând şi prelucrând informaţii diverse: broşuri, reviste, on-line, mass media,

casete video, cataloage.

Nr. crt Materiale de construcţii şi instalaţii Termen de

predareData

predării Evaluator

1 Catalog – materiale de construcţii şi instalaţii


27


Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în

funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de

complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor

şi formarea deprinderilor, proprii grupului instruit. Se recomandă ca orele teoretice şi de pregatire

practica să fie predate de acelaşi profesor. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice

cu o bună dotare materială. Instruirea în laboratoare tehnologice are o importanţă deosebită în

realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii lucrători în construcţii.

Nivelul de pregătire teoretică tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite

criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile

de aplicabilitate descrise în standard.

Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul de caz, expunerea, exerciţiul, dezbaterea şi

discuţii în grup.


28

Modulul V: DESEN DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE


Modulul DESEN DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE face parte din cultura de

specialitate din anul I, şcoala postliceală, pentru calificarea de nivel 3+ Tehnician devize şi măsurători

în construcţii.

În modulul DESEN DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE se regăsesc abilităţile din

unitatea de competenţă tehnică specializată DESEN DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE.

Modulul are alocate 48 de ore pe an de instruire practică prin pregatire practica. Prin parcurgerea

programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire

profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de calificări profesionale. Programa

şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.


1.Unitatea de competenţă tehnică specializată DESEN DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI

PUBLICE


Nr crt



1 Desen tehnic de construcţii şi lucrări publice

C. 1. Interpretează desene de arhitectura şi construcţii

C. 2. Realizează planuri de arhitectură , secţiuni, vederi şi detalii

C. 3. Reprezintă elemente de construcţii din lemn, din zidărie, din beton simplu si armat, metalice şi izolaţii

1. Elemente de standardizare: formate, linii, scări, simboluri convenţionale, elemente de cotare.2. . Tipuri de desene: - planuri de arhitectură şi rezistenţă pentru clădiri,- secţiuni şi detalii de arhitectură şi rezistenţă pentru clădiri - planuri de situaţie, de ansamblu, secţiuni specifice, profile longitudinale şi transversale la căi de comunicaţii

3. Planuri: parter, etaj, şi învelitoare; secţiuni verticale; vederi; detalii de pardoseli ( reprezentări la scară)

4. Îmbinări ale elementelor din lemn, planşee din lemn, şarpante , tâmplărie din lemn.5. Pereţi din zidărie simplă de cărămidă.6. Fundaţii din beton simplu si armat, stâlpi, grinzi şi planşee din beton armat.7. Îmbinări la elemente de construcţii metalice,


29

C. 4. Realizează planuri de rezistenţă

C. 5. Reprezintă căi de comunicaţii

grinzi şi stâlpi metalici.8. Izolaţii termice la pereţi şi acoperişuri-terasă şi izolaţii hidrofuge la acoperişuri – terasă şi la fundaţii.

9. Planuri de fundaţii.10. Planuri de cofraj pentru planşee.11. Planuri de armare ale planşeelor şi detalii de armare cu bare independente.12. Planuri de armare ale planşeelor şi detalii de armare cu plase sudate.13. Planuri de montaj al elementelor prefabricate.

14. Reprezentări convenţionale pentru căi de comunicaţii.15. Drumuri: planuri de situaţie, profile transversale, profile longitudinale.16. Căi ferate: planuri de situaţie, profile transversale, profile longitudinale.17. Lucrări de artă pentru căi de comunicaţii: profile transversale, profile longitudinale, vederi, reprezentări schematice.


30


Modulul DESEN TEHNIC DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE poate fi parcurs în

mod independent, iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la punctul III.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii


-elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare

-elevii au stiluri diferite de învăţare

-elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi



caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: descoperirea, problematizarea, proiectul.


caracter practic aplicativ: exerciţii de citire a desenelor tehnice, exerciţii de reprezentare a elementelor

de construcţii, exerciţii de corectare a desenelor de construcţii.



Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.

O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor

din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi

numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea

sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.

Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de

evaluare sumativă pentru competenţa C. 2. din unitatea de competenţă dESEN TEHNIC DE

CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE.





31

Titlul unităţii: DESEN DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE (NIVEL 3+)__________________________________________________________________________________

Competenţa 2.:Realizează planuri de arhitectură , secţiuni, vederi şi detalii__________________________________________________________________________________

Criterii de performanţă:

(a) Utilizarea elementelor de standardizare în realizarea desenelor de construcţii

(b) Realizarea planurilor , secţiunilor verticale, vederilor şi detaliilor de arhitectură, la scară, după schiţe date

__________________________________________________________________________________


Elemente de standardizare: formate, linii, scări, simboluri convenţionale, cotare

Tipuri de planuri de arhitectură: plan parter, plan etaj, plan învelitoare

Tipuri de vederi: faţade

Tipuri de detalii: detalii de pardoseli

Probe de evaluare:

Probe practice - prin care elevul demonstrează că este capabil să utilizeze elementele de

standardizare pentru desenul de construcţii. aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a),

conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe practice - prin care elevul demonstrează că este capabil să realizeze planurile,

secţiunile şi detaliile de arhitectură, după schiţe, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b),

conform condiţiilor de aplicabilitate.


32

INSTRUMENT DE EVALUARE pentru

C. 2. Realizează planuri de arhitectură, secţiuni, vederi şi detalii

A. Realizarea planurilor de arhitectură, după schiţe date respectând elementele de standardizare date în tabel:

Nr. crt Elemente de standardizare Evaluator Data1 Formate 2 Tipuri de linii3 Punerea la scară4 Reprezentări convenţionale5 Cotare

B. Realizarea secţiunilor după schiţe date respectând elementele de standardizare date în tabel:


C. Realizarea faţadelor, respectând elementele de standardizare date în tabel:


D. Realizarea detaliilor de pardoseli, respectând elementele de standardizare date în tabel:



33


Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 48 de ore pe an de instruire practică prin

pregatire practica. Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în

funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu

material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru

membrii grupului de elevi instruiţi.

Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială, astfel:

planşete de desen tehnic, retroproiector, folii didactice, machete, planşe, etc. Instruirea în laboratoare

tehnologice are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor.

Nivelul de pregătire teoretică tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite

criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile

de aplicabilitate descrise în standard. Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi

de învăţare: citiri de desene tehnice de construcţii, identificarea greşelilor şi corectarea în desene

tehnice de construcţii, documentarea cu ajutorul Internetului, vizite de documentare la agenţii

economici, proiecte, teste de evaluare, prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă

competenţele din cadrul modulului.


34

Modulul VI. DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII


Modulul VI DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII se studiază pe parcursul anului I, şcoala

postliceală, în vederea asigurării pregătirii tehnice specializate în calificarea Tehnician devize şi

măsurători în construcţii. Parcurgerea acestui modul asigură atingerea competenţelor tehnice

specializate la nivelul 3+ de calificare din domeniul profesional Construcţii şi lucrări publice.

În cadrul modulului DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII se vor parcurge conţinuturi care vor

duce la atingerea şi evaluarea competenţelor din unitatea de competenţă tehnică specializată DESEN

TEHNIC DE INSTALAŢII. Modulul are alocate 32 de ore pe an de instruire practică prin pregatire

practica.

Prin parcurgerea programei şcolare se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în

Standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări

Profesionale.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific

calificării.


1. Unitatea de competenţă tehnică specializată – DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII


Nr. crt.

Unitate de competenţă


1. Desen tehnic de instalaţii

C. 1. Aplică noţiunile de bază ale desenului industrial

1. Desen tehnic industrial conform prescripţiilor standard: linii şi haşuri ( simbol, aspect, grosimi , denumire, domeniul de utilizare); cotarea în desenul industrial (elemente de cotare şi reguli de notare a vederilor, secţiunilor, rupturilor, haşurilor şi suprafeţelor).


C. 2. Reprezintă elemente şi asamblări metalice

2. Reprezentarea elementelor metalice: profile, bare, ţevi, table, platbande.3. Reprezentarea asamblărilor metalice din construcţii prin: asamblări demontabile în noduri (şuruburi, piuliţe, flanşe); asamblări nedemontabile (nituri, sudură).


C. 3. Realizează planurile de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

4. Norme şi standarde în vigoare privind proiectarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi de gaze.5. Reprezentarea instalaţiilor exterioare (apă rece potabilă, canalizare, gaze naturale) prin: plan de


35

situaţie; profil în lung; detalii specifice de montare şi îmbinare.6. Reprezentarea instalaţiilor interioare (apă rece potabilă, apă caldă, de canalizare meteorică şi menajeră, gaze naturale) prin: plan subsol (apă, canalizare); plan parter şi etaj; schema coloanelor; schema izometrică; detalii specifice de montare şi îmbinare.


C. 4. Realizează planuri de instalaţii de încălzire centrală

7. Norme şi standarde pentru desenul tehnic de instalaţii de încălzire.8. Reprezentarea reţelelor termice exterioare prin: plan de situaţie; profil în lung; detalii specifice de montare şi îmbinare.9. Reprezentarea instalaţiilor interioare de încălzire centrală prin: plan subsol; plan parter şi etaj; schema coloanelor; schema izometrică; detalii specifice de montare şi îmbinare.10. Reprezentarea instalaţiilor interioare de încălzire centrală proprie.


C. 5. Realizează planuri de instalaţii de ventilare şi de condiţionare

11. Norme şi standarde pentru desenul tehnic de instalaţii de ventilare şi de condiţionare.12. Reprezentarea standard a instalaţiilor de ventilare mecanică prin vedere în plan şi schemă.13. Reprezentarea standard a instalaţiilor de condiţionare prin: vedere în plan; schemă izometrică; detalii specifice de montare şi îmbinare.14. Reprezentarea centralei de ventilare şi condiţionare a aerului prin: vedere în plan; detalii specifice de montare şi îmbinare a echipamentelor din centrala de ventilare şi de condiţionare a aerului.


Modulul DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII este modul de instruire practică prin pregatire

practica şi poate fi parcurs independent sub directa îndrumare a profesorului de specialitate în

laboratoare sau cabinete de desen tehnic. Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de

corelare competenţe-conţinuturi (cap. III).


moderne ale educatiei:

-elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor

-elevii învaţă cînd fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare






36

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica strategii şi metodologii de

învăţare centrate pe elev cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia,

proiectul, simularea, exerciţiul aplicativ.


sunt precizate în Standardul de pregătire profesională specific calificării.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru

verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea

competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată. În

parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă de abilităţi cheie

şi din unităţile de competenţă tehnică generală necesare atingerii competenţelor modulului, urmând ca

acestea să fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilităţi (competenţe) în afara celor din competenţele specificate în

cadrul acestui modul este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE:

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII

Competenţa 3: Realizează planurile de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze


Oră de pregatire practica

Centru:

Data de început:


Data de încheiere:


Data de verificare:

Rezultat Feedback


37

Evaluare 3 DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII


(a) Reprezentarea standard a instalaţiilor exterioare tehnico-sanitare şi de gaze prin: plan de

situaţie, profil în lung şi detalii

(b) Reprezentarea standard a instalaţiilor interioare tehnico-sanitare şi de gaze prin: plan subsol,

parter şi etaj; schema coloanelor, schema izometrică

(c) Executarea standard a detaliilor specifice de montare şi îmbinare aferente instalaţiilor tehnico-

sanitare şi de gaze


Instalaţii exterioare: de apă rece potabilă, de canalizare, de gaze naturale combustibile

aferente clădirilor de locuit

Instalaţii interioare: de apă rece potabilă, de canalizare meteorică şi menajeră, de gaze naturale combustibile din clădiri de locuit cu subsol, parter şi etaj

Planuri: - plan de situaţie, profil în lung şi detalii de instalaţii exterioare tehnico-sanitare şi de gaze- plan subsol, parter şi etaj, schema coloanelor şi schema izometrică a instalaţiilor interioare tehnico-sanitare şi de gaze- detalii specifice de montare şi îmbinare aferente instalaţiilor tehnico-sanitare şi de gaze

Colecţie de: norme şi standarde pentru desenul tehnic de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, normative în vigoare

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 17 activităţi de evaluare



- Citiţi cu atenţie fişa de evaluare

- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa de evaluare , comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de

a începe rezolvarea sarcinii

- Înainte de începera evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă, echipamentul,

materialele şi dispozitivele necesare rezolvării sarcinii

- Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o veţi

înmâna evaluatorului

- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe de evaluare

- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa de evaluare.


38

Evaluare 3: Realizează planurile de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

3 (a) Reprezentarea standard a instalaţiilor exterioare tehnico-sanitare şi de gaze prin: plan de situaţie, profil în lung şi detalii

Reprezentaţi instalaţiile tehnico-sanitare conform standardelor

Nr. crt.

Reprezentarea standard a instalaţiilor exterioare tehnico-sanitare şi de gaze prin: plan de situaţie, profil în lung şi detalii

Evaluator Data

1 Reprezintă pe plan de situaţie instalaţiile exterioare tehnico-sanitare şi de gaze

2 Trasează profilul în lung pentru o reţea exterioară de apă3 Trasează profilul în lung pentru o reţea exterioară de canalizare4 Trasează profilul în lung pentru o reţea exterioară de gaze5 Reprezintă detalii de montare şi îmbinare specifice reţelelor

exterioare de apă6 Reprezintă detalii de montare şi îmbinare specifice reţelelor

exterioare de canalizare7 Reprezintă detalii de montare şi îmbinare specifice reţelelor

exterioare de gaze

3 (b) Reprezentarea standard a instalaţiilor interioare tehnico-sanitare şi de gaze prin: plan subsol, parter şi etaj; schema coloanelor, schema izometrică


Nr. crt.

Reprezentarea standard a instalaţiilor interioare tehnico-sanitare şi de gaze prin: plan subsol, parter şi etaj; schema coloanelor, schema izometrică

Evaluator Data

1 Reprezintă instalaţiile interioare tehnico-sanitare pe plan subsol2 Reprezintă instalaţiile interioare tehnico-sanitare şi de gaze pe

plan parter3 Reprezintă instalaţiile interioare tehnico-sanitare şi de gaze pe

plan etaj4 Reprezintă schema coloanelor specifică instalaţiilor interioare

tehnico-sanitare şi de gaze5 Reprezintă instalaţiile interioare tehnico-sanitare şi de gaze prin

schemă izometrică


39

3 (c) Executarea standard a detaliilor specifice de montare şi îmbinare aferente instalaţiilor tehnico-sanitare şi de gaze


Nr. crt.

Executarea standard a detaliilor specifice de montare şi îmbinare aferente instalaţiilor tehnico-sanitare şi de gaze

Evaluator Data

1 Execută conform standardelor detalii specifice de montare şi îmbinare din instalaţii interioare de apă rece potabilă

2 Execută conform standardelor detalii specifice de montare şi îmbinare din instalaţii interioare de apă caldă

3 Execută conform standardelor detalii specifice de montare şi îmbinare din instalaţii interioare de canalizare menajeră

4 Execută conform standardelor detalii specifice de montare şi îmbinare din instalaţii interioare de canalizare meteorică

5 Execută conform standardelor detalii specifice de montare şi îmbinare din instalaţii interioare de gaze naturale


Conform planului de învăţământ, orele din cadrul modulului “Desen tehnic de instalaţii”sunt ore

de instruire practică prin pregatire practica şi vor fi predate de către profesorul de specialitate câte 1 oră

/săptămână timp de 32 de săptămâni. Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat

fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor,

dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor

pentru membrii grupului de elevi instruiţi.

În realizarea prezentului modul competenţele sunt cele prevăzute în Standardul de pregătire

profesională iar conţinuturile respectă aplicarea criteriilor de performanţă prevăzute de Standardul de

pregătire profesională în condiţiile de aplicabilitate practică a acestora, precizate de asemenea în

standard. Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă

ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise

în Standardul de pregătire profesională.


40

Modulul VII: LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII


Modulul LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII reprezintă un modul de pregătire de specialitate şi se

va parcurge în anul I al şcolii postliceale pentru calificarea de nivel 3+ Tehnician devize şi măsuratori

în construcţii din domeniul profesional Construcţii şi lucrări publice. Această calificare va putea fi

obţinută de absolvenţii liceului, indiferent de profilul acestuia.

Modulul face parte din aria curriculară Tehnologii a culturii de specialitate şi are alocate 128 de

ore pe an, din care 64 de ore de instruire practică prin pregatire practica. Prin parcurgerea programei

şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardele de pregătire profesională,

documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Unitatea de competenţă pe

baza căreia se dezvoltă prezentul modul este LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, o unitate de competenţă

tehnică specializată. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională

specific calificării.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

1. Unitatea de competenţă tehnică specializată: LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

C. 1 Descrie lucrările de terasamente

C. 2. Prezintă tehnologia de execuţie a lucrărilor de dulgherie

C. 3. Prezintă tehnologia lucrărilor de armături pentru betoane

C. 4. Prezintă tehnologia lucrărilor de betoane şi mortare

C. 5. Prezintă tehnologia lucrărilor de zidărie şi tencuieli

C. 6. Descrie lucrări de pardoseli şi placaje

C. 7. Descrie lucrări de zugrăveli, vopsitorii şi tapete

C. 8. Prezintă lucrări de izolaţii


41


Nr. crt. Unitate de

competenţăCompetenţe Conţinuturi

1. Lucrări de construcţii

C 1 Descrie lucrările de terasamente.

C 2 Prezintă tehnologia de execuţie a lucrărilor de dulgherie

C 3 Prezintă tehnologia lucrărilor de armături pentru betoane

C 4 Prezintă tehnologia

1. Lucrări pregătitoare: defrişarea, îndepărtarea arborilor, scoaterea rădăcinilor, săparea terenului vegetal.Lucrări de trasare: trasarea amplasamentului construcţiilor, trasarea lucrărilor de săpătură

2. Tehnologia de execuţie a săpăturilor : manual (cu cazmanua, târnăcopul, lopata) mecanizat (cu excavatoare pentru spaţii înguste; buldozere, screpere,. gredere, excavatoare pentru săpături în spaţii largi)

3. Tehnologia de evacuare a apei din săpătură: prin pompare directă, prin epuismente indirecte (drenuri, puţuri, filtre, filtre acciculare)

4. Tehnologia de execuţie a umpluturilor şi compactării terasamentelor: împrăştierea în straturi a pământului afânat, compactarea prin rulare, prin batere, prin vibrare independentă; batere cu ajutorul maiurilor; vibrare cu ajutorul maiurilor

5. Tehnologia de execuţie a sprijinirii malurilor săpăturilor: sprijiniri orizontale, sprijiniri verticale, sprijiniri cu popi şi contrafişe

6. Tehnologia de execuţie a cofrajelor pentru : fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi, plăci şi scări

7. Tipuri de armături pentru betoane, după fabricaţie: flexibile (OB 37, PC 52, PC 60, STNB) şi rigide (profile U, I, cornier cu aripi egale/inegale, oţel rotund, oţel pătrat etc.).

8. Reguli constructive de armare: formarea de plase şi carcase din bare de oţel; ancorarea armăturilor; înnădirea armăturilor; distanţa dintre armături; acoperirea cu beton a armăturilor; lungimea ciocurilor.

9. Tehnologia de fasonare a armăturilor: îndreptarea barelor; tăierea barelor; fasonarea manuală a barelor; fasonarea mecanică a barelor; etichetarea şi depozitarea barelor.

10. Tehnologia de asamblare a armăturilor: legarea barelor, sudarea barelor.

11. Tehnologia de execuţie şi punere a în operă a plaselor sudate: menţinerea poziţiei plaselor în timpul betonării; montarea plaselor ancorate pe reazeme.

12. Dozaje uzuale ale componenţilor pentru betoane şi


42

lucrărilor de betoane şi mortare

C 5 Prezintă tehnologia lucrărilor de zidărie şi tencuieli

C 6 Descrie lucrări de pardoseli şi placaje

C 7 Descrie lucrări de zugrăveli,

mortare: volumetric şi gavrimetric pe baza retetelor.13. Tehnologia lucrărilor de betoane: transportul betonului,

punerea în operă a betonului, compactarea betoanelor, nivelarea, decofrarea elementelor din beton armat, betonarea pe timp friguros.

14. Tehnologia lucrărilor de mortare: prepararea mortarelor, transportul mortarului, prepararea mortarului pe timp friguros.

15. Tipuri de zidării: zidării simple, din piatră naturală brută, din piatră naturală prelucrată, din cărămizi pline presate, din blocuri ceramice cu goluri verticale şi goluri orizontale, din blocuri şi plăci din b.c.a., din blocuri şi plăci din ipsos, din blocuri de beton cu agregate uşoare; zidării armate, zidării complexe, zidării mixte.

16. Tehnologia de execuţie a zidăriei simple: organizarea locului de muncă, trasarea zidăriei, executarea propriu-zisă a zidăriei simple, verificarea zidăriei.

17. Tipuri de tencuieli după modul de finisare: tencuieli brute, tencuieli simple drişcuite, tencuieli sclivisite, tencuieli gletuite, tencuieli decorative, tencuieli speciale.

18. Tehnologia de executare a tencuielilor umede: organizarea locului de muncă, pregătirea suprafeţelor, trasarea şi executarea straturilor tencuielii, executarea tencuielilor pe timp friguros.

19. Tehnologia de executare a tencuielilor uscate: prin lipirea panourilor din rigips direct pe perete, prin montarea panourilor din rigips pe un schelet (din lemn, din aluminiu)

20. Tipuri de placaje după material: din piatră naturală, din produse de beton, din produse ceramice, din lemn, din mase plastice, din sticlă.

21. Tipuri de pardoseli după natura materialului din care se execută îmbrăcămintea: din piatră naturală, din beton şi mortar, din produse ceramice, din lemn, din mase plastice.

22. Tehnologia de execuţie a placajului din faianţă: amenajarea locului de muncă, pregătirea suprafeţelor, trasarea, pregătirea materialelor, montarea plăcilor, rostuirea, verificarea placajului.

23. Tehnologia de execuţie a pardoselilor din gresie: amenajarea locului de muncă, pregătirea suprafeţelor, trasarea, turnarea stratului suport, executarea eventualelor straturi de izolaţie, pregătirea materialelor, montarea plăcilor, rostuirea.

24. Pregătirea suprafeţelor suport: suprafeţe tencuite şi


43

vopsitorii şi tapete

C 8 Prezintă lucrări de izolaţii

drişcuite, suprafeţe din beton, suprafeţe gletuite, suprafeţe din lemn (pentru vopsitorii), suprafeţe din metal (pentru vopsitorii).

25. Zugrăveli şi vopsitorii: zugrăveli în culori de apă, zugrăveli în culori de apă cu caolină, zugrăveli cu desene, zugrăveli stropite, zugrăveli cu liniatură.

26. Tipuri de izolaţii: izolaţii hidrofuge; izolaţii termice; izolaţii fonice; izolaţii anticorozive; izolaţii contra trepidaţiilor.

27. Izolaţii aplicate pe elemente de construcţii: izolaţii la acoperişuri; izolaţii la pereţi exteriori; izolaţii peste planşeu, izolaţii la subsoluri; izolaţii la renovare.


Modulul LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII poate fi parcurs independent iar conţinuturile se vor

preda în ordinea stabilită prin tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor (cap. III.) Conform

planului de învăţământ modulul are alocate 128 de ore pe an din care 64 ore de instruire practică prin

pregatire practica şi vor fi predate de ingineri de specialitate.

În elaborarea strategiei didactice, profesorii vor trebui să ţină seama de următoarele principii


- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;

- elevii au stiluri diferite de învăţare;

- elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior la procesul de învăţare;

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi

pentru ordonarea lor.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi

cheie sau tehnice specializate cum ar fi: comunicarea profesională, sănătatea şi securitatea muncii,

managementul calităţii, evaluarea acestora făcându-se în cadrul moduleor care le includ.


sunt precizate în Standardele de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţele din acest

modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie

în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor

specificate în cadrul acestul modul.

Pentru o mai bună înţelegere a modalităţilro de evaluare se propune un exemplu de instrument de

evaluare pentru C.2. din unitatea de competenţă LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII.


44




INSTRUMENT DE EVALUARE

Pentru C. 2. Prezintă tehnologia de execuţie a lucrărilor de dulgherie

Criterii de performanţă:(a) Descrierea tehnologiei de execuţie a sprijinirii malurilor, săpăturilor

(b) Descrierea tehnologiei de execuţie a cofrajelor pentru diferite elemente de

construcţii

__________________________________________________________________________________


Sprijiniri: sprijiniri orizontale, sprijiniri verticale, sprijiniri cu popi şi

contrafişe

Cofraje pentru: fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi, plăci şi scări

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 10 activităţi de evaluare.




- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa de evaluare , comunicaţi acest lucru evaluatorului

înainte de a începe rezolvarea sarcinii

- Înainte de începera evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă,

echipamentul, materialele şi dispozitivele necesare rezolvării sarcinii




- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa de evaluare


45

Evaluare 1 Prezintă tehnologia de execuţie a lucrărilor de dulgherie

1(a) Descrierea tehnologiei de execuţie a sprijinirii malurilor, săpăturilor

Identificaţi din următoarea listă tipurile de sprijiniri şi înscrieţi-le în tabelul de mai jos:Listă: sprijiniri orizontale, sprijiniri verticale, sprijiniri cu popi şi contrafişe, sprijiniri mixte, sprijiniri indirecte.

Nr. crt.

Tipuri de sprijiniri Evaluator Data

1.

2.

3.

4.

1(b) Descrierea tehnologiei de execuţie a cofrajelor pentru diferite elemente de construcţii

Alegeţi din următoarea listă tipurile de cofraje pentru elemente de rezistenţă şi înscrieţi-le în tabelul de

mai jos:

Listă: cofraje pentru fundaţii, cofraje pentru pereţi, cofraje pentru stâlpi, cofraje pentru grinzi, cofraje

pentru plăci, cofraje pentru scări, cofraje pentru şarpantă, cofraje pentru balcon, cofraje pentru popi.

Nr. crt.

Tipuri de cofraje Evaluator Data

1.

2.

3.

4.

5.

6.


46

Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 128 de ore din care 64 de ore de instruire

practică prin pregatire practica. Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat

fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare, dotarea cu

material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilarea cunoştiinţelor şi formarea deprinderilor pentru


Orele se desfasoara în cabinete şi laboratoare dotate cu material didactic adecvat. Pentru o mai

bună dezvoltare a competenţelor cerute prin acest modul (prezentarea materialelor şi tehnologiilor de

execuţie specifice lucrărilor de construcţii) se recomandă ca activitatea de instruire practică prin

pregatire practica să se desfăşoare pe şantiere de construcţii ale agenţilor economici în domeniu.

Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce

pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în

standard. Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi de învăţare: documentare cu

ajutorul internetului, vizionări de casete video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici,

proiecte, teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă compeţentele din

cadrul modulului.


47

Modulul VIII LUCRĂRI DE INSTALAŢII

I Notă introductivă

Modulul VIII LUCRĂRI DE INSTALAŢII se studiază pe parcursul anului I, şcoală postliceală

în vederea asigurării pregătirii tehnice de specialitate în calificarea Tehnician devize şi măsurători în

construcţii.

În cadrul modulului LUCRĂRI DE INSTALAŢII se vor parcurge conţinuturi care vor duce la

atingerea şi evaluarea competenţelor din unitatea de competenţă tehnică specializată Lucrări de

instalaţii. Acest modul are alocate 128 de ore, din care 64 ore de instruire practcă prin pregatire

practica.

Prin parcurgerea programei şcolare se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în

Standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări

Profesionale.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific

calificării.

II Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

1. Unitatea de competenţă tehnică specializată – LUCRĂRI DE INSTALAŢII


48

III Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr. crt.

Unitatea decompetenţă


1. Lucrări de instalaţii

C. 1. Caracterizează instalaţiile din construcţii

1. Instalaţii în construcţii: rol; clasificare după fluidul pe care-l transportă; regim de funcţionare (sub presiune, gravitaţional); parametri dimensionali (lungimi, diametre, secţiuni, volume, raze hidraulice, perimetre udate); parametrii funcţionali (debite, presiuni, viteze, temperaturi, concentraţii de vapori de apă şi noxe).2. Tipuri de scheme de funcţionare pentru instalaţii: sistem de alimentare cu apă; instalaţii interioare de apă; instalaţii interioare de canalizare; sistem de canalizare; reţele exterioare şi instalaţii interioare de gaze; reţele termice; instalaţii interioare de încălzire; instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului.

C. 2. Analizează lucrările de instalaţii tehnico- sanitare şi de gaze

3. Lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze: rol; clasificare după fluidul pe care îl transportă; scheme de funcţionare; matriale de execuţie pentru tehnologii actuale; procedee de îmbinare a conductelor pentru tehnologii actuale; verificarea calităţii instalaţiilor conform standardelor în vigoare; legislaţie în vigoare (normative şi standarde de instalaţii, reglementări în vigoare referitoare la calitatea lucrărilor de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze).

C. 3. Analizează lucrările de instalaţii de încălzire centrală

4. Lucrări de instalaţii de încălzire centrală: rol; clasificare după fluidul pe care îl transportă; scheme de funcţionare pentru instalaţii de încălzire centrală cu apă caldă cu distribuţie inferioară bitubulară cu circulaţie naturală şi forţată; matriale de execuţie pentru tehnologii actuale; procedee de îmbinare a conductelor pentru tehnologii actuale; verificarea calităţii instalaţiilor conform standardelor în vigoare; legislaţie în vigoare (normativ ISCIR, standarde de instalaţii, reglementări în vigoare referitoare la calitatea instalaţiilor de încălzire centrală).

C. 4. Analizează lucrările de instalaţii de ventilare şi de condiţionare

5.Lucrări de instalaţii de ventilare mecanică: caracteristici funcţionali; elemente componente; scheme de principiu; centrală de ventilare (echipamente şi funcţionarea lor); materiale de execuţie conform tehnologiilor actuale; procedee de îmbinare; reglementări în vigoare (documentaţie tehnică specifică).6. Instalaţii de condiţionare a aerului: caracteristici funcţionali; elemente componente; scheme de principiu; centrală de condiţionare (echipamente şi funcţionarea lor); reglementări în vigoare (documentaţie tehnică specifică).


49


Modulul LUCRĂRI DE INSTALAŢII este modul de instruire teoretică şi practică prin

pregatire practica şi poate fi parcurs independent sub directa îndrumare a profesorului de specialitate în

laboratoare, cabinete tehnice şi sub formă de lecţii vizită la agenţii economici. Ordinea de parcurgere a

conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe-conţinuturi (cap. III).


moderne ale educatiei:

-elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor

-elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare




pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica strategii şi metodologii de

învăţare centrate pe elev cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia,

proiectul, simularea, exerciţiul aplicativ.



În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru

verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea

competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată. În

parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă de abilităţi cheie

şi din unităţile de competenţă tehnică generală necesare atingerii competenţelor modulului, urmând ca

acestea să fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

La modulul VIII LUCRĂRI DE INSTALAŢII, practica comasată pentru anul I şcoală

postliceală (integrată în toate modulele studiate) este realizată în cadrul proiectelor specifice elaborate

pe competenţele modulului.

Demonstrarea unei alte abilităţi (competenţe) în afara celor din competenţele specificate în cadrul

acestui modul este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.


50

EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE:

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: LUCRĂRI DE INSTALAŢII

Evaluarea 1

Competenţa 1: Caracterizează instalaţiile din construcţii


Oră de pregatire practica

Centru:

Data de început:


Data de încheiere:


Data de verificare:

Rezultat Feedback


51

Evaluare 1 LUCRĂRI DE INSTALAŢII


(a) Caracterizarea instalaţiilor din construcţii după rol

(b) Analizarea regimurilor de funcţionare a instalaţiilor din construcţii după fluidul pe care-l transportă

(c) Descrierea parametrilor dimensionali şi funcţionali a instalaţiilor din construcţii

(d) Descrierea tipurilor de instalaţii după schemele de funcţionare


Rolul instalaţiilor: asigură funcţionalitatea clădirilor: confort igienico-sanitar, confort termic

Fluide din instalaţii: apă rece potabilă, apă caldă de consum menajer, apă uzată (menajeră, industrială şi meteorică), gaz natural combustibil, agent termic, aer şi fluide de uz industrial

Regim de funcţionare: sub presiune, gravitaţional

Parametrii instalaţiilor în construcţii: dimensionali (diametre, secţiuni, volume, raze hidraulice, perimetre

udate lungimi), funcţionali (debite, presiuni, viteze, temperaturi, concentraţii de vapori de apă şi noxe)

Scheme de funcţionare: sistem de alimentare cu apă, instalaţii interioare de apă, instalaţii interioare de canalizare, sistem de canalizare, reţele exterioare şi instalaţii interioare de gaz, instalaţii interioare de încălzire, reţele termice şi instalaţii de ventilare şi condiţionare





- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa de evaluare, comunicaţi acest lucru evaluatorului

înainte de a începe rezolvarea sarcinii

- Înainte de începera evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă,

echipamentul, materialele şi dispozitivele necesare rezolvării sarcinii




- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa de evaluare


52

Evaluare 1 Caracterizează instalaţiile din construcţii

1(a) Caracterizarea instalaţiilor din construcţii după rol

Nr. crt.

Caracterizarea instalaţiilor din construcţii după rol Evaluator Data

1 Caracterizează instalaţiile după rolul pe care îl au în funcţionalitatea clădirilor

2 Caracterizează instalaţiile care asigură confortul igienico-sanitar3 Caracterizează instalaţiile care asigură confortul termic

1(b) Analizarea regimurilor de funcţionare a instalaţiilor din construcţii după fluidul pe care-l transportă

Nr. crt.

Analizarea regimurilor de funcţionare a instalaţiilor din construcţii după fluidul pe care-l transportă

Evaluator Data

1 Analizează regimurile de funcţionare sub presiune ale instalaţiilor din construcţii după fluidul pe care-l transportă

2 Analizează regimurile de funcţionare gravitaţionale ale instalaţiilor din construcţii după fluidul pe care-l transportă

1 (c) Descrierea parametrilor dimensionali şi funcţionali ai instalaţiilor din construcţii

Nr. crt.

Descrierea parametrilor dimensionali şi funcţionali ai instalaţiilor din construcţii

Evaluator Data

1 Descrie parametrii dimensionali ai instalaţiilor din construcţii2 Descrie parametrii funcţionali ai instalaţiilor din construcţii

1 (d) Descrierea tipurilor de instalaţii după schemele de funcţionare

Nr. crt.

Descrierea tipurilor de instalaţii după schemele de funcţionare

Evaluator Data

1 Studiază portofoliul cu schemele de funcţionare a instalaţiilor din construcţii

2 Identifică schema de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă

3 Enumeră elementele schemei sistemului de alimentare identificat4 Identifică schema de funcţionare a instalaţiei interioare de apă5 Enumeră elementele schemei instalaţiei interioare de apă

identificată6 Identifică schema de funcţionare a instalaţiei interioare de

canalizare7 Enumeră elementele schemei instalaţiei interioare de canalizare

identificată8 Identifică schema de funcţionare a sistemului de canalizare9 Enumeră elementele schemei sistemului de canalizare identificat10 Identifică schema de funcţionare a reţelei exterioare de gaz11 Enumeră elementele schemei reţelei exterioare de gaz identificată12 Identifică schema de funcţionare a instalaţiei interioare de gaz13 Enumeră elementele schemei instalaţiei interioare de gaz


53

identificată14 Identifică schema de funcţionare a reţelei exterioare termice15 Enumeră elementele schemei reţelei exterioare termice

identificată16 Identifică schema de funcţionare a instalaţiei interioare de

încălzire17 Enumeră elementele schemei interioare de încălzire identificată18 Identifică schema de funcţionare a instalaţiei de ventilare

mecanică 19 Enumeră elementele schemei instalaţiei de ventilare mecanică

identificată20 Identifică schema de funcţionare a instalaţiei de condiţionare a

aerului21 Enumeră elementele schemei instalaţiei de condiţionare a aerului

identificată


Conform planului de învăţământ, orele din cadrul modulului LUCRĂRI DE INSTALAŢII sunt

ore de instruire teoretică şi practică prin pregatire practica (2 ore de instruire teoretică/ săpt timp de 32

de săptămâni şi 2 ore de pregatire practica/ săpt timp de 32 de săptămâni ) şi vor fi predate de către

profesorul de specialitate. Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea

cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru


În realizarea prezentului modul competenţele sunt cele prevăzute în Standardul de pregătire

profesională iar conţinuturile respectă aplicarea criteriilor de performanţă prevăzute de Standardul de

pregătire profesională în condiţiile de aplicabilitate practică a acestora, precizate de asemenea în

standard. Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă

ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise

în Standardul de pregătire profesională.


54

Modulul IX: LUCRĂRI PUBLICE


Modulul LUCRĂRI PUBLICE se studiază pe parcursul anului I al şcolii postliceale, în vederea

asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3+ Tehnician devize şi

măsurători în construcţii din domeniul profesional Construcţii şi lucrări publice.

Modulul face parte, conform planului cadru de învăţământ, din cultura tehnică de specialitate a

ariei curriculare Tehnologii, având alocat un număr de 128 de ore, din care 64 de ore instruire practică

prin pregatire practica. Modulul este dezvoltat pe baza unei unităţi de competenţă tehnică specializată:

LUCRĂRI PUBLICE. În acest modul unitatea de competenţă tehnică specializată suplimentează şi

sprijină celelalte unităţi de competenţă tehnică specializate, prin extinderea activităţilor şi prin oferirea

de abilităţi practice suplimentare specifice pentru calificare.

La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în

Standardul de pregătire profesională specific calificării, document care face parte din Sistemul Naţional

de Calificări Profesionale.

Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuţia propriei activităţi, dar şi de

realizarea sarcinilor încredinţate grupului din care face parte, având atribuţii de coordonare şi control.

Munca prestată presupune o gamă largă de activităţi complexe, nerutiniere, realizate în contexte

variate.

Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenţe suficiente şi cunoştinţe

care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării.


1. Unitatea de competenţă tehnică specializată: LUCRĂRI PUBLICE


55


Nr. crt.



1. Lucrări publice C. 1. Precizează tehnologia şi utilajele lucrărilor de infrastructură pentru lucrări publice

C. 2. Specifică tehnologia de execuţie a suprastructurii căii ferate

C. 3. Explică tehnologia de execuţie a suprastructurii drumurilor şi podurilor

1. Tipuri de lucrări publice: căi ferate; drumuri; poduri; tuneluri; construcţii hidrotehnice.2. Tipuri de lucrări pregătitoare: de recunoaştere şi de amenajare.3. Utilaje specifice lucrărilor pregătitoare pentru lucrări publice.4. Lucrări de săpături pentru lucrări publice.5. Metode de săpături cu buldozere.6. Procedee de excavare cu buldozerul.7. Tipuri de excavatoare.8. Scheme de lucru cu screperele.9. Tipuri de gredere.10.Tipuri de lucrări de terasamente: săparea pamântului, transportul pamântului, taluzarea rambleelor şi a debleelor, executarea şanturilor şi a rigolelor.11. Elemente de construcţii pentru fundarea pe perne de nisip, pietriş şi fascine.12. Metode de fundare directă sub apă.13. Soluţii de fundare indirectă.14. Lucrări de etanşare pentru lucrări publice.15. Tipuri de palplanşe.16. Metode generale de execuţie a lucrărilor de impermeabilizare prin injecţii a construcţiilor hidrotehnice pentru condiţii specifice date.

17. Elementele suprastructurii căii ferate: şine de cale ferată, traverse, prismă de balast, aparate de cale.18. Tehnologia de asamblare a elementelor suprastructurii căii ferate.19. Elemente specifice suprastructuriicăii ferate în curbă.20. Calea fără joante: elemente specifice căii sudate (tronson sudat, interval prescris de montare, detensionare).21. Tehnologii de realizare a căii fără joante.

22. Suprastructura drumurilor: calea (partea carosabilă), benzi de încadrare.23. Straturile sistemelor rutiere: strat de bază, strat de fundare, substrat de nisip.24. Îmbrăcăminţi şi sisteme rutiere: nerigide provizorii, semipermanente, permanente şi rigide.25. Tehnologia de realizare a îmbrăcăminţilor şi sistemelor rutiere.26. Lucrări accesorii pentru drumuri: instalaţii


56

C. 4. Argumentează metodele de execuţie a tunelurilor

C. 5. Specifică tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii hidrotehnice

C. 6. Explică tehnologia de execuţie a lucrărilor de gospodărirea apelor şi hidroameliorative

pentru dirijarea şi siguranţa circulaţiei, plantaţii, parcaje.27. Suprastructura podurilor din beton: calea propriu-zisă, structura portantă (de rezistenţă).28. Suprastructura podurilor metalice: calea propriu-zisă, platelaj, grinzi principale, trotuare, parapete, contravântuiri, aparate de reazem.29. Studierea comparativă a suprastructurii podurilor de beton armat şi-a podurilor metalice.30.Tehnologia de execuţie a suprastructurii podurilor din beton : dalate, pe grinzi, pe cadre, pe bolţi şi arce.31. Tehnologia de execuţie a suprastructurii podurilor metalice: pe grinzi cu inimă plină, pe grinzi cu zăbrele.

32.Factorii ce determină secţiunea transversală a tunelurilor şi elementele componente.33. Soluţii constructive de realizare a căptuşelilor pentru diferite căi de comunicaţie.34. Căptuşeli pentru tuneluri.35. Fazele de bază pentru construirea unui tunel.36.Factorii care determină alegerea unei metode de lucru pentru execuţia unui tunel.37. Metode de lucru miniere clasice pentru tuneluri: metoda profilului complet deschis (metoda austriacă), metoda bolţii sprijinite (metoda belgiană), metoda sâmburelui central (metoda germană).38. Metoda specială de execuţie a tunelurilor - metoda scutului.

39. Tipuri de baraje de greutate.40. Elementele principale ale barajului de greutate.41. Tipuri de baraje cu contraforţi.42. Tehnologia de execuţie a barajelor din beton.43. Tipuri de baraje din materiale locale.44. Realizarea barajelor din materiale locale.45. Tipuri de prize de apă: după natura utilizării, după natura curgerii apei în aducţiune, după regimul hidraulic de scurgere la intrarea în priză.46. Stăvilare.47. Tipuri de aducţiuni de apă.48. Execuţia aducţiunilor de apă, pe tipuri de aducţiuni de apă.

49. Lucrări de regularizare a albiilor pe tipuri de lucrări.50. Principalele categorii de lucrări deregularizare a cursurilor de apă.51. Modul de execuţie a lucrărilor de indiguiri,


57

prin scheme de amenajare şi tipuri de lucrări de apărare.52. Elemente de alcătuire a îndiguirilor: zonă interioară (incintă îndiguită), zonă exterioară (zona dig-mal).53. Scheme de amenajare bazate pe îndiguiri.54. Tipuri de lucrări de apărare a digurilor în perioadele de viituri.55. Ansamblul de construcţii şi instalaţii pentru sistemul de alimentări cu apă şi canalizare.56. Elemente de alcătuire a sistemului de alimentare cu apă.57. Elemente de alcătuire a sistemului de canalizare.

58. Treptele de funcţionare a staţiilor de epurare.59.Tipuri de lucrări hidroameliorative: irigaţii, desecări, lucrări antierozionale, lucrări de desărăturare, lucrări de ameliorare a nisipurilor.


Modulul LUCRĂRI PUBLICE poate fi parcurs în mod independent, iar ordinea de parcurgere a

conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. III - Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.

Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. Activităţile la lecţii pot fi

variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse.

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu

caracter interactiv. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia, proiectul, metoda practică,

observaţia sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea. Se vor aplica şi activităţi de

învăţare cu caracter practic-aplicativ: munca în echipă pentru exersarea abilităţilor, demonstraţie cu

participare, modelare, urmarea unor instrucţiuni.

Lucrul în grup încurajează învăţarea între colegi, care se poate realiza prin: verificarea între

colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), îndrumarea unui coleg (profesorul prezintă

detaliat sarcinile elevului îndrumător, care va câştiga din faptul că va explica altora), îndrumători

calificaţi pentru studiu (prin joc de rol, elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o

învăţare eficientă), echipe de învăţare (echipele de elevi sunt alcătuite de către profesor şi rămân

împreună pe durata modulului; membrii echipei au responsabilităţi reciproce în a se sprijini unul pe

celălalt la învăţat; aceştia prezintă profesorului rapoarte periodice conform planificării şi un raport/

proiect final). Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care

învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permite


58

individualizarea învăţării; oferă maximul de deschidere; permite diferenţierea sarcinilor şi a timpului

alocat.

Alegerea acestor activităţi conduc la o orientare asupra celui care învaţă, urmând să le pună mai

bine în valoare, permit diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul

probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională corespunzător

calificării. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind

relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ, pentru

verificarea atingerii competenţelor.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de

semnificaţie în cadrul evaluării.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.

Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru competenţa

C. 2. Specifică tehnologia de execuţie a suprastructurii căii ferate

Instrumentul de evaluare nr. 1

Unitatea de competenţă: LUCRĂRI PUBLICE

Evaluarea 1: Specifică tehnologia de execuţie a suprastructurii căii ferate



Ora de curs:

Centru:

Data de început:


Data de încheiere:

Semnătura evaluatorului

Data de verificare


59

Evaluarea 1Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanţă:

(a) Prezentarea tehnologiei de asamblare a elementelor suprastructurii căii ferate

(b) Analizarea elementelor specifice suprastructurii căii în curbă

(c) Explicarea tehnologiei de realizare a căii fără joante


Elementele suprastructurii căii ferate: şine de cale ferată, traverse, prismă de balast, aparate de cale

Tehnologii de asamblare a elementelor căii ferate: legarea şinelor între ele; prinderea şinelor; de traverse, montarea panourilor de cale ferată

Elemente specifice suprastructurii căii ferate în curbă: supraînălţarea căii, curbe de tranziţie, supralărgirea căii în curbă

Calea fără joante: elemente specifice căii sudate (tronson sudat, interval prescris de montare, detensionare)

Tehnologii de realizare a căii fără joante: sudura aluminotermică, procedeul electric de topire intermediară şi presiune în capete


Instrucţiuni pentru candidaţi

Citiţi cu atenţie conţinutul fişei de evaluare înainte de-a rezolva itemii privind

tehnologia de execuţie a suprastructurii căii ferate

Dacă observaţi vreo problemă la conţinut, aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului

înainte de a începe rezolvarea fişei

Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de instrumente de desen

necesare rezolvării fişei

Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care

o veţi înmâna evaluatorului

Rezolvaţi toate punctele acestei fişe

Când aţi terminat, predaţi evaluatorului documentul cu rezolvarea fişei


60

Tema evaluării: Specifică tehnologia de execuţie a suprastructurii căii ferate

5 (a) Prezentarea tehnologiei de asamblare a elementelor suprastructurii căii ferate

1. În figurile de mai jos sunt prezentate scheme de asamblare a elementelor suprastructurii căii ferate.

Prezentaţi tehnologiile de asamblare pentru aceste scheme în tabelul de mai jos.

Figura nr.1

Figura nr.2

Nr. crt Figura nr.1 Data Evaluator1. .....................................................................................................................

.................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

Nr.crt Figura nr.2 Data Evaluator2. .....................................................................................................................

.................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................Domeniul: Construcţii şi lucrări publiceCalificarea: Tehnician devize şi măsurători în construcţiiAnul I, Şcoala postliceală, Nivelul 3+

61

5 (b) Analizarea elementelor specifice suprastructurii căii în curbă

2. Analizaţi în tabelul următor elementele specifice suprastructurii în curbă:

Elementespecifice

Analiza elementelor specifice Data Evaluator

1.Supraînalţareacăii

........................................................................................................

.................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................2.Curbe detranziţie

........................................................................................................

.................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................3.Supralărgireacăii în curbă

........................................................................................................

.................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

5 (c) Explicarea tehnologiei de realizare a căii fără joante

3. Stabiliţi variantele tehologice de realizare a căii fără joante

Nr. crt. Variante tehnologice Data Evaluator

1..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4. Explicaţi una din aceste variante tehnologice de realizare a căii fără joante.

Nr.crt. Descrierea şi explicarea variantei tehnologice Data Evaluator

1..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


62


Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în

funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de

complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor

şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.

Instruirea în laboratoare tehnologice are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a

competenţelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcţii.

Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de

aplicabilitate descrise în standard.

Metodele de predare vor fi variate, predominând exerciţiul, demonstraţia, studiul de caz,

dezbaterea şi discuţii în grup.

Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire

profesională.


63

STAGIUL DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

Conform planului cadru de învăţământ, în anul I al şcolii postliceale este prevăzut un stagiu de

pregătire practică comasată de 150 ore pe an pe o perioadă de 5 săptămâni cu câte 30 ore / săptămână.

În acestă perioadă se va realiza un proiect integrat din toate modulele ce fac obiectul pregătirii de

specialitate şi au fost parcurse în anul şcolar respectiv. Coordonarea activităţii elevilor în această

perioadă va fi efectuată de un inginer de specialitate iar activitatea se poate desfăşura pe grupe de elevi.

Se vor exersa, fără a fi evaluate, toate competenţele pentru abilităţi cheie sau tehnice specializate

dezvoltate prin cultura de specialitate din anul I al şcolii postliceale pentru calificarea Tehnician devize

şi măsurători în construcţii. Tema proiectului alesă a fi elaborată în perioada stagiului de pregătire

practică se va stabili în concordanţă cu posibilităţile şi oportunităţile existente pe plan local şi pe baza

colaborării cu agenţii economici din zonă în domeniul Construcţii şi lucrări publice. Se va pune

accent pe dezvoltarea competenţelor tehnice specializate din modulele ELEMENTE ŞI

MATERIALE DE CONSTRUCŢII, LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, LUCRĂRI DE

INSTALAŢII, LUCRĂRI PUBLICE, deoarece aceste competenţe vor fi fundamentale pentru un

tehnician devize şi măsurători în construcţii în aplicarea cunoştinţelor acumulate cu privire la materiale

de construcţii şi tehnologii de execuţie pentru toate categoriile de lucrări de construcţii, instalaţii şi

lucrări publice. Ca activităţi de învăţare recomandăm aplicarea metodelor de predare-învăţare active,

centrate pe elev: lecţii-vizită pe şantierele agenţilor economici în domeniu, problematizarea, exerciţiul

practic, studiul de caz, demonstraţia, jocul de rol, simularea, elaborarea unui proiect / produs finit.

Alegerea metodelor de predare-învăţare cele mai potrivite rămâne la latitudinea profesorului şi se va

face în funcţie de nivelul de pregătire a elevilor, scopul urmărit, posibilităţile locale şi parteneriatul

social al şcolii cu agenţii economici din domeniu.

Activităţile propuse pentru parcurgerea stagiului de pregătire practică se pot desfăşura pe

şantierele agenţilor economici, dar şi în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu materiale

didactice corespunzătoare dezvoltării competenţelor din modulele precizate mai sus.


64

ALCĂTUIREA MODULELORAnul I – Şcoala postliceală

Calificarea: Tehnician devize şi măsurători în construcţii Nivel 3+Unitate de competenţă

Competenţe Module EvaluareI II III IV V VI VII VIII IX

Comunicare profesională în limba modernă

Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

√ √

Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu,în contexte profesionale semnificative

√ √

Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

√ √

Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

√ √

Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

√ √

Comunicare profesională

Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă √ √Aplică tehnici de comunicare orală √ √Realizează şi prezintă un raport complex √ √

Tehnologia informaţiei şi comunicării

Utilizează sistemul de operare Windows √ √Compară reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel √ √Administrează o bază de date √ √Comunică prin Internet √ √Structurează şi prezintă informaţii din surse variate √ √

Elemente şi materiale de construcţii

Prezintă elemente de construcţii √ √Prezintă caracteristici ale materialelor de construcţii √ √Corelează elemente de construcţii cu materiale de construcţii √ √Analizează structuri de construcţii √ √Respectă prescripţiile tehnice în vigoare √ √

Desen tehnic de construcţii şi lucrări publice

Interpretează desenele de arhitectură şi construcţii √ √Realizează planuri de arhitectură, secţiuni, vederi şi detalii √ √Reprezintă elemente de construcţii din lemn, din zidărie, din beton simplu şi armat, metalice şi izolaţii

√ √

Realizează planuri de rezistenţă √ √Reprezintă căi de comunicaţii √ √

Desen tehnic de instalaţii

Aplică noţiunile de bază ale desenului industrial √ √Reprezintă elemente şi asamblări metalice √ √Realizează planuri de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze √ √Realizează planuri de instalaţii de încălzire centrală √ √Realizează planuri de instalaţii de ventilare şi de condiţionare √ √

Lucrări de construcţii

Descrie lucrările de terasamente √ √Prezintă tehnologia de execuţie a lucrărilor de dulgherie √ √Prezintă tehnologia lucrărilor de armături pentru betoane √ √Prezintă tehnologia lucrărilor de betoane şi mortare √ √Prezintă tehnologia lucrărilor de zidărie şi tencuieli √ √Descrie lucrări de pardoseli şi placaje √ √Descrie lucrări de zugrăveli, vopsitorii şi tapete √ √Prezintă lucrări de izolaţii √ √

Lucrări de instalaţii

Caracterizează instalaţiile din construcţii √ √Analizează lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

√ √

Analizează lucrările de instalaţii de încălzire centrală √ √Analizează lucrările de instalaţii de ventilare şi de condiţionare √ √

Lucrări publice

Precizează tehnologia şi utilajele lucrărilor de infrastructură pentru lucrări publice

√ √

Specifică tehnologia de execuţie a suprastructuriicăii ferate

√ √

Explică tehnologia de execuţie a suprastructurii drumurilor şi podurilor

√ √

Argumentează metodele de execuţie a tunelurilor √ √Specifică tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii hidrotehnice

√ √

Explică tehnologia de execuţie a lucrărilor de gospodărirea apelor şi hidroameliorative

√ √


65

BIBLIOGRAFIE

Terlea, A., Tehnologia lucrărilor de construţii. Editura Didactică şi Pedagogică, Ediţia a II-a revizuită, Bucureşti, 1985

Comşa, E., Moga, I. Construvţii civile, vol I şi II, Institutul politehnic, Cluj- Napoca, 1992

Darie, M., Demir, V., Nicolau, V., Finisaje in construcţii, Institutul de construcţii Bucureşti, 1976

Focşa, V., Higrotermica şi acustica clădirilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980

Monda, J., Arhitectura actuală artă necunoscută, Editura Albatros, Bucureşti, 1980

Smigelsghi, M., si colectiv, Proiectarea faţadelor cu elemente prefabricate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982

Simionici, M., Structuri şi materiale moderne pentru pereţi, CDCAS, Bucureşti, 1975

Asanache, M., Contribuţii privind studiul pereţilor uşori la clădiri civile şi industriale, Institutul de Construcţii Bucureşti, 1998

Dumitru – Vâlcea, E., Îndrumător de proiectare a învelitorilor în construcţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980

Pop, S., Tologea, S., Puicea, I., Îndrumătorul constructorului, ediţia a II-a, Editura tehnică, Bucureşti, 1981

Davidescu, I., Roşoga, C., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de finisaje în construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993

Davidescu, I., Roşoga, C., Cartea zidarului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.

Prundeanu, D.A., Tehnologia lucrărilor decoraticve, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1995

Cărare, T., Cartea fierarului betonist, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.

Sprînceană, Gh., Talabă, Z., Petrişor, T., Tehnologia lucrărilor de dulgherie, tâmplărie şi parchete, manual pentru elevii şcolilor profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972

Zaharia, N., Protecţia muncii în constructii- montaj, manual pentru şcoli de maiştri, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.

Davidescu, I., Roşoga, C., Tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru licee industriale cu profil de construcţii clasa a XI-a şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

Mihul, A. şi colectiv, Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, manual pentru clasa a XI-a şi a XII-a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.

Peştişanu, C., Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

Roşoga, C., Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, , manual pentru clasa a IX-a şi a X-a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1993.

Avram, C., Noi tipuri de betoane speciale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.


66

Vintilă, Şt., Busuioc, H.., Instalaţii de alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze, Curs pentru

subingineri, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977

Gheorghe, G., Exploatarea reţelelor şi instalaţiilor de gaze, Editura Tehnică, Bucureşti, 1975

Vintilă, Şt., Constantinescu, G., Instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, Manual pentru clasa a XII-a licee

industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale,

Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1988

* * * ORDINUl nr. 58/2004 al Ministrului Economiei şi Comerţului cu privire la aprobarea normelor

tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale

* * * Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 58/2004

Drug, V.,Uungureanu ,O., Transportul gazelor naturale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1972

Jay H. Zirbel si Steven B. Combs.,Utilizarea programului AutoCAD versiunea13 pentru Windows Editura Teora 1997, Bucureşti, 1980

Bill Burchard, David Pitzer, Francis Soen, Autocad 14, Editura Teora, Bucureşti, 1999

Mircea Băduţ, AutoCAD-ul în trei timpi. Ghidul proiectării profesionale, Editura Polirom, Iaşi, 2004. Dumbravă, D. şi colectiv -Economia şi organizarea producţiei în construcţii –montaj, manual pentru

licee industriale clasa a XII-şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică R A Bucureşti 1994.

Ivan, S., Materiale de construcţii, Ghid pentru profesori şi Caiet de lucru pentru elevi, pentru pregătirea la disciplina, Materiale de construcţii şi instalaţii, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj- Napoca, 2003

Gligan,A.,Moldovan,C.,Pascu,L.- Construcţiile la cota maximă,Ghid pentru pregătire la disciplina Construcţii şi lucrări publice,clasa a XI-a,Editura Casei Corpului Didactic,Cluj-Napoca,2002

Gligan,A.,Moldovan,C.,Pascu,L.- Construcţiile,misterul echilibrului,Ghid pentru pregătire la disciplina Construcţii şi lucrări publice,clasa a XII-a,Editura Casei Corpului Didactic,Cluj-Napoca,2003


67

ministerul educaŢiei Şi cercetĂrii dev si mas i.doc · web viewconform planului de...

Documents