milescu-spataru nicolae - jurnal din china
DESCRIPTION
prozaTRANSCRIPT
ISBN © LITERA, 2002
N I C O L A E S PĂTA RU-M I L E S C U
J U R NA L D E C Ă L ĂTO R I E Î N C H I NA
1
TABEL CRONOLOGIC
1636 Anul na=terii lui Nicolae Sp[taru Milescu. Era fiul lui Gavril din Zl[t[re=ti, Vaslui, care cump[rase în anul 1630 ni=te p[mânturi în apropiere de satul Mile=ti. }n urma cercet[rilor am ajuns la concluzia c[ Gavril era aromân, refugiat din Peloponez — unde se n[scuse — în Moldova, unde se c[s[torise cu o localnic[ din-tr-o familie de mici boieri de \ar[.
1642—1644 Elev la +coala Domneasc[ de la Trei Ierarhi din Ia=i, înfiin\at[ de Vasile Lupu, Domnul Moldovei. Nicolae l-a avut profesor pe Gabriel Vlasios — aromân =i el — care l-a convins pe Gavril s[-i încredin\eze feciorul spre a-l duce la înv[\[tur[ la +coala Mare de pe lâng[ Patriarhia greco-ortodox[ din Constantinopol.
1645—1653 Elev la +coala Mare din Constantinopol, Nicolae i-a cunoscut pe +tef[ni\[, feciorul lui Vasile Lupu, pe Dositei, viitorul patriarh al Ierusalimului, =i pe Grigore Ghica, viitor domn al Moldovei, tot aromâni =i ace=tia, cu care s-a reîntâlnit mai târziu ca prieten în diferite împrejur[ri de via\[.
1653 }ntors în Moldova, Nicolae a fost numit gr[m[tic de domnul Moldovei Gheorghe +tefan.
1655 G[sind ni=te hrisoave vechi la m[n[stirea Neam\u =i folosind =i legenda despre o icoan[ a Fecioarei Maria, Nicolae spune cum în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, în Moldova a venit în vizit[ Ion Paleologul, fiul împ[ratului Bizan\ului, =i care ar fi m[rturisit c[ „niciodat[ nu a v[zut, nici nu a auzit vorbindu-se de \inuturi atât de pline de toate darurile =i roadele p[mântului, obiceiuri bune =i dragoste de patrie“, =i c[ Alexandru cel Bun i-ar fi spus c[ el este domn liber =i neatârnat =i singurul st[pân al \[rii pe care o ap[r[ cu armele împotriva oric[rui vr[jma=.
2
1658 Nicolae a devenit unul din oamenii de încredere ai lui Gheorghe Ghica, ajuns domn al Moldovei dup[ mazilirea lui Gheorghe +tefan.
1659—1660 Gheorghe Ghica a fost mutat domn în Muntenia =i Nicolae l-a înso\it. Domnitorul l-a r[spl[tit cu rangul boieresc de mare sp[tar.
1660 Dup[ mazilirea lui Gheorghe Ghica, în luna septembrie, Nicolae s-a întors în Moldova, unde era domn +tef[ni\[, fiul lui Vasile Lupu. Fostul coleg de =coal[ l-a primit pe Nicolae cu mult[ bucurie printre curtenii s[i =i i-a dat onoruri =i o stare material[ str[lucitoare. A tradus din grece=te în române=te Cartea cu multe întreb[ri foarte de folos...1
1661 Dup[ moartea prematur[ a lui +tef[ni\[, Nicolae a plecat din nou în Muntenia, unde devenise domn feciorul lui Gheorghe Ghica =i fostul s[u coleg de =coal[ Grigore Ghica. Acesta i-a încredin\at lui Nicolae func\ia de capuchehaie a sa la Poarta otoman[, la Constantinopol, adic[ reprezentant diplomatic. Cât a stat la Constantinopol, Nicolae a tradus din grece=te în române=te textul integral al Bibliei =i probabil a c[utat s[-=i limpezeasc[ datele despre familia =i rudele din Peloponez. Totodat[ =i-a l[rgit =i consolidat rela\iile, între al\ii =i cu +erban Cantacuzino, viitorul domn în Muntenia.
1664 }n urma înfrângerii la Lewenz a austriecilor de c[tre turci, Grigore Ghica este mazilit din scaunul Munteniei fiindc[ se ar[tase tr[d[tor fa\[ de Poart[ =i se refugiaz[ la Curtea regelui Poloniei. Nicolae, capuchehaia, el însu=i amestecat în p[ienjeni=ul de intrigi care au dus la dizgra\ierea domnului pe care îl reprezenta, a fost nevoit s[ fug[ din Constantinopol
1 Aici g[se=te prilejul s[ spun[ c[ în „limba noastr[ proast[ rumâneasc[”...
cuvântul Deus „iaste luat de la letinie, în ce chip =i jum[tate de limb[ româneasc[ este luat de la letini“.
3
pentru a-=i pune via\a la ad[post. }nainte de a pleca îns[ în pribegie, i-a încredin\at lui +erban Cantacuzino manuscrisul cu traducerea Bibliei, text care a stat la baza traducerii române=ti a Bibliei de la Bucure=ti, Biblia lui +erban, tip[rit[ în 1688. |inta c[l[toriei sale a fost Berlinul, la Curtea lui Frederich Wim, elecztorul de Brandemburg.
1666 Nicolae ajunge la Stetin în Pomerania, unde se refugiase fostul domn Gheorghe +tefan, care îl prime=te bine pe vechiul s[u gr[m[tic =i-l trimite în Suedia cu o scrisoare la protectorul s[u, regele Suediei, =i cu o scrisoare la ambasadorul Fran\ei la Stockholm, Arnould de Pomponne. Moldoveanul a stat mai multe luni la Stockholm =i s-a împrietenit cu diplomatul francez care îi admira sincer erudi\ia în limbile clasice ca =i vasta cultur[ umanistic[. La sugestia lui Arnould de Pomponne, c[rturarul moldovean a scris lucrarea Enchiridion..., pe care a semnat-o cu numele s[u întreg, Nicolae Sp[taru1, lucrare care s-a tip[rit la Paris cu 75 de ani înaintea edi\iei franceze a Istoriei Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir. Cu acela=i nume semneaz[ =i traducerea în rom`ne=te a unei rug[ciuni pe care s[ o rosteasc[ Gheorghe +tefan „cea dup[ cin[ rug[“, sub al c[rei text scrie: „Aice este slova lui Neculai Sp[taru“.
1667 Nicolae Sp[taru a ajuns în Fran\a, trimis de Gheorghe +tefan cu o scrisoare la Ludovic al XlV-lea, prin care îi cerea sprijinul pe lâng[ Poart[ spre a-=i rec[p[ta scaunul domnesc în Moldova. }n scrisoarea de r[spuns, Regele Soare spune c[ l-a primit pe „baronul Spetarius“. De altfel =i Arnould de Pomponne folose=te tot aceea=i titulatur[ „baron Spatari“ în scrisoarea de
1 Biografii lui Nicolae Sp[taru au f[cut o confuzie între patronimic =i
func\ia de sp[tar, confuzie pornit[ de la Neculce, care folose=te =i patronimicul Milescu, pe care Nicolae nu l-a folosit niciodat[, =i nici Miron Costin, care-i era contemporan. Confuzia s-a accentuat =i din faptul c[ Nicolae avea un frate, Postolache Sp[taru, care era îns[ =i sp[tar mare în Moldova.
4
recomanda\ie pentru Sp[taru c[tre janseni=tii de la Port Royal, care au tip[rit Enchiridion.
1668 }n luna ianuarie, în ziua de 28, Gheorghe +tefan, care era foarte bolnav, a murit la Stetin, iar Nicolae Sp[taru a plecat spre Moldova, unde domnea Ilia= Alexandru. }n luna octombrie, Ilia= fiind mazilit, a trebuit s[ plece din Moldova la Constantinopol. }nainte de a pleca îns[, a pus c[l[ul =i a crestat cartilagiul nasului lui Nicolae Sp[taru care, dup[ p[rerea fostului domn, îi uzurpase domnia spre a-i lua locul. Era pedeapsa ce se d[dea celor ce complotau împotriva domniei cu gândul de a se urca pe scaun, pedeaps[ pe care a suferit-o =i +erban Cantacuzino în 1663 din partea lui Grigore Ghica. De fapt, Nicolae Sp[taru, care în cei aproape trei ani cât a stat la Constantinopol a putut g[si filiera familiei din ramura laconic[ a tat[lui s[u =i a putut fi convins c[ este din vi\a princiar[ a familiei Buia-Spat[, ap[rut[ pentru prima dat[ în documente în 1304, =i-a spus Moldavo-Laccone barone — adic[ nobil (baron) moldovean din Laconia (în loc de aromân, no\iune ce nu exista atunci) — ac olim generali Vallachiae — =i fost general al Valahiei. Astfel apare pe coperta lucr[rii Enchiridion.
1671 Nicolae Sp[taru este iar[=i la Constantinopol, Grigore Ghica ob\inuse iertarea din partea turcilor, deci =i reprezentantul s[u fusese absolvit. Patriarhul Dositei al Ierusalimului, care locuia mai mult la Constantinopol =i pe care Nicolae Sp[taru îl reg[sise ca vechi prieten, la cererea \arului Aleksei Mihailovici al Rusiei a scris o scrisoare de recomanda\ie pentru Nicolae Sp[taru =i l-a trimis la Moscova pe acesta, ca s[-l slujeasc[ pe \ar, dar s[ fie în acela=i timp =i omul s[u de încredere în treburile religioase =i în leg[turile celor dou[ biserici ortodoxe, greac[ =i rus[. La sfâr=itul lui ianuarie, Nicolae Sp[taru a pornit spre Moscova. La 5 februarie a plecat din Adrianopole spre Belgrad. }n aprilie a ajuns la Curtea craiului polon, dup[ ce a trecut prin Ungaria, unde s-a întâlnit cu Ferenc Racoczi.
5
La 23 mai, Nicolae Sp[taru a trecut grani\a ruseasc[ pe la Smolensk, în drum spre capitala Rusiei. La 14 decembrie, Nicolae Sp[taru a fost primit în rândul curtenilor moscovi\i, ca traduc[tor pentru limbile greac[, latin[ =i român[ la Posolski prikaz, cancelaria care se ocupa cu treburile diplomatice.
1672 A redactat în limba slavon[ Aritmologhion (Cartea numerelor), o compila\ie de fapte, a=ezate în ordine numeric[, în scop didactic.
1673 }n 25 ianuarie a terminat de scris Hresmologhion, în limba slavon[. Cartea a dedicat-o \arului. }n acela=i an a primit o scrisoare de la domnul Moldovei +tefan Petriceicu, prin care îi cerea s[ intervin[ la \ar în favoarea lui. A mai scris Vasilologhion, Povestea asupra construc\iei bisericii Sf. Sofia, Cartea hieroglifelor, Cele =apte minuni ale lumii, un Dic\ionar slavo-grec-latin, iar împreun[ cu Petru Dolgov a scris Alegerea ca \ar a \arului Mihail Feodorovici =i Arborele genealogic al \arilor ru=i.
1675 }n ziua de 3 martie a pornit din Moscova ambasada condus[ de Nicolae Sp[taru spre hanul Chinei. La 30 martie c[l[torii au ajuns la Tobolsk, la grani\a Siberiei. }n ziua de 3 mai, fiind toate preg[tirile terminate, ambasada a pornit spre Beijing cu b[rcile pe apa râului Irtâ=. }n ziua de 30 decembrie ajunseser[ pe malul râului Argun, dup[ ce str[b[tuser[ întreaga Siberie.
1676 }n ziua de 17 aprilie s-a terminat sta\ionarea în satul Pacigorsk de pe malul râului Naun =i ambasada a pornit c[tre Beijing cu caravana pe uscat. La 20 mai ambasada a ajuns în ora=ul Beijing =i a fost g[zduit[ într-o cl[dire mare, cu cur\ile înconjurate cu ziduri asemenea unei închisori. La 1 septembrie solia a pornit din Beijing înapoi spre Moscova. La 8 octombrie ambasada a ajuns la râul Naun.
6
1677 }n ziua de 18 mai ambasada a plecat din Nercinsk, iar la 7 iunie a ajuns la Eniseisk, unde din porunca \arului vame=ii i-au scotocit cu de-am[nuntul =i i-au confiscat toate bunurile.
1678 }n ziua de 5 ianuarie ambasada condus[ de Nicolae Sp[taru s-a întors la Moscova.
1679 Gheorghe Duca, ajuns iar[=i domn al Moldovei, i-a scris lui Nicolae Sp[taru ca „vechiul s[u prieten“ (din vremea când complotaser[ împreun[ împotriva lui Ilia= Alexandru =i Nicolae se alesese cu nasul t[iat), pentru a-l ruga s[-l îndrumeze pe solul trimis de el c[tre \ar =i s[ ]i înlesneasc[ în acela=i timp ob\inerea unor bunuri pe care le comandase spre cump[rare în Rusia. Sp[taru a scris din porunca \arului Teodor Introducerea la Cartea istoriei.
1680 Pentru mitropolitul Dosoftei al Moldovei a ob\inut drept cadou din partea patriarhului Rusiei o tipografie complet[ cu litere chirilice.
1681 Este solicitat de \arul Teodor s[-l ajute la l[murirea polemicilor =i neîn\elegerilor religioase iscate între teologii greco-ortodoc=i =i cei catolici.
1684 A sosit la Moscova savantul suedez J.G. Sparwenfeldt, care l-a cunoscut îndeaproape pe Sp[taru =i de la care a primit în 1685 o copie manuscris[ a Descrierii Chinei.
1689 Foy de la Neuville sose=te la Moscova, face cuno=tin\a lui Nicolae Sp[taru =i ia parte la tulbur[rile iscate de încercarea de atentat pus[ la cale de regenta Sofia împotriva \arului Petru I.
1695—1696 Nicolae Sp[taru a participat ca traduc[tor din limbile turc[ =i t[tar[ pe lâng[ Petru I la cele dou[ expedi\ii împotriva Azovului.
1698 A tradus din latine=te în grece=te lucrarea lui Pierr Gilles Despre topografia =i antichit[\ile Constantinopolului. A t[lm[cit din
7
grece=te în ruse=te cartea Despre erezii a lui Simion de Tesalonic, tip[rit[ la Ia=i în l683.
1699 Witzen, primarul ora=ului Amsterdam, care f[cuse o vizit[ la Moscova, îi scria lui Leibniz: „Domnul Spatarius se afl[ înc[ în via\[, este un om foarte inteligent...“
1703 A colaborat la reforma =coalei superioare din Moscova, unde în procesul de înv[\[mânt s-au introdus limba latin[ =i =tiin\ele, de=i patriarhul Dositei al Ierusalimului — prietenul =i sus\in[torul lui — se opusese la aceast[ schimbare.
1708 Anul mor\ii lui Nicolae Sp[taru, la Moscova. Scrierile ruse=ti al c[ror autor nu a fost însemnat =i care i-au fost atribuite lui Nicolae Milescu f[r[ o cert[ indica\ie documentar[ sunt: Povestirea despre sibile, Despre cele =apte arte liberale, Despre cele =apte minuni ale lumii, Predoslovie c[tre cneazul P. M. Cerkaski, Cartea despre animalele lumii, Dovad[ pe scurt cum c[ înv[\area limbii eline este mai folositoare decât a limbii latine. Cele mai importante lucr[ri ale lui Nicolae Sp[taru, rezultate din c[l[toria pe care a f[cut-o în China, sunt Jurnalul de c[l[torie prin Siberia, Documentul de stat al soliei în China =i Descrierea Chinei. Aceste trei ultime lucr[ri îl a=az[ pe Nicolae Sp[taru între marii etnografi ai lumii =i între pionierii sinologiei.
8
I
CARTEA }N CARE ESTE DESCRIS{ C{L{TORIA PRIN |INUTUL SIBERIEI,
DE LA ORA+UL TOBOLSK P~N{ LA HOTARUL }MP{R{|IEI KITAIEI
ANUL 7183, LUNA MAI, ZIUA 3
9
Aceast[ carte s-a scris atunci c`nd, din porunca M[ritului
]mp[rat \ar =i mare cneaz Aleksei Mihailovici, singur
st[p`nitor al ]ntregii Rusii =i Mare =i Mic[ =i Alb[, a fost trimis
de la Moscova ]n ]mp[r[\ia Kitaiei Nicolae Sp[taru, ]n anul
71831, ]n ziua de 3 mai.
Anul 7183, luna mai, ziua 3.
Asear[, duminic[, am plecat de la Tobolsk cu trei doscia-
nicuri pe r`ul Irt`=, =i am ajuns la iurtele2 t[tarilor din satul
Kuskun, la cinci verste dep[rtare de Tobolsk. Din acel sat am
plecat ]n diminea\a zilei de 3 mai la ceasurile patru, spre
iamul Demiansk peste volokul Arezaisk al ToboIskului.
Satul rusesc Retkin se afl[ la =apte verste de Tobolsk.
Satul Smirni, rusesc, la o verst[ de Retkin.
Satul Ilin, rusesc, la dou[ verste de satul Smirni, iar ]n fa\a
lui, pe cel[lalt mal se afl[ dou[ sate, unul rusesc al lui Osip
Nikiforov =i cel[lalt t[t[resc, Eskalbinsk. Ostrovul3 Eskalbinsk
se afl[ pe r`ui Irt`= la zece verste de Tobolsk.
Satul Korikov se afl[ la dou[ verste de ostrovul Eskalbinsk.
1 1675 (n. t.). 2 Ad[posturi transportabile: corturi de p`sl[, piele, sau colibe de
paie, specifice la nomazii asiatici (n.t.). 3 Insul[, por\iune de p[m`nt ]ntre dou[ bra\e ale aceluia=i r`u
(n.t.).
10
Satul Monast`rsk, rusesc, la o jum[tate de verst[ de satul
Korikov. La o verst[ de satul Monast`rsk, satul Bialomoi.
Satul Plehanov, rusesc, la un sfert de verst[ sau mai pu\in
de satul Bialomoi.
lurtele t[tarilor Enghildeai se afl[ la o jum[tate de verst[
de satul Plehanov.
Ostrovul Lipov. Din acest loc Irt`=ul se desparte ]n dou[
bra\e, care se numesc unul „cel vechi”, iar altul „cel nou“.
Satul Semionov, rusesc, se afl[ la o verst[ de iurtele
t[tarilor Enghildeai.
C[tunul Pugaev1, rusesc, se afl[ la o jum[tate de verst[ de
satul Semionov.
De la c[tunul Pugaev, la o jum[tate de verst[ sunt dou[
sate ruse=ti care se numesc, de asemenea, Pugaev.
Satul Egonsk, rusesc, la dou[ verste de c[tun; ]n fa\a
acestui sat, pe cel[lalt mal, se afl[ iurtele Abizov.
Pe malul drept se afl[ satul Medvedcik, la dou[ verste de
iurte =i nu departe de acest sat se desface din Irt`=, ]n mal, o
g`rl[ care se nume=te Air\ak ]n limba t[tar[.
Satul Ostrov, t[t[resc, la o verst[ de satul Medvedcik.
Dou[ sate: unul Stamal =i altul Enbaev se afl[ la trei verste de
satul Ostrov.
1 }n c[tun se afl[ o biseric[ (n.a.).
11
Pe malul cel[lalt al r`ului Irt`=, l`ng[ satul Enbaev, se afl[
o g`rl[.
}n fa\a satului Enbaev este satul Zakordov. Satul lui
Bronikov se afl[ la trei verste de satul Enbaev, iar ]n fa\a
acestui sat al lui Bronikov, pe malul r`ului este satul Salei.
P`n[ la acest sat Salei, se afl[ ostrovul Pokosov.
Satul lui Verbu=ka Ticinsk, ca =i cel[lalt al lui Arbukov, cel
cre=tinat de cur`nd, se afl[ la dou[ verste de lacul Salei.
Aproape de aceste sate se vars[ ]n Irt`= lacul Buran,
proprietatea celor din Ticinsk, care pl[tesc zeciuial[.
Satul Belaev, rusesc, este la dou[ verste de satul Verbu=ka.
}n fa\a acestuia, din Irt`= s-a rev[rsat o mla=tin[, care se
scurge iar[=i ]n Irt`= prin p`r`ul Iremjanka. Aceasta se afl[ pe
malul drept al Irt`=ului. Pe acela=i mal se vars[ p`r`ul Soroka
la o jum[tate de verst[ de Iremjanka. Pe acela=i mal, dou[
mla=tini nu prea mari.
Pe malul drept al Irt`=ului se afl[ iam-iurtele Iremziansk, la
=ase verste =i jum[tate de la satul Belaev, iar ]n fa\a acestor
iurte, pe malul st`ng este un sat. La aceste iurte am schimbat
lop[tarii din Tobolsk =i am tocmit lop[tari de la t[tarii
Aremziansk.
De la Aremziansk p`n[ la cel[lalt iam, la iurtele iarte, sunt
zece verste =i de la satul Aremziansk p`n[ la Tobolsk —
patruzeci =i cinci de verste.
12
Tot pe malul drept de la iurtele Aremziansk se afl[ g`rli\a
Nerseiun.
Pe aceea=i parte, g`rla Teltinka, la o jum[tate de verst[ de
la g`rla Nerseiun.
La 5 verste de iurtele Aremziansk, ]n mijlocul r`ului Irt`=
se afl[ ostrovul Kuntai.
Satul lui Filatov se afl[ pe malul st`ng la dou[ verste de
ostrov =i ]n apropierea acestui sat se vars[ ]n Irt`= lacul Kudai.
+i pe malul drept =i pe cel st`ng al r`ului Irt`= sunt p[duri
de brazi, mesteceni =i s[lcii.
R`ul Irt`= curge foarte lin. L[rgimea lui este de 500 de
st`njeni1, iar ad`ncimea de 10, 11 =i 20 sau mai mult.
Am ajuns la iam, la iurtele Nat\e unde am schimbat
lop[tarii aremzianski.
}n fa\a acestor iurte, Irt`=ul se desface ]n dou[ de la malul
st`ng =i formeaz[ un ostrov.
De la aceste iurte, pe partea dreapt[ este g`rli\a Indiuk.
Pe aceea=i parte a Irt`=ului este p`r`ul Serebrianka.
Tot pe partea dreapt[, satul Karbinsk, t[t[resc. Am
schimbat lop[tarii. De la p`r`ul Serebrianka este o verst[.
Pe malul st`ng al Irt`=ului, g`rla Moi, de la satul Karbinsk
la o jum[tate de verst[.
1 M[sur[ de lungime egal[ cu 7 picioare, cca 2,19 m (n.t.).
13
Pe aceea=i parte a Irt`=ului este g`rla Kriuk, la dou[ verste
de g`rla Moi.
Pe partea dreapt[, g`rla Meseul, de la g`rla Kriuk la patru
verste.
Pe aceea=i parte, p`r`ul Cenoi, la o verst[ de Meseul.
+i tot pe partea aceasta, r`ule\ul Bardak, la o verst[ de
Cenoi.
Pe aceea=i parte, g`rli\a Kurte, la dou[ verste de r`ul
Bardak.
Pe malul st`ng se afl[ satul Tatarska, la 20 de verste de
r`ule\ul Bardak.
Pe malul drept este satul Unghinska, t[t[resc, la o jum[tate
de verst[ de satul Tatarska.
Pe malul st`ng al Irt`=ului, g`rla Neskil, de la satul
Unghinska la dou[ verste.
+i tot pe malul drept al Irt`=ului este g`rla Ara, la dou[
verste de g`rla Neskil.
Pe malul st`ng al r`ului Irt`= se afl[ g`rla Bil=ur, care curge
prin apropierea Tiumenului =i se vars[ ]n Irt`= la o verst[ de
g`rla Arai.
Pe aceea=i parte a Irt`=ului este satul Esaul, la o jum[tate
de verst[ de g`rla Bil=ur.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului este r`ule\ul Asiaev, la dou[
verste de la satul Esaul.
14
Pe partea st`ng[ se afl[ un ostrov.
Pe aceea=i parte a Irt`=ului este g`rla Tungugun, la trei
verste de la r`ule\ul Asiaevla.
Tot pe aceea=i parte, g`rla Kairn`=, la o verst[ de g`rla
Tungugun.
Pe malul drept al Irt`=ului sunt iurtele Pereslihiut, la o
jum[tate de verst[ de g`rla Kaim`=. +i pe acela=i mal drept al
r`ului Irt`=, la dou[ verste de iurtele Pereslihiut, r`ule\ul
Alabulg.
Tot pe malul drept al Irt`=ului se vars[ r`ule\ul Ilimk, la o
verst[ de r`ule\ul Alabulg.
De asemenea, bra\ul de r`u Ilimk, la o verst[ de r`ule\ul
Ilimk.
Tot pe partea dreapt[ a Irt`=ului este satul Iulbazar; am
schimbat lop[tarii. De la bra\ul de r`u Ilimk sunt dou[ verste.
Tot pe partea dreapt[ a Irt`=ului este g`rla Kultamah, la
dou[ verste de g`rla Sosiovka.
Pe aceea=i parte a Irt`=ului este ostrovul Turtask, la trei
verste de g`rla Kultamah.
Pe malul st`ng al Irt`=ului se afl[ un sat t[t[resc, la o verst[
de ostrovul Turtask.
Pe malul drept al Irt`=ului este satul Turtas, la o jum[tate
de verst[ de ostrovul Turtask; dup[ acesta, pe cel[lalt mal,
este g`rla Turtas.
15
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului vine g`rla Al`car, la dou[
verste de satul Turtas.
Tot pe partea st`ng[ a Irt`=ului \`=ne=te un izvor =i l`ng[
acesta se afl[ satul Vodsk; am schimbat lop[tarii. De la r`ul
Ilimk sunt cincisprezece verste.
+i pe acela=i mal din st`nga al Irt`=ului, la cinci verste de
satul Vodsk se afl[ satul rusesc Ovot.
Tot pe aceea=i parte a Irt`=ului, la patru verste de satul
Ovot este g`rla Kruiak.
La o jum[tate de verst[ de g`rla Kruiak, tot pe partea
st`ng[ a Irt`=ului se afl[ un ostrov.
Pe malul din partea st`ng[ a Irt`=ului, la patru verste de
ostrov este satul ostiak1 Lebout, unde am schimbat lop[tarii.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, r`ule\ul Atliar =i ]n fa\a lui pe
partea cealalt[, aproape de satul Lebout, r`ule\ul Iaz`r-Duren.
Dintr-un lac de l`ng[ malul drept al Irt`=ului iese un izvor,
la o verst[ de r`ule\ul Atliar.
Tot pe aceea=i parte a Irt`=ului, alt izvora= din lac.
Din acest loc nu se mai ]nt`lnesc iurte t[t[re=ti =i ]ncepe
poporul ostiacilor.
1 Aceasta este prima a=ezare ostiac[ pe care o consemneaz[ Sp[-
taru (n.t.).
16
Pe aceea=i parte a Irt`=ului se vede locul vechii cet[\i a lui
Ko=elev, pe o ]n[l\ime. Mun\i ]nal\i =i loc frumos. Pe ]n[l\imi
cresc tot felul de arbori, iar sub cetate se afl[ un lac.
Pe aceea=i parte a Irt`=ului, ]n apropiere de cetatea lui
Ko=elev este un sat ostiak.
Pe malul st`ng al Irt`=ului este g`rla Turbak, la o verst[ de
cetatea lui Ko=elev. Mai ]ncolo de g`rla aceea, pe cel[lalt mal
al Irt`=ului, la o jum[tate de verst[, este un sat — tot al cet[\ii
lui Ko=elev — unde am schimbat lop[tarii.
La o verst[ de g`rla Turbak, tot pe partea st`ng[ a Irt`=ului,
se vars[ un izvor dintr-un lac.
La o verst[ =i jum[tate de cetatea lui Ko=elev, pe aceea=i
parte, este un lac.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, la cinci verste de cetatea
Ko=elev, o g`rl[.
Pe partea st`ng[, ]n fa\a g`rlei, este lacul Burentamak,
l`ng[ lac — ostrovul Burentamak =i ]n fa\a ostrovului, pe
malul din dreapta, iurtele ostiacilor Burentamak.
Pe malul st`ng este g`rla Kurija, de la iurtele
Burentamakilor la dou[ verste, iar l`ng[ g`rl[ sunt iurtele de
var[ ale Burentamakilor; am schimbat lop[tarii.
Pe malul st`ng al Irt`=ului este lacul Niba, la o verst[ de
iurtele Burentamakilor.
17
Tot pe malul st`ng al Irt`=ului este g`rla Tuma, de la lacul
Niba la dou[ verste.
Pe partea dreapt[ este g`rla Kalmia, la o verst[ de g`rla
Tuma.
Tot pe malul st`ng al Irt`=ului este un canal; de la g`rla
Kalmia sunt cinci verste.
Pe partea dreapt[ este satul rusesc Varlaam, la cinci verste
de canal; am schimbat lop[tarii.
Tot pe partea dreapt[ a Irti=ului sunt iurtele Esaulilor,
ostiaci, la zece verste de la satul Varlaam; am schimbat
lop[tarii. Nu departe de iurtele Esaulilor se afl[ un bra\ de
r`u. Aici este jum[tatea de cale ]ntre Tobolsk =i iamul
Demiansk.
La o jum[tate de verst[ de iurtele Esaulilor, spre partea
st`ng[ a Irt`=ului, ostrovul Esaul.
Spre partea dreapt[ a Irt`=ului este un alt ostrov al
Esaulilor, la dou[ verste de ostrovul Esaul.
C[tre mijlocul Irt`=ului se afl[ ostrovul Sudiata — Tolstoi,
la o verst[ de ostrovul Esaul =i mai sus de ostrovul Tolstoi,
iurtele de iarn[ ale Esaulilor.
Pe partea dreapt[ a r`ului Irt`= vine g`rla Bobrovka, cu
ap[ tulbure, pe malul c[reia se v`neaz[ castori, samuri, elani
=i multe alte s[lb[ticiuni; g`rla izvor[=te din locuri
18
]ndep[rtate, din mla=tini. De la ostrovul Tolstoi este o
jum[tate de verst[.
Pe malul st`ng al Irt`=ului sunt iurtele ostiacilor Korenev,
la o jum[tate de verst[ de r`ul Bobrov. Neamul ostiacilor
]ncepe de la satul Lebuten. Se spune despre credin\a lor c[ au
moschei, =i ]n ele sunt tot felul de zei ciopli\i, din argint, din
aram[, din lemn. Ei se roag[ st`nd ]n picioare ]n extaz mare,
ba mai =i danseaz[. +i c`nd omoar[ vreun urs ]n p[dure, ]l
scot t`r`= afar[ (din codru) =i ]l duc ]n colibe pe suli\e =i pe
arcuri =i ]l ]n\eap[ cu s[ge\ile =i c`nt[ =i danseaz[. Ei spun c[
se roag[ lui +eitan =i umbl[ cu ursul prin sat.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, la trei verste de g`rla
Bobrovka este r`ul Demian care izvor[=te de dincolo de
ora=ul Tar din stepele kalmucilor. Nu departe de r`u se afl[
iamul Demiansk. Este a=ezat la vedere pe un loc frumos. E
locuit de ru=i. }n iam sunt cincizeci de ]ntov[r[=iri, ]n unele
din ele c`te dou[ sau trei cur\i. Este =i o biseric[ a lui AIeksei,
omul lui Dumnezeu. }n Demiansk am ajuns la data de 5 mai
=i am plecat ]n aceea=i miercuri.
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului se afl[ ostrovul Racevsk, la
dou[ verste de iam.
Pe mal, pe partea dreapt[ este cetatea Racevsk; loc
frumos, luminos. }n poian[ cresc tot felul de arbori: cedri,
s[lcii =i alte soiuri de copaci.
19
Pe aceea=i parte a Irt`=ului este g`rla Alei, care vine dintr-
un lac din apropierea iurtelor de iarn[ ale Murazinskilor, la
trei verste =i jum[tate de ostrovul Racevsk.
Pe malul din partea st`ng[ cre=te o p[dure de s[lcii, iar pe
malul de pe cealalt[ parte este un lumini= cu p[m`nt negru
unde cre=te un codru de cedri, pini =i al\i arbori.
Dinspre partea dreapt[ a Irt`=ului curge g`rla +eitanka, la
o verst[ de iurtele Murazinskilor.
Tot pe partea dreapt[ a Irt`=ului, pe o ]ntindere de p[m`nt
negru, ]ntr-un loc frumos se afl[ satul Cernoiarsk, sta\iune de
po=t[ ruseasc[; dincolo de cap[tul satului, la o verst[ de g`rla
+eitanka, cresc brazi albi, iar dincolo de ace=tia cre=te r[chit[
galben[.
Spre partea dreapt[ a Irt`=ului este ostrovul Ciandasev, la
dou[ verste =i jum[tate de satul Cernoiarsk.
Pe malul st`ng al Irt`=ului, la o verst[ de ostrov, iurtele
Cian-dasev.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, spre mijlocul r`ului, alt
ostrov Ciandasev, la o jum[tate de verst[ de iurtele
Ciandasev.
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, iurtele Karmi=ev, la o verst[ de
ostrovul Ciandasev.
Spre partea dreapt[ a Irt`=ului, la o verst[ de iurtele
Karmi=ev, se afl[ ostrovul Ciugus.
20
Tot spre partea dreapt[ a Irt`=ului, la o jum[tate de verst[
de ostrovul Ciugus este bra\ul de g`rl[ Romanov.
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului este ostrovul Kugarkov. Am
plutit pe un bra\ de r`u p`n[ dincolo de iurte la cinci verste
de bra\ul Romanov.
Pe aceea=i parte st`ng[ a Irt`=ului, la trei verste de ostrovul
Kugarkov este ostrovul Subotin =i nu departe, pe mal, se afl[
iurtele Kugarkov.
Tot pe partea st`ng[ a Irt`=ului sunt iurtele Subotin, la trei
verste de ostrovul Subotin.
G`rla Golovkov este tot pe partea st`ng[, la trei verste de
iurtele Subotin.
Pe malul drept al Irt`=ului, la =ase verste de iurtele Subotin,
iurtele lacin.
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, bra\ul de r`u Lomiha, la dou[
verste de g`rla Golovkov.
Pe malul drept al Irt`=ului, mai sus de lumini=ul laghin, o
g`rl[, la trei verste de g`rla Lomiha. +i lumini=ul laghin are
p[m`nt negru =i cresc p[duri de mesteac[n =i brad, =i alte
feluri de arbori. Iar lumini=ul este foarte lung, spre deosebire
de lumini=ul Tobolskului; =i este cu zece verste mai mare.
Pe malul st`ng al Irt`=ului se afl[ iurtele Voinkov, iar pe
l`ng[ ele curge bra\ul de r`u Voinkov, la cinci verste de
lumini=ul laghin.
21
Pe malul drept al Irt`=ului, iurtele Denscikov =i nu departe
de iurtele Denscikov, la cinci verste de iurtele Voinkov, g`rla
Denscikov.
La =ase verste de g`rla Denscikov, ]n mijlocul Irt`=ului este
un ostrov.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului este g`rla Bobrovka ]n fa\a
ostrovului.
}n mijlocul Irt`=ului, la dou[ verste de g`rla Bobrovka,
ostrovul Filin. Iar ]n fa\a ostrovului, lumini=ul Filin, foarte
]nalt, care se ]ntinde 10 verste.
Pe partea drept[ a Irt`=ului, g`rla Metegorka. }n fa\a ei, pe
malul st`ng, iurtele lui Filin Baskakov. }n fa\a acestor iurte, un
ostrov, la o jum[tate de verst[ de ostrovul Filin.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, la sf`r=itul lumini=ului, se afl[
iurtele ostiacilor Lukianov =i p[=unile lor, la jum[tate de
verst[ de g`rla Metegorka.
Pe aceea=i parte a Irt`=ului, la o verst[ de iurtele Lukianov,
g`rla Martemianka; iar ]n fa\a g`rlei, de cealalt[ parte,
ostrovul Lamba.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, la patru verste de ostrovul
Lamba, ostrovul Obuciakov.
Pe malul st`ng al Irt`=ului, iurtele T`ngalovilor, iar ]n
apropiere de T`ngalovi, iurtele Staroi, la =apte verste de
ostrovul Obuciakov.
22
Pe aceea=i parte a Irt`=ului, la zece verste de iurtele T`n-
galovilor, iurtele Semionkin.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Pentekov, la patru
verste de iurtele Semionkinilor; ]n hotar cu lumini=ul
Semionkin se afl[ iurtele ostiacilor Sotnikov pe partea st`ng[.
De la Semionkin sunt opt verste. }n fa\a iurtelor Sotnikov, pe
partea dreapt[ este un banc de p[m`nt.
}n mijlocul Irt`=ului sunt trei ostroave ale Sotnikovilor:
unul — Angaza, al doilea —Saltravil, iar al treilea — Iartisak.
Din apropierea lor se desface g`rla Sotnikov, la patru verste
de iurtele Sotnikov.
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, la dou[ verste de g`rla
Sotnikov, alte iurte ale Sotnikovilor.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, p`r`ul Pereborka =i nu
departe de p`r`u, pe cealalt[ parte a Irt`=ului, iurte ale
Sotnikovilor la trei verste de cele trei ostroave.
Pe aceea=i parte, bra\ul de r`u Gri=kin, la dou[ verste de
iurtele Sotnikov, iar pe malul drept, iurtele Gri=kin.
Pe malul drept al r`ului Irt`=, mai departe, iurtele
Kolpuhov, la trei verste, iar mai departe de aceste iurte,
r`ule\ul Kolpuhov; iurtele se afl[ l`ng[ ni=te =an\uri s[pate,
dup[ =an\uri, un lac, iar pe o ]n[l\ime deasupra =an\urilor, alt
=an\ mai mic.
23
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, ostrovul Kolpuhovsk, la patru
verste de =an\uri.
Nu departe de ostrov, la o jum[tate de verst[, iurtele
Kolpuhov, iar ]n fa\a iurtelor, pe partea dreapt[, un bra\ de
r`u.
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, g`rla Puriakov, la trei verste de
ostrovul Kolpuhovsk, iar ]n fa\a g`rlei Puriakov, mla=tina
Kolpuhovsk.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Vipolzovka, la trei
verste de g`rla Puriakov.
Pe malul st`ng al Irt`=ului sunt iurtele de var[ ale
calmucilor ]n apropierea ostrovului Kalmukov. }n fa\a
ostrovului este o lunc[ ]ntins[, iar ]n lunc[, un lac =i dincolo
de lac, dealuri ]nalte care se ]ntind de la Tobolsk tocmai p`n[
la Obi. Peste tot cresc p[duri.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, bra\ul de r`u Zaloma, de la
ostrovul Kalmukov la dou[ verste.
}n mijlocul Irt`=ului, dou[ ostroave, la o verst[ de la bra\ul
de r`u Zaloma.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, bra\ul Naderev, l`ng[ bra\,
un lac, la trei verste de bra\ul de r`u Zaloma.
Pe partea dreapt[, ]n fa\a bra\ului de r`u Naderev, satul lui
Artiuh Karlin.
24
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, r`ul Konda care curge dinspre
ora=ul din Siberia Pelim de la mun\ii de piatr[ Verhoturski. De
la g`rla Repolovka sunt dou[ verste.
Pe malul st`ng al Irt`=ului, iurtele Koplinski, care se afl[ la
gura r`ului Konda.
Pe bra\ul de r`u Naderev, partea dreapt[, ostrovul
Mihailov.
Pe partea st`ng[, g`rla Tugutka, la patru verste de iurtele
Kondinski.
}n partea dreapt[ a Irt`=ului, mla=tina Repolovka, la =apte
verste de g`rl[ Tungutka.
Pe aceea=i parte, g`rla Maikusov, la o verst[ de mla=tina
Repolovka.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Etigarka, la dou[ verste
de g`rla Maikusov.
Pe malul st`ng al Irt`=ului, iurtele Baiaznovilor, la o verst[
=i jum[tate de la g`rla Etigarka.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, dou[ g`rle: una Baiaznov,
alta — Komarov, la o verst[ de la iurtele Baiaznov.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Zaostrovka, iar ]n
mijlocul Irt`=ului, ]n fa\a g`rlei, ostrovul Dozrin, la o verst[ =i
jum[tate de g`rla Komarov.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului este un bra\ de r`u =i ]ntre r`u
=i Irt`=, ostrovul Pokoliansk, la o verst[ de ostrovul Dozrin.
25
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, iurtele lui Tamoskin, la patru
verste de ostrovul Pokoliansk.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, un bra\ de r`u, Samarovsk, la
trei verste =i jum[tate de iurtele Tamoskinilor.
Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, g`rla Holodilov, la trei verste
de iurtele Tamoskin.
Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Kazionaia, la o verst[
de g`rla Holodilov =i l`ng[ aceast[ g`rl[, iamul Samarovsk, la
un sfert de verst[. +i la iamul Samarovsk am ajuns la data de 8
mai. Din iam am plecat la data de 10 mai, la ceasurile 3 di-
minea\a. }n fa\a iamului Samarovsk sunt dou[ ostroave.
+i despre iamul Samarovsk se spune c[ aci a fost un
principe ostiac pe care ]l chema Samar; =i se mai pot vedea
]nc[ o cetate cu ]nt[rituri de p[m`nt pe ]n[l\imile dealurilor =i
=an\uri din acea vreme. Mun\ii Samarovskului sunt ]nal\i =i ]n
cerc, av`nd ]n jur cam dou[zeci de verste, nu mai mult.
Mun\ii sunt gola=i, cu mocirle =i b[l\i, cu pietri= =i arbori
nefolositori. Iamul Samarovsk se afl[ pe malul drept al
Irt`=ului =i ]n iam sunt cincizeci de ]ntov[r[=iri ca =i ]n iamul
Demiansk =i au un administrator, fiu de boier, trimis de la
Tobolsk. Este =i o biseric[ a sf`ntului Nicolae. +i la iamul
Samarovsk, pe malul st`ng, ]n fa\a iamului, curge bra\ul de
r`u Kazionaia, care se ]ndreapt[ spre Beriozov. }n fa\[ se v[d
iurtele Bialogorsk. De la iamul Samarovsk p`n[ la Beriozov,
26
doscianicurile plutesc pe adev[ratul r`u Irt`= =i apoi pe Obi,
=ase zile. R`ul Irt`= mai curge de la iamul Samarovsk
cincisprezece verste p`n[ la muntele Bialogorsk. +i acolo se
vars[ Irt`=ul ]n Obi, iar de acolo nu se mai nume=te Irt`=, ci
numai r`ul Obi. +i pentru c[ ]n acest loc se termin[ vestitul
r`u Irt`=, se cade aci s[ facem o descriere deplin[, de unde
]ncep izvoarele r`ului Irt`=, c`te r`uri se vars[ ]n el =i c`te
cet[\i =i altele se afl[ pe malurile sale, despre care se cuvine a
scrie.
DESCRIEREA MINUNATULUI R~U IRT~+
R`ul Irt`= este necunoscut at`t vechilor c`t =i noilor
geografi greci =i latini, deoarece ei nici m[car nu au auzit
despre izvoarele =i despre cursul s[u printre mun\i =i c`mpii,
locuri de ne]nchipuit, nici despre ape, nici despre neamurile
de oameni ce locuiesc pe acolo. +i este adev[rat c[ nici
geografii cei vechi, nici cei de ast[zi, at`t greci, c`t =i latini,
nu =tiu nimic despre acea parte a p[m`ntului care este foarte
]ntins[, de la marea Hvalinsk =i de la \inuturile Astrahanului,
care se afl[ pe r`ul Volga =i p`n[ la marea Oceanului de
Nord =i ]nghe\at, ]ntre r`urile Irt`= =i Obi =i Eniseisk =i
Tungusk =i Lena =i Amur, chiar p`n[ la ]mp[r[\ia chinez[,
unde se afl[ zidul foarte ]nalt =i ]ntins al Kitaiei; nu au
cuno=tin\[ despre \inuturi, despre ape, despre locuitori. +i tot
27
ce au scris ace=tia despre Obi sunt numai n[zdr[v[nii, pentru
c[ sunt doar zvonuri din auzite =i nici unul dintre marii
cunosc[tori nu au fost pe acolo. Tot ceea ce au scris at`t
vechii geografi, c`t =i cei noi, ne arat[ c[ vestitul r`u Obi se
afl[ ]ntre dou[ p[r\i ale lumii — ]ntre Asia =i Europa —, c[
ceea ce este de partea st`ng[ a lui Obi se socote=te Europa =i
ceea ce este de partea dreapt[ a r`ului Obi apar\ine Asiei.
Totu=i, aceast[ ]mp[r\ire este gre=it[, adic[ ceea ce ne arat[ ei
c[ se afl[ ]ntre Asia =i Europa, ]ncep`nd din Marea Alb[ p`n[
tocmai la |arigrad, Marea Neagr[, apoi Marea de Azov, apoi
urm`nd cursul r`ului Don p`n[ la izvoarele sale =i de la
izvoare p`n[ la apropiatul mal al r`ului Obi. Pentru c[ ei cred
c[ de la izvoarele r`ului Don n-ar fi departe p`n[ la malul
r`ului Obi. +i nu =tiu c[ este o distan\[ foarte mare ]ntre
izvoarele r`ului Don =i malul r`ului Obi, distan\[ care ar
putea fi mare cam c`t jum[tate din Europa.
Mai bine ar fi dac[ s-ar ar[ta hotarul dintre Asia =i Europa
pornind de la izvoarele r`ului Don, apoi s[ se duc[ o linie de
la malul st`ng al r`ului Dvina, pe la ora=ul Arhanghelsk =i
p`n[ la ocean; ar fi mai scurt =i mai adev[rat. Dar despre asta
vom ar[ta la descrierea marelui =i minunatului r`u Obi.
+i acum s[ ne ]ntoarcem la descrierea minunatului r`u
Irt`=.
28
Izvoarele r`ului Irt`= pornesc din mun\ii Mongoliei, care se
numesc, ]n limba vorbit[ de ru=i, Kamen. +i din acel loc i se
formeaz[ ob`r=ia din dou[ g`rle: pe una mongolii =i calmucii
o numesc Urenga, pe cealalt[ — Balagan.
Din locul acela nu este departe hotarul ]mp[r[\iei Kitaiei,
iar pe cursul de sus al r`ului Irt`= duce via\[ de nomad tai=a
mongolilor Zuruhtakun. +i din locurile acelea p`n[ tocmai la
hotarul kitailor sunt numai mun\i =i str`mtori pe unde tr[iesc
via\[ de nomazi un neam de mongoli peste care st[p`nesc
mul\i tai=i m[run\i. De la Tobolsk =i p`n[ la ob`r=ia r`ului
Irt`= se poate merge cu b[rci cu fundul plat. +i de la sus-
numitul tai=a Zuruhtakun p`n[ la cel[lalt tai=a mongol,
Irdensulev, se merge =apte zile printre mun\i, pe l`ng[ r`ul
Irt`=. +i de la acest tai=a p`n[ la tai=ala1 celui mai ]nsemnat
tai=a mongol se merge zece zile tot pe l`ng[ r`ul Irt`=.
+i acei mongoli vorbesc limba calmuc[. P[durile =i iarba
sunt pline cu m`l. De la tai=a acela p`n[ la lacul Kizilbas se
mai merge nou[ zile pe l`ng[ r`ul Irt`=. Prin acest lac r`ul
Irt`= trece ca un curent =i nu se amestec[ cu apa lacului =i
apoi, dincolo de lac, ]=i reia cursul s[u.
Apa lacului este limpede, str[vezie, =i sunt pe=ti mul\i =i
alte s[lb[ticiuni. }n lac tr[ie=te o s[lb[ticiune necunoscut[
1 Tai=al[, tai=ale, \inut ]n care r[t[cesc nomazii condu=i de tai=a.
29
care v`neaz[ lebede =i g`=te =i alte p[s[ri, parc[ ar fi un
crocodil; =i s-ar putea s[ fie =i crocodil, numai c[ nu l-a v[zut
nimeni. Lacul se nume=te ]n limba calmuc[ Kizilbas. +i cu
mul\i ani ]n urm[ au venit ni=te oameni de la Tobolsk cu
b[rcile pe ap[ =i au c[utat mic[1, ]ns[ era proast[ =i n-au
]nceput exploatarea.
De la lacul acela =i p`n[ la or[=elul Kontai=elui se merge
patru zile prin preajma r`ului Irt`=; iar cet[\uia este ridicat[
din p[m`nt =i ]n ea sunt dou[ palate cl[dite din c[r[mid[
ars[. Cet[\uia este a=ezat[ ]ntr-un loc ]nfundat ]ntre mun\i. +i
]n acest ora=el tr[iesc lamii calmucilor care sunt slujitorii
idolilor =i bu=tenilor lor ciopli\i. +i ]n tai=al[ se cultiv[ tot felul
de gr`ne irigate, =i toate legumele pe care le cunosc =i ru=ii.
De la aceast[ cet[\uie =i p`n[ la tai=alele tai=ei Senghei =i
ale copiilor lui se merge cinci zile pe l`ng[ r`ul Irt`=.
De la tai=a Senghei p`n[ la g`rla Beska, unde st[p`ne=te
tai=a Ablai, se merge paisprezece zile tot prin apropierea
r`ului Irt`=. G`rla Beska vine din mun\i =i se vars[ tot ]n Irt`=.
Pe acea g`rl[, Ablai-tai=a a cl[dit dou[ palate din c[r[mid[
ars[ ]n locuri ]nt[rite printre st`ncile mun\ilor, iar me=terii i-au
venit din ]mp[r[\ia kitai\ilor, pentru c[ tai=ii mongoli =i
1 Mica, sau „fa\a ferestrei”, cum apare ]n versiunea Sion, se
folosea drept geam (n.t.).
30
kalmuci se supun adesea hanului kitai\ilor =i-i trimit daruri cu
plec[ciuni, pentru c[ acum ]n Kitaia st[p`ne=te un neam de-
al calmucilor =i t[tarilor.
De la g`rla Beska p`n[ la ogoarele buharanilor lui Ablai se
merge dou[sprezece zile pe l`ng[ r`ul Irt`=. +i la tai=a Ablai
se cultiv[ tot felul de legume =i gr`ne irigate: gr`u, orz, mei,
maz[re =i altele. +i au vite multe, de tot felul; agricultorii
buharani au colibe de p[m`nt. +i printre ogoare curge o
g`rli\[ ce se nume=te Karbuga, care vine din mun\i =i se vars[
]n Irt`=; =i multe alte g`rle ale c[ror nume nu sunt cunoscute
se vars[ ]n Irt`=.
De la ogoarele buharanilor lui Ablai p`n[ la lama
calmucilor se merge dou[ s[pt[m`ni, iar r`ul Irt`= r[m`ne pe
st`nga. +i se merge prin mun\i st`nco=i, iar ]n mun\i se afl[
multe tabere ale calmucilor nomazi de-ai lui Ablai-tai=a. Pe
mun\i sunt p[duri de mesteac[n =i de pin. +i unde nu sunt
mun\i, nu sunt nici p[duri, dec`t m[r[cini, r[chiti=, iar apa
lipse=te.
Acel slujitor al idolilor, lama calmucilor, tr[ie=te ]n
apropierea r`ului Irt`=, pe malul s[u st`ng. El =i-a cl[dit dou[
palate din c[r[mid[ ars[, v[ruite. Ogoarele i le cultiv[
buharanii =i recolteaz[ multe gr`ne =i legume.
De la Dolen-karagai p`n[ la Kabal-gasun se merge ]n dou[
zile. Kabal-gasun se spune ]n limba calmuc[, iar ]n limba rus[
31
— palatul de piatr[, din c[r[mid[ ars[. Este o lucrare veche,
p[r[sit[.
De la Kabal-gasun =i p`n[ la Apa-alb[ se merge ]n trei
zile, toate aceste locuri fiind pe l`ng[ Irt`=.
Se nume=te Apa-alb[ fiindc[ pe un bra\ al Irt`=ului apa
curge repede =i este de culoare alb[. Acolo, aproape, l`ng[
r`ul Irt`= se afl[ trei lacuri: dou[ pe dreapta =i unul pe st`nga,
toate cu ap[ s[rat[. }n limba t[tar[ acesta se nume=te lacul
Iam`=. +i aci se sf`r=e=te hotarul Siberiei, iar la aceste lacuri,
]n fiecare an vin din Tobolsk =i din Tomsk =i din alte cet[\i
siberiene c`te treizeci, patruzeci de doscianicuri pentru sare,
pe care o scot din lac ]n stare natural[ ]n timpul postului
Adormirii Maicii Domnului. De la lacul Iam`= p`n[ la r`ul
Irt`= sunt cinci verste, iar ]ntre Irt`= =i lac este un iaz. }n timpul
]n care ru=ii str`ng sarea din lac, se \ine un iarmaroc unde vin
mai multe mii de calmuci =i buharani =i t[tari care fac nego\
cu ru=ii. Ei v`nd cai =i vite =i diferite m[rfuri kitaite.
Iarmarocul dureaz[ trei-patru s[pt[m`ni =i ru=ii scot sare =i
fac nego\ dup[ care se ]ntorc la Tobolsk, iar calmucii =i
ceilal\i — la taberele lor, =i locul acela r[m`ne iar[=i pustiu;
]n acel loc s-ar putea cl[di o cetate l`ng[ Irt`= ori l`ng[ lac.
Se fac multe gr`ne, fiindc[ p[m`ntul este bun, iar drumul pe
apa r`ului Irt`= ]n sus p`n[ la ora=ul Tara se face ]n trei-patru
s[pt[m`ni, iar de la Tara p`n[ la lacul Iam`=, ]n locul de
32
unde se scoate sare, se fac trei-patru s[ptam`ni. De la lacul
Iam`= =i p`n[ la r`u sunt cinci verste, iar de la acea sta\iune =i
de la acel lac s[rat, ]n sus pe Irt`=, tot pe calea apei p`n[ la
lacul Iasak despre care am scris mai sus, cel care se nume=te
]n limba calmuc[ Kizilbas, se ajunge ]n dou[zeci de zile cu
b[rci mici.
De la lacurile s[rate ]n jos pe r`ul Irt`=, p`n[ la cetatea
Tara se merge cu doscianicurile dou[ =i trei s[pt[m`ni.
Venind dinspre lacurile s[rate, pe partea st`ng[ a r`ului lrt`=
se vars[ un r`u mai mare, numit Kam`=lov, care izvor[=te de
departe din lacurile din stepe.
Pe partea dreapt[, ]n josul r`ului Irt`=, ]ntre Tara =i lacurile
s[rate, se afl[ lacul Baraba. }mprejurimile acelui lac =i p`n[
departe l`ng[ cetatea Tomsk se cheam[ \inutul Barabinsk,
unde locuiesc acei t[tari care mai ]nainte au pl[tit tribut =i
]mp[ratului pream[rit =i lui Ablai-tai=a, dar acum pl[tesc doar
m[ritului ]mp[rat. Acei t[tari vorbesc =i limba calmuc[ =i pe
cea t[tar[ =i locuin\ele lor sunt s[pate ]n p[m`nt ca
mormintele =i au cneji =i cet[\i de p[m`nt =i v`neaz[ tot felul
de animale.
De la acel lama, ]n josul apei, pe l`ng[ Irt`=, pe malul
st`ng sunt trei zile de mers p`n[ la g`rla Enkul; =i aceast[
g`rl[ se vars[ ]n Irt`= venind din mun\i.
33
De la g`rla Enkul p`n[ la Dolen-karagai se merge o zi;
Dolen-karagai se spune ]n limba calmuc[, iar ]n ruse=te — la
=apte pini.
De la lacul Baraba, tot ]n josul r`ului Irt`= se merge o
s[pt[m`n[ p`n[ la ora=ul Tara; iar ora=ul Tara se afl[ pe r`ul
Arkark, ]ntr-un loc frumos, la o verst[ de Irt`=. Ora=ul Tara
este mare, are slujba=i mul\i, chiar o=teni, pentru c[ ora=ul se
afl[ la hotarul cu t[tarii.
De la Tara, prin \inutul Barabinsk, p`n[ la cetatea Tomsk
se merge pe un drum de uscat cu pas lini=tit cam o lun[.
De la ora=ul Tara mai jos pe Irt`=, pe partea st`ng[, se
vars[ un r`u mai mare I=im, la jum[tate de distan\[ ]ntre
Tobolsk =i Tara. Pe acest r`u este construit[ cetatea I=imsk. Pe
r`u plutesc b[rci, pe maluri locuiesc mul\i agricultori liberi =i
locurile sunt foarte roditoare, se g[se=te mult pe=te =i sunt
prielnice. Ob`r=ia lui porne=te din stepa prin care trece
drumul dinspre Tobolsk spre ordiile cazacilor =i la buharani.
+i de la Tobolsk p`n[ la r`ul I=im, pe drum de uscat sunt o
sut[ de verste. Mai jos pe Irt`= de la gura r`ului I=im, pe
partea st`ng[ merg`nd spre Tobolsk, se vars[ ]n Irt`= g`rla
Vagai pe care se afl[ cetatea Alba=. De la aceast[ g`rl[, mai
jos pe Irt`=, pe partea dreapt[ se afl[ satul Abalak. Acolo este
o biseric[ a Preasfintei N[sc[toare de Dumnezeu, cu o icoan[
f[c[toare de minuni, c[reia i se spune Abalak.
34
De la satul Abalak, nu mai departe de dou[ verste, curge o
g`rl[ mic[ numit[ Sibirka; =i de la aceast[ g`rl[ au fost
numite =i locurile =i ]mp[r[\ia Siberiei, fiindc[ ]n apropierea
g`rlei se afl[ o cet[\uie pustie =i meterezele lui Kuciuma, \arul
Siberiei, care domnea ]n vremea aceea c`nd a venit Ermak ]n
Siberia; iar locul acela este foarte ]nt[rit. Este =i un ostrov,
numai c[ ast[zi e pustiu. Doar t[tarii din Tobolsk, spre a-=i
aminti de credin\a lor adev[rat[, vr[jitoreasc[, care a re]nviat
de cur`nd, au reparat templul ]n care merg s[-=i fac[
rug[ciunea dup[ credin\a lor neadev[rat[.
De la locul acela, plutind pe Irt`= ]n jos, pe partea st`ng[,
la dou[ verste =i jum[tate de Tobolsk, se vars[ ]n Irt`= marele
r`u Tobol ale c[rui ob`r=ii pornesc din mun\ii Verhotursk,
care pe limba rus[ ]nseamn[ Centura de piatr[, pe eline=te
Ori Ritheia ke Iperborea, iar pe latine=te Montes Ritheice
Hyperborei, ceea ce ]nseamn[ mun\ii Riteei cei mai de sus
din nord. Printre izvoarele r`ului Tobol, de la Tobolsk
porne=te un drum p`n[ ]n apa Astrahanului, printre taberele
calmucilor Diuber\k, prin ora=ul buharan Iurghenci =i pe
al[turi de taberele Iurlukovilor, pe care se merge cale de patru
luni peste r`ul Iaik; de-a lungul drumului sunt multe g`rle =i
lacuri, dar nu e cu putin\[ s[ le descriem pe toate.
Pe r`ul Tobol se afl[ cetatea Tarhansk =i multe gospod[rii
agricole libere, iar p[m`ntul este foarte roditor. De la Tobolsk
35
p`n[ la gura r`ului Tavda se merge trei zile pe malul drept al
r`ului Tobol ]n sus. Iar pe r`ul Tavda, cu doscianicurile se
plute=te ]n sus p`n[ la ora=ul Pelim, ]n =aisprezece zile. R`ul
Tavda este m[ri=or, curge tot din mun\ii Verhotursk =i pe
malurile lui sunt multe slobozii. T[tarii duc via\[ nomad[,
locurile fiind foarte roditoare. }n apropierea ora=ului Pelim se
vars[ ]n Tavda r`ul Lelia.
De la Tobolsk ]n sus pe r`ul Tobol la o sut[ de verste, prin
malul st`ng se vars[ ]n Tobol r`ul Tura, care nu este chiar a=a
mic. R`ul Tura curge tot din mun\ii Verhotursk, pe l`ng[
ora=ul Verhotursk. Mai jos de ora=, tot ]n Tura se vars[ dinspre
partea dreapt[ r`ul Salda. Nu departe de acesta, tot pe partea
dreapt[, se vars[ ]n Tura r`ul Taghil, iar mai jos, tot pe partea
dreapt[, se vars[ r`ul Plevakva, r`ul Reaj, r`ul Irbig, r`ul
Tim=a, care toate izvor[sc din lacuri din mun\i =i se vars[ ]n
Tura, iar Tura ]mpreun[ cu ele — ]n Tobol. }n preajma
acestor r`uri =i printre ele se afl[ multe gospod[rii libere =i
multe sate mari, ai c[ror locuitori cultiv[ gr`ne, c[ci
p[m`ntul e foarte roditor. Din aceste slobozii pleac[
doscianicurile pe r`ul Tura, apoi pe Tobol =i pe Irt`= ]n fiecare
an la Tobolsk, pentru slujba=i, cu gr`ne.
+i tot de la Tobolsk, tot pe r`ul Tobol ]n sus, mai departe
de gurile r`ului Tura, se vars[ ]n Tobol un r`u m[ri=or, Iset,
care curge dintr-un lac din mun\ii Verhotursk. }n acest r`u Iset
36
se vars[ tot din lacuri din mun\i r`ul Tecea, r`ul Miias,
dinspre partea st`ng[, tot a=a r`ul Irtia=, r`ul Sinara. }n
preajma acestor r`uri rodesc tot felul de gr`ne, iar pe r`ul Iset
plutesc doscianicurile spre Tobolsk.
Toate aceste ape despre care am scris mai sus se vars[ ]n
r`ul Tobol =i apoi curg ]mpreun[ ]n Irt`=. R`ul Tobol se vars[
]n Irt`= chiar sub ora=ul Tobolsk, pentru c[ Tobolskul este
construit chiar pe malul r`ului pe un podi=, l`ng[ \[rmul
r`pos, care este foarte ]nalt. Acest mal r`pos se ]ncepe de
departe, din stepe, din locuri pustii =i necunoscute, apoi se
apropie de r`ul Irt`= =i uneori devine chiar malul r`ului, iar
alteori se dep[rteaz[ ca la gurile r`ului Irt`= unde se vars[ ]n
Obi, fiind mereu pe dreapta Irt`=ului. Dup[ aceea, se apropie
de malul drept al r`ului Obi, alteori se ]ndep[rteaz[, dar
al[turea cu Obi ajunge chiar p`n[ la ora=ul Tomsk, chiar ]n
stepele =i pustiurile calmucilor. Siberienii spun, ca o vorb[
popular[, c[ acest mal r`pos se ]ntinde peste tot p[m`ntul =i-l
numesc Kriaj, t[tarii ]i spun Ka=, iar ostiacii — Vong. +i ]ntr-
adev[r, malul acesta r`pos este asemenea unui deal, ]n multe
locuri este foarte ]nalt =i cresc pe el mul\i copaci de tot felul =i
multe ierburi =i s-ar putea g[si ]n el mult minereu acolo unde
se ]ndep[rteaz[ ]n step[. }n ce prive=te v`n[toarea, pe el
tr[iesc multe s[lb[ticiuni: mul\i samuri =i vulpi =i multe alte
animale. +i este mare mirarea c[ de-a lungul r`urilor Obi =i
37
Irt`= =i Ket nu sunt nici mun\i, nici movile =i peste tot este loc
]ntins, ]n afar[ de acest mal r`pos numit Kriaj, care se ]ntinde
asemenea unei centuri =i se l[rge=te ]n tot \inutul, desp[r\ind
r`uri =i lacuri.
Acum vom l[sa dealul sau malul r`pos Kriaj =i ne vom
]ntoarce iar[=i la descrierea r`ului Irt`= =i a ora=ului Tobolsk,
a=ezat pe malul s[u. +i pentru c[ am f[cut ]n ]ntregime
descrierea de la izvoarele sale p`n[ ]n capitala Siberiei, ora=ul
Tobolsk — a=a cum am ar[tat mai ]nainte —, acolo unde r`ul
Irt`= se vars[ ]n marele r`u Obi printr-o gur[ larg[, dincolo de
iamul Samarovsk, la cincisprezece verste mai jos, la
Bialogorsk, de unde nu se mai nume=te Irt`=, ci Obi p`n[ la
v[rsarea ]n ocean, de aceea vom mai scrie ]nc[ pu\in despre
el: cum arat[ p`n[ aici, ce neamuri tr[iesc pe malurile lui, c`t
pe=te are, c`t este de ad`nc, c`t este de lung, precum =i altele
ce \in de aceast[ treab[. Dup[ aceea, sf`r=indu-se descrierea
lui, vom ]ncepe s[ scriem despre ora=ul Tobolsk =i despre
diferitele drumuri care pornesc de la Tobolsk spre alte \inuturi
=i despre altele ce se afl[ pe acolo.
R`ul Irt`= nu are =i un alt nume rusesc, pentru c[ a=a se
nume=te ]n limba t[tar[, =i nu ]n cea rus[. +i nu numai Irt`=ul
nu are nume rusesc, dar =i Tobol, =i Tura, =i alte r`uri din
Siberia sunt numite =i de c[tre ru=i cu acele nume cu care
erau numite mai ]nainte de cucerirea Siberiei, de c[tre
38
b[=tina=i, nume date de t[tari sau de ostiaci. Astfel, r`ul Irt`=
=i-a primit numele de la t[tari, deoarece Kucium, hanul
t[tarilor, st[p`nea \inutul Irt`=ului p`n[ departe nu numai
peste t[tari, peste ostiaci =i peste al\i localnici, nu numai din
\inutul Irt`=ului, ci =i pe r`ul Obi =i alte \inuturi siberiene. +i
a=t[zi, cu toate c[ t[tarii tr[iesc ]n supu=enie, totu=i un mare
num[r de popoare de acolo \in de credin\a lor =i tr[iesc pe
malurile r`ului Irt`= =i ale altor r`uri. +i aceast[ credin\[
neadev[rat[ mahomedan[ se ]ntinde nu numai peste
]mp[r[\ia Siberiei, dar =i p`n[ ]n \inutul buharanilor =i p`n[ ]n
India domne=te aceast[ credin\[ nevrednic[.
+i de la ob`r=iile Irt`=ului, cum am scris mai sus, pe
am`ndou[ malurile sale tr[iesc felurite neamuri de mongoli =i
mai jos de ace=tia — neamuri de calmuci, dintre care unii
locuiesc ]n case stabile, iar al\ii duc via\[ nomad[, oprindu-se
temporar ]n preajma Irt`=ului. Dup[ calmuci, mai jos pe Irt`=
locuiesc t[tari, amesteca\i cu ru=i, p`n[ la ora=ul Tobolsk =i
de la Tobolsk mai departe p`n[ la iamul Demiansk. +i din
acel loc ]ncep s[ locuiasc[ ]n preajma Irt`=ului un neam
vechi — al ostiacilor1. Ei tr[iesc amesteca\i cu ru=i p`n[ la
Bialogorsk, unde se termin[ Irt`=ul =i se vars[ prin gurile sale
]n r`ul Obi.
1 }n limba lor, ostiacii ]=i zic ei ]n=i=i kandaiaki (n.a.).
39
Ostiacii ]i spun r`ului Irt`= Saga=udj, adic[ apa neagr[,
deoarece se deosebe=te de Obi care are apa alb[ =i tulbure. +i
acolo la gurile Irt`=ului este un templu mare al idolilor lor.
Dar despre neamul ostiacilor =i despre credin\a lor vom scrie
mai pe larg la descrierea r`ului Obi, fiindc[ ei tr[iesc mai
mult pe r`ul Obi =i pe Ket dec`t pe alte r`uri.
+i acum s[ ne ]ntoarcem la Irt`=. Pe malurile Irt`=ului
locuitori sunt neamurile pe care le-am numit mai sus. Pe
malurile Irt`=ului sunt p[duri din care unele sunt ale
sloboziilor, iar departe c[tre izvoarele lui sunt mun\i st`nco=i,
unii ]mp[duri\i, al\ii gola=i. Dup[ acestea este o step[ ]ntins[,
nisipoas[. Apoi urmeaz[ alt[ p[dure care se ]ntinde =i pe r`ul
Obi =i prin ]ntreaga ]mp[r[\ie a Siberiei, tocmai p`n[ la
ocean; p[dure prea cunoscut[ =i foarte ]ntins[ care este
numit[ de geografi ]n limba elin[ Erkinios ili, iar pe latine=te
Ercinios silva, adic[ „p[durea Erciniului”. Aceast[ p[dure se
]ntinde din preajma \[rmului oceanului p`n[ ]n \inuturile
nem\ilor =i fran\uzilor =i mai departe, dac[ nu peste ]ntreg
p[m`ntul. De aceea, este cea mai mare p[dure de pe p[m`nt
=i cea mai cunoscut[ de to\i geografii, cu toate c[ nic[ieri nu
este at`t de ]ntins[ =i de mare ca ]n ]mp[r[\ia Siberiei. Ea este
=i s[la=ul =i locul de ba=tin[ al feluritelor s[lb[ticiuni care nu
mai tr[iesc nic[ieri altundeva pe lume, mai cu seam[ samuri,
40
care ]n limba siberian[ se numesc odine\i. Dar despre samuri
vom scrie cu am[nun\ime pe alte foi.
Pe Irt`= =i pe Obi bat mai ales v`nturile dinspre nord,
pentru c[ ]mp[r[\ia Siberiei se afl[ chiar l`ng[ Polul Nord.
}n apa Irt`=ului sunt multe feluri de pe=ti, mai ales nisetri,
ceg[ =i alte soiuri ]n afar[ de moruni; de aceea =i locuitorii de
pe malurile acestui r`u se hr[nesc mai mult cu pe=te. De la
izvoare =i p`n[ la lacul Iam`=, cursul Irt`=ului este repede, dar
nu at`t de ad`nc; de la lacul Iam`= p`n[ la gurile lui unde se
vars[ ]n Obi, curge lini=tit, dar este ad`nc de nu mai pu\in de
zece st`njeni =i chiar p`n[ la treizeci =i mai mult. I[\imea sa
de-a curmezi=ul ar fi de cinci sute de st`njeni =i mai mult, mai
ales dincolo de ora=ul Tobolsk. Acum s[ ne oprim =i s[ scriem
=i despre lungimea lui, care se m[soar[ tocmai din locurile
cele mai de miaz[zi de la izvoarele Irt`=ului. A=a cum arat[
geografii, izvoarele lui ar porni de la gradul sau paralela 40,
curge p`n[ la paralela 63 =i mai departe. +i, dac[
recunoa=tem pentru fiecare grad optzeci de verste, a=a cum
arat[ geografii, ar ]nsemna c[ lungimea i-ar fi de-a dreptul o
mie opt sute de verste, dar socotind =i locurile sucite, ar fi de
patru mii de verste. Totu=i, cu toate c[ este un r`u tot at`t de
mare =i de ]nsemnat ca =i Dun[rea, geografii — din ignoran\[
— nu spun nimic despre el, ba mai mult, nici nu-l amintesc.
41
Ora=ul Tobolsk este construit pe malul r`ului Irt`= pe un
loc ]nalt deasupra r`pei, loc foarte frumos, =i are multe
biserici ale Domnului =i multe gospod[rii. Locuitorii tr[iesc ]n
ora=ul de sus; de asemenea, sub coast[ este un t`rg mare ]n
care locuiesc mul\i ru=i =i t[tari. Din Tobolsk porne=te o
mul\ime de drumuri care duc spre buharani =i spre alte \[ri.
De la Kazan este un drum care trece pe l`ng[ Tiumen =i Ufu,
drum de o lun[. De la Tobolsk ]n sus, pe Irt`=, p`n[ la gura
r`ului I=`m, apoi pe malul drept al I=`mului, peste g`rla
Torga, p`n[ la st`nca lui Olotov, se merge trei s[pt[m`ni, iar
de la st`nca lui Olotov p`n[ la g`rla K`nd`rli se face cale de
patru s[pt[m`ni, de la g`rla K`nd`rli p`n[ la g`rla Cioia cale
de trei zile, iar de la Cioia p`n[ la ordia cazacilor la ora=ul
Suzan, cale de dou[ zile. De la Suzan la ora=ul Savran se
merge dou[ zile =i de la Savran la ora=ul cel mare Iusov, unde
locuie=tete \arul lor, este cale de o jum[tate de zi.
De la Tobolsk porne=te un drum spre India prin \inuturile
ordiei cazacilor =i prin Buhara. +i p`n[ ]n India, merg`nd
negustore=te, se face o jum[tate de an ]n susul r`ului Tobol pe
malul dinspre r[s[rit, urm`nd malul dinspre apus al r`ului
Iaik, pe sub muntele Aral =i apoi ]n jos, observ`nd muntele
Aral pe m`na st`ng[. La izvoare ]n r`ul Iaik se vars[ dinspre
partea dreapt[ r`ul Iuriuk-Samar =i mai jos se vars[ Trugun-
Samar =i mai jos de Trugun se vars[ Kam`=-Samar, m[i jos de
42
Kam`= se vars[ Djunghil-Mei=oi, mai jos de Djunghil —
Srednei; =i mai jos se vars[ marele Djunghil. Pe partea
dreapt[, mai jos de muntele Aral, ]n Iaik se vars[ r`ul Vor
dinspre mun\ii Uraka =i Iaikul se vars[ ]n marea Hvalinsk; dar
c`te alte r`uri se vars[ ]n Iaik =i despre asta s-a ar[tat ]n h[r\ile
Moscovei. Tot din mun\ii Uraka izvor[=te =i r`ul Irg`z care
curge spre r[s[rit =i se vars[ ]n lacul Akba=l]. Tot ]n acest lac
se vars[ =i r`ul Irghen =i altul, Iuruk-Irg`z, ]n \inutul
buharanilor. +i tot ]n \inutul buharanilor curge dinspre r[s[rit
r`ul S`r =i se vars[ ]n lacul Sinoe. }n r`ul S`r se vars[ pe
partea dreapt[ r`ul K`nd`rli venind dinspre ordia cazacilor,
iar ]n r`ul K`nd`rli se vars[ r`ul Cioia. }n \inutul ordiei
cazacilor se afl[ lacul Koli, ]n care se vars[ r`ul K`nd`rli. }n
K`nd`rli se vars[ r`ul Sars. Pe r`ul S`r (Sars`riu) ]n jos, de la
r`ul K`nd`rli, sunt o sut[ cincizeci de verste p`n[ la ora=ul
buharan Ias`rban. Mai jos este ora=ul Turkostan la nou[
verste, mai jos de Turkostan ora=ul Arkaza, mai jos de Arkaza
cu =aizeci de verste, ora=ul Ingurgan, mai jos de Ingurgan cu
=aptezeci de verste, Akkurgan. Mai jos de Akkurgan cu o sut[
zece verste, pe malul drept al r`ului S`r, se afl[ ora=ul Sairak.
Mai jos de Sairak, la o sut[ =aizeci de verste este ora=ul
Ta=k`n. Mai jos de acel ora=, r`ul S`r se vars[ ]n lacul Sinoe.
Din lacul Sinoe porne=te r`ul Arzan, care se vars[ ]n marea
Hvalinsk. Iar ]n r`ul Arzan se vars[ r`ul Amedaria.
43
Toate aceste ora=e buharane se afl[ sub st[p`nirea a
diferi\i hani, =i din acele ora=e se porne=te cu nego\ ]n Siberia
=i ]n Kitaia, =i aceia=i buharani se duc =i fac nego\ =i la
Moscova.
Despre ora=ul Tobolsk =i despre drumurile care pleac[ din
el am scris destul; =i acum iar[=i s[ ne ar[t[m c[l[toria
noastr[.
De la iamul Samarovsk am plutit dou[ verste pe r`ul Irt`=
]n josul apei. Pe urm[, am plutit pe un bra\ al r`ului Obi, care
se desparte de departe din Obi =i se vars[ ]n Irt`= =i curge
]mpreun[ cu acesta p`n[ la Bialogorsk cam cincisprezece
verste de la iamul Samarovsk, iar acolo se reune=te cu Obi =i
se vars[ ]mpreun[ ]n mare. Acel bra\ al lui Obi se nume=te
Nevuleva Mare. Este =i alt bra\ al r`ului Obi mai la dreapta de
iam, care se nume=te Nevuleva Mic[, dar acesta se desparte
de Nevuleva Mare. +i de la v[rsarea bra\ului Nevuleva Mare,
am ]nceput S[ plutim ]mpotriva apei, av`nd partea lumii Asia
c[tre r[s[rit, spre dreapta, l[s`nd cealalt[ parte a lumii Europa
spre apus, la st`nga. Pe malul drept al bra\ului Nevuleva Mare
este o g`rl[ care se vars[ la gura bra\ului Nevuleva Mic[.
}ntre Nevuleva Mare =i cea Mic[ se face un ostrov mare. +i de
la acest ostrov p`n[ la gurile Irt`=ului sunt cam cincisprezece
verste.
44
+i plutind ]n miez de noapte pe dinaintea acelor locuri, pe
Nevuleva Mare ne-au ]nt`mpinat sloiuri de ghea\[ venite din
r`ul Obi care ne-au ]nt`rziat dou[ zile =i jum[tate; =i din nou
am pornit.
Pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva este o g`rl[, Uzin, ]n
fa\a ostrovului Mekinin, iar pe aceea=i parte, ]n fa\a ostrovului
Mekinin, alt bra\ de r`u.
Pe aceea=i parte a bra\ului de r`u Nevuleva, mai jos de
ostrovul Mekinin, este g`rla Anikin, iar ]ntre bra\ul de r`u =i
g`rl[, este ostrovul Anikin.
}n fa\a ostrovului Anikin, la mijlocul bra\ului Nevuleva
este alt ostrov.
Pe partea dreapt[ a bra\ului Nevuleva sunt iurtele
Sap=inilor, la dou[ verste =i jum[tate de ostrovul Mekinin.
Tot pe partea dreapt[ a bra\ului de r`u Nevuleva este
malul r`pos Sap=in =i ]n fa\a lui, pe cealalt[ parte, o g`rl[, la o
verst[ de iurtele Sap=inilor. Mai sus de malul r`pos este o
g`rl[ care se vars[ ]ntr-o mla=tin[.
Pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva se desface din acesta
alt bra\, la dou[ verste de r`pa Sap=in. Pe aceea=i parte, mai
sus de acel bra\, sunt iurtele Sap=in.
Pe aceea=i parte st`ng[ a bra\ului Nevuleva porne=te alt
bra\ de r`u care se vars[ ]n Obi, la o jum[tate de verst[ de
45
iurtele Sap=in. Mai sus de acel bra\ cu un sfert de verst[, este
o g`rl[.
C[tre partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva se afl[ un ostrov,
Medvej =i, mai sus de ostrov, r`pa Medvej. Sub r`p[, alt bra\,
Medvej, la dou[ verste dep[rtare.
Tot pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva sunt iurtele
Talimkov, la cincispcezece verste de ostrovul Medvej. De la
iurtele Talimkov porne=te bra\ul Sal`mskul cel Mic, care se
vars[ ]n Obi.
Pe partea dreapt[ a bra\ului Nevuleva, mai sus de r`pa
Medvej, la patru verste, este un ostrov =i ]n fa\a ostrovului o
g`rl[ care se varsa ]n Obi.
Pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva este o g`rl[ la o
jum[tate de verst[ de ostrov.
Tot pe partea st`ng[ a bra\ului, mai sus, este o g`rl[.
Tot pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva, la o verst[ de
iurtele Talimkov, iazul Sospas.
Pe partea dreapt[ a bra\ului, ]nainte de a ajunge la r`ul
Obi, la confluen\[, la cinci verste de iazul Sospas, este alt iaz.
De la data de 13 mai am stat la gura bra\ului Nevuleva Mare
din pricina ghe\ii, p`n[ ]n ziua de 15 mai. La gura bra\ului
Nevuleva Mare, la col\ul de sus, spre marginea cealalt[ a
r`ului Obi, la trei verste dep[rtare este un ostrov. De aici
porne=te din marele r`u Obi bra\ul Nevuleva Mare. +i de aici
46
am ]nceput s[ plutim pe r`ul Obi ]mpotriva cursului apei. Aici
este o treime din drum de la iamul Samarovsk, iar p`n[ la
Surgut mai sunt dou[ treimi.
La 15 mai am pornit cu p`nzele ]ntinse pe r`ul Obi =i, ]n
aceea=i zi, trec`nd de confluen\[, am oprit ]n largul r`ului
Obi dou[ ceasuri din pricina ghe\ii =i apoi am pornit iar[=i.
Pe partea st`ng[ a lui Obi este un ostrov la trei verste de
gura bra\ului Nevuleva. Pe aceea=i parte a lui Obi, mai sus cu
un sfert de verst[ de la ostrov, este g`rla Zaostrovka.
Pe partea dreapt[ a lui Obi, la o verst[ de Zaostrovka, este
r`ul Marele Sal`m, care vine dinspre mun\i =i din lacurile cele
mari.
}n fa\a r`ului Sal`m se afl[ matca veche a lui Obi,
cunoscut[ sub numele de Liuk-pan.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi se deschide gura de sus a
m[tcii vechi a lui Obi, Liuk-pan, la cinci verste de gura de
jos.
Pe partea dreapt[ a lui Obi este iazul Celi=cev, la o verst[
de gura de sus a lui Obi cel Vechi. Tot pe partea dreapt[ a lui
Obi, la cinci verste dep[rtare de Celi=cev, este alt iaz, tot
Celi=cev.
Pe partea st`ng[ a lui Obi, ]n fa\a iazului Celi=cev este alt[
g`rl[ Zaostrovka.
47
Spre partea dreapt[ a lui Obi este un ostrov, iar ]n fa\a
ostrovului, pe partea st`ng[ este o g`rl[, de la Zaostrovka la
dou[ verste. Pe partea dreapt[ a lui Obi este hele=teul Balina-
Kuriia, care se vars[ ]n mla=tin[, la dou[ verste de ostrov.
Pe partea st`ng[ a lui Obi, iazul Dunin, la dou[ verste de
Kuriia.
Pe partea st`ng[ a lui Obi este o g`rl[, la o verst[ de la
iazul Dunin.
}n ziua de 16 mai ne-am oprit din pricina ghe\ii =i am
pornit la data de 20 mai, fiindc[ ne-au ]mpiedicat sloiuri
groase care ie=eau din Obi, mari ca mun\ii. Pe r`ul Obi, la
confluen\a numit[ Seliarsk, sunt trei ostroave ]n fa\a c[rora se
afl[ trei bra\e de r`u cunoscute tot sub numele de Seliarsk.
Aceste insule se afl[ ]n mijlocul r`ului Obi, iar bra\ele de
r`u, pe partea dreapt[. }n fa\a insulelor, tot pe partea dreapt[
este un lac, iar c[tre col\ul de mai sus, de unde ]ncepe
confluen\a Seliarsk, este un ostrov mai apropiat de malul
drept.
Pe partea st`ng[ a confluen\ei Seliarsk este =i bra\ul de r`u
Seliarsk. Pe l`ng[ malul acestui bra\ sunt ni=te iurte ale
ostiacilor. Confluen\a Seliarsk =i bra\ul Seliarsk ]nsumeaz[
cam treizeci de verste. Pe partea st`ng[ a lui Obi este iazul
Mugalatka, la o verst[ de la confluen\[, iar ]n fa\a iazului,
48
spre partea dreapt[, se afl[ ostrovul Mugalatkov. Pe malul
st`ng al iazului se afl[ un lac.
Pe partea dreapt[ sunt dou[ iazuri care se vars[ ]n r`ul
Marele Sal`m, la opt verste de ostrovul Mugalatkov. Pe
aceea=i parte, nu departe de iaz, se afl[ un ostrov mare.
Pe partea st`ng[ se afl[ iazul Beriozov, la =ase verste de
cele dou[ iazuri ar[tate mai sus; ]n fa\a acestui iaz Beriozov,
se afl[ un ostrov mare pe partea dreapt[. +i p`n[ la Obi se
merge pe iazul Beriozov cinci verste. Mai sus de acest iaz
Beriozov, pe partea st`ng[ a lui Obi, este bra\ul S`tomin. De
la bra\ul S`tomin p`n[ la Obi-Iugansk sunt trei verste, iar Obi-
Iugansk se formeaz[ din malul drept al r`ului Obi.
+i merg`nd ]n sus, se face din r`ul Obi un grind unde se
desparte r`ul ]n dou[ bra\e: Obi cel Mare =i Obi-lugansk =i
]ntre ele — un ostrov mare. Iugansk-Obi =i Obi cel Mare se
re]nt`lnesc mai sus de Surgut =i de cele trei confluen\e; iar pe
l`ng[ Obi-Iugansk tr[iesc ostiaci pe malul din dreapta.
Pe partea st`ng[ a lui Obi-Iugansk este un iaz numit tot
Iugansk =i ]ntre iaz =i Obi-Iugansk se formeaz[ un ostrov. Obi-
Iugansk se desface ]n dou[ =i ]ntre cele dou[ bra\e se
cuprinde un ostrov, la patru verste de ostrovul iazului
Iugansk. Obi-Iugansk mai curge trei verste =i din el se desface
un iaz care se vars[ ]n Obi cel Mare. +i de la Obi-Iugansk
p`n[ la Obi cel Mare se merge pe iaz =ase verste, iar Obi-
49
Iugansk se desface spre partea dreapt[, =i Obi cel Mare, spre
st`nga. L[s`nd acest iaz, am navigat pe Obi cel Mare cam o
jum[tate de verst[ de la iaz =i am p[r[sit bra\ul de r`u; ]ntre
acestea este un ostrov mare. R`pa Krasnoiar se ridic[ pe
partea st`ng[ a lui Obi, de la iazul care se vars[ ]n Obi cel
Mare cam la =ase verste; =i se nume=te Krasnoiar pentru c[
de-a lungul malului lui Obi cel Mare arat[ ca un deal pe care
sunt p[duri ]ntinse de pin, mesteac[n =i al\i copaci.
}n fa\a acelui iaz sunt dou[ ostroave mici, =i iazul m[soar[
cam trei verste. Pe acest iaz am ie=it ]n Obi cel Mare pe care
am mers apoi cam o verst[ p`n[ la alt ostrov, dar cum se
nume=te acela, nici oamenii de la iam nu =tiu. Pe l`ng[ acest
ostrov curge bra\ul Tunder pe partea st`ng[ merg`nd ]n sus,
iar pe partea dreapt[ se las[ Obi cel Mare.
De la ostrov am mers cam cinci verste pe acest bra\
Tunder. Pe el sunt multe ostroave =i g`rle, dar ]n ostroave nu
se v[d prea multe iurte de ostiaci.
Merg`nd ]n sus pe bra\ul Tunder, la gura dintre bra\ul
Tunder =i Obi cel Mare, spre partea dreapt[ este un ostrov. La
acel ostrov bra\ul Tunder se une=te cu Obi cel Mare ]n largul
Baturin.
Pe partea dreapt[ a lui Obi cel Mare este o p[dure mare
de pin. +i de la acest codru ]ncepe balta largului confluen\ei
50
Baturin pe Obi cel Mare. +i ]n aceast[ balt[ Baturin se afl[ un
ostrov nu prea mare, la o verst[ de drum de bra\ul Tunder.
}n mijlocul lui Obi cel Mare se afl[ o insul[ la nu mai mult
de patru verste de ostrovul ar[tat mai sus; iar de la ostrovul
din mijloc p`n[ la a treia insul[, tot ]n balta Baturin, sunt =ase
verste.
Pe partea dreapt[ este iazul Mitrofan, la unsprezece verste
de la izvor.
}ntre Obi =i iazul Mitrofan este un ostrov, iar ]n ostrov se
afl[ o p[dure de cedri, s[lcii =i mesteceni.
Din iazul Mitrofan se desprinde o g`rli\[ c[re se vars[ ]n
Obi, iar ]ntre ele este un ostrov.
Din iazul cel mare Mitrofan spre st`nga, un iaz mic, la
dou[ verste de la ostrovul ar[tat mai sus. }ntre Obi =i iazul
Mitrofan este un ostrov.
Pe partea st`ng[ este iazul Kuciumov, la cinci verste de
iazul cel mic Mitrofan. Iar iazul cel mic Mitrofan are p`n[ la
Obi =apte verste.
+i ajung`nd la Obi, pe partea st`ng[ este un iaz care se
vars[ ]n iazul Mitrofan la dou[ verste mai ]nainte de gura
acestuia.
Pe partea st`ng[ a lui Obi, la dou[ verste de iazul amintit
este alt iaz.
51
Din acest loc Obi se desface ]n dou[: unul se nume=te cel
Vechi =i cel[lalt cel Nou. Cel Nou ]n partea dreapt[, iar cel
Vechi ]n partea st`ng[.
}n fa\a lui Obi cel Vechi este un bra\ de r`u. +i ]ntre Obi
cel Vechi =i Obi cel Nou este un ostrov.
Pe partea st`ng[ a lui Obi cel Vechi, la trei verste de
Ostrov, se desface un bra\, Z`rnov, care dup[ cinci verste se
vars[ tot ]n Obi cel Vechi.
Pe partea st`ng[ a lui Obi cel Vechi sunt dou[ iazuri: unul
secat =i cel[lalt plin cu ap[, la dou[ verste de la bra\ul de r`u.
Tot pe partea st`ng[ este bra\ul Utopl`ia — r`pa Surgut,
care \ine cinci verste =i pe care cre=te o p[dure de pini, cedri
=i alte soiuri de lemn.
Pe partea st`ng[, dincolo de r`pa Surgut, g`rla Cerna.
La Surgut am ajuns ]n ziua de 23 mai. Surgut este a=ezat
deasupra malului r`pos al lui Obi, pe partea st`ng[. +i se
spune c[ acolo, c`ndva, ar fi fost ordia ostiacilor pagi.
}n fa\a Surgutului este un bra\ de r`u cu un ostrov, iar mai
jos de Surgut, pe partea dreapt[, se vars[ ]n Obi cel Mare
g`rla Surgut de la care =i ora=ul Surgut se nume=te astfel.
52
Ora=ul Surgut a fost cel dint`i ridicat dup[ Tobolsk1, mai
]naintea celorlalte ora=e din Siberia, pentru c[ ]n jude\ul
Surgut tr[iau mai mult de dou[ mii de ostiaci. +i pentru a
c`=tiga supu=enia lor =i pentru a str`nge de la ei birul, ora=ul a
fost cl[dit pe un mal frumos, pe marginea lui Obi; s-a cl[dit =i
o cetate unde tr[ie=te voievodul trimis de la Moscova
]mpreun[ cu mul\i slujba=i. La Surgut nu cresc gr`ne din
pricina gerului mare =i a locurilor mocirloase, ]ns[ se prinde
foarte mult pe=te care se schimb[ cu gr`ne2.
Din Surgut3 am plecat la data de 24 tot pe r`ul Obi. Pe
partea st`ng[ este g`rla Bordaka, nu la mare distan\[ de
Surgut.
1 Mai ]nainte de anii ’70 din Surgut s-au trimis slujba=i ]n toate
ora=ele Siberiei: ]n Tomsk, Eniseisk =i altele, pentru c[ ]n Surgut erau
prea mul\i slujba=i (n.a.). 2 De la Surgut p`n[ la a=ez[rile de iarn[ ale torgu\ilor, pe lacuri
=i pe drum de uscat peste volok se merge =ase s[pt[m`ni. De la
a=ez[rile de iarn[ p`n[ la ora=ul de l`ng[ marea Mangazei se merge
zece zile ]n jos pe r`ul Taz (n.a.). 3 }n jurul Surgutului, pe malul apelor sunt \inuturile st[p`nite de
ostiaci: pe r`ul Iugan trei raioane, pe r`ul Balik un raion, pe r`ul Pim
un raion, pe r`ul Traviugan tot unul =i ]n total pe meleagurile din
preajma Surgutului sunt unsprezece raioane. }n fiecare raion tr[iesc
c`te 40, 50, 60, 70, 80 de oameni, nu mai mul\i (n.a.).
53
Din g`rla Bordaka,se desprinde un iaz care se vars[ ]n
Obi, iar ]n fa\a iazului este un ostrov mare, la cinci verste de
ora=. Acest ostrov este a=ezat ]ntre Obi cel Mare =i Obi-
Iugansk.
}n fa\a ostrovului este g`rla Cerna care se vars[ ]n Obi,
ie=ind din mocirl[ mai jos de ora=ul Surgut.
}n partea st`ng[ a r`ului Obi este ostrovul Men=ikov.
}n mijlocul apei, ]n r`ul Obi se afl[ ostrovul Svin, ]n
dreptul ostrovului Men=ikov, la opt verste de ostrovul Materik.
Tot ]n mijlocul lui Obi este ostrovul Utiaci la trei verste de
ostrovul Svin.
Pe partea st`ng[ se afl[ r`ul Poceakui, la trei verste de
g`rla Cerna. }n acest r`u Poceakui se vars[ r`ul Traviugan, iar
]n fa\a acestuia este ostrovul Traviugan ]n Obi, spre st`nga, iar
r`ul Traviugan spre dreapta. Poceakui curge spre st`nga =i pe
acesta am ie=it ]n Obi.
Pe partea st`ng[ a lui Obi este bra\ul Uteci, la trei verste
de r`ul Traviugan.
}ntre partea st`ng[ a lui Obi =i partea dreapt[ a r`ului Tra-
viugan este ostrovul Bann`i, care se nume=te astfel pentru c[
acolo cresc pini din lemnul c[rora se fac cop[i.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este un ostrov, Lukinbor,
altul Per=in, al treilea Lomovat, al patrulea Sanin, al cincilea
54
Revinov, al =aselea Beriozov. Toate aceste ostroave nu sunt la
mare distan\[ unul de altul =i ]ntre ele sunt iazuri =i lacuri.
Pe partea dreapt[ a lui Obi este bra\ul Nikonov, la
dou[zeci de verste de Surgut.
Pe acea parte a lui Obi este bra\ul Beriozov, de la Nikonov
la o verst[ =i jum[tate.
Tot spre partea dreapt[ a lui Obi este ostrovul lui Elov, iar
pe partea cealalt[ a ostrovului curge tot r`ul Obi.
Pe partea st`ng[ a lui Obi este ostrovul Ertikov, la
dou[sprezece verste de bra\ul Beriozov.
Pe partea st`ng[ este ostrovul Mikitin la dou[ verste =i
jum[tate de ostrovul Ertikov, iar ]n mijlocul lui Obi, ostrovul
Iolkin, la o verst[ de Mikitin.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, bra\ul Lapceev, la trei verste
de ostrovul Iolkin.
Tot pe partea st`ng[ a r`ului Obi este ostrovul Terkov, la
dou[ verste de ostrovul Iolkin. Din acel bra\ am ie=it ]n Obi
cel Mare =i, cum am ie=it, Obi cel Mare se =i une=te cu Obi-
Iugansk. Pe Obi-Iugansk se vine dinspre partea dreapt[ =i pe
Obi cel Mare dinspre st`nga; =i se unesc, fiind unul p`n[ la
izvoare.
}n fa\a acestui bra\ Lapceev, pe partea dreapt[ a lui Obi
cel Mare, este ostrovul Aslam cel Mare; iar de la bra\ul
55
Lapceev, pe balta largului Aslam p`n[ la mocirla de la gura
lui Obi cel Nou se face o zi =i ar fi cam cincizeci de verste.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este o g`rli\[ =i l`ng[ ea era
un post de paz[ pentru nomazii care veneau din jos ]n trecere
prin preajma acelui loc; =i de locul acela =i de g`rli\[ nomazii
nu puteau trece, fiindc[ pe acolo Obi nu are bra\e. Unde s-a
unit Iugan cu Obi, l`ng[ g`rli\a aceea, s-a ridicat o troi\[
pentru slujba=ii postului de paz[.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi la o verst[ de postul de paz[
este un ostrov.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este un bra\, la dou[ verste
de cel ar[tat mai sus, =I ]ntre acest bra\ =i r`ul Obi este un
ostrov. Pe bra\ul amintit am mers o verst[ =i iar[=i am ajuns la
Obi.
Spre partea dreapt[ a lui Obi ]n balta largului Aslam este
un ostrov, la =ase verste de bra\ul de r`u pe care am venit ]n
Obi.
Pe aceea=i parte a b[l\ii Aslam este un bra\ la cinci verste
de ostrov.
}ntre acest bra\ =i Obi este un ostrov, Dolgoi. Tot ]n balta
Aslam este Ostrovul Mic, la dou[ verste =i jum[tate de
Dolgoi. De la acest ostrov Obi se desparte ]n dou[, iar ]n
mijloc se face un alt ostrov; un bra\ se nume=te Obi cel Nou,
iar cel[lalt Obi cel Vechi. Cel Vechi la dreapta, cel Nou la
56
st`nga. Din Obi cel Vechi se desprinde r`ul P`nomas, care se
vars[ ]n Obi-Iugansk departe la vale, unde Iuganskul curge
independent. Iar ]n locul acela unde se desface Obi cel Vechi
de cel Nou este un larg ca o balt[ mare, care are cinci verste.
Pe partea dreapt[ a b[l\ii Agansk este un iaz la opt verste
de bifurcarea lui Obi, iar ]n balta Agansk este un ostrov mic
spre malul r`ului din st`nga, la dou[ verste =i jum[tate de iaz.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este un ostrovel, tot ]n balta
Agansk, la patru verste de la ostrovul ar[tat mai ]nainte.
Pe malul din dreapta al lui Obi sunt ni=te iurte de iarn[ ale
ostiacilor.
Pe aceea=i parte dreapt[ este un bra\ de r`u =i ]ntre acest
bra\ =i Obi este o g`rli\[ la o verst[ de iurte.
Pe partea dreapt[ a lui Obi =i a bra\ului de r`u cre=te o
p[dure de cedri, de mesteceni =i s[lcii. Bra\ul de r`u are dou[
verste. Din acest bra\ de r`u am ie=it ]n r`ul Obi, ]n balta
Solokov, ]n fa\a bra\ului fiind iazul B`stra, care se desparte ]n
dou[, iar ]ntre cele dou[ iazuri este un ostrov spre partea
st`ng[.
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este malul r`pos Solokov pe
care cre=te o p[dure de cedri =i ni=te conifere care seam[n[
cu brazii; malul r`pos =i dealul se ]ntind chiar p`n[ la
Tobolsk. Ora=ul Tobolsk este a=ezat pe acela=i deal; =i ]n
susul r`ului Irt`= este acela=i deal. P[durea de cedru \ine p`n[
57
la Tara =i chiar p`n[ la mun\ii din step[. }n susul r`ului Obi
aceste ]n[l\imi =i p[durea de cedri se ]ntind p`n[ aproape de
Nar`m, p`n[ la r`ul Visiugan; ]n acel loc r`ul desparte mun\ii
]n dou[. Mun\ii se ]nal\[ dincolo de r`ul Visiugan =i p[durea
de cedri de pe acel continent se ]ntinde p`n[ la ora=ui Tomsk,
p`n[ la stepele calmucilor =i chiar p`n[ la pustiurile de nisip.
}n mijlocul lui Obi este ostrovul Karaula, la zece verste de
bra\ul de r`u. +i se nume=te Karaula, fiindc[ acolo ar fi fiind
un post de paz[ de vam[ al marelui ]mp[rat, pentru a nu se
strecura ]n tain[ samuri, vulpi =i alte m[rfuri f[r[ plata v[mii.
Pe acel ostrov la postul de paz[ sunt trimi=i de la Surgut
slujba=i cazaci; iar de la bra\ul acela de r`u p`n[ la ostrovul
Karaula nu mai este nici un iaz, nici o insul[. De aceea este
a=ezat postul de paz[ pe acel ostrov, pentru c[ ostrovul nu
poate fi ocolit; acum ]ns[ ostrovul a fost m`ncat de ape =i
ghe\urile l-au sf[r`mat, ]nc`t a r[mas mic. }n trecut ostiacii au
spart vistieria m[ritului ]mp[rat =i i-au m[cel[rit pe cazaci =i l-
au tr[dat pe marele ]mp[rat. Apoi o=tenii i-au prins, i-au
pedepsit =i i-au supus iar[=i.
}n ziua de 27 mai am plutit cu p`nzele.
Pe partea st`ng[ a lui Obi, la patru verste de ostrov, este
bra\ul Arliuk, pe care am mers cinci verste. Siberienii ]i spun
acelui mal r`pos Kriaj, tot a=a cum am ar[tat mai ]nainte
pentru munte.
58
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este bra\ul V`kopin, la
treisprezece verste de bra\ul Arliuk. }ntre Obi =i bra\ul
V`kopin este un ostrov, tot V`kopin. Bra\ul acela se nume=te
a=a pentru c[ ]n preajma lui a tr[it prin\i=orul ostiac V`kop.
Pe bra\ul V`kopin am mers nou[ verste. }ntre bra\ul V`kopin
=i Obi este un ostrov mare. Din bra\ul V`kopin am ie=it ]n
Obi; pe partea dreapt[ este un ostrov mic.
Pe partea st`ng[ a lui Obi este un alt bra\, la dou[ verste
de bra\ul V`kopin, care are trei verste.
Pe partea dreapt[ a lui Obi este bra\ul Kar`ias care se
desface din Obi =i iar[=i se ]ntoarce la el. }n acest bra\ se
vars[ o g`rl[, Kaliugan pe limba ostiac[, iar ]n limba rus[,
G`rla cu pe=te.
}n mijlocul r`ului Obi este ostrovul Tolobin, ]n fa\a
bra\ului de r`u de pe partea st`ng[; =i se nume=te astfel acel
ostrov pentru c[ acolo a tr[it ostiacul Toloba.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi sunt iurte ale ostiacilor, la
=ase verste de ostrovul Tolobin.
}n mijlocul lui Obi, ]n balta largului Tolobin, este un
ostrov la patru verste de iurtele ostiacilor.
Tot pe partea st`ng[ sunt dou[ ostroave la o jum[tate de
verst[ de ostrovul amintit mai sus.
lar[=i pe partea st`ng[ este un ostrov mic la o jum[tate de
verst[ de cele dou[ ostroave.
59
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, la o verst[ de mal, este
p[durea continental[; p[dure de pini, de cedri, de brazi =i de
mesteceni. De la cele dou[ ostroave am plutit pe balta
Ma=on.
Pe partea st`ng[ a b[l\ii Ma=on este bra\ul Ma=on, iar r`ul
Obi curge pe dreapta. De la ostrov =i p`n[ la bra\ul Ma=on
sunt cincisprezece verste.
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi, ]n fa\a bra\ului Ma=on este
un iaz mic.
Tot pe partea deapt[ a r`ului Obi este bra\ul Kirias, la zece
verste de bra\ul Ma=on.
Pe aceea=i parte este bra\ul Lurtomkin, de la Kirias la cinci
verste.
}n ziua de 28 mai am plutit cu ajutorul p`nzelor.
}n partea dreapt[ a r`ului Obi este bra\ul Ciuhlomei, la
cinci verste de bra\ul Lurtomkin. Bra\ul Ciuhlomei se nume=te
astfel, fiindc[ pe malul lui a tr[it ostiacul Ciuhlomei. Pe malul
st`ng al bra\ului este o mla=tin[. }n acel loc, ostiacii au
]ngr[dit mla=tina ca s[ pescuiasc[.
Pe partea dreapt[ a lui Obi sunt dou[ ostroave mici, la o
jum[tate de verst[ de Ciuhlomei. Bra\ul Ciuhlomei are
unsprezece verste.
60
Tot pe partea dreapt[ a lui Obi sunt ni=te iurte ale
ostiacilor, iar ]n fa\a acestora, pe partea st`ng[, sunt iurtele lor
de iarn[.
+i ie=ind din bra\ul Ciuhlomei spre partea st`ng[ este un
ostrov mare ]n mijlocul r`ului Obi, la o jum[tate de verst[ de
la gura bra\ului Ciuhlomei. Pe acel ostrov sunt ni=te iurte de
iarn[ ale ostiacilor =i cre=te o p[dure de cedri, mesteceni, pini
=i s[lcii.
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este un ostrov, la o jum[tate
de verst[ de ostrovul cel mare.
Pe partea dreapt[ a lui Obi vine un r`u mare, Vah,
aproape c`t Obi de mare, la dou[ verste =i jum[tate de ostrov
=i se vars[ ]n Obi.
Aici, de la Surgut p`n[ la r`ul Vah este a treia parte a
drumului, iar p`n[ la Nar`m mai sunt dou[ p[r\i.
Pe acest r`u Vah tr[iesc mul\i ostiaci, dar descrierea r`ului
Vah va fi mai departe, acolo unde se face descrierea r`ului
Obi.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este un bra\ de r`u care se
vars[ ]n r`ul Vah; de la Vah =i p`n[ la bra\ul acesta de r`u
sunt cinci verste.
}n partea dreapt[ spre mijlocul r`ului este un ostrov ]n
balta Vahului, la dou[ verste de la bra\ul de r`u.
61
}n mijlocul lui Obi mai este un ostrov, de la ostrovul ar[tat
mai sus la o jum[tate de verst[.
Pe partea st`ng[ este o insul[, la =aptesprezece verste de
cel[lalt ostrov.
Ziua de 29 mai.
}n r`ul Obi, ]n balta largului Koltugorsk este un ostrov, la
dou[zeci de verste de insul[. +i malul ostrovului ]l face bra\ul
Koltugorsk, care are patru verste. }n ostrovul acela sunt iurtele
de iarn[ ale ostiacilor. +i ]n acele iurte care se afl[ pe ostrov,
sunt stabili\i jum[tate din ostiacii de pe Vah. Pe partea
dreapt[ a b[l\ii Koltugorsk se ridic[ malul r`pos Koltugorsk,
pe care cre=te o p[dure de cedri, mesteceni, r[chiti=, plopi =i
altele.
}n fa\a acestui bra\, pe partea dreapt[, se afl[ un alt bra\
mare, care se vars[ ]n marele r`u Vah. +i am ie=it prin bra\ul
acela ]n r`ul Obi cel Mare. Am mers prin balta Koltugorsk
p`n[ la balta Nema=kin.
Pe partea st`ng[ a b[l\ii Koltugorsk este o g`rl[ la dou[
verste de la confluen\a bra\ului Koltugorsk.
}n ziua de 29 mai am plutit cu p`nzele, ]ncep`nd de la
amiaz[.
Pe partea st`ng[, ]n balta largului Nema=kin, dincolo de
iurtele de iarn[ ale ostiacilor Nema=kin, este bra\ul vechiului
Obi cel cotit, la =apte verste de g`rl[. }n fa\a acestui bra\ vechi
62
spre partea st`ng[ este un ostrov. }n mijlocul lui Obi este alt
ostrov la cincisprezece verste de bra\ul cel vechi. Cu o
jum[tate de verst[ ]nainte de a ajunge la acel ostrov sunt
iurtele ostiacilor Kalmakov.
Pe partea dreapt[ este un bra\, iar ]ntre bra\ =i Obi, un
ostrov mic, la zece verste de iurtele Kalmakovilor.
}n fa\a acestui bra\ pe partea dreapt[ este o p[dure de
cedri, brazi albi, s[lcii.
Pe partea dreapt[ a lui Obi este un bra\, la dou[ verste de
ostrov =i de cel[lalt bra\. Pe bra\ul acesta am plutit cam trei
verste. Din el am ie=it ]n Obi, ]n balta Ruba=kin. La finele
b[l\ii Ruba=kin este bra\ul Seusov, la =apte verste de bra\ul pe
care am plutit.
}n ziua de 30 mai am plutit cu p`nzele.
}n mijlocul r`ului Obi, la dou[ verste de bra\ul de r`u, este
un ostrov. }n fa\a acestuia =i a ostrovului este o p[dure de
cedri, brazi albi, brazi =i al\i mul\i copaci.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la dou[ verste =i jum[tate
de cel[lalt. Mai jos de acesta, pe partea dreapt[ spre Surgut,
sunt iurtele ostiacilor Seusov.
Aici este jum[tatea drumului de la Surgut la Nar`m1.
1 A doua plas[, Lumpakorsk, a cneazului Seus Ardanov (n.a.).
63
Pe partea dreapt[ a b[l\ii Ruba=kin sunt ni=te iurte; ]n fa\a
acestora, pe partea st`ng[, sunt iurtele Maicin, la zece verste
de ostrov.
Tot pe partea st`ng[ a r`ului Obi sunt iurtele Cemalkin, la
trei verste =i jum[tate de iurtele Macin.
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi, ]n balta Ruba=kin, este o
mla=tin[ la dou[ verste =i jum[tate de iurtele de pe partea
st`ng[. Mla=tina are trei verste.
Se nume=te mla=tin[, fiindc[ apele s-au rev[rsat peste
maluri p`n[ la =ase verste =i mai mult.
Pe partea dreapt[ a lui Obi este bra\ul Troegorod, la
cincisprezece verste de mla=tin[, pe care bra\, de-a dreapta =i
de-a st`nga, se afl[ dou[ tabere ostiace de iarn[. Pe bra\ se
merge cinci verste1. Pe acest bra\ am ie=it ]n Obi, ]n balta
largului Troegorod.
Pe partea dreapt[ a b[l\ii Troegorod este un iaz, la cinci
verste de bra\ul Troegorod, care ]nconjoar[ un ostrov.
Pe partea dreapt[ a b[l\ii Sajakov sunt iurtele ostiacului
Sakrak, la cincisprezece verste de iaz.
Pe partea st`ng[ a b[l\ii Akasamsk sunt iurtele
Akasamskilor la opt verste de iurtele Sajakovilor.
1 A treia plas[, Troegorod, a cneazului Picik (n.a.).
64
Pe partea dreapt[ este bra\ul Panim, la cincisprezece
verste de iurtele Akasamskilor.
Pe partea dreapt[ a b[l\ii K`rgatkin este iurta K`rgatkin, la
=ase verste de iurtele Panim.
}n ziua de 31 mai am plutit tot cu p`nzele.
Pe partea st`ng[ a aceluia=i larg este un ostrov, la dou[
verste =i jum[tate de iurte. Pe malul drept al b[l\ii se afl[
iurtele Liavin, la cinci verste de ostrov.
Dup[ aceea, este balta nu prea mare ce se nume=te Cotul
Ciulimkin, iar pe partea dreapt[ sunt iurtele Ciulimkin1.
}n aceea=i balt[, pe malul din dreapta este un iaz nu prea
mare care se desparte din Obi =i apoi se ]ntoarce tot ]n el, la o
verst[ de iurtele Liavin.
}n balta Ciulimkin este un ostrov, la dou[ verste de iaz. }n
fa\a iurtelor Ciulimkinilor este o g`rli\[ nou[ pe care noi am
descoperit-o ]nt`i.
Pe partea dreapt[ a b[l\ii Ciumin sunt iurtele Ciumin, la
cinci verste de ostrov.
}n balta Kalimsk, pe partea dreapt[ sunt iurtele Kalimsk, la
=apte verste de iurtele Ciumin. De la iurtele Kalimsk am ajuns
]n balta Oslopov, ]n care, pe partea st`ng[, este un bra\ de r`u
la cinci verste de iurte.
1 A patra plas[, a cneazului Ciulim (n.a.).
65
Pe partea dreapt[ se afl[ iurtele cneazului Kond`k1 al
ostiacilor la dep[rtare de cinci verste de bra\ul de r`u. }n fa\a
acestor iurte, pe partea st`ng[, sunt iurtele Purghin. }n balta
Oslopov este ostrovul Kond`kin, ]n fa\a iurtelor de iarn[ ale
Kond`kinilor. Tot ]n fa\a acestui ostrov, pe partea st`ng[ mai
sunt dou[ ostroave numite Elovie (br[det), tot ale cneazului
Kond`k.
Pe partea dreapt[ sunt tot iurte ale ostiacilor, la opt verste
de iurtele Purghin.
Pe aceea=i parte sunt iurtele Cighinkin, la =apte verste de
iurtele Purghin.
}n mijlocul b[l\ii Oslopov este un ostrov la o jum[tate de
verst[ de iurtele de iarn[ ale Kond`kinilor; ]n fa\a iurtelor este
un iaz pe partea st`ng[.
Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u care se nume=te Obi
cel Vechi; iar ]ntre Obi cel Vechi =i Obi se face un ostrov, la
opt verste de la iaz. La o verst[ de acest bra\ este un alt ostrov
mic.
Pe partea st`ng[ sunt iurtele Londurov, la zece verste de
Obi cel Vechi. Pe distan\a dintre aceste iurte este un ostrov de
la care se merge =aisprezece verste pe balta largului Oslopov
p`n[ la malul r`pos unde se sf`r=e=te balta Oslopov. Aceast[
1 A cincea plas[, a cneazului Kond`k (n.a.).
66
balt[ este mai mare dec`t toate celelalte b[l\i de pe r`ul Obi
=i de jos ]n susul apei am str[b[tut-o cu p`nzele ]ntr-o zi de
var[. Se nume=te balta Oslopov, pentru c[ ]n preajma ei a
tr[it un ostiac cunoscut sub acest nume.
}n fa\a iurtelor Kond`kinilor, pe partea st`ng[ este o
mla=tin[ care se ]ntinde zece verste =i mai mult.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi =i a b[l\ii Oslopov, la =ase
verste de mla=tin[ este un bra\ de r`u; ]n mijlocul b[l\ii
Oslopov este o insul[ mic[, la opt verste. }n fa\a ei, alt ostrov
pe partea st`ng[.
La coada b[l\ii Oslopov este un ostrov, la dep[rtare de
zece verste de cel[lalt ostrov =i acolo se sf`r=e=te balta
Oslopov.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, ]n balta Kiciaghin sunt
iurtele Kiciaghinilor, la dou[sprezece verste de ostrov.
}n ziua de 1 iunie am tras vasele la edec =i cu pr[jini.
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi, ]n balta Kiciaghin, este
malul r`pos Veskov, pe care cre=te o p[dure de cedri, pini,
brazi, r[chite =i alte multe soiuri. Spre sf`r=itul acelui mal
r`pos se afl[ iurtele ostiacului Veska, la =apte verste de ostrov.
Pe partea dreapt[ a aceleia=i b[l\i este o g`rl[ care
coboar[ din Kriaj, dintr-o poian[.
67
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi, ]n balta Kiciaghin, este un
bra\ care merge pe sub malul r`pos =i pe care am plutit =apte
verste. Din acest bra\ am ie=it ]n r`ul Obi.
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este cel[lalt mal r`pos
Veskov, iar de la bra\ul de r`u p`n[ la r`p[ sunt cinci verste.
Dar cum curge =i cum ]nconjoar[ acest bra\, r`ul Obi
formeaz[ trei b[l\i care se numesc ale largului Veskov.
}n ziua de 1 iunie toate p[durile s-au ]mpodobit. Frunza ]n
copaci s-a trezit. Totu=i, pe malurile r`poase ale r`ului Obi,
de o parte =i de alta mai este frig.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, ]n balta Veskov este un bra\
la o verst[ de cel[lalt bra\, pe care se merge o verst[.
}n ziua aceea, c[tre amiaz[, am plutit cu p`nzele. Pe
partea st`ng[ alt bra\, la trei verste de cel[lalt.
Pe aceea=i parte, la o jum[tate de verst[, alt bra\ de r`u.
Tot pe partea st`ng[ a r`ului Obi sunt iurtele Veskov, la
opt verste de bra\ul de r`u.
Pe partea cealalt[, ]n fa\a iurtelor este o mla=tin[ mare de
mai bine de cinci verste.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi se vars[ ]n el r`ul T`m, care
vine de departe. Pe malul lui tr[iesc ostiacii din T`msk ai
cneazului Tunak1, la unsprezece verste de iurtele Veskovilor.
1 A =asea plas[, a cneazului t`mskilor, Tunak (n.a.).
68
Ostiacii aceia v`neaz[ s[lb[ticiuni: samuri, vulpi negre,
cenu=ii =i ro=ii, castori, veveri\e =i alte multe fiare.
R`ul acesta se vars[ ]n apropierea r`ului Vah, venind din
mla=tin[; mai sus de T`m, p`n[ la balta Baibalak mai sunt
dou[ b[l\i.
Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este un bra\, la opt verste de
la r`ul T`m.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este balta Baibalak, ]n care
se g[se=te un ostrov la dou[sprezece verste de bra\ul de r`u.
Pe partea dreapt[, tot ]n balta aceea, cam la o verst[ de
ostrov, este un iaz.
Mai sus de acel iaz se afl[ iurtele ostiacilor Baibalaki.
Tot ]n balta Baibalak, r`ul Obi se desparte ]n dou[, iar la
mijloc se formeaz[ un ostrov; un bra\ al r`ului se nume=te cel
Vechi, cel[lalt — cel Nou. De la iaz sunt patru verste.
}n ziua de 2 iunie am ]naintat cu ajutorul pr[jinilor.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, ]n balta Niunjin este un
grind, la =apte verste de locul unde Obi se desparte ]n dou[,
care se ]ntinde cam zece verste.
Pe malul drept al aceleia=i b[l\i sunt iurtele Niunjinilor, la
trei verste de grind.
Tot ]n balt[ este un ostrov la o verst[ de iurtele Niunjin, iar
]n mijlocul b[l\ii este o insuli\[ mic[, tot la o verst[ de ostrov.
}n fa\a acelei insuli\e, pe partea st`ng[, este un iaz.
69
}n ziua de 3 iunie au fost ninsoare, =i ploaie, =i v`nt
puternic, dar am ]naintat cu p`nzele.
Pe partea dreapt[, din balt[ se face bra\ul Niunjin, la =ase
verste de iaz. Pe acel bra\ am plutit =apte verste.
Din bra\ul acela am ie=it ]n Obi, ]n balta T`rlin, ]n care se
afl[ =i bra\ul Vasiugan pe partea dreapt[, la opt verste de
bra\ul Niunjin.
Bra\ul Vasiugan se ]ntinde treizeci =i dou[ de verste. }n
mijlocul acelui bra\ Vasiugan se afl[ un ostrov mic. De la
bra\ul Vasiugan =i p`n[ la r`ul Vasiugan este balta largului
Vasiugan.
}ntre bra\ul Vasiugan =i Obi este un os\rov mare.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi au fost multe iurte ale
ostiacilor care acum ]=i au iurtele =i tr[iesc to\i de-a lungul
r`ului Vasiugan.
R`ul Vasiugan este pe partea dreapt[1. El vine de departe
din mla=tin[, de l`ng[ plasa Barabinsk =i pe malurile lui sunt
p[duri de brazi, cedri, r[chit[ =i multe alte soiuri de arbori.
R`ul Vasiugan are apa tulbure =i se vars[ ]n Obi.
1 Pe r`ul Vasiugan este plasa cneazului Karant, p`n[ la celelalte
ale lui Ulim Tretiev Beriozin (n.a.).
70
Pe partea dreapt[, la gura r`ului Vasiugan, pe mal, sunt
iurtele ostiacilor. Mai sus de aceste iurte sunt altele ale
ostiacilor surgu\i, tot pe malul r`ului Vasiugan.
Mai sus de iurtele acelea sunt =i iurtele de iarn[, pe
aceea=i parte, la o jum[tate de verst[ de iurtele de mai jos.
Acele iurte sunt ]n supu=enia Nar`mului. De la acele iurte
]ncep ostiacii nar`mi p`n[ la ora=ul Nar`m.
Pe partea dreapt[, la dou[ verste de iurte, este bra\ul Elov
care are zece verste.
Pe aceea=i parte cu bra\ul Elov se afl[ satul rusesc al lui
Feodor Popov; locuitorii lucreaz[ ogoarele. Satul acela este
cel dint`i de la iamul Demiansk, ]n care se cultiv[ cereale,
pentru c[ dincolo de el este o mla=tin[ de =ase verste =i mai
bine. Din acel bra\ de r`u am ie=it ]n Obi.
}n ziua de 3 iunie, cu v`nt =i vijelie mare, ne-am ]nfundat
]n sm`rcuri, unde am stat vreo =apte ceasuri. Din acel loc
]ncepe mla=tina p`n[ la bra\ul B`stroi, din care se revars[ alte
mla=tini cam p`n[ la patru verste. Bra\ul se ]ntinde =apte
verste.
Am ie=it din bra\ul B`stroi ]n balta largului Obsk, iar pe
partea st`ng[ este un sat rusesc. }n mijlocul b[l\ii este un
ostrov. De la bra\ul acela =i p`n[ la bra\ul cneazul Ivanov se
merge unsprezece verste. Pe malul drept al bra\ului cneazul
Ivanov sunt ni=te iurte de ostiaci. Mai sus de aceste iurte sunt
71
]nc[ dou[. Pe bra\ul cneazul Ivanov se merge zece verste. +i
din acest bra\ se iese tot ]n balta Obsk. Pe partea st`ng[ sunt
iurtele la o verst[ de bra\ul cneazul Ivanov. }n fa\a acestor
iurte, pe partea st`ng[ este un iaz mic =i, mai sus de el, la
dou[ verste, alte iurte.
Pe partea st`ng[ a r`ului Obi se afl[ vechiul ora= Nar`m,
care nu mai are nici un locuitor. Mai jos de ora=ul Nar`m cel
vechi este a=ezat noul ora= Nar`m, la zece verste de cel
vechi.
}n noul ora= Nar`m am ajuns ]n ziua de 4 iunie.
Ora=ul Nar`m nu este construit pe r`ul Obi, ci pe ostrovul
din apropierea iazului ce curge din r`ul Ket ]n Obi; totu=i,
distan\a de r`ul Obi nu este mai mare de o jum[tate de verst[.
Ora=ul este a=ezat pe un loc ]nalt =i fortul este construit din
lemn; acolo st[ voievodul. Slujba=i sunt numai vreo patruzeci
de oameni. }n satele din jurul ora=ului sunt pu\ini locuitori
plugari, pentru c[ s-a ]nceput a se ara nu de mult, iar gr`nele
nu se prea fac. Dar ostiacii v`neaz[ multe fiare, mai ales
hermine, care nic[ieri ]n ]mp[r[\ia Siberiei nu cresc a=a de
bine =i de mari ca ]n Beriozov =i Nar`m.
Fortul Nar`m este a=ezat pe partea st`ng[, merg`nd spre
ostrov, iar pe l`ng[ ostrov, pe partea dreapt[, este un bra\
care duce p`n[ la r`ul Ket.
72
Pe l`ng[ ostrov este un grind ]ntins p`n[ la r`ul Ket.
Ostrovul Nar`m se nume=te astfel, fiindc[ acolo a fost ordia
ostiacilor lui Pagai.
Din Nar`m am plecat ]n ziua de 5 iunie. Am mers pe un
iaz p`n[ la r`ul Ket. Merg`nd de la fortul Nar`m spre r`ul
Ket, pe malul din partea st`ng[, la o verst[ de ora=, se afl[
satul rusului Petre Gavrilov, fiul unui cneaz. De la acest sat =i
p`n[ la satul subsotnicului Nehoro=ka este o jum[tate de
verst[. De la satul acela =i p`n[ la cel al lui Igna=ka Semionov
este o verst[.
Pe partea st`ng[ este satul Sosin, la o verst[ de satul lui
Igna=ka.
Pe aceea=i parte sunt iurtele ostiacilor Kelb`=ak, la dou[
verste de satul Sosin. De la aceste iurte, la o jum[tate de
verst[ este un ostrov. Mai sus de acele iurte este g`rla Toi-
behtin.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este satul rusesc Altaev, la
cincisprezece verste de Nar`m, =i ]n satul acela se cultiv[
cereale. De la iurta Nar`m p`n[ la acel sat Altaev, pe partea
st`ng[, este o p[dure de cedri, s[lcii, pini, brazi =i alte multe
soiuri de arbori.
Pe partea dreapt[ mai este o p[dure de s[lcii, pini,
mesteceni =i alte multe soiuri de copaci. De la fortul Nar`m
73
am ]naintat cu p`nzele. C`nd am plecat din Nar`m, ningea
tare =i a fost frig p`n[ la data de 8 iunie.
Trebuie s[ se =tie c[ aceia care plutesc pe r`ul Obi =i se
duc la Eniseisk, ]n susul r`ului Ket, au trei drumuri prin cele
trei guri ale r`ului Ket, pe care am plutit =i noi. Acest drum
este cel mai bun =i cel mai scurt. Cel[lalt drum este prin gura
din mijloc a r`ului Ket, din r`ul Obi, iar cel din urm[, al
treilea, este din r`ul Obi pe a treia gur[ a r`ului Ket. Acolo se
g[sesc mul\i ostiaci pentru podvezi cu c[ru\ele, fiindc[ pe
r`ul Obi tr[iesc mul\i ostiaci.
+i pentru c[ aici se sf`r=e=te plutirea noastr[ pe marele =i
vestitul r`u Obi, pentru c[ noi o apuc[m la st`nga spre r[s[rit,
pe r`ul Ket, iar r`ul Obi ]=i ]ndreapt[ cursul spre miaz[zi, de
aceea se cade s[ facem aici o descriere deplin[ a marelui r`u
Obi =i a altor r`uri cunoscute care se vars[ ]ntr-]nsul, de la
izvoare =i p`n[ la gurile sale prin care se vars[ ]n Oceanul
}nghe\at, ce neamuri tr[iesc pe malurile lui, ce obiceiuri au,
c`te ora=e sunt pe laturile lui, ce mun\i =i p[duri, c`te soiuri
de pe=ti tr[iesc ]n apele lui =i altele ce se cuvin ]ntr-o
descriere dup[ regulile geografilor, aici vom descrie pe larg.
74
DESCRIEREA VESTITULUI +I MARELUI R~U OBI CHIAR DE LA OB~R+IE +I P~N{ LA SF~R+IT
LA GURILE SALE DE LA MARE
Marele =i vestitul r`u Obi este cunoscut de to\i geografii
vechi =i noi, pentru c[ el constituie frontiera ]ntre Asia =i
Europa.
+i nici un alt r`u din lume nu este at`t de mare =i de
ad`nc, ]n afar[ de r`ul Amur; totu=i, nu este cunoscut de
geografi dec`t dup[ nume =i ]i =tiu numai gurile acolo unde se
vars[ ]n mare. Dar unde ]i sunt izvoarele, ce neamuri de
oameni tr[iesc pe malurile lui, nu au cuno=tin\[ =i scriu nume
false de neamuri =i ora=e care nici nu se afl[ pe l`ng[ Obi.
Izvoarele r`ului Obi =e pornesc a=a: unul din marele lac
Telej pe care buharanii ]l numesc =i Alt`n =i ]n jurul c[ruia
umbl[ numero=i b[=tina=i nomazi: saian\i, kaiman\i,
tauteleu\i, iaumunduji, uciughi, karagan\i. Nici unul dintre
ace=tia nu pl[tesc bir marelui ]mp[rat. Locurile acelea sunt
foarte m[noase; este =i c`mpie, sunt =i p[duri. Celelalte
izvoare ale lui Obi le constituie dou[ r`uri: unul Biia, cel[lalt
Katunia. Acele r`uri izvor[sc de departe din step[. Ele se
coboar[ ]mpreun[ ]n Obi, cu care curg mai departe =i ]=i
pierd numele, devenind Obi. }ntre aceste r`uri sunt ogoare
foarte frumoase =i Iocuri roditoare =i se poate construi =i un
fort. De la gurile Biiei =i Katuniei se poate ajunge p`n[ la
75
China ]n dou[ luni prin step[. }n afar[ de aceste r`uri, ]n Obi
se vars[ =i marele r`u Tom, pe malul c[ruia, nu departe de
Obi, se afl[ ora=ul Tomsk. Aproape de ob`r=ia lui Tom este
construit fortul Kuzne\.
}n afar[ de Tom, ]n Obi se mai vars[ =i alte r`uri mari: r`ul
Ciulim, r`ul Ket, r`ul Vah =i multe alte r`uri =i g`rle. Dup[
ora=ul Tomsk, pe malul r`ului Obi, nu departe de gura r`ului
Ket, se afl[ fortul Nar`m. De acolo, plutind ]n jos cam opt
zile, se afl[ ora=ul Surgut, tot pe malul lui Obi. De la Surgut,
iar[=i se plute=te cam patru zile p`n[ la iamul Samarovsk.
Acolo, nu departe, se vars[ ]n Obi marele r`u Irt`=. Iar de la
iamul Samarovsk p`n[ la ora=ul Beriozov se ajunge ]n =ase
zile, merg`nd ]n josul apei. Din locul acela unde Irt`=ul se
vars[ ]n Obi, acesta ]ncepe s[ se l[rgeasc[. De la Beriozov,
]ntre posturile de paz[ de la Osobsk =i Obdorsk, p`n[ la
Marea Mangazeisk =i p`n[ la gurile r`ului Obi, unde acesta se
vars[ ]n ocean printr-un liman, se merge pe jos pe l`ng[ r`ul
Obi cam dou[sprezece zile. Acolo se vars[ Obi ]n mare prin
multe guri. +i at`t de mult[ ap[ se vars[ din Obi ]n mare,
]nc`t ]nvinge apa cea s[rat[ a m[rii =i r[m`ne pl[cut[ la gust.
Prin mijlocul acestui liman, apa lui Obi curge spre mare
asemenea unui r`u. +i aici zilele de iarn[ sunt foarte mici =i
gerurile foarte mari. Acolo, aproape de mare =i de gurile lui
Obi, tr[iesc samoiezii. Mai departe pe r`ul Obi tr[ie=te o
76
mul\ime de ostiaci p`n[ la Nar`m =i dincolo de el. Iar mai
departe de ace=tia, tot pe r`ul Obi tr[iesc t[tarii. De la ora=ul
Tomsk mai ]ncolo tr[iesc calmucii chiar p`n[ la ob`r=ia
r`ului Obi. }n apropiere de Beriozov este templul cu idoli
ostiaci, despre care geografii scriu c[ acolo se afl[ idolul
Babu cel de aur. Totu=i, nu se poate spune c[ acei idoli sunt
de aur, ci din argint, din lemn, vopsi\i ]n multe culori =i
uneori turna\i din aram[. Atunci c`nd v`neaz[ orice
s[lb[ticiune, calmucii aduc mai ]nt`i o jertf[ ]n fa\a acestora.
Lungimea r`ului Obi este foarte mare, fiindc[ porne=te
tocmai din ]ndep[rtatele stepe fierbin\i de la miaz[zi =i se
vars[ prin gurile sale ]n Oceanul de Nord cel }nghe\at.
Ad`ncimea r`ului Obi este foarte mare pentru c[ atunci c`nd
este furtun[ se formeaz[ valuri ca pe mare. +i este ad`nc
chiar de la mal. Se revars[ adesea ]n mla=tini, ]n lacuri =i
peste p[duri. L[\imea lui nu este mereu aceea=i, pentru c[
dincolo de gurile Irt`=ului largimea este mai mare, ]ns[ mai
sus, uneori ]ntre maluri nu are dec`t dou[ sau trei verste. R`ul
Obi are multe bra\e =i ostroave. Albia lui nu este
bolov[noas[. Malurile sunt de p[m`nt =i nic[ieri nu se g[sesc
st`nci pe ele.
}n acest r`u se g[sesc tot felul de pe=ti din abunden\[; se
pescuiesc mai ales ni=te nisetri uria=i. Un alt soi de pe=te, care
este foarte gustos, se nume=te muksun =i se spune c[ vine din
77
mare. Este o asemenea abunden\[, ]nc`t ]n nici un alt r`u nu
se g[se=te pe=te at`t de mult =i de gras.
Se spune c[ numele lui Obi este b[=tina=; totu=i, =i ]n
latine=te se nume=te tot Obi, iar t[tarii ]i spun Obi-Amur. Pe
am`ndou[ malurile r`ului Obi se afl[ p[duri mari de toate
soiurile, care se ]ntind de la ocean =i tocmai p`n[ la stepe. Pe
malurile lui nu se afl[ nici un munte ]nalt, ]n afar[ de
dealurile acelea care se numesc Kriaj =i care uneori se
apropie de r`ul Obi, alteori se dep[rteaz[. Pe alocuri,
malurile sunt foarte ]nalte, ]n altele — nu prea. Pe malurile
r`poase cresc multe plante =i iarb[ care se ]ntinde asemenea
unui covor p`n[ departe ]n stepe =i nu se =tie unde.
Apa din r`ul Obi este foarte tulbure =i albicioas[, dar nu
chiar ca apa din alte r`uri, fiindc[ Obi izvor[=te din lacuri.
Obi nu curge repede ca alte r`uri bolov[noase, totu=i nu este
lini=tit =i prin unele Iocuri este foarte ]nvolburat. Nu are cursul
repede, pentru c[ este foarte ad`nc.
Ceea ce cred geografii, c[ r`ul Obi face hotar ]ntre Asia =i
Europa, este ignoran\[, pentru c[ ei ]=i ]nchipuie c[ izvoarele
r`ului Don nu sunt departe de Obi. Dar acum se =tie c[
acestea sunt foarte ]ndep[rtate =i c[ ]ntre Obi =i Don este o
foarte mare distan\[. De aceea, ar fi mai bine s[ consider[m
grani\a Europei de la izvoarele r`ului Don, merg`nd drept
p`n[ la r`ul Dvina =i p`n[ la mare. +i astfel grani\a ar fi mai
78
apropiat[ de adev[r dec`t aceea pe care o consider[ ei, pe
Obi.
+i acum, dup[ descrierea r`ului Obi, iar[=i ne urm[m
c[l[toria =i descriem r`ul Ket, de la gurile sale p`n[ departe la
ob`r=ie.
* * *
+i aici, dup[ descrierea r`ului Obi, iar[=i s[ ne ]ntoarcem
la descrierea plutirii noastre ]n susul r`ului Ket, de unde ne-
am oprit, chiar de la fortul Makovsk =i p`n[ la ob`r=ia lui.
Plutind ]n susul r`ului Ket, pe partea st`ng[, mai jos de
satul Altaev este un bra\, Ket r[m`n`nd pe partea st`ng[, pe
care bra\ se merge o jum[tate de verst[. +i am ie=it iar[=i ]n
Ket. R`ul Ket se desparte ]n dou[ bra\e, ]ntre care se formeaz[
un ostrov. +i un bra\ se nume=te Ket cel Vechi, iar cel[lalt Ket
cel Nou. De la bra\ul acela =i p`n[ unde se desparte r`ul Ket
]n dou[, sunt patru verste.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket cel Vechi se afl[ Cotitura
Ketului, la =apte verste de iurtele Koravandinilor.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket sunt iurtele Tiunghin, la
=aisprezece verste de iurtele Koravandinilor, iar pe aceea=i
parte, mai sus cu dou[ verste de iurte, este gura de mijloc a
r`ului Ket.
79
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket, la patru verste de gura
mijlocie a r`ului Ket se afl[ iurtele ostiacului Kurkov din
Larti\k.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este g`rla Ti=panov, la =apte
verste de iurtele Kurkovilor. Pe bra\ul Ti=panov se plute=te
dou[ verste.
Pe partea st`ng[ se afl[ groapa mocirloas[ a Ketului, la
dou[ verste de bra\ul Ti=panov.
Acea groap[ mocirloas[ se ]ntinde o verst[. Tot pe partea
st`ng[ a lui Ket este bra\ul Puradjin, iar pe partea st`ng[ sunt
iurtele puradjinilor, de la mocirla Ketului la trei verste. Pe
acest bra\ se merge cam o verst[.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, ]n plasa Pikovsk, sunt
a=ezate iurtele Olrdarg =i pe aceea=i parte, mai sus de iurte cu
trei verste, se g[se=te bra\ul Padjin, la trei verste de bra\ul
Puradjin.
Pe aceea=i parte a r`ului Ket sunt iurtele Ciunjin, din plasa
Pikovsk, la =ase verste de iurtele Pikovskilor.
Pe aceea=i parte a lui Ket sunt iurtele Padjinilor, tot din
plasa Pikovsk, la patru verste de iurtele Ciunjin.
Dup[ iurtele Padjinilor este bra\ul Padjin.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este ultima gur[ a r`ului,
care se vars[ ]n Obi.
80
Aici este jum[tate de cale de la Nar`m la Ke\k, la patru
verste de iurtele Padjinilor. Aici se ajunge de la Surgut =i de la
Nar`m venind pe Obi p`n[ la gura a treia a r`ului Ket, pe
care se intr[ din Obi ]n r`ul Ket.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket sunt iurtele Iva=kin ale
fortului Ke\k, iurte de la care au pornit ostiacii ke\i. De la gura
Togorsk este o dep[rtare de dou[sprezece verste.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este mla=tina Elderov, iar mai
sus de aceasta se formeaz[ o balt[, la =apte verste de iurtele
Iva=kin.
Pe aceea=i parte st`ng[ a r`ului Ket se desface un bra\, iar
pe malul drept al bra\ului sunt iurtele Elderov, la
cincisprezece verste de mocirla Elderov1.
Pe acest bra\ se merge c[m o verst[; se trece apoi ]n
groapa mocirloas[ care \ine cam cinci verste.
La sf`r=itul acestei gropi mocirloase, iar[=i ]n Ket, pe
partea st`ng[, se desface bra\ul Ket cel Vechi, care se ]ntoarce
iar[=i ]n Ket.
Tot pe partea st`ng[ din r`ul Ket iese o g`rl[ Ke\ka, care se
vars[ iar[=i ]n Ket la o jum[tate de verst[ de mocirl[.
1 Se nume=te mocirl[, fiindc[ vechea albie a fost p[r[sit[, =i r`ul
curge pe o albie nou[ (n.a.).
81
}n ziua de 8 iunie am p[truns ]n balta Elderov, care se
]ntinde cinci verste.
}n balta Elderov, pe partea dreapt[, este malul r`pos Filkin,
la cinci verste de g`rli\a Ke\ka; r`pa ar fi cam de cinci verste.
Deasupra malului cresc tot felul de copaci: mesteceni, brazi,
cedri, brad alb, plopi =i alte soiuri de arbori.
De la r`pa Filkin ]ncepe groapa mocirloas[ Anghin, iar
I`ng[ aceasta se afl[ ]n[l\imile Kriaj de pe Obi. Mocirla \ine
dou[ verste.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este un bra\, la o verst[ de
mocirla Anghin, care are dou[ verste lungime.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este un sat rusesc al lui
Volkov de pe Ket, la o verst[ de bra\. De la satul acela p`n[ la
fortul Ke\k sunt dou[ verste.
}n ziua de 8 iunie am ajuns la fortul Ke\k. Fortul este
a=ezat ]ntr-un loc foarte frumos pe ]n[l\imile Kriaj de pe
partea dreapt[ a lui Ket. }n Ke\k se afl[ cam dou[zeci de cur\i,
o biseric[ a Treimei d[t[toare de via\[ =i a sf`ntului Nicolae,
f[c[torul de minuni. Am plecat din Ke\k la aceea=i dat[,
noaptea pe la ceasurile patru, pe bra\ul r`ului care \ine o
verst[. Bra\ul acela se vars[ ]n Ket dup[ ce a pornit tot din el.
Din bra\ am ie=it ]n Ket.
Pe malul drept al r`ului Ket este un sat rusesc la dou[
verste de g`rl[, iar ]n sat sunt patru gospod[rii.
82
Tot pe partea dreapt[ a lui Ket este un loc ml[=tinos, la trei
verste de satul rusesc.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este un iaz la o verst[ de
mla=tin[.
Tot pe partea st`ng[ a lui Ket este un sat rusesc. Odinioar[
]n locul acesta au fost iurtele de v[r[ ale cneazului ostiac
Neug. }n sat, care este a=ezat la trei verste de bra\ul r`ului,
sunt =ase gospod[rii.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este bra\ul Neughin, la o
verst[ de sat. Bra\ul acela \ine =ase verste. C`nd a tr[dat
N`rghei, de a r[pit haznaua ]mp[r[teasc[, iar pe slujba=i i-a
omor`t, captur`nd vistieria, aceasta a fost ascuns[ ]n p[dure,
l`ng[ bra\ul acesta de r`u, l`ng[ gura de jos, aproape un an.
+i iar[=i s-au adunat slujba=ii cazaci siberieni =i au recucerit
vistieria ]mp[r[teasc[ de la N`rghei =i au trimis comoara
marelui st[p`n, la Moscova. De atunci, tr[d[torul N`rghei a
fost adus iar[=i la supu=enie =i a ]nceput s[ pl[teasc[ bir
marelui \ar, ]mpreun[ cu oamenii s[i.
Pe partea st`ng[ a bra\ului Neughin este g`rli\a Nalimov la
patru verste de gura de jos a bra\ului.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este o g`rli\[-iaz, la patru
verste de g`rla Nalimov, care \ine o jum[tate de verst[.
Pe aceea=i parte a r`ului Ket este lacul Zapor cel Mare, la
dou[ verste de iezule\.
83
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este g`rla R`bnaia, la dou[
verste de lac.
Pe partea dreapt[ a lui Ket sunt iurtele cneazului ostiac
Kutki, la dou[ verste de g`rl[.
Pe aceea=i parte a lui Ket sunt iurtele kurkilor lui Esaul, la
dou[ verste de iurtele ostiacilor cneazului.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este gura lui Ket cel Vechi,
care porne=te din Ket =i iar[=i se vars[ ]n Ket la =ase verste de
iurtele Esaulilor.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\ mic, la o verst[ de
Ket cel Vechi.
Spre partea dreapt[ a lui Ket este un ostrov, la patru plesuri
de bra\ul cel mic.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este un bra\ la dou[ plesuri de
ostrov, bra\ul \ine zece verste.
Pe partea st`ng[ a bra\ului este o g`rl[, la cinci verste de
la gura de jos.
Pe malul st`ng al lui Ket sunt iurtele murzinilor, la o verst[
de bra\.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\ la patru plesuri de
iurtele murzinilor, bra\ care \ine o verst[.
Pe partea st`ng[ a lui Ket sunt iurtele ostiacilor lui
Iasagnog, la dou[ plesuri de bra\.
Mai jos de acele iurte, pe aceea=i parte este un hele=teu.
84
Pe aceea=i parte a r`ului Ket este un bra\ care \ine o verst[,
la =apte verste de iurte.
Din partea dreapt[ a acelui bra\ se desparte Ket cel Vechi,
care iar[=i se vars[ ]n Ket la o jum[tate de verst[ de gura de
jos.
Pe aceea=i parte a lui Ket se desparte vechea albie a lui Ket
la dep[rtare de dou[ plesuri de bra\ul de r`u.
Pe aceea=i parte este un alt bra\ la patru plesuri de albia
cea veche.
}n mijlocul r`ului Ket este o insul[ mic[ la trei verste de
bra\.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket se desface vechea albie a
r`ului, ]n fa\a acelei albii pe partea cealalt[ este bra\ul
Iva=kin, la dou[ verste de insuli\[. Pe bra\ se merge trei verste.
Mai sus de acel bra\ este o r`p[ pe malul drept al lui Ket, pe
care cre=te codrul lui Iva=cu Vansandav =i care se ]ntinde o
jum[tate de verst[. }n p[durea de pe r`p[ cresc numai pini.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, la dou[ verste de bra\ul
Iva=kin, este un alt bra\, care se ]ntinde dou[ plesuri. Pe
aceea=i parte, mai jos de bra\ este o g`rl[.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este g`rla lui Iva=kin, care
poart[ numele Li=i\a =i iese din p[m`nt, apoi se vars[ ]n Ket.
Pe malul ei se vine la v`n[toare pentru castori =i samuri,
85
vulpi, vidre, jderi, hermine, veveri\e =i alte animale de tot
felul; de la bra\ul de r`u sunt cinci plesuri.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket, la trei plesuri de g`rla Li=i\a,
este un iaz.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este Ket cel Vechi. El se
desparte din Ket =i se vars[ iar[=i ]n Ket la dou[zeci de verste
de g`rla Li=i\a.
}n ziua de 15 iunie am navigat cu p`nze =i cu
doscianicurile legate unul de cel[lalt.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\ la =aptesprezece
verste de Ket cel Vechi, care \ine cam un sfert de verst[.
Pe aceea=i parte a lui Ket este g`rla B`straia, pe care am
mers o zi. Vechiul bra\ al lui Ket r[m`ne pe partea st`ng[, la
o verst[ de gura de jos a g`rlei B`straia.
Pe partea st`ng[ a g`rlei B`straia este o g`rli\[, care se
vars[ ]n Ket.
Pe partea st`ng[, la =ase verste de g`rli\[, este un mal
r`pos, pe care se afl[ o p[dure de pini =i de mesteceni.
}n locul acela este jum[tatea g`rlei.
Pe partea dreapt[ a g`rlei B`straia este r`ule\ul Utkin, la
dou[zeci de verste de malul r`pos. Pe g`rla aceea se merge
cam cincisprezece verste de r`ule\ul Utkin p`n[ la Ket. De la
gura g`rlei B`straia p`n[ la cetatea Ke\k sunt cinci plesuri.
Acele plesuri au cam opt verste. }n al patrulea bazin, pe malul
86
st`ng, este o r`p[, iar deasupra r`pei este o p[dure de pini,
mesteceni =i salcie. Din g`rl[ am ie=it ]n r`ul Ket la 16 iunie.
Pe partea dreapt[, mai ]nainte de a ajunge la fortul cel
vechi, cam la jum[tatea bazinului, este un bra\ mic de r`u.
Pe partea st`ng[ se afl[ fortul cel vechi care se nume=te
a=a, pentru c[ ]n acela=i loc a fost fortul cel mic al Ke\kului,
dar a fost mutat unde se afl[ ast[zi Ke\kul.
}n fa\a vechiului fort este un iaz mic, iar ]ntre iaz =i Ket se
formeaz[ un ostrov mic.
Fortul cel vechi este a=ezat pe un loc foarte frumos
deasupra malului r`pos. Fortul cel vechi a fost p[r[sit, pentru
c[ locurile erau neroditoare pentru gr`ne. De la Nar`m p`n[
la Makovsk este jum[tate de cale din dreptul fortului cel
vechi. Sunt cam patruzeci de ani de c`nd a fost mutat vechiul
fort.
Mai sus de fortul cel vechi curge r`ule\ul Gole=, care iz-
vor[=te din mla=tin[.
}n mijlocul r`ului Ket este un ostrov unde apa se desparte
]n dou[ bra\e: unul se nume=te Ket cel Vechi, cel[lalt — Ket
cel Nou. Cel Vechi este pe partea dreapt[, cel Nou pe st`nga,
la unsprezece verste de vechiul fort Ket.
Ziua de 17 iunie. Pe partea dreapt[ a lui Ket este un
ostrov, la =ase verste de locul unde Ket se desparte ]n dou[.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este r`ul Orlov. Acest r`u Orlov,
87
care este cam tot at`t de mare ca =i r`ul Ket, este la zece
verste de ostrov.
R`ul Orlov izvor[=te din ]ndep[rtatele mla=tini, =i pe malul
lui ostiacii v`neaz[ samuri =i vulpi, =i veveri\e, =i alte s[l-
b[ticiuni.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este un ostrov, la unsprezece
verste de r`ul Orlov.
Pe partea dreapt[ a lui Ket, la zece verste de ostrov, un
bra\ de r`u.
Pe partea st`ng[ a lui Ket, un ostrov, la cinci verste de
bra\ul de r`u.
Pe partea dreapt[ a lui Ket se face un bra\ de r`u, care se
nume=te Ket cel Nou, iar Vechiul Ket curge pe partea st`ng[.
}ntre ele este un ostrov mare. De la acest Ket cel Nou =i p`n[
la Ket cel Vechi sunt trei verste. De la ostrovul ar[tat mai sus
=i p`n[ la Ket este cam o jum[tate de verst[.
18 iunie. Pe partea dreapt[ a lui Ket este Ket cel Vechi, la
treisprezece verste de bra\ul Ket cel Nou.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este r`ul Jagadin, la =ase verste
de bra\ul Ket cel Nou. L`ng[ r`ul acela se afl[ iurtele de iarn[
ale ostiacilor cneazului Jagad. R`ule\ul =i-a luat numele de la
cneaz.
Ziua de 19 iunie. Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\,
la treizeci de verste de r`ul Jagadin.
88
Pe partea dreapt[ este Ket cel Vechi, iar pe malul st`ng un
iaz care se nume=te Ket cel Nou, la zece verste de bra\ul
cel[lalt. Ket cel Nou \ine dou[ verste.
Ie=ind ]n Ket, pe partea dreapt[ este un bra\, la dou[ verste
=i jum[tate de Ket cel Nou. Pe partea st`ng[ a lui Ket este un
hele=teu ]n care ostiacii z[g[zuiesc pe=tii ca s[-i prind[.
Pe partea dreapt[ este Ket cel Vechi, la cinci verste de
hele=teu. Ket cel Vechi s-a ]nnoroiat =i doscianicurile nu mai
pot trece pe el, ci trec pe Ket cel Nou, despre care am scris
mai sus.
Iunie, ]n ziua de 20. Pe partea dreapt[ a lui Ket este un
lac, la treizeci de verste de Ket cel Vechi. De la Ket cel Vechi
=i p`n[ la acest lac nu am ]nt`lnit nici un bra\ de r`u, nici
g`rl[.
Ziua de 21. Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, r`ul P`gma, la
=apte verste de lac. Se nume=te astfel, pentru c[ pe malul lui a
tr[it ostiacul P`gma, iar ast[zi este st[p`nit de ostiacii lui
Maksim.
Pe malul lui se v`neaz[ mul\i samuri, vulpi =i mai ales cei
mai frumo=i castori negri. R`ul izvor[=te din locuri
]ndep[rtate din mla=tin[.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este un mal r`pos, deasupra
c[ruia cre=te o p[dure de pini =i alte multe soiuri de copaci.
89
Malul acela este al cneazuiui Maksim, amintit mai sus, la
dou[ verste de r`ul P`gma.
Pe partea st`ng[ a g`rlei lui Maksim se afl[ iurtele de var[
=i cele de iarn[ ale acestuia, la o jum[tate de verst[ de malul
cel r`pos.
Pe partea dreapt[ a lui Ket, la cincisprezece verste de
r`ule\ul Maksim, este o r`p[ de hum[, deasupra c[reia cresc
pini, brazi =i al\i arbori.
Iunie, ziua de 22. Pe partea st`ng[ a lui Ket este un iaz
care se vars[ ]n lacul Aik. L`ng[ lac sunt iurtele de iarn[ =i
cele de var[ ale ostiacilor, la dou[zeci =i cinci de verste de
r`pa de hum[.
}n mijlocul lui Ket este un ostrov, la =apte verste de r`p[.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este podi=ul Odrin, la dou[zeci
=i cinci de verste de r`pa de hum[.
Iunie, 23. Pe partea st`ng[ a lui Ket, bra\ul Lomovat, la
dou[zeci de verste de podi=.
La dou[zeci si =ase de verste de bra\ul Lomovat, pe partea
st`ng[ a lui Ket, este un grind, =i la dou[sprezece verste de
acel grind, tot pe partea st`ng[, un lac.
lunie, ]n ziua de 24. Pe partea dreapt[ a lui Ket, un lac la
dou[zeci de verste de cel[lalt lac.
90
Pe partea st`ng[ a lui Ket este un bra\ de r`u la zece verste
de lac. Acest bra\ \ine cam o jum[tate de verst[. Pe partea
st`ng[, mai sus de acel bra\, este o g`rl[.
Pe partea dreapt[ a lui Ket, un iaz la cinci verste de g`rl[.
Iazul \ine patru verste.
Pe partea st`ng[ a lui Ket — o g`rl[, la =apte verste de iaz.
Pe partea dreapt[ a lui Ket — un bra\, la zece verste de
g`rl[.
Iunie, ]n 25. Pe partea st`ng[ a lui Ket se face o g`rl[, din
apele c[reia se formeaz[ lacul Kauldin. Din lac iese r`ul Kas,
care se vars[ ]n r`ul Enisei. Pe malurile lacului aceluia =i ale
r`ului Kas au drum negustorii =i mi=un[ nomazii. De aceea, la
gura r`ului Kas s-a a=ezat un post de paz[. De la bra\ =i p`n[
la lac sunt zece verste. +i dac[ ]n r`ul Kas se pr[bu=e=te un
copac, ]n acela=i loc ]n care a c[zut ]n ap[, copacul
]mpietre=te ]n timp de trei ani.
Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este un bra\ care \ine
unsprezece verste, la trei verste de lacul Kauldin.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, la dou[ verste de bra\, este
un iaz.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este o g`rl[, la treisprezece
verste de iaz.
Pe malul drept se afl[ fortul Iurliukov, ]n care a tr[it
cneazul ostiac Iurliuk. Ast[zi, fortul acela este p[r[sit, =i totul
91
a disp[rut, =i a crescut p[dure. De la Ket cel Vechi sunt
dou[sprezece verste. Fortul lurliukov era a=ezat pe un loc
frumos deasupra r`pei1. Din cetatea Iurliuk au pornit ostiacii
de la Makovsk.
Pe partea st`ng[ se afl[ malul ]nalt M`=, pe care cre=te o
p[dure de pini, mesteceni =i alte multe soiuri de arbori, la
cinci verste de fortul Iurliuk.
Pe partea st`ng[ a lui Ket, la trei verste de r`pa M`=, este
un bra\ mic.
Pe aceea=i parte, la dou[ verste de la bra\ul mic, este un
alt bra\ mare.
Tot pe partea st`ng[ este un bra\, la nou[ verste de
cel[lalt. }n fa\a acestuia, pe partea dreapt[, altul.
Iunie, ]n 27. Pe partea dreapt[ a lui Ket, un bra\ mic, la opt
verste de cele dou[ bra\e.
Pe partea st`ng[ a lui Ket, la zece verste de bra\ul cel mic,
un lac.
Pe aceea=i parte este un mal ]nalt, la nou[ verste de lac.
Pe partea dreapt[ este r`ule\ul Olen, la dou[ verste de
malul cel ]nalt.
1 Aici este jum[tate de drum de la Ke\k p`n[ la fortul Iurliuk, iar
de la fortul Iurliuk p`n[ la Makovsk — cealalt[ jum[tate (n.a.).
92
Pe partea st`ng[ este un bra\, la o verst[ =i jum[tate de
r`ule\ul Olen.
Tot pe malul st`ng este o r`p[, la opt verste de bra\ul de
r`u.
Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, o g`rli\[, la dou[ verste de
r`p[.
Pe partea st`ng[ este r`pa Kolokol, la dou[ verste =i
jum[tate de g`rli\[. }n fa\a acelei r`pe este v[r[ria Kolokol. La
v[r[rie, negu\[torii au ag[\at ]ntr-un pin pe malul drept un
clopot mic pentru ca locul s[ fie cunoscut de oamenii ce ar
veni cu doscianicurile ]n susul r`ului Ket. Acolo se g[se=te var
mult, =i apa r`ului curge repede, parc[ peste ni=te praguri. O
asemenea v[r[rie =i ape at`t de repezi nu mai sunt nic[ieri pe
Ket. Tot ]n fa\a r`pei sunt a=ez[rile de iarn[ ale cazacilor care
transport[ pe r`ul Ket proviziile de gr`ne p`n[ la Eniseisk, dar
acolo se ]n\epenesc =i ierneaz[.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este r`pa Dolgov, la dou[ verste
de r`pa Kolokol.
Iunie, ]n 28. Pe partea dreapt[ este g`rla R`bnaia
Cebotaika, la dou[sprezece verste de r`pa Dolgov. G`rla se
nume=te a=a, pentru c[ pe malurile ei a tr[it ostiacul Cebotai.
Pe partea dreapt[, la dou[zeci =i cinci de verste de g`rla
Cebotaika, este un bra\ pe care se merge zece verste.
93
Pe partea st`ng[ a lui Ket se desparte Ket cel Vechi, iar pe
partea dreapt[ Ket cel Nou, la =ase verste de bra\ul de r`u. Pe
Ket cel Vechi nu se umbl[, numai pe Ket cel Nou.
Iunie, ]n 29. Pe partea st`ng[ a lui Ket este un r`ule\, la
cincisprezece verste de Ket cel Vechi.
Pe aceea=i parte este fortul Markov. Acolo au tr[it cazacii
care s-au str[mutat la Ke\k, pentru c[ ostiacii au vrut s[
prefac[ fortul ]n cenu=[, iar pe cazaci s[-i ucid[. Fortul este
a=ezat pe un loc frumos deasupra r`pei.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este g`rla Elov, la dou[sprezece
verste de fortul Markov. G`rla izvor[=te de departe din
mla=tin[.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\, la =ase verste de
g`rla EIov, care se vars[ ]n g`rl[.
Pe partea st`ng[, o g`rl[, la dou[zeci =i cinci de verste de
bra\ul de r`u.
Iunie, ]n 30. Pe partea st`ng[, albia lui Ket cel Vechi, la
dou[zeci =i =ase de verste de g`rl[.
Tot pe partea st`ng[, tot Ket cel Vechi, a c[rui gur[ de sus
este o mla=tin[ noroioas[. Am mers pe Ket cel Nou zece
verste de la Ket cel Vechi.
Pe aceea=i parte a lui Ket, iar[=i o albie a lui Ket cel Vechi.
Dar spre partea dreapt[, bra\ul se nume=te Ket cel Nou. Pe
94
Ket cel Vechi nu se merge, doar pe Ket cel Nou, de la gura
ml[=tinoas[ a lui Ket, la o verst[ =i jum[tate.
Pe partea dreapt[ este malul lui Olen, ]nalt, la =apte verste
de Ket cel Vechi.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este g`rla Jajeia, la dou[zeci =i
opt de verste de malul Olen.
Pe aceea=i parte este podi=ul Kriaj, la nou[ verste de g`rl[.
Tot pe partea st`ng[ este un loc ]mp[durit cu pini, la cinci
verste de malul cel ]nalt.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este un bra\, care se nume=te
Surp[tura, fiindc[ acel loc a fost de cur`nd sp[lat de ape, la
dou[ verste =i jum[tate de malul cel ]nalt.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este un lac, la o verst[ de bra\.
Pe malul st`ng este o r`p[, la trei verste de lac.
Pe partea dreapt[ este lacul Ocunev, tot la trei verste de
r`p[.
Pe aceea=i parte sunt a=ez[rile de iarn[ ale cazacilor din
Tomsk, trimi=i la Eniseisk cu provizii de gr`ne, la dou[ verste
de lacul Ocunev.
Pe partea st`ng[ este un bra\, care se nume=te Ket cel
Vechi, la dou[ verste =i jum[tate de a=ez[rile de iarn[.
Pe partea st`ng[ este o r`p[, la cinci verste de Ket cel
Vechi.
95
Pe aceea=i parte a lui Ket, iar[=i o r`p[, la =ase verste de
cea ar[tat[ mai sus.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este r`ul Sociur, care izvor[=te
din gubernia Makovsk, din mla=tini. R`ul Sociur este tot at`t
de mare ca =i Ket. Pe malurile sale sunt iurtele de iarn[ =i cele
de var[ ale ostiacului Iurka. Pe malurile lui, ostiacii v`neaz[
samuri, castori de bun[ calitate, vulpi =i multe alte
s[lb[ticiuni. De la r`p[ =i p`n[ la Sociur sunt nou[ verste.
De la r`ul Sociur, albia lui Ket a devenit foarte ]ngust[.
Iulie, ]n 2. Pe partea dreapt[ a lui Ket este o r`p[ mic[, la
patruzeci de verste pesc[re=ti de la Sociur, iar verste de uscat
cam =aizeci.
Pe aceea=i parte este o albie veche a lui Ket.
Pe partea st`ng[ curge Ket cel Nou, la dou[sprezece verste
pesc[re=ti =i cam dou[zeci =i cinci de verste de la r`p[.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este r`pa Losin, la treizeci =i opt
de verste de Ket cel Vechi; malul este foarte ]nalt.
Iulie, ]n 3. Pe partea dreapt[ sunt a=ez[rile de iarn[ ale
cazacilor din Tomsk, care, fiind trimi=i la Tomsk cu provizii
de gr`ne, fiind prin=i de vremea de iarn[, au iernat ]n acel
loc, la dou[zeci =i cinci de verste de r`pa Losin.
Pe partea st`ng[ a lui Ket sunt a=ez[rile de iarn[ ale
cazacilor din Tobolsk, care au iernat aici, fiindc[ =i cazacii
din Tomsk se opriser[ pentru iernat; sunt treizeci =i =apte de
96
verste de la a=ez[rile de iarn[ ale celor din Tomsk. Pe partea
st`ng[ a lui Ket este o r`p[, la nou[ verste de a=ez[rile de
iarn[ ale cazacilor din Tobolsk.
lulie, ]n 4. Pe partea dreapt[ este o r`p[, la =apte verste de
cealalt[ r`p[.
Pe partea dreapt[ a lui Ket a fost satul rusesc din care era
t[lmaciul Oksenka, plecat la Eniseisk. De la r`p[ sunt
dou[zeci de verste.
Pe partea st`ng[ este r`pa Sterliaj, la dou[sprezece verste
de s[tuc. Pe aceea=i parte este o g`rl[, la =apte verste de r`pa
Sterliaj.
Pe partea st`ng[ este g`rla Iva=kin, la unsprezece verste de
cealalt[ g`rl[.
lulie, ]n 5. Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\, la
patruzeci de verste de g`rla Iva=kin.
Tot pe partea st`ng[ a lui Ket este Ket cel Vechi, care se
desparte din Ket =i apoi se vars[ tot ]n el; de la bra\ul de r`u
sunt nou[ verste. Mai sus de Ket cel Vechi este un bra\ care
\ine o verst[.
Pe partea dreapt[ este satul rusesc Vorojeikin, la dou[zeci
=i opt de verste de bra\ul de r`u. Satul acela, a=ezat ]ntr-un loc
frumos pe malul cel ]nalt, este prima a=ezare de la fortul Ke\k,
pe tot r`ul Ket, =i unde se fac tot felul de gr`ne din bel=ug. +i
satul este supus fortului Makovsk. }n sat locuiesc =ase \[rani.
97
+i de la satul acela p`n[ la fortul Makovsk se merge pe uscat
o zi =i o noapte, iar pe ap[, dou[ zile =i dou[ nop\i.
Pe partea st`ng[ a lui Ket, la dou[ verste de sat, este o
r`p[.
Pe partea dreapt[ este g`rla Mind`n, la o verst[ de r`p[,
g`rl[ care pleac[ de la r`ul Ciulim.
Pe partea dreapt[ a lui Ket este r`pa Goreal, iar mai sus de
acea r`p[, la un sfert de verst[ =i la zece verste de g`rla
Mind`n, este lacul Goreal.
Iulie, ]n 6. Pe partea dreapt[ este r`pa Driaghin, iar mai
sus de aceast[ r`p[ se afl[ hele=teul Driaghin, la =aisprezece
verste de r`pa Goreal. Pe partea dreapt[ este hele=teul
Juravlin, la treizeci de verste de r`pa Driaghin.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este g`rla Mutnaia, la cinci
verste de hele=teul Juravlin. Pe aceea=i parte este codrul lui
Pu=kin, ]n care cresc pini, brazi, mesteceni =i al\i copaci. De
la g`rla Mutnaia sunt patru verste.
Pe partea st`ng[ este hele=teul voievodului din Eniseisk,
cunoscut prin faptul c[ ]n el se pescuie=te pentru voievod. De
la codrul Pu=kin sunt cinci verste.
Pe partea dreapt[ este un mal ]nalt, deasupra c[ruia se afl[
o a=ezare de iarn[. Acolo a iernat fiul de boier din Tobolsk,
care mergea la Eniseisk cu provizii ]mp[r[te=ti =i s-a oprit
acolo. De la hele=teu sunt treizeci de verste.
98
Iulie, ]n 7. Pe partea st`ng[ a lui Ket este lacul Okunev, la
trei verste de r`p[. Pe aceea=i parte este r`pa Bobrov, la cinci
verste de lac.
Pe partea st`ng[ a lui Ket este un alt mal ]nalt, la cinci
verste de r`pa Bobrov. La o verst[ mai sus de acesta, pe
aceea=i parte este r`pa Pavlov, deasupra c[reia se afl[ o
tab[r[ de iarn[, unde au iernat cazacii din Tobolsk, fiindc[ i-a
prins ]nghe\ul =i au iernat acolo, c`nd transportau proviziile
de stat. C`nd se termin[ r`pa, este un hele=teu, Pavlov.
Pe partea dreapt[ a lui Ket se desparte Ket cel Vechi, la o
verst[ de r`pa Pavlov, =i iar[=i se vars[ ]n Ket.
Pe partea st`ng[ este r`pa V`soka, deasupra c[reia cre=te
o p[dure de pin =i de brad, la trei verste de Ket cel Vechi. La
coada r`pei V`soka este g`rla Makov, care izvor[=te din
mla=tin[ =i se vars[ ]n Ket. Mai sus de acea g`rl[, la o verst[
pe aceea=i parte, este borna de hotar Makovsk. De la g`rla
aceea =i p`n[ la fortul Makovsk sunt patru verste.
La fortul Makovsk am ajuns ]n ziua de 7 iulie.
* * *
+i pentru c[ aici am p[r[sit calea de ap[, =i r`ul Ket a
r[mas c[tre dreapta, spre miaz[zi, =i pentru c[ aici se sf`r=esc
=i a=ez[rile neamului ostiac, s-ar cuveni s[ se fac[ acum pe
scurt o descriere a r`ului Ket, de unde izvor[=te, =i a altor
99
r`uri care se leag[ de el, ca =i o expunere asupra credin\ei =i
obiceiurilor ostiacilor.
R`ul Ket =i izvoarele lui pornesc de departe din step[, din
apropierea fortului Krasnoiarsk. Totu=i, de la fortul Makovsk
]n sus nu se mai navigheaz[ cu b[rci mari, fiindc[ este apa
sc[zut[. De la fortul Makovsk, la ]nc[ trei zile de mers, este
un sat rusesc pe malul lui Ket, iar aproape de izvoare tr[iesc
t[tarii, kirghizii =i al\ii. Lungimea lui Ket este mare, pentru c[
de la gurile lui unde se vars[ ]n Obi se navigheaz[ ]n susul
apei =ase p`n[ la =apte s[pt[m`ni, iar de la fortul Makovsk
p`n[ la izvoarele lui se spune c[ ar fi pe ap[ tot at`ta.
L[rgimea lui este mare acolo unde se vars[ ]n Obi prin mai
multe guri, fiecare gur[ fiind mai lat[ dec`t r`ul Moskova. La
Makovsk ]ns[ se mic=oreaz[. Ad`ncimea lui este mai mare
p`n[ la Makovsk =i ]n apele lui tr[iesc tot felul de pe=ti,
pentru c[ ]n el se vars[ multe r`uri =i mla=tini =i lacuri. Totu=i,
r`ul acesta produce triste\e, pentru c[ de la fortul Ke\k p`n[ la
satul Vorojei al Makovskului, timp de cinci s[pt[m`ni de
mers, nu ]nt`lne=ti a=ez[ri de via\[ pe malurile lui, ]n afar[ de
nomazi ostiaci. +i aceia sunt pu\ini, de=i mai demult erau
mare mul\ime, dar au ]nceput s[ se bat[ ]ntre ei, iar din acele
]nc[ier[ri mul\i au pierit, iar al\ii au murit de molim[ =i de
lipsuri. Chiar ]n anii care au trecut a fost o asemenea foamete,
]nc`t unii dintre ei =i-au m`ncat copiii. }n afar[ de acestea,
100
r`ul Ket este trist =i pentru c[ ]n preajma lui nu sunt nici lunci,
nici p[=uni, doar p[duri de netrecut, mla=tini =i lacuri =i
pentru c[ apa r`ului Ket este tulbure =i multe locuri sunt
pustii. Totu=i, ]n patru, cinci locuri s-ar putea stabili a=ez[ri de
via\[, fiindc[ =i alt[dat[ au fost a=ez[ri omene=ti pe acolo.
Dar destul despre r`ul Ket, =i s[ scriem acum despre
ostiaci.
Neamul ostiacilor este vechi, ca multe alte popoare din
]mp[ra\ia Siberiei. To\i locuitorii aceia descind din sci\i, care
dup[ potop ]=i trag ob`r=ia din Jafet, fiul lui Noe. De aceea =i
firea =i obiceiurile lor sunt simple. Ei sunt idolatri ca la
]nceput, cred ]n marele Nemrod, credin\[ pe care o =i \in. }n
limba lor, ei ]n=i=i le spun celor care locuiesc pe Obi =i pe
Irt`= kandajaki, iar celor din Nar`m =i de pe Ket — ciuguli.
A=ez[rile lor ]ncep de la gurile r`ului Irt`=, unde se vars[ ]n
Obi, =i se ]ntind apoi pe malul lui Obi ]n jos p`n[ la Beriozov
=i p`n[ la Marea Oceanului, iar ]n sus — pe malul lui Obi
p`n[ la fortul Tomsk =i apoi pe r`ul Ket p`n[ la izvoareIe lui.
Teritoriul acela este ]ntins. Numai c[, de=i ei sunt de acela=i
neam =i au aceea=i credin\[, totu=i au limbi diferite =i se
]n\eleg greu unii cu al\ii. Poporul acesta este cel pe care latinii
=i grecii (cu toate c[ au aflat despre el doar din auzite) ]l
numesc ihtiofag, adic[ m`nc[tor de pe=te, pentru c[ to\i
ostiacii pescuiesc tot felul de pe=ti ]n mare cantitate. Unii ]l
101
m[n`nc[ crud, al\ii ]l usuc[ =i ]l fierb. Ei ]ns[ nu =tiu ce este
p`inea =i sarea, ]n afar[ de pe=te =i de o r[d[cin[ alb[, numit[
=u=ak, pe c[re o culeg vara =i ]=i fac provizii, o usuc[ =i o
m[n`nc[ iarna. Cu p`ine nu pot tr[i. Cel care se satur[ cu
p`ine, moare. Locuin\ele lor sunt iurtele. Dar nu numai
pentru hran[ pescuiesc, ci din piele de pe=te ]=i fac =i haine, =i
ciubote, =i c[ciuli. Ei umbl[ cu cea mai mare u=uri\[ cu lotci
de lemn, ]n care sunt a=eza\i c`te cinci =i =ase oameni sau
mai mul\i. Totdeauna poart[ arcuri =i s[ge\i =i sunt oric`nd
gata de lupt[. Ei au multe femei. C`te doresc, at`tea \in.
Dar despre ei am scris =i ]n alte locuri. Acum s[ scriem
iar[=i despre c[l[toria noastr[, adic[ de la Makovsk peste
limba de p[m`nt uscat p`n[ la Eniseisk.
* * *
Fortul Makovsk este a=ezat pe un loc minunat, pe malul
r`ului Ket, deasupra r`pei de partea st`ng[. }n cetate se afl[ o
biseric[ =i cam dou[zeci de gospod[rii. Acolo doscianicurile
=i caicele sunt ]n mare num[r, unele g[urite, altele ]ntregi,
pentru c[ acolo este o re=edin\[ mare a slujba=ilor
]mp[r[te=ti. Cam la o jum[tate de verst[ de fort este ora=ul
slobod al negustorilor, unde s-au construit o mul\ime de
hambare pentru depozitatul m[rfurilor, de unde negustorii s[
porneasc[ peste f`=ia de p[m`nt uscat.
102
De la fortul Makovsk la Eniseisk se merge peste f`=ia de
p[m`nt care se ]ntinde ]n timpul verii c`teodat[ cale de cinci
verste, pe c`nd iarna se spune c[ drumul ar fi de cincizeci de
verste. Peste acea limb[ de p[m`nt este foarte mult noroi =i
de aceea peste tot pe acolo s-au f[cut foarte multe poduri, din
pricina glodului =i numeroaselor mla=tini =i g`rli\e.
Pe aceast[ limb[ de p[m`nt nu sunt a=ez[ri omene=ti, ]n
afar[ de un singur loc numai, ]n care se afl[ o colib[ ]n care
tr[iesc oameni.
Dup[ ce se trece limba de p[m`nt se ajunge ]n \inutul
Elanului. Acolo este un sat mic la marginea limbii de p[m`nt,
dup[ care, nu prea departe, este un alt sat mare, ]n care se
afl[ o biseric[ =i un fort. Satul acela se nume=te Elan. +i de la
acest sat p`n[ la Eniseisk sunt iar[=i o mul\ime de a=ez[ri =i
sate. Locurile sunt tot de c`mpie, foarte frumoase =i roditoare
]n gr`ne. Se spune c[ ]n ]ntreg \inutul Eniseisk ar fi cam cinci
sute de sate =i peste tot p[m`ntul este roditor.
De la fortul Makovsk =i p`n[ la Eniseisk se c[l[tore=te cu
samare ]n dou[ sau trei zile, dup[ cum este drumul. Am
]nc[rcat totul pe cai din Eniseisk, care sunt foarte buni =i mari,
cai domestici amesteca\i cu cai calmuci. Pentru fiecare cal
am pl[tit p`n[ la Eniseisk o rubl[ sau mai pu\in, dup[ cum
era drumul. Pe alocuri, pe limba de p[m`nt sunt =i dealuri
acoperite cu p[duri foarte ]ntunecoase. Sunt =i unele locuri
103
curate, lumini=uri, pe l`ng[ g`rle, unde c[l[torii se opresc =i
se odihnesc.
Nu vom face mai departe descrierea r`ului Enisei, pentru
c[ p`n[ la Enisei am navigat pe acest r`u doar dou[ zile.
Dup[ aceea am navigat pe r`ul Tungusk p`n[ la Baikal.
Despre Enisei nu scriem =i pentru c[ izvoarele lui sunt
necunoscute. Nu se =tie nici de unde pornesc. Se spune doar
c[ n-ar fi departe de ale lui Obi. Localnicii spun c[ la
izvoarele lui Obi se aud lebedele de la izvoarele lui Enisei.
De la cetatea Eniseisk p`n[ la Krasnoiarsk se merge zece
zile pe drum de uscat, iar ]n susul apei — trei s[pt[m`ni, tot
printre sate de agricultori ru=i. De la Krasnoiarsk mai departe
se mai merge ]nc[ pe r`ul Enisei ]n sus. }n \inutul Krasnoiarsk
sunt o mul\ime de sate =i cam o mie de slujba=i. Dar este
mereu primejdie mare din pricina kirghizilor, care, fiind cam
o mie de oameni, sunt foarte r[zboinici; limba =i credin\a lor
sunt t[t[re=ti. Cei din Krasnoiarsk umbl[ pe Enisei dup[
hamei, care cre=te ]n ostroave din bel=ug. P`n[ a se ajunge la
Pragul cel mare, pe malul Eniseiului este o st`nc[ de piatr[,
pe care este s[pat[ un fel de scriere necunoscut[. Sunt s[pate
=i cruci, de asemenea, sunt s[pate =i chipuri de oameni care
\in ]n m`ini ghioage =i multe astfel de lucruri. Dup[ cum se
spune, asemenea pietre cioplite se afl[ ]n locurile pustii, dar
nimeni nu =tie ce este scris pe ele =i de c[tre cine. }n locurile
104
acelea ]ncepe o cataract[ de temut pe r`ul Enisei, prin care
nimeni nu se ]ncumet[ s[ treac[ cu b[rcile, deoarece pe
ambele maluri sunt st`nci ]nalte. Se poate merge numai pe
drum =i se ocole=te cataracta ]n cinci zile, pentru c[ ea at`ta
se ]ntinde. +i se trece dincolo de ea pentru hamei, ]n ostroave.
Dar mai departe nu se duc ru=ii. Se spune c[ r`ul Enisei este
foarte mare peste tot, la fel, bolov[nos =i foarte repede.
De la Eniseisk ]n jos pe r`ul Enisei, pe l`ng[ gurile r`ului
Tungusk, se ajunge ]n zece zile de sub munte p`n[ la Elogui
=i p`n[ la Tunguskul inferior =i fortul Turuhan, cu luntre mici.
Acolo locuie=te ast[zi voievodul care alt[dat[ locuia ]n
Mangazei, pentru c[ atunci se trecea cu provizii =i cu tot ce
era de trebuin\[ prin str`mtoarea de mare de la gurile r`ului
Obi, apoi cu t`r=urile p`n[ la gura r`ului Taz ]n patru zile =i
patru nop\i. Prin gura r`ului Taz, tot cu p`nzele, pe r`ul acela
se ajungea la ora=ul Mangazei ]n patru zile =i patru nop\i. De
la Mangazei la Turuhan, care a fost c`ndva tab[r[ de iarn[, se
ajungea cu o luntre u=oar[ ]n trei sau patru s[pt[m`ni. Acum
]n Mangazei este doar o tab[r[ de iarn[, iar voievodul
locuie=te la Turuhan, unde se ajunge f[r[ trud[ cu proviziile
de la Eniseisk. Drumul acela de mare prin Mangazei este
abandonat ast[zi. Se merge la Eniseisk, =i de acolo — la
Turuhan. }n susul r`ului Tunguskul inferior, la patru zile de
mers de la m[n[stirea Troi\ei, se vars[ ]n Tungusk r`ul Sever.
105
De la r`ul Sever, ]n sus pe partea dreapt[, cale de dou[ zile
pe Tunguskul inferior, se vars[ ]n acesta r`ul Lena =i mai sus,
la dou[ zile de mers, tot pe partea dreapt[, se vars[ ]n
Tungusk r`ul Svetla. Mai sus de r`ul Svetla, tot pe partea
dreapt[, se vars[ r`ul Taimur, la dou[ zile de mers. }ntr-o
c`mpie l`ng[ r`ul acela izbucne=te foc de sub p[m`nt, dintr-
o surp[tur[; =i dac[ pe acea cr[p[tur[ se a=az[ un lemn, se
face c[rbune, din pricina c[ldurii, dar nu se aprinde.
Pe acela=i r`u Tungusk, pe partea st`ng[ ]n susul apei, se
vars[ r`ul Tur`g, mai sus de Tur`g se vars[ r`ul Jdan`h, mai
sus de Jdan`h se vars[ r`ul Rozmahn`h. Mai sus de r`ul Roz-
mahn`h, tot ]n r`ul Tungusk se vars[, tot pe partea dreapt[
r`ul Ilimlei. Mai sus de Ilimlei se revars[ din Tungusk un
hele=teu pe malul c[ruia este tab[ra de iarn[ Kuria. Mai sus
de hele=teu se vars[ r`ul Eroma Mic[. Pe malul r`ului Eroma
Mic[ este tab[ra de iarn[ Tetiusik. Mai sus de Eroma Mic[ se
vars[ r`ul Eroma Mare. Mai sus de Eroma Mare se vars[ r`ul
Nepa. Mai sus de Nepa se vars[ r`ul Balvadenka. Pe malul
r`ului Tunguskul de sub munte se afl[ tab[ra de iarn[
Iasagnoi, ]n care tr[iesc slujba=ii din Eniseisk care str`ng
birurile pentru ]mp[r[\ie.
De la Turuhan pe Enisei ]n jos, se merge dou[ s[pt[m`ni
p`n[ la ocean, la gurile Eniseiului. De la gurile Eniseiului au
]ncercat mul\i s[ mearg[ cu cor[biile pe r`ul Lena, dar n-au
106
putut, pentru c[ pe ocean veneau ghe\uri mari =i f[r`mau
cor[biile. }ntre r`urile Enisei =i Lena, pe malurile r`urilor
despre care am scris mai sus, se v`neaz[ o mul\ime de samuri
=i nic[ieri nu este un alt loc asem[n[tor pentru v`n[toare ca
acolo, unde ]n fiecare an se duc o mul\ime de oameni din
Eniseisk s[ v`neze.
Despre r`ul Enisei am scris de ajuns =i acum s[ ne
]ntoarcem iar[si la c[l[toria noastr[ de la Eniseisk la Baikal.
Din Eniseisk am plecat ]n seara zilei de 18 iulie. Ora=ul
Eniseisk este a=ezat pe malul drept al r`ului Enisei. }n
apropierea ora=ului am ocolit pe uscat ni=te sm`rcuri =i o
p[dure mare. }n spatele fortului este m[n[stirea M`ntuitorului
prea milostiv, a=ezat[ pe un loc frumos ]n mijlocul mla=tinii.
L`ng[ ora=, o g`rl[ mic[, pe care este a=ezat[ o moar[. Mai
sus de ora=ul Eniseisk, pe malul unei g`rle, se ridic[ fortul cel
nou. Fortul a fost construit de stolnicul =i voievodul Kiril
Elistrahov, fiul lui Iakovlev, pentru c[ atunci porniser[
kirghizii de la Krasnoiarsk cu r[zboi; =i pentru a se ap[ra =i a
nu-i l[sa pe aceia s[ ajung[ p`n[ la Eniseisk, a construit fortul
pe un loc ]nt[rit. }n fort se afl[ m[n[stirea Fecioarei, iar ]n
ora=ul vechi =i ]n fort sunt locuin\ele cazacilor, ale
t`rgove\ilor =i ale altor cinuri de oameni, cam cinci sute de
gospod[rii =i mai multe; =i mul\i sunt veni\i ]n trecere =i mul\i
v`n[tori. }n preajma Eniseiskului =i pe partea cealalt[ a r`ului
107
Enisei sunt multe sate ruse=ti. }n ele locuiesc \[rani agricultori.
}n fa\a ora=ului Eniseisk, pe partea cealalt[ a r`ului, este satul
Treskin.
Spre partea dreapt[ a r`ului Enisei este un ostrov, iar ]n
fa\a lui este un sat, Bonifantiev, la o verst[ de Eniseisk.
Tot pe partea dreapt[ a r`ului Enisei se ridic[ un mal ]nalt,
=i deasupra malului se afl[ satul Monast`rsk, la trei verste de
satul Bonifantiev.
Iulie, ]n ziua de 19. Pe aceea=i parte a Eniseiului, mai sus
cu dou[ verste de satul acela, este satul Potapovsk. }n fa\a
acelui sat, pe partea cealalt[, este satul Verhniaia. Mai sus de
acesta cu o verst[ este alt sat, care se nume=te tot Verhniaia
=i, aproape de satul acela, l`ng[ mal, oamenii extrag din
p[m`nt o piatr[ cu care ard minereu de fier. Mai sus de satul
acela, pe aceea=i parte, este o g`rl[ pe care este pus[ moara
Monast`rsk. Pe aceea=i parte, cam la o verst[ de g`rl[, este
]nc[ un sat, tot Verhniaia. }n fa\a acelui sat, pe cealalt[ parte,
se afl[ un sat rusesc, care se nume=te Tatarsk. }n fa\a satului
Tatarsk este un ostrov. }n fa\a ostrovului, pe malul cel[lalt,
este un fortule\ vechi, care s-a ridicat drept loc de observa\ie
]mpotriva kirghizilor. Fortul a fost cl[dit de \[rani. Trec`nd de
acel ostrov, pe malul st`ng, este Cleonia.
Pe partea st`ng[ este satul Puzanin, la o jum[tate de verst[
de ostrov. }n fa\a lui, pe partea st`ng[, este satul Bor=evnikov.
108
Pe partea dreapt[ este satul t`rgove\ului Vtorov Igumnov,
la un sfert de verst[ de Puzanin.
Pe partea st`ng[ este satul Gur`liov, la dou[ verste de
satul lui Vtorov.
Pe partea dreapt[ este satul Iujakov, tot la dou[ verste de
satul lui Vtorov.
Pe partea st`ng[ este satul L`sovsk, la o verst[ de
Gur`liov. Mai sus de satul L`sovsk este r`ul Beriozovka. Pe
aceea=i parte a r`ului Eniseisk se vars[ g`rla Kamenka. Ea
izvor[=te din mun\i =i se une=te cu Eniseiul la dou[ verste =i
jum[tate de g`rla Beriozovka. Pe aceea=i parte a lui Enisei
este o g`rl[, la dou[ verste =i jum[tate de g`rla Kamenka.
Pe partea dreapt[ este satul Sadrin, la dou[ verste de g`rl[.
Pe partea st`ng[ este un sat ce se nume=te cetatea Markov.
}n cetatea aceea au locuit tungu=ii; de la satul Sadrin este o
verst[. }n fa\a acelui sat este o g`rl[ care se nume=te tot
Sadrin.
Pe partea dreapt[ este satul Borok, la patru verste de
cetatea Markov. }n fa\a satului, pe partea st`ng[, este un bra\
de r`u.
Pe partea dreapt[, la o jum[tate de verst[ de satul Borok,
este satul Moklokov.
109
}ntre sate curge g`rla Moklokovka, pe care se afl[ o moar[,
iar ]n fa\a satului Moklokov este satul Puhanov, ]n fa\a c[ruia
este un ostrov.
Iulie, ]n 20. Pe partea st`ng[ este satul Kolesnikov, la patru
verste de satul Pohanov. Mai sus cu o verst[ de satul acela,
este g`rla Radikov.
Pe partea dreapt[ este un fort care a fost ridicat ]mpotriva
kirghizilor, iar ]n fa\a fortului, la dou[ verste =i jum[tate de
g`rla Radikov, este satul Radikov.
Pe partea st`ng[ a r`ului Enisei este un bra\. }ntre bra\ =i
Enisei se formeaz[ un ostrov. Pe bra\ se merge o verst[. }n fa\a
ostrovului, pe partea cealalt[, este satul Burmakin. Mai sus de
satul Burmakin, la cinci verste de satul Radikov, este o st`nc[.
Pe partea st`ng[ a lui Enisei este o st`nc[ ce se nume=te
B`k, pentru c[ ]n locul acela apa curge vijelios =i peste bo-
lovani mari.
+i la acele st`nci apa se izbe=te =i face v`rtejuri puternice.
}n fa\a acelui loc, pe partea cealalt[ a Eniseiului, se ridic[ un
munte mare de piatr[.
Mai sus de st`nca B`k se afl[ o g`rl[ =i, pe aceea=i parte,
mai sus de g`rl[, este satul Kost`lnikov, cam la o verst[ de
st`nc[. }n fa\a satului, pe partea cealalt[, este satul Malahov.
Mai sus de satul acela, tot pe partea dreapt[, este satul
Galanin, cam la o verst[ de Malahov. Pe aceea=i parte
110
dreapt[ este satul Putilov, la dou[ verste =i jum[tate de
Galanin.
Pe partea st`ng[ este satul St`nikov, la dou[ verste =i
jum[tate de Putilov.
Pe partea dreapt[ este satul Buzin, la o verst[ de St`nikov,
iar mai sus de acel sat este satul Popov.
Pe partea st`ng[ este satul Samoilov, la zece verste de
satul Buzin. Pe partea st`ng[ a r`ului Enisei este o g`rl[ mic[,
iar ]n fa\a g`rlei aceleia este un ostrov; ]n fa\a ostrovului, pe
malul drept, este un sat, ]n care se afl[ o biseric[ a Chipului
nef[cut de m`ini omene=ti al M`ntuitorului. }n satul acela
p[m`ntul este foarte roditor. Mai sus de acel ostrov sunt alte
dou[ ostroave, la o jum[tate de verst[, desp[r\ite ]ntre ele cu
un bra\ de r`u, la dou[ verste de satul Samoilov =i de ostrov.
Mai sus de acele ostroave este un munte ]nalt de piatr[, ce
se ]ntinde p`n[ la gura r`ului Tungusk. Pe malurile lui sunt
st`nci imense, iar r`ul Enisei trece spre dreapta prin fa\a
acelui munte =i se ]ndreapt[ spre Krasnoiarsk, de unde trece
]n step[.
Izvoarele r`ului Enisei nu sunt cunoscute de nimeni,
pentru c[ este departe s[ se mearg[ de la Krasnoiarsk p`n[ la
ele. Acolo este o cataract[ care nu se poate trece dec`t ]n
cinci zile. |[ranii se duc pe munte, dincolo de cataract[, =i
111
adun[ hamei din ostroave. Din locul acela p`n[ la izvoarele
sale necunoscute mai este ]nc[ departe.
R`ul Tungusk, care curge dinspre dreapta =i se vars[ ]n
Enisei, acolo unde este gura aceluia, ]ntre Tungusk =i Enisei,
face un ostrov. }ntre Tungusk =i ostrov este satul Strealkin, la
patru verste de ostrov. P`n[ a nu ajunge la gurile
Tunguskului, sub munte este un v`rtej mare de ap[. }n locul
acela se ]nal\[ o st`nc[ ]nalt[, ce se nume=te B`k, de la care
sunt cam patru verste pe r`ul Tungusk p`n[ la cataracta
Streloci.
}n 21 iulie, am ajuns la cataracta Streloci, care se ]ntinde
dou[ verste =i jum[tate. }n locul acela, pe toat[ albia r`ului
sunt bolovani mari, =i apa curge cu mare repeziciune. Din
pricina st`ncilor se fac valuri ]nalte, =i este doar un loc ]ngust
unde nu sunt st`nci, =i prin locul acela pot trece
doscianicurile trase cu funii groase la edec de c`te cincizeci
de oameni =i mai mul\i. +i c`nd s-a dep[=it cataracta, este
acolo un ostrov mic de piatr[ ]n mijlocul r`ului Tungusk.
Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este o st`nc[ B`k, iar ]n
locul acela apa este foarte repede, la dou[ verste =i jum[tate
de cataracta Streloci.
Tot pe partea st`ng[ este g`rla Blohin, pe care se v`neaz[
samuri, la trei verste de st`nca B`k.
112
Pe aceea=i parte este un munte de piatr[ foarte ]nalt, care
se nume=te B`k tatarskoi. Muntele se ]ntinde cam o verst[, =i
]n dreptul lui este un v`rtej mare de ap[. +i dac[ p`n[ la acel
loc am navigat doar cu p`nzele, din locul acela nu s-ar fi
putut face nimic, dac[ nu am fi ad[ugat fr`nghii groase,
pentru a se trage la edec. De la g`rla Blohin sunt patru verste.
Pe partea cealalt[ a r`ului Tungusk se ]nal\[ alt munte
]nalt.
Pe aceea=i parte a r`ului Tungusk este g`rla Tatarska, iar
]ntre ape, acolo unde gurile ei se vars[ ]n r`ul Tungusk, sunt
dou[ ostroave. G`rla se vars[ ]n Tungusk prin dou[ guri, la o
verst[ de st`nca B`k tatarskoi.
Pe aceea=i parte se afl[ ni=te st`lpi mari de piatr[, la =apte
verste de g`rla Tatarska.
St`lpii sunt a=eza\i la c`te o jum[tate de verst[, =i li se
spune astfel pentru c[ piatra arat[ ca =i c`nd ar fi fost cioplit[.
Pe partea st`ng[ este r`ul Pogrom. }n fa\a acelui r`u, ]n
mijlocul r`ului Tungusk, este un ostrov mare, care se nume=te
tot Pogrom =i poart[ un astfel de nume, pentru c[ acolo au
fost uci=i mul\i tungu=i. De la st`lpii cei de piatr[ sunt cinci
verste. Ostrovul are cam o verst[, o verst[ =i jum[tate.
Pe aceea=i parte se afl[ satul Plehanov, cam la o verst[ de
ostrov. }n fa\a satului este un alt ostrov mic, pe care oamenii
din sat cultiv[ cereale. Ostrovul se afl[ la dou[ verste =i
113
jum[tate. Acum satul este p[r[sit, pentru c[ gr`nele rodeau
foarte greu. Satul este a=ezat pe un munte mare, ]ntr-un loc
frumos.
Pe aceea=i parte, g`rla Ciornaia se vars[ ceva mai sus de
coada ostrovului. }n susul acelei g`rle, cam la o jum[tate de
verst[, este satul Markov.
Pe mijlocul r`ului Tungusk sunt vreo zece ostroave. Ele se
numesc ale lui Taseev. }nd[r[tul ostroavelor este satul
Pecikov. Ostroavele sunt grupate la un loc. Mai sus de ele, pe
partea dreapt[ a r`ului, este r`ul Taseev, care curge din step[
=i se vars[ ]n Tungusk, iar la gura acelui r`u Taseev este un
ostrov. Pe acest r`u Taseev se extrage mic[. Pe partea dreapt[
a r`ului Taseev se vars[ r`ul Usolka. }n locul acela se extrage
sare de c[tre cei din Eniseisk. Ca m[rime, r`ul Taseev este c`t
Tobolul, care curge pe l`ng[ Tobolsk. Pe malurile acelui r`u
Taseev sunt multe sate ruse=ti.
Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk, mai sus de gura r`ului
Taseev, cam Ia o verst[, este gura de jos a g`rlei Murojna =i,
la o verst[ de la gura de jos, gura de sus. G`rla izvor[=te din
balt[ =i se vars[ ]n Tungusk. Pe malul ei se v`neaz[ tot felul
de s[lb[ticiuni: samuri, castori, vulpi, r`=i. De la g`rla aceea,
Murojna, ]ncep mun\i de st`nc[ foarte ]nal\i =i pr[p[stio=i,
care \in cam cinci verste. }n mun\ii aceia se ]nmul\esc =oimii.
La poalele acelui munte apa curge foarte repede =i ]n dreptul
114
lui este foarte ad`nc[. }n mun\ii aceia sunt coloane mari =i
foarte ]nalte de st`nc[.
Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk este ostrovul Elovoi, la
=ase verste de mun\ii cei ]nal\i. }n fa\a ostrovului Elovoi, pe
partea st`ng[, este o g`rl[.
Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este satul Beloglazov, la
o verst[ =i jum[tate de ostrov. Pe aceea=i parte se desface un
bra\ pe care este a=ezat[ moara Privalihin, la o jum[tate de
verst[ de satul Beloglazov.
Pe partea dreapt[ este r`ul Pastuhov, la o verst[ =i
jum[tate de moar[.
Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este un metoc cu o
biseric[ =i cu =ase gospod[rii locuite. Acel metoc este a=ezat
pe muntele de piatr[ cunoscut sub numele de Krovovoi,
pentru c[ ]n preajma lui a fost o ]nc[ierare ]ntre tungu=i =i
ru=ii cazaci care i-au biruit pe tungu=i =i i-au aruncat de pe
st`nc[ ]n ap[. De aceea muntele se nume=te Krovovoi. De la
satul Pastuhov sunt dou[ verste.
Pe partea st`ng[ sunt ostroavele R`bnoi, la o verst[ de
metocul R`bnoi. }n locul acela sunt vreo cincizeci de
ostroave =i mai multe. Ele sunt a=ezate unul l`ng[ altul la
distan\e nu prea mari; le desparte doar apa. }n spatele
ostroavelor se afl[ satul lui Sava Mokrov, pe aceea=i parte, iar
115
mai sus de satul acela este satul Kolpakov, la o verst[ de satul
Mokrov. Pe l`ng[ acel sat curge g`rla Mal`=ev.
Pe aceea=i parte, la dou[ verste este g`rla R`bnaia. }n
apropierea g`rlei este satul Nosov =i mai sus de acesta, cam
cu dou[ verste, este satul Panov.
Pe partea dreapt[ este satul Novopa=en`h, la o verst[ de
satul Panov. Pe aceea=i parte este satul Poletaev, la dou[
verste de satul Novopa=en`h, iar pe l`ng[ sat curge un bra\ de
r`u.
Pe partea dreapt[, mai sus de satul Panov, este un munte
mare de piatr[. Mai sus de muntele acela se afl[ ni=te st`nci
foarte ]nalte =i mari. St`ncile acelea sunt la o verst[ =i
jum[tate dep[rtare.
Iulie, ]n 23. Pe partea st`ng[ este o piatr[ care se nume=te
B`k, iar ]n locul acela apa curge foarte repede; de la st`nc[
sunt treisprezece verste.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, cam la o verst[ de B`k, =i
mai sus de ostrov cu o jum[tate de verst[ sunt alte dou[
ostroave. }n fa\a ostroavelor, pe partea st`ng[, este un munte
de piatr[ foarte mare =i foarte ]nalt.
Pe partea dreapt[, la dou[ verste de la ostroave, este o
g`rl[. Mai sus de g`rl[ cu o jum[tate de verst[ este satul
Mokraia.
116
Pe aceea=i parte este un ostrov, la =ase verste de satul
Mokraia. M[i sus de ostrov cu o verst[, o verst[ =i jum[tate,
pe malul drept =i pe malul st`ng, se ridic[ ni=te mun\i ]nal\i de
piatr[.
Pe partea st`ng[ este o st`nc[ foarte ]nalt[, care se
nume=te B`k V`mdomski, =i ]n locul acela este un v`rtej
mare, prin care am tras doscianicurile la edec cu odgoane
groase. Se nume=te B`k V`mdomski, pentru c[ ]n acel loc s-a
r[sturnat, s-a sf[r`mat doscianicul curteanului din Moscova,
poreclit V`mdomski, =i multe catrafuse i s-au ]necat; el
mergea din porunca marelui ]mp[rat la fortul Ilimsk drept
voievod. De la ostrov sunt =ase verste.
}n fa\a acelei st`nci, pe partea cealalt[, este un munte de
piatr[ foarte mare =i ]nalt.
Pe aceea=i parte este o g`rl[, la cinci verste de cealalt[. De
la g`rla aceea p`n[ la repezi=ul Olad`n sunt =apte verste.
Pe partea st`ng[ este str`mtoarea Olad`n, prin care apa
curge vijelioas[, =i prin locul acela nu se poate nimeni g`ndi
s[ treac[ f[r[ fr`nghii lungi =i tras la edec. Str`mtoarea se
nume=te Olad`n, pentru c[ ]n acel loc s-a sf[r`mat
doscianicul curteanului moscovit Olad`n. El mergea din
porunc[ ]mp[r[teasc[ la fortul Ilimsk s[ fie voievod =i a iernat
]n acel loc, neput`nd merge mai departe, din pricina
v`rtejului =i a apei sc[zute.
117
Pe aceea=i parte este g`rla Oslianka, la cinci verste de
repezi=ul Olad`n, iar mai jos de gura g`rlei este alt[
str`mtoare.
Pe aceea=i parte este iar[=i o g`rl[ Oslianka, la patru verste
de cealalt[ g`rl[ Oslianka. Am`ndou[ g`rlele poart[ acela=i
nume, pentru c[ ]n ele se g[sesc pietre de gresie, cu care se
ascut cu\itele.
Pe aceea=i parte sunt ni=te mun\i de piatr[ foarte ]nal\i. De
la gura r`ului Tungusk =i p`n[ aici nu mai sunt al\i mun\i
asem[n[tori de mari =i de ]nal\i; de la gura g`rlei Oslianka
sunt dou[ verste =i jum[tate.
}n fa\a acelor mun\i, pe partea dreapt[, se afl[ un ostrov
mic; mun\ii se ]ntind chiar p`n[ la satul Kamenka. De la
mun\i =i p`n[ ]n sat sunt cam dou[zeci de verste. }n mun\ii
aceia tr[iesc foarte mul\i =oimi.
Pe partea st`ng[ se afl[ un b`k de piatr[, =i ]n locul acela
apa este foarte repede; de la mun\ii cei ]nal\i sunt unsprezece
verste.
Pe partea st`ng[ este un hele=teu, la cinci verste de col\ul
de piatr[.
Pe aceea=i parte este satul Kamenka, pe l`ng[ care curge
g`rla Kamenka. Pe malurile ei se v`neaz[ samuri =i alte
s[lb[ticiuni. R`ul porne=te din mla=tin[, de la patru verste de
118
Tura. Satul este a=ezat pe un loc frumos =i foarte roditor ]n
gr`ne.
}n ziua de 25 iulie am navigat cu ajutorul p`nzelor.
Pe partea dreapt[ este g`rla Maizia, la dou[zeci de verste
de satul Kamenka.
Pe partea st`ng[ este un ostrov la o verst[ =i jum[tate de
g`rla Maizia. Mai jos de ostrovul acela sunt ni=te mun\i ]nal\i
de piatr[.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la patru verste
de cel[lalt.
Pe partea st`ng[ este g`rla Irkineaev. Pe malul g`rlei este
a=ezat satul Loghinov, la treisprezece verste de ostrov. }n fa\a
satului sunt trei ostroave.
Pe malul drept se afl[ o r`p[ frumoas[, la =ase verste de
satul Loghinov, iar c`nd se termin[ malul cel r`pos, este un
ostrov.
Pe partea dreapt[ se g[se=te satul Eriomin, iar mai jos de
sat curge g`rla Pinciuga, care ]=i are izvoarele ]n mla=tin[, la
o jum[tate de verst[ de ostrov.
Pe aceea=i parte este g`rla Karabula, la cinci verste de
satul Eriomin. G`rla izvor[=te din st`ncile mun\ilor. Mai sus
de g`rl[ pe partea st`ng[ sunt grindurile Bontiev, care se
]ntind pe cincisprezece verste. }n inima sm`rcului Bontiev
119
este un ostrov. Prin grindurile acelea nu s-a putut naviga cu
p`nzele, pentru c[ locurile de trecere erau pline de cotituri.
Iulie, 26. }n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la
unsprezece verste de cel[lalt, iar mai sus cu o jum[tate de
verst[ de acolo este ]nc[ un ostrov.
C[tre partea st`ng[ este cataracta Obsiana, la trei verste de
ostrov; =i ]n acel loc apa este foarte repede, =i am trecut tra=i
cu dou[ fr`nghii.
Spre partea dreapt[ este alt[ cataract[, mai mare =i foarte
repede. }n fa\a acesteia, pe partea cealalt[, este iar[=i un
v`rtej, pe care l-am trecut cu p`nzele ]n fug[. De la cataracta
Obsiana sunt patru verste.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la opt verste de
cataract[. Mai sus de ostrovul acela, la trei verste, este un alt
ostrov mare, spre partea dreapt[, iar ]n fa\a lui — altul, mai
mic.
Iulie, ]n 27. Pe partea st`ng[ este o g`rl[ la o jum[tate de
verst[ de ostrov.
Pe aceea=i parte este o insul[ =i, ]n fa\a ei, spre malul
drept, este un alt ostrov mic, la unsprezece verste de g`rl[;
p`n[ la pragul Mursk sunt opt verste.
La aceea=i dat[ am ajuns la pragul Mursk, care se ]ntinde
cam dou[ verste. }n locul acela sunt bolovani mari de piatr[ =i
apa este foarte repede. Malurile se ]nal\[ mari peste bolovani
120
=i este doar un loc de trecere str`mt, pe unde nu sunt st`nci.
Prin acel loc am tras la edec doscianicurile cu fr`nghii groase.
Pe partea dreapt[, ]n fa\a pragului, este g`rla Mura. Mai sus
de g`rla aceea sunt ni=te mun\i ]nal\i, foarte mari =i drep\i,
parc[ ar fi ni=te st`lpi. Pe unul dintre mun\i, chiar pe v`rf, se
afl[ o cruce. Mai sus de pragul Mursk, ]n mijlocul r`ului
Tungusk este un ostrov mare, iar pe malul st`ng se ]nal\[
iar[=i un munte.
Pe partea st`ng[ este o g`rl[ =i ]n fa\a g`rlei sunt vreo =ase
ostroave, iar mai sus de ele este alt ostrov, la opt verste de
prag.
Pe partea dreapt[, la o jum[tate de verst[ de ostroave, sunt
multe iurte de tungu=i.
Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk, pu\in mai sus de iurte,
este un bra\; ]ntre el =i r`ul Tungusk se formeaz[ un ostrov. }n
fa\a ostrovului, pe partea ceal[lt[, se ridic[ un mal r`pos de
piatr[ asemenea unui zid ]nalt.
Pe aceea=i parte este o insul[, la o verst[ =i jum[tate de
malul cel de piatr[.
Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk se vars[ r`ul Ciadame\,
care izvor[=te din mla=tin[ =i se vars[ ]n Tungusk prin trei
guri. Pe malurile r`ului Ciadame\ tr[iesc mul\i tungu=i. Pe r`ul
Tungusk =i pe Ciadame\ se trimit din Eniseisk c`te zece
cazaci, sau doisprezece, pentru a str`nge birurile, adun`ndu-
121
se de pe Tungusk =i de pe Ciadame\ p`n[ la =aptezeci de
soroace (circa 2800 de bl[nuri).
De la r`pa de piatr[ despre care am scris mai sus, merg`nd
p`n[ la r`ul Ciadame\, pe r`ul Tungusk se ]nt`lnesc mai bine
de treizeci de ostroave. Acestea sunt a=ezate ostrov l`ng[
ostrov la mic[ dep[rtare unul de altul, de la o jum[tate de
verst[ p`n[ la un sfert, iar alte ostroave stau fa\[ ]n fa\[.
Pe aceea=i parte se afl[ un munte mare de piatr[, la o
verst[ =i jum[tate de r`ul Ciadame\.
Iulie, ]n 29. }n mijlocul r`ului Tungusk, la dou[sprezece
verste de muntele de piatr[ este un ostrov.
Pe partea st`ng[ vine r`ul Koda, care izvor[=te din
mla=tinile ]ndep[rtate. Pe malurile lui tr[iesc pu\ini tungu=i;
de la ostrov sunt nou[ verste.
Pe partea dreapt[, la unsprezece verste de r`ul Koda, sunt
dou[ ostroave, a=ezate fa\[ ]n fa\[, la mic[ dep[rtare.
Pe aceea=i parte sunt =i a=ez[rile de iarn[ ale v`n[torilor
liberi, care v`neaz[ samuri, la dou[ verste de ostroave. Mai
sus de acele tabere de iarn[, la o verst[, o verst[ =i jum[tate,
]n r`ul Tungusk este un ostrov.
}n mijlocul r`ului Tungusk este o insul[, la dou[ verste =i
jum[tate de ostrovul cel[lalt; insula are cam o jum[tate de
verst[. }n fa\a ei pe malul st`ng este o g`rl[ =i mai sus de acea
insul[ se afl[ ostrovul Elovoi.
122
30 iulie. Pe partea st`ng[ este o tab[r[ de iarn[ a cazacilor
din Eniseisk. Pe cazacii aceia i-a trimis marele ]mp[rat la
fortul Ilimsk, =i ei ]n locul acela =i-au a=ezat tab[ra pentru
iernat, fiindc[ mai sus de locul acela este o cataract[ plin[ de
bolovani, unde apa este foarte v`rtejit[, =i ]n albia r`ului sunt
peste tot st`nci mari, apa scade =i doscianicurile nu pot trece.
Acolo se sta\ioneaz[ cam opt s[pt[m`ni =i mai mult. Doar ]n
mijlocul r`ului este ca o poart[, =i prin locul acela pot trece
doscianicurile, trase cu fr`nghii groase, prin trec[toare. +i
dac[ nu se pot trage, alt chip de a merge mai departe nu este.
De aceea, ]n locul acela se st[ c`te opt s[pt[m`ni =i chiar mai
mult, se a=teapt[ timpul pentru a se putea naviga cu p`nzele.
C`nd nu se mai poate naviga cu p`nzele, se ierneaz[ ]n acel
loc. +i c`nd oamenii trag navele la edec, atunci se pot rupe
fr`nghiile, =i mul\i s-au ]necat ]n locul acela. Mai jos de
cataract[ sunt ridicate vreo patruzeci de cruci. Mul\i al\ii au
pierit p`rjoli\i ]n incendii. Cataracta se ]ntinde pe o jum[tate
de verst[, iar mai sus, pe partea st`ng[, este o g`rl[, pe ale
c[rei maluri tr[iesc tungu=i.
Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk, ]n fa\a g`rlei aceleia,
este un ostrov, iar mai sus — ]nc[ patru ostroave. Ostroavele
acelea sunt a=ezate unul l`ng[ altul la mic[ dep[rtare, p`n[ la
o jum[tate de verst[. De la cataracta Ca=in sunt patru verste.
123
Pe aceea=i parte este un ostrov, la cinci verste de
ostroavele ar[tate. }n albia de la vale de ostroave sunt
cataracte =i pe st`nga, =i pe dreapta, =i apa este foarte repede.
}n locurile acelea am tras vasele la edec cu c`te dou[
fr`nghii.
Pe aceea=i parte, la patru verste de cataracte, este un
ostrov.
Pe aceea=i parte, la trei verste de el, alt ostrov. Pe aceea=i
parte, r`ul Kova; ]n fa\a r`ului Kova este cataracta
Kovanskaia, unde apa curge foarte repede. Pe maluri se ridic[
mun\i ]nal\i de piatr[. De-a lungul r`ului Kova sunt multe
iurte de tungu=i. R`ul izvor[=te din mun\ii de st`nc[. Mai jos
de r`ul acela sunt iurte de tungu=i =i mai jos de iurte — un
ostrov, la o verst[ de la ostrovul despre care am scris mai sus.
Pe partea st`ng[ este cataracta Gorohov, foarte vijelioas[
]n locul acela =i pe care am trecut-o tr[g`nd b[rcile cu c`te
dou[ fr`nghii. }n dreptul cataractei sunt mun\i foarte ]nal\i, la
dou[ verste de r`ul Kova. Cataracta are o verst[ lungime.
Pe partea st`ng[ este un ostrov, iar ]n fa\a aceluia — altul,
la =ase verste de cataracta Gorohov. P`n[ la pragul Albinsk
este o verst[.
31 iulie. Am ajuns la pragul Ablinsk. Pragul are o jum[tate
de verst[. Prin acel loc apa curge foarte repede, fiindc[ pe
toat[ albia r`ului Tungusk sunt bolovani mari, de care apa se
124
izbe=te =i face valuri =i v`rtejuri mari. Este doar o poart[ prin
care se poate trece cu doscianicul. Se trage doscianicul la
edec cu fr`nghii groase de c[tre to\i oamenii ce se afl[ pe vas.
Numai cinci oameni, care cunosc trecerea, r[m`n pe
doscianicuri pentru a le ]ndruma. }n fa\a acelui prag sunt ni=te
mun\i ]nal\i, =i vasul trebuie tras cu fr`nghii aproape pe tot
timpul. Mai sus de pragul acela, pe partea dreapt[ sunt ni=te
iurte de tungu=i, iar mai sus de ele, pe aceea=i parte, un
ostrov, la o jum[tate de verst[ de prag.
Pe partea st`ng[ este tab[ra de iarn[ a lui Andrei
Atanasiev, fiul lui Barm`=lov, care a fost trimis din porunca
marelui ]mp[rat s[ fie voievod ]n fortul Iaku\k. A iernat acolo,
fiindc[ a plecat din Eniseisk dup[ ziua de ]n[l\are; de la
ostrov este o verst[. L`ng[ tab[ra de iarn[ este o g`rl[.
Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u, la o verst[ de tab[r[.
Pe partea st`ng[, la dou[ verste de bra\, este o g`rl[.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov mare, la trei
verste de g`rl[. Ostrovul are cam =ase verste. }n fa\a acelui
ostrov, de-a dreapta =i de-a st`nga, sunt multe alte ostroave.
Tot ]n fa\a ostrovului celui mare este o g`rl[, pe partea st`ng[.
Pe aceea=i parte cu g`rla, la patru verste este o alt[ g`rl[.
Pe aceea=i parte, alt[ g`rl[, la dou[ verste de cealalt[.
125
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la zece verste de g`rl[.
Mai sus de ostrov, la o jum[tate de verst[, pe aceea=i parte,
sunt dou[ ostroave.
1 august. }n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov de
piatr[, la o jum[tate de verst[ de celelalte ostroave, care are
numai dou[ verste =i jum[tate.
Pe aceea=i parte este g`rla Kironova, la =ase verste de
muntele de piatr[; =i se nume=te astfel g`rla aceea pentru c[
pe malurile ei a tr[it un tungus, Kiron. Mai sus de g`rl[ este
un ostrov. De la g`rl[ p`n[ la ostrov este o jum[tate de verst[.
Pe partea st`ng[ este o g`rl[, Kejma de Jos, la patru verste
de ostrov.
Pe aceea=i parte este g`rla Kejma de Sus, la =apte verste de
Kejma de Jos. G`rla se vars[ ]n r`ul Tungusk prin trei guri. }n
fa\a Kejmei de Sus este un ostrov cam de trei verste, iar mai
sus de acesta, alte dou[ ostroave mai mici.
August, ]n 2. Pe partea dreapt[ este un ostrov la cinci
verste de ostrovul cel lung; mai sus de acesta sunt de vreo
=ase ori mai multe ostroave mici.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la o verst[ de
cel[lalt. Mai sus cu o jum[tate de verst[ de acesta, alt ostrov.
Pe aceea=i parte, la o verst[ =i jum[tate, este alt ostrov, la
=apte verste de cel[lalt. Mai sus de ostrov sunt multe altele,
a=ezate unul l`ng[ altul la mic[ dep[rtare =i se ]n=ir[ chiar
126
p`n[ la gurile Ilimskului. Socoteala lor nu e chip a se face, iar
malul cel[lalt nu se vede.
Pe partea st`ng[ este o g`rl[ la opt verste de ostrovul
despre care am scris mai sus c[ are o verst[ =i jum[tate.
August, ]n 3. Pe aceea=i parte este o g`rl[, la treisprezece
verste de g`rla dinainte.
Pe aceea=i parte, alt[ g`rl[, la o jum[tate de verst[.
Tot pe partea aceea este un munte ]nalt de piatr[
asem[n[tor unor st`lpi, la dou[ verste =i jum[tate de g`rl[.
Pe partea st`ng[ este un ostrov, la o verst[ de st`lpi.
Pe aceea=i parte este un ostrov, la dou[ verste =i jum[tate
de cel[lalt. }n spatele acestor ostroave, spre partea dreapt[,
este alt ostrov foarte mare.
Pe aceea=i parte este iar[=i un ostrov, la o verst[. Pe l`ng[
ostrovul acela, pe partea st`ng[, sunt ni=te st`nci ]nalte de
piatr[ asem[n[toare unor coloane.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la opt verste de
st`lpii de piatr[.
}n mijlocul r`ului este un ostrov, la nou[ verste de cel[lalt.
Are cam dou[ verste. Mai sus de acesta cu o jum[tate de
verst[ este alt ostrov, mare cam de trei verste =i jum[tate.
Pe partea st`ng[ este un munte mare de piatr[, foarte ]nalt,
asemenea unui zid drept, la o verst[ =i jum[tate de ostrov, iar
]n fa\a muntelui aceluia, iar[=i c`teva ostroave.
127
Pe aceea=i parte este r`ul Kata, iar ]n fa\a lui este ostrovul
Gurgoktov, c[ruia i se spune astfel, fiindc[ acolo a tr[it
tungusul Gurgok. R`ul Kata vine de departe din mla=tini. Pe
malurile lui tr[iesc mul\i tungu=i, care v`neaz[ samuri =i alte
animale s[lbatice =i pl[tesc bir marelui ]mp[rat; de la muntele
de piatr[ este o verst[.
August, ]n 4. Pe partea st`ng[ este o insul[, la patru verste
de gura r`ului Kata. }n fa\a ostrovului aceluia, pe partea
dreapt[, cam pe patru verste se ]ntinde un alt ostrov.
Pe partea st`ng[ este un munte de piatr[ asemenea unui
zid. Muntele acela este a=ezat ]n fa\a ostrovului despre care
am scris, cale de cam patru verste. Mai sus de ostrovul acela
este altul lung cam de =ase verste. }n fa\a acestui ostrov este
un munte de piatr[, asemenea unui st`lp.
Pe aceea=i parte este o g`rl[, la =apte verste de muntele cel
de piatr[. L`ng[ g`rl[ se afl[ dou[ tabere de iarn[ ale
v`n[torilor. Mai sus de g`rl[ este =i un ostrov mic. }n spatele
acestuia este alt ostrov de piatr[. Mai sus cu un sfert de verst[
de ostrovul de piatr[ este alt ostrov mic, mai sus de ostrovul
acesta cu o jum[tate de verst[, =i printre cele dou[ ostroave
se z[re=te malul cel[lalt.
Pe partea dreapt[ este o cataract[, Ia dou[ verste de
ostrov.
128
Pe partea st`ng[ este un munte de piatr[, iar ]n locul acela
apa nu este a=a repede; st`nca se nume=te B`kul cel mic =i se
afl[ la patru verste de cataract[.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov ]nalt de piatr[. }n
fa\a ostrovului aceluia, pe partea st`ng[, este un munte de
piatr[. Acolo apa este foarte repede, =i am putut trece doar la
edec cu c`te dou[ fr`nghii; de la mun\ii aceia de piatr[ sunt
trei verste.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la o verst[ de
repezi=. }n fa\a acelui ostrov se afl[ un sat din gubernia
Ilimskului; ostrovul este lung de o verst[ =i jum[tate.
August, ]n 5. }n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la
o jum[tate de verst[ de cel[lalt. Ostrovul are cam dou[
verste. }ntre cele dou[ ostroave sunt ]n albia r`ului ni=te
bolovani mari, de care se izbe=te apa, f[c`nd un v`rtej mare.
Pe partea st`ng[ este o cataract[ =i ]n albia r`ului Tungusk
sunt bolovani mari. Din pricina lor apa curge foarte repede;
de la ostrov este o jum[tate de verst[.
Pe aceea=i parte este o insul[, la o jum[tate de verst[ de
cataract[.
}n mijlocul r`ului Tungusk este o st`nc[ ]nalt[ de piatr[, la
dou[ verste de ostrov. St`nca se ]ntinde cam o verst[. Mai sus
sunt mai multe ostroave, a=ezate la mic[ dep[rtare unul de
altul.
129
Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la o verst[ de st`nca cea
]nalt[.
Pe aceea=i parte este un r`ule\ la cinci verste de g`rl[. Pe
malurile acelui r`ule\ se afl[ taberele de iarn[ ale v`n[torilor.
Pe aceea=i parte, alt[ g`rl[, de la r`ule\ la dou[ verste.
}n mijlocul r`ului Tungusk e=te un ostrov, la trei verste de
g`rl[. Pe aceea=i parte este un v`rtej mare, la =apte verste de
ostrov, =i l-am trecut tr[g`nd la edec cu c`te dou[ fr`nghii.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la dou[ verste
de v`rtej.
Pe partea dreapt[ se ridic[ st`nca Neavan. L`ng[ st`nca
aceea tungu=ii pescuiesc foarte mult pe=te. Pe tot r`ul
Tungusk nu este alt loc at`t de prielnic pescuitului. Ceva mai
sus de st`nc[ este satul Ciornaia, la dou[ verste de ostrov1.
Pe partea st`ng[ este b`kul Obvoroten, unde apa este
foarte repede, =i am trecut tr[g`nd la edec cu fr`nghii lungi.
B`kul acela se nume=te Obvoroten, pentru c[ nici un
doscianic nu poate trece ]nainte f[r[ s[ fie r[sucit ]napoi de
curent. De la st`nca Neavan sunt opt verste.
Pe partea dreapt[ este un munte ]nalt de piatr[. Mai sus de
muntele acela, ]n mijlocul r`ului Tungusk, este un ostrov de
1 De la satul acela ]ncep tungu=ii din Ilimsk, care pl[tesc
m[ritului ]mp[rat birul la Ilimsk (n.a.).
130
st`nc[, ]nalt asemenea unei movile: se nume=te Losem. }n fa\a
lui, pe aceea=i parte, mai este un ostrov. Mai sus de cele dou[
ostroave, la o jum[tate de verst[, este alt ostrov de piatr[
]nalt. +i acesta se nume=te tot Losem. De la b`k sunt trei
verste =i jum[tate, iar ]ntre b`k =i ostrovul cel mai de sus este
un v`rtej mare.
Pe partea st`ng[ este satul Sisov, iar mai sus de sat — g`rla
Karancianka, la cinci verste de ostrovul de piatr[ Losem.
Pe partea dreapt[, cam la o verst[ de satul Sisov, este un
ostrov mare, de patru verste.
Pe aceea=i parte este satul Badarm, la =apte verste de
ostrov. }n fa\a satului este g`rla Badarm, pe malul c[reia este
a=ezat[ o moar[.
August, ]n 7. Pe partea st`ng[ este un b`k =i ]n locul acela
sunt mun\i ]nal\i =i bolovani ]n toat[ albia r`ului. De
bolovanii aceia se izbe=te apa =i se face v`rtej mare.
Doscianicurile le-am trecut trase la edec cu fr`nghii lungi.
Repezi=ul acela cu bolovani mai mici se ]ntinde p`n[ la gurile
r`ului Ilim. Acolo unde sunt mun\ii cei pietro=i, r`ul Tungusk
este foarte ]ngust, =i pe toat[ lungimea lui nu este alt loc a=a
de str`mt; de la satul Sisov sunt dou[ verste.
Din partea st`ng[ a r`ului Tungusk se vars[ r`ul Ilim
printr-o gur[ foarte larg[. Merg`nd ]n susul r`ului Ilim, pe
malul st`ng, este a=ezat[ cetatea Ilimsk. De la gura r`ului
131
Ilim, unde se vars[ ]n Tungusk, vasele plutesc trei luni p`n[ la
cetatea Ilimsk. Dar c`nd apa este crescut[, atunci se fac dou[
s[pt[m`ni sau mai pu\in. P`n[ la fortul Ilimsk se ]nt`lnesc
multe sate ruse=ti =i iurte tunguse. R`ul Ilim curge de departe
din mun\ii cei st`nco=i. }n r`ul Ilim se vars[ r`ule\ul Tur`ga
dinspre partea dreapt[. De la fortul Ilimsk p`n[ la r`ule\ul
Tur`ga sunt cincisprezece verste. De la gura acelui r`ule\
]ncepe un drum de uscat p`n[ la gura r`ului Angara. La
Angara se poate ajunge ]n dou[ zile =i dou[ nop\i. Pe r`ul
Tungusk se merge =apte verste de la b`k p`n[ la r`ul Ilim.
Pe partea dreapt[ este un ostrov mic. }n fa\a ostrovului
sunt iurte de tungu=i, la zece verste de r`ul Ilim.
August, ]n 8. Pe partea st`ng[ sunt ni=te iurte de tungu=i, la
opt verste de celelalte.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la cinci verste de iurtele
tungu=ilor. Ostrovul are cam o verst[. Pe partea st`ng[, la o
verst[, este alt ostrov.
Pe aceea=i parte este o g`rl[, la dou[ verste =i jum[tate de
ostrov.
}n mijlocul r`ului Tungusk e=te o insul[ mic[, la dou[
verste de g`rl[.
Pe partea dreapt[ este un ostrov de o jum[tate de verst[, la
trei verste de insuli\[.
132
}n mijlocul r`ului Tungusk, la trei verste de acolo, este un
alt ostrov. Mai sus de acesta, pu\in spre partea dreapt[, este
un alt ostrov lung de trei verste.
}n spatele acestuia, pe aceea=i parte, este un sat rusesc. Pe
l`ng[ sat curge g`rla Eduganka, iar mai sus de sat cu o verst[
sau dou[, este coliba v`n[torului sta\iunii Ilimsk, Davidka.
Pe partea st`ng[ este un bra\, la trei verste =i jum[tate de
ostrov. Bra\ul de r`u \ine o jum[tate de verst[. Dincolo de
bra\ este o insuli\[.
Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la dou[ verste de bra\ul de
r`u.
August, ]n 9. Pe aceea=i parte este o g`rl[, la trei verste de
cealalt[.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov mic, la o verst[
de g`rl[.
Pe partea st`ng[ este un ostrov. }n fa\a lui, pe mijlocul
r`ului Tungusk, alt ostrov, la trei verste de g`rl[. }n fa\a celor
dou[ ostroave sunt mun\i ]nal\i, de piatr[ pe partea dreapt[,
de nisip pe partea st`ng[.
Mai sus de ostroave este o g`rl[, iar de la aceasta =i p`n[
la pragul +aman mai este o verst[ =i jum[tate. }nainte de a
ajunge la pragul acela, ]n mijlocul Tunguskului este un ostrov,
de unde ]ncepe v`rtejul cel mare.
133
}n aceea=i zi am ajuns la pragul +aman. Ne-am oprit la
mal =i am desc[rcat totul din doscianicuri, am ]nconjurat
pragul pe uscat, prin mun\i, pentru a u=ura vasele din pricina
iu\elii curentului. La pragul acela s-au spart multe
doscianicuri, fiindc[ apa se ]ntinde peste praguri p`n[ la trei
verste.
Ca s[ ocolim pragul, am mers patru verste.
}n ziua de 10 august s-a urcat pragul +aman, cam =aizeci
de oameni, slujitori ru=i =i tungu=i, tr[g`nd vasele cu fr`nghii
lungi. Pragul se ]ntinde cam cinci verste =i jum[tate =i pe toat[
]ntinderea ]n albia r`ului sunt bolovani foarte mari, de care se
izbe=te apa, de face v`ltori =i se ridic[ ]n valuri ca mun\ii. Pe
am`ndou[ malurile se ridic[ st`nci foarte ]nalte. }n fa\a
pragului, pe partea st`ng[, sunt iurte tunguse. Am tras la edec
doscianicurile de diminea\[ =i p`n[ la amiaz[. }n mijlocul
pragului sunt dou[ ostroave de piatr[, din care unul se
nume=te Dolghi. Mai sus de cele dou[ ostroave este un bra\ al
r`ului.
Mai sus de bra\ul acela sunt trei ostroave de st`nc[.
}n fa\a ostroavelor de piatr[, pe partea st`ng[, este g`rla
+emanka. Mai sus de g`rl[, pe aceea=i parte, este un ostrov.
Pe tot lungul r`ului Tungusk nu este un alt loc a=a de
anevoios ca pragul +aman, ]n afar[ de pragul Padum.
134
}n ziua de 11 august, dup[ ce am f[cut transbordarea pe
p`rtia de uscat, am pornit ]n aceea=i dup[-amiaz[.
Pragul acela se nume=te +aman, pentru c[ acolo a tr[it un
tungus +aman. Pragul +aman nu ]nghea\[ ]n timpul iernii.
Pe partea st`ng[ este o cataract[, iar ]n locul acela, pe
toat[ albia r`ului Tungusk, sunt pres[ra\i bolovani mari, de
care se izbe=te apa =i face v`rtejuri uria=e. Am tras
doscianicul cu dou[ fr`nghii. Mai sus de cataracta aceea este
un ostrov, la dou[ verste de g`rla +amanka.
Pe partea st`ng[ =i pe partea dreapt[ sunt ni=te ]n[l\imi de
piatr[, asemenea unor st`lpi, =i acolo apa este foarte repede.
Locul se nume=te B`k. Doscianicul l-am tras la edec cu dou[
fr`nghii. Mai sus de cataracta aceea este un ostrov, la dou[
verste de g`rla +amanka.
Pe partea st`ng[ =i pe partea dreapt[ sunt mun\i ]nal\i de
piatr[, asemenea unor st`lpi, =i ]n locul acela apa este foarte
repede. Locul se nume=te B`k. Doscianicul l-am tras la edec
cu fr`nghii lungi. Locul este foarte anevoios pentru trasul la
edec; de la cataract[ sunt opt verste.
Mun\ii aceia =i v`rtejul se ]ntind pe dou[ verste =i
jum[tate. Mai sus de B`k este alt[ cataract[, pe care am
urcat-o tra=i cu dou[ fr`nghii. Pe partea st`ng[, mai sus de
cataract[, este o st`nc[ de piatr[.
135
August, ]n 12. Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este un
ostrov, la o jum[tate de verst[ de cataract[. }n fa\a ostrovului
este o g`rl[.
Pe aceea=i parte este un ostrov, la cinci verste de g`rl[.
Pe aceea=i parte este un ostrov mic, la dep[rtare de patru
verste de cel[lalt.
Pe partea dreapt[ este un ostrov mic, la opt verste de
ostrovul de mai ]nainte.
Pe partea dreapt[ este o g`rl[, la cinci verste mai departe.
Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk este o insul[, la =ase
verste de g`rl[.
August, ]n 13. Pe aceea=i parte sunt mun\i ]nal\i de piatr[.
Locul se nume=te B`k, =i apa este foarte repede. Doscianicul a
fost tras cu dou[ fr`nghii la edec, la nou[ verste de ostrov.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov lung cam de
cinci verste.
}n fa\a ostrovului, pe partea dreapt[, este alt ostrov, mic, la
dou[ verste de B`k.
Pe partea st`ng[, ]n dreptul ostrovului cel mare, este un
bra\ de r`u. Tot ]n fa\a ostrovului, spre partea st`ng[, este
iar[=i un ostrov mic, mai jos.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la dou[ verste de bra\ul
de r`u.
136
Pe aceea=i parte este o g`rl[, la o jum[tate de verst[ de
ostrov.
Pe aceea=i parte, un bra\ de r`u, la o jum[tate de verst[ de
g`rl[.
Pe aceea=i parte — o st`nc[, B`k, loc ]n care este v`rtejul
mare, =i am urcat tra=i de dou[ fr`nghii; de la bra\ul de r`u
este o jum[tate de verst[.
}n dreptul acestui v`rtej, ]n mijlocul r`ului Tungusk, sunt
mai multe ostroave, care stau unul l`ng[ altul la dep[rtare
mic[.
August, ]n 14. Pe aceea=i parte a r`ului Tungusk, la zece
verste de B`k, este o g`rl[.
Pe partea st`ng[ se afl[ dou[ ostroave, la dou[ verste de
g`rl[.
}n mijlocul r`ului Tungusk este o insul[, la o verst[ =i
jum[tate de celelalte dou[ ostroave.
Tot pe aceea=i parte este un mal r`pos, Krasn`i Kocevoi,
care se nume=te a=a, fiindc[ deasupra malului a fost tab[ra de
hatman a unui curtean de la Moscova numit Hripunov. De pe
malul acela au pornit s[ caute minereu de aur =i de argint pe
l`ng[ fortul Bra\koi =i ]n alte locuri, iar pe malul acela =i-au
a=ezat proviziile. }n locul acela oamenii lui au fost uci=i de
tungu=i. De la ostrov este o jum[tate de verst[.
137
}n mijlocul r`ului Tungusk, ]n dreptul malului cel r`pos,
sunt vreo zece ostroave, a=ezate unul l`ng[ altul, la dep[rtare
mic[; cel mai mare ostrov poate avea cam o jum[tate de
verst[.
Pe partea dreapt[, tot ]n dreptul malului cel r`pos, este un
ostrov. De la ultimul ostrov despre care am scris c[ are o
jum[tate de verst[, sunt cinci verste. Mai sus de acel ostrov se
termin[ malul cel r`pos.
Pe aceea=i parte este un ostrov mic, la o verst[ de unde se
sf`r=e=te malul.
Pe aceea=i parte se ridic[, asemenea unor coloane, mun\i
de piatr[ foarte ]nal\i, iar ]n locul acela curentul de ap[ este
foarte repede. De la ostrov, o verst[ =i jum[tate.
}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la =ase verste de
muntele de piatr[.
August, ]n 15. Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este r`ul
Biharev, care vine de departe din mun\ii st`nco=i. Pe malul lui
tr[iesc mul\i tungu=i, care v`neaz[ samuri, castori =i alte
soiuri de animale. De la ostrov sunt opt verste.
Pe aceea=i parte, la =ase verste de r`ul Biharev, este un
ostrov de o verst[, ]n care nu cre=te nici un copac.
Pe partea st`ng[ =i pe cea dreapt[ se ridic[ ni=te mun\i de
piatr[, asem[n[tori unor turnuri f[cute de om, foarte ]nal\i; de
la ostrov sunt cinci verste.
138
Mun\ii aceia se ]ntind pe unsprezece verste =i mai mult.
Pe partea st`ng[, la dou[ verste de mun\i, este o cataract[.
De la cataracta aceea p`n[ la pragul Dolgoi sunt dou[ verste
=i jum[tate. De acolo ]ncepe un curent foarte repede, care se
]ntinde p`n[ la praguri.
August, ]n 16. Am ajuns la pragul Dolgoi, care se ]ntinde
=ase verste.
}n albia r`ului Tungusk sunt ]ngr[m[di\i bolovani mari, de
care se izbe=te apa =i face un v`rtej uria=. Pe malul st`ng se
ridic[ un munte ]nalt, iar pe partea dreapt[ este o p[dure. Din
pricina p[durii =i a st`ncilor de pe mal, este foarte anevoios s[
se traga la edec cu fr`nghiile. Doscianicul a fost tras de
diminea\[ p`n[-n sear[, =i pragul tot nu l-am trecut. Am
poposit pe mal =i am pus fr`nghii mai multe. Am a=teptat
p`n[ a doua zi diminea\[.
}n ziua de 17 august, am tras la edec doscianicul p`n[ la
amiaz[ cu fr`nghii =i mai puternice.
}n timpul iernii pragul Dolgoi ]nghea\[.
Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk sunt dou[ ostroave, la
cinci verste de prag; ]n spatele ostroavelor este un bra\ de r`u
care \ine o jum[tate de verst[.
}n dreptul ostroavelor, pe am`ndou[ malurile, sunt ]n[l\imi
mari de piatr[.
139
August, ]n 18. Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la patru verste
de bra\ul de r`u.
}n mijlocul r`ului Tungusk, la dou[ verste de g`rl[ este un
ostrov.
Mai sus de ostrovuI acela sunt o mul\ime de alte ostroave,
ce nu se pot num[ra, a=ezate la mici dep[rt[ri unul de
cel[lalt.
Pe partea st`ng[ este g`rla Elovaia, la =ase verste de
ostroave.
Pe aceea=i parte este ostrovul Beriozov, la dou[ verste de
ostrovul Belovoi. De la aceste ostroave ]ncolo sunt o mul\ime
de insule.
Pe aceea=i parte se vede r`ule\ul +amanka. Acesta
izvor[=te de la o dep[rtare nu mai mare de trei verste, de
l`ng[ fortul Ilimsk. }ntre r`ule\ul +amanka =i g`rla Turigu, care
este mai sus de fortul Ilimsk, sunt cam opt verste.
Pe partea dreapt[, pe un ostrov, este un sat al
surghiuni\ilor de la Moscova, Boriskin, la o jum[tate de verst[
de r`ul +amanka.
Pe aceea=i parte este satul Ilin, la trei verste de satul lui
Boris. }ntre s[tul Boriskin =i satul Ilin sunt o mul\ime de
ostroave.
140
August, ]n 19. }n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la
o verst[ =i jum[tate de satul Ilin, iar mai sus de acesta sunt
iar[=i multe ostroave.
Pe mijlocul r`ului Tungusk este ostrovul Sosnov, la =apte
verste de ostroave. Dincolo de acesta, pe aceea=i parte, iar[=i
sunt o mul\ime de ostroave, care nu se pot num[ra, fiindc[
stau ostrov l`ng[ ostrov. Mai sus de ostrovul Sosnov, ]ntr-un
grind, sunt c`teva ostroave mici, pe care nu cresc arbori
]nal\i, ci doar tuf[ri=uri de salcie. De la aceste ostroave =i
p`n[ la pragul Padum sunt dou[ verste =i jum[tate. Mai
]nainte cu dou[ verste de a ajunge la prag, pe am`ndou[
malurile se ridic[ mun\i ]nal\i de piatr[.
}n aceea=i zi am ajuns la pragul Padun =i, leg`nd
doscianicul cu funii groase, l-am tras la edec.
C`nd doscianicul a r[zbit ]n mijlocul curentului, i-am
ad[ugat fr`nghii mai puternice =i am urcat peste prag.
C`nd doscianicul a ajuns la al treilea torent, mai sus de
locul unde s-a desucit fr`nghia, a fost aruncat de ap[ pe un
bolovan mare, unde a z[cut mult[ vreme. +i din mila lui
Dumnezeu =i a M`ntuitorului, care ne st[p`nesc soarta, am
scos doscianicul din pietre =i l-am trecut peste prag.
}n aceea=i zi au ajuns la prag =i doscianicurile din urm[, al
curtenilor =i cel al cazacilor, am desc[rcat doscianicul
curtenilor =i l-am pornit peste prag. C`nd a ajuns ]n acela=i
141
loc ]n care s-a ]n\epenit pe poart[ doscianicul dint`i, s-a
]n\epenit =i doscianicul dvoreaninilor =i nu l-am putut elibera
p`n[ ]n sear[, c[ci noaptea nu era nicicum cu putin\[ s[ fie
cobor`t.
}n ziua de 21 august am cobor`t doscianicul de pe
bolovan de diminea\[ p`n[ la amiaz[, l-am smuls =i l-am
trecut ]ntreg peste prag, numai c[ ne-am trudit foarte tare.
Doscianicul cazacilor l-am urcat peste prag ]n bun[ stare, f[r[
nici o piedic[.
Praguri mai anevoioase ca Padun =i +amansk nu se
]nt`lnesc nic[ieri pe r`ul Tungusk. Fa\[ de +amansk, Padun
este ]ns[ cu mult mai mic, dar urcarea este mai anevoioas[,
pentru c[ ]n toat[ albia Tunguskului zac bolovani mari, =i nu
este dec`t o trecere ]ngust[ prin care se conduc
doscianicurile. De aceea, ele trebuie s[ fie ]nguste, pentru a
putea trece prin trec[toare.
Se nume=te pragul Padun, pentru c[ acolo se f[r`m[ multe
doscianicuri. Pragul se ]ntinde dou[ verste =i jum[tate =i iarna
nu ]nghea\[.
Mai sus de prag, pe partea dreapt[, este un sat rusesc,
l`ng[ care se afl[ un ostrov foarte mare. }n spatele ostrovului,
alt ostrov mare, la o jum[tate de verst[ de pragul Padun. Pe
ostrovul acela sunt multe iurte de tungu=i.
Dincolo de pragul Padun am navigat iar[=i p`n[-n sear[.
142
Spre partea st`ng[ este o cataract[, unde apa curge foarte
repede, la trei verste de prag. }n dreptul cataractei este un
ostrov, ]n fa\a c[ruia este un altul.
Pe aceea=i parte este un munte ]nalt de piatr[ care se
nume=te Muntele lui Greb. La poalele muntelui se face un
v`rtej mare. }n fa\a muntelui, pe partea dreapt[, este alt munte
de piatr[ care se nume=te tot Greb, la dou[ verste de
cataract[. Mai sus de cei doi mun\i este un ostrov.
La 22 august am ajuns la pragul Pijanoi, care are o
jum[tate de verst[. }n apa r`ului Tungusk sunt pietre mari, de
care se izbe=te apa =i se face un v`rtej mare. Am tras
doscianicurile la edec cu fr`nghii lungi. }n dreptul pragului,
pe partea din dreapta, sunt ni=\e mun\i ]nal\i de piatr[. Pragul
se nume=te Pijanoi, fiindc[ prin preajma lui cre=te ]n mun\i o
legum[ care ]mbat[. +i dac[ un om m[n`nc[ un dram sau un
dram =i jum[tate din leguma aceea, ]ndat[ omul se ame\e=te
pentru o zi =i o noapte, fiind mai buimac dec`t un om beat.
Mai sus de prag, pe partea dreapt[, este un canal care \ine
cam trei verste. Din canal am dat ]ntr-un bra\ al r`ului, pe
care am mers dou[ verste p`n[ la satul Bez=onov.
Satul Bez=onov este a=ezat tot pe partea dreapt[ a bra\ului
de r`u =i se ]ntinde cam dou[ verste.
}n aceea=i zi am ajuns la pragul Pohmelnoi, peste care apa
curge tot a=a ]nv`rtejit[ ca =i peste pragul Pijanoi, totu=i este
143
mai pu\in st`njenitor, =i nu am tras doscianicul la edec,
fiindc[ am plutit cu p`nzele. M[rimea pragului este de o
verst[, iar dep[rtarea de la bra\ul de r`u este tot de o verst[.
Pragul ]nghea\[ ]n timp de iarn[.
Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u, la o jum[tate de
verst[ de pragul Pohmelnoi, iar ]ntre bra\ =i Tungusk se
formeaz[ un ostrov cam de trei verste. De la ostrov p`n[ la
fortul Bra\k este o jum[tate de verst[.
}n aceea=i zi am ajuns la fortul Bra\k, care este a=ezat pe
loc de =es. }n fort[rea\[ se g[se=te o biseric[ cu hramul
Preasfintei n[sc[toare de Dumnezeu din Vladimir. Sunt =i
vreo dou[zeci de gospod[rii, locuin\e de-ale cazacilor. Pe
l`ng[ cetate curge r`ul Oka. El izvor[=te din step[, =i pe
malurile lui tr[iesc \[rani agricultori =i burea\i. De la fortul
Bra\k ]nainte, r`ul Tungusk cap[t[ numele Angara.
Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este satul Krasnoi, la
patru verste de fort.
Pe aceea=i parte se afl[ m[n[stirea Spaski, la cinci verste
de satul Krasnoi. Pe partea dreapt[ este satul Vaskin, a=ezat
pe un ostrov, la o verst[ de m[n[stirea Spaski.
23 august. Pe aceea=i parte este un ostrov pe care se afl[
satul Filipov, la o jum[tate de verst[ de satul Vaskin, iar mai
jos de satul acela, ceva mai spre dreapta, este tab[ra de iarn[
a cazacului Isac Pavlov din Bra\k.
144
Pe aceea=i parte st`ng[ este un bra\ de g`rl[, la o verst[ =i
jum[tate de satul lui Isak.
Bra\ul de r`u \ine cam dou[sprezece verste.
Pe partea dreapt[ a bra\ului, ]n ostrovul Rodionov, este
tab[ra de iarn[ a fiului boierului Terente Rasputin din
Eniseisk, la dou[ verste =i jum[tate de unde se termin[ bra\ul.
Pe aceea=i parte este satul \[ranului agricultor Kiril, la
dou[ verste =i jum[tate de tab[ra lui Rasputin.
Pe partea st`ng[ este satul altui fiu al lui Terente Rasputin,
boier din Eniseisk, la o verst[ de satul lui Kiril.
Pe partea dreapt[ a r`ului este ostrovul Narataev, ]n care
este un sat de \[rani agricultori, la cinci verste de satul lui
Rasputin.
}ntre satul lui Rasputin =i ostrovul Narataev sunt multe
insule, a=ezate una l`ng[ alta, la mic[ dep[rtare.
Pe partea st`ng[ este satul Kejma, la dou[ verste de
ostrovul Narataev.
Pe aceea=i parte este =i g`rla Kejma. Pe g`rla aceea este
a=ezat[ o moar[, unde uiumul se str`nge pentru marele
]mp[rat; de la satul Kejma sunt dou[ verste. C`nd treci de
satul Kejma, din acel loc sunt insule peste tot, iar malul
cel[lalt nu se vede.
Pe aceea=i parte este satul Ogorodnikov, la cinci verste de
r`ul Kejma.
145
August, ]n 24. Pe aceea=i parte se afl[ satul Kromilov, pe
l`ng[ care curge g`rla Mam`r, la patru verste de satul
Ogorodnikov.
Pe partea dreapt[ este satul Sofronov, l`ng[ care este o
g`rl[, la o verst[ de satul Kromilov.
Pe aceea=i parte este un ostrov mare, la trei verste de satul
Sofronov.
}n dreptul ostrovului, pe partea st`ng[, este un canal, =i
ostrovul este mare, cam de =apte verste.
Pe malul st`ng este satul Suvorov, la dou[ verste =i
jum[tate de ostrov.
Pe partea dreapt[ este un ostrov cam de cinci verste, la
patru verste de satul Suvorov. }n dreptul ostrovului sunt multe
alte insule mici.
August, ]n 25. Pe partea st`ng[ este satul Smorodinov, la
cinci verste. Cei din Smorodinov c[utau ]n dreptul satului
m[rg[ritare ]n r`ul Angara, dar au g[sit m[rg[ritare f[r[
importan\[ =i foarte m[runte. Doar unul a fost de m[rimea
unui bob de maz[re.
Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este un bra\, la cinci
verste =i jum[tate de satul Smorodinov, pe care am mers dou[
verste. }n mijlocul r`ului Angara este un ostrov, la o verst[ de
bra\ul de r`u. Insula are o verst[.
146
Pe partea st`ng[ este un ostrov, la o verst[ dep[rtare de cel
ar[tat.
Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u la trei verste de
ostrov =i, mai sus de bra\, trei ostroave cam de dou[ verste.
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov cam de dou[
verste, pe care nu cre=te nici un copac, iar mai sus de acesta,
alt ostrov mai mare, de trei verste.
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov cam de patru
verste, la o jum[t[te de verst[ de cel[lalt.
Tot ]n mijlocul r`ului este ]nc[ un ostrov cam de o verst[
=i jum[tate, la o jum[tate de verst[ de primul.
Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este un canal, la o verst[
dep[rtare de ostrov. }n dreptul bra\ului, pe partea dreapt[,
este un ostrov mic; canalul \ine o verst[.
Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u, la o verst[ de canal.
Pe aceea=i parte este r`ul Bajanka de Jos, la trei verste de
canal.
Pe aceea=i parte este g`rla Bajanka de Mijloc, la patru
verste de Bajanka de Jos.
Pe aceea=i parte, Bajanka de Sus, la cinci verste de cea de
Mijloc.
August, 26. Pe aceea=i parte st`ng[ este un canal, la trei
verste de Bajanka de Sus.
147
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov de piatr[, la cinci
verste de canal. Mai sus este alt ostrov cam de o verst[.
Tot ]n mijlocul r`ului Angara, ostrov de piatr[, la un sfert
de verst[ de cel[lalt ostrov de piatr[. Ostrovul are cam trei
verste. Mai sus de acel ostrov de piatr[ este alt ostrov mai
mic.
Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la o verst[ de ostrovul cel
mic.
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov de o jum[tate de
verst[, la o verst[ de g`rl[. }n dreptul ostrovului este un r`ule\.
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov mic, la o jum[tate
de verst[ de r`ule\. Mai sus cu o verst[ de ostrov este un
ostrov mai mic.
Pe partea st`ng[ este un canal, la o jum[tate de verst[ de
ostrovel. Canalul \ine o jum[tate de verst[. Mai sus de canal
este o g`rl[.
Pe aceea=i parte este un sat de \[rani deveni\i de cur`nd
plugari, la o verst[ de g`rl[, iar l`ng[ sat curge un r`ule\ mic.
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov mic, la o verst[ =i
jum[tate de sat.
August, ]n 27. Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la trei verste
de ostrov.
Pe aceea=i parte este un r`ule\, la dou[ verste de g`rl[.
148
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov, la dou[ verste de
r`ule\.
Pe aceea=i parte este un canal, la o verst[ de ostrov.
Tot pe partea aceea este un sat p[r[sit, ]n jude\ul Ilimsk, la
o verst[ de canal.
Pe aceea=i parte este un iaz, la dou[ verste =i jum[tate de
sat.
Pe aceea=i parte este alt sat din jude\ul Ilimsk, la dou[
verste de iaz. }n dreptul satului este un ostrov.
Pe partea st`ng[ este satul Potapov, la o verst[ de ostrov,
iar mai jos este o g`rl[.
Pe partea dreapt[, ]ntr-un ostrov, este satul Ogorodnikov,
la dou[ verste de satul Potapov.
Pe partea st`ng[ este ]nc[ un sat din jude\ui Ilimsk, la trei
verste de satul Ogorodnikov. Pe aceea=i parte, alt sat din
jude\ul Ilimsk, la opt verste dep[rtare de cel[lalt.
Pe aceea=i parte, alt sat din Ilimsk, la patru verste de
cel[lalt. Mai sus de satul acela cu un sfert de verst[, alt sat din
jude\ul Ilimsk. Cum se numesc satele, nu se =tie, fiindc[ sunt
de cur`nd a=ezate. Mai sus de sate este un bra\ de r`u, care
\ine trei verste.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la o verst[ de bra\ul de
r`u. }n dreptul ostrovului, pe partea st`ng[, este un iaz pe
care am mers o verst[.
149
Pe partea st`ng[ este un sat de nou ]mp[m`nteni\i din
jude\ul Ilimsk, la o verst[ de iaz.
Pe aceea=i parte este satul Zadorin, tot ]n jude\ul Ilimsk, la
dou[ verste de satul noilor plugari. Mai sus de satul acela, la
o jum[tate de verst[, este un ostrov cam de o verst[ lungime.
Pe aceea=i parte este satul +erbakov, la trei verste de satul
Zadorin.
Tot pe partea aceea este satul Endin, la trei verste de satul
+erbakov. Mai sus de satul acela este g`rla Enda de Jos, iar
mai sus de sat — g`rla Enda de sus, cam la un sfert de verst[.
Pe partea dreapt[ a r`ului Angara este un ostrov, la dou[
verste de satul Endin.
Dinspre partea st`ng[ vine r`ul Ud, pe malurile c[ruia
tr[iesc \[rani agricultori =i sunt multe iurte ale burea\ilor. R`ul
acela izvor[=te din mun\i =i se vars[ ]n Angara, la trei verste
de ostrov. De la r`ul Ud ]ncepe jude\ul Balagan. Iurte de
burea\i sunt p`n[ la gurile r`ului Ud.
La opt verste de r`ul Ud, ]n mijlocul r`ului Angara este un
ostrov.
August, ]n 29. Pe partea st`ng[ este un bra\ de r`u la =apte
verste de ostrov, pe care am plutit treisprezece verste.
Pe aceea=i parte este un canal, la o jum[tate de verst[ de
bra\ul de r`u.
150
Tot pe partea aceea, la o jum[tate de verst[ de iaz, sunt
ni=te iurte de burea\i. Iurtele lor sunt f[cute din p`sl[.
Ve=mintele lor seam[n[ cu ale calmucilor. Ei au multe vite:
cai, vaci =i numeroase oi.
Mai sus de iurtele acelea este g`rla Eleva.
Pe aceea=i parte este un bra\ de r`u =erpuit, la o jum[tate
de verst[ de g`rl[. Lungimea bra\ului este de cinci verste.
}n dreptul acelui bra\ sunt iurte ale burea\ilor.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la o verst[ de bra\ul de
r`u.
Pe aceea=i parte, la o jum[tate de verst[ de ostrov, este
]nc[ unul.
Pe malul st`ng este un munte ]nalt, care se nume=te
Kovrig.
}n dreptul acelui munte este o cataract[. }n locul acela este
un repezi= foarte puternic, la o verst[ de ostrov.
}n dreptul muntelui sunt trei ostroave.
Pe aceea=i parte este un bra\ de r`u, la o jum[tate de
verst[ de munte, care \ine dou[ verste.
August, ]n 30. Pe acela=i mal mai sunt ni=te iurte de
burea\i, la opt verste de bra\ul de r`u.
Pe aceea=i parte este un alt bra\ de r`u, cotit, la =ase verste
de iurte.
151
Pe malul drept este o r`p[, Krasnoi, frumoas[, la o verst[
de bra\ul de r`u.
Pe aceea=i parte a r`ului Angara este r`ul Unga. El vine
din step[. }n preajma lui tr[iesc burea\i. La gura acelui r`u
Unga, la cinci verste de r`pa Krasnoi, sunt iurte de burea\i.
}n fa\a r`ului Unga este ostrovul Sosnov. Mai sus de
ostrovul Sosnov, se afl[ alte dou[ ostroave: unul mare, care se
nume=te al lui Konev, =i cel[lalt, mai mic.
Pe partea dreapt[ este fortul Balagan, a=ezat chiar pe
malul r`ului Angara. }n el sunt slujba=i cazaci, cam dou[zeci
de oameni; sunt dou[ gospod[rii de \[rani agricultori. }n fort
nu este biseric[. Fortul este foarte mic.
}n fortul Balagan sunt \inu\i drept z[log c`te doi din cei
mai ]nsemna\i oameni dintre tungu=i =i burea\i, pentru ca
tungu=ii =i burea\ii s[ nu se r[zvr[teasc[ ]mpotriva marelui
]mp[rat.
}n fa\a fortului, pe partea st`ng[ este step[.
Pe partea dreapt[ este un bra\ mic de r`u, la dou[ verste
de fortul Balagan.
}n dreptul bra\ului sunt dou[ ostroave mici. }n dreptul lor,
pe partea st`ng[, este un bra\ mare de r`u, pe care nu am
c[l[torit.
}ntre bra\ul de r`u =i Angara este un ostrov mare.
152
Pe partea dreapt[ a r`ului Angara se ]ntinde o step[ larg[.
}n dreptul stepei, pe partea st`ng[, ]n ostrovul cel mare este o
lunc[ de toat[ frumuse\ea, la =ase verste de unde ]ncepe
bra\ul.
Pe aceea=i parte sunt numeroase iurte de iarn[ ale
burea\ilor, a=ezate ]n dreptul ostrovului mare.
Mai jos de acele iurte, cam la o jum[tate de verst[, este un
bra\ de r`u pe care nu am plutit.
August, 31. Pe partea dreapt[ a r`ului Angara sunt ni=te
iurte de iarn[ ale burea\ilor =i mai sus de acele iurte, pe
partea st`ng[, un ostrov mic, la zece verste de iurte. }n locul
acela, mai jos de ostrov, pe partea st`ng[, se vars[ ]n Angara
bra\ul de r`u care ocole=te ostrovul cel mare. Acolo, ]ntre
bra\ul de r`u =i Angara se face un ostrov, la trei verste de
unde se sf`r=e=te ostrovul cel mare, iar pe ostrov sunt iurtele
de iarn[ ale burea\ilor. Ostrovul are cam patru verste.
Pe partea st`ng[ sunt ni=te iurte de burea\i, la cinci verste
de celelalte iurte.
Pe aceea=i parte este o g`rl[, la o verst[ de iurte, iar ]n
dreptul g`rlei e=te un ostrov mare.
La =apte verste de la acesta, ]n mijlocul r`ului Angara, este
un ostrov.
Din partea st`ng[ se vars[ r`ul Kamenka, iar l`ng[ g`rli\[
este a=ezat un fort mic, ce se nume=te Verholensk, dar
153
poruncile se trimit de la Ilimsk. }n cetate nu este nici o
biseric[ a lui Dumnezeu. De la ostrov sunt cinci verste. Fortul
este a=ezat pe un loc frumos ]ntre mun\i ]nal\i =i are vreo opt
cur\i de cazaci.
Anul 71841, septembrie 1. }n mijlocul r`ului Angara este
un ostrov, la trei verste de g`rla Kamenka.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la patru verste de cel[lalt.
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov, la cinci verste de
cel ar[tat.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la o verst[ mai departe.
}n mijlocul r`ului Angara, un ostrov, la o verst[ de ultimul.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la o verst[ =i jum[tate de
ostrovul de mai ]nainte, care are cam dou[ verste, iar ]n
dreptul lui este o g`rl[, =i mai sus de ostrovul acela sunt alte
dou[, mai mici. Mai sus de aceste mici ostroave sunt alte trei,
foarte mici, =i l`ng[ ele, pe partea dreapt[, este unul nu prea
mare.
Pe malul st`ng este o c`mpie cam de =ase verste, la o
verst[ de la cel din urm[ ostrov, iar pe stepa aceea se afl[
iurte de burea\i, care r[t[cesc nomazi ]n diferite locuri. }n
dreptul c`mpiei sunt vreo zece ostroave =i mai multe, iar ]n
mijlocul r`ului Angara este o insul[ cam de =ase verste
1 1676 (n.t.).
154
lungime, cam la o jum[tate de verst[ de unde se sf`r=e=te
stepa.
Pe malul st`ng este o g`rli\[, la o verst[ =i jum[tate de
locul unde se sf`r=e=te ostrovul.
Pe partea dreapt[, la patru verste de g`rli\[, este g`rla
Bealaia, pe care se poate naviga cu caicele; ea curge dinspre
step[, =i pe malurile ei tr[iesc burea\i =i tungu=i, iar ]n dreptul
g`rli\ei sunt o mul\ime de ostroave.
Pe malul st`ng se afl[ satul Olonka, pe l`ng[ care curge o
g`rl[, ce se nume=te tot Olonka; la patru verste de g`rla
Bealaia, ]n mijlocul r`ului Angara, este un ostrov, la dou[
verste de satul Olonka.
Septembrie, ]n 2. Pe partea st`ng[ este un bra\ de r`u, la
dou[ verste de ostrov, =i pe aceea=i parte a bra\ului este un
munte ]nalt, iar pe sub munte apa este foarte repede, cam la o
verst[ =i jum[tate de unde ]ncepe bra\ul de r`u.
Pe malul drept, pe ostrov, sunt iurte de burea\i, la o verst[
de muntele unde este apa repede, iar la o verst[ de iurte, pe
partea st`ng[, sunt dou[ insuli\e. Pe partea dreapt[ este satul
Mihalev, a=ezat ]ntr-un ostrov, =i ]n dreptul lui, pe aceea=i
parte, este o insul[ unde se g[se=te sare, pe care o rafineaz[
locuitorii satului Mihalev, dar nu le dau voie =i altora s[
scoat[. Pe aceea=i parte sunt ni=te iurte de iarn[ ale
burea\ilor, la opt verste de satul Mihalev, iurte a=ezate l`ng[
155
acela=i bra\ de g`rl[, care merge tocmai p`n[ la cetatea
Irku\k.
Pe partea dreapt[ a bra\ului, ]n ostrov, sunt alte iurte ale
burea\ilor, la dou[ verste de iurtele de iarn[. +i de la acea
dat[, de 2 septembrie, \`n\arii s-au ]mpu\inat, fiindc[ de c`nd
am plecat din Eniseisk au fost foarte mul\i \`n\ari; drept
ap[r[toare ]mpotriva lor aveam plase, f[r[ de care oamenii nu
puteau merge nici m[car o jum[tate de sfert de ceas.
Pe partea dreapt[ este un munte ]nalt, iar ]n locul acela
este un repezi= mare de ap[, pe care am urcat tra=i la edec cu
dou[ odgoane, la patru verste de iurte. De la repezi= =i p`n[
la g`rla Kitoi sunt multe bra\e de r`u =i multe ostroave mici, =i
apa este foarte repede.
Septembrie, ]n 3. Pe malul drept este g`rla Kitoi, care
izvor[=te din mun\ii din \inutul mongolilor, =i pe malurile ei
tr[iesc mul\i \[rani burea\i; de la g`rla Kitoi se v[d Mun\ii
Mongoli, foarte ]nal\i =i ]ntin=i, de la care mun\i ]ncepe stepa
mongol[. }n dreptul g`rlei Kitoi, pe partea st`ng[, este un
munte foarte ]nalt, la cinci verste de cel[lalt munte ]nalt =i de
g`rla Kitoi. P`n[ la cetatea Irku\k sunt foarte multe ostroave,
a=ezate unul l`ng[ altul, la mic[ dep[rtare. Pe malul st`ng al
r`ului Angara este o st`nc[ foarte ]nalt[, =i sub ea apa se
]nv`rteje=te tare, care se nume=te B`k, =i am tras doscianicul
cu dou[ odgoane; de la muntele cel ]nalt sunt cinci verste.
156
Septembrie, ]n 4. Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este un
alt mal r`pos de piatr[, care se nume=te tot B`k =i sub care se
]nv`rteje=te apa: am tras doscianicul cu dou[ fr`nghii groase.
Mai sus de r`p[ este un bra\ de r`u, la cinci verste dep[rtare.
Pe aceea=i parte este alt munte ]nalt de piatr[, la cinci verste
de bra\ul de r`u.
Septembrie, ]n 5. Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este r`ul
Kuda, care curge din step[, =i pe malurile lui locuiesc \[rani
plugari =i nomazi burea\i, iar la gurile r`ului Kuda sunt
locuin\ele slujba=ilor din fortul Irku\k.
Pe aceea=i parte este un bra\ de r`u, la patru verste de r`ul
Kuda, care \ine o verst[ =i jum[tate.
Pe malul drept al r`ului Angara este satul Monast`rsk, iar
mai sus de satul acela, cam la o verst[, se afl[ o m[n[stire
unde se g[se=te o biseric[ a }n[l\[rii Domnului, cu trei chilii,
doi fra\i b[tr`ni c[lug[ri de r`nd =i un preot monah. De la
satul Monast`rsk p`n[ la bra\ul de r`u sunt trei verste, iar de
la bra\ul de r`u p`n[ la fortul Irku\k, alte trei.
}n aceea=i zi am ajuns ]n cetatea Irku\k, la ceasurile 2 de
noapte. Cetatea este a=ezat[ pe malul st`ng al r`ului Angara,
pe un loc deschis, fiind foarte frumos cl[dit[. Locuitorii,
cazaci =i t`rgove\i, stau ]n vreo patruzeci de cur\i sau mai
multe. P[m`ntul este foarte roditor. }n cetate este zidit[ o
biseric[ cu hramul Preamilostivului M`ntuitor. Cu pu\in mai
157
sus de fort, pe partea dreapt[, este r`ul Irku\k, care izvor[=te
din stepa mongol[, =i pe malurile lui tr[iesc burea\i =i tungu=i,
birnici sau liberi. }n fortul Irku\k sunt \inu\i ca ostatici =i
burea\i, =i tungu=i, pentru ca ace=tia s[ nu se r[zvr[teasc[
]mpotriva m[ritului ]mp[rat. Burea\ii pl[tesc tribut M[riei sale
pentru fiecare =erb, ]n afar[ de femei, o blan[ de samur sau
dou[.
}n ziua de 7 septembrie, preg[tind doscianicul pentru
c[l[toria pe mare, am plecat din fortul Irku\k pe la amiaz[, tot
pe r`ul Angara.
Pe partea dreapt[ a r`ului Angara este o a=ezare de iarn[ a
cazacului Ili Mogutov din Irku\k, la o verst[ =i jum[tate de
fort. Pe aceea=i parte este satul Veatkin, la o verst[ de coliba
lui Mogutov, iar ]n dreptul satului sunt multe insuli\e mici. De
la satul acela se face un bra\ de r`u, care \ine trei verste. De la
satul Veatkin se z[resc mun\ii ]nal\i =i foarte ]ntin=i, care se
ridic[ p`n[ la Marea Baikal.
Pe partea cealalt[, pe mal =i pe mun\ii aceia, z[pada nu se
tope=te toat[ vara.
}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov, la o jum[tate de
verst[ de bra\ul de r`u. Tot ]n mijlocul r`ului Angara, la o
verst[ =i jum[tate de ostrov, sunt alte trei insule.
Pe malul st`ng este satul Bea=enov, la cinci verste de
insule.
158
Septembrie, ]n 8. Pe acela=i mal este satul Uksusnikov, la
dou[ verste de satul Bea=enov. Pe aceea=i parte este satul
Sciukin. De la satul Uksusnikov p`n[ la satul Sciukin curge
un bra\ de r`u.
Pe partea dreapt[ este satul Karganolov, la patru verste de
satul Sciukin.
Pe aceea=i parte este un ostrov, la o verst[ de satul
Karganolov, care se ]ntinde cam o verst[. Mai sus de ostrov
cu un sfert de verst[ sunt ni=te insuli\e mici, iar mai sus de ele
este un ostrov mare ]n fa\a c[ruia este un bra\ mic de r`u,
care merge dou[ verste. Din acel bra\ mic am ie=it ]n bra\ul
mare de r`u =i am plutit trei verste.
Septembrie, ]n 9. Pe partea dreapt[ este un ostrov, la patru
verste de bra\ul cel mare de r`u, =i mai sus de acela sunt trei
mici ostroave, iar ]n dreptul lor se afl[ g`rla Korolovka, care
]=i are izvorul ]n mun\ii cei st`nco=i. Pe aceea=i parte este un
ostrov, la o verst[ de g`rl[.
Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la o verst[ =i jum[tate de
ostrov.
Pe partea dreapt[ este un ostrov, la cinci verste de g`rl[.
Pe partea st`ng[ este g`rla B`stra, la =ase verste de ostrov.
Se nume=te B`stra, pentru c[ ]n albia r`ului sunt multe
v`rtejuri mari, numite cataracte; ]n dreptul cataractelor, pe
159
malul drept, este o ]n[l\ime =i pe aceea=i parte — un hele=teu,
la patru verste de g`rla cea repede.
Septembrie, ]n 10. Pe partea dreapt[ este o insuli\[, la trei
verste de hele=teu, iar mai sus de ea, un alt ostrov mai mic.
De la fortul Irku\k p`n[ la Marea Baikal, r`ul Angara curge
foarte repede.
Pe partea st`ng[ este un r`ule\, la dep[rtare de dou[ verste
=i jum[tate de insuli\e.
Pe partea dreapt[ a r`ului Angara este cel din urm[ ostrov,
la trei verste de r`ule\. Mai sus de ostrov cu o jum[tate de
verst[ este ultima cataract[. }n locul acela albia r`ului este
foarte ]ngust[, apa foarte repede =i mun\ii foarte ]nal\i. De la
cataract[ p`n[ la mare sunt doar trei verste. Din dreptul
acelui ostrov se pot z[ri mun\ii de pe cel[lalt mal al m[rii,
aceia=i care se v[d =i din satul Veatkin.
}n ziua de 11 septembrie am ajuns la Marea Baikal prin
gura r`ului Angara, acolo unde porne=te r`ul Angara din
Marea Baikal. Pe am`ndou[ malurile gurii r`ului Angara sunt
mun\i ]nal\i de st`nc[, ]nal\i =i ]mp[duri\i, iar gura r`ului este
larg[ de mai mult de o verst[. R`ul Angara porne=te din
Marea Baikal cu mare iu\eal[. Printre mun\ii ]nal\i se v[d =i
mun\ii ]nz[pezi\i =i foarte ]nal\i de dincolo de Baikal, precum
=i unul dintre capetele Baikalului, care se nume=te Kultuk.
Cel[lalt cap[t este foarte departe =i nu se vede. Nic[ieri pe
160
Baikal nu este un loc at`t de ]ngust ca acela din dreptul gurii
r`ului Angara. Iar ]n preajma gurii Angarei nu sunt ad[posturi,
ci peste tot pr[p[stii =i st`nci, ]ntr-un cuv`nt, e
]nsp[im`nt[tor, mai ales pentru aceia care nu au fost mai
]nainte pe acolo, pentru c[ peste tot, de jur ]mprejur, se ]nal\[
mun\i foarte ]nal\i, ]nz[pezi\i =i acoperi\i cu p[duri
nestr[b[tute, =i st`nci pr[p[stioase.
La Marea Baikal ne-am oprit p`n[ la 12 septembrie, pentru
c[ au b[tut v`nturi neprielnice.
}n ziua de 12 septembrie am pornit pe mare cu ajutorul
v`slelor, dar c`nd doscianicurile au ajuns ]n mijlocul m[rii s-
a pornit un v`nt puternic dintr-o parte, din plin[ mare, =i cu
greu am putut v`sli spre r`ul Pereemna. V`ntul ne-a ]mpins la
patru verste dep[rtare de acesta =i am ajuns la el c[tre sear[.
Doscianicul curtenilor a fot ]mpins de v`nt ]ns[ ]n r`ul
V`dranaia, p`n[ unde se face cu v`slele pe timp frumos o zi
de la r`ul Pereemna. Pe r`ul Pereemna am stat p`n[ ]n ziua
de 14 septembrie, c`nd am pornit cu v`slele p`n[ la r`ul
Mi=`h, dar nu am ajuns dec`t p`n[ la cincisprezece verste, =i
s-a pornit un v`nt potrivnic cu valuri puternice, care au
]mpins doscianicul ]napoi ]n r`ul Pereemna. Atunci pu\in a
fost ca valurile s[ nu zdrobeasc[ doscianicul de mal. }n
timpul acesta doscianicul curtenilor a plecat din r`ul Snejnoi
spre r`ul Pereemna, dar n-a ajuns cam la zece verste de r`ul
161
Pereemna, c[ un v`nt puternic =i valurile au izbit doscianicul
de mal. Nu s-a ]nt`mplat nimic altceva dec`t c[ valurile au
smuls buc[\i mari de c`nep[ din c[l[f[tuial[. Neput`nd
repara doscianicul, au cobor`t din vas pe mal =i au stat acolo
dou[ zile, c`t au trimis ni=te oameni pe jos, de-a lungul
\[rmului p`n[ la r`ul Pereemna. De acolo s-au trimis slujitori
pe jos =i cu luntrea, au c[utat un loc de trecere, au tras din
mare pe mal doscianicul, l-au reparat, =i au pornit apoi spre
r`ul Pereemna.
}n noaptea de 17 septembrie a nins din abunden\[; ]n
aceea=i zi am pornit de la Pereemna =i am navigat cu p`nzele
p`n[ la r`ul Mi=`h, iar de la Mi=`h, ]n aceea=i zi, am navigat
toi cu p`nzele p`n[ la r`ul Manturih, unde am ]nnoptat,
pentru c[ v`ntul devenise puternic =i ne-a fost te[m[ s[-i
mergem ]mpotriv[. }n ziua de 18 septembrie am pornit de la
r`ul Manturih pe un fel de lac care se nume=te Prorva, unde
am poposit p`n[ ]n ziua de 21 septembrie. }n Prorva vin
oameni cu doscianicuri din cet[\ile Bra\k =i Irku\k pentru a
pescui foarte mult pe=te. Din Prorva am plecat pe mare cu
toate doscianicurile. Ajung`nd aproape de locul ce se
nume=te Korga, a ]nceput s[ bat[ un v`nt puternic, potrivnic
=i a ]mpins doscianicurile ]napoi, de ne-am ]ntors iar[=i ]n
Prorva, unde poposisem.
162
}n ziua de 21 septembrie am pornit din nou din Prorva cu
v`slele spre r`ul Selenga =i, ]nainte de a ajunge la r`u, am
intrat ]ntr-o mla=tin[ cam de dou[zeci de verste =i mai mult;
locul se nume=te mla=tin[, pentru c[ de la mal =i p`n[
aproape de mijlocul m[rii este mult m`l, ]n care sunt ]nfip\i
ni=te st`lpi. Mla=tina aceea m`loas[ se nume=te Korga. P`n[
la o treime din Marea Baikal se ]ntind promontorii nisipoase
din care pricin[ se ]nainteaz[ a=a greu pe timp nefavorabil. }n
m`l sunt ]nfip\i butuci de lemn — korga — care pot fi ocoli\i
cu ajutorul v`slelor.
}n ziua de 22 septembrie am ajuns la gura cea nou[ a
r`ului Selenga. Se nume=te gura cea nou[, pentru c[ aici nu
era nici o gur[ de r`u. Selenga se vars[ ]n Marea Baikal prin
mai multe guri, dar nu se poate naviga pe ele, fiindc[ sunt
astupate cu nisip ca ni=te cataracte, =i de aceea apa =i-a c[utat
noi bra\e. Acolo unde apele r`ului se vars[ ]n mare prin acele
guri, drumul se poate cu greu cunoa=te, =i doar dup[ butucii
de lemn, pentru c[ lacul este tot o mla=tin[ p`n[ la \[rmul cel
tare. De aceea gura r`ului Selenga este foarte greu s[ fie
g[sit[ f[r[ c[l[uz[. Dar despre r`ul Selenga se va scrie la
locul s[u, acum s[ spunem despre Marea Baikal.
163
DESCRIEREA M{RII BAIKAL, }MPREJUR, DE LA GURA R~ULUI ANGARA PRIN CARE ACESTA PORNE+TE DIN BAIKAL
+I P~N{ IAR{+I LA EA
Marea Baikal nu este cunoscut[ nici de geografii vechi,
nici de cei noi, pentru c[ mul\i au descris alte lacuri mici =i
b[l\i, dar despre Baikal, care este at`t de mare =i de ad`nc,
nimeni nu aminte=te. De aceea, aici vom scrie despre el pe
scurt.
Baikalul poate fi numit =i mare, pentru c[ din el porne=te
marele r`u Angara, care, unindu-se cu multe alte r`uri =i cu
Eniseiul, ]mpreun[ se vars[ ]n oceanul cel mare. De aceea
mai putem s[-l numim mare, pentru c[ se une=te cu Marea
cea mare, iar ]n jurul lui nu se poate merge. De asemenea, se
mai poate numi mare =i pentru c[ este foarte ]ntins ]n lungime
=i ]n l[\ime =i e foarte ad`nc. Dar se poate spune =i c[ este
lac, fiindc[ apa lui este dulce, =i nu s[rat[, iar geografii nu
dau nume de mare acestor lacuri cu ap[ dulce, oric`t ar fi ele
de mari. Totu=i Baikalul poate fi numit =i socotit de geografi
ca o mare, pentru c[ de-a lungul lui se navighez[ cu cor[bii
mari cu p`nze cam zece, dou[spreze sau mai multe zile,
dup[ cum e vremea, iar ]n l[\ime, acolo unde este mai lat ca
=i acolo unde este mai ]ngust, ]n mai pu\in de o zi =i o noapte
nu se poate traversa.
164
Ad`ncimea Baikalului este foarte mare =i, fiind m[surat[ ]n
mai multe locuri, a ar[tat o sut[ de st`njeni =i mai mult, dar
de fund nu s-a dat. Aceasta se ]nt`mpl[, pentru c[ ]n jurul
Baikalului se ridic[ mun\i foarte ]nal\i, de pe care z[pada nu
se tope=te nici ]n timpul verii. }n mijlocul Baikalului este un
ostrov mare care se nume=te Olhon, a=ezat la jum[tatea
lungimii m[rii =i are ]mprejur mai mult de o sut[ de verste.
Alt[dat[ ]n insul[ au locuit mul\i b[=tina=i burea\i, pentru c[
pe ostrov sunt mun\i ]nal\i =i p[duri =i stepe ]ntinse. }ns[ dup[
ce cazacii i-au nimicit pe locuitori =i i-au gonit din insul[,
acum a r[mas pustie, plin[ cu tot felul de s[lb[ticiuni. }n afar[
de ostrovul acesta mai sunt =i alte insule mai mici, dar pu\ine.
Pe Baikal se isc[ mereu furtuni mari, mai ales ]n vreme de
toamn[, pentru c[ Baikalul este a=ezat ca ]ntr-un cazan
]nconjurat de mun\i de st`nc[ asemenea unor ziduri =i
nic[ieri nu are scurgere =i nu se potole=te dec`t acolo unde
porne=te din el r`ul Angara. }n Baikal se vars[ multe r`uri
mari =i mici, dar de-a lungul \[rmului sunt peste tot st`nci =i
pu\ine ad[posturi, mai ales pe partea st`ng[, venind dinspre
r`ul Angara, =i de aceea cor[biile adesea se sf[r`m[. }n Baikal
sunt mul\i pe=ti de toate soiurile, mai ales nisetri =i ceg[. Sunt
=i multe foci s[lbatice. Doar a=ez[ri omene=ti sunt pu\ine ]n
jurul Baikalului, ]n afar[ de c`\iva tungu=i, care se hr[nesc cu
pe=te, pentru c[ ]n preajma Baikalului nu sunt locuri bune de
165
arat. }n timpul iernii, pe v[ile r`urilor tr[iesc v`n[torii ]n
tabere de iarn[. }n jurul Baikalului sunt p[duri mari de cedri,
printre care se g[sesc =i aluni =i alte soiuri de copaci. Baikalul
are apa limpede, ]nc`t se poate vedea ]n ad`ncime la mai
mul\i st`njeni; pentru b[ut este foarte s[n[toas[, fiind
nes[rat[. Baikalul se ]ntinde ]n lungime de la r[s[rit spre
apus. Soarele se ]nal\[ deasupra Baikalului p`n[ la gradul1...
}n timp de iarn[ Baikalul ]nghea\[ ]ncep`nd ]n preajma zilei
de Boboteaz[ =i \ine ghea\a p`n[ ]n luna mai, ]n preajma zilei
sf`ntului Nicolae de var[, iar ghea\a este groas[ de un st`njen
=i jum[tate sau mai bine. De aceea, ]n timpul iernii uneori se
poate merge pe ea cu s[nii =i cu t`r=uri, ]ns[ cu mare team[,
pentru c[ marea r[sufl[ =i ghea\a se rupe =i se fac cr[p[turi
late de trei st`njeni =i mai mult. Apa ]ns[ nu se revars[ peste
ghea\a care se str`nge repede dup[ aceea la loc, cu mare
zgomot =i bubuituri, iar pe locul rupturii se face ca un val de
ghea\[. }n timpul iernii, uneori, pe sub ghea\[, se aud ]n
Baikal zgomote =i tunete puternice ca =i c`nd s-ar trage cu
tunul (nu f[r[ a face spaim[ mare), mai ales ]n preajma
ostrovului Olhon =i a promontoriului Sveatoinos, unde abisul
este mai ad`nc. To\i b[=tina=ii mongoli, tungu=i =i al\ii ]i spun
Baikalului ]n limba lor Dalai, ceea ce ]nseamn[ mare. Cu
1 Cifra lipse=te din textul original (n.t.).
166
numele de Dalai b[=tina=ii numesc doar dou[ lacuri: unul
Baikalul =i cel[lalt — cel din care izvor[=te r`ul Argun, despre
care vom scrie acolo unde vom vorbi =i despre r`ul Argun.
Acum s[ ne ]ntoarcem iar[=i la Marea Baikal. Numele se
pare c[ nu este rusesc, ci a fost numit[ a=a dup[ numele unui
oarecare b[=tina= care a tr[it prin locurile acelea. Marea
Baikal poate fi ]nconjurat[ cu cor[bii mici ]n mai multe
s[pt[m`ni =i noi vom descrie drumul ]mprejurul ei de la gura
r`ului Angara =i p`n[ iar[=i de unde am pornit. Merg`nd ]n
jurul lui, Baikalul este aproape tot at`t de mare ca Marea
Caspic[ de la Astrahan, sau ca Marea Neagr[, pe care se
ajunge la |arigrad. De la r`ul Angara, merg`nd spre partea
dreapt[ mai multe zile, nu se g[se=te nici un ad[post p`n[ la
Kultuk, ci numai st`nci. De aceea, nu se navigheaz[ cu
cor[bii mari, ci numai cu vase mici, pentru c[ atunci c`nd
sunt furtuni mari, vasele mici pot fi t`r`te pe mal. +i numai ]n
Kultuk, unde este =i gura r`ului Kultuk, este un loc de
ad[postire. Kultuk se nume=te chiar cap[tul cel mai ]ngust,
acolo unde se termin[ Baikalul. De la r`ul Kultuk, la mare
dep[rtare se vars[ r`ul Snejnoi, unde este iar[=i un ad[post.
R`ul poart[ acest nume fiindc[ pe mun\ii aceia este z[pad[ =i
iarna =i vara =i nu se tope=te niciodat[. Tot dintr-acolo curge
=i al treilea r`u, r`ul V`dr`naia, unde este =i ad[post, la o zi
de plutire de la Snejnoi. Se nume=te astfel, pentru c[ pe
167
malurile lui se v`neaz[ multe vidre =i castori. Al patrulea r`u
cu ad[post se nume=te Pereemna1, fiindc[ se afl[ chiar ]n fa\a
r`ului Angara, =i cei care vor s[ traverseze marea de la gura
r`ului Angara, se duc sau vin de-a dreptul, marea fiind foarte
]ngust[. Cel de al cincilea ad[post este la gura r`ului Mi=`h,
la o zi de Pereemna. Al =aselea r`u =i ad[post este Manturih,
la o zi de Mi=`h. Pe aceste r`uri sunt a=ezate =i ad[posturile
de iarn[ ale v`n[torilor cazaci care v`neaz[ samuri. Mai este
=i un al =aptelea ad[post numit Prorva la o zi de Manturih. +i
se nume=te Prorva2, pentru c[ apa m[rii a rupt malul cu
bufniturile de valuri =i a format un alt lac, mare cam de zece
verste de jur ]mprejur, lac ]n care se vars[ un r`u mare numit
Eia. }n lac se pescuie=te mare cantitate de pe=te =i ]n fiecare
an vin de la Bra\k =i de la Irku\k doscianicuri, pentru a fi
]nc[rcate cu tot felul de pe=ti. La trei verste de Prorva se ]nal\[
un promontoriu numit al solului, pentru c[ pe malul acela s-a
oprit ]n urm[ cu c`\iva ani un fiu de boier, care era trimis cu
solie la hanul mongolilor =i a fost ucis acolo de b[=tina=ii
burea\i. De la promontoriul acela se face un drum pe uscat,
pe care se poate veni c[lare de la tab[ra de iarn[ a
Selenginskului =i chiar de la fortul Selenginsk. }n dreapta
1 Traversarea, schimbarea (n.t.). 2 Surp[tura, ruptura (n.t.).
168
promontoriului se ]ntinde o step[ unde tr[iesc birnici burea\i,
care pl[tesc birul la cetatea Selenginsk. De la Prorva,
merg`nd o zi, se ajunge mai sus, la Karga cea Mare, cum se
nume=te un promontoriu de nisip care se ]ntinde ]n mare,
departe, p`n[ la o treime din ea. }n preajma promontoriului,
apa este pu\in ad`nc[ =i sunt mul\i st`lpi de lemn ]nfip\i ]n
nisip =i locul poate fi str[b[tut cu mare trud[. Pe Marea Baikal
nu mai este nic[ieri un loc asem[n[tor. De am`ndou[ laturile
acestui promontoriu trebuie str[b[tute cam dou[sprezece
verste, ocolind st`lpii cu ajutorul v`slelor =i al pr[jinilor. }n
Karga sunt mla=tini mari, ]n jurul c[rora str[ba\i mai mult de
dou[zeci de verste. Acolo, ]n mla=tini, vasele arunc[ ancora
=i se ad[postesc f[r[ team[ de furtunile m[rii, pentru c[ ]n
mla=tin[ apa nu este ad`nc[. Din locul unde mla=tina ]=i
une=te apele cu cele ale m[rii, pe l`ng[ malul m[rii se merge
o zi de la grind p`n[ la gura cea nou[ a r`ului Selenga.
Mla=tina nu este ad`nc[, de=i este ]ntins[, =i ]n ea se pot
ad[posti cor[biile =i pot arunca ancora ]n orice loc al
mla=tinii, fiindc[ furtunile nu r[zbat din mare p`n[ acolo. }n
jurul ei nu sunt locuri uscate, nici alte locuri de ad[post, ci
peste tot — numai b[l\i.
De la gura r`ului Selenga p`n[ la gura r`ului Suhoi, unde
mai este un ad[post, se merge dou[ zile, iar de la r`ul Suhoi
p`n[ la r`ul Kiki se merge o zi =i iar[=i este un ad[post. De la
169
r`ul Kiki p`n[ la r`ul Turki, unde este un ad[post, se merge
cinci zile. De la r`ul Turki se merge o zi p`n[ la lacul Kotakin
=i se mai merge o zi =i se afl[ un ad[post. Din lac se scurge
un p`r`u ]n r`ul Turki. De la lac p`n[ la r`ul Maksimih se
merge dou[ zile, =i mai este un ad[post. De la r`ul Maksimih
p`n[ la r`ul Barguzin se merge o zi. Acolo este alt ad[post.
R`ul Barguzin este un r`u mare, pe care se vine de la fortul
Barguzin ]n cinci zile. }n fortul Barguzin tr[iesc cincizeci de
slujba=i din Eniseisk, =i c[petenia lor este un curtean de la
Moscova. }n locul acela sosesc peste mare de la Eniseisk
doscianicuri care aduc proviziile din Dauria pentru slujba=i,
precum =i negu\[tori, ca s[ fac[ nego\. De la Barguzin se
merge c[tre Telembinsk =i p`n[ la Nercinsk pe drum de uscat
cu c[mile =i cai, cu mare cazn[ printre mun\ii cei ]nal\i,
st`nci, p[duri =i b[l\i, =i alt drum asem[nator de greu nu se
mai afl[. De la Barguzin =i p`n[ la fortul Nercinsk se merge
dou[ s[pt[m`ni =i mai mult. C`nd ajung la mare s[ o treac[
de partea cealalt[, o fac cu mare spaim[, pentru c[ se plute=te
o zi ]ntreag[ pe ap[ p`n[ la insula Olhon, iar de acolo —
p`n[ la Capul Sf`nt, unde se face transbordarea, =i ad`ncimea
apei este foarte mare, cu greu se poate ajunge ]ntr-o zi =i
jum[tate, =i ]n locul acela sunt sf[r`mate multe vase. De la
r`ul Barguzin =i p`n[ la golful Ciberku\k se merge dou[ zile.
Golful se formeaz[ din mare. De la golf p`n[ la r`ul Z`riank,
170
unde sunt ni=te tabere de iarn[, se merge dou[ zile. De la
g`rla Z`riank p`n[ la r`ul cel mare, Bol=oi, se merge trei zile.
De la r`ul Bol=oi p`n[ la r`ul Olenka este cale de o zi, =i pe
toate aceste r`uri se afl[ locuri bune de ad[postire. De la r`ul
Olenka p`n[ la r`ul Polovinoi se merge cale de cinci zile. De
la Polovinoi p`n[ la Angara de Sus sunt =ase zile de mers.
R`ul se nume=te Angara de Sus, pentru a se deosebi de
Angara, care pleac[ din Baikal. +i r`ul Angara de Sus este
mare, iar pe malul s[u se afl[ un fortule\ =i multe tabere de
iarn[ ale v`n[torilor =i ale cazacilor din Eniseisk. R`ul Angara
de Sus se vars[ ]n Marea Baikal prin trei guri, acolo unde este
cel[lalt Kultuk al M[rii Baikal, adic[ la cel[lalt cap[t al ei. De
la r`ul Angara de Sus p`n[ la r`ul Kotughin se navigheaz[
dou[ zile, =i acolo este un ad[post, iar de la r`ul Kotughin
p`n[ la marele r`u Boguldeai se merge cincisprezece zile;
acolo iar[=i este un ad[post. De la marele Boguldeai p`n[ la
golf se ajunge pe jos ]ntr-o zi =i se afl[ un ad[post ]mpotriva
furtunii. De la golful acela p`n[ la cel[lalt Boguldeai este o zi
de mers, =i se afl[ alt ad[post. De la r`ul Boguldeai p`n[ la
r`ul Golousnoi se merge o zi, =i acolo este un ad[post. De la
r`ul Golousnoi p`n[ la gura r`ului Angara de Jos se face tot o
zi. Aici se sf`r=e=te descrierea ocolului M[rii Baikal, de la
gura r`ului Angara de Jos =i iar[=i p`n[ la gura acelui r`u.
Numai c[, de la gura Angarei de Sus =i p`n[ la gura Angarei
171
de Jos, peste tot pe l`ng[ mare sunt locuri ]nsp[im`nt[toare,
mun\i ]nal\i =i st`nci de piatr[, unde se sf[r`m[ adesea
cor[biile. Mun\ii care se ridic[ ]n preajma Baikalului =i a
Angarei de Sus ]ncep de la Oceanul de Nord, de la gura
r`ului Enisei, prin care acesta se vars[ ]n mare, =i se ]ntind pe
partea dreapt[ de-a lungul Eniseiului, Tunguskului =i a r`ului
Angara, apoi pe l`nga Baikal =i Angara de Sus, iar de aici de-a
dreptul =i ajung p`n[ la ocean. Pe l`ng[ mare mun\ii sunt
asemenea unui zid, =i nimeni nu le cunoa=te cap[tul, iar a-l
afla este peste putin\[, fiindc[ ghea\a =i furtunile nu ]ng[duie.
O mul\ime de oameni au plecat pe r`ul Lena, s[ cerceteze,
dar cor[biile s-au sf[r`mat, =i se spune c[ mun\ii se ]ntind
tocmai p`n[ ]n India de Apus =i p`n[ ]n Lumea Nou[. Dar
despre acei mun\i =i despre altele vom vorbi ]n descrierea
marelui r`u Amur.
* * *
Anul 7184, ]n ziua de 22 septembrie am plecat din Marea
Baikal, prin mla=tin[, spre gura r`ului Selenga de Sus, care se
vars[ ]n Baikal prin nou[ guri. Am trecut prin bra\ul de r`u
f[cut de gura cea nou[, pe care am mers patru verste =i am
p[truns ]n marele liman al r`ului Selenga. }n locul acela, pe
partea st`ng[ a r`ului Selenga, se formeaz[ un ostrov mic.
P`n[ acolo nu se afl[ mal uscat =i nu se poate trage
172
doscianicul la edec, ci se ]nainteaz[ doar cu pr[jini =i cu
v`sle. Dar pe tot limanul r`ului Selenga nu se poate face
trasul la edec al vaselor, fiindc[ pe maluri cresc s[lcii ]nalte,
=i nu este nici un drum, iar r`ul se desparte ]n multe bra\e =i
are multe repezi=uri. De aceea, ]naintarea este foarte
anevoioas[. Pe partea st`ng[ a r`ului Selenga es\e un bra\ de
r`u, care duce la r`ul cel mare Selenga. De la ostrov =i p`n[
la bra\ul de r`u sunt dou[ verste. }n dreptul bra\ului de r`u, pe
partea dreapt[, este un r`ule\ mic. Tot pe partea dreapt[ este
un iaz pe care nu se poate merge, fiind foarte mic, la o verst[
=i jum[tate dep[rtare de bra\ul de r`u. La o jum[tate de verst[
de iazul cel mic, pe aceea=i parte, sunt c`teva iurte ale
burea\ilor =i pu\in mai jos de acestea sunt taberele de iarn[
ale unui cazac din Selenginsk. De acolo malurile se ]ntind
curate, iar spre partea dreapt[ este stepa unde r[t[cesc
nomazi, burea\i b[=tina=i care pl[tesc bir. De acolo ]ncep
locuri roditoare, unde ar putea tr[i mul\i agricultori, peste tot
fiind step[ =i p[=uni =i p[duri de tot felul.
Pe partea st`ng[ este un bra\ de r`u, la o verst[ =i jum[tate
de tab[ra de iarn[.
Pe partea dreapt[ este un bra\ mic de r`u, care se vars[ ]n
mare, la o verst[ de cel[lalt bra\ de r`u. Pe aceea=i parte este
o g`rl[ care curge repede, la o verst[ =i jum[tate de bra\ul de
r`u, iar de la g`rla aceea p`n[ la r`ul cel mare sunt cam =apte
173
verste. Am ie=it ]n r`ul cel mare Selenga, iar ]n dreptul acela,
pe partea st`ng[, se afl[ un ostrov.
23 septembrie. Pe partea dreapt[ este o st`nc[, B`k, la un
sfert de verst[ de ostrov, iar ]n locul acela apa este foarte
repede. Pe partea dreapt[ a r`ului Selenga este un bra\ cu apa
foarte repede, la trei verste de B`k, iar mai jos de acest bra\
sunt alte dou[, la o verst[ dep[rtare. Pe acela=i mal se afl[
satul cazacilor Briani, din Selenginsk, la =ase verste de bra\ul
de r`u. L`ng[ sat curge o g`rl[. }n taberele acelea se cultiv[
multe gr`ne =i se pescuie=te mult pe=te. Pe aceea=i parte este
g`rla Kaban, la o jum[tate de verst[ de sat. Mai este =i un iaz
la o jum[tate de verst[ de g`rla Kaban, iaz pe care nu se
poate naviga.
}n mijlocul r`ului Selenga este un ostrov cam de trei
verste, la =ase verste de iaz, =i ]n dreptul ostrovului, pe partea
dreapt[, sunt ni=te mun\i ]nal\i, pe care z[pada se men\ine tot
timpul verii.
Septembrie, ]n 24. Pe partea dreapt[, la o verst[ =i
jum[tate de ostrov, este un munte ]nalt de piatr[. Spre partea
dreapt[ este un ostrov, la dou[ verste de cel[lalt, =i ]nc[ un
ostrov, la alt[ verst[ mai departe.
Pe partea st`ng[ a r`ului Selenga este un munte de piatr[,
iar ]n locul acela apa este foarte repede. Am ancorat, dar cu
mare greutate am putut \ine doscianicul pe loc. St`nca se
174
nume=te B`k, iar ]n dreptul ei pe partea cealalt[ este un
ostrov, la dou[ verste de cel[lalt.
Septembrie, ]n 25. Pe partea dreapt[ a r`ului Selenga este
un conac de m[rime mijlocie al cazacilor din Selenginsk, la
dou[zeci =i cinci de verste de st`nca B`k.
}n ziua de 25 septembrie am ajuns la slobozia Ilimsk, un
sat mare, care se nume=te astfel, pentru c[ locuitorii doresc s[
construiasc[ acolo o biseric[ cu hramul sf`ntului proroc Ilie.
}n sat sunt cam dou[zeci de cur\i-gospod[rii, ]n care locuiesc
agricultori =i slujba=i. Gr`nare se cultiv[ din bel=ug =i rodesc
]n totul pe ogoarele acestor conace. Dintr-un pud de s[m`n\[
se fac p`n[ la dou[zeci-treizeci =i mai multe puduri. Gr`nele
se v`nd cu cinci altini, =i mai pu\in, pudul. Se cultiv[ =i orez
chinezesc, =i orz, care rodesc de asemenea. }n mijlocul
sloboziei, slujba=ii au ]ntemeiat o m[n[stire cu hramul
sf`ntului p[rinte Nicolae, biserica a =i fost zidit[, =i ]n anul ce
vine ]ntreaga m[n[stire va fi construit[. }n slobozia Ilimsk se
va ridica =i un fortule\ de ap[rare. }n dreptul satului, dincolo
de r`u, este un r`ule\, pe malul c[ruia sunt multe ogoare. Pe
acolo, peste tot pe malurile r`urilor, se pot face ogoare,
numai c[ oameni sunt foarte pu\ini.
C`nd am ajuns cu doscianicurile la slobozia Ilimsk, era
vreme de toamn[ =i ninsoare =i viscol mare. Ne-am oprit
acolo toat[ ziua.
175
}n 26 septembrie, cu toate c[ mai era furtun[, to\i slujba=ii
din Eniseisk, care lucrau pe doscianicuri, s-au adunat =i s-au
rugat s[ li se dea voie s[ plece ]napoi, pentru c[ li s-au
terminat proviziile =i vine timp de iarn[ =i, dac[ s-ar ]ntoarce
prin Selenginsk, nu ar mai putea traversa marea ]napoi, pentru
c[ pe Baikal sunt furtuni mari la acea dat[ =i nu se vor putea
]ntoarce, trebuind s[ ierneze pe malul cest[lalt al m[rii =i s[
moar[ de foame. De la conacul acela =i p`n[ la fortul
Selenginsk se ajunge cam ]n dou[ s[pt[m`ni. Pe uscat se
ajunge la cetate ]n trei zile. Drumul drept spre Dauria trece pe
la conac.
La 27 septembrie, v[z`nd c[ vremea de toamn[ este rea,
au fost trimi=i ]napoi cu un doscianic cazacii de la Eniseisk,
cam o sut[ de oameni, =i am trimis =i eu m[ritului ]mp[rat o
scrisoare la Moscova. Dup[ plecarea cazacilor, am trimis la
fort =i pe la conac s[ se adune c[ru\e de transport, cai =i
c[mile, iar doscianicurile le-am ad[postit ]ntr-un loc bun =i
am a=ezat pe ele o straj[ puternic[.
}n ziua de 28 septembrie, cum am primit carele de
podvad[, caii =i c[milele, am ales dintre artelnici c`te doi =i
trei oameni, pe care i-am chemat la fort, apoi i-am trimis s[
cumpere cai =i c[mile ]n \inutul mongolilor, =i ]n aceea=i zi
ne-am preg[tit de drum.
176
}n ziua de 29 septembrie, am mers cu vreo patruzeci de
oameni pe drumul de uscat de la slobozia Ilimsk p`n[ la
fortul Selenginsk, pe malul r`ului Selenga. Pe malul drept al
r`ului Selenga este un conac al cazacului Ivan Tiuhin din
Selenginsk, la patru verste de slobozie, iar mai sus de conac,
pe partea st`ng[, este r`ul Itan\a. Acesta se vars[ ]n Selenga =i
izvor[=te din lac, dar doscianicurile =i caiacele nu pot pluti pe
el, pentru c[ este foarte pu\in ad`nc. Pe malul lui este drumul
de uscat care duce la fortul Barguzin. Pe malul r`ului Itan\a
am mers o zi =i jum[tate peste o step[ ]ntins[. Locurile sunt
frumoase =i roditoare.
}n ziua de 30 septembrie. Pe partea dreapt[ a r`ului
Selenga este o iurt[ mongol[, la dou[zeci =i cinci de verste de
satul Tiuhin, iar ]n dreptul iurtei, pe partea st`ng[, este r`ul
Ud, pe l`ng[ care trece drumul de uscat spre Dauria. Pe r`ul
Ud nu pot pluti nici doscianicuri, nici caiace. Pe aceea=i parte
sunt ni=te iurte mongole, la dou[ verste dep[rtare de celelalte,
iar pe l`ng[ iurte curge r`ul Ilovaia. Pe aceea=i parte, la trei
verste, sunt alte iurte de mongoli =i la dou[ verste mai departe
— altele. Pe aceea=i parte a r`ului Selenga, la =ase verste, sunt
iar[=i iurte de mongoli.
Octombrie, ]n 1. Pe aceea=i parte, la trei verste dep[rtare
de iurte, este g`rla Rangoi, care izvor[=te din mun\ii st`nco=i.
Tot pe aceea=i parte sunt ni=te iurte de mongoli, la trei verste
177
de r`ul Rangoi. Pe partea st`ng[ a r`ului Selenga este r`ul
Hulka, pe care s-a dus ]n anii trecu\i Atanasie Paskov cu
b[rcile timp de dou[sprezece s[pt[m`ni p`n[ la izvoarele lui
=i a construit acolo fortule\ul Inghensk, ]n care tr[iesc c`\iva
slujba=i ru=i. De acolo se merge peste volok o zi p`n[ la r`ul
Ingod. }n preajma fortului Ingensk este un lac mare, la cinci
verste de iurte, ]n care se pescuie=te mult pe=te.
Pe partea dreapt[ sunt ni=te iurte ale mongolilor, la
dou[sprezece verste de r`ul Hulka.
Octombrie, ]n 2. Pe aceea=i parte, la patru verste de iurte,
se afl[ alte iurte ale mongolilor, iar de aici p`n[ la iurtele
labinilor sunt cinci verste. Pe aceea=i parte sunt iurte de
mongoli, la o verst[ =i jum[tate de iurtele labinilor, iar mai
departe, la cinci verste, sunt alte iurte mongole.
Pe partea st`ng[ sunt ni=te iurte mongole, la =ase verste de
ultimele iurte. De aici =i p`n[ la fortul Selenginsk sunt trei
verste. Prin acele locuri, pe partea dreapt[ a r`ului Selenga,
este un munte ]nalt de st`nc[, l`ng[ mal, pe care cre=te
printre bolovani un copac mic, sandal, cu care se vopsesc
pieile =i altele, ca =i cu sandalul nem\esc.
}n ziua de 2 octombrie am sosit la fortul Selenginsk, care
este a=ezat pe partea st`ng[ a r`ului Selenga, pe un mal r`pos
nu prea mare, iar ]ntre fort =i malul r`ului sunt cam treizeci de
gospod[rii ale cazacilor. }n cetate este o biseric[ mare cu
178
hramul sf`ntului p[rinte Nicolae, ]nc[ nesfin\it[, din care
pricin[ ]nc[ nu se sluje=te liturghia ]n ea. Slujba=i =i t`rgove\i
sunt ]n total cam dou[ sute de oameni =i mai mul\i. }n
preajma fortului sunt gr[dini, ]n care cresc castrave\i
chineze=ti, usturoi =i varz[ =i alte felurite legume. }n preajma
fortului nu se cultiv[ cereale, dar pe r`ul Cikoi, care se vars[
]n r`ul Selenga, nu departe de fort, sunt multe ogoare, =i
p[m`ntul este foarte roditor ]n gr`ne. R`ul Cikoi este mare =i
navigabil, iar pe malurile lui cresc p[duri de soiuri diferite,
din care se pot construi cet[\i =i face cor[bii. R`ul Cikoi vine
de departe, din mun\ii din care izvor[=te =i r`ul Ingod, =i r`ul
On. P`n[ la acei mun\i, pe r`urile Cikoi, Nigoda =i On,
r[t[cesc nomazi mongoli. }n preajma mun\ilor tr[iesc tungu=i,
care nu pl[tesc nim[nui nici un bir, totu=i cazaci din
Selenginsk se duc pe acolo =i v`neaz[ prin mun\i samuri. De
la fortul Selenginsk =i p`n[ la acel lan\ de ]n[l\imi se ajunge
]n dou[ s[pt[m`ni =i mai bine pe drum de uscat. De la
cetatea Selenginsk, la dou[sprezece verste ]n step[, este un
lac cu ap[ s[rat[, care se nume=te Selenoi, pe malul c[ruia se
depune sare mult[ ]n fiecare an. Acuma s-a construit acolo un
hambar, ]n care se rafineaz[ sarea. Tot de la fort, la
cincisprezece verste ]n step[, este un loc ]n care, s[p`ndu-se
]n p[m`nt, se caut[ feluri\i coloran\i =i alaun. Fortul
Selenginsk este sub ascultarea voievodului din Eniseisk, care
179
trimite acolo conduc[tor dintre fiii de boieri. Fortul acesta
este cel mai bun dintre toate forturile de grani\[ ale Siberiei,
pentru c[ ]n jur rodesc tot felul de gr`ne =i ]n gr[dini cresc o
mul\ime de legume, chiar =i chineze=ti, deoarece regiunea
este c[lduroas[. }n Baikal =i ]n r`uri se prinde mult pe=te. }n
\inut sunt p[duri de tot felul =i p[=uni =i f`n, =i multe altele
foarte bune. Aici s-ar putea face un t`rg mare, fiindc[
]mp[r[\ia chinez[ este aproape, a=a cum am scris mai ]nainte.
Dar mongolii umbl[ nomazi peste tot =i fac ]n jur nego\ cu
cazacii, v`nz`ndu-Ie cai =i c[mile, =i vite, ca =i tot felul de
m[rfuri chineze=ti, cump[r`nd de la ei m[rfuri ruse=ti =i
samuri. }n fort ]ns[ sunt pu\ini ru=i, =i nu are cine s[ fac[
nego\.
* * *
Aici se sf`r=e=te ]mp[r[\ia Siberiei =i ]ncepe ]mp[r[\ia
Mongoliei. Mongolii sunt aceia despre care se scrie ]n Biblie,
Gog =i Magog, =i ei ]n=i=i se numesc mongoli. Neamul
mongolilor este foarte mare. El porne=te din apropierea r`ului
Amur, din step[, =i se ]ntinde ]ntre ]mp[r[\ia chinez[ =i
]mp[r[\ia Siberiei. De la Buhara tocmai p`n[ la grani\a Indiei,
peste tot r[t[cesc, pe toate c`mpiile, numai nomazi mongoli,
st[p`ni\i de ni=te tai=i. Cei care tr[iesc ]n apropierea Chinei
sunt supu=i chinezilor. Cei care tr[iesc mai departe au drept
180
c[petenie pe Ociroi Sain-Han, care ]i conduce acum =i care
are ca duhovnic pe marele preot Kutuhta-Lama, =i el nomad
nu prea departe de fortul Selenginsk, fiindc[ ei nu au nici
sate, nici ora=e. De aceea, r[t[cesc nomazi prin step[, spre a-
=i p[=una mul\imea de vite, =i locuiesc ]n iurte de p`sl[.
+i pentru c[ fiul de boier din Eniseisk Ivan Por=enikov =i
negu\[torul Gavril Romanov cu tovar[=ii =i cu slujitorii din
Selenginsk, ]n total patruzeci =i trei de oameni, au pornit prin
\ara Mongoliei spre ]mp[r[\ia chinez[, se cuvine s[ scriem
despre c[l[toria lor =i despre locurile pe unde au mers.
Din fortul Selenginsk s-a plecat ]n preajma zilei de
Acoper[m`ntul Maicii Domnului (1 octombrie) =i s-a mers
aproape o jum[tate de zi prin codri ad`nci =i prin step[, p`n[
la ni=te izvoare, unde s-a f[cut popas pentru noapte; peste tot
sunt copaci de diferite soiuri. Al doilea popas de noapte a fost
pe malul unei g`rli\e, la o distan\[ de o zi de izvoare, tot ]n
p[durea deas[. De la r`ule\ s-a mers prin p[duri =i peste
c`mpii. Al treilea popas de noapte a fost pe malul r`ului Bur,
care izvor[=te din lan\ul de mun\i Cikoi =i se vars[ ]n Orkon,
la o zi de mers dep[rtare de r`ule\; nu este p[dure.
De la r`ul Bur p`n[ la r`ul Ira, care izvor[=te din acela=i
lan\ muntos =i se vars[ ]n r`ul Orkon, este o zi de mers; pe
malurile lui cresc multe s[lcii mari.
181
De la r`ul Ira se vede r`ul Sara, care izvor[=te din mun\i =i
se vars[ ]n r`ul Kara; nu sunt p[duri.
De la r`ul Ser este o zi de mers p`n[ la r`ul Kara. Acesta
izvor[=te din acela=i =ir de mun\i =i se vars[ tot ]n Orkon. Nu
sunt p[duri.
De la r`ul Kara este o jum[tate de zi p`n[ la r`ule\ul
B`t`g, care izvor[=te tot din =irul de mun\i, ca s[ se verse ]n
Orkon. Nu sunt p[duri.
De la r`ul B`t`g este o jum[tate de zi p`n[ la r`ul Bor,
care izvor[=te din mun\i =i se vars[ ]n r`ul Kara; nu sunt
p[duri.
De la g`rla Bor este o jum[tate de zi p`n[ la r`ule\ul
Dzagd, care, izvor`nd din br`ul de mun\i Cikoi, se vars[ ]n
Kara; copacii lipsesc. De la r`ule\ul Dzagd p`n[ la g`rla Nog
este distan\[ de o zi de mers. G`rla izvor[=te tot din lan\ul de
mun\i =i se vars[ ]n r`ul Tol. Nu sunt copaci.
De la g`rla Nog se vede r`ule\ul Ui, care izvor[=te tot din
Cikoi =i se vars[ tot ]n Tol; copaci nu se z[resc.
P`n[ la g`rla Burgadai este o treime de zi de mers de la
r`ule\ul Ui. G`rla izvor[=te din acela=i masiv muntos =i se
vars[ ]n r`ul Tol. Copacii lipsesc.
De la g`rla Burgadai, trec`nd printr-un lan\ de ]n[l\imi nu
prea mari, se ]nt`lne=te un r`ule\ mic. Pe acele ]n[l\imi sunt
p[duri peste tot, pini, copaci cu frunze =i alte felurite soiuri.
182
De pe gr`la aceea se vede r`ul Tol, pe malul c[ruia
tr[ie=te Kutuhta-Lama, numit astfel pentru c[ este
conduc[torul tuturor preo\ilor credin\ei lor, asemenea
mitropolitului nostru. }n locul acela au construit pentru idolii
lor un templu mare de piatr[, asemenea unui ora=. Me=terii
care au construit capi=tea au fost adu=i din China.
Tot pe malul r`ului Tol, mai jos de Kutuhta, este un ora=
de piatr[, pustiu. Zidul ]nconjur[tor are nevoie de pu\ine
repara\ii, =i ora=ul este foarte ]nt[rit.
Acel Kutuhta dore=te s[ tr[iasc[ ]n pace cu oamenii
]mp[r[\iei. }n anul care a trecut, 183 (7183)1, el a trimis la
Moscova c[tre m[ritul ]mp[rat o solie cu ambasador =i cu
daruri, =i cred c[, dac[ ei ar vedea marea putere ]mp[r[teasc[
at`t de aproape de grani\ele lor, nu ar cuteza s[ nu se
recunoasc[ drept supu=i. }n preajma lui Kutuhta tr[iesc multe
mii de lami, care nu au nici so\ii =i nu poart[ nici arme. To\i
tai=ii mongoli ]l venereaz[ =i ]l ascult[.
Acolo, ]n apropierea lui Kutuhta, s-a z[bovit c`teva zile
p`n[ c`nd s-au dat c[l[uze =i ]nso\itori. Se spune c[ nu
departe de Kutuhta e=te un munte ]n care se g[sesc vine de
aur; =i Kutuhta ]noat[ ]n aur. Totu=i, acestea nu sunt dovedite.
R`ul Tol izvor[=te din partea de apus a lan\ului de mun\i. De
1 1674 (n.t.).
183
la ob`r=ia r`ului Onon =i de la r`ul Tol se merge ]n zece zile
printre izvoare =i f`nt`ni \`=nitoare p`n[ la pustiul Gobi.
C`mpia aceea este pustie =i o cunosc to\i geografii, pentru
c[ se ]ntinde de la marginea Indiei, trece peste ]mp[r[\ia
chinez[, p`n[ la miaz[noapte, iar cap[tul nu i-l =tie nimeni,
asemenea m[rii. }n pustiu nu tr[ie=te nimeni, pentru c[ acolo
nu se g[se=te nici hran[, nici ap[, nici lemne pentru foc nu
sunt, ci doar prundi= =i nisip, iar pentru preparatul m`nc[rii,
drept combustibil serve=te b[legarul de cal.
Prin pustiul acela s-a mers trei zile.
P`n[ la g`rla Anbuci s-a mers =apte zile, f[r[ s[ aib[
lemne de f[cut focul. Pe r`ul acela sunt caraule de grani\[ ale
mongolilor birnici la chinezi. De la r`ul acela se merge prin
step[ treisprezece zile p`n[ la ora=ul chinez Kalgan, printre
str`mtori =i izvoare de ap[, f[r[ a putea face foc cu lemne, ci
doar cu b[legar.
Mai ]nainte cu o zi de a ajunge la Kalgan se ]nt`lne=te r`ul
Hara-Bulha-Sun. Acolo la Kalgan, locuitorii i-au re\inut
patruzeci =i cinci de zile, c`t au trimis ]n step[ s[ cerceteze,
fiindc[ nu le d[deau crezare, ci g`ndeau c[ au venit pu=i pe
r[zboi =i i-au ]ntrebat despre solie, dac[ sunt trimi=i de
m[ritul ]mp[rat =i dac[ aduc un r[spuns la scrisoarea
]mp[ratului lor. Dup[ aceea i-au eliberat.
184
P`n[ la ]mp[r[\ie au mers =ase zile peste c`mpii.
Pretutindeni locuiesc oameni ]n ora=e =i sate. Sunt r`uri mari.
Despre felul cum au ajuns la ]mp[r[\ie, despre ce au f[cut,
este o dare de seam[ ce s-a trimis marelui ]mp[rat la
Moscova.
De la fortul Selenginsk p`n[ la ]mp[r[\ia chinez[ ei au
mers dou[sprezece s[pt[m`ni, iar ]nd[r[t au venit ]n =apte,
f[r[ s[ se opreasc[, =i se poate merge =i mai repede, doar
tai=ii s[ nu le pun[ piedici. Dar mongolii nu-i provoac[ pe
oamenii ]mp[r[te=ti cu nimic, ci doar le fur[ caii, noaptea.
R`ul Selenga nu ]=i ]ndreapt[ cursul spre China, ci cote=te
departe spre dreapta; =i ]n el se vars[ multe r`uri despre care
s-a scris, precum =i altele.
Pe partea dreapt[ a r`ului Selenga se vars[ r`ul Kemnik,
care izvor[=te din mun\ii de st`nc[. }nainte de a se ajunge la
r`ul Kemnik, pe partea dreapt[, ]n step[, este o piatr[ p[zit[
de caraule, de unde mongolii ]i supravegheau pe ru=ii care
construiau un fortule\, la nou[ verste dep[rtare de r`ul Cikoi.
Pe aceea=i parte este r`ul Zida, care curge spre Baikal din
lan\ul muntos, av`nd o l[\ime cam ca a r`ului Cikoi =i
malurile mult ]mp[durite. De la muntele Kemnik sunt
dou[zeci de verste.
Pe partea st`ng[ este r`ul Bura, care vine din step[ dinspre
r[s[rit, s[ se verse ]n Orkon, av`nd o l[\ime cam de doi
185
st`njeni adev[ra\i. Copaci nu se v[d, iar de la r`ul Zida sunt
optzeci de verste.
Pe aceea=i parte este r`ul Ira, care curge tot dinspre r[s[rit
=i se vars[ ]n Orkon. L[\imea lui ar fi cam de treizeci de
st`njeni, =i pe maluri cresc p[duri mari, la =ase verste de r`ul
Bura. }n r`ul Bura se vars[ r`urile Tol =i Sara. Pe partea
dreapt[ a r`ului Selenga se vars[ r`ul Orkon, care izvor[=te
de departe din step[. Este un r`u mare. Pe malurile lui sunt
multe p[duri de tot felul. De la fortul Selenginsk p`n[ la
gurile r`ului Orkon se merge dou[ zile de la fortul Selenginsk.
}n Selenga se vars[ =i alte r`uri mari =i mici, dar sunt
necunoscute, pentru c[ mongolii nu-i las[ pe cazacii din fort
s[ mearg[ ]n jur mai mult de cinci verste, ca s[ nu descopere
izvoarele r`ului Selenga. Totu=i, ele sunt cunoscute: de la
fortul Selenginsk se merge dou[ s[pt[m`ni pe drum de uscat
=i se ajunge la un lac mare pe care mongolii ]l numesc
Kosogor, din care curge un izvor bogat ]n r`ul Selenga =i se
crede c[ acolo ar fi ob`r=ia lui, asemenea altor r`uri mari care
]=i au ob`r=ia ]n lacuri. Despre lacul acela se spune c[
mongolii nomazi abia pot s[-l ocoleasc[ ]n trei luni, =i ]n apa
lui sunt tot felul de pe=ti. Se spune c[ nu departe de el tr[iesc
agricultori. G`ndesc c[ se poate merge pe un drum mai scurt
spre ]mp[r[\ia chinez[, travers`nd lacul.
186
Pe r`ul Selenga pot pluti p`n[ departe ]n sus b[rci mari,
pentru c[ este un r`u mare. Este =i un drum de step[, care
duce de la fortul Irku\k de-a lungul r`ului Ikut ]n sus, unde
acum se construie=te un fort nou de c[tre cazacii din Irku\k,
spre a obliga la supunere mul\imea de b[=tina=i. Drumul
acela duce prin jurul kultukului Baikalului =i apoi merge
departe prin step[, ]n sus, pe malul r`ului Selenga, unde
r[t[cesc, nomazi, Ociroi Sain-Han =i al\i mul\i mongoli tai=i.
Pe drumul acela se merge doar atunci c`nd nu se poate trece
Baikalul, din pricina furtunilor.
* * *
+i pentru c[ din locurile acelea din apropierea M[rii
Baikal ]=i are izvoarele marele r`u Lena, s-ar cuveni s[ scriem
aici pe scurt =i despre r`ul acela, pentru c[ ]n toat[ ]mp[r[\ia
Siberiei sunt doar patru r`uri mari =i vestite: cel dint`i Obi,
altul Enisei, al treilea dup[ celelalte dou[ Lena, iar al patrulea
=i cel din urm[, r`ul Amur.
Izvoarele r`ului Lena pornesc din mun\ii Baikalului, unde
]n apropiere s-a construit fortul Verholensk =i de unde r`ul
Lena o cote=te spre miaz[noapte =i se m[re=te cu multe r`uri
laterale. De la Eniseisk ]n sus pe Enisei =i pe Tungusk, pe r`ul
Ilim= =i pe l`ng[ fortul Ilimsk se merge =ase s[pt[m`ni, iar de
la fortul Ilimsk peste volok, limba de p[m`nt, p`n[ la troi\[, la
187
malul r`ului Muk, se merge dou[ zile. De la troi\[, pe r`urile
Muk, Kup, apoi pe Kut =i pe Lena, pe l`ng[ gura r`ului
Kireng, la Ciuciu, la Vitim, la Alekm, la fortul Iaku\k, se
plute=te dou[ s[pt[m`ni. De la fortul Iaku\k, tot pe Lena p`n[
la mare, se plute=te trei s[pt[m`ni. De la fortul Iaku\k p`n[ la
r`ul Aldan la trec[toare se merge o s[pt[m`n[ pe drum de
uscat, iar prin trec[toare p`n[ la tab[ra de iarn[ de la
Verhoiansk se fac patru s[pt[m`nl. Acolo pe l`ng[ tab[r[
curge r`ul Ian. De la tab[ra Verhoiansk p`n[ la cea din
Za=iversk se merge trei zile. Pe l`ng[ aceast[ tab[r[ curge
r`ul Indigork. De la Za=iversk p`n[ la tab[ra de iarn[
Alezeaisk se merge patru s[pt[m`ni, iar pe l`ng[ tab[r[ curge
r`ul Alezeai. De la Alezeai pe r`ul Kal`m p`n[ la tab[ra de
iarn[ Srednaia se merge o s[pt[m`n[, iar de la aceasta p`n[
la tab[ra Verhnaia, cu t`r=urile, se merge trei s[pt[m`ni. De
la Srednaia p`n[ la Nijnaia se merge tot trei s[pt[m`ni. }n
acele tabere de iarn[ locuiesc slujba=ii care str`ng birul
]mp[r[tesc. Pe l`ng[ r`urile acelea p`n[ la taberele de iernat
sosesc negustori ru=i cu b[rcile dinspre mare, pe Lena, iar la
mare sosesc dinspre fortul Iaku\k.
Mai jos de fortul Iaku\k, ]n r`ul Lena se vars[ r`ul Viliu, pe
partea st`ng[. Pe r`ul Viliu ]n sus se merge trei s[pt[m`ni de
la gur[ =i se ajunge la r`ul Varna, care se vars[ ]n r`ul Viliu
pe partea dreapt[. Mai sus de r`ul Varna, la o =[pt[m`n[ de
188
mers, pe malul r`ului Viliu, ]n st`nga, din p[m`nt iese o
v`lv[taie. C`nd apa se revars[ prim[vara =i acoper[ locul
acela, nu se mai poate =ti unde este focul, dar c`nd apa se
retrage, v[paia zbucne=te ca mai ]nainte, dar nu cu flac[r[
mare. +i dac[ se a=az[ acolo o bucat[ de lemn, ]ndat[ se face
c[rbune, dar nu arde cu flac[r[. Mai sus de focul acela, pe
r`ul Viliu, se merge dou[ s[pt[m`ni =i, dinspre partea st`ng[,
se vars[ ]n Viliu r`ul Rosolna, pe malul c[ruia iese din
p[m`nt un izvor cu ap[ clocotit[, care se vars[ ]n acel r`u.
Din izvor se depune sare ]n tot timpul anului, =i ea este alb[
ca z[pada, asemenea s[rii fierte (rafinate); nu este nevoie s[
fie pisat[ =i este at`t de s[rat[, c[, dac[ se las[ s[ picure pe
ceva, locul acela se umfl[ ca de foc, iar la m`ncare este
]n\ep[toare f[r[ seam[n, dar nu este v[t[m[toare pentru om.
De la r`ul Lena ]n sus pe r`ul Olekm, pe l`ng[ gura r`ului
Niunza, p`n[ la gura r`ului Tunghir, doscianicurile pot pluti
cu u=urin\[ ]n =ase s[pt[m`ni, =i tot ]n sus, pe r`ul Tunghir,
p`n[ la volocul daurilor, se merge o s[pt[m`n[. Pe limba
aceea de p[m`nt, pe malul r`ului Tunghir, s-a construit un
fortule\ al slujba=ilor de stat din Tunghirsk, pentru provizii. De
la acel fortule\, peste volocul de bolovani =i apoi pe r`ul Urn
]n jos p`n[ la r`ul Amur, la or[=elul daurilor Lapnaev, se
merge zece zile. Prin voloc drumul este foarte r[u =i anevoios.
Or[=elul Lapnaev este, de fapt, fortul Albazin, construit ]n anii
189
care au trecut de Cern`govski, venit pe drumul acela peste
voloc.
Dintre r`urile cele mari din Siberia, oamenii m[ritului
]mp[rat str[juiesc doar pe malurile r`ului Lena, de la ob`r=ia
lui p`n[ la gura prin care se vars[ ]n mare, pentru c[
izvoarele Irt`=ului, ale lui Obi, Enisei, Amur, Selenga, toate
sunt ]n st[p`nirea b[=tina=ilor.
Pe malurile r`ului Lena era lips[ de hran[ alt[dat[, dar
acuma peste tot cresc cereale, pentru c[ s-au trimis ru=i, care
cultiv[ gr`ne multe, pe care le trimit p`n[ la Iaku\k =i mai
departe.
|inutul ce se afl[ ]ntre r`urile Lena =i Amur este foarte
]ntins, iar ]ntre cele dou[ r`uri este un lan\ de mun\i, care
porne=te de la Baikal =i merge p`n[ la mare =i mai departe ]n
mare, =i nu se poate ocoli nici pe drum de uscat, nici pe ap[.
Acela este promontoriul maritim, pe care geografii ]l numesc
Kaninos, iar noi ]i spunem Sobakia. +i de pe o parte a acelui
lan\ de mun\i r`urile toate se vars[ ]n Amur, iar din cealalt[
parte se vars[ ]n Lena. Acolo, ]n mun\i, pe malurile acelor
r`uri, cresc cei mai frumo=i soboli, mai bine dec`t oriunde ]n
Siberia, cunoscu\i ca samuri de Lena, de Dauria, de Sobakia
=i care se numesc odine\i. Sunt a=a de mul\i samuri acolo,
pentru c[ locurile nu sunt prea bine cunoscute de v`n[tori,
mai ales ]n preajma m[rii. }n zona muntoas[ locuiesc o
190
mul\ime de b[=tina=i de limbi diferite =i unii dintre ei folosesc
pr[=tii, ceea ce nu se ]nt`lne=te nic[ieri ]n alt loc ]n Siberia.
Samurul este o vietate foarte frumoas[ =i puioas[ =i nic[ieri ]n
lume nu se ]nmul\e=te ca ]n \inuturile de miaz[noapte ale
Siberiei, iar ]n Siberia cei mai buni tr[iesc ]n jurul m[rii =i
unde sunt locurile friguroase. Acolo unde sunt locurile mai
calde =i de c`mpie, samurii sunt mai ur`\i. Ei fac deodat[ c`te
cinci, =ase pui frumo=i. Frumuse\ea lor se des[v`r=e=te odat[
cu veniera z[pezii =i se =terge apoi odat[ cu topirea ei.
Samurul este animalul pe care =i grecii, =i cei din antichitate,
=i latinii ]l numeau „l`n[ de aur”, =i pentru blana aceea au
plecat argonau\ii greci pe Marea Neagr[ =i apoi — pe r`uri ]n
sus, unde au c[utat-o =i despre care scriu istoricii. Samurii
sunt at`ta de puio=i, ]nc`t se aseam[n[ cu un izvor nesecat.
Am scris acum despre samuri, pentru c[ cei mai frumo=i se
]nmul\esc aici, pe Lena.
* * *
}n fortul Selenginsk am ajuns ]n ziua de 2 octombrie.
Trec`nd c[tre fort, printre multe iurte mongole, am ]nt`lnit
oameni ]narma\i, c`te cinci =i c`te zece mongoli, care ne
]ntrebau ]ncotro mergem, fiindc[ se temeau de r[zboi. Le-am
spus c[ mergem la fortul ]mp[r[tesc, c[ de acolo vrem s[
pornim cu solie ]n China =i, dac[ au cai =i c[mile de v`nzare,
191
s[ vin[ cu ele la fort. Ei au spus c[ nu ne cred, c[ nu au mai
v[zut p`n[ atunci asemenea oameni ]narma\i =i cu zale;
totu=i, au f[g[duit s[ vin[ la fort. Am stat ]n fort p`n[ ]n ziua
de 4 octombrie =i, v[z`nd c[ mongolii nu aduc vite spre
v`nzare, am trimis slujitorii marelui ]mp[rat s[ cumpere vite
din ulusurile mai ]ndep[rtate, =i m-am ]napoiat singur la
conac ]n aceea=i zi, pe un alt drum, nu pe acela pe care am
mers pe l`ng[ r`u spre fort.
}n ziua de 7 octombrie am ajuns ]napoi la conac =i de
acolo am trecut caii, c[milele =i m[rfurile peste r`ul Selenga
=i ne-am f[cut s[la=e chiar pe malul r`ului, unde am locuit
p`n[ ]n ziua de 3 noiembrie. La acea dat[ au sosit slujitorii
marelui ]mp[rat cu cai =i c[mile de la mongoli =i au spus c[
nu au putut veni mai repede, pentru c[ au mers la mare
dep[rtare ]n \inuturile tai=ei T`nben, unde au cump[rat cu
pre\ ridicat — dou[zeci, dou[zeci =i cinci de ruble, fiecare
c[mil[, iar caii — cu =apte, nou[, zece =i mai multe ruble
unul.
}n ziua de 4 noiembrie s-au f[cut preg[tirile de drum =i s-
au ]ncheiat samarele c[milelor.
Etapa ]nt`i. }n ziua de 5 noiembrie am plecat din ostrov =i
am traversat dou[ bra\e ]nghe\ate de r`u, merg`nd pe partea
st`ng[ a r`ului Selenga pe un drum foarte r[u, locul fiind
192
muntos =i cu st`nci mari. Dup[ opt verste ne-am oprit l`ng[
mal, ]ntr-o lunc[, =i am ]nnoptat.
}n ziua de 6 noiembrie am mers pe l`ng[ st`ncile de l`ng[
r`u, am trecut peste r`ul Itan\a, am mers =apte verste prin
lunc[ =i iar[=i am vrut s[ trecem pe l`ng[ alte st`nci prin ap[,
pe l`ng[ r`u, dar nu ne-a fost cu putin\[ ]n nici un chip, pe
nic[ieri, pentru c[ apa era mare =i cu sloiuri de ghea\[. Ne-
am ]napoiat =i am poposit ]n lunc[, unde am stat p`n[ ]n ziua
de 8 noiembrie, a=tept`nd s[ ]nghe\e apa. }n timpul acela, am
trimis oameni s[ cerceteze malurile =i dac[ se poate trece
dincolo de stancuri, dar nu au g[sit loc. }n aceea=i zi, am
]ncercat s[ trecem peste r`u. Am m`nat ]nainte ni=te bivoli,
dar nu au ajuns p`n[ la jum[tatea drumului =i ghea\a s-a
spart. V[z`nd c[ peste r`u nu se poate trece cu poveri, ne-am
]ntors, iar bivolii unii s-au ]necat, pe al\ii i-am scos.
}n aceea=i zi au sosit ni=te cazaci din Nercinsk cu o
scrisoare ]n care Pavel Sulghin scria s[ plec[m spre China
prin Dauria, pe unde ni s-au preg[tit mijloace de transport.
Etapa a treia. }n ziua de 9 noiembrie am trecut peste r`u =i,
dup[ ce am dep[=it st`ncile acelea mari, iar[=i am trecut r`ul
=i am mers prin lunc[ vreo dou[zeci de verste pe l`ng[ r`ul
Selenga =i am ]nnoptat la gura r`ului.
Etapa a patra. }n ziua de 10 noiembrie am mers pe r`ul
Ud, pe malul st`ng, prin codri =i peste c`mpii =i, dup[ ce am
193
trecut peste un r`ule\, am ]nnoptat pe malul r`ului Ud, la
dou[zeci =i cinci de verste de popasul cel[lalt.
Etapa a cincea. }n ziua de 11 noiembrie am mers de-a
lungul aceluia=i r`u prin lunci =i c`mpie =i am ]nnoptat, la
dou[zeci de verste de ultimul popas, tot pe malul r`ului. Din
locul acela i-am trimis pe cazacii care veniser[ de la Nercinsk
s[ duc[ veste c[ acum ajungem ]n cetate =i s[ fie preg[tite la
sosire mijloacele de transport, cai =i c[mile. La popasul nostru
au venit patru mongoli care au spus c[ au auzit ]mpu=c[turi =i
de aceea au venit. I-am osp[tat =i i-am l[sat s[ plece. De la
popasul acela p`n[ la Nercinsk nu am mai v[zut nici un
b[=tina=.
Etapa a =asea. }n ziua de 12 noiembrie am mers treizeci =i
cinci de verste pe malul aceluia=i r`u =i am poposit pentru
noapte. }n locul unde ne-am oprit se vars[ r`ul Turba ]n r`ul
Ud, av`nd izvorul ]n mun\ii de piatr[.
Etapa a =aptea. }n ziua de 13 noiembrie am mers pe
malurile r`ului cincizeci =i cinci de verste =i ne-am oprit
pentru noapte pe o c`mpie lat[ cam de trei verste de la malul
r`ului Ud, dincolo de care sunt ni=te mun\i ]mp[duri\i peste
tot. Locurile sunt foarte bune, =i caii g[sesc hran[ bun[ =i
mult[ s[r[tur[, ]nc`t de hran[ mai bun[ dec`t cea de pe
malurile r`ului Ud vitele nici nu au nevoie. L`ng[ r`ul Ud se
194
poate a=eza =i un fort, se pot construi cor[bii =i se pot g[si =i
locuri roditoare pentru gr`ne.
Etapa a opta. }n ziua de 14 noiembrie, am mers tot pe
malul r`ului =i am poposit pe malul r`ului Ud, dup[ ce am
traversat r`ul On, care se vars[ ]n Ud, la patruzeci =i cinci de
verste dep[rtare de popasul dinainte.
Etapa a noua. }n ziua de 15 noiembrie am mers tot pe
malul r`ului Ud cam patruzeci de verste =i am poposit.
Etapa a zecea. }n ziua de 16 noiembrie am mers tot pe
malul r`ului Ud p`n[ la jum[tatea zilei =i am l[sat r`ul la
dreapta, merg`nd c[tre st`nga. R`ul Ud izvor[=te din creasta
de mun\i, =i pe malurile lui cazacii v`neaz[ samuri =i alte
animale. La gura r`ului Ud este o tab[r[ de iarn[ a cazacilor.
Am ]nnoptat l`ng[ un r`ule\, pe malul c[ruia sunt mul\i
copaci, la cincizeci =i cinci de verste de cel[lalt popas.
Etapa a unsprezecea. }n ziua de 17 noiembrie am c[l[torit
peste c`mpie =i am trecut printr-un =ir mic de ]n[l\imi. Am
ajuns la r`ule\ul Pogrom, care se nume=te astfel pentru c[ ]n
preajma lui, ]n anul trecut 183 (7183), cazacii dauri din
Nercinsk =i din fortul Albazin i-au nimicit pe mongolii numi\i
tobunu\i, pentru c[ nu pl[teau birul =i au f[cut mult[ sup[rare
slujba=ilor ]mp[r[te=ti. Ace=tia erau cam trei mii de oameni =i
r[t[ceau nomazi pe l`ng[ r`ul Ud, ]ns[ dup[ pogrom au fugit
195
departe, =i acum ]=i duc via\a nomad[ pe malurile r`ului On,
]n step[, la patruzeci =i cinci de verste dep[rtare de r`ule\.
Etapa a dou[sprezecea. }n ziua de 18 noiembrie am trecut
peste ni=te ]n[l\imi ]mp[durite =i, pe urm[, printr-o c`mpie, la
patruzeci =i cinci de verste de popasul trecut, ajung`nd la
locul eravinilor. Am ]nnoptat pe malul lacului Eravin, av`nd
]nc[ opt verste p`n[ s[ ajungem la fort. Mai sus de lacul
Eravin, cam la patru verste, este un lac mare, Iker. }n
apropierea lacului Eravin mai sunt dou[ lacuri mari, care ar
avea de jur ]mprejur fiecare cam dou[zeci de verste =i mai
mult =i ]n care se g[se=te mult pe=te. Ele se numesc Marele
Eravin, Eravinul Mijlociu =i Eravinul cel Mic. Din lacurile
acelea pornesc p`raie, care se vars[ ]n r`ul Vitim, pe malurile
c[ruia, printre dealuri, se v`neaz[ samuri cum nu sunt al\ii
mai frumo=i ]n Siberia. R`ul Vitim se vars[ ]n marele r`u
Lena, dar nu se poate merge cu doscianicul p`n[ la p`raie,
din pricina pragurilor foarte mari. R`ul Lena se vars[ ]n
Oceanul }nghe\at. Dar despre Lena vom scrie la locul s[u.
Etapa a treisprezecea. }n ziua de 19 noiembrie am ajuns la
fortul cel nou din Eravin, dar caravana am trimis-o pe drumul
drept mai departe pe l`ng[ r`ule\ =i, la treisprezece verste
dep[rtare de fort, am f[cut popas. Fortul Eravin s-a ridicat nu
cu mult dup[ pogromul tobunu\ilor =i a fost f[cut pentru
ap[rarea supu=ilor care pl[tesc birul. S-au construit doar
196
turnurile =i vreo =ase gospod[rii, ]n care stau cam
cincisprezece slujitori. Fortul este a=ezat ]ntre p[dure =i lac,
pe un loc ]nt[rit =i ]nconjurat cu locuri arabile. Cam la zece
verste de fort ne-au ]nt`mpinat un deseatnic =i vreo
cincisprezece slujba=i cu un steag =i vreo zece tungu=i birnici,
care ne-au condus la fort, unde am privit construc\iile. Cu
vremea fortul va deveni mare, pentru c[ ]n locul acela poate
tr[i mult[ lume. De la fortul Eravin se merge o zi p`n[ la
fortul Irghensk.
Etapa a paisprezecea. }n ziua de 20 noiembrie am c[l[torit
peste c`mpie, prin lunci =i prin p[duri, treizeci =i =ase de
verste, =i ne-am oprit l`ng[ o g`rli\[, unde am ]nnoptat.
Etapa a cincisprezecea. }n ziua de 21 noiembrie l-am
]nt`lnit pe caz[cul din Tobolsk, care fusese trimis din conacul
Selenginsk la Nercinsk, spre a preg[ti mijloace de transport =i
c[l[uze. Cu el au sosit la fortul Nercinsk zece slujitori, pentru
paz[. Din fortul Telembinsk ne-au ]nt`mpinat fiul de boier
daur, cu zece slujba=i, cu steaguri =i cu ]nc[ zece tungu=i
care ]i ]nso\eau. Am ]nnoptat pe malul unui r`ule\ mic, la
patruzeci =i opt de verste de g`rli\[.
Etapa a =aisprezecea. }n 22 noiembrie am trecut prin
p[duri p`n[ la lacul Gorohov, la patruzeci =i patru de verste
de l[cule\. Prin locurile acelea sunt noroaie mari ]n timpul
verii, =i iarna p[m`ntul este gloduros peste tot de la fortul
197
Eravin tocmai p`n[ la fortul Telembinsk. Am ]nnoptat l`ng[
lacul Gorohov, la zece verste dep[rtare de fortul Telembinsk.
}n ziua de 23 noiembrie, merg`nd prin p[duri =i prin lunci,
]n aceea=i zi am ajuns la fortul Telembinsk =i ne-am oprit la o
jum[tate de verst[ de p[=unile s[rate, iar ]n fort ne-am dus la
amiaz[. Fortul Telembinsk este a=ezat pe malul lacului
Telemba. }n cetate se afl[ o troi\[ =i cam treisprezece locuin\e
de cazaci, ]n care sunt vreo treizeci de oameni. }n fort se
g[sesc dou[ tunuri mici, unul de bronz, cel[lalt de fier. Fortul
este mic, =i ]n jurul lui tr[iesc tungu=i care pl[tesc bir, cam
dou[ sute de oameni, =i mai mul\i. Ei pl[tesc tribut marelui
]mp[rat c`te cinci samuri de om =i dau ostatici ]n fort dintre
ei, pentru garantarea birului. }n fortul Telembinsk se vinde
p`inea cu o rubl[ =i jum[tate.
Etapa a =aptesprezecea. }n ziua de 24 noiembrie, pe la
amiaz[, am plecat din fortul Telembinsk =i, cam la trei verste,
am traversat g`rla Kondu, care nu este mare. De acolo am
mers printre dealuri ]nalte =i ne-am oprit pentru popas de
noapte l`ng[ un r`u mic, la dou[zeci de verste de fortul
Telembinsk.
Etapa a optsprezecea. }n 25 noiembrie am mers printre
dealuri ]nalte =i ]mp[durite, apoi prin c`mpie =i am ajuns la
un r`u mic, Cita, pe malul c[ruia am ]nnoptat, la treizeci =i
198
cinci de verste de popasul din urm[. R`ul Cita izvor[=te din
mun\ii de piatr[ =i se vars[ ]n r`ul Ingod.
Etapa a nou[sprezecea. }n ziua de 26 noiembrie am mers
printre dealuri ]mp[durite, cu pr[p[stii ad`nci, =i am ajuns la
g`rla Miki=in, unde am f[cut popas de noapte, la dou[zeci =i
cinci de verste de r`ul Cita.
Etapa a dou[zecea. }n ziua de 27 noiembrie am mers
printre mun\i =i dealuri ]nalte, poposind l`ng[ un r`ule\, la
dou[zeci =i opt de verste dep[rtare.
Etapa a dou[zeci =i una. }n 28 noiembrie am mers prin
codri =i peste c`mpii, am traversat g`rla Krucin =i ne-am oprit
pe malul unui l[cule\, la cincisprezece verste de g`rl[.
}n 29 noiembrie am mers printr-un lan\ de dealuri =i mun\i
=i ne-am oprit s[ poposim pentru noapte la poalele muntelui,
la dou[zeci de verste de cel[lalt popas.
Etapa a dou[zeci =i doua. }n 30 noiembrie am mers peste
podi=uri =i lunci p`n[ la g`rla Tolocea, de unde, p`n[ la fortul
Nercinsk, nu mai sunt ]n[l\imi ]mp[durite. La g`rla aceea am
poposit pentru noapte, dup[ ce am str[b[tut treizeci =i cinci
de verste printre dealuri =i prin lunci. G`rla Tolocea se vars[
]n r`ul Ingod.
199
Etapa a dou[zeci =i treia. }n ziua de 1 decembrie am mers
de la g`rla Tolocea prin c`mpie1, apoi am ajuns la r`ul Ingod
pe care l-am trecut pe cel[lalt mal, unde ne-am oprit =i am
poposit, la patruzeci de verste dep[rtare de g`rla Tolocea.
Etapa a dou[zeci =i patra. }n ziua de 2 decembrie am mers
pe l`ng[ r`ul Ingod prin locuri de =es =i prin lunci, oprindu-ne
la ostrovul pe care ]l face r`ul Silk. Acesta se nume=te astfel
asemenea locului ]n care r`ul Ingod se vars[ ]n r`ul On, cel
ce izvor[=te din stepele mongolilor, care r[t[cesc nomazi pe
malurile lui, loc unde se ]mpreun[ dou[ r`uri, care se
]nt`lnesc =i care se nume=te Silk, nume care s-a dat =i r`ului;
iar la gura lui este un fort mic numit =i el Silksk. De la locul
unde ne-am oprit pe malul r`ului Ingod sunt treizeci =i cinci
de verste.
Etapa a dou[zeci =i cincea. }n ziua de 3 decembrie am
mers pe l`ng[ r`ul Silk prin lunci =i prin locuri ]ntinse de
c`mpie p`n[ am traversat g`rla Jornokopka, numit[ astfel
pentru c[ pe malul ei se g[sesc ni=te pietre mari de moar[,
cioplite, dovad[ c[ pe acolo au tr[it chinezi. R`ul Silk a
r[mas pe dreapta, iar noi am mers spre st`nga, am traversat
1 Aici ne-a ]nt`mpinat, venind de la Nercinsk, cu steaguri =i cu
vreo treizeci de cazaci, feciorul c[peteniei, cu care am mers
]mpreun[ p`n[ la fort (n.a.).
200
ni=te ]n[l\imi gola=e, am trecut prin ni=te f`ne\uri, apoi am
ajuns la r`ul Nercea, unde-am poposit pentru noapte, la
patruzeci =i cinci de verste de la ultimul popas. De la acest
popas p`n[ la fortul Nercinsk sunt =ase verste. Despre r`urile
Ingod, On, Silk se va scrie acolo unde se va vorbi despre
marele r`u Amur.
}n ziua de 4 decembrie am trecut prin ni=te lunci =i am
traversat r`ul Nercea, iar din fortul Nercinsk ne-au venit ]n
]nt`mpinare ni=te slujba=i, care purtau dou[ steaguri =i erau
]narma\i. C`nd ne-am apropiat de ei, cazacii au ]nceput s[
]mpu=te cu armele, =i noi am ]nceput, de asemenea, s[ tragem
cu pu=tile. }n vremea aceea ]n fort se aflau mul\i supu=i birnici
tungu=i =i burea\i.
Fortul Nercinsk este a=ezat pe malul st`ng al r`ului
Nercea, pe un loc de =es. Mai jos de cetate, r`ul Nercea se
vars[ ]n r`ul Silk. }n cetate este o biseric[ cu hramul }nvierea
lui Hristos, sunt cam =aizeci de gospod[rii de cazaci, iar
slujba=i, ]n afar[ de v`n[tori, sunt cam dou[ sute de oameni.
* * *
Etapa ]nt`i. }n ziua de 19 decembrie am plecat din cetatea
Nercinsk =i am f[cut popas pentru noapte l`ng[ r`ul Silk, la
cinci verste dep[rtare de fort. C`nd am ie=it din fort, am
traversat r`ul Silk prin apa care venise mare.
201
Etapa a doua1. }n ziua de 20 decembrie am mers p`n[ la
amiaz[ tot pe malul r`ului Silk =i, l[s`ndu-l la st`nga, curg`nd
spre miaz[noapte, am apucat-o pe malul r`ului care se vars[
]n Silk =i de la gura c[ruia am c[l[torit la dreapta spre r[s[rit,
prin lunci =i prin p[duri, p`n[ la dou[zeci =i =ase de verste
dep[rtare, unde am =i ]nnoptat pe mal. Pe malul acelei ape se
pot face ogoare, =i ]n multe locuri este p[dure de mesteceni.
De la fortul Nercinsk este =i un alt drum, mai scurt, trec`nd
de-a dreptul prin mun\i c[tre r`ul Unda, ]ns[ pe drumul acela
se merge u=or doar c[lare; caravanele nu pot merge, fiindc[
mun\ii sunt ]nal\i =i locurile noroioase.
Etapa a treia. }n 21 decembrie am mers ]nc[ pu\in pe
malul aceluia=i r`ule\ =i, l[s`nd izvorul ]n partea st`ng[, am
mers spre dreapta prin mun\i ]mp[duri\i, am ajuns la izvorul
altui r`ule\, care se vars[ ]n r`ul Unda, prin step[ cam 35 de
verste de popasul din urm[, =i ne-am oprit pentru ]nnoptare.
Este un drum =i pe malul r`ului Unda, ]ns[ c[l[uza ne-a spus
c[ este foarte r[u, plin de gloduri =i caravana ar ]nainta cu
greu. R`ul Unda nu este mare, izvor[=te din muntele de piatr[
=i se vars[ ]n r`ul On. }n josul r`ului Unda r[t[cesc nomazi
mongoli.
1 Aici nu se cunosc distan\ele ]n verste. Le-am stabilit ]ns[ noi, pe
m[sur[ ce mergeam =i dup[ locuri (n.a.).
202
Etapa a patra. }n 22 decembrie am mers p`n[ la amiaz[
prin c`mpie, pe malul aceluia=i r`ule\, am l[sat r`ule\ul spre
dreapta noastr[ =i am apucat-o la st`nga printre dealuri, am
ajuns iar[=i la r`u =i ]n c`mpie, ne-am oprit pentru noapte
]ntr-un ostrov al r`ului Unda, la patruzeci =i cinci de verste de
cel[lalt popas. Pe am`ndou[ malurile r`ului Unda =i pe mun\i
sunt p[duri ]ntinse cu tot felul de copaci.
Etapa a cincea. }n 23 decembrie am mers tot pe malul
r`ului Unda p`n[ la amiaz[ =i, l[s`nd izvorul r`ului Unda
spre dreapta, am mers c[tre st`nga, pe malul altui r`ule\, p`n[
la treizeci =i opt de verste de popasul trecut, =i ne-am a=ezat
tab[ra ]ntre dealuri, pe o p[=une. }n locul acela muntos era
pu\in[ z[p[d[ =i drumul era bolov[nos.
Etapa a =asea. }n ziua de 24 decembrie am trecut peste
ni=te ]n[l\imi mici ]mp[durite =i am ajuns la r`ul Gaitimur, pe
malul c[ruia am mers pu\in =i ne-am oprit s[ poposim pentru
noapte, la treizeci =i cinci de verste dep[rtare de unde am
pornit.
Etapa a =aptea1. }n ziua de 25 decembrie am mers pe
l`ng[ r`ul Gaitimur =i ne-am oprit l`ng[ un izvor, la dou[zeci
1 Se cuvine s[ se =tie c[ etapele erau r`nduite astfel: c`nd
r[s[reau zorile, plecam merg`nd lini=tit, la pas, uneori mai mult,
alteori mai pu\in, =i ne opream pentru masa de sear[ ]n popas, cum
g[seam lemne, p[=une =i ap[ (n.a.).
203
de verste dep[rtare. R`ul Gaitimur =i izvorul s[u au r[mas
spre dreapta. Mai jos de acesta este un r`u mare, ]n care se
vars[ Gaitimur =i pe malurile c[ruia r[t[cesc nomazi mongoli
=i tungu=i.
Etapa a opta. }n ziua de 26 decembrie am mers printre
ni=te coline mici =i am ajuns la izvorul de pornire al r`ului
Biurza, la dou[zeci =i nou[ de verste de r`ul Gaitimur, =i am
cobor`t ]n c`mpie. Pe malurile r`ului Biurza este mare lips[
de lemne, doar s[lcii m[runte. +i era umezeal[ =i zapad[ =i
ne-au prins geruri n[prasnice, =i hrana pentru vite era rea,
fiindc[ pe acolo trecuser[ ni=te nomazi, care st`rpiser[ iarba.
Pe malul r`ului am mers p`n[ ]n marele r`u Argun =i din
locul acela am trecut ]n c`mpie printre ni=te dealuri gola=e.
Etapa a noua1. }n ziua de 27 decembrie am mers numai pe
c`mpie, pe malul aceluia=i r`u Biurza, ]n care se vars[ muIte
g`rle din cele dou[ p[r\i, =i care curge numai peste step[ =i
printre ]n[l\imi gola=e. P[duri nu se afl[ dec`t pe l`ng[ g`rle,
tuf[ri=uri verzi de salcie. Ap[ nu este, fiindc[ ]nghea\[ p`n[ la
fund. De la popasul din urm[ am mers patruzeci =i cinci de
verste.
1 Aici am mers numai prin step[. Drum nu este defel, fiindc[ nu
umbl[ dec`t nomazii (n.a.).
204
}n ziua de 29 decembrie am trecut prin apa r`ului pe
cel[lalt mal =i l-am p[r[sit spre partea st`ng[, merg`nd peste
c`mpie, printre coline gola=e, =i am cobor`t spre r`ul Argun.
R`ule\ul Biurza se vars[ ]n Argun printr-o gur[ nu dep[rtat[
de locul unde am ajuns noi pe malul r`ului, dar nu am mai
mers de-a lungul lui, fiindc[ o cotea la st`nga, departe de
drumul nostru. Ajun=i la r`ul Argun, ne-am oprit ]ntr-un
ostrov ce se forma ]ntre Argun =i un bra\ de ap[ al Argunului,
la treizeci de verste de popasul din urm[.
Etapa a zecea. }n ziua de 29 decembrie am poposit toat[
ziua pe malul r`ului Argun, pentru a se odihni animalele, ca
=i din pricina gerului =i a hranei vitelor. Mul\i cai =i c[mile se
opriser[ =i ]ncepuser[ s[ =chioapete; le-am f[cut un fel de
papuci. Lemne erau doar crengi sub\iri de salcie uscate, c[ci
al\i copaci nu se g[seau, dar era p[=une =i mult[ ap[.
DESCRIEREA LACULUI DALAI +I A R~ULUI ARGUN
Numele r`ului Argun este dat de b[=tina=i, ca =i cele ale
multor alte r`uri din Siberia. El izvor[=te, ca =i Angara, din
Baikal, printr-o gur[ larg[ din marele lac Dalai =i curge
dinspre miaz[zi c[tre miaz[noapte, fiindc[ Dalai se afl[ spre
miaz[zi. R`ul are o mare lungime, pe care nimeni nu a
205
cunoscut-o p`n[ acum de la gur[ =i p`n[ la ob`r=ie, la lacul
Dalai. Cu toate c[ anii trecu\i au pornit pe el cazacii cu
cor[bii, n-au putut ajunge p`n[ la cap[t, din lips[ de
merinde, =i s-au ]ntors. R`ul Argun este ad`nc =i mare at`t ]n
lungime, c`t =i ]n l[\ime. Pe el ar putea s[ pluteasc[ cor[bii
oric`t de grele de la ob`r=ie =i p`n[ la gur[. Se spune c[ ]n
apa lui ar fi mult pe=te, ca =i ]n alte r`uri ce pornesc din
marile lacuri. }n preajma ob`r=iei sale, pe malul lacului Dalai,
de am`ndou[ p[r\ile, nu cresc al\i copaci dec`t ni=te s[lcii
mici, dar mai jos, ceva mai departe de drum, merg`nd de-a
lungul, sunt ni=te coline ]nalte, acoperite cu p[duri din tot
felul de copaci, cu care se poate construi o cetate =i din care
se pot face felurite b[rci. Mai jos de aceste ]n[l\imi este un
lan\ de mun\i ]nal\i, pe care nu sunt p[duri.
+i lacul Dalai are nume b[=tina=, ceea ce ]nseamn[ mare
=i, cu toate c[ el nu este bine cunoscut de oamenii no=tri, ]n
fiecare an merg totu=i acolo pentru nego\ cazaci, dauri,
oameni din Nercinsk =i al\ii, pentru nego\. Ei au auzit despre
]ntinderea lacului c[ este foarte mare, de la locuitorii de pe
acolo, ]nc`t malul cel[lalt nu se vede, chiar dac[ se prive=te
de pe ]n[l\imea muntelui cu ocheanul, pe c`nd malul cel[lalt
al Baikalului se poate vedea de pe margine. B[=tina=ii, care
tr[iesc nomazi pe malul lacului Dalai, spun c[ pot s[-l
ocoleasc[ cu greu de jur ]mprejur ]n timpul unei veri. Lacul
206
Dalai ]=i amestec[ apele cu ale oceanului cel mare asemenea
Baikalului, pentru c[ r`ul Argun, care izvor[=te din el, se
vars[ ]n r`ul Amur =i ]mpreun[ cu acesta — ]n ocean. Pe
l`ng[ lacul acela nu sunt p[duri, numai dealuri gola=e, ]nalte.
}n jurul lui umbl[ nomazi tai=ii mongoli, deoarece sunt ]ntinse
p[=uni s[rate =i ap[ din bel=ug. }ntr-o margine a lacului Dalai
tr[iesc =i mongolii nomazi, supu=i chinezilor, care cultiv[ tot
soiul de cereale. Din locul acela ]ncepe ]mp[r[\ia Chinei. Se
spune c[ de acolo p`n[ la capitala Chinei se ajunge ]n patru
s[pt[m`ni, ]ns[ acest drum ]nc[ nu este cunoscut, pentru c[
oamenii no=tri nu au fost niciodat[ ]n China pe-acolo.
}n lacul Dalai se vars[ multe r`uri mari =i mici, despre care
nu se =tie de unde izvor[sc. B[=tina=ii spun c[ pe l`ng[ unul
din aceste r`uri numit...1, la o zi dep[rtare de Dalai este un
ora= cu ziduri de piatr[, cu cl[diri =i palate ]ntregi de piatr[.
Se spune c[ to\i locuitorii ora=ului au plecat, din pricina
ciumei, =i a r[mas acolo tot ce au avut. B[=tina=ii nu cuteaz[
s[ intre ]n ora=, ci ]l privesc de departe. Al\ii spun c[ a fost
pustiit de r[zboi.
Se spune c[ ad`ncimea lacului Dalai este foarte mare,
penru c[ ]n el sunt nu numai tot felul de pe=ti, mari =i mici,
dar =i balene, care sunt cei mai mari pe=ti de mare, =i foci, iar
1 Lips[ ]n original (n.t.).
207
]n timpul verii vin de pe mare cor[bii oric`t de mari; =i se fac
valuri mari =i furtuni. De aceea, b[=tina=ii nu cuteaz[ s[
pluteasc[ departe pe lac, pentru c[ nu au cor[bii mari =i chiar
cor[bii mici au pu\ine. De la fortul Nercinsk p`n[ la Dalai se
ajunge ]n cinci sau =ase zile cu samare, f[c`ndu-se nego\ cu
tot felul de m[rfuri.
Ajunge despre Dalai, c[ doar at`ta se =tie despre el, =i s[
ne ]ntoarcem la Argun, s[ ne urm[m drumul nostru.
* * *
}n ziua de 30 decembrie am trecut din ostrovul Argun, pe
ghea\[, peste r`ul Argun, apoi am trecut peste un podi= =i am
ajuns la un r`u mic, Habur. Ajung`nd la r`u, ne-a ]nt`mpinat
cerceta=ul nostru, care ne-a spus c[ ]n step[ a z[rit o
herghelie =i o ciread[ de vite. Am trimis ni=te slujitori s[
cerceteze =i ne-am oprit la r`ul acela ]ntr-un ostrov. Erau
multe lemne de salcie =i ap[. }n aceea=i noapte au sosit
cazacii pe care-i trimisesem =i care au adus cu ei un tungus,
spun`ndu-ne c[ au g[sit vreo zece sau mai multe iurte de
b[=tina=i, care, v[z`ndu-i, =i-au luat copiii =i au fugit care
]ncotro, iar al\ii au pus m`na pe arme. Totu=i, au prins un om,
care a declarat c[ este de neam tungus tagacirsk, c[ ei sunt
supu=i care pl[tesc bir marelui ]mp[rat =i c[ tr[iesc la
Nercinsk, unde voiau s[ se duc[ ]n cur`nd. }ntreb`nd dac[ ai
208
lui au cai =i dac[ ne pot da care de povar[ =i dac[ ne pot
vinde cai =i vite, a r[spuns c[ sunt oameni s[rmani =i c[ vitele
le trebuie, dar, nu departe de ei, pe malul r`ului Gan, tr[iesc
tungu=ii namiazini, care au vite multe =i de tot felul, pentru c[
ei nu pl[tesc bir nim[nui. +i el se va duce acolo, pentru ca
aceia s[ nu se ]nsp[im`nte =i s[ nu fug[ ]n toate p[r\ile. Dar
s[ le trimitem =i noi un om, care s[ le vorbeasc[ despre
acela=i lucru. L-am trimis pe c[l[uza tungus[ la ei. (Din
Nercinsk luasem cu noi, spre a ne fi c[l[uz[, un tungus
kargacin, supus chinez, care ]n anul trecut ucisese un om ]ntr-
o ceart[ =i fugise Ia Nercinsk, pentru c[ f[r[ c[l[uz[ nu am fi
putut f[ce c[l[toria.) +i i-am poruncit c[l[uzei noastre s[ le
spun[ acelora c[ le cunoa=tem vina pentru care le este fric[,
aceea de a-l fi viclenit pe m[ritul ]mp[rat =i de a-i fi ucis
oamenii, totu=i noi nu venim cu r[zboi, ci mergem c[tre
hanul Chinei din partea m[riei s[le m[ritul ]mp[rat, =i, de
aceea, ei s[ vin[ =i s[ ne aduc[ mijloace de transport =i hran[,
s[ fac[ nego\ ]n toat[ voia =i s[ nu se fereasc[. }n aceea=i
sear[, dup[ ce l-am ospatat =i i-am dat de b[ut tungusului
prins, l-am trimis, ]mpreun[ cu c[l[uza noastr[, la tungu=ii
din Namiazinsk. De la r`ul Argun p`n[ la r`ul Habur sunt
dou[zeci de verste, =i ne-am oprit s[ ]nnopt[m.
Etapa a unsprezecea. }n ziua de 31 decembrie am p[r[sit
r`ul Habur =i am mers prin step[ cam trei verste p`n[ la r`ul
209
Terbul, pe malul c[ruia este mult[ p[dure. Dup[ ce am trecut
prin r`u, pe partea dreapt[, ]n c`mpie, am v[zut un meterez
]nalt de p[m`nt, cu turnuri, =i ]n[untrul meterezului — altul,
tot de p[m`nt, care avea patru por\i de trecere. Se spune c[ a
fost o a=ezare chinez[ =i c[ ]n step[ mai sunt multe asemenea
]nt[rituri pustii. +i merg`nd de acolo pe o colin[, am cobor`t
pe c`mpie la r`ul Gan. De pe toate ]n[l\imile =i movilele ne
p`ndeau tungu=i namiazini. Unii erau ]narma\i cu arcuri =i
coifuri, al\ii =i-au m`nat departe din calea noastr[ iurtele =i
hergheliile, iar restul de oameni au fugit ]n toate p[r\ile ]n
step[. Noi am ]naintat cu grij[, cu caravana adunat[ ]n
r`nduri str`nse, =i de departe caravana se vedea foarte mare
]n step[, ]nc`t nu s-ar fi putut spune de la distan\[ dac[ sunt o
mie de oameni sau mai mul\i. P`n[ la r`ul Gan am mers pe
]ndelete dou[zeci =i cinci de verste =i ne-am oprit ]ntr-un loc
ad[postit; am trimis oameni ]n step[, s[ vorbe[sc[ cu
b[=tina=ii, dar ei nu au acceptat cu nici un chip =i se fereau de
noi.
}n aceea=i zi s-a ]ntors la locul nou de popas c[l[uza
noastr[ tungus[ =i cu el — tungusul de ieri =i un al treilea,
care ne-au spus c[ au vorbit cu tungu=ii namiazini s[ vin[
f[r[ team[, a=a cum le spusesem, totu=i ei nu aveau ]ncredere
=i =e \ineau to\i ]narma\i. +i ne-au ar[tat cum st[teau pe
]n[l\imi =i ne p`ndeau cu armele gata. Iar[=i l-am trimis la ei
210
pe cal[uza noastr[ tungus[, ca s[ r[m`n[ acolo drept ostatic
at`ta timp c`t ei vor fi veni\i la noi. La pu\in[ vreme dup[ ce a
plecat, s-a ]ntors =i ne-a spus c[ aceia nu au ]ncredere =i s[ le
d[m ostatici cazaci. Am trimis doi cazaci, ca s[ r[m`n[
ostatici la ei. Din partea lor au sosit la noi ]n tab[r[ trei dintre
cei mai ]nsemna\i oameni ai lor =i ne-au spus s[ nu-i ]nvinuim
c[ nu ne-au dat crezare, fiindc[ ei ]=i cuno=teau gre=eala pe
care au f[cut-o fa\[ de m[ritul ]mp[rat: c[ au f[g[duit de mai
multe ori s[ pl[teasc[ bir fa\[ de m[ritul ]mp[rat =i c[ nu l-au
pl[tit. De aceea, au crezut c[ venim s[ le facem r[zboi =i s-au
r[zle\it cu femeile =i cu copiii. Dar acum v[d =i cred c[
mergem ]ntr-o solie, pentru c[ avem o caravan[ cu c[mile =i
m[rfuri, deci s[ le ]ng[duim acum s[ se ]ntoarc[ repede la ai
lor, pentru c[ femeile =i copiii sunt chinui\i de team[ ]n step[,
dar m`ine vor veni iar[=i dis-de-diminea\[. Cei trei au plecat
=i i-au trimis ]napoi pe cazacii no=tri, care ne-au spus c[ ]n
apropierea noastr[ erau to\i tungu=ii ]narma\i cu suli\e =i
coifuri, iar femeile lor =i copiii erau departe, fiindc[ fugiser[
toat[ noaptea.
Etapa a dou[sprezecea. }n ziua urm[toare au sosit ]n
tab[ra noastr[ c[peteniile =i au adus pentru m`ncare un
berbec mare =i au spus c[ se simt vinova\i fa\[ de m[ritul
]mp[rat =i au f[g[duit m[ritului ]mp[rat c[ vor asculta tot ce
le va spune solul. Ambasadorul le-a spus c[ m[ritul ]mp[rat
211
este ]ndur[tor cu to\i supu=ii s[i =i c[ nu vrea s[ le fac[ nici
un r[u, cum v[d ei ]n=i=i, c[ci i-ar fi putut distruge ]nc[ de ieri
pe nea=teptate, cu femei =i copii. Ast[zi marele ]mp[rat le
iart[ ]nc[ o dat[ vina, numai c[, dup[ aceea, s[ nu mai
gre=easc[ ]n viitor =i deci s[ aduc[ at`ta c`t trebuie, cele
cuvenite ]n hran[ =i mijloace de transport drept bir, precum =i
m[rfuri, cai =i vite spre v`nzare. Ei au f[g[duit s[ fie
ascult[tori, dar s[ nu p[r[sim locul unde ne aflam.
Etapa a treisprezecea. }n ziua de 1 ianuarie am ]naintat pe
malul aceluia=i r`u cam opt verste =i ne-am oprit s[ hr[nim
vitele =i s[-i a=tept[m pe \[ranii namiazini. Aceia au mers cu
caravana o vreme, s[ vad[ ]ncotro porne=te, au schimbat
c`\iva cai cu oamenii no=tri, apoi au plecat la iurtele lor.
C[tre sear[, a venit ]n tab[ra noastr[ cel mai b[tr`n dintre
tungu=ii aceia, ca s[ fie ostatic spre ]ncredin\are. +i iar[=i au
adus un berbec pentru osp[\, spun`nd s[-i a=tept[m, c[ vor
veni cu cai =i cu mijloace de transport. Au ]nnoptat cu noi
=apte oameni, ]mpreun[ cu c[petenia.
}n ziua de 2 ianuarie am pornit iar[=i pe malul aceluia=i
r`u Gan p`n[ la timpul hranei animalelor =i iar[=i ne-au
]nso\it al\i namiazini. Ne-am oprit s[ ]nnopt[m, dup[ ce am
mers dou[sprezece verste.
Etapa a paisprezecea. }n ziua de 3 ianuarie am r[mas pe
loc, =i au venit vreo dou[zeci de \[rani namiazini dintre
212
oamenii, cei mai de vaz[, aduc`nd ambasadorului ]n dar un
cal, pe care acesta nu l-a primit, ]ns[ le-a poruncit s[ predea
cele de cuviin\[ ca bir ]n mijloace de transport =i hran[, at`ta
c`t este nevoie, cu slujba=ii s[ schimbe =i s[ le v`nd[ c[mile,
cai =i altele de ce mai au nevoie, apoi i-au cinstit cu vin =i cu
tutun. Tungu=ii au v`ndut slujba=ilor vreo dou[zeci de cai,
]ns[ nu au fost schimbate c[mile. Au mai spus c[ spre sear[
vor aduce at`tea c[ru\e c`te vor putea aduna, c[ birul ]n bani
l-ar pl[ti la Nercinsk, dar nu ]ndr[znesc, din pricina lui Dain-
Kontai=a al mongolilor, care le-a poruncit s[-i pl[teasc[ lui
birul, =i nu marelui ]mp[rat. Solul le-a spus c[, dac[ nu
pl[tesc birul marelui ]mp[rat, acesta va porunci s[ se fac[
cercetare nu numai asupra lor, dar =i la Dain-Kontai=a, a=a
cum s-a f[cut nu de mult cu \[ranii burea\i; ar fi dorit el,
Dain-Kontai=a, s[-i p[streze, dar nu se poate =i nu este cu
putin\[ ca \[ranii namiazini s[ tr[iasc[ de capul lor ]ntre
hotarele marelui ]mp[rat =i ale hanului Chinei; drumul acela
va fi cur[\at. Ei au f[g[duit ca ]n viitor s[ fie supu=i pe vecie
marelui ]mp[rat =i au plecat spre iurtele lor, cu ]n\elegerea s[
ne trimit[ carele de poveri spre sear[ sau spre diminea\[.
}n ziua de 4 ianuarie am a=teptat p`n[ la vremea
pr`nzului, dar namiazinii nu au venit. Am v[zut c[ ne
am[gesc =i c[ nu ne dau mijloacele de transport cuvenite,
pentru c[ ace=ti namiazini sunt ni=te mari t`lhari, cum nu mai
213
sunt al\ii printre to\i tungu=ii. Partea b[rb[teasc[ a neamului
lor este cam de dou[ sute de b[rba\i, care s-au c[s[torit cu
femei mongole =i tr[iesc prin p[r\ile acelea de capul lor f[r[
s[ pl[te[sc[ bir nim[nui. }n anii care au trecut, vreo trei sute
de cazaci de la Nercinsk au pornit spre ei, dar din pricina
ploilor mari nu au putut trece peste r`ul Argun =i s-au
]napoiat. Doar namiazinii aceia sunt piedic[ pentru
convoaiele ce trec din ]mp[r[\ia Chinei ]n Siberia. Am fi putut
s[-i aducem la supu=enie =i acuma, dar nu am f[cut-o, pentru
ca s[ nu ajung[ ]n China zvonul c[ venim cu r[zboi =i nu cu
o solie. Mai ]nainte, ei au tr[it ]n preajma fortului Barguzin =i
]n alte locuri, unde au s[v`r=it mari t`lh[rii =i omoruri printre
slujba=ii m[riei sale. }mpotriva lor s-au pornit multe expedi\ii,
]ns[ nu li s-a putut face nimic. Acum au plecat din locurile
acelea =i tr[iesc pe malurile r`ului Argun. +i v[z`nd c[ ]n
ziua aceea nu au venit p`n[ la vremea pr`nzului, am ]nc[rcat
lemne pe c[mile =i am plecat ]n aceea=i zi peste step[, l[s`nd
r`ul Gan spre partea st`ng[. R`ul Gan este mare =i pe
malurile lui sunt multe p[duri de tot felul. Se vars[ ]n r`ul
Argun.
Etapa a cincisprezecea. }n acea zi p`n[ seara am ajuns la
ni=te izvoare, unde am ]nnoptat, f[r[ s[ facem foc de lemne.
De la r`ul Gan p`n[ la izvoare sunt cam treizeci de verste; ]n
timpul c[l[toriei am p[r[sit ]n step[ dou[ c[mile ale statului;
214
nu s-au mai putut ridica, =i le-am pierdut. +i la r`ul Habur
l[sasem o c[mil[ a statului, la fiul tungusului Tomukov. }n
stepa aceea am p[r[sit =i mul\i cai.
}n ziua de 5 ianuarie, v[z`nd c[ ne pier mul\i cai =i multe
c[mile =i c[ de la Ignati Milovanov, pe care ]l trimisesem
]nainte spre capitala chinez[, ca s[ dea de veste de venirea
noastr[, nu avem nici o =tire, am ales pe unul din fiii boierului
Ivan Nepripasov din Tobolsk, i-am dat trei slujba=i, pe
c[l[uza tungus[ =i un t[lmaci, =i i-am trimis ]nainte. Le-am
mai dat c`te doi cai =i le-am spus s[ mearg[ cu cea mai mare
iu\eal[ =i s[ lase semne pe unde trec, fiindc[ noi nu mai avem
alt[ c[l[uz[ ]n afar[ de aceea pe care am trimis-o cu ei. C`nd
vor ajunge la kargacini, unde este grani\a, =i vor ]nt`lni
chinezi, s[ le spun[ c[ am fi vrut s[ venim cu mai mare
iu\eal[, ]ns[ ne-au pierit pe drum caii =i c[milele; de aceea,
s[ ne trimit[ ]n ]nt`mpinare c`t mai repede c[ru\e. +i orice
r[spuns ar fi avut, s[ revin[ doi cazaci ]n ]nt`mpinarea
noastr[, s[ ne vesteasc[. Le-am poruncit s[ se duc[ ]n cea
mai mare grab[ la voievozii de pe r`ul Naun =i s[ le aduc[ la
cuno=tin\[ c[ marele ]mp[rat, \ar =i mare cneaz Aleksei
Mihailovici, st[p`n absolut al tuturor Rusiilor, Mare, Mic[, =i
Alb[, a trimis cu mare grab[ o ambasad[ c[tre st[p`nul lor,
m[ritul bogdihan, pentru treburi ]nsemnate ale ]mp[r[te=tilor
lor m[riri =i c[, de aceea, l-am trimis mai ]nainte la ei pe
215
Ignati Milovanov, s[ ne vesteasc[ venirea, dar de atunci nu
am mai avut nici o veste de la el. Din aceast[ pricin[ am
trimis din nou s[-i vesteasc[ =i s[ trimit[ mijloace de transport
c`te avem nevoie =i hran[, =i ]nso\itori, fiindc[ am pierdut
mul\i cai =i multe c[mile.
Etapa a =aisprezecea. }n aceea=i zi, dup[ plecarea
trimi=ilor, am mers printre ni=te dealuri, pe care cre=teau plopi
negri, =i apoi — vreo dou[zeci de verste peste step[, ca s[ ne
oprim pe malul r`ului Marghen, unde cresc copaci mici de
salcie. }n r`ul acela se v[rs[ un izvor, care nu ]nghea\[ toat[
iarna =i ]n care se pescuie=te mult pe=te. }n apele r`ului acela
am s[rb[torit sfin\irea apelor Iordanului.
Etapa a =aptesprezecea. }n ziua de 6 ianuarie am mers
vreo =aptesprezece verste pe ]ndelete peste o colin[ din step[,
dup[ urmele =i dup[ semnele celor pe care i-am trimis
]nainte, =i ne-am oprit l`ng[ un izvor de la poalele colinei, pe
care cre=tea o p[dure mare de plopi negri.
Etapa a optsprezecea. }n ziua de 7 ianuarie am mers
printre coline cam dou[zeci de verste =i am ajuns acolo unde
]nnoptaser[ cei care mergeau ]naintea noastr[. Ne-am oprit
pe malul r`ului Kanikal, unde este foarte pu\in lemn pentru
foc, =i cresc doar ni=te s[lcii mici, =i toate lemnele sunt ude.
Dar pe o colin[, mai departe de r`u, era o p[dure de
mesteceni. Slujba=ii pe care i-am trimis dup[ lemne de foc ]n
216
locul acela au adus cu ei un om b[tr`n =i doi tineri b[=tina=i.
La ]ntreb[rile noastre, b[tr`nul a r[spuns c[ sunt din neamul
borgu\ilor =i c[ ]n seara trecut[ au fost la ei oamenii pe care-i
trimisesem ]nainte =i care i-au ]n=tiin\at de venirea noastr[ =i,
de aceea, =i-au a=ezat iurtele ]n apropierea noastr[, spre a
putea s[ ne fie de ajutor cu ce am avea nevoie. Au spus c[
mai ]nainte pl[teau bir marelui ]mp[rat, dar de la ei s-a luat
ostatic o c[petenie, pe care au auzit c[ au trimis-o ]n ora=ul
Arhanghelsk. Dac[ m[ritul ]mp[rat binevoie=te s[ le dea
ostaticul ]napoi, atunci =i ei vor pl[ti marelui ]mp[rat birul ca
mai ]nainte... +i neamul lor este mare. Li s-a spus s[ ]nnopteze
la tab[ra noastr[ pentru a ne fi c[l[uz[ p`n[ la r`ul Kailar =i,
dac[ va fi nevoie, mai departe. Singur b[tr`nul a r[m[s la
caravan[ peste noapte. Restul s-au ]ntors la iurte. El le-a
poruncit s[ spun[ la iurte s[ se aduc[ hran[, cai =i vite spre
v`nzare. }n ziua urm[toare au sosit oamenii b[tr`nului =i au
adus un berbec mare pentru hran[, iar spre v`nzare — =ase
vite, pe care le-am cump[rat ]ndat[.
Etapa a nou[sprezecea. }n ziua urm[toare l-am luat pe
acel b[tr`n, drept c[l[uz[, cu noi. De la r`ul Kanikal am mers
printre coline =i prin step[ treizeci =i opt de verste p`n[ la r`ul
Kailar =i am f[cut tab[ra de noapte chiar pe malul lui. R`ul
Kailar nu este mare, totu=i este navigabil. El curge de la
miaz[zi spre miaz[noapte =i se vars[ departe ]n partea de jos
217
a r`ului Argun, unde, se spune, este mare. }nainte cu trei
verste de a ajunge la r`ul Kailar, am ]nt`lnit ni=te l[cule\e
formate de ni=te izvoare, ]n care este mult pe=te. Pe r`ul
Kailar sunt p[duri mari de tot felul, =i se pot face cor[bii =i se
poate construi un fort. De-a lungul v[ii tr[iesc mul\i mongoli,
c[rora le-am v[zut numeroase urme, dar nu am v[zut
oamenii. Am trimis ]n step[ slujba=i ]n expedi\ie, ca s[
iscodeasc[, dar nu au v[zut pe nimeni. De la Nercinsk p`n[
la grani\a chinez[ nu am v[zut al\i oameni dec`t \[rani
namiazini =i borgu\i. L-am ]ntrebat pe b[tr`n despre r`uri =i
despre lacul Dalai, pentru c[ =tia foarte multe, iar tot ce ne-a
spus am scris la locul s[u.
}n ziua de 9 ianuarie am plecat de l`ng[ r`ul Kailar, dup[
ce l-am traversat, =i am mers pe r`ul Djadun, de la gura lui ]n
sus, printre mun\i st`nco=i =i ]nal\i. R`ul acela este mai mic
dec`t Kailarul, ]n care se vars[. Pe malurile lui sunt multe
p[duri frumoase de tot felul =i c`mpii. }n ziua aceea l-am
trimis ]napoi pe c[l[uza borgut[, pentru c[ se puteau vedea
urmele oamenilor no=tri pe care ]i trimisesem ]nainte. C`nd a
plecat ]napoi, b[tr`nul ne-a spus s[ p[zim cu grij[ caii
noaptea, pentru c[ prin locurile acelea sunt multe pantere,
care ]i v`neaz[ =i ]i omoar[.
Etapa a dou[zecea. }n aceea=i noapte nu am mai g[sit
patru cai ]n tab[r[, dar a doua zi de diminea\[ le-am g[sit
218
urmele, dar =i urme de oameni, =i am ]n\eles c[ fuseser[ fura\i
de borgu\i. Am mers dou[zeci de verste =i am a=ezat tab[ra.
Etapa a douazeci =i una. }n ziua de 19 ianuarie am mers
dou[zeci =i cinci de verste de-a lungul aceluia=i r`u, Djadun,
=i ne-am oprit s[ ]nnopt[m. }n locul acela am g[sit multe
lemne pentru foc. De acolo ]ncepe drumul de c[ru\e al
chinezilor. C[ru\ele lor au numai dou[ ro\i =i sunt trase de un
singur bivol.
Etapa a dou[zeci =i doua. }n 11 ianuarie am p[r[sit malul
r`ului Djadun c[tre dreapta =i, trec`nd printre ni=te coline,
am cobor`t spre r`ul Uner, care se vars[ ]n r`ul Djadun. Pe
malul lui cre=tea cr`ngul ca =i pe malul r`ului Djadun. Am
mers dou[zeci =i cinci de verste =i ne-am oprit ]n acela=i loc
]n care au poposit oamenii no=tri cu trei nop\i mai ]nainte.
Etapa a dou[zeci =i treia. }n 12 ianuarie am mers tot pe
malul r`ului Uner p`n[ la amiaz[, apoi l-am p[r[sit, merg`nd
spre dreapta de la gura r`ului Uluci, care se vars[ ]n Uner. Pe
malurile acestuia cresc doar pu\ine s[lcii mici, ]ns[ de acolo
se puteau vedea pe am`ndou[ laturile mun\ilor multe p[duri
de tot felul. Z[pad[ nu era. Am mers dou[zeci =i cinci de
verste =i am poposit pentru noapte.
Etapa a dou[zeci =i patra. }n ziua de 13 ianuarie am mers
de-a lungul g`rlei Uluci vreo dou[sprezece verste p`n[ la
izvor =i, urc`nd o colin[ unde se socote=te c[ este hotarul
219
]ntre ]mp[r[\ia Siberiei =i China, ne-am ]nt`lnit cu trimi=ii
no=tri, care ne-au ]nt`mpinat, fiind ]nso\i\i de ni=te chinezi. +i
cum ne-am ]nt`lnit, =i cum am ajuns, =i despre ce am vorbit,
despre toate am scris la locul cuvenit ]n Cartea chinez[1.
Aici sf`r=im c[l[toria noastr[ prin ]mp[r[\ia Siberiei,
pentru c[ [ici, la izvorul g`rlei Uluci, l`ng[ mun\ii chineze=ti
Targacini, sunt cap[tul =i sf`r=itul ]mp[r[\iei Siberiei care, s[
dea Domnul s[ se ]ntind[ ]nc[, unit[, cu cinste, de la un
cap[t p`n[ la cel[lalt cap[t al lumii.
1 Stateini spisok, Documentul de Stat, cu caracter secret, o dare
de seam[ asupra felului cum a fost ]mplinit[ misiunea primit[ (n.t.).
220
II
DOCUMENTUL DE STAT AL SOLIEI LUI NICOLAE SP{TARU
}N CHINA (1675—1676)
SCRISOAREA LUI NICOLAE SP{TARU C{TRE |ARUL ALEKSEI MIHAILOVICI, TRIMIS{ DIN SATELE
DE PE NAUN CU FIUL BOIERULUI DAUR IGNATI MILOVANOV
}N APRILIE 1676
221
M[ria-ta, \ar =i cneaz Aleksei Mihailovici, sunt supusul t[u
preaplecat Nicolae. |i-am scris din ora=ul Nercinsk \ie,
]mp[ratului celui mare, ]n anul 7184, ]n ziua de 19
decembrie, c[ eu, supusul t[u, am pornit spre ]mp[r[\ia
chinezeasc[, ]ndrept`ndu-m[ spre r`urile Argun =i Naun,
unde locuiesc voievozii chinezi care au trimis ]n anii trecu\i
c[tre m[ria-ta o scrisoare din ora=ul Nercinsk. P`n[ la r`ul
Argun am mers zece zile de la Nercinsk, prin locuri acoperite
de p[duri, prin stepe =i peste ape, dar p`n[ la r`ul acesta nu
am ]nt`lnit oameni cu locuin\e statornice sau nomazi.
Gerurile =i troienele au fost mari. R`ul Argun este mare,
izvor[=te din lacul Dalai, se vars[ ]n r`ul Silk, cu care,
]mpreun[, formeaz[ marele r`u Amur. De-a lungul r`ului
Argun se ]nal\[ un lan\ de mun\i gola=i, dar pe maluri, pe
l`ng[ ap[, cresc tufi=uri de r[chit[. Se spune c[ ]n josul r`ului
s-ar afla un codru ]ntins, din ai c[rui copaci s-ar putea
construi forturi =i cor[bii. A doua zi, dup[ ce am trecut
Argunul, am g[sit urmele unor nomazi de pe malul r`ului
Gan. Am trimis s[ se iscodeasc[ ce fel de oameni sunt.
V[z`nd c[ ru=ii au ajuns p`n[ la iurtele lor, au ]ncercat s[
fug[ =i s[ pun[ m`na pe arme, ei fiind din neamul tungus din
Namiazinsk, dintre aceia care te-au tr[dat de multe ori, m[rite
]mp[rat, =i \i-au omor`t mul\ime de slujitori. Ei au fugit de
mult[ vreme din marea ta ]mp[r[\ie =i tr[iesc prin locurile
222
acestea f[r[ s[ pl[teasc[ bir nim[nui. Cazacii m[riei-tale au
pornit de multe ori ]mpotriva lor, dar nu au f[cut nici o
isprav[. C`nd am aflat despre ei, am trimis o c[l[uz[, un
tungus care era surugiu la mine, s[ le spun[ c[ nu venim cu
r[zboi, ci c[ sunt trimis de tine, m[rite ]mp[rat, cu o solie la
hanul chinezilor. De ]ndat[ ce ne-au v[zut c[milele =i
caravana, au ]n\eles c[ nu suntem r[zboinici =i au venit la
mine, mi-au d[ruit un cal =i nutre\, apoi au v`ndut slujitorilor
t[i vreo dou[zeci de cai, f[g[duind ca ]n viitor s[ pl[teasc[
bir c[tre tine, m[rite ]mp[rat, =i s[ \i se supun[ ca ]n trecut, cu
toate c[ ace=ti fugari din Namiazinsk sunt mari t`lhari =i nu
dau bir nim[nui, tr[ind dup[ bunul lor plac. De aceea, nu =tiu
dac[ vor pl[ti sau nu, I[s`nd ]n urm[ r`ul Gan, am mers prin
step[ vreme de trei zile =i, v[z`nd c[ de la Ignati Milovanov,
pe care-l trimisesem mai ]nainte la voievozii chinezi de la
grani\[, nu am nici o veste, iar caii =i c[milele ne-au pierit ]n
num[r mare, din pricina gerului =i a hranei proaste, am trimis
din nou spre cet[\ile chineze=ti de la grani\[ pe fiul unui boier
din Tobolsk, cu cinci cazaci, ca s[ vesteasc[ sosirea mea =i s[
vorbeasc[ despre podvezi. Eu am mers pe ]ndelete ]n urma
lor de la Argun p`n[ la r`ul Kailar, opt zile. }n apropierea
Kailarului, am ]nt`lnit c`\iva borgu\i, care m-au ]nt`mpinat =i
mi-au spus c[ cel mai de seam[ om din neamul lor a fost luat
=i dus la Moscova, apoi — surghiunit ]n ora=ul Arhanghelsk, =i
223
dac[ tu, m[rite ]mp[rat, te vei milostivi de ace=ti oameni, ei \i
se vor supune =i ]\i vor pl[ti bir. Neamul lor este numeros =i
r[t[cesc ]n preajma r`ului Kailar, care nu este prea mare, dar
este navigabil =i se vars[ ]n Argun. De-a lungul r`ului sunt
numeroase p[duri de tot felul. De la r`ul Kailar am mers timp
de cinci zile, trec`nd peste alte ape mici, prin step[, p`n[ la
lan\ul de mun\i de la grani\a Chinei. }n ziua de 13 ianuarie,
]nainte de a ajunge la mun\i, m-a ]nt`mpinat cazacul din
Nercinsk, pe care-l trimisesem ]naintea mea, ]mpreun[ cu
care au venit =i =apte sotnici kargacini, supu=i chinezi,
]mpreun[ cu =aizeci de slujitori. Ei au adus =aizeci de cai de
povar[, m-au salutat foarte cuviincios =i mi-au spus s[ nu m[
mir c[ nu au venit mai repede, deoarece nu i-au crezut pe
oamenii mei, c`nd le-am spus c[ eram cu o ambasad[, ci
socoteau c[ venim la ei cu g`nduri de r[zboi. Nu de mult,
Ignati (Milovanov) sosise pe un alt drum la voievozii lor, prin
cetatea Albazin, =i le spusese c[ voi sosi doar ]n prim[var[, =i
ei vedeau c[ am ajuns acolo chiar ]n timpul iernii. Din
aceast[ pricin[ deveniser[ b[nuitori =i nu au adunat mai
repede c[ru\ele trebuitoare. C`nd ]ns[ vom ajunge la
ulusurile lor, acolo se vor g[si =i c[ru\e, =i cai, =i hran[, =i ne
vom ]nt`lni cu voievozii lor. Eu le-am spus c[ tu, m[rite
]mp[rat, dore=ti pace =i prietenie ne=tirbit[ cu ]mp[ratul lor. Ei
au fost foarte bucuro=i de aceasta. Le-am dat s[ bea =i s[
224
m[n`nce c`t au vrut, ]n numele m[riei tale, apoi ne-am
c[l[torit din locul acela ]mpreun[ cale de cinci zile, ei
]nso\indu-m[ p`n[ la r`ul Ialu, pe malul c[ruia ]=i aveau
locuin\ele. Acolo m[ a=teptau doi cazaci, unul din Albazin,
care sosise cu Ignati, cel[lalt dintre cazacii pe care-i
trimisesem eu. Ei mi-au spus c[ Ignati Milovanov, care sosise
prin Albazin la Naun de cinci s[pt[m`ni, fusese bine primit
de voievozii de acolo. Mangutei, voievodul Naunului, care
mai fusese la Nercinsk alt[ dat[ cu scrisoarea hanului chinez,
l-a luat cu el pe Ignati =i, ]mpreun[ cu trei cazaci, au pornit
spre ora=ul de scaun, ca s[ vesteasc[ sosirea mea, deoarece ei
se g`ndiser[ c[ nu mi-ar fi fost cu putin\[ s[ c[l[toresc de la
Nercinsk p`n[ la Naun f[r[ a fi ]nso\it =i c[l[uzit de oamenii
lor, drumul fiind primejdios, mai ales ]n vreme de iarn[. De
aceea, porniser[ la ]mp[r[\ie, s[ cear[ dezIegare s[ ia oameni
mul\i de la Naun =i s[ m[ ]nt`mpine la Nercinsk. C`nd au
aflat de la trimi=ii mei c[ eu ajunsesem la hotarul unde
locuiau torgacinii, au r[mas uimi\i =i, adun`nd ]n grab[ o sut[
dou[zeci =i =ase de care cu boi, nutre\ =i cai, le trimiseser[
repede cu ni=te sotnici, cu porunc[ s[ m[ ]nt`mpine degrab[.
La 21 ianuarie au sosit la mine ni=te sotnici de la Naun =i
mi-au adus carne de porc pentru hrana oamenilor, o sut[
treizeci de care cu dou[ ro\i, trase de boi, =i =aizeci de cai.
Din aceste care am oprit o sut[ dou[zeci, pe care le-am
225
]nc[rcat cu mare chibzuial[. Sotnicii ne-au spus c[ voievozii
ne vor ]nt`mpina ]n cur`nd =i ne vor ]mplini orice lips[ am
avea. }n ziua urm[toare, voievozii de pe Naun ne-au trimis
]nc[ =aizeci de cai, din care am oprit numai cincizeci, pentru
c[ acum aveam mai mul\i dec`t ne trebuiau.
}n ziua de 23 ianuarie a venit la mine voievodul Naunului
]nso\it de copiii unui alt voievod mai b[tr`n =i de mul\i al\i
oameni de frunte, cam dou[ sute, care au desc[lecat ceva
mai departe de locul unde era oprit[ caravana. +i eu, m[rite
]mp[rat, v[z`ndu-le curtenia, i-am ]nt`mpinat ]n afara taberei
=i i-am poftit ]n cortul meu, ]ntreb`ndu-i de s[n[tatea
]mp[ratului lor =i de a lor, iar ei s-au interesat de s[n[tatea
m[riei-tale =i de felul cum am c[l[torit p`n[ aici. Mi-au spus
c[ nu m[ a=teptau ]nainte de sosirea prim[verii, cum le
spusese Ignati Milovanov =i de aceea nu preg[tiser[ din
vreme care =i nutre\, ceea ce ne rugau s[ nu le lu[m ]n nume
de r[u. Ei socoteau c[ voievodul lor, ]mpreun[ cu Ignati, se
va ]ntoarce cur`nd de la ]mp[r[\ie =i cu ei vor veni mandarini
de seam[, =i atunci totul avea s[ fie bine. M-au ]ntrebat apoi
dac[ avem vreo scrisoare de la tine, m[rite ]mp[rat, c[tre
st[p`nul lor, ca =i scrisoarea pe care \i-a trimis-o acesta =i, ]n
sf`r=it, dac[ aducem daruri. M-au mai ]ntrebat =i multe altele,
dac[ vin cu pace sau cu r[zboi. Eu le-am r[spuns c[ despre
scrisorile tale, m[rite ]mp[rat, sau despre cele ale ]mp[ratulul
226
lor, ori despre daruri, ori alte treburi ale \[rii, nu li se cade lor
s[ ]ntrebe, c[ci despre acestea se va =ti totul atunci c`nd eu
voi ajunge la Kambal`k ]n fa\a ]mp[ratului lor. Lor li se cade
s[ =tie c[, fiind megie=i cu ]mp[r[\ia ta, tu, m[rite ]mp[rat,
dore=ti pace =i bun[ vecin[tate. Prin urmare, ei s[-mi
rostuiasc[ podvezile =i hrana pentru a porni c`t mai repede
spre ]mp[ratul lor, din care grab[ se va vedea cu c`t[
ner[bdare a=tepta ]mp[ratul lor solia m[riei-tale. Auzind c[
m[ria-ta dore=te pace, s-au bucurat mult =i au spus: „Nimic
nu-i mai bun pe lume dec`t pacea =i c`nd ]mp[ra\ii tr[iesc ]n
fericire =i bel=ug“. }n ce prive=te celelalte treburi, au spus c[
nu este timpul potrivit s[ le discut[m aici =i, c`nd vom ajunge
la a=ez[rile lor de pe Naum, ]n prezen\a marelui lor voievod,
atunci le vom putea l[muri. Dup[ asta ne-au adus drept hran[
carne de porc, p[sat fiert ]n vin =i i-au cinstit pe slujitorii
m[riei-tale, iar eu le-am dat c[peteniilor vodc[, iar celorlal\i
— vin. Apoi au plecat ]napoi la tab[ra lor, care era a=ezat[ ]n
apropierea taberei noastre =i ]n ziua urm[toare am c[l[torit
]mpreun[ p`n[ la popasul urm[tor, c[ci ei m[ ]nt`mpinaser[
la trei zile dep[rtare de Naun.
}n ziua a treia, 26 ianuarie, nu departe de a=ez[rile lor de
pe Naun, m-a ]nt`mpinat voievodul cel b[tr`n ]mpreun[ cu
mul\i al\i chinezi de frunte =i cu vreo cinci sute de o=teni. Au
desc[lecat la oarecare dep[rtare =i au l[sat armele jos, iar eu,
227
]naint`nd spre ei, am desc[lecat, de asemenea, =i ne-am
salutat. M-au ]nso\it ]n sat p`n[ la locuin\[ =i au a=teptat afar[
p`n[ am r`nduit vistieria m[riei-tale, apoi m-au vizitat
voievozii =i mul\i al\i oameni de seam[ de-ai lor, care mi-au
spus c[ mi-au dat toat[ cinstea ce s-ar fi putut da, fiindc[
auziser[ c[ pe lume nu se afl[ al\i ]mp[ra\i mari ca al lor =i al
nostru. Au ad[ugat c[ eu purtam cu mine scrisoarea m[riei-
tale =i pe cea a bogdihanului, ]mp[ratul lor, =i ei nu cinsteau
nimic mai mult dec`t scrisorile ]mp[ra\ilor. Erau foarte
bucuro=i c[ ne vedeau venind cu solie din partea m[riei-tale
=i sperau ca ]n viitor ]ntre cei doi ]mp[ra\i s[ domneasc[
prietenie =i dragoste, spre marele folos al celor dou[
]mp[r[\ii. Mi-au cerut s[ nu-i ]nvinuiesc c[ nu mi-au trimis la
Nercinsk ]n ]nt`mpinare caii =i nu m-au condus, fiindc[
]n\eleseser[ gre=it de la Ignati Milovanov =i de la t[lmaciul
lor, care nu le spusese clar c[ eu sosesc de la Nercinsk iarna,
=i nu prim[vara. De aceea, l-au trimis pe Ignati la ]mp[r[\ie,
]mpreun[ cu unul din voievozii lor, ca s[ vesteasc[ sosirea
noastr[, fiindc[ la ei este obiceiul s[ se trimit[ de la ]mp[r[\ie
mandarini mari pentru ]nt`mpinare, spre a ni se da toat[
cinstea =i ]ndestularea p`n[ la ora=ul ]mp[r[tesc. Ei, ca
voievozi de la grani\[, aveau porunc[ de la ]mp[ratul lor s[-i
cerceteze pe to\i str[inii care veneau, fie sol, fie orice, de
unde veneau, unde mergeau, cu ce treburi, prietene=ti ori
228
du=m[noase, =i s[ se intereseze ]ndeaproape pentru fiecare
lucru, =i, dup[ ce vor =ti totul, s[ ]ndr[zneasc[ s[ le dea hran[
=i mijloace de c[l[torie. Le-am r[spuns c[ m[ria-ta, dorind s[
p[strezi prietenie trainic[ =i dragoste cu bogdihanul lor, m-ai
trimis la ]mp[ratul lor. Dar pentru ce anume, asta se va =ti,
c`nd cu voia Domnului voi ajunge ]n fa\a lui. +i mai mult
dec`t at`ta lor nu li se cade s[ =tie. S-au sf[dit cu mine mai
mult de o or[, dorind s[ afle totul, dar v[z`nd c[ nu pot s[
scoat[ nimic, au ]nceput din nou s[ ]ntrebe dac[ am sau nu o
scrisoare de la m[ria-ta, cu ce treburi eram ]ns[rcinat, dac[
aduc sau nu vreun dar, =i ce fel. }n alte privin\e m-au l[sat ]n
voia mea, deoarece ]n\elegeau c[, dac[ n-a= fi fost trimisul
m[riei-tale, n-a= fi avut fa\[ de ei d`rzenie =i nu le-a= fi vorbit
cu at`ta cutezan\[, nici n-a= fi fost ]nso\it de at`\ia oameni de
diferite ranguri. Ei mai ad[ugar[ c[ a=a cum eu ]ndeplineam
cu sfin\enie poruncile m[riei-tale, tot a=a =i ei trebuiau s[
asculte poruncile ]mp[r[tului lor, at`t ]n fa\a poporului lor,
c`t =i ]n fa\a tuturor func\ionarilor =i a c[peteniilor care ]i
]nso\eau. Dac[ doream s[ fiu primit ca un oaspete drag =i s[
am hran[ din bel=ug pentru to\i slujitorii m[riei-tale, dac[
doream s[ fiu bine g[zduit ]n toate satele lor, iar c[milele =i
caii s[ fie da\i pe la case pentru nutre\, nu trebuia dec`t s[ le
ar[t scrisoarea st[p`nului lor, scrisoare pe care ei ]n=i=i o
trimiseser[ c[tre m[ria-ta cu c`\iva ani mai ]nainte prin
229
Nercinsk =i despre care auziser[ de la cazaci, ]nainte de
sosirea mea, c[ o purtam cu mine. +i dac[ este a=a =i le-o voi
ar[ta-o, =i ei o vor recunoa=te, atunci ]mi vor da toat[ cinstea.
+i numai v[z`nd acea scrisoare, vor fi ]ndrept[\i\i ]n fa\a
]mp[ratului lor =i ]n fa\a poporului lor pentru orice cheltuial[
le-a= prilejui-o. Mai mult, mi-au spus c[ p`n[ la ]mp[r[\ie
sunt multe c[petenii de trupe speciale, de rang mai mare
dec`t al lor =i care nu le dau ascultare, dar care, auzind c[ la
mine este scrisoarea ]mp[ratului lor, ]ndat[, f[r[ s[ a=tepte
porunc[ de la ]mp[r[\ie, vor r`ndui locurile de popas, hran[
=i care de schimb, astfel ]nc`t a= merge f[r[ nici o ]nt`rziere
p`n[ acolo. Dar dac[ ei nu vor =ti nimic despre scrisoarea
]mp[ratului lor, atunci chiar de vor avea porunc[, nu se vor
gr[bi s[ adune mijloacele de transport, pentru c[ a=a sunt
oamenii din step[... =i pe deasupra, tot timpul au vorbit foarte
tare...
V[z`nd c`t de mare le este ]nc[p[\`narea =i c[ nu pot
altfel s[-mi urmez drumul, le-am ar[tat scrisoarea ]mp[ratului
lor, a=ezat[ ]ntr-o cutie ]nvelit[ cu atlaz galben, pe care am
ridicat-o cu respect deasupra capului. +i to\i cei de fa\[ au
c[zut ]n genunchi, cu mare spaim[, ating`nd-o cu capul, a=a
cum fac preo\ii no=tri cu sfintele daruri. +i cum v[zur[, o =i
recunoscur[, f[r[ s[ o mai citeasc[, spun`nd c[ erau
]ncredin\a\i mai presus de orice c[ le-am spus adev[rul =i c[,
230
]ntr-adev[r, sunt trimisul m[riei-tale. }n viitor ni se vor da
]ntreaga cinste =i pre\uire. }ndat[ am pus la loc scrisoarea cu
tot respectul (la mine aveam patru scrisori, dar lor le-am ar[tat
numai una), =i ei au =i poruncit s[ se ]mpart[ pe la s[teni
vitele noastre, pentru a fi hr[nite, iar slujitorilor m[riei-tale s[
li se dea ]n fiecare zi c`te doi boi, pentru hran[ =I p[sat dup[
trebuin\[, precum =i lemne pentru foc. Ne-au spus c[ aceea=i
hran[ o vom primi p`n[ c`nd vor sosi mandarinii de la
]mp[r[\ie, ]mpreun[ cu Mangutei =i cu Ignati. Dup[ aceea, ni
se va da de ]ndat[ tot ce vom dori. Drept paz[ ni s-au l[sat
zece oameni de-ai lor, care s[ ne apere de oricare din supu=ii
lor ce ne-ar fi putut fi r[uvoitori. Pe unul dintre ace=tia,
voievodul l-a trimis ]nainte, pentru a preg[ti locul de popas.
Mi-au mai spus s[ aleg din ceata noastr[ un om de ]ncredere
=i un t[lmaci, care s[-i ]nso\easc[ pe trimi=ii lor care vor pleca
ne]nt`rziat la ]mp[r[\ie, spre a vesti sosirea noastr[ la Naun,
pentru c[ acolo se crede c[ vom sosi ]n prim[var[, a=a cum
anun\ase Ignati. Ace=tia ar putea s[ ajung[ ]n ora=ul de scaun
]n dou[zeci de zile, sau chiar mai pu\in, =i ]ndat[ ce vor auzi
acolo de sosirea mea, vor trimite ]n graba mare oameni care
s[ ne aduc[ p`n[ la ei. Eu am ales pe fiul unui boier din
Tobolsk, =tiutor de carte, c[ruia i-am dat ]ndrum[ri s[ ]ntrebe
despre tot ce trebuia s[ =tim, =i l-am dat =i pe t[lmaciul din
Selenghinsk.
231
La 27 ianuarie ei au plecat ]mpreun[ cu voievodul din
Naun, care a pornit ]nainte cu oamenii s[i pentru a preg[ti
popasurile, ]mpreun[ cu frunta=ii mongolilor. Au ajuns de
mult, deoarece fiul de boier mi-a scris de acolo c[ au pornit
]ndat[ ]napoi, iar scrisoarea mi-a trimis-o prin voievodul din
Naun, cel ce plecase mai ]nainte spre a r`ndui popasurile.
Voievodul acesta, ]ndat[ ce s-a ]ntors, a venit la mine,
]mpreun[ cu ceilal\i frunta=i ai lor =i mi-a spus c[ voievozii
mongoli i-au trimis ]ndat[ mai departe pe oamenii no=tri =i c[
porunciser[ s[ se preg[teasc[ de grab[ locurile de popas. Ei
credeau c[ ]nainte de terminarea acestor preg[tiri se vor
]napoia =i Mangutei cu Ignati din ora=ul ]mp[r[tesc, pentru c[
tocmai se ]mplineau cincizeci de zile de c`nd p[r[siser[
Naunul. Dar mongolii sunt nomazi, =i acum, ]n timpul iernii,
r[t[cesc departe, =i trebuia mult timp p`n[ c`nd s[-i adune.
C`nd vor fi gata ]ns[, ne vor da de veste.
+i voievozii, cu toate c[ locuiesc ]n alt sat, cam la trei
verste dep[rtare, unde nu sunt dec`t locuitori chinezi, vin
totu=i adesea pe la noi, purt`ndu-se cu mult[ curtenie, =i ne
spun s[ nu avem nici o grij[, fiindc[, de=i va trebui s[ se
z[boveasc[ pu\in, de ]ndat[ ce se va r`ndui drumul, vom
c[l[tori mai repede dec`t dac[ am porni acum =i locurile de
popas ]nc[ nu sunt r`nduite =i am r[m`ne peste noapte ]n
plin[ step[, ceea ce ar fi o mare necinste pentru ]mp[ratul lor
232
=i o mare ru=ine pentru ei. Eu le dau ]ntotdeauna vodc[, iar
oamenilor lor — vin. Ei ]mi trimit tot felul de legume
chineze=ti =i ceea ce mai au. Nu de mult au sosit ni=te
negustori cu m[rfuri din ora=ul ]mp[r[tesc =i le-au spus c[
bogdihanul a cucerit un alt ora= de la nican\i =i pe altele le
asediaz[. Or, nican\ii sunt poporul cel vechi chinez =i, de
aceea, at`t ]n ora=ul ]mp[r[tesc, c`t =i aici, manciurienii
s[rb[toresc victoria ]n c`ntece =i b[t[i de tobe, =i oamenii
aduc jertfe idolilor. }n mijlocul acestora ne sim\im ]n alt[
lume. }n afar[ de asta, =i ei asemenea turcilor s[rb[toresc
]nceputul anului ]n luna martie =i nu numai at`t, dar toate
datinile lor sunt asiatice =i asem[n[toare cu cele turce=ti:
casele =i felul cum stau la mas[, b[utura, hrana =i
]mbr[c[mintea, totul, ]n afar[ de p[l[rii =i de faptul c[ la ei
nu este obiceiul s[ se ascund[ femeile. }n vorbire sunt
cuviincio=i =i ]n ]mbr[c[minte simpli, totu=i sub modestia lor
se ascunde o mare m`ndrie, deoarece ei spun c[ pe lume nu
se afl[ oameni mai buni dec`t ei =i c[ obiceiurile lor sunt mai
presus dec`t ale tuturor celorlal\i oameni. Aici ]n sate se afl[
mul\i nican\i (chinezi) ]n robie la kitai\i (manciurieni), =i
ace=tia ]i spun t[lmaciului meu, care cunoa=te deopotriv[ at`t
limba chinez[ c`t =i pe cea a nican\ilor, c[ manciurienii mint
c`nd se laud[ c[ i-au cucerit, mai ales c[ ace=tia au fost
b[tu\i de dou[ ori de nican\i, atunci c`nd ]n ]mp[r[\ie
233
r[m[seser[ doar femeile =i copiii, fiindc[ to\i b[rba\ii
pieriser[. Din aceast[ pricin[, bogdihanul a trimis la mongoli
s[ adune oaste. Numai Dumnezeu poate =ti pe cine s[
credem, p`n[ c`nd tot cu ajutorul lui vom ajunge ]n ora=ul
]mp[r[tesc.
Odat[, venind la mine voievozii, mi-au spus c[ atunci
c`nd st[p`nul lor a trimis scrisoarea c[tre tine prin Nercinsk,
m[rite ]mp[rat, i-au dat lui Danilo Ar=inski multe =i felurite
daruri de pre\ =i m[ ]ntreab[ acum dac[ =i tu, m[rite ]mp[rat,
le-ai trimis daruri. Eu le-am spus c[ trimi\i daruri numai celor
de o seam[ cu tine, care sunt c`rmuitori ai lumii, =i c[ nici nu
ai avut de =tire de a=a ceva domnia-ta, c[, dac[ ai fi =tiut, mi-
ai fi poruncit s[-i d[ruiesc cu cinste. N-au mai spus nimic;
totu=i, le-am dat din partea ta c`teva daruri m[runte, dar
l[comia lor este foarte mare, ]ntocmai ca a turcilor. C`t
despre scrisoarea pe care a scris-o bogdihanul =i a trimis-o
prin Nercinsk, cea pe care le-am ar[tat-o acum, gr[m[ticul
lor, cu care m-am ]mprietenit dup[ ce i-am dat ni=te daruri,
mi-a spus c[ a fost scris[ ]n dou[ limbi: ]n chinez[ =i ]n
mongol[, pentru o mai lesnicioas[ ]n\elegere, dar c[ este
scris[ f[r[ toate titlurile m[riei-tale =i ]ncepe numai cu at`t:
„Bogdihanul, \arului alb, s[n[tate”. +i dup[ aceea scrie c[
m[ria-ta s[ binevoiasc[ s[-l predea pe unul din supu=ii t[i,
Gantimur, tungus de neam, care a pribegit de la ei ]n cetatea
234
Nercinsk, unde se afl[ acum. Acest Gantimur este un om ]n
v`rst[, care a fost la mine, c`nd am trecut pe acolo, =i mi-a
spus c[ el =tie ce \i-a scris bogdihanul despre el =i c[, atunci
c`nd vom ajunge ]n ora=ul ]mp[r[tesc, =tie c[ se va vorbi cu
st[ruin\[ despre el, dar chiar dac[ tu, m[rite ]mp[rat, vei
hot[r] s[-l predai, el nu va ajunge viu ]n China =i singur se va
omor], pentru c[ =i el, =i str[bunii lui s-au n[scut ]n \inutul
Nercea. I-am spus s[ nu se team[, deoarece m[ria-ta nu-l vei
preda. Gantimur este cel mai bun dintre to\i tungu=ii tributari
m[riei-tale. B[rbat de o mare vitejie, are statur[ de uria=. |ine
dou[ neveste =i mai mult de treizeci de copii. To\i, ]n afar[ de
fete, sunt ]narma\i. Neamul lui num[r[ mai mult de trei sute
de oameni, av`nd plato=e, chiv[re =i l[nci. Dup[ c`te am
auzit, manciurienii ]l cer pe Gantimur, deoarece =tiu c[ el =i
neamul lui sunt foarte r[zboinici =i c[ locuiesc ]n vecin[tatea
cet[\ii Nercinsk. De aceea, se tem ca ei s[ nu se ]n\eleag[ cu
slujitorii m[riei-tale =i s[ porneasc[ r[zboi ]mpotriva lor,
pentru c[ Gantimur a tr[it prin \inuturile acelea =i le cunoa=te
foarte bine. Voievozii mi-au spus c[ bogdihanul \i-a scris,
m[rite ]mp[rat, despre Gantimur ]n scrisoarea aceea,
]ntreb`nd dac[ ]l predai sau nu. Le-am spus c[ m[ria-ta ai ]n
]mp[r[\ia Siberiei o sut[ de mii de slujba=i asemenea lui
Gantimur =i c[ cei ce se ]ngrijesc de ei, potrivit poruncii
m[riei-tale, sunt voievozii de la grani\[, =i nu m[ria-ta. Iar ]n
235
ce prive=te cuprinsul scrisorii, m[ria-ta nu-l cuno=ti =i nu-l
cuno=ti nici pe Gantimur, =i nu =tii ce se scrie acolo. }n
leg[tur[ cu Gantimur eu le-am spus c[ ]n toat[ lumea legea
tuturor popoarelor sun[ astfel: acel ]mp[rat care st[p`ne=te un
\inut ]n care tr[ie=te un neam din care se trage un om =i
str[mo=ii lui, acel ]mp[rat st[p`ne=te =i peste acel om =i peste
neamul lui. Gantimur =i str[mo=ii s[i s-au n[scut l`ng[ r`ul
Nercea, unde st[p`ne=ti tu de mult[ vreme =i, de aceea, este
limpede c[ Gantimur este supusul m[riei-tale, =i nu al
bogdihanului. La aceasta n-au mai putut r[spunde. Au spus
doar c[ se vor purta discu\ii ]n ora=ul ]mp[r[tesc cu sfetnicii
din apropierea bogdihanului. Apoi s-au pl`ns de cazacii din
Albazin, care nu de mult au luat de la un oarecare cneaz
tungus, Petru=ka, drept bir, cincizeci de piei de samur. +i
pentru acesta le-am r[spuns ca =i pentru Gantimur, c[
Petru=ca a locuit pe r`ul Lena, unde se =i n[scuse. El f[cuse
multe jafuri =i omoruri printre oamenii m[riei-tale =i se
ad[postise acuma la ei pe malul r`ului Zeia. Cazacii din
Albazin ]l g[siser[ =i l-au adus din nou ]n supunerea m[riei-
tale, lu`ndu-i birul dup[ obi=nuin\[. Ei au spus c[ =i despre
asta au scris la ]mp[r[\ie =i c[ acolo se va hot[r]. Numai c[,
au ad[ugat, nu se cade ca ]ntre doi mari ]mp[ra\i s[ se i=te
ne]n\elegeri din pricina unor astfel de t`lhari.
236
Prin locurile acestea vremea este cald[ =i p[m`ntul —
roditor. R`ul Naun este la fel de mare ca Niprul, =i pe
malurile lui sunt multe a=ez[ri omene=ti. Naunul se vars[ ]n
r`ul Singal (Sungari) =i am`ndou[, ]mpreun[, se vars[ ]n r`ul
Amur. De la Albazin se poate ajunge ]n zece zile la r`ul Gan,
merg`nd prin \inuturi nelocuite. De aici, merg`nd timp de
=ase zile, ajungi la cele dint`i a=ez[ri chineze=ti, pres[rate de-
a lungul drumului. +i r`ul Gan se vars[ tot ]n r`ul Naun. Peste
toate aceste sate de pe malurile r`urilor Gan =i Naun, ca =i
peste satele targacinilor, st[p`nesc voievozi b[=tina=i. Se
spune c[ dincolo de ei locuiesc mongolii =i c[ mai departe de
ace=tia se afl[ sate p`n[ la marele zid chinezesc =i chiar p`n[
]n ora=ul ]mp[r[tesc. C[l[toria dureaz[ treizeci de zile,
merg`nd domol, iar dac[ se merge c[lare, dou[sprezece zile.
+i peste tot sunt sta\ii de po=t[ pentru a putea schimba
animalele de trac\iune. }mpreun[ cu mine, sunt acei slujitori
ai m[riei-t[le pe care i-am luat din Moscova, de la Tobolsk,
din Eniseisk, din Selenginsk, din Nercinsk =i din Albazin, ]n
num[r de o sut[ cincizeci de oameni, pentru c[ unii merg s[
fac[ nego\ cu simbria primit[ anual din partea m[riei-tale
(adic[ m[rfurile primite ]n chip de salariu), al\ii — s[
zideasc[ biserici =i m[n[stiri. To\i oamenii sunt ale=i =i
]mbr[ca\i cum se cuvine. Am luat cu mine at`\ia, pentru c[
prin step[ nu se poate c[l[tori cu mai pu\ini, dar =i pentru
237
cinstea =i ]n[l\area numelui m[riei-tale. Despre expedi\ia pe
care cei din Albazin au pornit-o ]mpotriva celor de aici,
voievozii nu au ]ndr[znit s[-mi vorbeasc[. Anul trecut un
sotnic care tr[ia pe malul r`ului Gan a f[cut o jalb[ c[tre
m[ria-ta, pe care a dat-o cazacilor din Albazin =i le-a spus ca
ei s[ porneasc[ ]narma\i ]mpotriva satului s[u =i s[-l ia pe el,
]mpreun[ cu o sut[ de oameni, s[-i duc[ la Albazin, =i va fi ]n
veci supusul m[riei-tale. Sosind ]n preajma satului vreo trei
sute de cazaci, sotnicul i-a ]nt`mpinat, le-a adus hran[, i-a
rugat s[-l a=tepte =i a plecat ]napoi, a pustiit satul =i a fugit
spre Naun. Cazacii, v[z`ndu-i vicle=ugul, s-au ]ntors acas[ =i
n-au pricinuit nim[nui nici un r[u. }nainte de sosirea mea,
voievozii de aici le-au spus cazacilor din Albazin s[ nu
pomeneasc[ nimic despre ]nt`mplare, pentru c[ se temeau de
pedeapsa bogdihanului. Eu, v[z`nd c[ ei nu au deschis vorba
despre cele ar[tate, am p[strat t[cere la r`ndu-mi.
Cazacii din Albazin te slujesc doar pe m[ria-ta cu cea mai
mare credin\[ =i cu mult[ tragere de inim[, jur`nd s[ te
slujeasc[ p`n[ la moarte. }ntre ei =i Pavel Sulghin s-a iscat,
]ns[, o ne]n\elegere, deoarece nu l-au primit pe un oarecare
cazac din Tobolsk, pe care ]l trimisese acesta s[ le fie
c[petenie, fiindc[ acela voia s[ fac[ o c`rcium[ =i alte lucruri
nedemne ]n cetate. Cazacii l-au rugat pe voievod s[ le dea
drept c[petenie pe unul dintre cazacii dauri mai ]n v`rst[,
238
]ns[ voievodul nu a vrut. De aici ne]n\elegerile au ]nceput,
dar fac[-se dup[ voia m[riei-tale. Sub fericita st[p`nire a
m[riei-tale, la Albazin cresc acum gr`ne din bel=ug =i de-a
lungul r`ului Amur se ]ntind p[m`nturi bune de agricultur[,
]ndestul[toare pentru mii de oameni. Dar =i mai jos de
Albazin, spre Singal =i de-a lungul altor r`uri, sunt \inuturi
roditoare =i ]nc`nt[toare, cu care se va face ]ns[ dup[ cum va
fi dorin\a m[riei-tale.
}n luna februarie au venit la mine ]n c`teva r`nduri
voievozii de la Naun s[-mi spun[ c[ nu cutezau s[ m[ trimit[
mai departe p`n[ c`nd nu soseau poruncile de la ]mp[r[\ie,
fiindc[ ei =tiu ce fel de oameni locuiesc ]ntre \inuturile lor =i
ora=ul ]mp[r[tesc. Dac[ a= fi plecat f[r[ voia =i f[r[ omul
]mp[ratului, a= fi ]nt`mpinat mare lips[ de hran[, de mijloace
de transport =i a= fi fost jefuit spre ru=inea mea =i necinstea
]mp[ratului lor. Dac[ ei m-ar l[sa s[ plec f[r[ s[ a=tepte
porunc[ =i nu s-ar ]ngriji de mine, ar fi pedepsi\i cu moartea.
Dar, cu toate c[ le-am vorbit =i le-am spus ]n toate felurile c[
pentru a m[ gr[bi s[ ]mplinesc poruncile m[riei-tale am
p[r[sit ]n step[ cai =i c[mile =i c[, o dat[ ajuns aici, credeam
c[ nu voi ]nt`mpina nici o z[bav[ =i m[ vor trimite ]ndat[ la
]mp[r[\ie, n-am putut s[-i ]nduplec, =i ei m[ \inur[ mult[
vreme pe loc. Mi se r[spundea mereu: „Dumnezeu s[-l bat[
pe t[lmaciul lui Ignati, c[ ne-a min\it =i nu ne-a spus limpede
239
c`nd vii, pricinuindu-\i ast[ z[bav[. Astfel nu s-ar fi pierdut
nici o zi, =i caii vo=tri =i c[milele nu s-ar fi pr[p[dit ]n step[,
fiindc[ a\i fi fost ]nt`mpina\i la Nercinsk cu mijloace de
transport“. Din c[milele care au fost cump[rate de Gavril
Romanov cincisprezece, ]n afar[ de trei c[mile, pe care le-am
cump[rat, ca s[ purt[m vistieria m[riei-tale, ne-au murit
jum[tate p`n[ am ajuns la Naun, din pricina gerului =i a
hranei proaste. Tot astfel au pierit mul\i cai =i c[mile de-ale
slujitorilor m[riei-tale, totu=i voievozii localnici au primit de
la noi o sut[ de c[mile =i dou[ sute de cai spre ]ngrijire =i
hran[ (p`n[ la ]ntoarcerea noastr[).
}mplinind porunca m[riei-tale de a purcede la drum, cu
grab[, am ajuns (aici) ]n timp de iarn[, =i dac[ totul ar fi fost
preg[tit dinainte, s-ar fi putut ajunge (la Pejin) chiar ]ntr-o
jum[tate de an. Este mai u=or de c[l[torit iarna, deoarece
toate r`urile =i mla=tinile ]nghea\[ =i pe nic[ieri nu mai este
drum prost. Cu vremea, s-ar putea g[si un drum mai scurt =i
mai lesnicios dec`t acesta, dar tot ]nceputul este greu.
}n ziua de 18 februarie au venit la mine voievozii
]mpreun[ cu un ol[car care fusese trimis din ora=ul
]mp[r[tesc =i mi-au spus c[ ]n cur`nd va sosi mandarinul,
care se afl[ pe drum de la Pejin, ]mpreun[ cu Mangutei =i cu
Ignati, spre a se ]nt`lni cu mine. Pe el ]l trimiseser[ ]nainte
pentru a r`ndui hrana, mijioacele de transport =i iamurile de
240
popas. }ntr-adev[r, ]n ziua de 18 februarie au sosit fiul
boierului din Tobolsk, pe care ]l trimisesem la Pejin,
]mpreun[ cu t[lmaciul, sotnicul trimis de voievozi la
Kambal`k, ]mpreun[ cu Ignati Milovanov, =i mi-au spus c[ s-
au ]nt`lnit cu boierul Mangutei =i cu Ignati cam la patru zile
]nainte de a ajunge la Kambal`k (Pejin) =i c[ au fost trimi=i
]napoi, poruncindu-li-se s[-mi spun[ s[ nu-mi fac nici o grij[,
pentru c[ =i ei vor sosi ]n cinci sau =ase zile. Ignati ad[ugase
c[ mandarinii primiser[ porunc[ de la bogdihan s[ ne ias[ ]n
]nt`mpinare. Plecase ]mpreun[ cu ace=tia din Kambal`k, iar
ei ]l trimiseser[ ]nainte, s[ vesteasc[ sosirea lor ne]nt`rziat[.
Tot ceea ce a f[cut Ignati =i a discutat la Pejin, a ]nsemnat ]n
raportul misiunii sale, pe care ]l trimit m[riei-tale odat[ cu
aceast[ scrisoare.
}n ziua de 26 februarie au sosit la Naun, venind din
capitala ]mp[r[\iei chineze, de la bogdihan, marele mandarin
askaniama, ]mpreun[ cu zarguceiul (secretar) =i doi gr[m[tici
de la Departamentul soliilor. }nainte de sosirea lor, voievozii
de la Naun mi-au spus c[ ar fi cuviincios din partea mea s[
ies ]n ]nt`mpinarea unui demnitar at`t de mare, deoarece
acesta este dintre sfetnicii cei mai apropia\i ai ]mp[ratului =i
poart[ porunca m[riei-sale bogdihanul. Eu am r[spuns c[ la
toate popoarele solul este cel ]nt`mpinat, =i nu acela care
vine ]naintea lui s[-l primeasc[, bine]n\eles, doar dac[ nu este
241
chiar c`rmuitorul c[tre care este trimis. Am m`nat ]ns[ doi
feciori de boieri s[-l ]nt`mpine =i s[-l ]ntrebe de s[n[tate. Din
partea lui askaniama au venit la mine doi oameni s[ m[
]ntrebe de s[n[tate. }n aceea=i zi a sosit =i el ]n acela=i sat ]n
care poposisem =i a fost g[zduit ]ntr-o cas[ apropiat[ de a
mea. B[tr`nul voievod, cel mai de seam[ de la Naun, a venit
la mine, ]mpreun[ cu Mangutei, voievodul cel t`n[r, care
fusese mai ]nainte la Nercinsk =i acum mersese cu Ignati la
Pejin, ]napoindu-se de acolo cu mandarinul, =i mi-au spus, ca
=i cum ar fi pornit din partea lor, c[ s-ar fi cuvenit ca eu s[ vin
s[-l ]nt`mpin pe askaniama =i, dac[ nu am f[cut-o, totu=i
acum se cuvenea s[-l vizitez la locuin\a lui, spre a vorbi
despre treburile celor doi mari ]mp[ra\i; el nu se sim\ea bine
cu s[n[tatea, fug[rise un iepure pe drum, c[zuse de pe cal, se
lovise la un picior =i nu putea umbla. Eu le-am r[spuns c[
observasem cum sosise mandarinul ]ntr-un car, totu=i la ei
este obiceiul s[ fie purta\i ]n lectic[ =i ar putea veni p`n[ la
mine ]n felul acesta, deoarece nu locuie=te departe.
De aici au ]nceput multe discu\ii, mai ]nt`i din partea lor
=i, mai ales, a lui Mangutei, c[ci el fusese de dou[ ori la
Nercinsk cu astfel de treburi, =i s-au dus, =i au venit de multe
ori, =i m-au ]ntrebat dac[ nu vreau s[ m[ duc =i, v[z`nd p`n[
la urm[ c[ refuz, s-au ]napoiat la askaniama.
242
}n 27 februarie au sosit din nou aceia=i voievozi la
locuin\a mea =i un gr[m[tic de-al lor, altul dec`t fusese
]nainte, =i m-au ]ncredin\at c[ au porunc[ aspr[ de la
bogdihan s[ nu vin[ mandarinul ]n locuin\a mea, ci s[ m[
cheme pe mine la el =i s[ m[ cerceteze cu de-am[nuntul. Eu
m-am ]mpotrivit =i le-am spus c[ astfel de discu\ii ar[tau
neprietenie fa\[ de m[ria-ta; =i s-au ]ntors de mai multe ori la
mandarin, ca s[-l ]ntrebe, dar v[z`nd c[ nu se pot a=tepta la
mai mult de la mine, au venit cu alt[ propunere. Ziceau c[
mandarinul ]n\elegea c[ eu m[ feream s[ calc porunca
m[riei-tale =i c[ din aceast[ pricin[ nu m[ duc la el; din
aceea=i pricin[, ferindu-se =i el s[ nu calce poruncile
st[p`nului s[u, dac[ ar veni la mine, ]l va trimite pe ajutorul
s[u, cu care s[ r`nduiesc toate treburile. Am r[spuns c[ doar
dac[ ar veni el ]nsu=i am putea discuta despre toate, dar
ajutorului s[u nu i-a= spune nimic, pentru c[ el (askaniama)
este trimis la mine, =i nu altcineva. Vaz`nd c[ =i aceast[
propunere este respins[, voievozii s-au ]ntors la askaniama,
dar cam dup[ un ceas au venit din nou =i mi-au spus c[
mandarinul ]mi trimite un ultimatum =i, dac[ nu m[ duc la el,
va scrie bodgihanului c[ nu eram mai pu\in ]nc[p[\`nat dec`t
a fost alt[ dat[ Feodor Baikov, =i c[ din aceasta nu va ie=i
nimica bun. Ultimatumul era urm[torul: la jum[tatea distan\ei
]ntre re=edin\a lui =i a mea se g[sea o cas[ goal[. }n aceast[
243
cas[, la o anumit[ dat[, urma ca fiecare din noi s[ se duc[ de
la locuin\a lui =i s[ ne ]nt`lnim =i s[ st[m de vorb[ despre
toate treburile. Aceast[ a treia cas[ ar putea fi deci un fel de
cancelarie, =i astfel s-ar respecta cinstea aleas[ a celor doi
mari ]mp[ra\i. Opun`ndu-m[, i-am r[spuns c[ tocmai ]n cea
de a treia cas[ pe care ei doresc s[ o considere ca un fel de
cancelarie, nu m[ voi duce, chiar dac[ ar fi poruncit
]mp[ratul lor, c[ci nu se c[dea s-o fac ]nainte de a preda
bogdihanului scrisoarea m[riei-tale =i a ]mplini solia mea
dup[ datin[, a=a cum se obi=nuia la toate popoarele. +i le-am
mai spus multe, cu hot[r`re =i s-au ciorov[it cu mine (ca s[
accept) vreme ]ndelungat[, apoi au plecat.
La 28 februarie (askaniama) a trimis numai s[ se intereseze
de s[n[tatea mea =i, de aceea, am rugat =i eu pe c`\iva feciori
de boieri s[ mearg[ =i s[-l ]ntrebe de s[n[tate. Dup[ aceea,
mi-a d[ruit multe dulciuri =i legume chineze=ti, iar eu i-am
dat altele pe care nu le cuno=teau, fiindc[ nu se aflau pe la ei,
=i le-am primit cu bucurie.
La 29 februarie a venit un om =i m-a ]ntrebat dac[ am vreo
unsoare ori vreun leac pentru piciorul betegit al askaniamei,
=i eu i-am trimis felurite unsori =i un plasture, pe care le-a pus
pe picior, spre marea sa u=urare. De asemenea, i-am d[ruit
c`teva ulcioare cu probe din toate b[uturile noastre =i spirt,
iar el s-a mirat c[ nu le cuno=tea =i c[ le-am c[rat at`ta drum,
244
dintr-o \ar[ at`t de ]ndep[rtat[. }n schimb, am primit ceai,
pere =i altele.
La 1 martie au venit din nou voievozii =i slujba=ii spun`n-
du-mi c[ au g[sit o cale nou[ prin care s[ p[zim deopotriv[
cinstea celor doi ]mp[ra\i, =i anume, s[ ]mi ridic cortul unde
voi dori eu, ]ntr-un loc deschis ]n step[ sau oriunde, =i
mandarinul va veni acolo ]ndat[ ce-I voi pofti. L-am ]ntrebat
de ce nu putea veni ]n casa ]n care locuiesc, de=i este a
m[ritului lor ]mp[rat, =i putea s[ vin[ ]n cortul care este
proprietatea mea. Ei mi-au r[spuns c[ nu poate intra ]n casa
]n care locuiesc, de team[ s[ nu calce porunca marelui
bogdihan, dar ]ntr-un cort care este a=ezat pe un loc deschis,
unde nu locuia nimeni, poate veni. }n leg[tur[ cu acest lucru
s-a vorbit mult[ vreme =i m-am ]mpotrivit =i acestei propuneri.
Ei au plecat la mandarin =i ]ndat[ s-au ]ntors, pentru a-mi
spune c[ ei au f[cut numeroase ]ncerc[ri de a ne ]n\elege,
]ns[ eu m[ ]mpotrivisem. Acum s[ g[sesc eu o dezlegare =i
s[-i ]n=tiin\ez, dar eu le-am spus c[ cel mai bun lucru este s[
plec[m ]mpreun[ din sat spre ]mp[r[\ie =i, ajung`nd la primul
popas, mandarinul ar putea veni la mine ]n cort, ca s[
]ncepem discu\iile. }mi spuser[ c[ ei nu puteau porni spre
ora=ul ]mp[r[tesc ]nainte de a =ti dac[ nu am cumva din
partea m[riei-tale vreo scrisoare amenin\[toare pentru m[ria
245
sa ]mp[ratul, iar el s[-=i piard[ capul. De aceea, se codea
mereu. Astfel a mai trecut o zi.
}n ziua de 2 martie, mandarinul a trimis s[ fiu ]n=tiin\at c[
el a pus s[ se ridice ]n step[ departe un cort, c[tre care
trebuia s[ plec[m c[lare din sat, eu dintr-o parte, =i el din
cealalt[, =i c[ acolo vor fi dou[ scaune =i o mas[, la care ne
vom putea a=eza s[ vorbim despre toate. M-am ]mpotrivit din
nou, =i trimi=ii au plecat, dar s-au ]ntors ]ndat[ cu alt[
propunere: s[ pornim din satul ]n care eram, c[lare, ]n alt sat
]n care se g[seau case ]nc[p[toare, cu u=i largi, pe care s[
putem intra am`ndoi ]n acela=i timp, =i astfel, cinstea celor
doi ]mp[ra\i s[ fie ap[rat[. Dac[ nu eram de acord nici de
data aceasta, mandarinul se va muta ]ntr-un sat ]ndep[rtat, de
unde va scrie ]mp[ratului s[u despre c`te propuneri a f[cut =i
pe care eu nu le primisem, urm`nd s[ hot[rasc[ bogdihanul
ce e de f[cut. }ntre noi a mai fost ]nc[ mult[ tocmeal[ care nu
poate fi cuprins[ ]n aceast[ scrisoare, fiind prea multe de
spus.
V[z`ndu-le ]nc[p[\`narea =i trufia, =i timpul care trecea, =i
c[ oamenii lor sunt b[nuitori, c[ci nu o singur[ dat[ ne-au
]ntors vorba c[ n-am primit nici una din propunerile lor,
fiindc[ s-ar putea s[ avem din partea m[riei-tale vreo
amenin\are sau vreo scrisoare neprieteneasc[ pentru
]mp[ratul lor, dup[ ce am a=teptat p`n[ la 6 martie, m-am
246
sf[tuit cu oamenii m[riei-tale care m[ ]nso\esc =i chiar c`nd
au venit voievozii s[-mi spun[ c[ askaniama pleac[ spre alt
sat, de unde vrea s[-=i trimit[ ajutorul s[ raporteze totul
bogdihanului, le-am spus c[ eu nu am vrut s[ primesc nici
una din propunerile lor, dar c[ oamenii m[riei-tale m-au
rugat s[ primesc pentru a nu mai ]nt`rzia. Tot ce cer ]ns[ de
la mandarin este o scrisoare scris[ de m`na sa ]n limba lor
chinezeasc[, ]n care s[ s[ spun[ c[ orice sol al lor care ar
veni la m[ria-ta, va face acela=i lucru, c`nd tu vei trimite
oameni s[-l ]nt`mpine. Am cerut apoi s[ se a=eze cortul acolo
unde voi alege eu =i ]n cort s[ intru cel dint`i, apoi s[ vin[
askaniama, c`nd ]l voi pofti. Voievozii s-au dus la mandarin,
care a scris scrisoarea =i mi-a trimis-o mai ]nt`i s-o citesc,
dac[ doream, urm`nd ca s[ mi-o predea apoi el ]nsu=i la
venirea ]n cort. }n aceea=i zi am poruncit s[ se ridice cortul
nu departe de locuin\a mea =i am intrat ]mpreun[ cu slujitorii
m[riei-tale. Dup[ pu\in timp a sosit =i mandarinul, purtat pe
un scaun, a intrat ]n cort =i m-a salutat. Cea dint`i vorb[ a lui
a fost c[ auzise c[ \arul alb al ru=ilor m[ trimisese cu o solie
la ]n[l\atul bogdihan =i acesta ]i d[duse cele mai aspre
porunci ca s[ ia de la mine scrisoarea m[riei-tale, s[ o
desfac[ =i s[ citeasc[ ce scrie ]n ea, s[ cerceteze orice lucru
]ndeaproape =i apoi s[ aduc[ ]ndat[ la cuno=tin\[ m[riei-sale.
Iar dac[ nu vreau s[-i dau scrisoarea m[riei-tale =i s[-i
247
r[spund la unele ]ntreb[ri, atunci va trebui s[ se poarte cu
mine ca =i cu Feodor Baikov. +i multe a mai spus, cu mare
trufie, dar eu i-am r[spuns c[ m[ria-sa bogdihanul avea mare
putere =i deplin[, ]ns[ ]i d[duse oare =i lui o ]mputernicire
scris[ (ca s[ se poarte ]n felul acesta), c[ci ]n toate \[rile lumii
este obiceiul ca aceia ce erau trimi=i s[-i ]nt`mpine pe soli s[
aib[ =i unele scrisori adeveritoare c[ ei nu vorbesc ]n numele
lor, ci ]n numele st[p`nilor lor. Mandarinul a r[spuns c[ la ei
nu este un astfel de obicei, s[ se dea =i scrisoare, ci doar se
rostesc poruncile. A=a cum au v[zut =i slujitorii m[riei-tale, el
avea slujba la Departamentul soliilor =i acum ca =i mai ]nainte
=i, de aceea, ]l trimiseser[ s[ cerceteze ]ndeaproape totul. Eu
am ]nceput s[ le spun c[ „marele ]mp[rat \ar =i marele duce
Aleksei Mihailovici, st[p`n absolut al ]ntregii Rusii Mare,
Mic[ =i Alb[, este asem[n[tor unui soare pe lume =i
asemenea unui soare care prin natura sa este o binecuv`ntare
pentru to\i, r[sp`ndind lumin[ =i bun[tate mai ales lunii =i
stelelor =i atr[g`nd de la ele tot ce este bun, la fel =i m[ria-sa
]mp[r[teasc[ \arul revars[ asupra supu=ilor s[i toat[ dragostea
=i binecuv`ntarea, iar c[tre marii ]mp[ra\i, care sunt ]n lume
asemenea stelelor mari =i alese de pe cer, r[sp`nde=te ca o
adev[rat[ lumin[ dragoste =i prietenie =i toate g`ndurile bune,
primind la r`ndu-i, de la ei, dragoste =i prietenie. Toate
noroadele socotesc lucrul acesta mai pre\ios dec`t orice,
248
fiindc[ ce pot oamenii mai mult dec`t s[ tr[iasc[ ]n pace,
prietenie =i dragoste? +i dac[ marele ]mp[rat are leg[turi de
prietenie =i dragoste nu numai cu marii st[p`nitori din
vecin[tatea grani\elor, care sunt mul\i ]n jurul ]mp[r[\iei sale,
dar =i cu al\ii mai ]ndep[rta\i, dore=te, de asemenea, s[
tr[iasc[ ]n pace, prietenie =i dragoste =i cu marele ]mp[rat
bogdihanul, care ]i este vecin. A mai trimis o solie c[tre
]n[l\imea-sa, cu dragoste =i prietenie (]n anii care au trecut),
]ns[ bogdihanul s-a ar[tat neprietenos acelui sol, care s-a
]ntors acas[ f[r[ nici un r[spuns. De atunci m[ria-sa \arul a
]ncetat s[ mai caute prietenia ]n[l\imii-sale bogdihanului. }n
urm[ cu c`\iva ani, ]n[l\imea-sa bogdihanul te-a trimis pe
domnia-ta p`n[ aici ]n satele de pe Naun, de unde, din
porunca st[p`nului domniei-tale, ai m`nat la Naun trei
frunta=i de-ai vo=tri cu o scrisoare c[tre Danilo Ar=inski la
Nercinsk, ]n care scria c[ ]nal\imea-sa bogdihanul dore=te s[
]nceap[ leg[turi de prietenie =i dragoste cu m[ria-sa \arul, =i
oamenii au adeverit =i prin viu grai, si, de aceea, Danilo s[-i
re\in[ pe ace=ti trei oameni drept ostatici la Nercinsk =i s[
trimit[ trei din oamenii lui la ]n[l\atul bogdihan, care dorea s[
trimit[ prin ei o scrisoare m[ritului \ar. Danilo, =tiind c[
m[ritul \ar dore=te =[ tr[iasc[ ]n prietenie cu to\i ]mp[ra\ii
vecini, de=i nu primise nici o porunc[ ]mp[r[teasc[, totu=i a
trimis zece cazaci de ai s[i, ]mpreun[ =i cu oamenii vo=tri,
249
f[r[ s[ p[streze ostaticii, ]ncrez`ndu-se ]n vorbele voastre.
Sosind aici, pe Naun, domnia-ta i-ai dus ]n grab[ la bogdihan,
unde li s-a dat oarecare cinste =i c`teva daruri, fiind ]nf[ti=a\i
]nsu=i bogdihanului, care a spus c[ dore=te prietenie =i
dragoste cu marele \ar, scriind =i o scri=oare prin ei, c[tre
m[ria-sa. +i chiar domnia-ta i-ai ]nso\it ]napoi de la ora=ul
]mp[r[tesc p`n[ ]n acest sat, iar de aici i-ai trimis la Nercinsk,
]nso\i\i de voievodul Mangutei. De la Nercinsk scrisoarea a
fost adus[ marelui \ar de aceia=i cazaci, care au raportat
despre tot. Dar, de=i \arul a dorit mult s[ =tie ce era scris ]n
scrisoarea bogdihanului, totu=i necunosc`nd limba voastr[, n-
a putut afla. V[z`nd ]ns[ scrisoarea, s-a g`ndit c[ un ]mp[rat
a=a de sl[vit cum este bogdihanul nu a putut scrie nimic
]mpotriva dragostei =i prieteniei. +i pentru a-l cinsti pe marele
bogdihan, m-a trimis pe mine, supusul s[u, pentru a-i dovedi
toat[ prietenia =i dragostea =i n[d[jduind c[ voi fi primit de
]n[l\imea-sa bogdihanul cu mare cinste. Acum ]ns[ eu v[d c[
domnia-ta ]mi vorbe=ti cu du=m[nie =i cu trufie, ceea ce nu se
obi=nuie=te nic[ieri ]n lume =i vrei s[-mi iei scrisoarea
]mp[r[teasc[ la ]nt`lnirea noastr[ =i s-o deschizi, ceea ce
este, f[r[ ]ndoial[, o silnicie. Dar m[ria-sa \arul mi-a dat ca
]nso\itori at`\ia slujitori de-ai s[i pentru ca, de va ]ncerca
cineva s[ foloseasc[ for\a, noi to\i s[-i ap[r[m scrisorile
]mp[r[te=ti p`n[ la moarte. Dac[ domnia-ta dore=ti s[ iei
250
scrisoarea cu sila, av`nd rang de stat, atunci noi to\i mai bine
murim aici dec`t s[ fim os`ndi\i la moarte de m[ritul \ar,
pentru c[ nu am =tiut p[zi cinstea numelui s[u. Pe mine m-a
trimis m[ritul \ar la ]n[l\atul bogdihan, =i nu la domnia-ta,
aici, ]n satele de la Naun.“
C`nd mandarinul a v[zut cu c`t[ d`rzenie m[
]mpotrivesc, a ]nceput s[ spun[ c[ ceea ce i-am amintit de
Nercinsk =i trimiterea sa, despre scrisoarea bogdihanului, era
adev[rat. Nu putea s[ nu recunoasc[ felul ]n care au ]nceput
lucrurile, dar toate trecuser[ acum, c[ci se ]n\elesese cu
Danilo Ar=inski ca m[ria-sa \arul s[ r[spund[ bogdihanului ]n
termen de trei ani, care se ]mpliniser[ de mult, deoarece se
scurseser[ de atunci =ase ani. Totu=i, bogdihanul ]i poruncise
r[spicat s[ ]ntrebe ce r[spuns este de la m[ria-ta ]n privin\a
lui Gantimur, despre care ]ntrebase ]n scrisoarea sa, dac[ ]l
predai sau nu. Eu le-am spus c[ r[spunsul m[riei-tale la
scrisoarea lor ]nt`rziase, pentru c[ de la Nercinsk p`n[ la
Moscova este cale lung[ =i, mai ales, pentru c[ mult[ vreme
nu s-a =tiut citi scrisoarea hanului =i mult[ vreme au fost
c[uta\i oameni ]n stare s[ o t[lm[ceasc[, dar nu au fost ]n
stare. Totu=i, de=i nu o ]n\eleseser[, dup[ cele spuse de
cazaci, m[ritul \ar b[nuia c[ de la un ]mp[rat megie= cum e
hanul, ]n scrisoare nu poate fi altceva scris, dec`t prietenie =i
dragoste, a=a cum de altfel li se spusese =i aduc[torilor, prin
251
viu grai. Marele \ar nu avea obiceiul s[ trimit[ ]napoi
scrisorile ]mp[ra\ilor vecini, totu=i, dac[ acum, prin mine, a
trimis aceast[ scrisoare, =i mi-a poruncit s[ o ]nconjur cu
aceea=i cinste ca =i pe scrisoarea m[riei-sale, mi-a dat-o
pentru a o t[lm[ci ]n limba rus[ =i apoi s[ i-o aduc ]napoi,
pentru ca m[ria-sa \arul s[ afle ce este scris acolo =i ce
dore=te bogdihanul. Askaniama r[spunse c[ nimeni nu putea
crede c[ \arul nu =tie ce scrie ]n scrisoare, deoarece cazacii
din Nercinsk au fost chema\i ]n fa\a bogdihanului, =i el ]nsu=i
le spusese c[ scrisese despre Gantimur =i din porunca lui s-a
vorbit de mai multe ori despre aceast[ treab[ =i le-a amintit =i
el ]nsu=i =i le-a repetat de mai multe ori, c`nd au ajuns ]n
satele de aici, spusele bogdihanului. C`nd l-a trimis pe
voievodul Mangutei s[-i ]nso\easc[ pe cazaci p`n[ la
Nercinsk, i-a poruncit s[ t[lm[ceasc[ scrisoarea, lucru pe
care l-a f[cut de dou[ ori, t[lm[cindu-io lui Danilo Ar=inski ]n
limba rus[, ar[t`ndu-i =i prin viu grai cele scrise ]n leg[tur[ cu
Gantimur. Scrisoarea fusese scris[ ]n dou[ limbi, mongol[ =i
chinez[, pentru c[ ei =tiau c[ de la Tobolsk p`n[ ]n China
c[l[toresc =i buharani, =i calmuci, ]mpreun[ cu ru=ii, =i putea
fi posibil[ t[lm[cirea ei, deoarece scrierea mongol[ seam[n[
cu cea calmuc[, dac[ le-o da lor. Cazacii care au fost la
bogdihan erau ]n num[r de zece =i, dac[ unul dintre ei nu ar
fi raportat ceea ce i se spusese, altul ar fi f[cut-o; de aceea nu
252
poate nimeni s[ cread[ c[ marele \ar n-ar =ti ce cuprindea
scrisoarea. Mai mult, din cei zece cazaci, care fuseser[ atunci
la Pejin, cinci se aflau aici, ]mpreun[ cu Ignati, =i puteau
adeveri ce li se spusese despre Gantimur.
Din aceast[ situa\ie am ie=it r[spunz`nd c[ eu eram
]ncredin\at c[ li se poruncise cazacilor s[ raporteze despre
Gantimur, ]ns[ ei nu o f[cuser[, pentru c[, ]ndat[ ce
ajunseser[, Danilo a luat scrisoarea din m`na solilor =i a
trimis-o mai departe, iar pe soli i-a trimis ]napoi, ar[t`nd ce
solie trimisese la bogdihan =i ce scrisoare primise. „Marele \ar
a fost foarte sup[rat c[ el a trimis, f[r[ nici o porunc[“ solie
unui at`t de mare ]mp[rat =i c[ a primit o scrisoare ]n numele
lui, f[r[ a cere oameni care s[ ]n\eleag[ limba chinez[ =i s[-i
trimit[ la m[ria-sa \arul. }n scrisoare nu se =tia ce scrie =i dac[
era sau nu p[zit[ cinstea ]mp[r[teasc[. Ar=inski, v[z`nd c[
]mp[ratul este foarte sup[rat pe el, poruncise oamenilor prin
care a trimis scrisoarea s[ ]i raporteze \arului numai c[
bogdihanul dore=te prietenie, dragoste =i statornicirea
leg[turilor comerciale, m[rturisind c[ acela=i lucru scria =i ]n
scrisoare, ad[ug`nd c[ acestea fuseser[ ]nt[rite =i prin viu
grai. Dar despre Gantimur nu au spus nimic, fiindc[ =tiau c[
acesta este unul dintre supu=ii marelui \ar. Dac[ ar fi raportat
m[ritului \ar ceea ce ]l ruga bogdihanul ]n leg[tur[ cu
Gantimur, m`nia \arului ]mpotriva lui ar fi fost cu mult mai
253
mare. De aceea, nici cazacii n-au pomenit nimic despre
aceasta. Acum c`nd marele \ar a binevoit s[ m[ trimit[ cu
solie, Danilo a fost chemat la Moscova, =i din porunca \arului
l-am cercetat chiar eu ]ndeaproape, ]nainte de a pleca, despre
dorin\ele bogdihanului, despre cele ce cupridea scrisoarea =i
despre cele ce fuseser[ spuse cazacilor. El a r[spuns c[ at`t ]n
scrisoare, c`t =i prin viu grai se ar[tase c[ bogdihanul dore=te
de la m[ritul \ar prietenie, dragoste =i nego\ ]ntre cele dou[
]mp[r[\ii. +i ]n afar[ de asta, nimic nu mi-a mai spus.”
Mandarinul mi-a r[spuns z`mbind: „Pare a fi adev[rat. Totu=i
nu este de crezut, fiindc[ ceea ce n-au cutezat cazacii s[-i
spun[ ]mp[ratului, i-ar fi spus-o sfetnicii s[i.” Eu i-am spus c[
el nu m[ crede, fiindc[ are g`ndul c[ m[ria-sa \arul ar =ti, de
fapt, c[ Gantimur este supus bogdihanului =i c[ se purta
nedrept c`nd nu voia s[-i predea; =i, de aceea, sus\inea c[ nu
=tie nimic despre el. „Cu c`t va p[r[si mai cur`nd acest g`nd,
cu at`t ar fi mai bine, pentru c[ doar cei care se tem unul de
altul se ]ndeletnicesc cu minciunile =i cu ]n=el[ciunea. Marele
\ar ]ns[, ]n afar[ de Dumnezeu, nu se teme de nimeni ]n
lume, =i dac[ bogdihanul a cutezat s[ scrie \arului despre
Gantimur c[ este supusul s[u, la fel =i marele ]mp[rat ar fi
]ndr[znit s[-i r[spund[ bogdihanului despre Gantimur c[
acesta, f[r[ ]ndoial[, era supusul m[riei-sale. Eu am spus
adev[rul, iar Danilo care i-a ascuns adev[rul m[ritului \ar, va
254
fi aspru pedepsit. C`t despre Gantimur, \arul avea ]n ]mp[r[\ia
Siberiei nenum[ra\i supu=i asem[n[tori, care pl[tesc bir =i
sunt cunoscu\i de voievozii care ]i adun[ potrivit r`nduielii.
M[ritul \ar ]ns[ nu le =tie nici m[car numele.”
Askaniama r[spunse c[, de fapt, pentru a respecta
adev[rul, bogdihanul ceruse cazaci din cetatea Nercinsk nu
at`t din pricina lui Gantimur, fiindc[ nu se cade ca doi mari
c`rmuitori s[ se sf[deasc[ din pricina unor oameni de r`nd, ci
„cazacii fuseser[ chema\i mai ales pentru a se =ti ce fel de
oameni tr[iesc ]n Albazin, ]n Nercinsk =i ]n Selenginsk, ca =i
]n celelalte forturi, dac[ sunt oamenii m[ritului \ar sau nu,
deoarece noi =tiam c[ supu=i ai \arului sunt numai aceia care
veneau de la Tobolsk prin de=ert =i pe care ]i numim ru=i.
Scrisoarea a fost scris[ dup[ aceea. Noi credem c[ locuitorii
de aici, care tr[iesc ]n jurul cet[\ilor =i au tr[it =i mai ]nainte
sunt un alt popor, =i nu supu=i ai m[ritului \ar. }i numim chiar
cu alt nume: luci, care ]nseamn[ band[ de ho\i. Acum ]ns[,
dup[ sosirea domniei-tale, vedem c[ ]ntr-adev[r sunt supu=i
ai m[riei-sale \arului, =i ]n viitor ]i vom crede.” Dup[ aceea,
mandarinul mi-a cerut din nou s[ desfac scrisoarea m[riei-
tale =i s[ i-o dau, ca s[ vad[ ce cuprinde, zic`nd c[ nici
atunci c`nd voi fi ]n ora=ul ]mp[r[tesc nu o va primi ]nsu=i
bogdihanul. Scrisorile trebuiau s[ fie predate la cancelarie,
unde erau t[lm[cite, =i apoi con\inutul lor adus la cuno=tin\a
255
]mp[ratului. El avea porunca s[ afle dac[ atunci c`nd voi
ajunge la bogdihan, voi da scrisoarea la cancelarie sau m[ voi
]nc[p[\`na asemenea lui Baikov. Eu i-am r[spuns c[
scrisoarea m[ritului \ar nu numai c[ nu i-o voi da s[ o
desfac[, dar nici m[car s[ o vad[, deoarece a= fi fost pedepsit
cu moartea. „}n ceea ce-l prive=te pe Baikov, numele lui nu
poate fi pomenit aici, deoarece solia de fa\[ este cu totul
deosebit[. Atuncea totul pornise de la ]n[l\atul \ar. Acuma
venea din partea bogdihanului =i, dup[ cum marele \ar ]i
arat[ bogdihanului prietenie, dragoste =i respect ]n totul, eu
cred c[ =i bogdihanul din partea lui nu vrea s[-l m`hneasc[
cu nimic pe marele \ar, ci dimpotriv[, dore=te s[-i arate
aceea=i dragoste =i prietenie. A=a cum obi=nuiesc to\i marii
]mp[ra\i s[-i primeasc[ ei ]n=i=i pe soli, mai ales pe cei ai
]mp[ra\ilor vecini =i prieteni, eu cred c[ lucrurile se vor
petrece la fel =i acum, voi fi dus ]n fa\a m[ritului bogdihan, tot
a=a cum s-ar face =i la noi, dac[ acesta =i-ar trimite soli c[tre
m[ritul \ar.“
El mi-a spus c[ mi-a vorbit despre obiceiul lor la primirea
solilor din prietenie =i m[ ruga din nou s[-i dau voie s[ vad[
m[car cum este pecetea de pe scrisoarea m[riei-sale \arului.
M-am ]mpotrivit, spun`nd c[ nu pot face a=a ceva. El mi-a
r[spuns c[, dac[ nu-i ar[t scrisoarea m[ritului \ar, s[-i spun
cel pu\in ce scrie ]n ea, „fiindc[ dac[ ar fi vreo amenin\are
256
sau vreo vorb[ jignitoare ]n ea, am porunc[ s[ te trimit ]napoi
pe domnia-ta =i s[ nu te mai duc ]n ora=ul ]mp[r[tesc”.
I-am cerut s[ ne spun[ adev[rat: „Dumneata ai porunc[ s[
ne duci la ]mp[r[\ie =i ne vei duce, au ba?”
El a r[spuns c[ avea porunc[ s[ ne duc[ la Pejin, ]ns[
dup[ ce s-ar fi ]ncredin\at c[ ]n scrisoare nu scrie nimic
sup[r[tor =i dup[ ce ar vedea =i darurile pentru ]mp[rat.
Atunci ar fi trimis pe cineva ]nainte ca s[-l vesteasc[ pe
bogdihan, iar noi am c[l[tori dup[ aceea lini=ti\i. Eu i-am
spus c[ nici ]n scrisoare, nici ]n vorbele m[riei-tale nu se afl[
nimic altceva dec`t prietenie =i dorin\a de a statornici leg[turi
de dragoste =i bun[ ]n\elegere ]ntre vecini, din care ar fi avut
de c`stigat at`t cei doi ]mp[ra\i, c`t =i \[rile lor.
„}n ce prive=te darurile, de=i bogdihanul nu-i trimisese
nimic m[ritului \ar, totu=i m[ria-sa, pentru a-=i ar[ta marea
prietenie =i drago=te, a trimis ceea ce credea c[ va fi pe placul
bogdihanului =i ceea ce se g[sea mai bun ]n ]mp[r[\ia sa.
M[ritul \ar =tia c[ ]ntr-o ]mp[r[\ie at`t de mare ca a
bogdihanului se g[seau de toate, totu=i, ]n semn de prietenie,
era obiceiul ca domnitorii s[-=i trimit[ unul altuia daruri din
cele mai pl[cute.” Mandarinul mi-a spus c[ vorbele mele
erau foarte frumoase, ]ns[ ar vrea s[ fie la fel de adev[rate.
M[ roag[ dar ca eu s[-i dau scris ]n ruse=te tot ceea ce i-am
spus =i el va da scrisoarea mea gr[m[ticilor =i secretarului s[u
257
de la cancelarie, pentru a o t[lm[ci ]n limba lor, =i
am`ndou[, scrisoarea =i t[lm[cirea, le vor trimite
bogdihanului. Atunci se va dovedi =i buna lui credin\[, iar
solia mea va fi adev[rat[. Eu i-am spus c[ tot ceea ce i-am
comunicat prin viu grai voi repeta ]ntocmai =i la ]mp[r[\ie,
dar scrisoare nu am s[-i dau, pentru c[ printre oamenii lor
sunt =i tr[d[tori ru=i, care ar fi t[lm[cit mincinos aceast[
scrisoare, din dorin\a de a sem[na vrajb[ =i du=m[nie ]ntre
cei doi ]mp[ra\i. Tot ce i-am spus eu mandarinului poate s[
scrie ]ns[ ]n felul s[u =i s[ trimit[ bogdihanului. +i c`nd voi fi
la Pejin, dac[ voi spune altceva dec`t prietenie =i dragoste
sau de se va g[si ]n scrisoare altceva dec`t am spus prin viu
grai, atunci s[ nu mai fiu crezut cu nimic. El mi-a spus c[ m[
crede, ]ns[ va fi pedepsit de bogdihan c[ nu a luat scrisoarea,
n-a cercetat-o =i nu a v[zut darurile. I-am spus c[ ]n privin\a
darurilor nu este nici o tain[; el ]nsu=i putea vedea =oimii, iar
]n rest erau mai mult bl[nuri. Mi-a spus c[ la ei se g[sesc
pu\ini =oimi, totu=i bogdihanul are chiar acum unul alb ]n
]ntregime. Celelalte daruri nu voia s[ le vad[, ]ns[ a vorbit
despre ele pentru a-i putea scrie totul bogdihanului. Dup[
aceea, mi-a dat h`rtia scris[ chiar cu m`na sa, ]n care se
spunea c[, dac[ vor veni soli de-ai lor la m[ria-ta, s[ fie
primi\i tot a=a cum am fost =i eu la ei. Desp[r\indu-ne, am
p[r[sit cortul, el plec`nd la locuin\a lui, eu — la a mea.
258
}ndat[ dup[ aceea, i-a trimis la mine pe secretar =i pe
gr[m[tic, care au scris ]n limba lor cele spuse de mine, c[ ]n
scrisoarea m[riei-tale nu este nimic altceva dec`t prietenie =i
dragoste. M-au rugat iar[=i s[ scriu eu aceasta ]n ruse=te, dar
m-am ]mpotrivit ]nc[ o dat[ cu hot[r`re. A doua zi au sosit la
locuin\a mea askaniama, ]nso\it de secretar =i de gr[m[tici, =i
au ]nceput s[-mi spun[ c[ nu numai c[ nu le d[deam
scrisoarea, dar nici m[car nu-i l[sam s[ se uite la ea; „nici nu
vrei s[ scrii ]n ruse=te ceea ce ai spus prin viu grai, de aceea,
nu putem crede cele auzite, voi fiind nestatornici, a=a cum au
fost =i Baikov =i al\i negustori de-ai vo=tri, care au venit pe la
noi, =i chiar ]n anul trecut una au vorbit, =i alta au f[cut, mai
ales ]n luna martie: c`nd dumneata porneai spre noi de la
m[ria-sa \arul cu solia, cazacii din Albazin au n[v[lit cu trei
sute de r[zboinici ]n a=ez[rile noastre de la grani\[, vr`nd s[
ia prizonieri =i s[ jefuiasc[. Pentru a spune adev[rul, oamenii
no=tri b[=tina=i s-au ]nsp[im`ntat foarte tare, fiindc[ erau
pu\ini la num[r. Sotnicul nostru ]ns[ i-a p[c[lit, spun`ndu-le
c[ se duce s[-=i aduc[ so\ia =i copiii =i pe ceilal\i supu=i, apoi
vor merge singuri cu cazacii, dar a dat fuga =i i-a ]n=tiin\at pe
voievozi. C`nd au v[zut cazacii c[ sotnicul ]i p[c[lise =i c[ se
adun[ oamenii din \inut, s-au ]ntors ]ndat[ f[r[ s[ mai fac[
nimic. }n afar[ de asta, dup[ ce a\i p[r[sit Nercinskul,
]ndrept`ndu-v[ ]ncoace, aceia=i cazaci din Albazin au pornit
259
spre Amur =i spre r`ul Zeia, ]nsp[im`nt`ndu-i pe to\i birnicii
no=tri =i pe oamenii ]n stare de munc[, v`n[tori, pescari,
agricultori, meseria=i, spun`ndu-le: „Avem porunc[ de la
marele \ar s[ construirn cet[\i pe Amur =i peste tot pe alte
r`uri, de aceea birul s[ ni-l pl[ti\i nou[, c[ de nu, v[ nimicim
cu totul.“ +i ei s-au speriat =i le-au dat birul. }n afar[ de asta,
cazacii le fac ]n fiecare zi multe necazuri supu=ilor no=tri, dar,
din partea acestora, ei nu sunt vinova\i cu nici o fapt[ rea.
Dup[ ce a plecat Ignati, voievozii locului au trimis la
bogdihan s[-l ]n=tiin\eze c[ ]n timp ce Ignati spunea c[ solia a
venit cu prietenie, cazacii continuau s[ se h[r\uiasc[, =i
atunci solia nu aduce veste de r[zboi, nu cere bir
bogdihanului =i nu roste=te amenin\[ri? De aceea, bogdihanul
m-a trimis pe mine ]n grab[ =i mi-a poruncit s[ cercetez
]ndeaproape cu ce scop merge\i Ia el, fiindc[ nu mai avem
]ncredere ]n voi. +i ce fel de prietenie poate fi c`nd, pe de o
parte, conduci o solie, iar pe de alta, te r[zboie=ti; ce fel de
comer\ se poate face c`nd este r[zboi? F[r[ ]ndoial[, ori
cazacii de pe aici sunt t`lhari =i nu sunt supu=ii m[ritului \ar,
ori domnia-ta te por\i fa\[ de noi cu viclenie =i ]n=el[ciune. +i
c`t[ vreme nu va fi lini=te la hotare, nici nu poate fi vorba de
prietenie =i de dragoste ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i. Din
respect pentru m[ria-sa \arul, noi ]i r[bd[m, dar u=or am
putea s[-i nimicim. Noi =tim c`\i oameni ave\i ]n cet[\ile
260
voastre de aici =i c`nd ne-am r[zboit pe Amur ]n urm[ cu
c`\iva ani, ei ne-au cunoscut =i v[zut =i tunurile, =i cor[biile =i
i-am nimicit.”
+i mi-a spus multe vorbe m`nioase. Eu am ar[tat c[ ]n ce-l
prive=te pe Baikov, dac[ a fost nestatornic sau nu, asta s-a
]nt`mplat de mult =i nu este potrivit acum s[ ne-o amintim =i
s[ ne sf[dim din pricina lui. }n ceea ce-i prive=te pe
negu\[tori, ei ]=i v[d de negustoria lor =i nu ]ndr[znesc s[ se
amestece ]n treburile ]mp[r[\iei. „}n privin\a cazacilor din
AIbazin ]ns[, cele ce poveste=ti nu sunt chiar a=a de
adev[rate. C`nd am ajuns la Nercinsk, ei au venit la mine =i
mi-au spus totul: locuitorii a=eza\i ]ntre Nercinsk =i Albazin,
care pl[teau bir \arului, au fugit anul trecut, =i cazacii i-au
urm[rit ]ndeaproape, fiindc[ de aceea sunt aici, s[-i
p[zeasc[. Urmele fugarilor i-au dus ]ns[ ]n apropierea satelor
voastre, apoi se ]ntorceau pe Amur, =i cazacii, urm[rindu-i, i-
au descoperit =i i-au adus ]napoi. Pe oamenii vo=tri ]ns[ nu i-
au p[gubit cu nimic. Nici ceea ce spui ]n leg[tur[ cu birul, c[
oamenii no=tri l-ar fi luat de la ei =i i-ar fi ]nsp[im`ntat, nu
este adev[rat. De fapt, tungu=ii de pe Lena au ucis =i au jefuit
mul\i cazaci pe acolo =i apoi au fugit ]ncoace pe malul r`ului
Zeia, iar acuma cazacii din Albazin i-au ajuns =i, ]n loc s[-i
nimiceasc[ pentru t`lh[rii, le-au luat numai birul ]n valoare
de =aizeci de bl[nuri de samur, stabilind, potrivit obiceiului,
261
acolo o tab[r[ de iarn[. De la birnicii vo=tri ]ns[, cazacii nu
au luat nimic.”
El a r[spuns c[ ]n\elege c[ nici m[ria-ta, nici eu nu cu-
noa=tem adev[rul asupra celor ce s-au ]nt`mplat, dar dac[ nu
]l credeam, aici erau =i cazacii din Albazin, care fuseser[ cu
Ignati, =i a= fi putut s[-i ]ntreb ]n tain[ =i s[ m[ conving c[
totul se petrecuse ]ntocmai cum ]mi spusese el =i c[ nu m-a
min\it cu nimic. „Cazacii nu au jefuit pe nimeni, pentru c[ n-
au avut timp; ai no=tri se adunaser[ aproape o mie de
oameni.”
I-am r[spuns: „Dumnezeu =tie c[ m[ria-sa \arul nu are nici
un g`nd de vr[jm[=ie ori de r[zboi, ci numai de prietenie =i
de dragoste. Doar bandi\ii ]ncep r[zboiul prin surprindere,
f[r[ veste. Obiceiul marelui \ar este c[, dac[ vreunul din
domnii megie=i se poart[ cu str`mb[tate =i d[ pricin[ de
sup[rare, mai ]nt`i, trimite o solie ]n care ]i arat[ nedreptatea
s[v`r=it[, =i numai dac[ nu ]n\elege, porne=te r[zboi”. +i drept
pild[ i-am povestit cum i-ai declarat r[zboi ]n anii trecu\i
sultanului turcesc, vestindu-l prin Vasili Daudov. +i multe
discu\ii am purtat. El a r`s din nou =i mi-a spus c[, atunci
c`nd cazacii fac nego\ cu supu=ii lor, ]i poftesc ]n ospe\ie, ]i
cinstesc cum se cuvine, apoi ]i leag[ zdrav[n =i le iau to\i
samurii pe care ]i au. Mai mult, ]ncep s[-i bat[ =i s[ le cear[:
262
da\i-ni-i =i pe ceilal\i pe care i-a\i ascuns. „A=a sunt bunii
vo=tri cazaci... ca ei al\ii nu se afl[ pe lume.”
Eu am r[spuns c[ pentru a se l[muri astfel de treburi, dac[
Dumnezeu va da ca solia s[ se sf`r=easc[ cu rezultate bune,
m[ria-ta vei trimite peste cazaci o c[petenie care s[-i
pedepseasc[ aspru f[r[ a mai a=tepta poruncile m[riei-tale.
„+i de atunci ]nainte oamenii vo=tri nu vor mai avea nici un
fel de sup[rare. La fel =i din partea bogdihanului s[ fie trimis[
o c[petenie la grani\[, care s[-i ]mpiedice pe oamenii vo=tri
s[ se sf[deasc[. +i din partea celor doi ]mp[ra\i c[peteniile s[
aib[ depline puteri =i f[r[ s[ a=tepte poruncile celor doi
]mp[ra\i s[-i pedepseasc[ pe f[c[torii de rele. Astfel hotarul
va fi lini=tit =i ]n viitor nu se vor mai isca ne]n\elegeri.”
Ascaniama r[spunse c[ nimic nu ar fi mai de pre\ dec`t
asta, dar deocamdat[ nu este o astfel de situa\ie. „+i nici pace
nu va fi, mai ales din pricina voas tr[, pentru c[ Moscova e
departe, iar bogdihanul se afl[ ]n apropiere.”
Am spus c[ nu este nici o greutate =i c[ situa\ia se poate
l[muri, numai s[ dea Dumnezeu ca la temelia discu\iilor s[
fie prietenie =i dragoste ]ntre am`ndoi ]mp[ra\ii; restul va veni
de la sine.
El r[spunse: „Suntem bucuro=i s[ auzim c[ va fi prietenie,
numai dac[ nu s-ar g[si pricin[ de g`lceav[ din partea
voastr[. C`t despre noi, cum nici ]nainte nu a fost pricin[ de
263
ne]n\elegere, nici acum nu va fi.” Dup[ ce l-am ]mbiat cu o
vodc[ =i cu cu altele, el a plecat spre locuin\a lui.
}n ziua de 5 martie a venit iar[=i la mine =i m-a rugat din
nou s[-i ar[t scrisoarea m[riei-tale ori s[-i dau eu o copie ]n
ruse=te. }n ceea ce ]i privea pe Gantimur =i pe cazaci, spunea
acelea=i lucruri, iar eu i-am dat acelea=i r[spunsuri. +i nu
numai el venea la mine, ci pe de alt[ parte, ]i trimitea =i pe
secretarul s[u, pe voievozi, pe gr[m[tici, care veneau mereu
=i repetau acelea=i lucruri. +i f[ceau toate astea ca s[ m[
]ncerce =i s[ se conving[ dac[ spusele mele sunt acelea=i ori
se deosebesc, pentru a m[ prinde ]n vorb[ cu vreo f[\[rnicie.
Dar eu aveam mare grij[, fiindc[ ]i =tiam foarte b[nuitori. Eu,
de=i am trimis pe r`nd =i curteni din Moscova, =i feciori de
boieri la mandarin, ca s[ discute acelea=i lucruri, eu ]nsumi
nu am intrat niciodat[ ]n casa lui, cu toate c[ de mai multe
ori a ]ncercat prin voievozi s[ m[ atrag[ la el. }n ziua de 7
martie a venit iar[=i la mine ]mpreun[ cu zarguceiul =i cu
gr[m[ticii s[i =i au ]nceput din nou s[ vorbeasc[ =i s[
vorbeasc[ despre acelea=i lucruri. I-am spus c[ nu voi mai
discuta despre acestea =i nu-i voi mai r[spunde „c[ci m-a
]ntrebat de o mie de ori =i le-am r[spuns mereu, ceea ce nu
voi mai face, pentru c[ m[ dor =i inima =i capul, v[z`nd c[ ei
m[ b[nuiesc de ]n=el[torie =i c[ vreau s[-i viclenesc. Eu, nu
numai lui, ci peste tot pe drum, la Selenginsk, mongolilor, am
264
spus c[ mergem cu o solie la bogdihan =i c[ ducem prietenie
=i dragoste =i nimic altceva n-am spus =i nu voi spune.”
El spuse c[ mongolii =i cazacii din Selenginsk tr[iau ]n
pace, dar c[ cei de aici (cazacii) sunt foarte b[t[io=i =i nu sunt
deloc pa=nici. De asemenea, mai spuse c[ nu are rost s[ m[
sup[r c[ m[ ]ntreab[ mereu despre acelea=i lucruri, pentru c[
treburile ]mp[r[\iei cereau ca ele s[ fie cercetate ]ndeaproape
=i f[r[ grab[, iar lui bogdihanul i-a poruncit s[ c`nt[reasc[
toate vorbele mele cu grij[. Dup[ cum eu p[zesc porunca
m[riei-tale cu str[=nicie, tot a=a =i el ]ndepline=te poruncile
]mp[ratului s[u =i dore=te s[ trimit[ c`t mai cur`nd pe
zarguceiul s[u =i pe gr[m[tici ]n ora=ul ]mp[r[tesc, dar nu =tie
ce s[-i scrie bogdihanului, deoarece nu numai c[ nu citise
scrisoarea m[riei-tale, dar nici m[car nu o v[zuse, despre
Gantimur nu avea nici un r[spuns, iar darurile nu le v[zuse.
Eu i-am spus c[ scrisoarea nu i-o pot da, ]ns[ prin viu grai i-
am vorbit despre toate. M[rturie scris[ ]ns[ nu i-am dat =i, cu
toate c[ el m[ crede aici ]n tot ceea ce spun, se temea c[ nu
voi fi crezut la ]mp[r[\ie =i el va fi oropsit de st[p`nul s[u. Ce
doresc eu, s[ predau scrisoarea ]nsu=i bogdihanului, ori s-o
dau la cancelarie? Ori, a=a cum a f[cut =i Baikov, nu vreau s[
le spun nimica mai ]nainte? Dar la ei este obiceiul ca
scrisorile s[ fie trimise la cancelarie, citite =i, dup[ aceea, s[
fie ]nf[\i=ate bogdihanului cu mult[ smerenie.
265
Am ]ntrebat: „Ce este mai de cinste, scrisoarea ori solul?”
El mi-a r[spuns c[ scrisoarea ]mp[ra\ilor era mai de pre\ dec`t
solii, de aceea, f[r[ documente nici ceea ce spune solul nu
este crezut. Eu i-am spus: „De ce atunci ]n fa\a ]mp[ratului ]l
duce\i pe sol pentru a se ]nchina, iar scrisoarea ]naltului \ar,
care d[ rang soliei, nu o duce\i ]n fa\a bogdihanului?” El n-a
mai putut r[spunde altceva dec`t c[ la ei aceasta era o
tradi\ie veche, iar Baikov, la fel, nu numai c[ nu a dat
scrisoarea, dar nici nu voise s[ se ploconeasc[ ]n fa\a
bogdihanului, =i ei au scris o carte despre purtarea lui. I-am
spus c[ obiceiul ca solii s[ se ]nchine la un ]mp[rat drept
salut de la alt ]mp[rat se g[se=te la toate popoarele, dar a
folosi for\a =i a-i necinsti pe soli nu se cuvine nici c`nd vin cu
prietenie =i cu treburi pl[cute, nici c`nd vestesc pricini de
du=m[nie. Cinstea solului trebuie s[ fie respectat[, c[ci el nu
spune de la el ce spune, ci de la st[p`nul s[u. Askaniama a
spus c[ totul este adev[rat =i c[ cinstea solilor ei o respect[ cu
stricte\e, ]ns[ fiecare \ar[ are obiceiurile ei =i nici un ]mp[rat
nu putea porunci altuia. L-am ]ntrebat dac[ acum ]=i va mai
trimite ]nainte tovar[=ii, iar noi s[ venim pe ]ndelete ]n urma
lor, sau vom porni cu to\ii laotalt[. El mi-a r[spuns c[ ]n
dou[zeci de zile se va ]ntoarce porunca ]mp[ratului cu
tovar[=ul s[u =i, c`nd acesta va veni, peste tot se vor r`ndui
locurile de popas, dar p`n[ acum nu se f[cuse nimic. Ei au
266
trimis numai s[ ]ntrebe. Am st[ruit s[ ar[t c[ ]n vorbele mele
nu poate g[si nici un =iretlic sau neadev[r, dar el este foarte
nestatornic =i zice c[ nu putea s[ fac[ ceea ce f[g[duise de
mai multe ori =i anume c[ ]l va trimite pe secretarul s[u
]nainte, iar noi vom porni ]n urma sa. A=a c[ nici eu nu-l mai
cred. R[spunse c[ ]ntr-adev[r era vinovat fa\[ de mine =i,
dac[ doresc, pot s[ apuc un ciomag =i s[-i dau ]n cap, zic`nd
]nc[: „Batjocore=te-m[ cum dore=ti”. I-am spus c[ nici nu m[
pot g`ndi la a=a ceva, dar ori s[ ne duc[ ]n ora=ul ]mp[r[tesc,
ori s[ ne dea ]napoi c[milele =i caii, s[ ne ]ntoarcem ]n \ara
noastr[, unde vom a=tepta ]ng[duin\a, pentru c[ marele \ar
ne-a poruncit s[ c[l[torim cu cea mai mare grab[. Askaniama
a r[spuns: „+tiu c[ m[ritul \ar a poruncit s[ c[l[tore=ti cu cea
mai mare iu\eal[, fiindc[ am t[lm[cirea ukazurilor primite de
Ignati =i, citindu-le, am v[zut ]nsemnat acolo c[ solul trebuie
s[ mearg[ repede, ]ns[ eu nu cutez s[ te las nici s[ pleci
]napoi, nici ]nainte, f[r[ porunc[. Iar dac[ vrei s[ te ]napoiezi,
m[ voi ag[\a de picioarele domniei-tale =i voi merge cu
domnia-ta =i nu te voi p[r[si nici o clip[.” +i a spus multe,
fiind foarte ru=inat c[ l-am prins cu f[\[rnicia =i ]n alte locuri,
c`nd, ]nainte de asta, f[g[duise s[-mi predea pe iaku\ii birnici
ai m[riei-tale care fuseser[ prin=i de oamenii s[i ]n timp ce
erau la v`n[toare. Doi dintre ei fuseser[ du=i ]n ora=ul
]mp[r[tesc =i trimi=i ]napoi, dar al\i dou[zeci de oameni,
267
]mpreun[ cu so\iile lor, erau \inu\i ]n satele de aici. Ast[zi s-a
]mpotrivit din nou s[ mi-i dea, spun`nd c[ nu poate s-o fac[
f[r[ porunc[, dar dup[ ce voi fi primit de bogdihan,
bine]n\eles c[ se va da porunc[ ]mp[r[teasc[ =i-mi vor fi
preda\i.
V[z`nd c[ nu-mi este cu putin\[ s[-l hot[r[sc s[ plec[m
spre ora=ul ]mp[r[tesc, i-am spus s[-l trimit[ f[r[ ]nt`rziere
]nainte pe secretarul s[u =i s[-i porunceasc[ s[ c[l[toreasc[
cu mare grab[ at`t la ducere, c`t =i la ]ntoarcere. El ]mi spuse
c[ ]n a dou[zecea zi va fi ]napoi cu siguran\[ =i, bine]n\eles,
va purta porunca s[ pornim ]ndat[ spre ]mp[r[\ie, unde erau
primi\i tot felul de oameni =i negu\[tori; dar noi, care venim
de la un a=a de mare ]mp[rat =i cu misiune de prietenie, cum
s[ nu fim du=i? +i se ]ntoarse la cortul s[u.
Ei =i-au petrecut zilele acestea scriind ziua =i noaptea toate
cele ce-am vorbit. }n ziua de 9 martie, la miezul nop\ii,
tovar[=ul s[u diacul =i mai marele peste gr[m[tici, ]mpreun[
cu c`\iva oameni, au pornit spre bogdihan. }nainte de a pleca,
diacul =i mai marele gr[m[ticilor m-au ]ntrebat c`\i oameni
am cu mine, de c`nd am plecat de la m[ria-ta =i c`t am f[cut
de la Nercinsk, precum =i alte multe ]n leg[tur[ cu fiecare
lucru, pentru a le spune bogdihanului. Eu le-am r[spuns
deschis la toate ]ntreb[rile =i, dup[ ce le-am dat ni=te daruri,
au plecat.
268
Askaniama =i cu mine ne ]n\elegem prietene=te, =i el ]mi
trimite ]n dar pe=te bieluga (morun) =i alte soiuri ce se g[sesc
pe acolo. Adesea ]l trimite pe voievod, pentru a ]ntreba de
s[n[tatea mea, iar eu, de asemenea, m[ interesez de el, =i
tr[im ]n bun[ tov[r[=ie. Slujitorii m[riei-tale au hran[
]ndestul[toare ]n fiecare zi, iar \[ranilor localnici nu le fac
nici un fel de sup[rare. To\i suntem mul\umi\i c[ ]ntre cei doi
]mp[ra\i domnesc pacea =i prietenia. }n ce prive=te t[lmacii =i
t[lm[cirea scrisorii =i mesajului m[riei-tale, mandarinul mi-a
spus c[ la ei se afl[ mul\i nem\i (str[ini) care cunosc =i limba
chinez[, =i cea rus[, c[ sunt foarte ]nv[\a\i =tiind =i alte limbi.
Unul din ei =ade tot timpul ]n preajma bogdihanului, care \ine
foarte mult la el, fiindc[ cerceteaz[ stelele. Ei sunt de religie
cre=tin[ =i, dup[ c`t am priceput, din cele ce spunea, ar fi
iezui\i, printre care nem\i catolici.
+i dac[ acolo s-ar afla iezui\i =i al\i str[ini care s[
cunoasc[ limba chinez[, atunci ]mi va fi lesne s[ vorbesc cu
ei despre treburile m[riei-tale, pentru c[, de=i de la Tobolsk,
de la Nercinsk =i de la Selenginsk am luat cei mai buni
t[lmaci, totu=i cu greu m[ pot ]n\elege cu mandarinul ]n
discu\iile dintre noi. T[lmacii ace=tia sunt =i incul\i, =i
nepricepu\i, a=a c[ nu-i pot folosi pentru treburile m[riei-tale.
Askaniama este ]ns[ un om ]n\elept =i ]nv[\at, =tiind multe
limbi orientale, a=a c[ ne ]n\elegem bine, dar mai mult din
269
ghicite dec`t cu ajutorul t[lmacilor. El mi-a spus c[ ]n ora=ul
]mp[r[tesc se g[se=te un t[lmaci ]nv[\at =i ]n\elept, care va
putea sa t[lm[ceasc[ documentele =i scrisorile ambilor
]mp[ra\i, pe c`nd aici, cu toate c[ nu s-a vorbit ]ntre noi
despre treburi ]nsemnate, totu=i a trebuit s[ le spunem de c`te
trei ori, pentru c[ nu ne ]n\elegem din cauza nepriceperii
t[lmaciului. Vorbele lui erau ori neclare ori mai multe dec`t
trebuiau.
+i fiind, m[rite ]mp[rat, ]n ziua de 15 martie ]n satele de
pe malul Naunului, a venit la mine un supus de al t[u din
Selenginsk, cunoscut ca t[lmaci pentru limbile bogdoi\ilor
(mongoli) =i nican\ilor (chinezi) =i care a fost acum c`\iva ani
]n China ca t[lmaci cu Gavril Romanov. Fiind nicant de
neamul lui, cu treizeci de ani ]n urm[, c`nd a fost r[zboiul de
pe Amur cu chinezii, a devenit supusul m[riei-tale, s-a
botezat =i te-a slujit pe m[ria-ta cu credin\[ la Moscova, la
Tobolsk =i ]n alte ora=e din Siberia, =i nic[ieri nu s-a f[cut
vinovat de tr[dare. De aceea, =i pentru c[ aveam lips[ de
t[lmaci, l-am luat cu mine din Selenginsk, cu toate c[ pentru
treburile oficiale aveam ]n slujb[ un altul, care ]ns[ ]n\elegea
foarte pu\in limba rus[. T[lmaciul din Selenginsk mi-a spus,
plin de team[, c[ auzise chiar el de la gr[m[ticul chinez =i de
la slujitorii mandarinului c[ au trimis la tai=ii mongoli
porunc[ s[ ]=i adune o=tenii =i s[ porneasc[ pe nea=teptate
270
asupra noastr[, s[ ne omoare pe to\i =i s[ ne jefuiasc[, pentru
c[ noi veneam la ei cu g`nd de ]n=el[torie =i ca iscoade ]n
]mp[r[\ia lor, iar ]n urma noastr[ se apropie o armat[ cu care
vrem s[ le cucerim \ara. Eu nu am dat crezare celor auzite =i
l-am ]ntrebat cu asprime de mai multe ori, dar el mi-a r[spuns
mereu acela=i lucru. Totu=i, mandarinului nu i-am dest[inuit
nimic =i nici slujitorilor m[riei-tale, iar t[lmaciului i-am
poruncit cu str[=nicie s[ nu spun[ nimic nim[nui, pentru a nu
provoca vreo ne]n\elegere ]ntre oamenii no=tri =i ai lor. Am
]nceput ]ns[ s[-l ]mbii pe mandarin mai mult ca ]nainte cu
prietenie =i cu daruri, pref[c`ndu-m[ c[ nu =tiam =i nu
auzisem nimic, fiindc[ mi-era team[ s[ nu cad ]n vreo curs[,
=i mandarinul s[-l fi pus anume pe t[lmaci s[-mi spun[ cele
ar[tate, ca s[ vad[ ce voi face, =tiind c[ din astfel de vorbe,
oric`t de mincinoase ar fi, s-au iscat adeseori r[zboaie mari.
Dup[ c`teva zile, pe c`nd pr[znuiam marea s[rb[toare a
}nvierii, pe care s[ dea Domnul ca m[ria-ta =i ]ntregul palat =i
oaste s[ o pr[znuiasc[ vreme ]ndelungat[ cu fericire, potrivit
obiceiului cre=tinesc, i-am trimis mandarinului ni=te ou[
]ncondeiate =i multe alte lucruri, c[ci ]=i trimisese oamenii s[
priveasc[ de departe la toate datinile noastre cre=tine=ti. +i din
toat[ r`nduiala =i dup[ purtarea noastr[ a ]n\eles c[ suntem o
solie, =i nu o armat[, =i c[ pr[znuim s[rb[toarea a=a cum se
cuvine, f[r[ nici o primejdie pentru ei, a=a cum o facem =i ]n
271
]mp[r[\ia m[riei-tale. Eu poruncisem astfel anume pentru a
]ndep[rta din inima lor orice b[nuial[ asupra noastr[. +i
oamenii mei s-au dus ]n aceast[ sf`nt[ zi cu daruri la el, unde
au fost primi\i cu mult[ curtenie. +i mandarinul i-a spus unui
t[lmaci, care era atunci de serviciu, c[ =tie o tain[ pe care
vrea s[ mi-o ]mp[rt[=easc[ el ]nsu=i, deoarece nu este cu
putin\[ s[ mi-o fac[ cunoscut[ prin altcineva, c[ dup[ ce a
a=teptat trei zile din respect pentru marea noastr[ s[rb[toare,
acum dorea s[ vin[ la mine =i s[-mi spun[ totul.
}n ziua de 28 martie a venit el ]nsu=i la mine, ]nso\it de un
gr[m[tic din aceia care-l ]nso\iser[ din China. Dup[ ce i-a
trimis afar[ din camer[ =i a r[mas numai cu mine, cu
gr[m[ticul, cu t[lmaciul =i cu unul din secretarii mei, a
]nceput s[-mi spun[ c[ el nu s-a ]ndoit niciodat[ de cele ce i-
am spus eu =i m-a crezut ]n totul, c[ la fel scrisese =i
bogdihanului prin zarguceiul lui, g`ndindu-se c[ ar fi mai
bine =i mai drept ca ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i s[ se
statorniceasc[ leg[turi de prietenie =i dragoste ve=nic[ =i, de
aceea, s[ se trimit[ porunc[ de la ]mp[r[\ie ca s[ fim adu=i
acolo cu mare grab[ =i cu cinste, ceea ce n[d[jduia c[ se va
]nt`mpla ]n scurt[ vreme. El era cel care ]ncepuse aceast[
treab[, trimi\`nd m[riei-tale scrisoarea ]mp[ratului s[u, =i
acum se straduia s[ duc[ totul la o fericit[ ]ncheiere. Dar iat[
c[ se g[seau anumi\i oameni r[uvoitori, care doreau s[
272
tulbure lucrurile cu zvonuri mincinoase, =i prin vicleniile lor
urm[reau s[-i ]nvr[jbeasc[. El nu crede nimic din \oate astea,
dar se temea ca asemenea vorbe s[ nu ajung[ la urechile
oamenilor de r`nd din aceste locuri, care nu =tiau s[ fac[
deosebire ]ntre adev[r =i minciun[, ]ntre bine =i r[u. Acum
c`t[va vreme a auzit ni=te vorbe =i dorise s[ mi le spun[, dar
s-a re\inut, ca s[ nu ne strice praznicul =i sper`nd c[ omul
acela nu va cuteza sa r[sp`ndeasc[ spusele lui mincinoase.
Cum v[zuse ]ns[ c[ vorbele se ]nmul\esc =i c[ omul nu
]nceteaz[, a venit ]ndat[ s[-mi ]mp[rt[=easc[ totul cu
prietenie.
Eu i-am spus c[ ]n[l\imea-sa bogdihanul l-a ales =i l-a
a=ezat ]n Cancelaria solilor =i c[ ]l trimite ]n ]nt`mpinarea
tuturor solilor care vin la el tocmai fiindc[ este un om
priceput ]n astfel de treburi =i cu judecat[ luminat[, apoi l-am
rugat s[-mi spun[ cine este omul acela =i ce vorbise.
Mandarinul mi-a spus c[ printre oamenii mei am un
t[lmaci de neam nicant care a fost =i anul trecut ]n China cu
Gavril Romanov. Deoarece ]l cuno=tea, l-a rugat ]n mai multe
r`nduri s[-l primeasc[ ]n slujb[ ca t[lmaci, dar el nu voise,
fiindc[ a=a cum v[zuse anul trecut, t[lmaciul era un om
tr`ndav =i dedat la rele. C`nd a ]n\eles acest lucru, t[lmaciul
din Selenginsk a renun\at s[-l mai roage, dar s-a ]mprietenit
cu slujitorii s[i =i cu gr[m[ticii, spun`nd ]ns[ numai unuia c[
273
„cei care au venit la voi cu solia =i poart[ c[ciuli ro=ii, nu
caut[ prietenie =i dragoste, ci \inte=c ]mp[r[\ia =i capetele
voastre. Ei vin la voi ca =i c`nd ar avea o solie, ca s[ v[
am[geasc[, dar ]n urma lor a=teapt[ o sut[ de mii de osta=i
]ntr-un loc hot[r`t =i c`nd se va da semnalul de cel de aicea,
]ndat[ vor sosi =i v[ vor m[cel[ri =i v[ vor jefui. +i flintele
celor care au venit aici sunt toate ]mp[r\ite pe la oameni =i
gata s[ v[ omoare”. +i multe asemenea vorbe nesocotite =i
neadev[rate le-a spus slujba=ilor s[i =i gr[m[ticilor, ]ns[ el,
mandarinul, le-a poruncit acestora s[ nu mai vorbeasc[ cu
omul din Selenginsk de aici ]nainte, =i nimeni s[ nu rosteasc[
cele auzite, deoarece erau minciuni =i lucruri neadev[rate. El
nu voise s[-mi spun[ nici mie nimic despre asta, ]ns[ c`nd a
v[zut c[ zvonurile se r[sp`ndesc, a venit el ]nsu=i s[ m[
]ncuno=tiin\eze =i s[ m[ sf[tuiasc[ s[-l pedepsesc pe t[lmaci,
pentru a-l ]mpiedica ]n viitor s[ ]mpr[=tie asemenea
scornituri.
Eu am trimis ]ndat[ s[ fie adus t[lmaciul ]naintea noastr[
=i, fiind mandarinul de fa\[, s[ dovedesc drept mincinoase
spusele sale ]n privin\a o=tilor, precum =i ce mi-a spus mie
despre mongoli. }n fa\a mandarinului l-am ]ntrebat dac[ sunt
adev[rate cele spuse de el =i mi-a r[spuns c[ vorbise astfel
pentru a vedea ce voi r[spunde la asta. L-am ]ntrebat dac[
totul pornise de la el sau fusese ]ndemnat de altcineva, =i el
274
mi-a r[spuns c[ a vorbit de la sine =i c[ dorise s[-\i fac[
m[riei-tale un serviciu. L-am ]ntrebat pe askaniama c`nd a
vorbit t[lmaciul cu gr[m[ticii =i cu ceilal\i oameni ai s[i.
Acesta mi-a r[spuns c[ a doua zi dup[ plecarea trimi=ilor s[i
c[tre ora=ul ]mp[r[tesc. Atunci i-am spus =i eu c[ ]n aceea=i
zi venise la mine t[lmaciul =i mi-a m[rturisit c[ auzise de la
gr[m[tici =i de la oamenii mandarinului c[ fusese trimis un
om la tai=a mongolilor s[-l cheme s[ vin[ cu oameni asupra
noastr[, s[ ne omoare =i s[ ne prade. Eu ]ns[ nu l-am luat ]n
seam[ =i nu am pus nici un pre\ pe vorbele lui, fiindc[ nu s-a
mai pomenit nic[ieri ]n lume s[ se omoare un sol f[r[ nici o
pricin[.
C`nd a auzit, mandarinul a r`s mult =i mi-a spus c[ n-a
mai pomenit asemenea =iretenie, ca ]n acela=i timp s[ ne
sperie =i s[ ne ]n=ele =i pe noi, =i pe ei. Apoi l-a ]ntrebat pe
t[lmaci de unde a auzit despre mongoli, =i acesta i-a r[spuns
c[ i-au spus-o gr[m[ticii =i oamenii lui. Askaniama a spus
atunci c[, dac[ nu a= fi fost ]n\elept =i l-a= fi crezut =i a= fi
preg[tit o ap[rare ]mpotriva mongolilor, iar ei ar fi v[zut
preg[tirile, ar fi crezut pe bun[ dreptate c[ o=tile noastre ne
urmau a=a cum li s-a spus =i am fi dat astfel de necaz,
]ncep`nd o g`lceav[ f[r[ rost. Mai zise c[ asemenea lucru nu
s-ar fi putut ]nt`mpla nici ]n g`nd m[car, deoarece atunci
c`nd Feodor Baikov a fost ]n solie la ei, pe Amur era r[zboi
275
]ntre ei =i ru=i, dar lui Baikov nu i-au f[cut nimic; =i dac[ nu
ar fi fost ]nc[p[\`nat, ar fi primit toat[ cinstea =i mul\umirea.
La a=a ceva nu se putea g`ndi nici acum, c[ci nu aveau de ce
s[ ne fac[ vreo v[t[mare. +i pe deasupra, ca s[-mi
demonstreze cu o pild[, smulse un fir de p[r din =uba de
samur =i zise: „Dac[ v-am omor] pe to\i cei o sut[ cincizeci
de oameni, pentru \arul alb paguba ar fi tot at`ta c`t este firul
acesta pentru =uba mea. Dar noi dorim prietenie, =i nu r[zboi.
Dac[ ]ns[ ]ntre noi ar fi r[zboi, =i domnia-ta ai veni cu o
solie, n-ai fi supus la nici o silnicie, ca =i acum, deoarece
bogdihanul \ine la bunul s[u nume =i dore=te prietenie cu
toat[ lumea.” +i a spus multe altele asem[n[toare.
I-am r[spuns c[ era un om ]n\elept, fiindc[ nu a dat
crezare tic[losului acela. +i asta o puteau vedea cu to\ii
singuri; cum s-ar fi putut hr[ni o=tile noastre =i caii =i unde s-
ar fi putut ascunde, c[ era vreme de iarn[. „Cu vicle=ug =i f[r[
veste atac[ doar t`lharii, ]ns[ marii ]mp[ra\i ]=i vestesc mai
]nainte pricinile r[zboaielor =i dup[ aceea se bat...”
Askaniama a spus c[ este adev[rat =i c[ bogdihanul se
purta ]n acela=i chip =i c[ ]n anii care au trecut el trimisese o
scrisoare c[tre tine, m[rite ]mp[rat, ]n care ]ntreba de cazacii
dauri dac[ sunt supu=ii m[riei-tale ori dac[ sunt ni=te t`lhari
liberi, luci, care se luptaser[ cu el mai ]nainte pe Amur; =i
acum a=teptau r[spuns de la m[ria-ta. Dac[ n-ar fi venit o
276
solie c[tre bogdihan =i nu le-ar fi ar[tat, trec`nd pe la ei, c[
aceia sunt supu=ii m[riei-tale, i-ar fi nimicit ca =i alt[dat[ pe
Amur.
I-am spus c[ atunci cazacii se duseser[ pe Amur f[r[
porunca m[riei-tale, dup[ bunul lor plac, =i de aceea m[ria-ta
n-ai trimis bogdihanului nici scrisori, nici soli, nici ]n=tiin\are
de r[zboi. Acum ]ns[, cet[\ile daure s-au ]ntemeiat din
porunca m[riei-tale nu pentru a-i p[gubi pe supu=ii
bogdihanului, ci doar pentru a-i p[zi pe localnicii care
pl[tesc bir.
Mandarinul adeveri spusele mele, c[ a=a a fost, fiindc[
atunci pe Amur mul\i dintre cazacii care ]n\elegeau limba au
m[rturisit c[ ei ]ncepuser[ r[zboiul f[r[ s[ aib[ nici o
porunc[ de la m[ritul \ar. }n ce-i prive=te pe cazacii dauri,
Seitkul Albin =i al\i buharani =i t[tari care str[bat de=ertul de
la Tobolsk p`n[ ]n China, spre a face nego\, au spus la fel c[
aceia se aflau ]n Dauria f[r[ ]ng[duin\a \arului. Ei ]ns[ nu i-au
crezut =i pentru bun[ ]ncredin\are trimiseser[ scrisoarea c[tre
m[ria-ta ]n anii trecu\i, iar acum, cu venirea mea, se
adevere=te f[r[ putin\[ de t[gad[ c[ acei cazaci locuiesc ]n
Dauria ]n urma poruncii m[riei-tale. }n ce-l prive=te pe
tic[losul acela de t[lmaci din Selenginsk, care r[sp`ndise
asemenea vorbe, am vrut s[-l pedepsesc cu moartea, a=a cum
o merita, fiindc[ a ]ncercat s[ ]nvr[jbeasc[ doi mari ]mp[ra\i
277
=i \[rile lor. Mandarinul mi-a spus c[ =i la ei, pentru o vin[
asem[n[toare, se os`nde=te la moarte, dar c[ ar fi mai bine s[
nu-l ucid aici ]n \inuturile lor, ci s[-i dau alt[ pedeaps[ =i s[-l
trimit ]n ]mp[r[\ia m[riei-tale. }n felul acesta, el nu va putea fi
socotit de oamenii mei =i nici de ai lui drept pricin[ a mor\ii
t[lmaciului =i deci necinstit. Dar s[ fie cum porunce=te m[ria-
ta. Dup[ ce am mai vorbit cu askaniama, i-am f[cut un dar, =i
el a plecat la locuin\a sa. }n ce-l prive=te pe t`lhar, l-am pus la
cazne grele de mai multe ori pentru a m[rturisi cine ]l
]ndemnase =i de ce a scornit asemenea minciuni. }n timpul
chinurilor, el a m[rturisit acela=i lucru: c[, fiind beat, le-a
spus chinezilor acele vorbe =i i-a speriat cu r[zboiul, fiindc[ l-
au b[tut c`ndva; altceva nu a mai m[rturisit. De aceea, l-am
pedepsit cu pedeapsa negustoreasc[ =i l-am dat pe m`na lui
Ignati =i a cazacilor care se ]ntorceau la Albazin =i la
Nercinsk, pentru a-l ]ntemni\a la Nercinsk p`n[ la ]ntoarcerea
mea, ca alt[ dat[ s[ nu mai umble cu vorbe mincinoase.
Trebuie =tiut ]ns[, m[rite \ar, c[ ]ntre bogdoi\i =i nican\i este o
du=m[nie ]nn[scut[, asemenea celei dintre polonezi =i
cerchezi, =i, de aceea, bogdoi\ii manciurieni nu-l iubeau pe
t[lmaciul din Selenginsk, fiindc[ era nicant din na=tere =i
legase prietenie cu slujitorii lor nican\i. }n prezent, se
desf[=oar[ un r[zboi cr`ncen ]ntre bogdoi\i =i nican\i, =i ]=i
poart[ ur[ de moarte unii altora =i chiar c`nd venea
278
mandarinul ]ncoace, din ora=ul ]mp[r[tesc, l-au ]ntrebat pe
fiul de boier pe care ]l trimisesem dac[ este cu noi t[lmaciul
nicant ce fusese anul trecut cu Gavril Romanov, =i din acea
clip[ toat[ solia =i cei care m[ ]nso\eau am fost b[nui\i. I-am
spus mandarinului c[ am vrut ]nc[ de atunci s[-l trimit pe
t[lmaci ]napoi la Albazin, ]ns[ m[ temusem ca ei s[ nu
cread[ c[ l-am ]ndep[rtat ca eu s[ le ar[t prietenie =i ]n inima
noastr[ s[ fie du=m[nie. Mandarinul mi-a spus c[ m-am
purtat cu ]n\elepciune c[ nu l-am trimis, fiindc[ ei ar fi g`ndit
a=a de la sine ]n\eles.
}n ziua urm[toare, 29 martie, askaniama m-a poftit s[
mergem la plimbare pe malul r`ului Naun, ca s[ pescuim =i
s[ v`n[m iepuri. M-am dus, ]mpreun[ cu el, =i am prins mult
pe=te =i iepuri mul\i. Aici pe Naun, se pescuie=te bielug[ din
cea mai mare, care vine din ocean pe r`ul Amur, precum =i
alte soiuri de pe=te de mare. Mandarinul m-a rugat din nou s[
nu-l os`ndesc la moarte aici pe t[lmaci =i i-am r[spuns c[-l
voi trimite la Nercinsk, unde va fi pedepsit dup[ porunca
m[riei-tale.
}n ziua de 2 aprilie askaniama a plecat din sat, cam la vreo
dou[zeci de verste dep[rtare, spre a-l ]nt`mpina pe tovar[=ul
s[u, deoarece ei au obiceiul s[ nu stea pe loc, atunci c`nd
a=teapt[ o porunc[ de la ]mp[ratul lor, ci s[ o primeasc[
ie=indu-i ]nainte. Cu mine, ca s[ nu-mi fie ur`t, a r[mas unul
279
din voievozi ]n timpul c`t era el plecat. }n ziua de 8 aprilie a
venit la mine voievodul Mangutei, care m-a ]ntrebat dac[
a=teptam s[ vin[ din urm[ ni=te oameni sau nu. Am b[nuit c[
pune aceast[ ]ntrebare anume fiindc[ v[zuse poate pe c`\iva
din oamenii mei apropiindu-se dinspre de=ert =i se temea s[
nu avem g`nduri de r[zboi. I-am r[spuns c[ ]n urma mea nu
a r[mas nici un om, dar se putea s[ soseasc[ aduc[torul
vreunei porunci de la m[ria-sa \arul ori poate sosesc oamenii
pe care i-am trimis ]n a=ez[rile iacu\ilor dup[ col\i de mors[.
S[ =tie m[ria-ta c[ pentru ]n[l\atul bogdihan col\ii de mors[
au pre\ numai dac[ sunt foarte mari, dar c`nd am fost trimi=i
]n solie, de la Moscova ni s-au dat din vistieria m[riei-tale
unii foarte mici =i, de aceea, l-am m`nat pe fiul unui boier la
iaku\i, ca s[ cumpere al\ii mari, pe care i-a v[zut aici, =i
mandarinul s-a minunat. A=a cum le spusesem, fiul de boier
care sosise ast[zi fusese trimis de cei de la Nercinsk, =i nu
a=teptam pe nimeni altcineva. Mangutei mi-a spus c[ a trimis
]n ]nt`mpinarea celor care veneau mai mul\i oameni de ai lui,
care, c`nd ]l vor ]nt`lni, ]l vor anun\a pe mandarinul lor =i pe
mine. }n ziua de 10 aprilie au venit de mai multe ori din
partea voievodului s[ m[ ]ntrebe st[ruitor: „Ce ru=i vin ]n
urma domniei-tale?”, deoarece oamenii s[i erau foarte
tulbura\i =i se adunau ]n grupuri. }n ziua de 12 aprilie,
mandarinul mi-a trimis un gr[m[tic de al s[u de la Cancelaria
280
soliilor, ]nso\it de fiul unui boier de pe Lena =i de un tungus
din Nercinsk, din neamul lui Gantimur, s[-mi spun[ c[ din
partea m[riei-tale de la Moscova a fost trimis[ pentru mine ]n
anul trecut 7183 o l[di\[ cu medicamente de la Depar-
tamentul siberian prin ni=te o=teni c[l[ri. Hatmanul din
Tobolsk l-a trimis pe fiul unui boier, ]mpreun[ cu aduc[torii,
s[ m[ ajung[ ]nainte de a fi sosit la ]mp[r[\ia chinez[. C`nd
au ajuns la Nercinsk, nu m-au mai g[sit. Tot atunci au sosit la
Nercinsk =i cei cu col\ii de mors[ de la Iaku\k, iar Pavel
Sulghin i-a trimis mai departe. Fiind ]ns[ pu\ini, le-a dat drept
]nso\itori o c[l[uz[ tungus[ =i cincisprezece cazaci. Merg`nd
pe acela=i drum pe care am mers =i eu n-au ]nt`lnit nici un
om p`n[ la grani\a chinez[, ]n afar[ de ni=te \[rani namiazini,
care i-au re\inut cinci zile =i i-ar fi ucis =i jefuit, dac[ nu i-ar fi
oprit c[petenia lor, care le-a spus c[ solul se va ]ntoarce ]n
cur`nd pe acolo, =i atunci ei unde se vor ascunde? Apoi, le-au
dat hran[ =i care, i-au l[sat s[ plece =i le-au spus c[, atunci
c`nd se va ]napoia solul, vor pl[ti birul prin el =i se vor
supune m[riei-tale \arului. C`nd au sosit la grani\a ]mp[r[\iei
chineze, oamenii din Kargacin au fugit din calea lor =i au vrut
s[-=i vesteasc[ voievozii, dar ei i-au ]mpiedicat =i le-au spus
c[ sunt oameni pa=nici =i c[ vin din partea m[riei-tale c[tre
mine, supusul t[u, cu treburi pa=nice, =i s[ trimit[ mai departe
dup[ mine pe fiul de boier din Lena =i pe c[l[uza tungus[.
281
Atunci i-au luat =i i-au dus ]n fa\a voievodului =i i-au trimis
mai departe la mine. C`nd au fost ]n fa\a voievodului, acesta
l-a cercetat ]ndeaproape pe c[l[uza tungus[ dac[ sosesc
solda\i pentru sol =i dac[ sunt osta=i la Nercinsk. C[l[uza a
jurat dup[ legea sa c[ nu a auzit despre a=a ceva. Voievodul
i-a spus c[ astfel ]l crede ]ntru totul, dar l-a ]ntrebat pentru ca
supu=ii s[i s[ aud[ tot ce i-a r[spuns tungusul =i s[ se
lini=teasc[. }n aceea=i zi am trimis la voievod un gr[m[tic =i
un t[lmaci, ca s[-l ]ntrebe de ce este at`ta de b[nuitor c[ ar
veni osta=i =i de ce nu m[ crede, iar pe oamenii m[riei-tale ]i
aduce ]nt`i la el =i apoi la mine, c[ci eu ]nsumi i-a= fi trimis s[
le vorbeasc[. Acum s-a ]ncredin\at de cele ce i-am spus c[ ei
vin de la m[ria-ta cu leacuri =i cu col\i de mors[. Fiind foarte
ru=inat, mi-a spus c[ b[nuiala nu pornise de la el, ci de la
oamenii de r`nd de pe hotar, supu=i ai lor, care nu cunosc
r`nduielile. Dar, m[rite \ar, nu i-a re\inut nici m[car o or[ =i i-
a trimis de-a dreptul la mine.
}n ziua de 13 aprilie askaniama s-a ]ntors ]n satul ]n care
locuiam eu, a venit la locuin\a mea =i foarte ]ndatoritor =i
prietenos m-a vestit c[ ]n[l\imea-sa bogdihanul, dorind s[
statorniceasc[ leg[turi de prietenie =i de dragoste cu m[ria-ta,
a trimis porunc[ prin tovar[=ul s[u s[ m[ ia ]mpreun[ cu cei
o sut[ cincizeci de slujitori ai m[riei-tale =i s[ ne aduc[ ]n
ora=ul ]mp[r[tesc cu mare cinste =i grab[, preg[tind locuri de
282
popas de-a lungul drumului, spre a nu mai fi pricin[ de
z[bav[. Tovar[=ul s[u se ]mboln[vise, r[m`n`nd la o distan\[
de o zi =i jum[tate de sat, ]ns[ trimisese porunca
bogdihanului s[ fim adu=i acolo, dup[ ce se va ]n[l\a pe cer
luna plin[. Ziua aceea fericit[ va fi la data de 17 aprilie;
atunci, ]n sf`r=it, vom porni. Odat[ ajun=i ]n ora=ul
]mp[r[tesc, ni se vor da toate onorurile, spre mul\umirea
noastr[. }n timp ce vorbeam, mi-a spus c[ de la Nercinsk la
Pejin este un drum mai scurt ce ar putea fi str[b[tut ]n treizeci
de zile, dac[ ne gr[bim. Drumul de aici merge ocolit, ]ns[ cei
care cunosc locurile pe la lacul Dalai Nor ajung de la
Nercinsk p`n[ ]n satele de la grani\[ ]n opt zile pe o cale mai
scurt[ =i lipsit[ de primejdii. A mai z[bovit la mine, vorbind
despre tot felul de lucruri, p`n[ au sosit oamenii m[riei-tale,
cei trimi=i cu leacurile =i cu col\ii de mors[. Atunci am adus
l[di\a cu leacuri, pe care am deschis-o, =i i-am ar[tat col\ii de
mors[. El s-a minunat tare c[ sticlele cu doctorii au ajuns
]ntregi din locuri at`t de ]ndep[rtate. Eu i-am spus atunci,
ar[t`ndu-i leacurile =i col\ii: „lat[ o=tile noastre despre care ai
vorbit f[r[ ]ncetare”, iar el s-a ru=inat tare, dar mi-a spus c[
st[ruia cu ]ntreb[rile nu din pricina lui, ci pentru ca oamenii
de r`nd s[ fie ]ncredin\a\i =i s[ nu se sperie. M-a rugat apoi s[
aleg un leac =i s[-l trimit la tovar[=ul s[u suferind acolo unde
se oprise, printr-un om al meu, care ]l vindecase =i pe el,
283
fiindc[ ]i era foarte r[u, s[-i u=ureze chinurile. }ndat[ am ales
unul dintre cele mai bune leacuri =i l-am trimis secretarului
s[u.
Pentru paza c[milelor =i a cailor, am hot[r`t s[ las aici
pu\ini oameni, pentru c[ la ]mp[r[\ie plecam to\i cu carele =i
puteam ajunge ]n dou[zeci =i opt de zile.
}n ziua de 14 aprilie a venit =i gr[m[ticul care fusese la
Pejin; el mi-a spus acela=i lucru ca askaniama. }n ora=ul
]mp[r[tesc z[boviser[ =apte zile, deoarece ]n Cancelaria
solilor nu era nimeni care, ]n lipsa lui askaniama, s[-i aduc[
la cuno=tin\[ ]n[l\atului bogdihan despre sosirea lor =i, de
aceea, treburile fuseser[ trecute unei alte Cancelarii, =i de aici
]nt`rzierea. Eram ]ns[ a=tepta\i la Pejin =i vom fi primi\i cu
cinste.
}n ziua de 15 aprilie au sosit aici din cetatea Albazin de pe
Naun cinci cazaci, ca s[ afle cum merg treburile. S-au
preg[tit dou[ doscianicuri, pentru a porni pe Amur =i pe Zeia,
s[ str`ng[ birurile. Le-am poruncit cazacilor — =i am scris =i
la fort — ca birnicilor kitai s[ nu le fac[ nici o pagub[, s[ nu
le ia bir =i s[ nu porneasc[ vreo expedi\ie ]n locurile acelea,
p`n[ c`nd va da Dumnezeu =i solia va fi dus[ la cap[t, c[ci
nu trecea nici o zi ]n care mandarinul =i voievozii s[ nu se
pl`ng[ de relele f[ptuite de cazacii din Albazin. +i pentru c[
acum la grani\ele chineze am z[bovit cam mult, =i ]ntre mine
284
=i chinezi au fost schimbate at`tea vorbe, ]nc`t nu-mi este cu
putin\[ s[ le scriu ]n aceast[ carte, trimit scrisoarea ]n grab[
pentru fiul boierului din Nercinsk Ignati Milovanov, ]mpreun[
cu t[lmaciul, cu gr[m[ticul =i cu ]nso\itorii s[i, pe care i-am
trimis la ]mp[r[\ia chinez[ ]naintea mea, ca s[-mi vesteasc[
sosirea. Acest Ignati, care a v[zut de la ]nceput cum a fost
trimis[ scrisoarea bogdihanului c[tre m[ria-ta =i a stat aici
l`ng[ mine p`n[ la ]ng[duirea plec[rii mele, poate vesti
m[riei-tale despre tot ce a auzit =i a v[zut din cele ce s-au
petrecut aici. Ceea ce am scris aici eu, supusul t[u, despre el,
adic[ ce mi-au spus despre el voievozii, c[ ]n mod nechibzuit
i-a ]n=tiin\at despre sosirea mea ]n timpul prim[verii =i nu
iarna, ceea ce a iscat ne]n\elegerea, au fost n[scocite de ei,
pentru a m[ re\ine aici p`n[ la venirea mandarinului. C`nd
]ns[ acesta a sosit de la Pejin, mi-au spus c[ bogdihanul era
foarte bucuros, =i atunci l-au ]nvinov[\it pe Milovanov de
]nt`rziere.
Pentru a nu uita, am trimis =i raportul lui Ignati =i i-am
poruncit s[ predea scrisoarea la Cancelaria solilor boierului
Artemon Sergheevici Matveev sau marilor gr[m[tici Grigori
Bogdanov, Ivan Eustatiev, Vasili Babinin, Emilian Ukrain\ov.
C[tre m[ria-ta am scris o scrisoare cifrat[ despre cele ce
am auzit ]n tain[ pe malul r`ului Naun =i nu ]ndr[znesc s[
scriu clar aici, ca nu cumva chinezii s[ prind[ scrisoarea pe
285
drum =i s[ devin[ b[nuitori, c[ci la ei se afl[ un tr[d[tor rus,
care cunoa=te =i ]n\elege =i scrierea ruseasc[, =i pe cea
chinezeasc[.
* * *
}n timpul c`t am stat pe malul r`ului Naun, am observat
cum chinezii respingeau bl[nurile proaste de samur, care nu
erau c[utate =i nu aveau nici un pre\. Din vistieria m[riei-tale
de la Moscova au fost trimise ]nc[ drept daruri pentru hanul
chinez bl[ni de samur, dintre care cele mai bune au fost
pre\uite doar la treizeci =i cinci de ruble sorocul (patruzeci de
buc[\i). De aceea, solul i-a chemat pe boierii curteni din
Moscova, pe feciorii de boieri, pe slujba=i =i pe doi negustori,
c[rora le-a spus s[ schimbe c`t se putea mai mul\i samuri din
vistieria ]mp[r[teasc[ =i ]n locul lor s[ dea fiecare dup[
puterea lui al\ii mai frumo=i, ca s[ se str`ng[ astfel c`teva
bl[nuri alese pentru daruri. Au r[spuns c[ fiecare om va da
dup[ puterea sa, f[r[ nici un fel de schimb, de dragul m[riei-
tale, a=a c[ boierii curteni din Moscova =i fiii de boieri au dat
c`te doi sau trei, la fel =i slujba=ii. Negustorii Ivan Samoilov,
fost[ c[petenie a v[mii din Eniseisk, =i gostul Evstatie Filatov,
frunta= ]nc[run\it, care se al[turaser[ soliei unul la Selenginsk,
=i altul la grani\a chinez[, au d[ruit tot de dragul m[riei-tale,
f[r[ nici un schimb, c`te patruzeci de samuri. +i aceste dou[
286
sorocuri pre\uiau fiecare c`te =aizeci de ruble, dar samurii
erau v kostkah. De la curteni, de la fiii de boieri =i de la
slujitorii din Tobolsk, din Selenginsk =i din Nercinsk s-au
trimis trei sorocuri =i dou[zeci =i =ase de samuri (o sut[
patruzeci =i =ase) v kostkah =i v parah. Prima leg[tur[ de
patruzeci de pielicele a celor din Nercinsk valora o sut[
dou[zeci de ruble, a doua — optzeci de ruble, iar a treia —
=aizeci de ruble. Aceste cinci =ube (dou[ sute de samuri) au
fost preg[tite ca daruri pentru bogdihan, iar cinci =ube din
vistieria \arului =i dou[zeci =i =ase de samuri r[ma=i au fost
preg[ti\i pentru treburile soliei, pentru a fi d[rui\i ]n ]mp[r[\ia
chinez[, iar cei ce le-au primit s[ fie scri=i ]n Cartea de
cheltuieli.
Era ]n ziua de 18 februarie anul 7184, c`nd a sosit din
capitala chinez[ aici pe malul Naunului fiul boierului daur
din Nercinsk Ignati Milovanov. El fusese trimis ]nainte, ]n anul
7183, de la Eniseisk la voievozii din ora=ele de grani\[, ca s[-i
vesteasc[ de sosirea unei solii din ]mp[r[\ia m[riei-tale c[tre
]n[l\imea-sa bogdihanul. }n raportul s[u Ignati a ar[tat c[ a
plecat ]n ziua de 19 noiembrie spre a=ez[rile de grani\[
chineze=ti din fortul Nercinsk prin fortul Albazin =i c[ p`n[ la
cel dint`i sat de pe Naun a mers p`n[ ]n ziua de 14
decembrie. Aici voievozii l-au \inut pe Ignati o s[pt[m`n[, ]n
care timp nu l-au l[sat s[ mearg[ nici ]nainte, nici ]napoi.
287
Abia dup[ aceea l-a luat Mangutei, cel care fusese ]n trecut la
Nercinsk, =i l-a dus la Pejin, p`n[ unde au c[l[torit
cincisprezece zile. C`nd a ajuns ]n ora=ul ]mp[r[tesc, i s-a dat
o locuin\[ ]n care s[ stea ]mpreun[ cu t[lmacii, ]ns[ l-au \inut
sub paz[ ]ndeaproape =i nu l-au l[sat s[ ias[ din curte
nic[ieri. Poruncile pe care le primise de la Pavel Sulghin ]n
cetatea Nercinsk i-au fost smulse cu sila =i au fost talm[cite de
ni=te fugari ru=i, care locuiesc acolo de mult[ vreme.
T[lm[cirea a fost f[cut[ chiar ]n fa\a hanului, care a ]ntrebat
despre solie, despre scrisoarea m[ritului \ar =i despre daruri;
Ignati le-a r[spuns ]ns[ c[ nu =tie nimic despre astea. El fusese
trimis ]nainte de c[tre sol, doar s[-i anun\e venirea =i s[ se
]ngrijeasc[ de mijloacele de c[l[torie. C`nd acesta va ajunge
el ]nsu=i ]n ora=ul ]mp[r[tesc, va vorbi despre toate.
Lui Ignati i s-a dat hran[ ]ndestul[toare, ]ns[ nu a fost l[sat
s[ plece nic[ieri din locuin\[, de=i de multe ori i-a rugat la
cancelarie s[-l lase s[ ias[ ]n ora=, ca s[ t`rguiasc[ prin
apropiere =i s[ cumpere toate cele necesare. Ei i-au r[spuns
c[ bogdihanul poruncise ca Ignati s[ nu fie l[sat s[ mearg[
nic[ieri p`n[ c`nd va pleca. C`t a stat acolo, n-a venit nimeni
la el, ]n afar[ de un buharan negustor din ora=ul Tara, care
sosise ]n China cu mai bine de patru ani ]n urm[ =i nu cuteza
s[ plece ]napoi, fiindc[ ]ntre tai=ii calmuci care locuiau de-a
lungul drumului spre Tobolsk ]ncepuse un r[zboi care nu se
288
terminase ]nc[. }n privin\a nego\ului cu bl[nuri a spus c[
treburile mergeau foarte prost, fiindc[ vremurile erau tulburi,
iar caravanele buharanilor =i t[tarilor care veneau de la
Tobolsk ]n China ]nc[ nu sosiser[ din pricina r[zboiului =i nu
se =tia dac[ vor sosi ori nu, c[ci r[zboiul poate dura.
Pe Ignati l-au \inut la Pejin patru s[pt[m`ni, am`n`ndu-i
plecarea de la o zi la alta, apoi l-au chemat la cancelarie
unde i-au spus c[ bogdihanul trimitea ]n ]nt`mpinarea soliei
un mandarin, ]nso\it de un secretar, c[ruia ]i d[duse porunci
depline pentru toate, iar el s[ se ]napoieze la sol, cu acest
mandarin. Lui =i celor trei cazaci le-au dat c`teva daruri
ne]nsemnate =i i-au trimis ]napoi. Acum trecuser[ trei
s[pt[m`ni de c`nd p[r[siser[ ora=ul ]mp[r[tesc. Marele
mandarin, pe care I-au recunoscut cazacii care mai fuseser[
]n China, este cel de la Cancelaria unde se primesc to\i
str[inii, iar ]nso\itorul s[u este, de asemenea, func\ionarul
Cancelariei =i mai au cu ei =i doi gr[m[tici. C`t au venit
]mpreun[ din Kambal`k, pe drum, peste tot i s-a ar[tat
mandarinului cel mai mare respect. El este cel care a trimis
c`ndva scrisoarea c[tre m[ria-ta. Venind dinspre capital[, pe
drum s-au ]nt`lnit cu fiul de boier =i cu t[lmaciul pe care eu ]i
trimisesem de aici, din sat. Mandarinul i-a oprit, nu i-a l[sat
s[ mai mearg[ la Pejin =i i-a ]ntors, trimi\`ndu-i ]naintea lui,
]mpreun[ cu Ignati =i cu Ivan, t[lmaciul, ca s[ anun\e la Naun
289
c[ ei vin cu mare grab[... Solul nu trebuia s[ se ]ngrijoreze cu
nimic, deoarece ]ndat[ ce soseau ei, va fi foarte mul\umit.
F[r[ ei nimeni nu ]ndr[znea s[ fac[ ceva. +i ei vor ajunge aici
la cinci zile dup[ sosirea lui Milovanov.
* * *
}n anul 7184, ]n ziua de 17 aprilie, ]n satul chinezesc
Pacigorsk, de pe malul marelui r`u Naun, potrivit poruncii
m[ritului bogdihan, askaniama =i tovar[=ul s[u au trimis un
om la sol =i l-au anun\at c[ ziua aceea era fericit[ pentru ei =i
s[ se preg[teasc[ cu to\i oamenii lui spre a porni c[tre ora=ul
]mp[r[tesc Pejin, ora=ul de capitat[ al bogdoi\ilor kitai\i =i
care se nume=te ]n limbile t[tar[, calmuc[ =i rus[ Kambal`k,
ceea ce ]nseamn[ cetatea hanilor. Pentru purtarea poverilor
ne-au trimis o sut[ de care cu c`te dou[ ro\i =i, de asemenea,
c`te un cal pentru fiecare om. Solul a luat cu el o sut[
cincizeci de oameni, iar la Naun au r[mas doisprezece
cazaci, pentru a supraveghea c[milele =i caii. C[milele au fost
m`nate spre p[=unile s[rate, iar caii au fost ]mp[r\i\i pe la
s[teni. Askaniama a poruncit voievozilor s[ le dea hran[
acestor oameni, p`n[ c`nd ne vom ]ntoarce de la ]mp[r[\ie.
De asemenea, la Naun au r[mas =i cei patru cazaci care
veniser[ s[ se intereseze de sol =i doreau s[ se ]napoieze
cur`nd la Albazin, treisprezece zile de drum dep[rtare de
290
acest sat. }n aceea=i zi l-am trimis pe Ignati Milovanov cu o
scrisoare c[tre m[ria-sa \arul, prin cetatea Albazin. Cu el au
plecat =i cinci cazaci, care-l duceau pe tic[losul de t[lmaci la
Nercinsk, acela despre care am scris mai sus c[ a vrut s[ v`re
z`zanie. Nu s-au ]ndreptat ]ndat[ spre Nercinsk, fiindc[ le era
team[. Lui Ignati Milovanov =i tovar[=ilor lui le-am dat
porunc[ s[ plece spre Moscova cu cea mai mare grab[, =i
despre trimiterea lui mai departe =i despre mijloacele de
c[l[torie am scris voievozilor din cet[\i.
}n aceea=i zi, ]nainte de amiaz[, solul a pornit din satul
acesta ]mpreun[ cu to\i slujitorii m[riei-sale \arului, ]mpreun[
cu askaniama =i ]nso\i\i de to\i voievozii de pe Naun =i al\i
mul\i chinezi de seam[. Am mers cu to\ii ]mpreun[ p`n[
aproape de satul voievozilor, nu departe de r`ul Naun.
}nainte de a ajunge ]n sat, b[tr`nul voievod le-a ie=it ]n
]nt`mpinare =i i-a poftit ca oaspe\i pe sol =i pe askaniama.
Solul s-a scuzat, dar askaniama a primit =i i-a spus solului s[
c[l[toreasc[ pe ]ndelete p`n[ la locul de popas. I-a dat
solului un om al s[u ca ]nso\itor =i a spus c[ ]l va urma ]ndat[.
De la satul voievozilor nu sunt mai mult de trei verste. Pe
l`ng[ acest c[tun am traversat un r`u mocirlos. De aici p`n[
la satul Krasnoie sunt =apte verste. Aici r`ul Naun se apropie.
Trec`nd de satul Krasnoie, am mers pe l`ng[ Naun =i,
c[l[torind spre partea st`ng[, l`ng[ sat, se afl[ ruina unei
291
cet[\i. Iar mai sus de aceast[ cetate n[ruit[ se ridic[ din r`ul
Naun un mal r`pos, mare =i ]nalt. De la satul Krasnoie =i p`n[
la un alt sat micu\ am mers =ase verste, iar de la acesta p`n[
la satul Hundu — dou[ verste. Nu departe de sat se afl[ o alt[
cetate n[ruit[, din p[m`nt. De la satul Hundu am mers cam o
verst[ =i ne-am oprit s[ ]nnopt[m pe malul unui bra\
l[turalnic al Naunului, pe care se afla =i satul Pacigorsk. De la
Pacigorsk p`n[ la locul de popas am c[l[torit cinci verste prin
locuri ]ntinse de step[ =i n-am v[zut nici un fel de p[dure. }n
noaptea aceea solul a dormit ]n cortul s[u de c[l[torie, iar
askaniama a dormit ]n satul Hundu. }n ziua de 18 aprilie am
mers cam dou[ verste de-a lungul Naunului pe c`mpie ]ntins[
=i am trecut printr-un vad pietros peste un r`ule\ care
izvor[=te din mun\i =i se vars[ ]n Naun. L`ng[ r`ule\ se
g[se=te un c[tun mic, =i mai sus — ]nc[ unul. Mai jos, am
trecut prin albia unui p`r`ia= =i apoi — printr-un sat mic, la
=apte verste dep[rtare de c[tun. Aici se sf`r=e=te st[p`nirea
voievozilor de pe Naun =i ]ncepe cea a unui tai=a mongol,
care este van al bogdihanului. Vani se numesc mandarinii cei
mari, ca =i fra\ii hanului. +i nepo\ii acestuia se numesc, de
asemenea, vani.
P`n[ la zidul cel mare chinezesc, peste to\i mongolii
st[p`nesc prin ereditate patruzeci =i doi de vani =i de tai=i.
Voievozii de la Naun st[p`nesc peste torgacini =i peste cei
292
care tr[iesc pe r`urile Gan =i Naun, ca =i peste to\i daurii =i
giucerii, care merg la v`n[toare de samuri. Ace=tia vin ]n
timpul iernii pe r`urile Amur =i Zeia, unde v`neaz[ ]mpreun[
cu oamenii no=tri, iar bogdihanului ]i dau ]n fiecare an cele
mai frumoase bl[nuri.
La patru verste de satul ar[tat mai sus, am traversat r`ul lal,
acela=i de pe al c[rui mal am pornit din Nercinsk spre Naun,
trec`nd prin mun\ii Torgacini. Nu departe de acolo, r`ul se
vars[ ]n Naun. P`n[ la lal tr[iesc daurii, =i dincolo de el ]ncep
\inuturile mongolilor. Pe malurile r`ului lal nu se v[d p[duri,
doar ni=te tufi=uri de salcie, ca =i pe r`ul Naun. De acolo am
mai mers zece verste =i am ajuns la r`ul cel mare Soli. De la
Naun =i p`n[ aici locurile sunt bune de agricultur[. R`urile
acestea curg dinspre apus spre r[s[rit =i se vars[ ]n Naun, iar
Naunul curge dinspre miaz[noapte-r[s[rit spre miaz[zi-apus,
p`n[ se ]nt`lne=te cu lal, =i de la gura acestuia se ]ntoarce
pu\in spre miaz[zi. Drumul nostru a mers ]ns[ ]n aceste dou[
zile spre apus. }ntre aceste r`uri se afl[ stepe ]ntinse, dar sunt
=i locuri mocirloase. L`ng[ r`u este un alt sat mongol, unde
am construit pe dou[ b[rci un pod plutitor =i au trecut
poverile, iar caii au trecut ]not. +i trec`nd r`ul, am mers dou[
verste =i jum[tate p`n[ la un alt c[tun, a=ezat pe malul r`ului
Soli, care se vars[ ]n Naun, pentru c[ drumul s-a ]ntors spre
miaz[noapte. Askaniama i-a spus solului c[ mai este un drum
293
=i pe partea cealalt[ a Naunului, prin \inuturi locuite, ]ns[ nu
este de-a dreptul, ci mai ocolit cu trei zile. De aceea mergem
pe calea aceasta, fiindc[ este mai de-a dreptul. La locul de
popas am schimbat carele \[ranilor dauri =i ni s-au dat cai =i
care de c[tre tai=ii mongoli, at`tea de c`te am avut nevoie.
Pe partea dreapt[ a r`ului, ]n dreptul c[tunului, cam la opt
verste, se afl[ un ora= vechi de piatr[, pustiu, fost odinioar[ al
mongolilor. De=i prin locurile acestea poate rodi orice, dintre
cereale mongolii seam[n[ doar mei.
La 19 aprilie am mers c[tre miaz[zi =i miaz[zi-apus prin
c`mpii ]ntinse, roditoare, l[s`nd ]n urm[ multe lacuri, ]n jurul
c[rora tr[iesc =i duc via\[ nomad[ mongolii. Pe partea
dreapt[ curge spre miaz[zi de sub munte r`ul Tula, pe care l-
am trecut prin vad la zece verste de popas. Pe malul cel[lalt
am ajuns la satul Dzandan, unde, la st`nga, locuie=te
Darkhan-lama al mongolilor. }n sat se afl[ marea lor
m[n[stire Labin. Satul este a=ezat l`ng[ lacuri, =i ]n preajma
lui forfotesc mul\i mongoli nomazi. Ei ]i poart[ mare cinste lui
lama =i i se ploconesc p`n[ la p[m`nt cu =apte metanii, parc[
ar fi Dumnezeu. De la m[n[stirea Labin p`n[ la r`ul Tula
sunt dou[ verste. La acel Darkhan-lama a z[cut tovar[=ul lui
askaniama, care s-a ]mboln[vit, venind de la ]mp[r[\ie,
]nainte de a ajunge pe malul Naunului. Tovar[=ul lui
askaniama este zargucei, ceea ce la noi ]nsemneaz[ diac. +i
294
fiind ]nc[ la Naun, askaniama l-a rugat pe sol s[ trimit[
]nainte un om cu leacuri, =i solul a trimis un om =i un t[lmaci,
c[rora le-a poruncit s[ a=tepte acolo sosirea lui. Ajung`nd
acolo, Darkhan-lama le-a spus multe oamenilor no=tri =i, ]ntre
altele, c[ este foarte fericit c[ a dat Dumnezeu ca ]ntre cei doi
mari ]mp[ra\i s[ fie pace. Numai c[ anul trecut cazacii din
Albazin au venit cu r[zboi, =i ei s-au speriat foarte tare,
fiindc[ a=teptau r[spuns la scrisoarea bogdihanului, =i, ]n
locul lui, au auzit c[ ]ncepe r[zboiul. Acum ]ns[ sunt foarte
mul\umi\i =i n[d[jduiesc ca prin solia de acum s[ se
]ntemeieze o pace de nezdruncinat. +i lama, care este un om
]n\elept =i cunosc[tor a multe leacuri, ne-a mai spus multe
altele. Omul nostru i-a dat bolnavului leacurile =i, p`n[ la
sosirea noastr[, a dat Dumnezeu de s-a ]ns[n[to=it.
Askaniama a cerut ]ng[duin\[ de la sol s[ mearg[ la Darkhan-
lama pentru a-=i vedea tovar[=ul =i pentru a-l lua cu el, iar
solul a trimis cu el un gr[m[tic =i un t[lmaci ca s[-l ]ntrebe de
s[n[tate. +i askaniama a plecat =i l-a adus pe zargucei ]ntr-o
teleg[. Solul =i-a continuat drumul p`n[ la urm[torul loc de
popas. Trec`nd dincolo de satul Lubino, pe partea dreapt[, se
afl[ marele lac Sara-nor, ]n care, dup[ cum se spune, s-ar g[si
scoici mari c`t o farfurie alb[, =i ]n aceste scoici se g[sesc
m[rg[ritare. }n jurul lacului sunt multe iurte de mongoli. De
la satul Labino =i p`n[ la acest lac sunt zece verste, iar de aici
295
am mai mers trei =i am poposit l`ng[ alt lac, mai mic. Aici era
un iam, =i am schimbat mijloacele de transport. La toate
popasurile erau preg[tite din vreme pentru solie c`te patru
corturi de p`sl[. Askaniama sta, de asemenea, ]ntr-o iurt[
asem[n[toare. Solului i se d[dea drept hran[ c`te un berbec
pe zi, iar slujba=ilor lui — c`te doi bouleni =i pu\in p[sat, ]ns[
slujitorii v`nau pe lacuri multe g`=te =i ra\e s[lbatice,
trimi\`nd ]n fiecare zi v`nat din bel=ug lui askaniama,
tovar[=ilor lui =i altora. Pe aici, caii =i boii sunt pipernici\i, =i
jum[tate din oameni merg pe jos; mare parte din boi
r[m[seser[ pe drum. Askaniama i-a spus solului c[ ]n lacurile
acelea =i ]n Naun sunt scoici ]n care uneori se g[sesc at`tea
m[rg[ritare, ]nc`t lumineaz[ ]n timpul nop\ii. Aici am poposit
la iam pe malul unui lac.
}n ziua de 20 aprilie am pornit de la iam ]mpreun[ cu
askaniama =i am mers prin step[ p`n[ la un r`u mocirlos care
curge de la miaz[noapte spre miaz[zi =i dincolo de care se
]ntinde o c`mpie ]ntins[, uscat[, cu locuri bune pentru
agricultur[ =i cu multe saline, f[r[ dealuri =i cu iarb[ din loc
]n loc. Toat[ ziua am mers spre miaz[zi-apus. R`ule\ul se
vars[ ]n Korghei. Am ]nt`lnit ni=te mla=tini nu prea mari, dar
p[duri nu erau deloc. Merg`nd prin step[, am ajuns la o
f`nt`n[ unde era preg[tit iamul =i am ]nnoptat. Zilele acestea
296
am c[l[torit pe ]ndelete p`n[ la amiaz[ =i uneori chiar ne-am
oprit o zi ]ntreag[.
}n 21 aprilie am c[l[torit doar peste stepe uscate pline cu
prundi=, iar c[tre amiaz[ am ]nt`lnit ni=te mun\i ]nal\i pe
partea dreapt[. Noi am luat-o spre st`nga. Pe ]n[l\imile acelea
erau p[duri de ulmi, cele dint`i ]nt`lnite de la Naun. P`n[ la
iam am c[l[torit patruzeci de verste =i pe partea st`ng[ am
v[zut o cetate veche n[ruit[. De acolo am mai mers dou[
verste =i am ajuns la r`ul Korghei, care este foarte repede, are
o albie pietroas[ =i apa limpede. De=i este mare, r`ul poate fi
trecut, dar vadul este ad`nc, =i carele a trebuit s[ le \inem cu
m`na, ca s[ nu le poarte curentul. R`ul curge prin step[ din
mun\i de la miaz[noapte c[tre miaz[zi =i se vars[ ]n Naun.
Aici Naunul vine c[tre miaz[noapte, iar Korgheiul — dinspre
apus =i, dup[ ce se unesc, ]=i ]ndreapt[ cursul spre r[s[rit. Din
locul acela unde se unesc r`ul Korghei cu Naunul ]=i pierd
numele =i ]l schimb[ ]n marele r`u Songar ]n limba rus[, iar ]n
limba chinez[ — Singal. El cote=te apoi spre miaz[noapte =i
se vars[ ]n marele r`u Amur. De la unirea Singalului cu
Amurul, p`n[ la mare, r`ul cap[t[ ]n limba chinez[ numele
Kten-tung. Amurul curge spre r[s[rit =i se vars[ ]n marele
ocean de r[s[rit, de-a lungul malurilor c[ruia se poate ajunge
p`n[ la gurile r`urilor care vin din China. Pe \[rmul m[rii
tr[iesc oameni, =i ]n preajma Amurului, de am`ndou[ p[r\ile,
297
se ]nal\[ mun\i falnici, ]mp[duri\i. Dar despre Amur am scris
]n mod deosebit de la izvor p`n[ la gurile lui din mare; deci
s[ ne ]ntoarcem acum la c[l[toria noastr[. R`ul Korghei, pe
care ru=ii no=tri ]l numesc Korga, se zice c[ se vars[ ]n Singal
l`ng[ un ora= chinezesc cu metereze de p[m`nt. Mai departe,
de-a lungul Singalului, de asemenea, se spune c[ sunt ridicate
cet[\i din vremea de c`nd pe Amur =i pe Singal a fost r[zboiul
cu cazacii =i c[ ]n aceste cet[\i, care au fost luate de la
cazaci, se afl[ vase =i cor[bii care au tunuri pentru ap[rare
]mpotriva ru=ilor. }n locul acesta se afl[ ora=ul de ba=tin[ al
bogdihanului, Singhian. De aici au pornit copiii lui =i au
cucerit ]mp[r[\ia chinez[, dar despre aceste ]nt`mpl[ri st[
scris ]n Cartea t[t[rasc[.
De la Korghei am mers patru verste =i am ajuns la r`ule\ul
Tav, care curge de la miaz[noapte c[tre miaz[zi =i se vars[ ]n
Korghei. Pe malul r`ule\ului se afl[ un sat mongol, ]n
apropierea c[ruia ne-am oprit =i am schimbat carele =i
animalele. La marginea satului erau multe iurte de nomazi =i
de ale localnicilor. Din locul acela a ]nceput s[ se vorbeasc[
limba chinez[, iar locuitorii sunt foarte ]ndatoritori. Colibele
lor sunt f[cute din p[m`nt, ca =i ale daurilor. L`ng[ satul
acesta am ]nnoptat. Mongolii de aici pl[tesc bir f[r[ s[
murmure, dar cei care locuiesc dincolo de Korghei c`teodat[
se ]mpotrivesc, alteori — nu.
298
}n 22 aprilie am pornit de la r`ul Tav printr-o step[ uscat[
=i ]ntins[, merg`nd c[tre miaz[zi-apus =i am z[rit ]n dep[rtare
pe partea dreapt[ ni=te mun\i ]nal\i, acoperi\i cu p[duri de
stejar. Am mers treizeci =i opt de verste de la iam =i ne-am
oprit s[ ]nnopt[m l`ng[ ni=te f`nt`ni aproape de o tab[r[ de
nomazi cu multe corturi a=ezate ]n jurul izvoarelor. Aici nu
am schimbat carele de povar[ .
}n 23 aprilie am mers prin step[ cincisprezece verste =i am
ajuns la ni=te izvoare =i am poposit de amiaz[, apoi am
schimbat carele =i vitele de povar[. Plec`nd, am trecut printre
coline nisipoase, pe care cre=teau pomi mici. Am ajuns la
r`ule\ul Koli, care curge din mun\i dinspre miaz[noapte-apus
c[tre miaz[zi prin step[, apoi se ascunde sub p[m`nt =i iar[=i
iese la suprafa\[, pentru a se v[rsa ]n r`ul Korghei. Apa lui
este ]ns[ tulbure. }n apropierea r`ule\ului sunt multe iurte
mongole. Aici, pe malul r`ule\ului, ne-am oprit =i am
]nnoptat.
}n ziua de 24 aprilie am r[mas toat[ ziua pe malul
r`ule\ului, pentru c[ mul\i boi =i cai obosiser[, =i nu aveam
al\ii s[-i schimb[m. Am stat, ca s[ se odihneasc[ vitele.
Chinezii de pe aici ne-au spus c[ de la satele de pe Naun =i
p`n[ la r`ule\ul Koli este mai mult de a treia parte din drum =i
p`n[ la Pejin au mai r[mas dou[ p[r\i mai mici.
299
}n 25 aprilie am c[l[torit de la r`ule\ul Koli p`n[ la amiaz[
]ntre miaz[zi =i mi[z[zi-apus tot prin stepe uscate =i
nisipoase. Pe partea dreapt[ veneau p`n[ aproape mun\ii =i
dealurile, iar pe ]n[l\imi se vedeau p[duri de stejar =i ulm.
Dincolo de acestea, spinarea mun\ilor mai ]nal\i, care vin
dinspre torgacini, era acoperit[ cu p[duri de brad. Am ajuns
la iam, am schimbat carele =i vitele =i am r[mas pentru
noapte, fiindc[ ap[ nu se mai g[sea p`n[ departe la iamul
urm[tor, dar acolo unde am ]nnoptat erau c`teva l[cule\e =i
b[l\i. Am trecut pe l`ng[ multe iurte ale mongolilor. Pe partea
st`ng[ era tai=a care st[p`nea peste to\i mongolii ace=tia,
trimis de hanul chinez cu gradul de van.
}n 26 aprilie am pornit de la iam spre miaz[zi-apus printr-
o step[ uscat[ =i nisipoas[, care avea mici ]n[l\imi, pe care
cre=teau p[duri de ulm. Printre dealuri sunt lacuri s[rate. Am
mers p`n[ la amiaz[. Dinspre dreapta a ap[rut ]n fa\[ un
pinten ]nalt de piatr[. Se spune c[ pe el tr[iesc =erpi mari,
care mu=c[ vitele. De aceea, nomazii nu r[t[cesc prin
preajm[. Am ajuns la ni=te lacuri unde era a=ezat iamul =i am
schimbat carele. Am ]nnoptat. Lacurile sunt mari, ]ns[ apa lor
este s[rat[.
}n ziua de 27 aprilie, am c[l[torit prin step[ c[tre apus =i
miaz[zi-apus. Stepa era uscat[, nisipoas[ =i acoperit[ cu
dune. Nisipul era galben. La amiaz[ am ajuns la o f`nt`n[
300
unde ne-am oprit pentru a hr[ni vitele. De la f`nt`na aceea
am mers tot peste c`mpia ]ntins[ =i nisipoas[. Nu ajunsesem
]nc[ la locul de popas, c`nd dinspre dreapta ne-a ]nt`mpinat
un masiv ]nalt de st`nc[ din lan\ul de mun\i pe care nu erau
p[duri =i care se ]ntoarce spre apus p`n[ ]n dep[rtare. Dup[
aceea, am ajuns la r`ule\ul Siniugoliu, care curge de la apus
spre r[s[rit de-a lungul stepei r`ului Korghei. Apa lui este
limpede =i pe malul s[u am ]nnoptat =i am schimbat carele de
povar[ =i vitele.
}n 28 aprilie am r[mas ziua ]ntre[g[ pe malul r`ului,
pentru c[ ]n noaptea trecut[ vreo zece cai =i cat`ri ai lui
askaniama, dintre cei mai buni, s-au speriat =i au fugit ]n
step[. El a trimis pe gr[m[tic la sol pentru a-l anun\a c[ ]n
ziua aceea r[m`nem pe loc, apoi a trimis oameni peste tot ]n
step[ s[ caute animalele, pe care le-au g[sit cu mare greutate
foarte departe. }n aceea=i zi, pe ]nserate, a venit =i el la popas.
29 aprilie. Am c[l[torit ]ntre miaz[zi =i miaz[zi-apus;
stepa era nisipoas[, acoperit[ cu dune =i sf`rtecat[ de albii de
r`uri f[r[ ap[. Merg`nd, piciorul se afunda ]n nisip un sfert,
p`n[ la genunchi. Am str[b[tut trei verste =i am ajuns ]ntr-o
p[durice ]n care cre=teau vi=ini, iar printre ace=tia — vi\[ de
vie s[lbatic[ =i piersici s[lbatici. Mai cre=tea =i un alt copac,
pe ale c[rui ramuri at`rnau ni=te p[st[i ca cele de maz[re,
care se fierb ]n loc de ceai. Cresc =i mul\i al\i copaci
301
necunoscu\i nou[. Am ajuns la iam =i am schimbat carele. }n
apropiere erau numeroase iurte mongole. Pe aici ]=i duce
via\a nomad[ un van care st[p`ne=te peste toate acele a=ez[ri
de b[=tina=i.
Toat[ ziua de 30 aprilie am c[l[torit prin stepa uscat[ =i
]ntins[ ]nspre miaz[zi-apus. Trei verste nu am ]nt`lnit nici un
copac, apoi au ]nceput dealurile. }nc[ de diminea\[ z[risem
]n dep[rtare, spre dreapta, spin[ri de dealuri ]nalte, care abia
se puteau vedea. La amiaz[ am ajuns la r`ul Saramur, adic[
Amurul galben. Poart[ acest nume pentru c[ are apa tulbure.
El izvor[=te din marele lan\ muntos, curge printre st`nci =i,
ie=ind dinspre miaz[noapte-apus, str[bate stepa ]nspre r[s[rit.
}n preajma lui se afl[ coline pe care cresc s[lcii. R`ul l-am
trecut prin vad, dar fundul era m`los. Pe malul r`ului am
f[cut popasul de amiaz[. Din locul acesta natura a ]nceput s[
fie mai vesel[. Dup[ amiaz[ am c[l[torit de la Saramur peste
c`mpii ]mp[durite cu pini m[run\i =i cu mesteceni. C[tre
sear[ am sosit la alt r`u, Lohan, l`ng[ ale c[rui maluri se aflau
corturi de-ale mongolilor. R`ul Lohan este mai mic dec`t
Saramurul. Nu departe de locul unde am poposit la amiaz[,
Lohanul se vars[ ]n Saramur =i apoi, adun`nd ]mpreun[ mai
multe r`uri, curge prin regiunea Leoa Tung, dup[ ce p[trunde
]n China pe sub marele zid. De aici se vars[ ]n mare, iar ]n
limba chinez[ poart[ numele Leoan Ho, adic[ r`ul din \ara
302
Leoa Tung. Mongolii nu pot s[-i spun[ ]ns[ astfel =i-l numesc
Lohan. Prin acest r`u, actualii bogdoi\i t[tari au p[truns prin
marele zid ]n timpul iernii, c`nd a ]nghe\at apa, =i au cucerit
\inutul Leoa Tung =i de aici — ]mp[r[\ia chinez[. }n jurul
locului unde am poposit se aflau ni=te lacuri mici cu izvoare
proprii, ad`nci, =i ]n care a spus askaniama c[ s-ar putea g[si
m[rg[ritare cu siguran\[. Solul nu l-a crezut =i a poruncit unor
slujitori de ai s[i s[ se scufunde ]n ap[ =i s[ caute scoici. Au
scos multe, ]ns[ nu au g[sit dec`t ]ntr-una un m[rg[ritar mic.
}n celelalte nu crescuser[. Astfel de lacuri sunt multe, dar
chinezii nu =tiu cum s[ se scufunde sub ap[ =i s[ caute scoici.
De-a lungul r`ului Saramur mai este un drum cam ocolit, care
se ]nt`lne=te, dup[ c`teva zile de mers, cu drumul pe care am
mers noi.
De la r`ul Naun p`n[ la Saramur se socote=te c[ ar fi
jum[tatea drumului p`n[ ]n China, de la Saramur ]ncolo fiind
cealalt[ jum[tate. Se spune ]ns[ c[ de aici merg`nd cu pas
]ntins de-a lungul r`ului p`n[ la malul m[rii din provincia
Leoa Tung, se fac =apte zile. Noi ne-am oprit pentru popasul
de noapte pe cel[lalt mal al r`ului Lohan, dincolo de iurtele
mongolilor =i am schimbat =i carele de povar[, =i vitele.
}n diminea\a de 1 mai am trecut iar[=i prin vad r`ul Lohan
=i am c[l[torit spre apus =i miaz[zi-apus, iar pe malul r`ului
erau multe corturi de mongoli nomazi. }n preajma Lohanului,
303
stepa se ]ngusteaz[, av`nd de am`ndou[ p[r\ile dealuri
nisipoase, gola=e. Nisipul din c`mpie este de culoare alb[, =i
de-a lungul malurilor cresc s[lcii, ulmi =i alte soiuri de
copaci. Pe partea st`ng[ a r`ului Lohan am trecut pe l`ng[ un
lac mic, ]n care se g[sesc multe scoici cu perle =i broa=te
\estoase mari, a c[ror carne chinezii o m[n`nc[. Se vedea c[
nomazii din preajma r`ului au fost adu=i aici pentru ca noi s[
credem c[ \inutul este locuit. R`ul Lohan izvor[=te chiar din
spinarea muntoas[ pe care este zidul cel mare. Noi am
c[l[torit ]n susul r`ului pe l`ng[ zid =i la sf`r=itul zilei ne-am
oprit pe malul apei, pentru popasul de noapte, =i am schimbat
carele.
}n ziua de 3 mai am c[l[torit de-a lungul Lohanului, care
se ]ndreapt[ pu\in spre nord =i o cote=te apoi spre miaz[zi-
apus. Noi am mers dinspre miaz[noapte spre miaz[zi peste
dealuri nisipoase, ]nalte, cu pante ad`nci, f[r[ nici un copac,
doar nisip alb, ]n care caii ]=i afundau picioarele p`n[ la
jum[tate. Printre dealuri cre=teau ulmi pitici =i m[lini. De-a
lungul r`ului se ]ntindea un mal ]nalt de p[m`nt ro=u, cam
dou[ verste =i jum[tate. Din locul acela r`ul o apuc[ spre
dreapta. Noi am mers printre dealuri p`n[ la o f`nt`n[, unde
am poposit de amiaz[, apoi am c[l[torit mai departe prin
acele locuri nisipoase, cobor`nd spre r`ul Lohan, unde ne-am
oprit, am schimbat carele =i am ]nnoptat. L`ng[ locul unde
304
am poposit era o cetate veche, cu valuri de p[m`nt. De
partea cealalt[ a Lohanului, ]n dreptul cet[\ii, se ridicau ni=te
dealuri ]nalte, asemenea unor st`nci de piatr[. Pe aici se
g[seau multe broa=te \estoase =i nenum[rate g[inu=e de India
(fazani) s[lbatice.
3 mai. Cam la o verst[ de iam am c[l[torit pe loc ]ntins,
apoi — peste dealuri, iar r`ul a r[mas pe partea dreapt[. Pe
malurile apei se ]n[l\au dealuri ]nalte, pietroase. Am c[l[torit
apoi iar[=i prin step[ =i, ajung`nd din nou la r`u, pe care l-am
trecut, am poposit de amiaz[. Mai departe am urcat un deal,
pe care se vedea un ora= vechi, cu ]nt[rituri de p[m`nt =i de
piatr[ =i cu turnuri de piatr[. Se =tie c[ ]n ora= =i ]n
]mprejurimi au fost mul\i locuitori. Askaniama ne-a spus c[
ora=ul fusese ]ntemeiat cu =ase sute de ani mai ]nainte, dar c[
de vreo cincizeci a fost p[r[sit. }n ora= au locuit tali. Acolo
sunt statui de piatr[ ce reprezint[ lei, =erpi =i broa=te \estoase.
Spre miaz[noapte se z[re=te un =ir de mun\i ]nal\i, dar nu se
pot vedea p[duri, pentru c[ sunt la mare dep[rtare. Trec`nd
de ora=ul acela, am mers mai departe prin stepa ]ntins[ =i am
ajuns din nou la malul r`ului, unde am poposit pentru noapte,
dar nu am schimbat carele de povar[.
}n ziua de 4 mai am plecat de la iam spre apus-miaz[zi-
apus, tot de-a lungul r`ului prin stepa ]ntins[. Am trecut pe
l`ng[ un ora= mare =i vechi. }n preajma r`ului sta\ionau mul\i
305
mongoli nomazi. Stepa era uscat[, mun\ii — ]nal\i, de piatr[,
st`nco=i, cu pu\ini copaci. Am ajuns ]n \inuturile locuite de
primii supu=i chinezi. Colibele lor sem[nau cu cele ale
daurilor, erau de p[m`nt, se vedea c[ nu locuiau de mult prin
aceste locuri, poate de vreo zece ani, ca =i daurii, pentru c[
iurtele lor sunt ca =i noi. Aici am poposit de amiaz[. +i iar[=i
am mers peste =es, ne-am oprit pe malul r`ului, am f[cut
popasul de noapte, am schimbat carele =i am stat ]mpreun[
cu askaniama.
}i ziua de 5 mai am pornit peste =es pe l`ng[ r`u, cam trei
verste, p`n[ unde Lohanul o apuc[ spre st`nga. Aici sunt
multe ulusuri de-ale mongolilor. P`n[ la amiaz[ am c[l[torit
spre miaz[zi-apus =i miaz[zi. Am poposit de amiaz[.
Merg`nd pu\in mai ]ncolo de satul ]n care poposisem,
deodat[ ne-au r[s[rit ]n cale dou[ chipuri omene=ti cioplite ]n
piatr[. Askaniama ne-a spus c[ erau f[cute de chinezi. Unul
dintre ele era ]nve=m`ntat ca un filozof, iar cel[lalt — ca un
viteaz legendar. Statuile au fost ridicate spre aducere aminte,
iar l`ng[ ele erau cioplite tot ]n piatr[ dou[ broa=te \estoase.
De aici ]nainte, drumul ne-a dus peste =esuri =i printre dealuri.
Am trecut printr-o g`rl[, pe malul c[reia erau multe iurte.
Colibele erau ]ns[ noi, dar pe ambele maluri =i pe l`ng[ drum
se aflau multe a=ez[ri vechi, ruinate. Pe acestea erau s[pa\i cu
mult[ pricepere =i m[iestrie =erpi =i lei. De la g`rla aceasta
306
am c[l[torit opt verste =i am ajuns la un sat ]ntins, bogat =i
nou. Din satul acesta ne-a ie=it ]n ]nt`mpinare un t`n[r
respectuos =i ne-a d[ruit un berbec =i vin, spun`nd c[
d[ruie=te berbecul ]n s[n[tatea celor doi mari ]mp[ra\i. De o
parte =i de alta a satului se ]nal\[ mun\i impun[tori, unii
acoperi\i cu p[duri ]ntinse, iar al\ii gola=i. }n ziua aceea
askaniama l-a rugat pe sol s[ le dea voie oamenilor s[i s[
c`nte c`ntecul Dun[re, Dun[re, pe care ]l auzise mai ]nainte.
Solul a ]ng[duit, =i dup[ aceea askaniama i-a pus pe cei doi
gr[m[tici ai s[i s[ c`nte =i ei ]n limba chinez[. Ne-am oprit
dincolo de sat =i am preg[tit tab[ra de noapte, ]ns[ carele nu
le-am schimbat.
}n ziua de 6 mai am plecat din satul acela cu ogoare
]ntinse =i uscate. Am trecut pe l`ng[ multe a=ez[ri statornice.
Dup[ ce am mers zece verste, am poposit de amiaz[ pe malul
g`rlei, pentru c[ venise un van la askaniama, care l-a rugat pe
sol s[ se opreasc[. Pe partea st`ng[ se afl[ un ora= mongol,
cu case de piatr[, numit ]n limba chinez[ Tabin Cin, ]n
mijlocul c[ruia se ]nal\[ ca o clopotni\[ un turn ]nalt de
piatr[, ]n care se afl[ altarul idolilor. L`ng[ turn sunt a=eza\i
mul\i zei cu chipuri de b[rba\i =i femei. }n ora= =i ]n
]mprejurimi locuiesc o mul\ime de oameni. Toat[ ziua am
c[l[torit spre miaz[zi-apus. C[tre miaz[noapte se ]nt`lnesc
doar st`nci gola=e de piatr[, ]ns[ c[tre miaz[zi se ]ntinde
307
stepa. Peste ora= =i peste sat st[p`ne=te un van. }n drumul
nostru am trecut prin c`teva g`rle. }nainte de a ajunge la locul
de popas, pe o parte a drumului am ]nt`lnit un st`lp ]nalt de
piatr[. Chinezii ]l numesc „st`lpul fericirii”. Pe aici sunt multe
sate. L`ng[ locul de popas era un fel de m[n[stire ]n care se
aflau idoli cu felurite chipuri. Acolo ne-am oprit, am f[cut
popas pentru noapte =i am schimbat carele.
}n ziua de 7 mai am mers pe =es, pe l`ng[ Lohan. Pe
partea dreapt[ am ]nt`lnit un ora= mare, cu case de p[m`nt,
cu ziduri =i cu turnuri care s-au p[strat ]ntregi. }n ora= nu
locuie=te nimeni =i doar ]n afara lui, ]n jur, se afl[ vreo zece
case ocupate. Pe acolo curge un r`u=or, care vine dinspre
mun\i. Noi am c[l[torit spre miaz[zi-apus de-a lungul r`ului
Lohan. Am trecut de marele =ir de mun\i ]mp[duri\i, care se
]ntind de la \inutul torgacinilor spre miaz[zi p`n[ la mare.
Am mers ]nc[ pu\in, =i r`ul Lohan a cotit spre st`nga fa\[ de
izvorul s[u, =i noi ne-am continuat drumul de-a dreptul spre
apus pe malul unui r`ule\. De acolo ne-am ]ndreptat spre
locul de popas =i am ]nnoptat pe malul apei. Seara,
askaniama a trimis la ambasador =i l-a rugat s[ porunceasc[
oamenilor s[ slobozeasc[ din flinte c`te trei focuri, deoarece
pe acolo mi=un[ mul\i tigri =i pantere =i ]n preajm[ sunt mul\i
cai ai vanilor de la ]mp[r[\ie, precum =i ai no=tri. Fiarele nu
atac[ numai caii, ci =i oamenii. Solul a poruncit ca fiecare om
308
s[ trag[ de trei ori, =i s-a iscat vuiet mare printre st`ncile
mun\ilor.
}n ziua de 8 mai am c[l[torit printre mun\i, iar r`ule\ul
Korkot a r[mas ]n partea dreapt[. Trec`nd mun\ii, am ajuns ]n
c`mpie la un r`u mic, pe a c[rui vale am mers iar[=i printre
mun\i. Ace=tia erau un lan\ mare, care se ]ndrepta spre apus.
Pe spinarea acestui munte se ridic[ marele zid chinezesc.
Masivul se nume=te Alin, ]n limba chinez[. Am mers pu\in
de-a lungul apei, am poposit pentru amiaz[ =i ne-am
continuat c[l[toria tot pe malul s[u, prin \inuturi ]mp[durite.
L[s`nd r`ul pe partea dreapt[, am mers printre mun\i =i am
ajuns la r`ule\ul Ciaganuta, pe care l-am trecut. Ne-am oprit
]ntr-un sat cu opt colibe, ]n care se hot[r`se locul de iam. De
aici drumul nostru a fost de-a dreptul spre miaz[zi-apus.
L`ng[ satul acela se g[se=te o cetate cu ziduri ]nalte de
p[m`nt, p[r[sit[, care se nume=te Ciagankoto, adic[ ora=ul
alb. Pe malul g`rlei ne-am oprit s[ ]nnopt[m =i am schimbat
carele =i celelalte.
}n ziua de 9 mai, am c[l[torit spre apus cam =apte verste
de satul cu opt colibe prin c`mpie =i printre mun\i nu prea
]nal\i. Apoi, am str[b[tut prin trec[tori ]nguste mun\i ]nal\i, pe
un drum acoperit cu prundi=. R`ul care curgea pe l`ng[ sat a
fost l[sat spre st`nga. Printre ace=ti mun\i ]nal\i =i de
nestr[b[tut am mers cam opt verste, ajung`nd apoi la acela=i
309
r`u pe care l-am trecut de vreo =ase ori prin vad, deoarece pe
malul lui era singurul drum. Am mers dup[ aceea ]nc[ patru
verste =i am f[cut popasul de amiaz[ la poalele mun\ilor. Pe
mun\ii aceia =i pe repezi=urile st`ncoase, prin cr[p[turi,
cre=teau mul\i pomi: meri, peri, vi\[ de vie =i alte soiuri
necunoscute nou[. De asemenea, ]n apa r`ului =i ]n izvoarele
de sub st`nci se g[seau pe=ti=ori =i mul\i raci. De acolo am
mers apoi pe locuri ]ntinse cam cinci verste =i am trecut iar[=i
r`ule\ul. Am ajuns ]ntr-o poian[. Aici se ]nal\[ o kumirmi\[ de
piatr[ a locuitorilor chinezi, ]n care sunt a=eza\i feluri\i zei de
ai lor, unii sculpta\i, al\ii picta\i. }n mijlocul acestora este
a=ezat marele idol care parc[ \ine globul p[m`ntesc ]n m`n[,
ca un st[p`nitor al lumii =i se nume=te Fe sau Fo. Despre
acestea ]ns[ vom scrie ]ntr-o carte deosebit[ despre China. De
la iam p`n[ la templu este jum[tate din drumul p`n[ la
marele zid. De la templul acela am trecut iar[=i peste r`ule\ =i
am ajuns ]ntr-un sat chinezesc, unde am f[cut popasul de
noapte pe marginea apei dincolo de sat, dar nu am schimbat
carele. Prin mun\ii aceia sunt a=eza\i diferi\i idoli, iar ]n
st`nc[ se afl[ pe=teri, ]n care au tr[it pustnici de-ai lor. }n acel
sat tr[iesc supu=i direc\i ai hanului chinez, =i ]n timpul verii
de aici se aduc toate legumele pentru masa bogdihanului.
Satul este ]mprejmuit cu valuri de p[m`nt, pentru c[ ]n mun\i
tr[iesc mul\i tigri =i pantere, care m[n`nc[ o mul\ime de vite
310
=i de oameni. Askaniama a trimis la sol cu rug[mintea s[ se
trag[ cu toate armele, =i acesta a poruncit c[tre sear[ s[ se
slobozeasc[ foc.
}n ziua de 10 mai am c[l[torit cam o verst[ =i jum[tate
peste =es =i am ajuns la un templu, ]n care se g[seau idoli
asem[n[tori. Templul era construit din piatr[ =i acoperit cu
\igl[. De la templul acesta r`ul cote=te spre dreapta, dar noi
am mers peste un munte mare =i ]nalt, ]n care drumul era
cioplit ]n piatr[. De la muntele acesta am c[l[torit prin
str`mtori cam =apte verste pe un drum neted. Pe partea st`ng[
era s[pat[ ]n munte o pe=ter[, ]n care sunt a=eza\i idoli
chineze=ti, iar drumul care duce la ei este, de asemenea,
cioplit cu ciocanele. Iar[=i am ajuns ]n mun\i, unde cresc
feluri\i pomi roditori. Cum am sosit pe creasta muntelui,
askaniama i-a ar[tat solului marele zid, care ]nconjoar[ toate
\inuturile ]mp[r[\iei chineze de la marea de r[s[rit, merg`nd
f[r[ ]ntrerupere o mie cinci sute de verste, =i este cl[dit pe
deasupra culmilor de munte, a st`ncilor ]nalte =i peste
pr[p[stii. Turnurile, a=ezate cam la o sut[ de st`njeni unul de
altul, sunt ]ntregi. Zidul este cl[dit astfel: la temelie sunt
a=eza\i ]n r`nduri bolovani mari de granit neciopli\i, cenu=ii,
deasupra sunt c[r[mizi. }n[l\imea zidului este de patru
st`njeni, iar l[\imea de doi. Prin mun\i ]ns[, pe unele locuri s-
a n[rult. Dar despre zidul acesta chinezii spun, l[ud`ndu-se,
311
c[, atunci c`nd s-a cl[dit, ]n mun\i n-a mai r[mas nici o
piatr[, pe =esuri n-a mai r[mas nisip, ]n r`uri a secat apa, iar
]n p[duri n-a mai fost nici un copac. Dar despre el, cum s-a
cl[dit, c`nd =i c`t este de mare, voi scrie ]n cartea Descrierea
]mp[r[\iei chineze.
Din creasta muntelui am mai mers pu\in =i ne-am oprit la
amiaz[. De aici am str[b[tut apoi zece verste =i am ajuns
]ntre mun\i =i prin =es, ]n fa\a unui zid mai mic, ]nalt cam de
doi st`njeni, care se ]nal\[ din munte ]naintea marelui zid.
Aici, ]ntre zidul cel mic =i cel mare, am oprit carele =i am
poposit. Pe partea dreapt[, pu\in mai ]ncolo, se afl[ o cetate
de piatr[ n[ruit[. Dup[ aceea este un sat locuit. Solului i s-au
adus care =i cai de schimb. Carele erau trase de m[gari, boi =i
cai. Caii de c[l[rie erau dintre cei mai buni. }ndat[ ce ne-am
preg[tit, am pornit c[tre marele zid, spre por\i. Acolo este
prima poart[. Deasupra por\ilor se ridic[ turnuri ]nalte. }n fa\a
por\ii st[tea voievodul ora=ului =i-i num[ra pe to\i oamenii
care treceau, pentru c[ ei au obiceiul s[ numere =i s[ scrie nu
numai oamenii, ci =i toate armele, pentru ca atunci c`nd se
]ntorc s[ nu se strecoare mai mul\i oameni sau arme. Dar nu
numai la por\ile acestea se ]nregistreaz[, ci la toate celelalte
por\i ale marelui zid. Askaniama a spus c[ de la poarta prin
care am intrat noi p`n[ la drumul care vine dinspre Selenga
este cale de opt zile, iar p`n[ la cel care vine de la Tobolsk —
312
=apte zile, pentru c[ marele zid are mai multe por\i de
trecere. Am trecut prin prima poart[, care era lat[ de patru
st`njeni. Aici se g[seau str[jeri, apoi am mai mers cam
doisprezece st`njeni =i am ajuns la alt zid cu o poart[
asem[n[toare. Trec`nd prin aceast[ poart[, ]ndat[ ne-a t[iat
calea al treilea zid, cu alt[ poart[. Toate por\ile =i turnurile lor
sunt foarte puternice. Cel de al treilea zid este cel mai gros
dintre toate. Cele trei por\i erau f[cute ]ntr-o trec[toare
st`ncoas[, lat[ cam de opt st`njeni, av`nd pe am`ndou[
p[r\ile piscuri ]nalte de piatr[. Por\ile turnurilor sunt ferecate.
}n dosul celei de a treia por\i sunt c`teva locuin\e, construite
anume pentru o=tenii str[jilor. Aici se afl[ =i o cancelarie, ]n
care solul s-a ]nt`lnit cu askaniama =i cu voievodul, care l-au
osp[tat ]n numele bogdihanului. Dup[ aceea, ambasadorul =i
askaniama au ]nc[lecat =i au pornit spre ora=ul de hotar, care
se afl[ la o jum[tate de verst[ dep[rtare de poart[. Acesta se
nume=te Sin-fen-kul. Marelui zid i se spune ]n limba chinez[
Djasi, iar ]n limbile calmuc[ =i mongol[ — Kalgan. De la
poarta prin care am trecut, zidul se ]ntinde iar[=i ]n
am`ndou[ p[r\ile pe culmea muntelui. }n drum spre cetatea
de hotar am trecut pe l`ng[ temple zugr[vite ]n culori vii =i ]n
care se aflau mul\i idoli. Tot aici era un clopot greu, de vreo
treizeci de puduri, =i toate p[reau f[cute ]n felul turcesc.
Ajung`nd la ora=ul de grani\[, ]mpreun[ cu askaniama =i cu
313
voievodul, ei au intrat ]n ora= prin poarta din st`nga, iar noi
— pe cea din dreapta. Ora=ul are ]mprejmuire de piatr[,
cl[dit[ la fel ca marele zid: la temelie — bolovani de granit
neciopli\i =i deasupra acestora — c[r[mizi, iar ]n[l\imea este
cam de cinci st`njeni. Venind dinspre marele zid prin poart[,
am intrat ]n ora= de la miaz[noapte spre miaz[zi. }n cetate =i
]n preajma ei locuiesc nenum[ra\i oameni. Nu am v[zut
nic[ieri amplasamente de tunuri. }n ora=ul acesta se face
nego\ mare =i se v`nd tot felul de bucate. Am fost g[zdui\i
]ntr-o ograd[ mare, ]n care am ]nc[put to\i. }n ora= ]ns[
oamenilor no=tri nu li s-a dat voie s[ mearg[. Askaniama i-a
trimis ambasadorului doi porci ca adaos de hran[, c`teva
g[ini, orez =i tarasun. Acest tarasun este o b[utur[ de-a lor, pe
care o fac din boabe de orez =i seam[n[ cu romaneia noastr[.
Am petrecut noaptea ]n ora=, iar la por\ile cur\ii =i la carele de
povar[ au fost puse str[ji chineze=ti.
}n ziua de 11 mai am plecat din ora=ul de grani\[, cotind
spre apus printre aceia=i mun\i ple=uvi, =i am mers =ase verste.
Am ajuns la alt ora=, ]nconjurat cu ziduri de piatr[, cu o
popula\ie numeroas[ ]n[untru =i ]n preajm[. C`t poate omul
vedea cu ochii, peste tot erau sate =i ora=e =i oriunde erau
sate, se vedea sumedenie de pomi roditori. De la ora=ul
acesta am mers =apte verste =i am ajuns la marele r`u Liung.
}n locul acela a=ezaser[ peste ap[ un pod, sprijinit pe b[rci
314
mari. R`ul curge dinspre apus spre miaz[zi =i apoi se vars[ ]n
mare. Apa lui este tulbure. Pe el am v[zut cor[bii mari, prinse
]ntre ele cu sc`nduri asemenea s[niilor. De aici ]nainte am
mers printre pov`rni=uri mari de piatr[. }n apropierea noastr[,
pe partea dreapt[, se vede spinarea muntelui pe care este
construit marele zid. De la r`u am mers trei verste, =i
askaniama a c[l[torit tot timpul al[turi de sol. De c`nd sosise
]n ora=ul ]mp[r[tesc, ]n fa\a lui askaniama erau purtate dou[
fanioane ]mpodobite cu cozi de cai, care ar[tau ce rang are.
C`nd ne aflam printre mongoli, ace=tia se ploconeau ]n fa\a
lui askaniama, unii de c`te trei ori, al\ii, care erau tai=i mari, o
singur[ dat[. C`nd am ajuns ]n ]mp[r[\ie, pentru a-i ar[ta
cinstire, oamenii de r`nd desc[lecau de pe cai p`n[ trecea. }n
aceea=i zi, ]n timp ce mergeam, askaniama a spus c[ ne vom
]nt`lni cu un mare van care venea din partea bogdihanului =i
de aceea ambasadorul =i el, askaniama, atunci c`nd se vor
]nt`lni, s[ descalece de pe cai =i s[ se ploconeasc[ ]n fa\a
scrisorilor hanului, deoarece vanul era trimis cu misiune
]nalt[ la mongoli. La ei era obiceiul ca orice om care se
]nt`lne=te cu el s[ se ploconeasc[ ]n fa\a scrisorilor hanului.
Ambasadorul a spus c[, dac[ vanul acela ar fi fost trimis de
bogdihan c[tre el cu ceva treburi, atunci ar fi desc[lecat ]n
fa\a lui, dar dac[ el poart[ alte treburi ale bogdihanului, =i
ambasadorul nu are nici un fel de leg[tur[ cu ele, atunci va
315
merge mai departe pe marginea drumului. Despre asta s-a
discutat mult, =i c`nd a v[zut askaniama c[ solul se opune la
toate cele propuse de el, a r[mas ]n urm[. Ambasadorul a
mers mai departe pe o margine a drumului. }ndat[ s-au
]nt`lnit cu vanul, ]n fa\a c[ruia erau purtate c`te =apte steaguri
mici galbene pe am`ndou[ p[r\ile drumului. }n urma
stegule\elor — un om care purta scrisoarea hanului pe un
postament galben, fixat de spinare. Un alt om \inea o umbrel[
galben[ deasupra scrisorii. Mult ]n urma acestora veneau
vanul =i ]nso\itorii. C`nd askaniama a v[zut de departe
scrisoarea, a desc[lecat =i i s-a ploconit, dup[ obiceiul lor, ]n
genunchi. Dup[ ce scrisoarea a trecut, askaniama a ]nc[lecat
iar[=i, s-a salutat cu vanul =i s-a apropiat din nou de
ambasador. Au c[l[torit ]mpreun[ ]nc[ zece verste, p`n[
c`nd au ajuns ]ntr-un sat chinezesc, ]n care erau multe
m[n[stiri, unde tr[iau lamii lor chinezi. Peste tot locurile erau
cultivate: ar[turi, gr[dini. De asemenea, pe dealurile ]nalte se
vedeau temple mari, zugr[vite. La amiaz[ am sosit ]ntr-un
ora= mare cu cl[diri de piatr[, =i se vedea c[ ]n jurul ora=ului
a fost c`ndva o fortifica\ie mare, dar acum era toat[ ruinat[.
Totu=i, zidurile ora=ului erau ]nc[ foarte puternice. L`ng[
ora=ul acela am poposit de amiaz[. De la zidul cel mare ni se
d[duse drept hran[, ]n loc de boi, c`te cinci porci, iar solul a
primit g[ini, g`=te, vin =i tarasun. Acolo, l`ng[ ora=ul cel
316
mare, se ]nal\[ o m[n[stire ]nsemnat[ a credin\ei lor;
]mprejmuirea ei este zugr[vit[. }n fa\a por\ii sunt a=eza\i doi
oameni ciopliti ]n piatr[, care \in cu m`na c`te un cal mare
]n=euat, zugr[vit ]n tot felul de culori. C`nd intri ]n curte, pe
partea dreapt[, se vede un clopot mare, a=ezat pe st`lpi, =i pe
partea st`ng[ — o tob[ ca o butie av`nd membrane ]ntinse la
am`ndou[ capetele. }n mijlocul ogr[zii se ]nal\[ marea lor
m[n[stire, ]n centrul c[reia era un idol uria=, care sem[na cu
un ]mp[rat, av`nd o coroan[ pe cap; fa\a ]i era zugr[vit[ ]n
multe culori, hainele erau din m[tase vi=inie, atlaz ]nflorat, =i
acest idol mare =i gras p[rea c[ este a=ezat jos. }n jurul lui era
un fel de cort cu perdelele ridicate, ochii ]i erau str[lucitori ca
ni=te pietre pre\ioase, dar cu o privire ]nfrico=[toare. }n fa\a lui
era a=ezat[ o mas[, pe care se g[seau ni=te sfe=nice mari,
]nalte, o cup[ de argint, ]n care se ardea t[m`ie. Tot ]n fa\a lui
at`rna un felinar. Ceva mai departe, de o parte =i de alta, sunt
doi idoli, a c[ror fa\[ era zugr[vit[ ]n culoare alb[, iar pe
partea st`ng[ se afl[ un copac plin de flori =i cu frunzele
colorate felurit. Tot acolo, pe perete, at`rn[ un palo= mare de
fier. Pe peretele din dreapta at`rn[ un arc mare =i..., iar pe
pere\i at`rn[... necunoscu\i, ca =i c`nd ar fi... pe o parte... =i
b[t[lii mari, ca =i c`nd ar fi expedi\ia lui Alexandru. }nspre
partea dreapt[ a ora=ului, pe un deal, se ]nal\[ un templu.
Askaniama a spus c[ templul a costat trei sute de mii...
317
deoarece postamentul pe care =ade idolul este f[cut dintr-o
piatr[ pre\ioas[. Ne-am oprit ]n ora= =i am poposit de amiaz[.
+i iar[=i am pornit-o printre mun\ii st`nco=i. Drumul este
nisipos, cu prundi= mult =i pu\in[ ap[, aceasta afl`ndu-se
numai unde \`=neau izvoarele care curgeau la suprafa\[ o
verst[ =i intrau iar[=i ]n p[m`nt. Am ie=it ]n step[, =i mun\ii au
r[mas ]n urm[ spre dreapta. Marele zid ]nc[ nu se vedea.
Seara am ajuns ]n-tr-un ora= mare, ]nconjurat cu zid de piatr[,
=i trec`nd prin por\i, am v[zut ]n jurul zidului un =an\.
Zidurile ora=ului =i turnurile... Ia temelie piatr[ necioplit[...
foarte puternice =i ]nalte... poarta =i cel-dint`i... un tun de fier
cam de doi ar=ini =i jum[tate, iar poarta era ferecat[. De straj[
st[teau o=teni, care aveau arcuri mari =i toroipane uria=e. }n
ora= se aflau pr[v[lii mari, pline cu tot felul de legume =i
alimente. Tot ]n ora= =i ]n ]mprejurimile lui erau multe temple,
l`ng[ care at`rnau clopote mari. Idolii stau acolo ca =i c`nd
ar fi vii, sunt vopsi\i ]n diferite culori =i polei\i cu aur. Ru=ii au
intrat ]n temple =i au privit f[r[ nici o opreli=te. }ntr-unul din
marile temple din ora= se afl[ un idol a=ezat pe un postament
mai ridicat, aurit ]n ]ntregime, iar ]n fa\a lui sunt de o parte =i
de alta doi lupt[tori c[l[ri, unul cu un arc =i cel[lalt cu o
suli\[. Fiecare parc[ vrea s[-l omoare pe cel[lalt. Pe pere\i
sunt zugr[vi\i =erpi mari. }n ora= sunt ogr[zi ]ntinse,
]nconjurate cu ziduri de piatr[, iar ]n interiorul cur\ii sunt c`te
318
zece sau mai multe case. }n toate ora=ele pe uli\e =i ]n cur\i
sunt poduri din piatr[ cioplit[. }n ora=ul ar[tat mai sus am
poposit pentru noapte =i am schimbat carele. P`n[ la ora=ul ]n
care am poposit de amiaz[ am c[l[torit cincisprezece verste.
}nc[ de pe drum askaniama i-a spus ambasadorului c[ ]ndat[
ce sosesc ]n capital[ va trebui s[ predea sfetnicilor apropia\i
ai bogdihanului scrisoarea marelui \ar. „C`nd vei da
scrisoarea \arului =i dup[ ce va fi t[lm[cit[, o vom ]nm`na
hanului, dup[ care, cur`nd, te va primi =i pe domnia-ta
pentru ]nchin[ciune.” Ambasadorul i-a spus: „}n nici o \ar[
din lume nu se vede a=a ceva, ca scrisoarea m[riei-sale
\arului s[ fie dat[ sfetnicilor =i, dup[ aceea, s[ fie dus
ambasadorul ]n fa\a hanului. Dac[ ]n[l\imea-sa hanul dore=te
prietenie =i dragoste cu m[ritul \ar, s[ primeasc[ el ]nsu=i
scrisoarea m[ritului \ar.” Askaniama i-a spus c[ la ei nu se
cunoa=te un astfel de obicei, ca ]nsu=i hanul s[ primeasc[
scrisorile. +i merg`nd pe drum, askaniama =i solul s-au sf[dit
vreme ]ndelungat[. De asemenea, askaniama i-a amintit c[
despre asta au vorbit =i pe Naun =i c[ el a ar[tat care este
obiceiul la ei. Solul a r[spuns: „Dac[ domnia-ta mi-ai fi spus-
o ]n felul acesta la Naun, eu nu a= fi venit ]n ora=ul
]mp[r[tesc.” Askaniama zise =i el: „Dac[ n-o faci, te vei
]ntoarce la fel ca Baikov”. Solul r[spunse: „Cum va fi voia
Domnului, astfel se va face”. Dar despre aceste lucruri se
319
spune mai mult ]n istorisirea despre cum a fost ]n ora=ul de
scaun.
}n ziua de 12 mai am mers dou[ verste ]n afara ora=ului =i
am trecut peste un r`u mic, pe un pod de piatr[, care avea pe
fiecare parte c`te un parmal`c tot de piatr[, =i deasupra
fiec[rui st`lp erau cioplite capete de lei. De la podul acesta
am mers =apte verste =i am ajuns ]ntr-un sat mare, unde era
un templu, ]n c[re se g[seau mul\i idoli. Apoi am traversat
mai multe sate =i am trecut pe l`ng[ multe posturi de straj[. +i
mai ]nainte trecusem pe l`ng[ altele, f[r[ s[ o =tim. Dup[
spusele lui askaniama, posturile erau a=ezate din pricina
t`lharilor. }ntre un post =i altul este o distan\[ de zece verste
chineze=ti, numai trei verste ruse=ti, fiindc[ versta chinez[ are
doar trei sute de st`njeni. }n posturile de straj[ sunt ni=te
tunuri de fier mai mici de un ar=in. Unde se a=ezase un post
de straj[, se ridicase =i un fel de turn nou, nu prea mare.
Dincolo de sat am mai mers =ase verste =i am ajuns la un
t`rgu=or. Trec`nd pe l`ng[ t`rg, ne-am oprit l`ng[ un templu
=i am poposit de amiaz[, apoi, merg`nd prin ora=, am v[zut
cl[diri mici, cum de altfel sunt =i templele. De la acest t`rg
am mers treisprezece verste =i am ajuns ]ntr-un ora= mare,
]nconjurat cu zid de piatr[, cl[dit ]n acela=i chip ca =i
celelalte ora=e. }n el erau multe pr[v[lii =i multe temple. De
asemenea, avea =i foarte mul\i locuitori. Ora=ul era ]nconjurat
320
de ap[. Marele zid r[m[sese spre dreapta ]nc[ de la amiaz[.
De pe drum zidul =i chiar turnurile se vedeau cum se ]ntind
f[r[ ]ntrerupere peste culmea mun\ilor. De o parte =i de alta a
drumului erau dealuri, f[r[ copaci ]ns[. }n preajma drumului,
pe o parte =i pe alta, se ]n=irau numeroase c[tune =i sate. Erau
at`t de multe ogoare arate, ]nc`t, din pricina lor =i a f`ne\elor
coapte, nu se putea nic[ieri da drumul vitelor. }n ora=ul
acesta am r[mas =i am ]nnoptat; am schimbat carele. Ast[zi
askaniama a trimis zarguceiul ]n ora=ul ]mp[r[tesc, pentru a
vesti c[ solul a trecut de zidul cel mare. Drumul nostru a fost
spre apus p`n[ la amiaz[, iar dup[ amiaz[ am mers c[tre
miaz[zi-apus.
13 mai. Am plecat din ora= =i am f[cut mai mult de
cincisprezece verste p`n[ la amiaz[ peste locuri de =es, unde
am ]nt`lnit foarte multe sate. Am ajuns ]ntr-un sat mare =i ne-
am oprit la o m[n[stire l`ng[ templu. }n m[n[stirea aceea se
aflau mul\i idoli, care sem[nau ]ntre ei. }n fa\a celui mai mare
era a=ezat[ o candel[ ]n care ardea ulei f[r[ ]ncetare zi =i
noapte. }n fa\[, pe o mas[, sunt a=ezate ni=te sc`ndurele, pe
care sunt zugr[vite multe feluri de legume =i fructe. B[tr`nii
umbl[ ]n haine negre =i nu m[n`nc[ carne. Chiliile lor sunt ]n
curtea m[n[stirii, =i oamenii sunt foarte respectuo=i. Ei l-au
poftit pe ambasador la ceai. }n m[n[stirea aceea am poposit
numai pentru amiaz[ =i apoi am plecat. Am mers trei verste =i
321
am ajuns ]ntr-un sat mare, lung cam de o verst[. De acolo am
mai c[l[torit treisprezece verste =i am ajuns la r`ul Sanlo, pe
care l-am trecut pe un pod. R`ul curge printre mun\i de la
miaz[noapte-apus c[tre miaz[zi. Pe el pluteau dou[ cor[bii
mici de transport. Apa r`ului este alb[struie =i nu are vaduri.
Am trecut pe l`ng[ at`tea sate, ]nc`t dac[ te-ai fi oprit s[
prive=ti ]n jur, ai fi v[zut ]ntr-un singur loc mai multe de
cincizeci. }n toate satele =i c[tunele sunt temple, iar cele care
se afl[ ]n c[tune parc[ ar fi bisericu\e de-ale noastre. De la
r`u am mers dou[ verste =i am ajuns ]ntr-un ora= nu prea
mare, ale c[rui ziduri erau n[ruite ]n mai multe locuri. Ne-am
oprit dincolo de ora=, unde cre=teau tot felul de legume, vi\[
de vie, mere =i pere. Gr`ne erau, mei =i orez. Era =i o alt[
plant[ ro=ietic[, a carei tulpin[ cre=te ]nalt[ de un st`njen =i
jum[tate, doi sau mai mult, groas[ ca o pr[jin[. Iar pentru c[
lemnele sunt foarte scumpe la ei, ]n locul lor folosesc paiele.
Mai rodesc =i orzul, =i gr`ul, ]n luna mai, se seam[n[ o alt[
s[m`n\[, care cre=te ca pirul =i care, cum se coace, este fiart[
]n cazane mari =i scot din ea zah[r. Drumul nostru s-a
]ndreptat spre apus =i miaz[zi-apus. Mun\ii cei mari se mai
z[reau spre apus =i spre miaz[noapte. L`ng[ ora=ul acesta am
poposit =i am ]nnoptat, dar nu am schimbat carele. }n acest
ora= este un turn ]nalt asemenea unei clopotni\e, pe care l-au
cl[dit cu nou[ caturi.
322
14 mai. Am mers cincisprezece verste de la ora= peste
c`mpie =i am trecut prin multe sate mari =i mici. Am ajuns la
un sat ]ntins, ]n care este un templu mare c`t o m[n[stire. }n
altarul templului este a=ezat un idol uria=; asemenea unui
]mp[rat, are coroan[ pe cap, fa\a alb[, iar pe barb[ avea lipite
]n trei locuri fire lungi de p[r negru. Este foarte ]nalt. Straiele
lui sunt din m[tase galben[, m`inile nu i se v[d, fiind ascunse
]n faldurile m`necilor, haina sem[n`nd cu ve=mintele
preo\e=ti. }n fa\a lui stau doi copii, care poart[ ]n m`ini un fel
de prapore, pe care sunt zugr[vi\i balauri ]naripa\i, =i totul
este poleit cu aur. }mprejurul lui este ]n[l\at un fel de cort de
sc`nduri, ]n fa\[ este o mas[ =i pe ea — o candel[, ]n care
arde ulei f[r[ ]ntrerupere. De o parte =i de alta sunt doi idoli
mari, c[rora le spun crai legendari: unul negru, iar cel[lalt
alb. Cel negru \ine ]n m`ini un buzdugan, iar cel alb — o
bard[ mare de fier, grea cam de opt puduri. +i ]mprejur stau
multe alte chipuri. Pe idolul cel mare ei ]l numesc
Dumnezeu, el fiind cel care prime=te sufletele oamenilor. }n
spatele templului cel mare se g[se=te altul mai mic. }n
mijlocul lui este un postament, acoperit cu un cort brodat cu
aur =i ]mpodobit cu tot felul de culori, ]n care se afl[ mai
mul\i idoli. Am`ndou[ templele au pere\i zugr[vi\i. L`ng[
templele acestea am poposit de amiaz[. Apoi am plecat, am
mers =apte verste, am ajuns la r`ul Pe, care curge dinspre
323
miaz[noapte-apus c[tre miaz[zi. Acolo este un ora= mare,
]nconjurat cu zid de piatr[. Am trecut r`ul peste un pod de
lemn, f[cut din b[rci. Pe r`u plutesc numeroase lotci. Ni s-a
spus c[ r`ul acesta se vars[ ]n Marea de r[s[rit. La gura r`ului
se afl[ ora=ul chinezesc Ten-ghin. Prin ora=ul acesta vin cu
cor[biile, care pot ajunge prin gurile r`ului din mare chiar
p`n[ ]n ora=ul Tung, despre care am scris mai sus, nem\i,
olandezi =i mul\i al\ii. }n ora=ul acesta am poposit =i am
petrecut noaptea. Ora=ul era ]nconjurat cu dou[ ziduri:
primul zid era pe o parte din c[r[mid[, iar pe cealalt[ de
p[m`nt =i ]nt[rit cu un lan\. Cel[lalt zid, dinspre ora=, era ]n
totul numai de c[r[mid[, foarte gros =i cu turnuri mari. La
fiecare turn sunt dou[ por\i c[ptu=ite cu fier. }n fa\a por\ilor
sunt a=ezate c`te dou[ tunuri. M[rimea lor este de un sfert de
ar=in, iar ghiulelele au o greutate de o jum[tate de grivenchi.
}n ora= este construit un turn foarte ]nalt, cu unsprezece
caturi, locuin\e =i pr[v[lii numeroase, multe temple, ]n care
se afl[ idoli zugr[vi\i ]n toate culorile, auri\i =i b[tu\i cu pietre
pre\ioase. }n ora=ul acesta nu s-a dat nim[nui voie s[ ias[ din
curtea ]n care am fost g[zdui\i. }n ora=ul acesta am schimbat
=i carele. Drumul nostru ne-a dus ]ntreaga zi ]n direc\ia apus
=i miaz[zi...
}n ziua de 15 mai am mers cam dou[ verste de la ora= =i
am trecut peste un canal pe un pod de piatr[. Ni s-a spus c[
324
acel canal este s[pat chiar din apropierea ora=ului ]mp[r[tesc
=i c[ ]n el nu este nici un pic de m`l. Pe acest canal vin
plutind cor[bii ]nc[rcate cu bucate c[tre ora=ul ]mp[r[tesc.
Am mers mai departe, trec`nd pe l`ng[ sate =i m[n[stiri. }n
preajma drumului erau a=ezate gospod[rii. Pe am`ndou[
p[r\ile erau planta\i arbori ]nal\i, cale de zece verste f[r[
]ntrerupere p`n[ la Pejin. De-a lungul ]ntregului drum, pe
l`ng[ m[n[stiri, ]n sate, sunt s[pate f`nt`ni mari ]mprejmuite
cu piatr[. La f`nt`ni se afl[ jgheaburi cioplite tot ]n piatr[, ca
ni=te l[zi mari, =i sunt r`ndui\i oameni care s[ dea ap[
oric[rui trec[tor. De acolo am trecut pe l`ng[ multe
morminte ale oamenilor de seam[ chinezi. Ele erau f[cute din
piatr[. Chinezii nu-=i ]ngroap[ mor\ii ]n interiorul ora=ului
Pejin. }ntreaga zi drumul ne-a dus ]ntre apus =i miaz[noapte.
De la Naun =i p`n[ la Pejin am f[cut dou[zeci =i nou[ de
zile, dar merg`nd pe ]ndelete, din pricina carelor trase de boi.
De la Naun p`n[ la zid am c[l[torit dou[zeci =i patru de zile.
De la zid p`n[ la Pejin am mers cinci zile; distan\a este de
patru sute de verste de-ale lor, doar o sut[ treizeci =i trei de-
ale noastre.
Chiar la amiaz[ am ajuns ]n ora=ul ]mp[r[tesc Pejin. Am
intrat ]n ora= pe poarta de la miaz[noapte. Aici este primul
zid, f[cut din p[m`nt. Turnurile sunt de piatr[, ]ns[ nu prea
]nalte. De jur ]mprejur este un =an\. Cum am trecut de acest
325
val de p[m`nt, ne-a ]nt`mpinat zarguceiul, ]nso\itorul lui
askaniama, care ne-a condus spre o parte a drumului =i s-a
oprit l`ng[ un =opron. Ambasadorul =i askaniama au fost
servi\i cu ceai. De asemenea, ne-au servit cu ceai =i fiii lui
askaniama. Dup[ ce am poposit pu\in, am pornit =i am ajuns
la al doilea zid, la un sfert de verst[ de prima ]nt[ritur[ de
p[m`nt. Zidul acesta este mare, ]nalt =i puternic, poate mai
]nalt dec`t cetatea Kremlinului, =i este construit astfel: la
temelie sunt a=ezate pietre de granit necioplit, deasupra
c[rora, de am`ndou[ p[r\ile c`te un zid de c[r[mid[, iar ]n
mijloc s-a pus p[m`nt. De aceea, pe deasupra zidului se
poate umbla cu cai =i cu care. Turnurile au aceea=i ]n[l\ime
cu zidul. C`nd am ajuns la zidul de piatr[, am trecut prin
dou[ por\i mari. Dincolo de por\i se vede un turn mare =i
]nalt, foarte rezistent. }n acest turn sunt ni=fe terase pe care
pot sta la un loc cam o mie de oameni. }ntre prima poart[ =i
cea de a doua pot fi cam patruzeci de st`njeni. Partea din
afar[ a por\ilor este ferecat[ cu leg[turi de fier. }n fa\a por\ilor
sunt a=ezate c`te dou[ tunuri de fier nu prea mari. Deasupra
por\ilor sunt f[cute ni=te foi=oare pentru lupt[. }mprejurul
acestui zid esfe un =an\ ]n care curge o ap[ tulbure. La poart[
stau de straj[ c`te opt oameni, cu arcuri =i plato=e. De la
poart[ am mers cam o verst[ pe o uli\[ mare printre pr[v[lii.
Aici, ]n mijlocul ora=ului, se ridic[ Cetatea ro=ie, al c[rei zid
326
este tot at`t de ]nalt ca al Kitai-gorodului din cetatea
]mp[r[teasc[ a Moscovei. Aici locuie=te bogdihanul
chinezilor. Se vedea c[ alt[dat[ zidul a fost zugr[vit ]n felurite
culori. }n apropiere se afl[ multe pr[v[lii =i bazaruri. Prin
mijlocul uli\elor sunt a=ezate poduri de piatr[. De la poarta
marelui ora= p`n[ la locuin\a ]n care am fost g[zdui\i am
mers cam trei verste =i mai mult. Dar despre ora=ul Pejin,
despre m[rimea =i frumuse\ea lui, ca =i despre Cetatea ro=ie a
bogdihanului, vom vorbi pe larg ]n cartea Descrierea
]mp[r[\iei chineze. Solul a fost adus la o locuin\[ din
apropierea zidului ora=ului, ]n care mai fuseser[ g[zdui\i =i
al\i soli. }nt`i olandezii care au fost ]n timpul lui Baikov, ca =i
al\ii ca ei, mai ]nainte cu zece ani. Portughezii =i al\i soli au
fost a=eza\i tot aici. Curtea este mare =i ]nconjurat[ cu un zid
de piatr[ ]nalt de doi st`njeni =i jum[tate, dar cl[dirile sunt
vechi =i ruinate ]n mare parte. }n ograda solilor sunt ni=te
foi=oare de piatr[, lipite cu p[m`nt =i cu acoperi=urile din
\igl[. }n ]nc[peri tavanele sunt din sc`nduri =i nu se v[d
leg[turi de fier. De altfel, ]n curtea soliei nu sunt nici gr[dini
=i nici un fel de alte buruieni, totul este asemenea unei
]nchisori. +i ]ndat[ ce ne-au a=ezat ]n ograda solilor, la por\i
s-au r`nduit str[ji puternice... (foile 116—130 sunt deteriorate
]n manuscris)... „s[ se pronun\e =i el va fi pedepsit de st[p`nul
327
s[u, iar domnia-ta \i-ai pierdut toat[ truda =i te vei ]ntoarce
f[r[ nici un rezultat asemenea lui Baikov”.
Solul i-a r[spuns: „Noi =tim ce fel de st[p`nitori sunt
Dalai-lama =i tai=ii calmuci, buharani, mongoli, pentru c[
suntem vecini. De asemenea, ]i cunoa=tem =i pe olandezi, =i
pe portughezi, dar dac[ i-ai aduna la un loc pe to\i st[p`nii
acestora pe care i-ai pomenit, ]mpreun[ cu statele lor, din
care au venit =i alt[ dat[ soli la voi, =i dac[ ai pune al[turi
]nc[ alte multe, n-ai putea s[ faci o ]mp[r[\ie mare ca aceea
pe care, din mila lui Dumnezeu, o st[p`ne=te cu puteri
depline ]n[l\atul \ar. Este cu at`t mai neprietenos din partea
bogdihanului s[ asemuiasc[ scrisoarea =i solia m[riei-sale
\arului cu acelea ale portughezilor, olandezilor =i altora. Chiar
dac[ ar fi venit la bogdihan soli din partea cezarului
romanilor sau a sultanului turcilor, pe care chinezii ]i numesc
hunchiari, iar despre ei se poate spune, din ]nt`mplare, c[
sunt mari ]mp[ra\i ai lumii, totu=i nici aceia nu pot fi primi\i
asemenea solului marelui \ar, pentru c[ m[ritul nostru \ar este
vecin cu ]mp[r[\ia voastr[ =i obi=nuie=te s[ respecte
vecin[tatea, nefiind ]ng[duit ca un vecin s[ nu fie binevoitor
fa\[ de cel[lalt. }n afar[ de asta, ]n[l\atul bogdihan l-a poftit
pe m[ria-sa \arul s[ lege prietenie =i dragoste, prin scrisoarea
lui din anii trecu\i, pe care domnia-ta o =tii, c[ci totul s-a
]nceput prin domnia-ta. Dac[ aceast[ scrisoare nu ar fi fost
328
trimis[, nici m[ritul \ar nu ar fi trimis solia, pentru c[ ]ncepuse
s[ ]n\eleag[ de la Feodor Baikov c`t de trufa=e sunt
obiceiurile voastre =i cum primi\i soliile ]n mod jignitor, a=a
cum se =i vede, =i potrivnic obiceiului tuturor popoarelor,
care primesc soliile cu cinste. }n nici o ]mp[r[\ie nu s-a
pomenit s[ se porunceasc[ ambasadorilor. Chiar dac[
bogdihanul se socote=te pe sine mai mare dec`t to\i ceilal\i
]mp[ra\i, totu=i pentru prietenia =i dragostea ar[tate de
]n[l\atul \ar ar putea s[ primeasc[ scrisoarea m[riei-sale,
adus[ de mine, chiar din m`na mea. Noi nu cerem nimic
altceva dec`t ceea ce au f[cut to\i ]mp[ra\ii de la ]nceputul
lumii =i prin aceasta nu numai c[ nu-l necinstim pe sl[vitul
bogdihan, ci mai ales i se sl[ve=te numele, c[ci, v[z`ndu-se
cum mergem pe fa\[ prin ora= potrivit obiceiului cu scrisoarea
=i cu darurile din partea m[ritului \ar la ]n[l\imea-sa
bogdihanul, prietenii lui se vor bucura pe dat[, iar du=manii
se vor ]nsp[im`nta, v[z`nd cu c`t[ cinste vine o solie de la
un at`t de mare ]mp[rat vecin, ]n semn de prietenie cu
]n[l\atul bogdihan, =i cu multe daruri. Noi =tim prea bine c[
ave\i =i prieteni, =i du=mani. C`t despre cele ce ne spui
domnia-ta de cele trei zile pentru preg[tire, eu sunt preg[tit s[
discut cu domnia-ta despre treburile m[ritului \ar, dar nu s[
duc scrisoarea lui la cancelarie. Nu de aceea am cerut un
termen. Nu pentru a m[ preg[ti s[ merg la cancelarie. Dac[
329
]ns[ este vorba s[ m[ duce\i ]n fa\a hanului, eu sunt gata chiar
acuma. Este ]ns[ foarte de mirare, =i oricine se ]ntreab[ de ce
a\i n[scocit voi r`nduiala ca ]n fa\a hanului s[-i duce\i pe soli,
=i nu scrisorile aduse de ei din partea ]mp[r[\ilor lor.”
Askaniama a r[spuns: „Nu trebuie s[ te minunezi c[ noi ]i
ducem ]n fa\a ]mp[ratului pe soli, dar nu-i prezent[m
scrisorile, pentru c[ obiceiul ]l avem din vechime =i ]l p[str[m
cu str[=nicie. }n vremurile trecute, dintr-o ]mp[r[\ie oarecare
a venit un sol ce aducea daruri bogate, ]nso\ite de cuvinte de
mare prietenie =i dragoste, tot a=a cum aduci =i domnia-ta
acum, iar hanul nostru de atunci s-a bucurat mult =i a
poruncit pe dat[ ca solul =i scrisoarea ]mp[ratului s[u, =i
darurile s[ fie aduse ]naintea lui. Ajung`nd ]n fa\a hanului,
trimisul i-a ]nm`nat scrisoarea, dar c`nd au citit-o, ]n ea erau
scrise necuviin\e mari la adresa hanului, iar solul, =i el, ]n fa\a
hanului a rostit cuvinte de ocar[. Astfel, din timpul acela a
r[mas r`nduial[ ]n ]mp[r[\ia chinez[ ca mai ]nt`i s[ se ia
scrisorile oric[rui ]mp[rat, s[ se citeasc[ la cancelarie, spre a
se vedea ce st[ scris ]n ele, =i dup[ ce se face astfel, solul este
adus ]n fa\a hanului. Scrisorile, ]ns[, nu se aduc. Obiceiul
acesta nu mai poate fi schimbat ast[zi nici de ]nsu=i hanul.
Totu=i, de dragul prieteniei =i pentru cinstirea m[ritului \ar,
bogdihanul a dat porunc[, trec`nd peste obicei, ca scrisoarea
m[riei-sale \arului s[ fie primit[ de cei doi sfetnici mari ai s[i,
330
kolaii, dar nici s[ nu g`nde=ti c[ domnia-ta vei ]nm`na
scrisoarea m[ritului han. +i Baikov a stat aici =apte luni =i
adusese daruri ]nsemnate, iar tot timpul s-a vorbit numai
despre felul ]n care s[ fie prezentat[ scrisoarea, =i totu=i n-a
izbutit nimic =i s-a ]ntors. Lui Feodor Baikov nu i s-a f[cut ]ns[
cinstea pe care voim s[ o facem domniei-tale, fiindc[ cei doi
kolai nu primesc scrisorile de la nici un fel de sol. +i c`nd au
fost alt[ dat[ solii din partea portughezilor =i a olandezilor,
scrisorile lor au fost luate de slujba=ii cancelariei. Dac[
bogdihanul ar primi ast[zi scrisorile chiar de la domnia-ta,
atunci to\i st[p`nitorii vecini ar ]nceta s[-l mai numeasc[ han
pe bogdihan, pentru c[ a primit el ]nsu=i scrisorile m[ritului
\ar ]mpotriva obiceiului =i de aici i s-ar aduce bogdihaniului o
mare ru=ine.”
Solul ar[t[ c[ a=a cum bogdihanul ]=i p[ze=te bunul s[u
nume =i nu vrea s[ ]ncalce vechiul obicei, spun`nd c[, dac[
ar primi el ]nsu=i scrisoarea m[ritului \ar, s-ar ]njosi, tot a=a
onoarea \arului nostru ar fi =tirbit[ mult, ca =i faima sa, pentru
c[ m[ritul \ar a trimis cu at`ta prietenie un sol =i daruri, iar
bogdihanul, ca =i c`nd nu i-ar p[sa de prietenia \arului,
socotind c[ i s-ar cuveni acest lucru, ca din partea unuia mai
mic dec`t el, nu binevoie=te s[ primeasc[ el ]nsu=i scrisoarea
m[ritului \ar, a=a cum este obiceiul ]n toate ]mp[r[\iile lumii.
Ar fi mult mai mare necinstea pentru m[ritul \ar dec`t pentru
331
bogdihan dac[ nu i-ar primi scrisoarea dec`t dac[ ar primi-o
el ]nsu=i. „}n ce-i prive=te pe ceilal\i regi care =i-au trimis
soliile aici la voi, nici unul nu se poate asemui cu marele
nostru \ar =i nu se poate ]ntreba de ce mi se d[ mai mult[
cinste mie, care port solia \arului, deoarece fiecare se
cunoa=te pe sine cine este. C`t despre cele ce s-au spus, c[ ]n
timpurile vechi un sol oarecare i-a f[cut necinste hanului, nu
trebuie s[ v[ ]ndoi\i de noi, fiindc[ ceea ce i-am spus
domniei-tale cu vorbe la r`ul Naun ]n timpul c[l[toriei este =i
aici ]n scrisoarea m[ritului \ar; nimic altceva dec`t prietenie =i
dragoste =i nu ne-a dat alte porunci ]n afar[ de cele ar[tate.
M[ mir ]ns[ de ce atunci, pe malul Naunului, c`nd m-ai
anun\at c[ ai porunci depline din partea bogdihanului, nu ne-
ai spus pe fa\[ ce se va ]nt`mpla la Pejin, c[ scrisoarea
m[ritului \ar nu va fi primit[ de ]nsu=i bogdihanul, ci c[ va fi
primit[ la cancelarie. Dac[ mi-ai fi vorbit astfel, c[ m[ritului
meu \ar nu i s-ar da nici un fel de cinstire, nicidecum n-a= fi
venit.” Askaniama a r[spuns: „Nu se poate t[g[dui c[ nu am
spus, dar porunca bogdihanului a fost s[ se iscodeasc[ din
vorbele domniei-tale =i din scrisoarea m[ritului \ar =i dac[ ar
fi fost vreo amenin\are sau vorb[ necuviincioas[, s[-i
poruncesc ]ndat[ domniei-tale s[ plece ]napoi, iar eu s[ adun
o armat[ c`t voi putea de mare =i s[ pornesc ]ndat[ ]mpotriva
Nercinskului =i Albazinului, pe care s[ le spulber din temelie,
332
pentru c[ noi =tim c`\i oameni locuiesc ]n ele. Mai mult, eu
\i-am spus-o =i mai ]nainte, dac[ domnia-ta nu duci scrisorile
\arului la cancelarie, vei pleca ]napoi ca =i Baikov.”
Solul i-a r[spuns c[ ceea ce i-a povestit despre distrugerea
cet[\ilor, s-au convins ei ]n=i=i c`nd au asediat cetatea
Kumarsk. „Noi nu ne l[ud[m cu r[zboiul, dar nici de lupte nu
ne temem. Marele nostru \ar nu vrea r[zboi =i sfad[, ci
dore=te s[ fie leg[turi de prietenie =i dragoste ]ntre el =i
]n[l\atul bogdihan. De aceea, m-a trimis pe mine =i dac[
m[ria-sa \arul mi-ar fi poruncit s[ v[ declar r[zboi, eu v-a= fi
spus-o demult. C`t despre cele ar[tate de domnia-ta, =i
anume c[ voi pleca ]napoi, asta este dup[ voin\a
bogdihanului. Dar dac[ mi-ai fi m[rturisit toate astea pe malul
Naunului, eu n-a= fi venit p`n[ aici ]n nici un chip. C`t
despre faptul c[ Nercinskul =i Albazinul au pu\ini o=teni, sunt
at`\ia pentru c[ nu este nevoie de mai mul\i. Dac[ ar fi
nevoie, m[ritul \ar are o mare mul\ime de lupt[tori care ar
putea s[ umple tot \inutul Amurului ]ntr-un an. S[-mi
r[spund[ ]ns[ askaniama ]n mod l[murit: dore=te ]n[l\imea-sa
hanul s[ ]ntre\in[ leg[turi de prietenie =i dragoste cu
]n[l\imea-sa \arul, sau nu?”
Askaniama a zis: „Dac[ m[ritul \ar dore=te s[ tr[iasc[ ]n
pace =i prietenie cu ]n[l\atul bogdihan, atunci =i m[ria-sa
bogdihanul dore=te s[ statorniceasc[ leg[turi de prietenie =i
333
dragoste cu marele \ar, dar dac[ m[ria-sa \arul nu dore=te
prietenie =i dragoste =i ]n g`ndul lui este altceva, =i ]n[l\atul
bogdihan va face la fel”.
Solul a r[spuns: „S[ fie a=a cum a spus domnia-ta, =i eu
m[rturisesc ]n fa\a lui Dumnezeu c[, din partea sa, ]n[l\atul
\ar nu are alt g`nd dec`t prietenie =i dragoste. M[ritul \ar m-a
trimis pe mine tocmai pentru a-i spune ]n[l\atului bogdihan
g`ndul lui s[ ]ntemeieze leg[turi de dragoste =i prietenie
ve=nice ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i, =i eu v[ cer ca ]n[l\imea-
sa s[ primeasc[ el ]nsu=i scrisorile \arului, nu pentru a aduce
]n felul acesta o ]njosire marelui han, ci pentru ca, atunci
c`nd vor veni la ]n[l\atul \ar soli din partea m[ritului han,
]ndat[ \arul s[ porunceasc[ s[ fie adu=i ]naintea sa =i s[-i
]ntrebe de s[n[tatea bogdihanului. De aceea, mi-a poruncit s[
observ tot ce se petrece =i s[-i aduc la cuno=tin\[ m[ritului
\ar, pentru ca =i el s[ se poarte asemenea m[ritului bogdihan.
Dar dac[ voi nu crede\i, eu sunt gata s[ v[ dau ]n scris c[
]n[l\atul \ar va face la fel =i va primi el ]nsu=i scrisoarea =i va
]ntreba de s[n[tatea bogdihanului. +i dac[ nu ve\i face a=a,
atunci =i \arul va porunci ca solului vostru s[ i se dea cinstire
asem[n[toare.”
Askaniama spuse c[, dac[ s-ar trimite de c[tre ]n[l\atul
han un sol c[tre m[ritul \ar, sau c[tre altcineva, oric`t de
mare, el se va purta ]n \ara necunoscut[ a=a cum i s-ar ar[ta:
334
unde i s-ar porunci s[ mearg[ ori s[ stea, va merge =i va sta, =i
ce i se va porunci s[ fac[, va face, dar s[ porunceasc[ el nu
se poate, pentru c[ fiecare \ar[ are obiceiurile sale. La ei
aceast[ tradi\ie s-a ]nt[rit ]ntr-at`ta, ]nc`t nu poate fi c[lcat[
]n nici un fel. „Dar destul s-a vorbit despre asta. Trebuie dat[
scrisoarea ]n[l\atului \ar =i, dac[ nu o dai, atunci te-ai ostenit
degeaba, ca =i Baikov.”
Solul a r[spuns c[ marele han, dup[ voia sa, poate s[-l
\in[ aici sau s[-l trimit[ ]napoi, ori s[-i ia chiar cu sila
scrisorile ]n[l\atului \ar, dac[ ar voi, dar el nu d[ scrisoarea
]n[l\atului \ar la cancelarie de bun[ voie.
Askaniama a r[spuns: „Din aceste dou[ lucruri, unul se va
]nt`mpla cur`nd, dac[ nu dai scrisoarea \arului c`t timp
vorbim prietene=te“; apoi s-a ]ndep[rtat de ambasador.
}n aceea=i zi a venit la ambasador primul mandarin,
alihamba, care conducea Cancelaria solilor, ]mpreun[ cu
askaniama, =i au adus cu ei un b[tr`n catolic din ordinul
iezui\ilor, care se numea Ferdinand Verbiest, de neamul lui
neam\ din \ara Niderlandei, care este sub st[p`nirea regelui
Spaniei. El a fost trimis de cincisprezece ani ]n China de mai-
marele s[u din Roma. Aici tr[iesc mul\i iezui\i din ordinul
s[u, de mult[ vreme ]=i au bisericile lor ]n numeroase ora=e =i
au convertit numero=i chinezi la credin\a catolic[. Mai
]nainte, Verbiest a tr[it ]n \inuturile de miaz[zi ale ]mp[r[\iei
335
chineze. Pe atunci, printre marii mandarini din preajma
hanului se bucura de mult[ cinste un alt iezuit, Adam Schall,
care venise ]n China ]nc[ de pe c`nd st[p`neau hanii nican\i,
care pentru marea lui ]nv[\[tur[ ]l cinsteau ]n mod deosebit.
C`nd a cucerit China bunicul hanului de ast[zi, auzind de el,
l-a pre\uit la fel =i l-a numit ]nalt dreg[tor. Func\ia lui era la o
dreg[torie mare a hanului chinez, unde se ]nva\[ astrologia,
adic[ citirea ]n stele, =i unde se scriu calendarele =i
prevestirile asupra vremii, care erau ]mp[r\ite apoi ]n toat[
China, se cerceteaz[ eclipsele de soare =i de lun[. Tot acolo
se toarn[ =i tunuri =i se n[scocesc tot felul de alte lucruri.
Adam Schall a murit de c`t[va vreme, dar pe patul de moarte
hanul l-a ]ntrebat pe cine s[ pun[ ]n locul lui. A=a s-a f[cut c[
a poruncit s[ fie adus Ferdinand Verbiest, ca s[-l ia pe l`ng[
d`nsul. Hanul l-a chemat ]n fa\a lui =i l-a a=ezat ]n locul lui
Adam Schall. Pentru c[ nu cuno=tea ]ns[ limba bogdoit[
(mongol[), i-a trimis un t`n[r dintre curtenii lui =i l-a ]nv[\at.
Rangul lui Verbiest se nume=te ]n limba chinez[ alihahava,
poart[ haine bogdoite, ]ns[ nu ]=i rade barba. }n afar[ de el, ]n
ora=ul Pejin mai sunt ]nc[ pentru iezui\i =i dou[ biserici bogat
]mpodobite.
C`nd Verbiest a ajuns ]n fa\a ambasadorului =i au
schimbat saluturi, ambasadorul l-a =i cunoscut dup[ ]nf[\i=are
=i a ]nceput s[-i vorbeasc[ latine=te, ]ntreb`ndu-l dac[ nu era
336
din ordinul iezui\ilor =i dac[ era de mult[ vreme acolo. +i
pentru c[ Verbiest i-a r[spuns tot ]n latine=te, au fost foarte
bucuro=i c[ se puteau ]n\elege unul cu cel[lalt. Mandarinii
chinezi l-au ]ntrebat pe iezuit dac[ ambasadorul a putut s[
vorbeasc[ cu el, =i acesta le-a r[spuns c[ vorbe=te foarte bine
=i despre orice. L-au ]ntrebat apoi =i pe ambasador dac[ ]i
place acest t[lmaci =i dac[ se poate ]n\elege cu el pe deplin.
Ambasadorul a fost recunosc[tor bogdihanului c[ i-a trimis
un astfel de om, care nu numai c[ va putea s[ t[lm[ceasc[
cuv`nt cu cuv`nt cele discutate prin viu grai, dar =i scrisorile,
=i titlurile celor doi mari ]mp[ra\i le va putea, de asemenea,
t[lm[ci cuv`nt cu cuv`nt. Mandarinii i-au poruncit iezuitului
s[-I ]ntrebe de la ]nceput pe ambasador din ce motive m[ria-
sa \arul a binevoit s[ trimit[ un sol la ]n[l\atul bogdihan.
Solul a r[spuns cum ]i spusese =i lui askaniama mai ]nainte
la Naun, c[ m[ria-sa \arul tr[ie=te ]n prietenie =i dragoste, f[r[
nici un fel de constr`ngere, nu numai cu acei mari st[p`nitori
care se afl[ ]n num[r mare ]n jurul statului s[u, dar =i cu aceia
care se g[sesc la mari dep[rt[ri. Acest obicei ]l au to\i marii
monarhi, nu pentru altceva, ci pentru slava lor. De aceea,
m[ritul \ar a binevoit s[ trimit[ bogdihanului pe Feodor
Baikov ]ntr-o solie, dorind ]nc[ de atunci s[ pun[ temei unor
leg[turi de prietenie =i dragoste, a=a cum avea =i cu
st[p`nitorii apropia\i din vecin[tate =i cu al\i ]mp[ra\i, pentru
337
ca de aici s[ ]nceap[ =i s[ creasc[ slava am`nduror
]mp[ra\ilor =i a ]mp[r[\iilor lor. „Totu=i, nu ]n\elegem de ce
]n[l\atul bogdihan a primit solia ]n chip neprietenos, =i
aceasta s-a ]ntors f[r[ rod. V[z`nd m[ria-sa \arul c[
bogdihanul ]nt`mpin[ f[r[ bun[voin\[ soliile lui, nu a mai
trimis al\i soli. Acum cinci ani ]ns[, bogdihanul l-a trimis pe
askaniama la r`ul Naun; el a venit ]n fort[rea\a de grani\[ a
]mp[r[\iei ]n[l\atului \ar, Nercinsk, a=a cum i se poruncise, ca
s[ cear[ de la hatmanul Danilo Ar=inski c`\iva slujba=i pentru
a ]ncepe tratativele, iar el a l[sat ni=te oameni de ai lui ca
ostatici ]n fort[rea\[. Danilo nu i-a re\inut ca ostatici, ci i-a
trimis ]mpreun[ cu cazacii lui la Naun. Askaniama i-a luat pe
cazaci cu el =i i-a adus ]n grab[ aici la Pejin, unde i-a ]nf[\i=at
]n[l\atului bogdihan. Bogdihanul a f[g[duit prin mijlocirea lor
s[ lege prietenie =i dragoste cu m[ria-sa \arul, ar[t`nd c[
dore=te ca ]ntre cele dou[ ]mp[r[\ii s[ ]nceap[ s[ se fac[
nego\. Mai mult dec`t at`t, a trimis din partea sa \arului o
scrisoare ]n care spunea acelea=i lucruri, =i, d`nd c`teva
daruri, ace=tia, ]nso\i\i de askaniama, au plecat ]napoi c[tre
Naun =i de acolo — la Nercinsk. Danilo Ar=inski i-a trimis pe
ace=ti cazaci, ]mpreun[ cu scrisoarea, la m[ritul \ar, =i ei i-au
spus m[riei-sale toate acestea. Dar, de=i m[ritul \ar dorea
foarte mult s[ =tie ]n ce chip i se adreseaz[ ]n scris ]n[l\atul
bogdihan =i ce dore=te, din pricina necunoa=terii limbii
338
voastre mongole \arul nu a putut s[ afle, ci a ]n\eles numai c[
sl[vitul ]mp[rat, ]n[l\atul bogdihan, ca vecin, nu poate dori
altceva dec`t leg[turi de dragoste =i prietenie. Mai mult, ]n
afara scrisorii pe care a trimis-o prin cazaci, acestora le
vorbise prietenos, =i m[ritul \ar s-a g`ndit c[ =i ]n scrisoare
bogdihanul ]i scrie cu toat[ curtenia =i dragostea, a=a cum se
obi=nuie=te la marii monarhi ai lumii. Cazacii au fost ]ntreba\i
de ce nu au adus cu ei =i un chinez care s[ t[lm[ceasc[
scrisoarea bogdihanului ]n fa\a m[ritului \ar, dar cazacii au
r[spuns c[ mandarinii chinezi ziceau c[ ar fi fost o lips[ de
respect s[ ia cu ei un astfel de om, pentru c[ scrisoarea
trimis[ era doar un semn de dragoste care s[ dovedeasc[ la
Moscova c[ au fost ]n fa\a bogdihanului =i c[ ]n scrisoare nu
scrie nimic altceva ]n afar[ de prietenie, dragoste =i leg[turi
ne]ntrerupte. +i v[z`nd c[ din partea ]n[l\atului bogdihan se
]ncep leg[turi de prietenie =i de dragoste, m[ritul \ar m-a
trimis pe mine, supusul s[u, ]n solie la ]n[l\atul bogdihan =i,
cu toate c[ nu =tia ]n ce fel i se adresase ]n scrisoare
bogdihanul, totu=i m[ritul \ar a scris scrisoarea sa c[tre
]n[l\atul bogdihan dup[ felul ]n care obi=nuiesc s[-=i scrie
]ntre ei marii monarhi, cu cel mai mare respect, cu dragoste =i
cu prietenie. M[ritul \ar ]=i exprim[ marele s[u respect =i
prietenia sa c[tre bogdihan, trimi\`ndu-i daruri pl[cute, dintre
cele mai de pre\, care se produc ]n ]mp[r[\ia sa =i care a
339
socotit c[-i vor face pl[cere ]naltului bogdihan. Din aceste
pricini a trimis \arul solie la bogdihan, pentru a tr[i ]n leg[turi
de dragoste =i prietenie ve=nic[, ca =i cu al\i conduc[tori, f[r[
g`nduri ascunse de silnicie, =i pentru a cre=te numele cel bun
al celor doi ]mp[ra\i =i al ]mp[r[\iilor lor. Acestea sunt
motivele pentru care m[ritul \ar a trimis solia aceasta c[tre
]n[l\atul bogdihan, ac\iune care a pornit din partea voastr[,
nu de la noi.”
+i de data aceasta a r[spuns tot askaniama, iar alihamba a
t[cut. El a spus c[: „Pe de o parte, lucrurile au ]nceput de la
noi, iar pe de alta, =i din partea \arului, pentru c[ Danilo a
trimis nu numai o dat[ la noi oameni pentru a ]ncepe nego\,
=i este de prisos s[ se mai discute de unde s-a pornit, pentru
c[ aceast[ treab[ este bun[, indiferent de unde a ]nceput, de
la voi sau de la noi. Din admira\ie pentru ]naltul \ar, ]n[l\atul
bogdihan, care se ]nclin[ cu prietenie =i cu dragoste, i-a trimis
la tine pe cei mai apropia\i sfetnici, care sunt pu\ini la
Cancelaria solilor =i se ocup[ cu primirea solilor tuturor
statelor str[ine, ]n timp ce al\i soli sunt primi\i de dreg[tori
m[run\i ai cancelariei. De aceea ]n diminea\a aceasta
domnia-ta ai fost invitat ast[zi de diminea\[ la Cancelaria
solilor, s[ duci scrisoarea \arului =i acolo s[ o predai celor
mai ]nal\i mandarini kolai ai no=tri, care ar fi primit scrisoarea
cu mare cinstire. To\i ceilal\i soli sunt primi\i =i discut[ cu
340
micii dreg[tori, diecii, =i tot ei primesc =i scrisorile. Astfel
bogdihanul era ]ncredin\at c[ cinstea ]n[l\atului \ar nu este
=tirbit[ cu nimic, mai ales c[ a poruncit ca scrisoarea s[ fie
primit[ de ni=te oameni at`t de sus-pu=i, lucru care mai
]nainte nu s-a mai ]nt`mplat la noi. }n ce-l prive=te pe
bogdihan, nu este cu putin\[ ca el ]nsu=i s[ primeasc[
scrisoarea \arului, pentru c[ noi avem un obicei vechi,
]mp[m`ntenit, pe care nici hanul ]nsu=i nu-l poate schimba.
Scrisorile ]mp[r[te=ti sunt luate mai ]nt`i =i cercetate de ei, ca
s[ vad[ ce este scris ]n ele, apoi sunt solii du=i ]n fa\a hanului,
care s-ar putea s[-i ]ntrebe despre s[n[tatea st[p`nului lor.”
Solul a spus: „+i la discu\iile cu solii olandezi au fost
aceia=i mandarini de la Cancelaria solilor, pentru c[ eu am la
mine cartea soliei olandeze. Este de mare mirare ]ns[ ca solii
s[ fie du=i ]n fa\a hanului, =i scrisorile aduse de ei — nu. V-
am ]ntrebat dac[ este mai demn[ de cinstire scrisoarea
m[ritului \ar sau trimisul s[u?” Ei au r[spuns c[ scrisoarea este
mult mai demn[ de cinstire, pentru c[ de ea depinde =i solia.
Solul i-a ]ntrebat iar[=i: „Dac[ scrisoarea este mai demn[ de
cinstire, de ce nu duce\i scrisoarea ]n fa\a hanului =i m[
duce\i pe mine, un sol?” Ei au r[spuns c[ sunt mai multe
pricini: ]nt`i vechiul lor obicei, al doilea fiindc[ aceasta ar
mic=ora respectul pentru cinstea bogdihanului, al treilea c[
nu cred ce spune solul prin viu grai, p`n[ nu citesc scrisoarea
341
spre a se convinge c[ este scris[ cu respect =i c[ poate fi
adus[ la cuno=tin\a bogdihanului. +i s-a discutat mult despre
aceasta...” Dac[ nu vei da scrisorile \arului la cancelarie,
potrivit obiceiului nostru, pleci ca =i Baikov, f[r[ s[ faci vreo
treab[. +i am auzit de la oamenii vo=tri c[ Baikov a fost
condamnat la moarte de c[tre ]n[l\atul \ar, fiindc[ nu a predat
scrisoarea la cancelarie.”
Solul a r[spuns c[ acela care i-a spus despre Baikov a
min\it, fiindc[ Baikov a murit de moarte bun[ la mult[ vreme
dup[ solie. „El s-a purtat a=a cum i s-a poruncit, =i eu m[ port
astfel tot de aceea, pentru c[ a=a mi-a poruncit m[ritul \ar,
pentru c[ el d[ porunci, iar noi le ascult[m, iar din cele
poruncite de el nu putem schimba nimic cu de la noi putere.”
Ei au spus, de asemenea, c[ li s-au dat porunci. „Numai c[
noi trimitem pu\ini soli ]n solie =i te credem pe domnia-ta c[
te por\i potrivit poruncii st[p`nului domniei-tale, dar ceea ce
spui prin viu grai nu credem ]ntru totul, p`n[ nu vedem ce
este scris ]n scrisoare, =i dup[ aceea vom putea crede =i
spusele domniei-tale.” Solul a r[spuns: „Ceea ce scrie ]n
scrisoare \i-am spus domniei-tale askaniama =i la Naun =i ai
scris ]n[l\atului bogdihan”. Askaniama a spus c[ atunci i-am
spus foarte pe scurt. „Acum ]ns[, dac[ ne dai scrisoarea =i o
t[lm[cim, atunci ]ndat[ o vom aduce la cuno=tin\a
bogdihanului =i va fi dup[ porunca lui.” Ambasadorul a
342
r[spuns: „M[ritul \ar a auzit ]nc[ de c`nd a fost trimis Feodor
Baikov c[ obiceiurile voastre sunt foarte aspre =i de aceea a
]ncetat s[ m[i trimit[ scrisori =i soli, dar c`nd a v[zut
scrisoare[ ]n[l\atului bogdihan, a n[d[jduit c[ vom fi primi\i
dup[ obiceiurile dinainte =i de aceea mi-a poruncit mie ca, ]n
numele m[riei-sale, s[-l rog pe ]naltul bogdihan s[ primeasc[
el ]nsu=i scrisoarea prietenoas[ =i darurile \arului, a=a cum se
obi=nuie=te ]n toat[ lumea de c[tre to\i ]mp[ra\ii cre=tini =i
musulmani. M[ria-sa \arul se va purta la fel cu solii ]naltului
han. Dac[ bogdihanul b[nuie=te c[ ]n scrisoarea \arului ar
putea fi scrise =i pecetluite unele amenin\[ri =i vorbe de
ocar[, iar eu a= vrea s[ v[ ]n=el prin spusele mele, atunci \arul
mi-a spus c[ pot s[ dau ]n scris ceea ce st[ scris ]n scrisoare,
pentru c[ \arul este un monarh respectat =i se poart[
]ntotdeauna cu dreptate. Nu numai ]n scrisoarea lui, dar =i ]n
g`ndurile lui nu se afl[ altceva dec`t prietenie =i dragoste. }n
vorbele pe care le-am rostit la Naun, ]n timpul c[l[toriei =i
aici, nu a fost altceva =i nici nu vor fi dec`t prietenie =i
dragoste, f[r[ nici un fel de viclenie, a=a cum Dumnezeu o
=tie =i timpul o va dovedi.“
Ei m-au rugat s[ nu-i ]nvinov[\esc pentru c[ nu mi-au
ar[tat adev[rul, dar obiceiul privitor la predarea scrisorilor ei
]l au din vechime =i nici ]nsu=i hanul nu-l poate schimba. Ei
au auzit c[ =i ]n alte \[ri se repet[ ]ndeaproape obiceiurile,
343
a=a cum au auzit =i c[ ]n fa\a m[ritului \ar nimeni nu se
]nclin[ cu capul acoperit, fiindc[ ar fi socotit drept ocar[. Ori
]n fa\a bogdihanului, fereasc[ Dumnezeu s[ se ]nt`mple ca
cineva s[ se ]ncline cu capul neacoperit, c[ ar fi mare
necinste. Totu=i, dac[ =i-ar trimite de la el soli c[tre ]n[l\atul
\ar, ace=tia s-ar purta a=a cum li se va porunci de acolo =i n-ar
]ncerca s[ statorniceasc[ obiceiuri noi.
Solul le r[spunse atunci c[ \arii =i monarhii nu se conduc
dup[ obiceiuri, ci ei hot[r[sc obiceiurile =i multe le schimb[
de dragul prieteniei pentru al\i monarhi, =i nu numai datorit[
unui obicei se ]ntrec ]n solii pentru leg[turi de pace =i
prietenie, ora=e =i state. Acum m[ria-sa \arul dore=te ca
]n[l\atul bogdihan, care a m[rturisit dragoste =i prietenie, s[
nu se poarte fa\[ de el cum s-a purtat cu portughezii =i cu
olandezii, deoarece aceia fa\[ de \ar sunt foarte mici
st[p`nitori, ci s[ fac[ cum au f[cut cezarul Romei =i al\i regi
cre=tini, sultanul turcilor, =ahul Persiei, care primesc ei ]n=i=i
scrisorile \arului. El nu-i cere ]n[l\atului bogdihan s[
hot[rasc[ un obicei nou, ci s[ fac[ numai ce se obi=nuie=te
de la ]nceputul lumii ]ntre to\i monarhii =i noroadele care
primesc ei ]n=i=i scrisorile unii de la al\ii. Aceasta o fac pentru
a fi siguri c[ nu se s[v`r=e=te vreo viclenie ]n scrisori sau ]n
solii. „Dac[ nu prime=te scrisorile ]n[l\atului \ar ]nsu=i
bogdihanul, scrisori prin care este ]ndrept[\it[ solia mea, ce
344
cinste ar putea avea am`ndoi ]mp[ra\ii, pentru c[, atunci
c`nd vor fi trimi=i solii la m[ria-sa \arul din partea
bogdihanului, =i ei ar fi primi\i =i cinsti\i ]n acela=i fel? C`t
despre cele ce a\i spus despre acoperirea capului, c[ ]n fa\a
\arului to\i se descoper[, asta nu este tocmai a=a, pentru c[
solii cre=tini ]=i ridic[ p[l[riile nu numai ]n fa\a unui
asemenea mare monarh, ci =i unii ]n fa\a altora, dar turcii =i
persanii se ]nclin[ cu capul acoperit dup[ obiceiul lor, =i \arul
nu sile=te pe nimeni ]n nici un fel s[ ]ncalce datina \[rii sale.
Astfel, fiecare se poart[ a=a cum =tie =i a=a se =i ]nclin[”. Ei au
spus c[ dup[ ce solul le va da scrisoarea \arului, bogdihanul
va porunci s[ fie adus ]naintea lui, unde vor fi de fa\[ =i to\i
mandarinii s[i, put`nd astfel s[-=i ]ndeplineasc[ solia cu toat[
cinstea. +i s-ar putea ca ]nsu=i bogdihanul s[-l ]ntrebe despre
s[n[tatea m[riei-sale \arului. „+i vei fi cinstit ]ntru totul”. Solul
r[spunse c[ mai bine ar cinsti scrisoarea \arului dec`t pe
trimisul s[u, deoarece scrisoarea cuprinde chiar cuvintele
adev[rate ale m[riei-sale, ca =i pecetea lui =i a ]ntregii
]mp[r[\ii ruse=ti, prin ea fiind ]ndrept[\it[ =i cinstit[ solia. Ei
au ]nceput iar[=i s[ se sf[deasc[ fa\[ de cele spuse, c[ a=a
ceva nu se poate face, dup[ care au cerut o copie a scrisorii
\arului ca s[ vad[ dac[ ]n ea nu sunt vreo amenin\are ori
vreun cuv`nt de ocar[ =i i-au spus iezuitului s[ scrie ]n limba
latin[ ce ]i spune solul. Fiind ei cu to\ii la sol, a sosit un t`n[r
345
trimis de han, unul dintre curtenii lui de frunte, pe care, c`nd
l-au v[zut, ]ndat[ s-au ridicat ]n picioare, iar iezuitul, privind
pe scrisoare ca =i c`nd ar fi citit, i-a spus solului c[ omul
acela este primul favorit al hanului, care ]l trimisese s[ vad[
dac[ iezuitul se poate ]ntr-adev[r ]n\elege cu solul. Solul ]ns[
trebuia s[ se prefac[ a nu =ti cine este noul sosit, pentru c[ ei
nu doreau s[ fie recunoscut. Dup[ aceea, favoritul
bogdihanului l-a ]ntrebat pe iezuit ce limb[ vorbe=te cu
ambasadorul =i dac[ rusul o folose=te cu u=urin\[, iar iezuitul
i-a r[spuns c[ solul vorbe=te foarte frumos, iar limba este cea
latineasc[, pe care nici cei mai ]n\elep\i nu o pot vorbi dac[
n-o ]nva\[. Askaniama ]i scrise apoi pe o bucat[ de h`rtie spre
aducere aminte cuv`ntul „latine=te”, pentru ca, ajuns ]n fa\a
bogdihanului, s[ nu-l uite. Mai ]ntreb[ cel venit de ce ]nt`rzie
treaba =i cum merge, apoi a luat ]nsemnarea =i a plecat cu
grab[ la han. Dup[ ce au t[lm[cit =i au scris copia scrisorii,
au plecat =i ei sus la han =i ne-au spus c[ ne vor ]n=tiin\a
despre cele ce va porunci. Solul i-a cinstit cu vodc[ pe to\i,
apoi la plecare i-a condus. }n timpul discu\iilor, iezuitul i-a
spus solului c[ este fericit s[-l slujeasc[ pe ]n[l\atul \ar ]n
orice treab[, de dragul religiei cre=tine. El =tia c[ bogdihanul
va ]ntreba despre toate, mai ales despre titlurile \arului =i
despre ]mp[r[\ia Rusiei, dac[ este at`t de mare c`t e pe hart[.
I-a spus =i c`t de rau ]i p[rea c[ a venit o solie de la un at`t de
346
sl[vit stap`nitor, deoarece chinezii erau ni=te barbari care nu
d[deau nici o cinstire solilor, dovad[ cum au f[cut =i ]n trecut
cu olandezii =i cu portughezii. Darurile pe care le aduc al\ii,
ei le consider[ =i le ]nscriu drept tribut, iar ]n scrisorile lor ei
r[spund ca un st[p`n slugii sale, scriind =i multe alte vorbe de
ocar[ despre care ]i va spune alt[ dat[. Chinezii sus\in c[ to\i
oamenii din lume v[d cu un singur ochi, doar ei v[d cu
am`ndoi. +i l-a pus pe sol s[ jure ]n fa\a icoanei c[ nu va
spune nim[nui cele auzite, nici nu va scrie p`n[ c`nd nu va fi
dincolo de hotarele Chinei, deoarece ei, iezui\ii, sunt str[ini =i
trebuie s[ sufere multe pentru credin\a ]n Cristos, fiind chiar =i
acuma sub b[nuial[. A spus apoi ca-i va trimite solului o
carte latineasc[, ]n care va vedea ce scrie el despre chinezi =i
despre obiceiurile lor, c`nd primesc soliile, apoi a plecat,
]mpreun[ cu ceilal\i dreg[tori.
}n ziua de 20 mai au venit la sol askaniama =i zarguceiul =i
l-au ]ntrebat de s[n[tate. Acesta i-a ]ntrebat =i el, la r`ndul
s[u, dac[ sunt s[n[to=i =i dac[ au adus la cuno=tin\a
bogdihanului t[lm[cirea pe care o f[cuser[ ]n limba chinez[
dup[ copia scrisorii \arului, c`nd au venit zilele trecute,
]mpreun[ cu alihamba =i cu iezuitul, =i pe care askaniama o
luase cu el.
Askaniama a r[spuns c[ fusese t[lm[cit[ ]n limba bogdoit[
(mongol[), ]ns[ nu fusese ]nc[ trimis raportul bogdihanului,
347
pentru c[ ei „credeau =i nu credeau copia =i, cu toate c[ ]n ea
era scris totul foarte frumos =i cu mult[ considera\ie, totu=i,
p`n[ c`nd nu va preda scrisoarea \arului dreg[torilor de la
cancelarie =i p`n[ nu se vor vedea pece\ile, ei nu puteau s[
cread[ ]n nici un fel, nici ]n fa\a hanului nu va fi dus[, c[ci
dup[ cum p[rul de pe cap cre=te =i ]nc[run\e=te f[r[ s[-l po\i
schimba, tot astfel nici obiceiul nu poate fi schimbat de
dragul m[riei-sale \arului. Cei doi sfetnici care vor primi
scrisoarea sunt ]ns[ cei mai apropia\i sfetnici ai bogdihanului,
parc[ ar fi cei doi umeri ai corpului, iar bogdihanul — capul“.
Trimisul le-a r[spuns c[ bogdihanul trebuie s[ primeasc[
el ]nsu=i scrisoarea \arului, pentru prietenia acestuia, =i atunci
vor vedea cu to\ii c[ ]n scrisoarea \arului este acela=i lucru pe
care l-a scris =i ]n copie, „pentru c[ scrisoarea \arului, care are
=i pecetea lui, este scris[ tot ]n limba latin[, =i cred c[ va fi
citit[ de acela=i iezuit, =i to\i vor vedea atunci c[ n-am umblat
cu nici o minciun[ sau viclenie. Dar dac[ se va g[si altceva
]n scrisoare =i n-a fost scris de mine, atunci bogdihanul s[-mi
fac[ ceea ce va crede. Toate popoarele vor fi uimite ins[ de
purtarea voastr[, c[ aduce\i ]n fa\a bogdihanului pe sol, =i nu
scrisoarea care ]l cinste=te”.
Askaniama a spus c[ duc scrisorile ]naintea solilor la can-
celarie tocmai de aceea, pentru c[, dac[ =i solii, =i scrisorile
ar fi duse ]n acela=i timp ]n fa\a hanului =i dac[ s-ar g[si scris[
348
vreo vorb[ nelalocul ei ]n scrisoare, atunci =i solul ar primi de
la bogdihan o pedeaps[ cumplit[. C`nd ]ns[ scrisorile sunt
duse mai ]nt`i la cancelarie, chiar dac[ ]n ele scrie ceva
nepl[cut, atunci solul este trimis ]napoi f[r[ s[-=i
]ndeplineasc[ solia, dar nu este pedepsit.
Solul i-a r[spuns c[ a auzit c[ bogdihanul nu prime=te el
]nsu=i scrisorile nici unui alt ]mp[rat, pentru c[ nu vrea s[ fie
a=ezat pe aceea=i treapt[ cu cei de la care au fost trimise
scrisorile. Chiar dac[ ar fi a=a, de la m[ritul \ar poate s[ o
primeasc[ de pe aceea=i treapt[, a=a cum o f[ceau to\i marii
]mp[ra\i cre=tini =i musulmani. Doar ei au h[r\i =i pot privi c`t
este de mare ]mp[r[\ia \arului =i c`t a bogdihanului.
Askaniama a r[spuns: „+tim =i noi c[ ]mp[r[\ia \arului este
foarte mare, =i nu din pricina egalit[\ii nu prime=te
bogdihanul scrisoarea, ci din cauza vechiului obicei. De
aceea, nu a\i c[p[tat ]nc[ r[spunsul, pentru c[ nu este u=or s[
se r[spund[ repede. Sfetnicii chibzuiesc asupra scrisorii =i,
c`nd vor avea un r[spuns, ]ndat[ va veni alihamba, ]mpreun[
cu iezuitul, =i \i-l vor spune.”
Solul r[spunse: „To\i ]mp[ra\ii =i monarhii au obiceiul ca
solii s[ nu-=i rosteasc[ doar prin viu grai solia ce li s-a
]ncredin\at =i pentru mai bun[ adeverire aduc =i scrisori care
cuprind acelea=i cuvinte. De asemenea, =i sfetnicii dau
r[spunsurile tot ]n scris. Eu sunt gata acum s[ dau ]n scris
349
vorb[ cu vorb[ cele spuse din partea \arului, pentru c[ eu nu
vorbesc ]n numele meu, ci potrivit poruncii m[riei-sale. +i
dac[ bogdihanul va face o primire plin[ de dragoste acestei
solii, \arul cu at`t mai mult va face o primire asem[n[toare
soliei venite din partea bogdihanului. Dar dac[ nu m[ crede\i,
fie c[ bogdihanul voie=te s[ m[ re\in[ aici, fie c[ vrea s[-mi ia
f[r[ voia mea scrisoarea, face\i a=a cum dori\i, sunt doar ]n
]mp[r[\ia voastr[.”
Askaniama a spus c[ bogdihanul nu va porunci a=a ceva =i
nici altele din cele spuse de sol mai ]nainte, ]ns[ va fi
]mpotriva oric[rei schimb[ri a tradi\iei =i chiar dac[ s-ar putea
scrie pe h`rtie discu\iile dintre ei, „de=i noi nu avem un astfel
de obicei, ar fi foarte greu, pentru c[ noi nu ]n\elegem limba
voastr[, nici voi — pe a noastr[”. C`nd erau la Naun, el
uitase s[ ]ntrebe l[murit dac[ solul va preda la cancelarie
scrisoarea \arului sau dac[ \ine, asemenea lui Baikov, s[ o
]nm`neze ]n[l\atului han „=i nu am luat un r[spuns clar de la
domnia-ta”. C`nd l-a trimis pe zargucei de la Naun ]n ora=ul
]mp[r[tesc, i-ar fi scris hanului, =i acesta ar fi dat porunci
dac[ s[ fie adus ]n fa\a ]mp[ratului ori s[ fie trimis ]napoi.
Totu=i, ei nu-l ]nvinuiesc c[ este at`t de d`rz, pentru c[
fiecare om este dator s[ ]mplineasc[ poruncile st[p`nului s[u.
Solul a r[spuns c[ ei ]n=i=i puteau s[ vad[ c`t[ prietenie se
arat[ din partea \arului, pentru c[ la simpla scrisoare pe care
350
bogdihanul a trimis-o, din partea m[riei-sale \arului au fost tri-
mise =i daruri bogate. De aceea, ei s[-i r[spund[ cur`nd,
oricare ar fi hot[r`rea bogdihanului.
Askaniama a spus c[ darurile nu-i intereseaz[ deloc,
fiindc[ =i Baikov a adus daruri bogate, ]ns[ ei nici nu le-au
privit. C`t despre r[spuns, c`nd va fi, el ]nsu=i ]l va aduce. +i
a plecat. Din ziua aceea a fost pus[ straj[ puternic[ =i por\ile
au fost z[vor`te, iar str[jile vindeau m`ncarea cu pre\ ]ndoit.
}n ziua de 22 mai au venit la ambasador askaniama
]mpreun[ cu iezuitul alihahava =i i-au spus ca =i mai ]nainte
c[ sfetnicii se adunaser[ la sfat, dar c[ se temuser[ s[-i
vorbeasc[ bogdihanului pentru c[: „Pe domnia-ta, solule, nu
te credem ]ntru totul, =i cererea domniei-tale este ]mpotriva
datinii str[vechi. Totu=i, sfetnicii au dat porunc[ s[ mai
vorbim ]nc[ despre treburile acestea, pentru c[ ]nceputul este
mai degrab[ de la voi dec`t de la noi. Anii trecu\i ,c`nd erau
]nc[ aici Feodor Baikov, Seit-kul, Tarutin =i al\ii, cazacii
b[teau \inutul din preajma Amurului =i ne pr[dau supu=ii. +i
pe Baikov I-am ]ntrebat atunci =i i-am spus despre cazacii
aceia c[ se r[zboiesc ]n timp ce ei vin cu solie. Ne-au r[spuns
c[ acei cazaci sunt doar ni=te t`lhari care se bat f[r[ nici o
porunc[ din partea \arului. Chinezii i-au numit atuncea luci,
adic[ t`lhari, =i din porunca bogdihanului am pornit
]mpotriva lor pe uscat =i pe ap[ cu for\e care au fost trimise de
351
aici, nimicindu-i pe to\i bandi\ii. Dup[ aceea ]ns[, Gantimur,
care era supusul hanului, a fugit la Nercinsk ]mpreun[ cu
tribul s[u. C`nd a auzit bogdihanul c[ t`lharii aceia s-au
a=ezat la Nercinsk, pe r`ul Silk, i-a poruncit lui askaniama,
care atunci era doar zargucei, s[ ia =ase mii de osta=i =i zece
tunuri =i s[ porneasc[ ]n expedi\ie ]mpotriva acelor luci.
Nagai-Timur =i-a adunat =ase mii de osta=i, a luat zece tunuri
=i a pornit din ora=ul ]mp[r[tesc spre Naun, iar de acolo — la
Nercinsk. }naintea lui a trimis la Nercinsk un \[ran daur de-al
lui Gantimur, ca s[ spioneze cu c`\i oameni a fugit acesta,
dar Gantimur l-a prins =i l-a trimis la cancelaria lui Danilo
Ar=inski, care, ]mpreun[ cu Gantimur, i-au spus \[ranului c[
ei nu sunt \`lhari, ci sunt supu=ii m[riei-sale \arului alb =i,
dup[ porunca lui, au construit dou[ cet[\i, la Nercinsk =i la
Albazin, =i c[ m[ria-sa dore=te s[ tr[iasc[ ]n prietenie =i
dragoste cu ]n[l\atul bogdihan, pentru ca ]ntre cele dou[ state
s[ se poat[ face nego\. +i a=a, pe \[ran l-au trimis ]napoi,
unde m-a g[sit cu oastea pe r`ul Unda, la dou[ zile dep[rtare
de Nercinsk. +i c`nd am auzit c[ aceia nu sunt t`lhari, ci
supu=i ai \arului alb =i l-au trimis ]napoi pe \[r[n cu vorbe de
prietenie, ]ndat[ am trimis =i l-am ]n=tiin\at pe bogdihan c[
este mai bine s[ ne purt[m cu prietenie cu ace=ti oameni
dec`t s[ ne r[zboim, fiindc[ ei mi-au spus c[ sunt supu=ii
\arului alb =i c[ locuiesc aicea din porunca lui; nu sunt ni=te
352
t`lhari de r`nd =i nu se vor mai purta t`lh[re=te ca mai
]nainte. Bogdihanul i-a poruncit lui askaniama s[ trimit[ la
Nercinsk =i s[ aduc[ de acolo ni=te cazaci, fiindc[ dore=te s[
]i scrie \arului o scrisoare, pentru a cere l[muriri depline. A=a
c[ de la Nercinsk au trimis zece cazaci, pe care askaniama i-a
luat cu el =i i-a ]nf[\i=at bogdihanului, care a scris \arului o
scrisoare nu numai despre Gantimur, ci mai ales ca s[
l[mureasc[ ce fel de oameni tr[iesc pe acolo =i c[rui ]mp[rat
sunt supu=i. }n afar[ de asta, Seit-Kul =i Tarutin =i al\ii, care au
venit dup[ Baikov s[ fac[ comer\ ]n China, au spus c[ au
cerut voie pentru aceasta ]n ora=ul de scaun =i c[ au scrisori
de la \ar. C`nd li s-a ]ng[duit ]ns[ s[ intre ]n ora=ul
]mp[r[tesc, s-a dovedit c[ ei nu aveau nici o scrisoare =i c[
ne-au ]n=elat. De aceea, acuma nici pe domnia-ta nu te
credem, p`n[ c`nd nu vedem scrisoarea adev[rat[ a \arului,
ca nu cumva s[ ne ]n=eli =i domnia-ta, cum au f[cut-o
negu\[torii“.
Solul le-a spus c[ despre trimi=ii la Nercinsk s-a vorbit
prea mult at`t la Naun, pe drum, c`t =i aici, cum s-a ]nceput,
=i de aceea nu este de nici un folos a se vorbi mereu despre
aceasta. }n ce prive=te spusele negu\[torilor, \arul nu-=i trimite
niciodat[ scrisorile care privesc treburile ]mpar[\iei prin
asemenea oameni. Lor li se dau ]ns[ bilete de trecere de c[tre
dreg[torii din Tobolsk, spre a putea c[l[tori f[r[ greut[\i =i a
353
dovedi din ce ]mp[r[\ie vin. Askaniama a r[spuns c[ =tiu =i ei
c[ \arul nu-=i trimite scrisorile cu negu\[torii =i c[ nu le aveau
cu ei, „dar acum nici pe domnia-ta nu te putem crede ca s[
nu ne ]n=eli cum au f[cut-o negu\[torii. }n copia scrisorii pe
care noi am luat-o de la domnia-ta vedem c[ tot ce scrie este
foarte frumos =i ]nclinat spre prietenie =i dragoste, numai c[
ne temem ca ]n dosul pece\ii s[ nu fie scris ceva r[u =i ur`t”.
Solul l-a ]ntrebat atunci pe askaniama: „Bogdihanul \i-a
poruncit s[-mi spui vorbele astea, ori sfetnicii s[i?“
Askaniama a spus c[ porunca o primise de la sfetnici
„pentru c[ ei nu ]ndr[znesc s[ aduc[ la cuno=tin\[
bogdihanului cele spuse de domnia-ta, care ceri s[ primeasc[
el ]nsu=i scrisoarea \arului, din pricina obiceiului at`t de vechi
=i de ]nr[d[cinat, ]nc`t nici ]nsu=i bogdihanul nu poate s[-l
calce. De aceea, bogdihanul a dat porunc[ celor mai ]nal\i
sfetnici s[ primeasc[ scrisoarea la cancelarie, ceea ce este o
cinste nemaiauzit[, deoarece ace=tia niciodat[ n-au mai
primit scrisori ale vreunui sol.“
Solul a spus: „Dac[ ]n viitor bogdihanul l-ar ruga ceva pe
m[ria-=a \arul, fie prin soli, fie prin scrisoare, cum ar putea fi
]nclinat m[ria-sa s[ ]mplineasc[ cererea bogdihanului, dac[
azi bogdihanul nu prime=te cele ce eu cer ]n numele \arului?”
Askaniama a r[spuns c[ nu este vreo rug[minte pe care
bogdihanul s[ o fac[ \arului. Solul i-a r[spuns c[ ]nsu=i
354
askaniama a spus mai ]nainte c[ a trimis =i a luat cazaci de la
Nercinsk =i c[ bogdihanul a trimis prin ace=tia o scrisoare
m[ritului \ar, pe care el ]nsu=i a scris-o, =i l-a cerut pe
tungusul Gantimur. Tot astfel s-ar mai putea ]nt`mpla =i altele
pe care bogdihanul, ca vecin, s[ le cear[ m[riei-sale \arului.
Askaniama a spus c[ ]n ce-l prive=te pe Gantimur, despre
care a pomenit, ]nt`mplarea nu este ]nsemnat[, =i scrisoarea a
fost trimis[ nu at`t pentru Gantimur, c`t pentru a se =ti cine
este st[p`nul acelor oameni =i cum va fi primit[ scrisoarea
bogdihanului.
Solul zise: „Dac[ ast[zi spui c[ este o treab[ f[r[
]nsemn[tate, de ce atunci pe Naun =i pe drum ai vorbit at`ta
=i m-ai ]ntrebat st[ruitor dac[ am porunc[ s[-l predau pe
Gantimur sau nu, deoarece bogdihanul suferise multe pagube
din partea lui. |arul, cu toate c[ nu ]n\elesese ce era scris ]n
scrisoare, totu=i, din mare bun[voin\[ m-a trimis pe mine cu
misiune de prietenie, de dragoste =i cu daruri. Bogdihanul se
arat[ ]ns[ r[uvoitor fa\[ de \ar, pentru c[ m[ sile=te s[ predau
la cancelarie scrisoarea \arului, fapt[ prin care s-ar aduce o
=tirbire numelui ]n[l\atului \ar =i cinstei lui ]n fa\a ]mp[ra\ilor
din toat[ lumea“.
Askaniama a spus c[ de bun[ seam[ bogdihanul dore=te
prietenie cu \arul, de aceea a poruncit sfetnicilor s[i cei mai
apropia\i s[ primeasc[ scrisoarea la cancelarie, trec`nd peste
355
obicei, iar lui, askaniama, i-a poruncit s[ deschid[ por\ile cele
mari ale cancelariei, por\i care nu s-au deschis pentru nici un
alt sol. +i asemenea cinste ]nc[ nu s-a pomenit nu numai
pentru al\ii, dar nici lui Feodor Baikov nu i s-a f[cut, pentru
c[ porunca era s[ le primeasc[ zarguceiul. Ast[zi, din
prietenie =i dragoste pentru \ar, bogdihanul a dat porunc[ ]n
chip cu totul neobi=nuit =i ]n afara obiceiului ca cei mai
apropia\i sfetnici ai lui =i cei mai cinsti\i mandarini s[
primeasc[ scrisoarea.
lezuitul ]ns[ a strecurat printre vorbe c[ askaniama minte
c`nd spune c[ bogdihanului nu i s-a spus nimic, fiindc[ de
trei ori fusese ]naintea lui p`n[ acum =i i-au raportat acestea,
iar el a poruncit s[ se cerceteze ]n c[r\ile vechi dac[ hanii
dinaintea lui au primit sau nu scrisorile chiar de la soli.
Bogdihanul este ]nclinat s[ fac[ acest lucru, numai c[ sfetnicii
se ]nc[p[\`neaz[ ]mpotriva oric[rei ]nc[lc[ri a vechiului
obicei, pentru ca nu cumva c`rmuitorii ]nvecina\i s[ spun[ c[
a f[cut-o numai pentru ca \arul s[ nu porneasc[ r[zboi. }n
afar[ de asta, ei au scris cu bun[-=tiin\[ ]n scrisoarea lor ca de
la st[p`n la supus, =i de aceea se tem ca ]n scrisoarea \arului
s[ nu fie vreo amenin\are.
Solul ]i spuse lui askaniama c[, atunci c`nd m[ria-sa \arul
trimite altora solii, =i dac[ oc`rmuitorul unei \[ri porunce=te
ca cineva din apropierea lui s[ primeasc[ scrisoarea \arului,
356
atunci acest fapt este socotit ca o mare necinste. A=a =i
bogdihanul, dac[ ar fi primit prin cel din apropierea lui
scrisorile de la cezarul Romei sau de la al\i st[p`nitori ai unor
]mp[r[\ii mari, asem[n[toare, atunci nu a= mai spune nimic.
Dar vorbind despre ni=te st[p`nitori at`t de mici, care to\i la
un loc nu pot sta al[turi de marele \ar si nici nu merit[ s[ fie
compara\i cu el, ar fi ca =i c`nd askaniama =i-ar trimite
slujitorii cu o scrisoare =i cu daruri la sol, iar acesta ar porunci
doar celor din jur s[-i ]nt`mpine =i nu i-ar aduce ]naintea lui,
atunci askaniama s-ar sim\i foarte jignit. Cu at`t mai mult ar fi
jignit \arul, =i prietenia ar schimba-o ]n du=m[nie.
Askaniama a spus c[ trimisul a vorbit cu dreptate =i c[
solul este bun =i =tie c[ m[ria-sa \arul este sl[vit =i m[rit, ]n=[
obiceiul lor este vechi =i, de aceea, nu pot s[-l ]nl[ture,
fiindc[ slava bogdihanului s-ar mic=ora ]n fa\a tuturor
supu=ilor, care ar spune c[ au ]nc[lcat obiceiul nu de dragul
prieteniei \arului, ci de team[ de r[zboi. De dragul prieteniei
]ns[, au schimbat obiceiul, fiindc[ scrisoarea va fi primit[ de
sfetnicii cei mai apropia\i ai bogdihanului, =i cum ei nu-l
]nvinuiesc pe sol c[ ap[r[ cu t[rie cinstea st[p`nului s[u, nici
acesta s[ nu-i ]nvinuiasc[ pe ei c[ se \in d`rzi pentru slava
]mp[ratului lor =i pentru p[strarea obiceiului.
Solul i-a r[spuns lui askaniama: „C`nd a fost Feodor
Baikov ]n China, bogdihanul, v[z`nd c[ el nu pred[ la
357
cancelarie scrisoarea \arului, a poruncit s[ fie primit[ chiar de
fratele s[u”. +i solul a ad[ugat: „Dac[ ]naltul bogdihan
binevoie=te s[ primeasc[ el ]nsu=i =crisoarea m[ritului \ar,
asta ar fi mai bine =i mai de cinste. Dac[ nu vrea el ]nsu=i, s[
porunceasc[ fratelui s[u s[ o primeasc[ ]n numele lui.” +i
astfel ambasadorul face aceast[ ]nlesnire, de care ei s[-l
]ncuno=tiin\eze pe bogdihan.
Askaniama a spus c[ Baikov a spus minciuni, fiindc[ ]n
timpul acela era ]mp[rat Hsun-Hi-Han, tat[l hanului de
acuma, =i acela n-a avut fra\i. Hanul de ast[zi, fiul aceluia,
are un frate, ]ns[ kolaii sunt mai mari ]n grad dec`t el. „lar la
Baikov, ]n afar[ de zargucei, nu s-a dus altcineva. Chiar eu,
askaniama eram printre zargucei atunci =i nu i s-a dat nici pe
jum[tate cinste c`t domniei-tale. Nici ]n c[r\i nu s-a g[sit s[
se dea unui alt sol at`ta cinste c`t[ domniei-tale.”
Veniser[ devreme =i au vorbit p`n[ c`nd au obosit. S-au
odihnit pu\in =i askaniama a ]nceput iar[=i s[ spun[ c[ el
fusese ]n[l\at la rangul de askaniama ceva mai ]nainte de
sosirea noastr[, dar ]nvestirea a primit-o a cincea zi dup[ ce
noi am sosit, =i chiar ve=mintele pe care le purta ]i vesteau
rangul, pentru c[ pe piept =i pe spate era brodat c`te un cocor
de aur ]n \es[tur[ de fir. +i s-a jurat ]n fa\a solului, pentru ca
acesta s[ nu cread[ c[ se \ine a=a de d`rz pentru c[ a primit
acest rang nou de la han, ci pentru c[ ei s-au g`ndit =i au
358
chibzuit mult c[ nu puteau s[ calce obiceiul. „Totu=i, s[ nu-\i
]nchipui c[ \i se va face vreo silnicie; la noi nu s-a ]nt`mplat
niciodat[ a=a ceva. Ne vom bizui pe bun[voin\a domniei-
tale, =i mandarinii au spus c[, dac[ tu ai n[d[jdui ca noi s[ ne
]nchin[m Dumnezeului t[u ]ntrupat, iar pe zeul Fu s[-I
p[r[sim, tradi\ia no[str[ este a=a de puternic statornicit[, ]nc`t
a=a cum nu se poate renun\a la Dumnezeu =i la credin\[, nici
obiceiul nu poate fi ]nl[turat.”
Trimisul a spus c[ nu se poate da un asemenea exemplu,
deoarece credin\a lor este schimb[toare. Mul\i se ]mpotrivesc
]mp[r[tului =i p[rintelui lor =i nu vor s[ le urmeze calea; dar
obiceiurile se deosebesc de credin\[, deoarece obiceiul
prive=te timpurile, =i apoi se schimb[ =i ]mp[ra\ii, mai ales, nu
tr[iesc dup[ obiceiuri pentru al\ii. Mai bine ar fi dac[
askaniama =i iezuitul le-ar ar[ta sfetnicilor pe fa\[ =i f[r[
ascunzi=uri cele ce spune el, pentru ca ei s[ chibzuiasc[ ce a
cerut solul ]n primele zile, ca bogdihanul s[ primeassc[ el
]nsu=i scrisoarea, iar acum el accept[ ca scrisoarea s[ fie
primit[ de fratele hanului. Din partea lor ]ns[ nu s-a f[cut
nimic, la fel ca =i prima oar[. +i drept pild[ le-a spus c[, dac[
un arc se ]ndoaie doar la un cap[t, =i la cel[lalt — nu, se
stric[, dar d[c[ am`ndou[ capetele se ]ndoaie cu ]ncetul,
atunci s[geata zbo[r[ drept, =i arcul r[m`ne ]ntreg. Tot a=a =i
cu darurile. Ele trebuie duse ]n fa\a bogdihanului odat[ cu
359
scrisoarea; pentru c[ ei au obiceiul =[ le duc[ pe acestea ]n
tain[, ]naintea scrisorii, la fei ca =i darurile aduse de Baikov.
Ei au r[spuns c[ darurile nu sunt o treab[ ]nsemnat[,
trebuie mai ]nt`i s[ se hot[rasc[ cu scrisorile. „Darurile nu au
unde s[ dispar[; numai c[ domnia-ta supune-te celor spuse
de mine =i d[ scrisoarea \arului acum la cancelaria sfetnicilor,
=i c`nd se va vedea c[ ceea ce este scris ]n scrisoarea \arului
nu se deosebe=te ]ntru nimic de copie, atunci bogdihanul din
prietenie =i dragoste ar putea primi el ]nsu=i scrisoarea =i pe
soli, a=a cum dore=te ]n[l\imea-sa \arul.”
Solul a spus ca ]n viitor, orice r[spuns ar voi s[ dea, s[ fie
]n scris =i el, de asemenea, va a=terne totul pe h`rtie; =i va fi
mai bine dec`t s[ se umble cu vorbe goale. |arul nu ]l
trimisese acum la bogdihan fiindc[ ar avea vreo nevoie, ci
numai pentru slava numelui s[u, =i dac[ bogdihanul nu ar fi
trimis scrisoarea, nici \arul nu ar fi trimis nici m[car o solie.
Dar de ce askaniama nu spusese l[murit la Naun c[
scrisoarea va fi luat[ la cancelarie, =i nu va fi ]n fa\a
bogdihanului?
Askaniama a spus c[ nu avea porunc[ pentru asta =i din
prietenie i-a spus s[ nu fac[ asemenea lui Baikov. „Noi =tim
ce scrie \arul bogdihanului, dar se prea poate ca titlul lui s[
nu fie scris a=a cum se cuvine. Dar domnia-ta =tii c[ \arul \i-a
dat porunc[ s[ te por\i dup[ voia noastr[, dar te ]mpotrive=ti.“
360
Solul a spus: „}n ceea ce prive=te titlul, nu numai c[ l-a
scris cum se cuvine, dar =i prin viu grai mi-a poruncit s[
stabilesc hot[r`t titlurile am`nduror ]mp[ra\ilor, a=a cum s[-=i
scrie ]n viitor unul altuia, ]nc`t s[ le fie p[strat[ deopotriv[
cinstea. Dac[ \arul ar fi scris ca solul s[u s[ se poarte ]n totul
dup[ obiceiul vostru, nici eu nu a= avea nimic de spus. Dar
una este s[ scrii despre titluri, =i alta — despre obiceiuri.”
lezuitul a strecurat printre discu\ii c[ a auzit, f[r[ ]ndoial[,
c[ ei sunt hot[r`\i s[ nu-=i calce datina, iar despre copia
scrisorii pe care am dat-o, a spus c[ am f[cut bine, deoarece,
atunci c`nd bogdihanul scrie o scrisoare cuiva, niciodat[ nu o
arat[ solului =i o dau pecetluit[. „Acum =i ei vor fi nevoi\i s[-\i
dea domniei-tale o copie.“
Askaniama r[mase timp ]ndelungat f[r[ s[ spun[ nimic,
a=tept`nd ca solul s[ rosteasc[ vreo vorb[. }n cele din urm[, a
]ntrebat ce s[ le mai spun[ sfetnicilor. Solul i-a r[spuns:
„Nimic altceva dec`t cele ce s-au spus mai sus”. +i a plecat.
}n ziua de 26 mai au venit askaniama =i iezuitul =i un
zargucei =i i-au spus c[ ]n ziua de 22 mai, dup[ ce au fost la
sol, au raportat sfetnicilor tot ce au vorbit cu acesta, =i
sfetnicii i-au dat porunc[ s[-i spun[: „Domnia-ta ai fost trimis
de \ar ]ncoace pentru a nesocoti obiceiurile noastre vechi =i
pentru a face altele noi, ceea ce niciodat[ nu s-a mai
]nt`mplat”.
361
Solul a spus c[, atunci c`nd \arul a scris din partea lui cu
dragoste =i cu prietenie bogdihanului, nu le este ]ng[duit
sfetnicilor s[ numeasc[ cererile sale drept o ]nc[lcare a
obiceiului lor. C`nd bogdihanul =i-a trimis scrisoarea f[r[
t[lm[cire, f[r[ sol, f[r[ daruri, m[ritul \ar a trimis un r[spuns
]n\elept =i o solie cu daruri =i cu cinstire c[tre bogdihan =i nu
a spus c[, ]mpotriva tuturor obiceiurilor marilor st[p`nitori, el
nu i-a trimis nici daruri, nici sol, nici t[lmaci. El se g`ndea c[
a=a cum soarele love=te ]ntr-un perete cu str[lucirea lui =i
apoi acea str[lucire este trimis[ ]napoi, tot a=a se va ]nt`mpla
=i cu scrisoarea plin[ de dragoste a m[riei-sale \arului.
Askaniama a spus: „Am auzit c[ la ru=i este obiceiul ca
niciodat[ s[ nu se ]nchine cineva ]n fa\a \arului cu capul
acoperit =i c[ acest obicei nu se poate schimba. La fel =i al
nostru.”
Solul i-a r[spuns c[ cele ce a auzit nu sunt adev[rate,
pentru c[ solii cre=tini ]ntr-adev[r salut[ cu capul descoperit,
dar turcii =i persanii, to\i r[m`n cu capul acoperit dup[ datina
lor, =i \arul nu cere nim[nui s[-=i p[r[seasc[ obiceiul s[u, ci
fiecare s[ i se ]nchine a=a cum s-ar ]nchina st[p`nului lor.
Askaniama zise c[ bogdihanul nu vrea s[ primeasc[ el
]nsu=i scrisoarea \arului, deoarece prietenia lor abia a ]nceput,
dar c`nd se va des[v`r=i totul =i ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i se
vor stabili o puternic[ prietenie =i dragoste, atunci bogdihanul
362
ar putea, la o alt[ solie, s[ primeasc[ el ]nsu=i scrisorile
\arului.
Ambasadorul i-a r[spuns ]ns[: „}ntotdeauna au fost leg[turi
de prietenie ]ntre cei doi st[p`nitori, =i ele au ]nceput c`nd
Feodor Baikov a fost trimis din partea \arului cu dragoste =i
g`nduri bune =i, cu toate c[ nu l-au primit, totu=i \arul a vrut
s[ ]ntemeieze leg[turi de amici\ie =i s[ se fac[ nego\, iar
cazacilor de la grani\[ le-a poruncit s[ tr[iasc[ ]n pace cu
supu=ii vo=tri. Asta este prima dovad[ de prietenie. A doua a
fost atunci c`nd domnia-ta ai fost la Naun =i ai trimis prin
cazaci scrisoarea bogdihanului c[tre \ar =i, cu toate c[ \arul
nu =tia ce cuprinde scrisoarea, totu=i a primit-o cu toat[
cinstea cuvenit[. A treia dovad[ de prietenie este aceea a
trimiterii mele ca sol, cu scrisori =i daruri din partea \arului =i
cu scrisoarea pe care mai ]nainte a scris-o bogdihanul. Toate
acestea vin din partea m[riei-sale \arului, care prin viu grai,
ca =i prin scris ori ]n inim[, are numai g`nduri de prietenie =i
le va avea. Se prea poate ca din partea voastr[ s[ fie vreo
b[nuial[, ]ns[ din partea noastr[ nu este nici una, a=a c[
bogdihanul va =ti s[ r[spund[ la dragostea =i prietenia \arului,
primind el ]nsu=i scrisoarea.”
Askaniama a spus: „}n[l\atul \ar poate te-a ales anume pe
domnia-ta =i te-a trimis s[ vorbe=ti cu noi, pentru c[ noi
spunem totul pe fa\[, =i oamenii no=tri nu pot s[ dea alte
363
]n\elesuri treburilor, fiindc[ noi suntem nedibaci =i ne]nv[\a\i
]n astfel de lucruri.”
Solul a spus c[ el este cel mai umil supus al ]n[l\atului \ar,
]ns[ lucrurile vorbesc de la sine. „Dac[ m[ria-sa \arul ar cere
prin mine ceva neobi=nuit ]n ]ntreaga lume, atunci
bogdihanul ar putea s[ nu primeasc[. Dar lucrul acesta =i
modul de a primi scrisorile sunt acelea=i la to\i ]mp[ra\ii. La
fel va fi primit =i solul bogdihanului, iar din partea \arului i se
va da cea mai ]nalt[ cinstire.“
Askaniama a spus: „Dac[ \arul ar fi dat un r[spuns ]n
leg[tur[ cu Gantimur, atunci s-ar fi putut vorbi. Dar dac[
domnia-ta ai spus c[ la voi nimeni nu cunoa=te Iimba
chinez[, cum de nu v-au spus cazacii care au fost aicea =i
c[rora li s-a repetat de o mie de ori prin viu grai c[
bogdihanul ]l cere pe Gantimur =i c[, dac[ nu-l da\i, nu poate
ie=i nimic bun din asta?”
Ambasadorul i-a amintit c[ =i pe r`ul Naun i-a r[spuns la
cele de mai sus =i anume c[ „m[ria-sa \arul n-a auzit de
Gantimur nici din spusele oamenilor, nici din scrisoarea
bogdihanului, pe care de aceea o trimite cu mine“.
Askaniama ]ntreb[: „De ce n-a scris \arul ]n scrisoarea lui
c[ dorea s[ fie primit[ de bogdihanul ]nsu=i, tot a=a cum
scrisese privitor la titluri =i la alte lucruri? Poate c[ atunci s-ar
fi ajuns la o ]n\elegere, pe c`nd a=a, fiindc[ totul at`rn[ doar
364
de cuv`ntul domniei-tale, nu putem crede pe deplin ceea ce
spui.“
Solul ar[t[ atunci c[ nu era obiceiul ca ]mp[ra\ii s[
pomeneasc[ ]n scrisorile lor despre toate lucrurile. De pild[,
nu se spunea nimic cu privire la daruri. Titlul ]ns[ era un
lucru de mare ]nsemn[tate =i str`ns legat de cinstirea
c`rmuitorului, de aceea nu putea fi l[sat la o parte =i se
vorbea de el. Dac[ ]ns[ nu vor s[-l cread[ ]n leg[tur[ cu asta,
desigur c[ nu-i vor da crezare nici ]n privin\a altor treburi
asupra c[rora \arul ]=i rostise prin viu grai porunca s[ fie
cercetate cu cea mai mare grij[.
Askaniama r[spunse c[ ]ndat[ ce voi preda scrisoarea, vor
crede orice a= spune.
Solul ad[ug[ c[ \arul auzise despre bogdihan c[ era un
st[p`n puternic =i c[ domnea dup[ voie. +tia c[ obiceiul
bogdihanului este s[ nu primeasc[ el ]nsu=i scrisorile, dar cre-
dea c[, av`nd putere deplin[, ar ]nc[lca obiceiul de dragul
prieteniei.
Askaniama recunoscu puterea nem[rginat[ a hanului =i c[
putea face tot ce voia, c[ nimeni nu ]ndr[znea s[ i se
]mpotriveasc[, dar obiceiul nu-l puteau schimba, pentru c[ ar
=tirbi faima st[p`nitorilor chinezi, care din vremuri str[vechi
erau printre ceilal\i c`rmuitori ca ni=te dumnezei pe p[m`nt.
La datin[ nu se putea renun\a.
365
Solul zise: „S-a vorbit destul, multe zile ]n =ir, =i v[d c[ nu
p[r[si\i grija ca cei doi st[p`nitori nu cumva s[ fie socoti\i
deopotriv[. Nici eu nu cutez a m[ ]ndep[rta de poruncile
primite, pentru c[ a= fi aspru pedepsit de m[ria-sa \arul. Dac[
un lucru de r`nd, legat de obicei, este mai ]nsemnat =i mai
vrednic de cinste pentru bogdihan dec`t prietenia \arului, iar
el se ]mpotrive=te s[ primeasc[ solia a=a cum obi=nuiesc to\i
ceilal\i c`rmuitori, spune\i-i cel pu\in s[ ]ng[duie oamenilor
no=tri s[ ias[ ]n ora= =i s[-=i cumpere ce vor, deoarece toate
zilele acestea au tr[it ca ]ntr-o ]nchisoare cu por\ile z[vor`te.
De=i cu Baikov v-a\i sf[dit cu privire la predarea scrisorilor
\arului, totu=i oamenii lui au avut voie s[ mearg[ =i s[
t`rguiasc[ nest`njeni\i, pe c`nd oamenilor mei nu li se
]ng[duie nici m[car s[ priveasc[ dincolo de por\i. +i ]n alte
d[\i, negu\[torii no=tri =i cei str[ini au fost, de asemenea,
slobozi.”
Askaniama r[spunse: „Se va ]ng[dui negu\[torilor s[ vin[
]n curtea voastr[ =i tot ce a\i adus cu voi se va putea vinde ]n-
tr-o zi. Cump[rarea =i v`nzarea nu vor ii st`njenite =i nimeni
nu va avea nici o sup[rare. Dar vi s-a oprit ie=irea pe poart[,
pentru c[ nu preda\i scrisoarea \arului. Nu este un obicei, dar
nu putem aduna sfatul pentru a discuta despre un lucru at`t
de pu\in ]nsemnat cum este negustoria. Nici s[ se vorbeasc[
366
hanului. Doar dac[ se ive=te ceva ]nsemnat, atunci poate s[-i
spun[ =i despre asta.”
Solul a r[spuns c[ pentru noi nu era un lucru ne]nsemnat
c[ nu eram liberi, ci st[m ]ncuia\i =i nu ni se ]ng[duie s[
cump[r[m cele trebuincioase pentru hran[, =i a ]ntrebat de ce
nu se d[ mai repede un r[spuns, ]nainte de toate. Askaniama
a spus c[ ]n nici un chip nu se va da ]ng[duin\a de a ie=i ]n
ora=, dar c[ va face un raport despre asta atunci c`nd ]=i va
face timp.
lezuitul s-a uitat iar[=i pe hart[ =i, ca =i c`nd ar fi citit, i-a
spus solului c[ ei anume nu d[deau un r[spuns, pentru a-l
face s[ li se supun[; nu de mult a fost s[ toarne un tun, unde
era de fa\[ =i hanul care l-a luat deoparte =i l-a ]ntrebat ]n
tain[: „Despre domnia-ta =i despre discu\ii, =i despre altele, =i
ce au vorbit cu domnia-ta, =i din vorbele lui am ]n\eles c[ este
]nclinat s[ te primeasc[ pe domnia-ta chiar el, ]ns[ ni=te
sfetnici mai ne]nsemna\i ai Sfatului au porniri trufa=e”. Hanul
]ns[, cu toate c[ este t`n[r, are dou[zeci =i trei de ani, s-a
dovedit ]nclinat spre lucruri bune. Totu=i, kolaii aceia care, de
fapt, guverneaz[, sunt ]ngrozitor de trufa=i =i ]nc[p[\`na\i.
Apoi au plecat.
}n ziua de 27 mai a venit askaniama singur, f[r[ iezuit,
f[r[ zargucei, f[r[ gr[m[tici, =i l-a rugat pe sol s[ ]i trimit[
afar[ pe to\i slujitorii lui, oprindu-l doar pe t[lmaciul de limb[
367
mongol[. C`nd au ie=it cu to\ii, a ]nceput s[ se jure pe
Dumnezeul lui, pe so\ie =i pe copii c[ numai pentru dragostea
pe care o are pentru sol =i pentru prietenie venise, ca s[-i
spun[ doar lui, ca s[ nu-=i piard[ slujba, c[ dac[ va putea va
hot[r] cu sfetnicii „ca bogdihanul s[ dea porunc[ s[ te aduc[
pe domnia-ta ]n cetatea lui, ]n palatul hanului, acolo unde se
adun[, de obicei, Marele Sfat, =i nu la cancelarie. Hanul va fi
]ntr-un loc anumit =i va asculta, dar nimeni nu va putea s[-l
vad[, iar de fa\[ va fi tot Sfatul =i mandarinii cei mai apropia\i
ai hanului, care te vor primi pe domnia-ta cu cinste“.
Ambasadorul a spus: „Va fi hanul acolo pe locul s[u ori nu
va fi? Mai bine s-ar face dac[ hanul ar sta de fa\[ chiar din
dep[rtare, ]ns[ pe tronul lui, =i astfel cinstea \arului, de=i nu ]n
totul, ar fi oarecum p[strat[. +i a=a cum s-a spus, dac[ dore=te
ca prietenia s[ se ]njghebe ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i,
Dumnezeu ]i va fi de ajutor pentru asta, iar cei doi st[p`nitori
]i vor da ve=nic[ cinstire.”
Askaniama a spus c[ era peste putin\[ ca hanul s[ fie de
fa\[ =i c[ orice discu\ie despre aceasta este zadarnic[, dar
aceast[ posibilitate, pe care a n[scocit-o el, solul s[ n-o spun[
niciodat[ nim[nui, fiindc[ din aceast[ pricin[ nu adusese cu
el nici pe iezuit, nici pe zargucei, pentru ca discu\ia lor s[
r[m`n[ ]n tain[. Nici el ]nsu=i nu =tia bine dac[ cele g`ndite
s-ar putea ]nf[ptui sau nu.
368
Solul a ]n\eles c[ askaniama se purta cu viclenie =i, pentru
c[ ]n acela=i timp se sim\ea cam bolnav, l-a rugat s[ revin[ ]n
ziua urm[toare, c`nd el va mai chibzui =i vor discuta. }ns[
ceea ce vorbiser[ fusese porunc[ de la han s[-i spun[. +i a
plecat.
}n zilele acestea a fost o ar=i\[ mare, din care pricin[ =i a
apei proaste, jum[tate din oamenii soliei s-au ]mboln[vit;
poarta a fost tot timpul z[vor`t[, =i nu s-a ]ng[duit nim[nui
nici m[car s[ priveasc[ afar[. Cele necesare gurii, str[jile,
care erau slugile mandarinilor, le-au v`ndut cu pre\uri
]ntreite.
}n 28 mai a sosit un gr[m[tic de-al lui askaniama, care l-a
]ntrebat pe ambasador de s[n[tate, spun`ndu-i s[ nu se
]ntristeze c[ nu a venit ]nsu=i askaniama, deoarece era bolnav
=i nu venise nici la cancelarie, dar va veni negre=it ]n ziua
urm[toare.
30 mai. A venit askaniama singur =i a spus c[ nu sosise
mai devreme, deoarece a fost bolnav, =i s[ nu i-o ia ]n nume
de r[u, c[ a fost =i O ploaie mare. Dumnezeu ]i sta martor c[
nu numai el, dar =i bogdihanul ]nclin[ s[ arate \arului toat[
prietenia =i s[ primeasc[ solia cu dragoste, fiindc[ este un
]mp[rat foarte binevoitor, numai c[ sunt c`\iva mandarini
care se ]mpotrivesc cu str[=nicie s[ nu se calce vechiul
obicei, spre a nu se aduce necinste ]mp[ratului. Dac[ se
369
purtau a=a, n-o f[ceau din rea-voin\[, ci pentru c[ nu
cuno=teau obiceiurile altor ]mp[ra\i. De asemenea, despre
]n[l\atul \ar credeau c[ este un domnitor obi=nuit, =i ei nu
credeau c`t este de sl[vit. }ns[ el, fiind doritor ca ]ntre cei doi
mari st[p`nitori s[ fie prietenie =i ca s[ nu se iroseasc[
str[duin\ele am`ndurora, de aceea nu s-a dus s[ comunice
Sfatului cele cerute de sol ]n leg[tur[ cu negu\[toria =i alte
lucruri despre care am vorbit, fiindc[ dac[ le-ar fi spus,
aceia=i mandarini s-ar fi putut s[ zic[ ]ntre ei c[ s-ar putea s[
fi venit ]n solie doar pentru asta =i pentru alte asemenea
lucruri nepl[cute. El, askaniama, ]l l[udase pe ambasador ]n
fa\a hanului =i a Sfatului ca pe un om ]n\elept, iar ]n zilele
acestea z[boviser[ asupra multor c[r\i ]n care au c[utat
despre modul de primire a scrisorii, dar ]n zadar, pen\ru c[ =i
de la Dalai-lama, care este cinstit la noi ca un Dumnezeu,
scrisorile sunt aduse tot la cancelarie. El ]ns[, askaniama,
n[scocise ceva ce nu se f[cuse cu nici un alt sol, a=a cum ]i
spusese mai ]nainte, dar nu =tia dac[ ]nc[p[\`na\ii aceia vor
accepta sau nu, anume ca ]n locul acela din palatul hanului
unde se adun[ MareIe Sfat, iar mai sus se afl[ tronul hanului,
acolo, ]n fa\a lui, s[ se stabileasc[ un loc anume, acoperit cu
m[tase galben[, =i ]mprejur sa fie aduna\i to\i mandarinii. „}n
fa\a acestui loc vor sta cei doi sfetnici apropia\i, c[tre care
domnia-ta vei merge =i le vei preda scrisoarea =i vei a=tepta
370
singur ]n locul cela p`n[ c`nd cei doi kolai o vor duce
hanului, care nu va fi departe. Dac[ cei doi kolai te vor
]ntreba de s[n[tate, le vei r[spunde, dar dac[ nu te vor
]ntreba, te vei ]ntoarce ]nd[t[ la locuin\[. Ei nu te vor ]ntreba
nimic despre treburile obi=nuite, deoarece toate treburile
celor doi ]mp[ra\i le-a avut ]n grij[ el, askaniama, c[ruia i s-a
poruncit s[ le cerceteze, s[ le discute =i s[ le ]ndeplineasc[.“
Solul i-a spus c[ face foarte bine c[ dore=te prietenia =i
dragostea ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i, =i ar fi bucuros ca ]nsu=i
hanul s[ fie de fa\[, c[ci ]n felul acesta s-ar ar[ta ]n mod
des[v`r=it prietenia fa\[ de m[ria-sa \arul „=i dac[ a=a cum ai
spus, hanul va sta ]n apropiere, ]nc`t ambasadorul s[-l poat[
totu=i vedea at`t pe el c`t =i pe cei doi kolai, care ]i vor duce
scrisoarea ]n[l\atului \ar =i i-o vor prezenta, atunci pot socoti
c[ st[p`nului meu, marelui \ar, i s-a dat cinstea cuvenit[“.
Askaniama a spus c[ el nu ]ndr[zne=te s[-i spun[ hanului
ce a n[scocit, pentru c[ s-ar ]ndeplini foarte greu, dar s-a jurat
s[ ]=i pun[ g`ndul ]n aplicare =i a spus: „Trimite m`ine un
gr[m[tic la str[jile de la poart[ =i cere-le s[ m[ cheme pe
mine =i pe iezuit, ca s[ vorbim despre toate acestea =i despre
cum am face s[ le comunic[m mai departe”.
Ambasadorul a ]ntrebat: „Bogdihanul are vreun frate mai
mare sau mai mic?” =i askaniama a r[spuns c[ are =i unul mai
mare, =i unul mai mic. De asemenea, l-a ]ntrebat dac[ crede
371
c[ bogdihanul va trimite sau nu o solie \arului. +i el a r[spuns
c[, ]n afar[ de han, nimeni nu =tie despre asta, dar s-ar putea
s[ se aud[ ceva dup[ predarea scrisorii.
C`t despre toate spusele lui askaniama, c[ ar fi fost
n[scocite de el, erau minciuni, fiindc[ avea porunc[ de la
bogdihan s[ le discute.
}n poruncile scrise ale \arului se spunea ]n mai multe
locuri ca el, Nicolae, s[ vorbeasc[ cu sfetnicii hanului =i s[
cear[ cu mult[ st[ruin\[ ca ]n acela=i timp cu scrisoarea, s[
fie predate =i darurile m[riei-sale \arului, ]n prezen\a hanului,
=i dac[, dup[ multe discu\ii, mandarinii ]i vor spune ]ntr-
adev[r c[ nu se poate, atunci ambasadorul s[ predea toate
trei scrisorile ]n care era scris despre solii, s[ predea =i
darurile, dar solul nu trebuia s[ se ]ncline ]n fa\a sfetnicilor
hanului.
De aceea, c`nd au venit askaniama =i iezuitul la
ambasador ]n ziua urm[toare, =i acesta a ]n\eles din vorbele
lor c[ refuz[ s[ ]ndeplineasc[ cele discutate, ]ndat[ a deschis
vorba a=a cum st[ scris mai departe.
31 mai. Askaniama a venit ]mpreun[ cu iezuitul =i cu
zarguceiul. Iezuitul a spus c[ askaniama l-a luat deoparte ]n
curte =i i-a comunicat c[ ar fi fericit dac[ lucrurile s-ar ]mplini
„a=a cum dore=ti domnia-ta, solul m[ritului \ar, ]ns[ nu se
poate ]n nici un fel, deoarece se ]mpotrivesc to\i sfetnicii care
372
nu =tiu c`t de mare ]mp[rat este \arul”. Chiar =i iezuitul
]ntrebase pe mai mul\i dintre sfetnici dac[ s-ar putea face a=a
ceva, =i ei au r[spuns c[ nu, ]n nici un chip. „+i este de mirare
ceea ce vor s[ fac[ acum, fiindc[ sunt trufa=i, =i ceea ce sunt
pe cale s[ fac[ acum, adic[ s[ calce obiceiul, nu s-a mai
]nt`mplat niciodat[ fa\[ de nici un sol. De aceea, am venit
ast[zi la domnia-ta ca s[ vorbim =i s[ g[sim o cale prin care
am`ndoi ]mp[ra\ii s[ stabileasc[ o ]n\elegere pe care s[ o
]nt[reasc[ ]n viitor, iar prietenia =i dragostea s[ creasc[,
fiindc[ ei sunt oameni trufa=i =i ]nd[r[tnici.” Solul r[spunse c[
de la ]nceput a st[ruit din partea \arului ca ]nsu=i bogdihanul
s[ primeasc[ scrisoarea. „Dup[ cum se =tie, v-a\i ]mpotrivit
nu numai o dat[ la cele spuse de mine, zic`ndu-mi c[ nu
crede\i, fiindc[ s-ar putea ca ]n scrisoarea pecetluit[ a \arului
s[ fie vreo amenin\are. A\i cerut o copie pe care eu v-am dat-
o, dar tot nu mi-a\i dat crezare. A doua oar[ am propus ca,
dac[ nu prime=te ]nsu=i hanul scrisoarea, s[ porunceasc[
celor mai apropia\i sfetnici s-o primeasc[ ]n fa\a sa, dar voi v-
a\i ]mpotrivit =i la asta, spun`ndu-mi c[ ar fi o mare necinstire
a numelui bogdihanului. }n felul acesta, s-ar putea spune c[
bogdihanul pre\uie=te mai mult obiceiurile dec`t prietenia
\arului. De aceea, acum v[ fac o ultim[ propunere, fiindc[
am auzit c[ ]n palatul bogdihanului sunt mai multe locuri de
onoare, unde se adun[ Sfatul vostru, =i c[ un astfel de loc nu
373
este departe de tronul hanului, deci, dac[ ]nsu=i hanul va
binevoi s[ se arate, cu at`t mai mult va fi din partea lui un
r[spuns la cinstea ]n[l\atului \ar. Dar dac[ nu binevoie=te s[
se arate pe fa\[, de=i ar fi ]nd[r[tul unui paravan sau dup[ o
perdea, s[ fac[ un semn ca eu s[ =tiu c[ =i bogdihanul se afl[
undeva ]n apropiere. Eu am cu mine din partea \arului trei
scrisori ]n trei limbi deosebite, pentru a putea fi ]n\elese de
voi. Eu voi veni cu una din aceste scrisori ale \arului, pe
oricare a\i voi s[ o ave\i, scrisoare pe care o voi ]nm`na nu
kolailor, ci fratelui mai mare sau mai mic al bogdihanului,
f[r[ nici un fel de cuv`ntare =i f[r[ ]nchin[ciune. De fa\[ vor
fi =i kolaii, =i to\i sfetnicii, iar fratele hanului ]ndat[ ce va lua
scrisoarea de la mine o va duce f[r[ z[bav[ acolo unde, dup[
dovezi sigure, voi =ti c[ se afl[ hanul. Altceva nu voi mai
spune dec`t c[ darurile din partea \arului trebuie date
]mpreun[ cu scrisoarea. Celelalte dou[ scrisori vor r[m`ne la
mine, p`n[ c`nd voi fi dus ]n fa\a hanului =i i le voi ]nf[\i=a
atunci. Astfel se va face =i dup[ dorin\a voastr[, =i dup[ a
mea, de=i nu ]ntocmai.”
+i ei au spus c[ pot comunica mai departe cele cerute de
sol, dar mai bine ar fi ca toate cele trei scrisori s[ le aduc[
odat[, pentru c[ ]n nici un chip nu puteau fi primite ]n timpul
c`t va sta ]n fa\a hanului. +i despre asta va fi iar[=i sfad[, c[ci
ce fel de treab[ este asta, ba s[ fie dat[ ]nainte, ba s[ fie dat[
374
dup[? Hanul ]n nici un caz nu le prime=te el ]nsu=i. }n ce
prive=te primirea de c[tre fratele hanului, nici despre asta nu
poate comunica mai departe, fiindc[ la ei mai mari dec`t
acesta sunt kolaii, care conduc ]ntreaga ]mp[r[\ie, pe c`nd
fra\ii hanului tr[iesc doar pentru ei.
Ambasadorul a spus: „}n\eleg eu =i singur, kolaii conduc.
}ns[ fra\ii hanului =i copiii sunt de s`nge ]mp[r[tesc =i ei sunt
urma=ii hanului, nu kolaii. +i deoarece ]n[l\atul \ar se trage
din str[mo=i cu s`nge ]mp[r[tesc din veacuri ]ndep[rtate, se
cade ca scrisoarea lui s[ fie primit[ de cei deopotriv[ cu
d`nsul. Dar aceasta s[ fie spus[, fiindc[ cererea este dreapt[.
De asemenea, s[ se dea scris c[, atunci c`nd vor trimite soli
la m[ria-sa \arul, s[ fac[ =i ei la fel f[r[ discu\ie. }n afar[ de
asta, s[ mi se dea scris tot ce a spus mai ]nainte askaniama,
pentru ca, atunci c`nd vor veni soli ]n fa\a \arului, el s[
porunceasc[ =i s[ le primeasc[ scrisorile asemenea
bogdihanului, iar bogdihanul s[ scrie ]n scrisoarea c[tre \ar:
«Solul vostru a st[ruit cu d`rzenie vreme ]ndelungat[ ca
scrisoarea m[riei-voastre s[ fie primit[ ]n fa\a mea, dar pentru
c[ obiceiul nostru vechi se ]mpotrive=te, pentru cele
]nt`mplate acum s[ nu v[ m`nia\i. Pe viitor, c`nd prietenia va
cre=te, atunci poate voi primi eu ]nsumi scrisorile». +i asta m[
va ajuta s[ m[ dezvinov[\esc ]n fa\a m[ritului \ar”. Askaniama
a spus despre soliile lor, care vor fi trimise \arului: „Deoarece
375
am vorbit, pot s[ =i scriu c[ li se va porunci s[ urmeze aceea=i
purtare. +i faptul c[ domnia-ta ai fost d`rz poate s-o scrie
bogdihanul, ]ns[ nici ]n g`nd nu este cu putin\[ s[ spun[ ]n
scrisoare c[ ]nsu=i hanul ]l va primi pe solul care va veni ]n
viitor. Totu=i, voi comunica mai departe vorb[ cu vorb[ toate
spusele domniei-tale, =i atunci se va lua o hot[r`re”. Apoi a
]ntrebat din partea lui: „Dac[ sfetnicii vor fi dat r[spuns
pentru toate ce dore=ti domnia-ta =i, ]n cele din urm[, m-ar
]ntreba: l-ai iscodit pe sol dac[, dup[ predarea scrisorii,
atunci c`nd va fi condus ]n fa\a hanului pentru ]nchin[ciune,
el se va ]nchina dup[ obiceiul nostru ]n[l\imii-sale, sau nu?”
Solul i-a r[spuns c[ mai ]nt`i trebuie s[ cerceteze =i s[
l[mureasc[ o singur[ treab[ =i apoi s[ ]nceap[ alta. Dup[ ce
se va hot[r] ]n privin\a pred[rii scrisorii, atunci nu numai
despre ]nchinare, dar =i despre alte multe s-ar putea vorbi.
„Dac[ ei primesc ca scrisoarea s[ fie ]nm`nat[ hanului,
atunci sunt gata s[ vorbesc despre ]nchin[ciune =i acum”.
Askaniama mi-a r[spuns: „Dac[ sfetnicii ar fi aflat c[ domnia-
ta nu ai de g`nd s[ te ]nchini hanului dup[ obiceiul nostru,
atunci nu te-ar mai fi primit ]n cetatea bogdihanului cu
scrisorile =i \i-ar fi refuzat toate cererile, fiindc[ la noi
cinstirea st[p`nului nostru se cuprinde ]n aceast[
]nchin[ciune.” +i iezuitul, din partea lui, adeveri cele spuse.
376
Solul le-a spus c[ niciodat[ nu a auzit ca ]n treburile
marilor ]mp[r[\ii s[ se ]nceap[ un alt lucru p`n[ c`nd nu s-a
sf`r=it primul. }ndat[ ce va =ti ce fel de cinstire se va da
scrisorii \arului, se va ]ncheia cu aceast[ treab[. „Atunci
putem vorbi despre ]nchin[ciune =i altele ce vor urma ]n
viitor”. Despre acestea am vorbit cu ]nsufle\ire, =i mi-au cerut
st[ruitor un r[spuns, dar nu le-am dat. I-am ]ntrebat: „S-ar
p[rea c[ vre\i s[ ne face\i prin silnicie s[ ne supunem
obiceiului vostru ]ntru totul =i nu numai at`t, dar por\ile sunt
z[vor`te de at`tea zile, ]nc`t nu putem merge s[ cump[r[m
cele trebuitoare bolnavilor no=tri, iar r[spunsurile le am`na\i
de pe o zi pe alta, oare pentru ca nou[ s[ ni se urasc[?”
Askaniama a r[spuns c[ ]n privin\a por\ilor nu cuteaz[ s[
vorbeasc[, „pentru c[ hanul a dat ]n leg[tur[ cu asta
poruncile cele mai aspre, ca p`n[ c`nd nu dai scrisorile
\arului, poarta s[ fie z[vor`t[ cu lac[te. Trebuie s[ te a=tepti
la m`nia lui. Dar ]n cur`nd vei avea un r[spuns pentru toate”.
+i a plecat.
1 iunie. A fost o furtun[ cumplit[ cu un v`nt puternic =i
tunete, iar tr[snetele veneau ca focul. Multe dughene au fost
r[sturnate =i au fost ridicate de furtun[ orice alte lucruri mici
pe care le-a ]nt`lnit, f[c`ndu-se de la p[m`nt =i p`n[ ]n nori
un v`rtej care a mers pe l`ng[ zidul ora=ului prin apropierea
locului unde era g[zduit solul, duc`ndu-se at`t de departe
377
p`n[ c`nd nu s-a mai v[zut. Chinezii au spus c[ asemenea
furtuni b`ntuie nu numai pe uscat, ci =i pe mare, =i adesea se
pierd multe cor[bii din pricina lor. C`t timp am stat la Pejin,
nu am v[zut incendii, pentru c[ toate gospod[riile lor sunt
acoperite cu olane sm[l\uite.
2 iunie. Au venit askaniama =i cu iezuitul, =i cu zarguceiul
=i mi-au spus c[ le-au adus la cuno=tin\[ sfetnicilor tot ce am
vorbit mai ]nainte, cum solul m[ritului \ar a propus ca ]n acel
loc unde se va preda scrisoarea m[riei-sale s[ se poat[ face
un semn c[ hanul este prezent =i c[ poate vedea cum i se
aduce scrisoarea \arului.
„De asemenea, le-am spus =i c[ vrei s[ dai acum o singur[
scrisoare, iar celel[lte dou[ — mai t`rziu, c`nd va fi ]nchi-
n[ciunea. Ei s-au ]mpotrivit =i au spus c[ toate trei scrisorile
trebuie predate odat[ pentru o mai bun[ ]n\elegere. La fel =i
despre propunerea de a primi scrisorile fratele hanului, este
cu neputin\[, pentru c[ acesta nu se intereseaz[ de treburile
]mp[r[\iei, dar vor fi primite de kolai. C`t despre faptul ca
bogdihanul s[ scrie \arului despre cele propuse de domnia-ta,
la fel este f[r[ putin\[, fiindc[ noi scriem potrivit altui obicei.
De asemenea, mi-au poruncit s[ te ]ntreb pe domnia-ta
despre ]nchin[ciune, =i trebuie s[ ]nve\i s[ te plocone=ti
]nainte de a fi dus ]n fa\a hanului. Au vorbit =i despre daruri.
Vor fi date ]naintea scrisorilor, fiindc[ noi nu avem obiceiul
378
s[ amestec[m darurile cu scrisorile. +i mi-au poruncit ca solul
s[ dea r[spuns l[murit despre toate acestea“.
Solul i-a r[spuns c[ din toate se vede c[ bogdihanul nu
binevoie=te s[-=i arate prietenia fa\[ de ]n[l\atul \ar. Dac[ ]n
semn de prietenie ar primi el scrisorile \arului, =i asta depinde
numai de voin\a hanului, atunci =i el ar putea s[ predea toate
cele trei scrisori, pe care le cer pentru o mai bun[ ]n\elegere.
}n ceea ce prive=te spusele kolailor c[ ei sunt mai mari ]n rang
dec`t fra\ii hanului =i despre asta s[ fie a=a cum vrea
bogdihanul, dar ]n ceea ce prive=te ]nchin[ciunea, r[spunsul
r[m`ne acela=i, p`n[ c`nd nu se va vedea ce fel de cinstire se
va ar[ta scrisorii m[ritului \ar =i nu i se va r[spunde la asta =i
]n ceea ce prive=te darurile, c[ nu le d[ ]naintea scrisorii, ci
]mpreun[. +i aceasta va fi o cinstire pentru am`ndoi ]mp[ra\ii.
„C`t despre uzan\a de a lua darurile mai ]nainte, am auzit =i
]n timpul c[l[toriei, =i aici c[ poporul vostru le nume=te bir, =i
eu m-am certat cu ace=ti oameni asupra celor ce spun, fiindc[
m[ritul nostru \ar prime=te bir de la multe state, dar el nu
pl[te=te nim[nui.”
Ei au r[spuns c[ s-au ]n\eles asupra tuturor lucrurilor ]ntre
ei, dar s[ li se dea r[spuns despre ]nchin[ciune acum, pentru
c[ se st[ruie mult asupra acesteia. C`t despre daruri, le va
comunica =i ]l vor vesti c`nd =i cum le va duce. Ceea ce
379
vorbe=te poporul despre bir, o spune din ignoran\[, =i nu
trebuie s[ pun[ nici un pre\ pe asta.
Solul a st[ruit c[ nu este timpul s[ se vorbeasc[ mai mult
despre ]nchin[ciune. Dac[ darurile nu vor fi duse ]mpreun[
cu scrisoarea m[riei-sale \arului, el nu le va ]nm`na. S-a mai
vorbit mult despre asta =i iar[=i au plecat.
}n ziua de 4 iunie a venit askaniama, ]mpreun[ cu iezuitul
=i cu zarguceiul, =i a spus c[ bogdihanul, dorind s[-l
cinsteasc[ pe ]n[l\atul \ar mai mult dec`t pe ... solii care mai
]nainte... =i, de aceea, a poruncit s[ se preg[teasc[... Ioc pe
care va fi... =i sfetnicii: „Iar m`ine ]n primul ceas al dimine\ii
vor fi trimi=i cai =i vor lua toate darurile m[ritului \ar pe ni=te
mese mici care vor fi purtate ]naintea domniei-tale de
oamenii domniei-tale, sau de ai no=tri, cum vei dori. Dup[
aceea, vor fi purtate cele trei scrisori ale \arului, potrivit
obiceiului vostru, a=a cum se obi=nuie=te la voi. C`nd vei
ajunge ]n cetate, ]n fa\a tronului hanului, va fi preg[tit un loc
unde vei a=eza scrisorile ]mp[r[te=ti, iar darurile vor fi al[turi.
}n locul acela va sta cel dint`i kolai care este c`rmuitorul
]ntregii ]mp[r[\ii chineze =i pe deasupra nepot al hanului =i
care va primi scrisorile. Dup[ ce vei preda scrisorile =i
darurile ]n[l\atului \ar, nu vei vorbi nimic =i te vei ]ntoarce la
locuin\a domniei-tale. Numai c[ noi avem O datin[: ]n fa\a
palatului hanului este un st`lp de piatr[, pe care este scris
380
numele hanului, =i chiar fratele hanului sau orice mandarin ar
ajunge ]n dreptul lui trebuie s[ descalece de pe cal =i s[
mearg[ pe jos... ceea ce noi avem din vechime ca...”
Ambasadorul a spus c[ el... =i deoarece ]n[l\atul
bogdihan... dac[ a g[sit c[ este mai bine astfel, ca... ]n[l\atul
\ar... prin kolai dec`t prin fratele s[u, s[ primeasc[. }n ce
prive=te desc[lecatul ]n fa\a st`lpului, dac[ a=a este obiceiul
din vechime =i dac[ nu s-a f[cut anume numai de dragul de
a-l duce pe jos, va desc[leca. Despre daruri, este o treab[
bun[ c[ se vor purta pe mese, =i nu ]n m`n[, este mai nimerit,
dar s[ se trimit[, ]n aceea=i zi cu mesele, =i cai pentru
ambasador =i pentru curtenii ce-l ]nso\eau.
lezuitul l-a ]ntrebat pe askaniama dac[ ar putea trimite
ambasadorului ni=te fructe proaspete prin slujitorii s[i, =i
askaniama a r[spuns c[ nu ]ndr[zne=te s[-i ]ng[duie, fiindc[
este porunc[ aspr[ din partea hanului ca ]n curtea solului s[
nu p[trund[ nimeni =i nici din curte s[ ias[, p`n[ c`nd se va
da porunc[.
}n ziua de 13 iunie a venit zarguceiul la ambasador cu un
ceas mai ]nainte de a se lumina de ziu[ =i a spus s[-=i trimit[
darurile sale, ale curtenilor, ale gr[m[ticilor =i ale fiilor de
boieri. Darurile au fost duse ]n acela=i loc unde fuseser[ =i ale
m[riei-sale \arului =i, c`nd au ajuns acolo, ]n acela=i timp au
sosit ]n ]nt`mpinare alihamba =i sfetnicii, care au luat ]n
381
primire mai ]nainte caii din partea solului, apoi c`teva daruri
din partea solului =i a curtenilor =i ce au mai ales, iar
oamenilor le-au spus s[ a=tepte p`n[ c`nd le vor cerceta pe
toate. Dac[ au s[-i plac[ hanului unele daruri, pe acelea le va
primi, dar dac[ altele nu vor fi vrednice de m[ria-sa, le vor
]napoia, fiindc[ samurii =i vulpile fiilor de boieri nu erau de
pre\. Au a=teptat astfel p`n[ la amiaz[, c`nd au venit
mandarinii, care au spus c[ bogdihanul ar fi vrut s[ ]napoieze
dintre vulpi =i dintre samuri ce nu-i era pe plac, dar a poruncit
totu=i s[ fie p[strate, fiindc[ erau aduse dintr-o \ar[ at`t de
]ndep[rtat[, =i ]n[l\atul bogdihan nu a vrut s[-i ]ntristeze.
Cei de fa\[ au v[zut cum darurile au fost ]nf[\i=ate bog-
dihanului, dup[ obiceiul lor. Sfetnicii aveau ni=te saci mari,
galbeni, iar la saci erau legate ni=te t[bli\e de lemn tot
galbene, pe care scriau la r`nd darurile, c`te unul pe fiecare
t[bli\[. +i uit`ndu-se la aceste t[bli\e, au dus darurile pe r`nd
la han, apoi au pecetluit t[bli\ele pe saci. Despre cai au spus
c[ i-au ]nc[lecat, i-au privit =i i-au oprit. Fiind ei acolo, prin
fa\a lor a trecut fratele mai mare al hanului, =i ]naintea lui se
ducea un cal de c[p[stru. Caii lor sunt mici. Fratele hanului
este ]nc[ t`n[r, cam de treizeci de ani, =i numai el poate veni
c[lare p`n[ la acea poart[, apoi merge pe jos. Acest frate mai
mare al hanului este c[petenia Sfatului |[rii, ]ns[ numai cu
numele, deoarece kolaiul care a primit scrisoarea \arului face
382
ce-i place. Prin bun[voin\a Domnului, ]mp[rat al chinezilor a
fost ales cel de al doilea fiu al decedatului ]mp[rat Ksun-Hi,
bogdihanul de acum al c[rui nume este Kan-Hi. Potrivit
obiceiului, orice han, dup[ urcarea pe tron, ia numele de
bogdihan. Cel dint`i han chinez din aceast[ dinastie a fost
tat[l lui Kan-Hi, care are =i un frate mai mic, =i am`ndoi fra\ii
se bucur[ de mare cinste, dar ]n treburile \[rii nu se amestec[
cu nimic. +i ]nc[ de pe acum este hot[r`t ca urma=ul hanului
dup[ moartea sa s[ fie fiul s[u. Dup[ aceea, oamenii no=tri au
fost trimi=i ]napoi din cetatea hanului, =i cu ei a sosit =i
zarguceiul care venise dup[ daruri =i i-a spus solului c[ a dat
Dumnezeu =i toate au fost primite sus nev[t[mate =i c[ s-au
mirat c[ au fost aduse a=a ]ntregi dintr-o \ar[ at`t de
]ndep[rtat[. Hanul ar fi vrut s[ dea ]napoi dintre bl[nurile de
vulpi =i de samuri, fiindc[ unele erau de nefolosit, ]ns[ pentru
m[ria-sa \[rul =i pentru c[ era\i veni\i dintr-o \ar[ at`t de
]ndep[rtat[, nu a vrut s[-i m`hneasc[ =i a poruncit s[ fie
primite toate. Zarguceiul a mai spus c[ se va duce ]n cur`nd
s[ ]ntrebe c`nd va binevoi hanul s[ fie adus solul ]n fa\a lui =i
ce se mai porunce=te =i va veni s[-l ]n=tiin\eze, deoarece
aceast[ treab[ ]i revine lui la cancelarie, =i nu lui askaniama.
}n ziua de 14 iunie a venit la ambasador iezuitul alihahava
=i i-a spus c[ ]nc[ de ieri a venit la el spalnicul bogdihanului,
pe care acesta ]l trimite adesea la el, =i i-a spus c[ ]mp[ratului
383
i-au f[cut mare pl[cere unele daruri de la ambasador, de la
curteni =i de la al\ii =i i-a poruncit s[ comunice acest lucru
iezuitului pentru ca =i el s[-l ]ntrebe pe sol ce rarit[\i
amuzante mai are ori altceva, fiindc[ ]i pl[ceau grozav.
Solul a r[spuns c[ i-ar fi drag s[-l serveasc[ pe bogdihan,
dar s-a ]nt`mplat s[ nu-i mai r[m`n[ nimic din cele ce i-ar fi
pl[cut s[-i d[ruiasc[. Iezuitul i-a spus bogdihanului c[ solul
t`njeste, fiindc[ nu numai el, dar nici unul dintre oamenii s[i
nu au avut voie s[ ias[ pe poart[ =i la fel, nici lui, iezuitului,
nu i s-a ]ng[duit s[-l viziteze pe ambasador, ca =i c`nd ar fi
fost la ]nchisoare. A=a ceva nu se obi=nuie=te la nici o
]mp[r[\ie =i nici la m[ria-sa \arul, de aceea lui i s-a p[rut c[
solul era foarte m`hnit. Bogdihanul a spus c[ obiceiul acesta
era stabilit din vechime, totu=i, pentru c[ solul este at`ta de
m`hnit, i-a dat voie iezuitului s[-l viziteze nest`njenit, s[ vin[
c`nd vrea f[r[ nici un fel de opreli=te sau greutate, deoarece
el cuno=tea treburile celor doi ]mp[ra\i =i le vorbea =i limba;
dup[ aceea l-a l[sat s[ plece. Iezuitul a mai spus c[ el crede
c[ solul va fi chemat m`ine ]n fa\a hanului, pentru c[ va fi
lun[ plin[. }ndat[, ]n aceea=i clip[, pe c`nd erau ]mpreun[
solul =i iezuitul, a sosit askaniama, ]mpreun[ cu slujba=ii mai
de seam[ ai cancelariei, =i l-a ]n=tiin\at pe sol din partea
cancelariei c[, fiind la bogdihan, acesta a poruncit ca m`ine,
]n zorii zilei, s[ vin[ solul, pentru a vedea ochii marelui
384
bogdihan, =i s[ se ]nchine potrivit obiceiului lor, dar a spus s[
ia ca ]nso\itori doar pe acei oameni pe care i-a adus din
Moscova, fiindc[ hanul dore=te s[-i vad[. Niciodat[ nu
v[zuse oameni din Moscova, fiindc[ nu se mai ]nt`mplase s[
vin[ la el nimeni de acolo. Solul a spus c[ este gata s[-i dea
bogdihanului toat[ cinstirea, numai c[ ]n fa\a \arului =i a
tuturor marilor ]mp[ra\i care sunt ]n lume, obiceiul este ca s[
se ]nchine ]n fa\a lor fiec[re dup[ or`nduiala \[rii sale.
„Totu=i, m[ria-sa \arul, =tiind c[ obiceiul vostru este deosebit,
mi-a poruncit s[ m[ ]nchin bogdihanului ca =i c`nd m-a=
]nchina chiar m[riei-sale \arului, fiindc[ nu vrea s[-i
=tirbeasc[ nimic din slava bogdihanului. }n afar[ de asta, este
atins[ credin\a noastr[, deoarece ]n felul cerut de voi noi ne
]nchin[m doar lui Dumnezeu.“ +i ei au discutat vreme
]ndelungat[, iar askaniama a spus: „Dac[ nu te vei ]nchina
dup[ obiceiul nostru, nici domnia-ta nu vei fi dus ]n fa\a
hanului, =i totul se va n[rui”. Solul a r[spuns c[ el avea cu
sine Cartea soliei olandezilor =i portughezilor =i =tia cum s-au
purtat ace=tia, ]ns[ nu poate fi a=ezat ]n[l\atul \ar pe aceea=i
treapt[ cu c`rmuitorii lor, fiindc[ toat[ lumea =tia ce ]mp[rat
mare =i sl[vit este \aruL. +i ]n afar[ de asta, era =i unul dintre
vecinii apropia\i, =i nu are rost s[-i =tirbeasc[ faima.
Ei au spus: „Ai v[zut ]nsu\i c`t[ cinste s-a f[cut la predarea
scrisorii \arului; la fel \i se va [r[ta =i m`ine, deoarece
385
domnia-ta vei fi primit cu o treapt[ mai sus dec`t ceilal\i soli
=i mai aproape de ]n[l\atul bogdihan. Asemenea cinste cu
adev[rat mare, lor nu era nevoie s[ li se fac[.” .
Solul a r[spuns c[ m`ine se va l[muri ce fel de cinste i se
va ar[ta, fiindc[ ]n carte scrie la ce grad au fost cinsti\i
olandezii =i portughezii =i dac[ i se va da cinstire mai mare,
a=a cum spun ei, atunci =i el se va ]nchina dup[ obiceiul lor.
Ei au spus: „M`ine vei vedea ]nsu\i c`t[ cinste \i se va da”.
La care solul le-a r[spuns c[ m[ria-sa \arul i-a poruncit s[
cear[ hot[r`t ca, atunci c`nd va fi ]n fa\a bogdihanului, acesta
s[-l ]ntrebe el ]nsu=i despre s[n[tatea \arului, potrivit
obiceiului tuturor ]mp[ra\ilor, dup[ primirea scrisorilor. Aici
]ns[, cu toate c[ bogdihanul nu a binevoit s[ primeasc[ el
]nsu=i scrisorile \arului, acum poate s[ ]ntrebe de s[n[tatea
m[riei-sale. Neprimind ]nsu=i scrisorile \arului, dac[ nu va
]ntreba acum despre s[n[tatea \arului, bogdihanul ]=i va
dovedi neprietenia fa\[ de m[ria-sa. Askaniama i-a ]ndep[rtat
pe to\i ceilal\i =i, r[m`n`nd singuri, numai el =i iezuitul, a
spus cu vocea cobor`t[ c[ el crede ce spune solul despre
porunca \arului, ]ns[ =tie c[ bogdihanul nu cunoa=te obiceiul
=i c[ el dorea s[-l fereasc[ pe sol =i treburile \arului de iscarea
vreunei z`zanii. El poate aduce la cuno=tin\[ hanului cele
vorbite cu solul, ]ns[ o spune tainic, din prietenie, c[
bogdihanul domne=te acum singur, nu sub tutel[, cum a fost
386
mai ]nainte =i dac[-i va spune, atunci s[ nu cread[
bogdihanul c[ vrem s[-l pov[\uim fiindc[ el nu ar avea at`ta
minte, ]nc`t s[ =tie singur ce trebuie s[ fac[. Ei =tiau c[
bogdihanul este ]nclinat spre prietenie =i dragoste cu \arul =i s-
ar putea ca ]nsu=i bogdihanul s[ ]ntrebe nu numai despre
s[n[tate, dar =i despre alte lucruri care ]l priveau. Inima
hanului era ]ns[ ]n m`na lui Dumnezeu =i nici el, askaniama,
nici altcineva nu =tia dac[ bogdihanul va ]ntreba despre
s[n[tatea \arului sau nu. Ceea ce =tie cu siguran\[ este c[,
dac[ i s-ar spune, hanul ar ]n\elege gre=it, cu toate c[ este
]nclinat spre prietenie, =i va fi tulburat. E mai bine s[ se lase
lucrurile astea ]n voia bogdihanului. Dac[ m`ine bogdihanul
nu va ]ntreba despre s[n[tatea \arului, totu=i el crede... „c[
dup[ aceea bogdihanul te va lua pe domnia-ta ]n tain[, cu
c`\iva oameni, ]n gr[din[ sau altundeva, ]n palat, =i c`nd nu
va fi nici unul dintre mandarini, numai dumneata =i iezuitul
alihahava, te va ]ntreba nu numai despre s[n[tatea \arului, ci
=i despre alte multe lucruri, fiindc[ hanul este om ]n\elept =i
dore=te s[ cunoasc[ multe. Este mai bine s[ v[ l[sa\i la
bun[voia bogdihanului, pe care i-o va pune ]n inim[
Dumnezeu, dec`t s[ se par[ c[ l-a\i sili la aceasta”.
Solul a spus: „+i a=a va fi bine, s[ ]ntrebe numai de
s[n[tatea \arului, dar mai bine ar fi s-o fac[ m`ine, c`nd v[d
ochii bogdihanului pentru ]nt`ia dat[; s[ ]ntrebe numai
387
despre s[n[tatea \arului, iar despre alte lucruri, c`nd va fi voia
bogdihanului.”
Askaniama a spus c[ se va sf[tui cu mandarinii =i cum va
fi mai bine a=a va r[m`ne =i se va face, dar se vor „p[zi ca s[
nu clinteasc[ ]n nici un fel ]nclin[rile prietene=ti ale
bogdihanului fa\[ de \ar. Iezuitul a spus, de asemenea, c[
oamenii de acolo nu cuno=teau obiceiurile altor ]mp[r[\ii,
fiindc[ de la ]nceput ei nu =i-au trimis nici o solie de-a lor ]n
nici un alt stat „=i de aceea, tot ce le spui, lor Ii se pare c[ le-
ar =tirbi faima”. Askaniama spune adev[rul c`nd pretinde c[,
dac[ va vorbi mai departe, nu va ie=i nimica bun; ]ns[ el,
alihahava, =tie c[ ]l va vizita spalnicul bogdihanului, cel care
i-a adus ieri ]nvoirea s[ mearg[ nestingherit la ambasador. +i
dac[ va fi a=a, el ]i va spune hanului c[ a fost la mine,
]mpreun[ cu askaniama, =i c[ a auzit cele vorbite, iar
spalnicul ]i este foarte apropiat bogdihanului, care \ine la el ]n
mod deosebit =i astfel va fi mai bine s[-i spun[ el dec`t
askaniama, fiindc[ oamenii ace=tia sunt b[nuitori pentru toate
celea. M`ine va fi =i el sus la bogdihan, cu askaniama, c`nd
va fi chemat solul, dac[ bogdihanul va voi s[-l ]ntrebe ceva s[
fie aproape, ori cu alihamba, fiindc[ askaniama sufer[ de un
picior...„=i ast[zi ]\i vor trimite cincisprezece cai. Astfel...”
...solul spuse c[ ]n ]mp[r[\ia noastr[ ]n fa\a ]n[l\atului \ar,
ca =i la al\i ]mp[ra\i cre=tini, este obiceiul ca, atunci c`nd
388
ajung ]n fa\a lor, acei ce fac ]nchin[ciunea s[ fie cu capul
descoperit. +i askaniama spune r`z`nd: „Vezi c`t se
deosebesc obiceiurile noastre de ale voastre, c[ci acest lucru
voi ]l face\i pentru cinstire, iar la noi ar fi o mare lips[ de
cuviin\[ s[ se fac[ ]nchin[ciunea cu capul descoperit.
Fereasc[ Dumnezeu ca, atunci c`nd ve\i fi du=i ]n fa\a
bogdihanului, s[ te ]nchini cu capul descopepit, c[ci se va
aduce mare ocar[ =i necinste bogdihanului. Dac[ domnia-ta,
solul \arului, e=ti doritor ca treburile m[riei-sale s[ se
]mplineasc[ cu bine, domnia-ta s[ te supui obiceiurilor
noastre, iar oamenii no=tri, c`nd vor fi trimi=i ]n solie, vor face
la fel” ... sau piei de samur, =i ambasadorul a spus c[ =i el,
iezuitul, va fi r[spl[tit de m[ria-sa \arul, dac[ va ar[ta r`vn[
pentru a fi duse cu cinste la bun sf`r=it treburile m[riei-sale.
}n aceea=i zi au sosit la casa ]n care era solia, spre sear[,
cincisprezece cai, f[ra c[pestre =i f[r[ =ei, trimi=i pentru ca a
doua zi s[ aib[ cu ce s[ mearg[.
lezuitul i-a dus acele daruri kolaiului, care s-a codit la
]nceput s[ le primeasc[, dar dup[ ce i s-a spus c[ nici
askaniama, nici altcineva nu mai =tie, ]n afar[ de el, le-a
primit ]ndat[ =i a f[g[duit s[ r`nduiasc[ ]n totul treburile
m[riei-sale \arului. Kolaiul i-a trimis ambasadorului o
]nsemnare ]n limba latin[ =i o roat[ de alam[ drept model, ca
s[-i fac[ la Moscova alte ro\i de fier pentru ceasornic, fiindc[
389
el avea un ceas mare, =i ]n China nu =tiu s[ fac[ asemenea
ro\i. Ceasul i-l d[ruiser[ olandezii =i s-a stricat, de aceea ]l
ruga mult pe ambasador s[ caute s[ le fac[ la Moscova =i,
dac[ s-ar face prin solul m[ritului \ar, orice lucru i-ar cere
m[ria-sa, el ]l va sluji bucuros. Solului i-a trimis prin iezuit
zece piei de samur de proast[ calitate.
}n ziua de 15 iunie, cu un ceas ]nainte de ivirea zorilor, a
venit un zargucei la ambasador =i l-a luat s[-l conduc[ la
cetatea hanului. Tot drumul prin ora= au mers c[lare =i ]n
lectice cu felinare de fier, acoperite cu h`rtie, pe care era scris
rangul fiec[ruia cu litere chineze=ti. C`nd au ajuns ]n fa\a
st`lpului unde se opresc caii =i lecticele, au desc[lecat ca =i
data trecut[, ]n acela=i loc, l`ng[ st`lpul pe care era scris
numele hanului, apoi au mers p`n[ acolo unde au dus
scrisoarea \arului; au trecut prin trei por\i din trei ziduri =i,
]nainte de a ajunge la locul unde fusese pus[ pe mas[
scrisoarea m[riei-sale, li s-a spus s[ a=tepte. Din locul acela
au fost condu=i prin alte por\i c[tre partea st`ng[, nu prin
acelea=i por\i ca ]nainte, =i li s-a spus s[ se a=eze pe p[m`nt.
Acolo, spre partea st`ng[, solul =i-a a=ezat pe jos covorul =i
au a=teptat a=a cum Ii s-a spus p`n[ la venirea poruncii,
fiindc[ era devreme =i nu se adunaser[ cu to\ii. Solul ]=i
adusese un covor =i o pern[, fiindc[ la ei era obiceiul ca ]n
390
spatele fiec[rui om slujitorii s[ poarte ni=te buc[\i de p`sl[ pe
care le ]ntindeau =i se a=ezau pe ele.
Au a=teptat acolo cam un ceas =i jum[tate =i, ]nainte de a
se ridica ]n zori soarele pe cer, au venit „de la curte” =i au
spus c[ a sosit timpul s[ porneasc[. }n pia\a ]n care fusese
depus[ scrisoarea se f[cuser[ ni=te st[noage, ]n care se aflau
=apte elefan\i, trei pe partea st`ng[ =i patru pe cea dreapt[. Pe
trei din cei care erau pe partea dreapt[ se puseser[ ni=te
palanchine aurite de jur ]mprejur, ]n care erau a=eza\i c`te
patru sau c`te =ase r[zboinici. Elefan\ii erau foarte mari =i ]n
curte erau mai mult de cincizeci. Oamenii no=tri i-au v[zut =i
au povestit c[ to\i erau din cei mai mari =i s[lbatici. Pe doi
dintre elefan\ii care se aflau pe partea st`ng[ =i care aveau
st[noagele aurite, nu se afla nimic, fiindc[ ]i adusese doar
pentru frumuse\e. Doi st[teau mai departe, =i pe ceafa lor
erau a=eza\i ni=te oameni. }n jurul lor umblau slujitori ]n
haine ]mpestri\ate cu ro=u =i purtau pe cap penaje ]nalte de
culoare galben[. Pe ambele laturi ale cur\ii erau patru care
triumfale, ca =i c`nd ar fi fost ale bogdihanului, mari, rotunde
=i aurite. +i carele acelea, c`nd este a=ezat bogdihanul ]n ele,
sunt trase de c`te =aizeci de oameni, iar alteori se ]nham[
elefan\i, care au hamuri mari cu \inte de aur =i de argint, dar
nu =tim dac[ dedesubt nu este aram[. Carele sunt trase uneori
=i de c`te =ase cai albi, iar hamurile =i =leaurile care le
391
]nconjoar[ sunt de culoare galben[. Tot ]n pia\a aceea, p`n[
la elefan\i, de am`ndou[ p[r\ile se aflau ni=te tobe mari, care
sem[nau cu timpanele turce=ti, la un cap[t aproape ascu\ite,
iar deasupra — largi =i rotunde, acoperite tot cu p`nz[
galben[. Acolo erau =i c`teva stegule\e galbene. Elefan\ii erau
a=eza\i cam la =aisprezece st`njeni =i ceva dep[rtare de la
poart[. +i trec`nd pe l`ng[ ei, am trecut prin a patra poart[
lateral[, pe partea st`ng[, poart[ care era f[cut[ ]n form[
rotunjit[ =i care s-a ]nchis ]n urma noastr[ de ]ndat[ ce am
trecut. Mandarinii chinezi au trecut prin poarta din dreapta,
c[ci por\ile de la mijloc sunt mereu ]nchise =i nu se deschid
dec`t atunci c`nd hanul pleac[ undeva. }n fa\a acestor por\i
drumul este acoperit cu pl[ci mari de marmur[ alb[.
Deasupra por\ilor se ridic[ un foi=or mare, iar de o parte =i de
alta a acestuia sunt f[cute dou[ mai mici. }ntre foi=orul cel
mare =i cele mai mici se afl[ ]ntr-o parte un clopot mare c`t
trei, cu marginea =i cu partea de deasupra sculptate, ]n care se
bate cu un ciocan de lemn, iar ]n partea cealalt[ este o tob[
mare. Deasupra foi=oarelor sunt ridicate ni=te cupole aurite
foarte ]nalte, din c[r[mizi ro=ii, cu acoperi=urile sprijinite pe
st`lpi de lemn, ]nal\i =i vopsi\i ]n ro=u cu ]nflorituri de aur. +i
grinzile sunt, de asemenea, vopsite cu ro=u =i cu aur. De la
cea dint`i poart[ =i p`n[ la locul acela sunt trei sute de
st`njeni; foi=oarele sunt acoperite cu olane galbene. Trec`nd
392
de poart[, am ajuns ]ntr-o pia\[ nu prea mare, prin mijlocul
c[reia trecea un r`u, pe care l-am traversat pe un pod. }n fa\a
por\ilor sunt trei poduri de marmur[, ale c[ror p[limare sunt
sculptate tot ]n marmur[ alb[ =i ]nt[rite cu leg[turi de fier.
Mai sunt ]nc[ dou[ poduri asem[n[toare, c`te unul de fiecare
parte. Malurile r`ului sunt pietruite p`n[ sus cu bolovani albi
neciopli\i. }nainte de a ajunge la r`u se afl[ un st`lp de
marmur[ ]nalt, cam de doi st`njeni =i jum[tate, pe care se afl[
un ceas solar, de asemenea din marmur[, f[cut de iezuitul
Adam Schall, acum mort. Dincolo de r`u am trecut iar[=i
printr-o poart[, iar ]n jurul pie\ei, pe laturi, erau c`te dou[
foi=oare mai mici dec`t cele a=ezate la poart[. Toate erau
f[cute ]n acela=i fel =i, de am`ndou[ p[r\ile, peste tot se
vedeau gr[dini cu copaci mari; spre acele gr[dini, de
am`ndou[ p[r\ile se deschid alte por\i. Dup[ ce am trecut
r`ul am dat de un foi=or ]nalt, unde sunt posta\i str[jeri
]mbr[ca\i ]n echipament de arca=i, =i ]n dreptul lor, pe perete,
at`rnau c`te opt arcuri =i, de asemenea, l[nci. Dup[ ce am
trecut de acest foi=or, ni s-au ar[tat ]n fa\[ cinci por\i mai
]nalte dec`t cele dinainte, unde iar[=i am trecut prin poarta
din st`nga =i am ajuns ]ntr-o pia\[ care este socotit[ pia\a
tronului, fiindc[ la marginea ei se ridic[ palatul hanului, ]n
care se afl[ locul pe care =ade hanul c`nd prime=te
]nchin[ciunile. C`nd am ajuns ]n pia\a aceea, a r[s[rit =i
393
soarele, =i doar am trecut prin poart[ c[ i-am g[sit pe
mandarini a=eza\i, fiecare dup[ rangul s[u. +i acolo, la
spatele lor, nu departe de poart[, pe partea st`ng[, ne-au
ar[tat un loc =i ne-au spus s[ ne a=ez[m dup[ rang, pe
p[m`nt, potrivit obiceiului lor, p`n[ c`nd vom fi chema\i.
Cazacilor nu li s-a ]ng[duit s[ vin[ dec`t p`n[ la poarta a
patra, unde fuseser[ primite scrisorile m[riei-=ale \arului.
Acolo au mai ales dou[zeci de oameni, ]n afar[ de sol,
curteni, gr[m[tici, preotul, feciorii de boieri =i al\i c`\iv[,
c[rora li s-a spus s[ a=tepte pe loc p`n[ c`nd va sosi vremea
s[ fac[ ]nchin[ciunea.
}n jurul cur\ii erau =ase foi=oare; unul la poarta, prin care
venisem, patru — pe ambele p[r\i =i al =aselea — ]n fund,
unde era locul hanului. De am`ndou[ p[r\ile acelui foi=or
erau poteci =i pe deasupra lor erau a=ezate pergole cu b`rne
aurite. }n fa\a foi=orului se g[seau mai multe sc[ri de
marmur[, parmacl`curile erau, de asemenea, de marmur[.
Sc[rile erau construite cu mult[ m[iestrie, =i ceea ce puteam
vedea ]n dep[rtare era de o rar[ frumuse\e. Prin mijlocul
pie\ei, ]n fa\a por\ii hanului, c`t mergi de la foi=or =i p`n[ la
tronul acestuia, este un drum acoperit cu marmur[ alb[. +i pe
drumul acesta nu calc[ nimeni altcineva dec`t hanul. Pe
marginea drumului sunt a=ezate ni=te pietre albastre, cioplite,
]nalte de doi piazi =i late de un piad =i jum[tate. Ele sunt
394
a=ezate pe trei r`nduri la o dep[rtare de o jum[tate de st`njen
una de alta, p`n[ la scara de la foi=orul bogdihanului, unde se
g[se=te tronul. De o parte =i de alta a drumului erau a=eza\i
oameni ]mbr[ca\i ]n haine asem[natoare cu ale celor de la
elefan\i =i \ineau ]n m`ini ni=te stegule\e. Pe fiecare parte se
vedeau c`te patruzeci =i opt de stegule\e din tafta, colorate
felurit, pe care era scris cu litere chineze=ti de aur. V`rfurile
stegule\elor erau f[cute ca o lance =i, l`ng[ lance, ]n loc de
m[tase, erau legate smocuri lungi de p[r de cal, colorate. }n
afar[ de stegule\e erau a=ezate c`te dou[zeci =i cinci de
pancarte cioplite ]n lemn, de fiecare parte, ]n total cincizeci.
Acelea nu erau steaguri de r[zboi, ci de parad[, pentru
primirea solilor. }n fa\a lor erau pu=i c`te cinci cai albi cu
=eile galbene pe fiecare parte. Mai ]ncolo, l`ng[ sc[ri, erau
r`ndui\i treizeci de oameni ]mbr[ca\i ]n straie galbene =i
dincolo de ei, pe marginile sc[rii, de am`ndou[ p[r\ile, erau
a=ezate umbrele galbene, ]n spatele c[rora, nu departe de
por\ile cerdacului foi=orului, st[teau vreo dou[zeci de oameni
]mbr[ca\i ]n haine de m[tase vi=inie, brodate cu aur. Ei purtau
drept arme doar ni=te toroipane aurite, pe care le \ineau cu
am`ndou[ m`inile, iar al\ii purtau saidakuri mari, aurite =i
ni=te s[bii scurte. Al\i oameni purtau l[nci mari, de care, ]n
loc de stegule\e, erau at`rnate cozi mari de panter[.
395
+i a=tept`nd acolo, a venit iezuitul alihahava la ambasador
=i i-a spus c[ l-au trimis de sus s[ stea cu el =i s[-l ]nve\e cum
s[ se ]nchine =i i-au spus s[ nu plece din locul acela p`n[ nu
se va termina ]nchin[ciunea. Apoi a ad[ugat c[ hanului i se
f[ceau ]n fiecare lun[ de trei ori ploconeli: c`nd era crai nou,
dup[ cincisprezece zile, =i apoi dup[ dou[zeci =i cinci. Unii
din sfetnici s-au apropiat =i au ]nceput s[ priveasc[ la hainele
ambasadorului, ca =i ale celorlal\i care erau acolo, dar ]ndat[
li s-a dat porunc[ s[ se ridice ]n picioare, f[r[ s[ se spun[ de
ce, ]ns[ iezuitul i-a l[murit c[ vine fratele bogdihanului. Pe
c`nd to\i mandarinii st[teau ]n picioare, ambasadoruI s-a
a=ezat ]ndat[ jos =i a poruncit oamenilor s[i s[ fac[ ]ntocmai
ca =i el, spun`nd zarguceiului c[ m[ria-sa \arul nu l-a trimis
ambasador la fratele hanului, ci l-a trimis la bogdihan =i
trebuie s[ se ]nchine lui, =i nu fratelui s[u.
Cam dup[ o jum[tate de or[ de stat a=a, s-a auzit dang[tul
clopotului despre care am scris mai ]nainte =i bubuitul
tobelor. Iezuitul a spus c[ atunci intrase hanul ]n foi=or.
Mandarinii s-au ridicat ]n picioare, spun`ndu-i =i solului s[
fac[ la fel. }n ]nc[perea ]n care se a=ezase hanul pe tron, a
]nceput s[ c`nte muzica, ca =i ]n cea prin care trecuse. }n
pridvorul foi=orului s-a ar[tat deodat[ un om care a ]nceput s[
strige ceva ne]n\eles pe chineze=te =i s[ trosneasc[ din ni=te
bice de trei ori c`te trei.
396
Askaniama a fost ]ntrebat de c[tre sol de ce se trosne=te
a=a din bice, =i acesta i-a r[spuns c[ este un vechi obicei de
al lor, t[t[resc, dar nimeni nu =tie ce ]nseamn[. Muzica a
]nceput s[ c`nte mai strident =i apoi, dup[ obiceiul turcesc,
mai ]ncet, iar tobele b[teau la fel. +i iar[=i a ]nceput s[ strige
omul acela care venise ]n fa\a sc[rii, spun`nd cu voce
r[sun[toare „ridica\i-v[“, =i ]ndat[, de am`ndou[ p[r\ile,
mandarinii s-au ridicat ]n picioare, apoi vreo cincizeci dintre
cei care st[teau ]n fa\a noastr[, ca =i din partea cealalt[, au
plecat din r`nd =i au trecut de pietrele albastre despre care am
scris mai sus, oprindu-se ]ntre ele, chiar ]n fa\a foi=orului
]mp[r[tesc ]n mijlocul p[tratului. C`nd au ajuns acolo,
acela=i om a strigat iar[=i „a=eza\i-v[ ]n genunchi” =i deodat[
to\i au ]ngenuncheat. +i iar[=i a strigat „apleca\i-v[ capetele la
p[m`nt” =i s-au ploconit ]nceti=or p`n[ la p[m`nt a=a cum e
obiceiul femeilor la noi, c`nd fac m[t[nii. Acela strig[ din
nou „ploconi\i-v[“ =i iar[=i s-au ploconit. +i a strig[t a treia
oar[ =i iar[=i s-au plecat. Dup[ aceea a strigat „ridica\i-v[“ =i
ei s-au ridicat r[m`n`nd o vreme ]n picioare =i iar[=i a strigat
ca mai ]nainte =i au c[zut ]n genunchi la fel, ploconindu-se
de trei ori. +i au f[cut ]n trei r`nduri de trei ori c[derea ]n
genunchi =i de dou[ ori s-au ploconit cu capul la p[m`nt. +i
aceast[ ceremonie a \inut cam un sfert de ceas =i a avut loc
pentru ca =i noi, la r`ndul nostru, s[ facem asemenea.
397
Ambasadorul l-a ]ntrebat pe iezuit cine erau oamenii
aceia, =i el i-a r[spuns c[ au fost ridica\i la rangul de
mandarini de c[tre hanul de acum. Dup[ pu\in au venit doi
mandarini =i i-au spus iezuitului c[ este r`ndul celor din solie
s[ mearg[ s[ se ploconeasc[, au plecat ]ndat[ ]nainte, iar ]n
urma lui au pornit solul =i iezuitul; ]n urma ambasadorului
mergeau curtenii =i ceilal\i oameni r`ndui\i c`te patru. C`nd
au ajuns ]n locul unde se ploconiser[ mai ]nainte mandarinii,
s-au oprit, =i cei doi mandarini =i iezuitul s-au a=ezat mai
departe de oamenii no=tri. +i iar[=i au ]nceput s[ plesneasc[
din bice de trei ori c`te trei, =i muzica a ]nceput s[ c`nte la fel
=i s[ bat[ clopotul =i tobele. Acela=i om a ]nceput s[ strige s[
ne ploconim, iar ambasadorul s-a ]nclinat repede =i nu p`n[
la p[m`nt. Cei doi i-au spus iezuitului s[-i arate solului c[
trebuie s[ se aplece p`n[ la p[m`nt =i nu a=a repede, cum a
v[zut c[ au f[cut mandarinii mai ]nainte.
Ambasadorul a spus: „Aceia sunt supu=ii hanului =i pot s[
se ]nchine ]n felul acesta, pe c`nd noi nu suntem slujitorii s[i
=i ne plec[m a=a cum =tim”. Cel care striga, v[z`nd c[
ambasadorul s-a ]nchinat repede, a ]nceput =i el s[ strige la fel
de gr[bit =i astfel ambasadorul =i oamenii lui s-au ploconit
numai de trei ori repede =i neating`nd p[m`ntul. Dup[ aceea,
cei doi =i iezuitul i-au luat pe ambasador =i pe oamenii s[i =i
i-au adus ]n acela=i loc unde =ezuser[ mai ]nainte =i care era
398
cam la patruzeci de st`njeni. Dar de aici nu se vedeau nici
hanul, nici locul ]n care era, fiindc[ foi=orul era ]nalt, iar locul
unde s-au ploconit — mai jos. S-a v[zut ]ns[ c[ por\ile
foi=orului erau deschise, dar tronul era a=ezat ]n mijloc =i nu
se vedea. C`nd ambasadorul s-a ]ntors la locul s[u, un sfetnic
a venit de sus =i i-a luat pe ambasador =i pe iezuit; iar
t[lmaciului i-a spus s[ ia =i pernele. Curtenii i-au spus
ambasadorului s[ mearg[ repede, fiindc[ ei au obiceiul s[
alerge c`nd ]i cheam[ hanul. Ambasadorul a spus c[ nu este
=i obiceiul s[u, =i a pornit domol spre han.
C`nd au ajuns ]n fa\a foi=orului, au urcat dou[zeci de
trepte pe o scar[ lateral[ de marmur[, de la cap[tul c[reia
]ncepe terasa foi=orului, mai mare dec`t pridvorul ro=u =i toat[
pardosit[ cu marmur[. De la cap[tul sc[rii l-au dus pe
ambasador cam opt st`njeni =i a ajuns ]n fa\a tronului prin
ni=te por\i din afara foi=orului. Acolo erau alihamba,
c[petenia Cancelariei solilor, care fusese mai ]nainte la
ambasador, =i l`ng[ el — un mandarin de rang mare. Ei l-au
condus pe ambasador c[tre tron. C`nd au ajuns ]n fa\a
tronului, i-au spus s[ se plece o dat[ p`n[ la p[m`nt, iar
t[lmaciului i-au poruncit s[-i pun[ perna sub genunchi =i s[
se a=eze cu picioarele sub el, asemenea obiceiului turcesc.
Ambasadorul s-a ]nclinat o dat[ =i s-a a=ezat pe pern[. Iar din
399
locul acela unde st[teau =i p`n[ la tronul hanului erau opt
st`njeni, =i bogdihanul putea fi v[zut foarte bine.
Ambasadorul era ]mbr[cat cu o =ub[ de samur, c[ptu=it[
cu moar de m[tase =i fir de aur. El era a=ezat, potrivit
obiceiului, nu chiar ]n fa\a hanului, ci ]ntr-o parte, fiindc[
]nspre scar[ foi=orul era cu totul deschis. Tavanul era sprijinit
pe ni=te st`lpi ]nal\i de lemn, ]ntre care at`rnau perdele, la fel
ca la turci, perdele care erau cobor`te c`nd era hanul acolo =i
se ridicau ]n lipsa lui. Atunci erau toate ridicate =i se putea
vedea foarte bine ]n foi=or, unde locul hanului era ridicat cam
cu o jum[tate de st`njen de la p[m`nt, pe un postament din
lemn aurit, ]n form[ octogonal[, av`nd deasupra un
baldachin aurit. Postamentul era foarte mare =i lat, put`ndu-se
ajunge sus pe trei sc[ri, care =i ele erau aurite.
Hanul era a=ezat la mijlocul podiumului; om t`n[r, cu fa\a
ciupit[ de v[rsat. }i spuseser[ ambasadorului mai ]nainte c[
are dou[zeci =i trei de ani ]mplini\i. }n foi=or, de am`ndou[
p[r\ile, ]ntre postament =i u=i, erau a=eza\i fra\ii =i rudele
hanului, pe ni=te buc[\i de p`sl[ alb[, foarte curate. C`nd a
sosit ambasadorul, s-a ]nceput servirea cu ceai a fra\ilor
hanului, a rudelor =i tuturor sfetnicilor, pe care ]l aduceau
curtenii mai tineri, ce purtau pe cap c`te o pan[ de p[un.
Ceaiul a fost servit ]n ce=ti mari de lemn de culoare galben[,
fiind fiert cu lapte =i cu unt dup[ obiceiul t[t[resc. C`nd
400
primeau cea=ca, to\i f[ceau c`te o temenea p`n[ la p[m`nt
cu m`na st`ng[, ]n timp ce cu dreapta \ineau cea=ca, apoi se
a=ezau pe locurile lor =i beau. Dup[ ce au terminat, s-au
ploconit iar[=i p`n[ la p[m`nt, curtenii cei tineri au str`ns
ce=tile, muzica a ]nceput s[ c`nte ]nceti=or, iar crainicul =i-a
]nceput strigarea. }mprejurul terasei erau ni=te crenele de
marmur[, pe care erau a=ezate vase mari de piatr[ ca ni=te
kumgane, umplute cu multe =i felurite arome. Se afla, de
asemenea, =i un ceas solar din marmur[. Mandarinii se
grupaser[ dup[ ranguri, unii st`nd pe teras[, iar al\ii jos.
Dup[ ce s-a terminat de b[ut ceaiul, muzica s-a oprit =i
crainicul a strigat o dat[ tare. Alihamba i-a spus
ambasadorului s[ se ridice. To\i se scular[ ]n picioare, iar
hanul a plecat de pe tron, =i a ie=it din foi=or, =i s-a ]ndreptat
spre locuin\a lui de zi, fiindc[ dincolo de foi=orul tronului nu
sunt nici ziduri, nici por\i ]nalte, ci doar o odaie ]n care se
adun[ kolaii =i mai departe, dup[, este locuin\a ]n care stau
so\iile lui. Acolo nu se duce nimeni, ]n afar[ de eunuci, care
sunt ]n mare num[r. Alihamba =i askaniama s-au desp[r\it de
ambasador, =i iezuitul l-a luat, conduc`ndu-l spre scar[. C`nd
au ajuns la picioarele ei, a venit fratele cel mare al hanului =i
i-a cercetat ambasadorului ]mbr[c[mintea vreme ]ndelungat[;
de fa\[ erau =i alte rude ale bogdihanului. Iezuitul i-a =optit
solului s[ se prefac[ a nu-l recunoa=te, complet`nd c[ fratele
401
cel mare al hanului face parte din Marele Sfat, fiind =i primul
cet[\ean al \[rii. El era puhav la fa\[, de=i p[rea s[ aib[ cam la
treizeci de ani. Fra\ii =i rudele hanului poart[ la p[l[rie un
semn oarecare din aur, dup[ care sunt recunoscu\i, =i nimeni
altcineva nu are voie s[-l poarte. Hanul are multe rude, ]ns[
cel mai de vaz[ este fratele lui cel mare. Hainele lui erau din
stof[ de aur =i ]n fa\[, =i pe spate avea at`rnate pl[ci de aur,
]ns[ sub\iri =i de proast[ calitate. Fratele hanului s-a ]ndreptat
spre partea dreapt[, =i iezuitul a spus c[ acolo este poarta
vistieriei hanului. C`nd ambasadorul a ajuns la oamenii s[i,
ace=tia i-au spus c[ li s-a adus =i lor ceai =i, c`nd i-a servit, li
s-a poruncit s[ se ploconeasc[, ceea ce au =i f[cut. Chinezii s-
au dezbr[cat =i =i-au pus hainele obi=nuite, au ]nceput s[
scoat[ elefan\ii, caretele =i caii =i, ]n toate pie\ele, cu toate c[
era o mare mul\ime de oameni, se p[stra o mare r`nduial[ =i
o t[cere des[v`r=it[. La o vreme s-a iscat oarecare
]mbulzeal[, =i ]nspre ambasador s-au ]ndreptat multe rude ale
hanului =i unii sfetnici, care s-au ]ngr[m[dit s[ priveasc[ la
=uba de samuri cu c[ptu=eal[ aurit[ a ambasadorului, ca =i la
hainele celor care ]l ]nso\eau, f[cute din postav, precum =i la
podoabele lor, ]nc`t =i-au f[cut cu greu loc spre poarta unde
]i a=teptau caii, au ]nc[lecat =i au pornit spre aceea=i Curte
s[r[c[cioas[ a solilor str[ini.
402
}n ziua de 8 iunie au trimis cai la curtea solilor, =i
zarguceiul a spus c[ a venit timpul s[ ne ducem la osp[\,
deoarece askaniama a=tepta la cancelarie =i trebuie s[ fie
toat[ lumea acolo ]nainte de a se a=eza la mas[, pentru a se
]nchina bogdihanului de nou[ ori, ca =i la ridicarea de la
mas[, tot a=a cum au f[cut =i c`nd au fost du=i ]n fa\a lui.
Ambasadorul a r[spuns c[ ]n nici un chip nu va face a=a
ceva, deoarece una este c`nd se afl[ ]n fa\a hanului =i alta —
c`nd hanul nu este de fa\[. „}ns[ ne vom ]nchina o singur[
dat[ ca =i olandezii care au fost aici =i fiindc[ am fost ]ntrebat
ce este Olanda pe l`ng[ marea noastr[ ]mp[r[\ie. Totu=i,
pentru c[ v[ ]nc[p[\`na\i, ne vom ploconi de trei ori, dar nu
mai mult”. Despre asta s-a discutat mult cu zarguceiul, care
de multe ori s-a dus la askaniama =i a venit ]napoi, cancelaria
fiind ]n apropierea Cur\ii solilor. Dup[ aceea, l-au chemat pe
iezuitul alihahava ca s[ discute =i, c`nd a venit ambasadorul,
s-a ]mpotrivit =i i-a spus: „}n nici un caz n-am s[ vin”. C`nd
au v[zut c[ era de ne]nduplecat, ei s-au dus iar[=i s[-i spun[
lui askaniama. Iezuitul a mai venit o dat[ ]napoi =i i-a spus
ambasadorului s[ binevoiasc[ =i s[-l cinsteasc[ pe han, dup[
voia sa, a=a cum va g[si de cuviin\[ c[ este mai bine, iar ei se
vor duce s[-i vorbeasc[ bogdihanului despre asta.
Ambasadorul s-a a=ezat la r`nd cu oamenii m[riei-sale =i
cur`nd au pornit spre cancelarie, merg`nd c[lare. }n
403
apropierea cancelariei, askaniama, ]mbr[cat ]n haine de
brocart de aur, ]mpreun[ cu o mul\ime de zargucei, l-au
]nt`mpinat pe ambasador =i i-au ar[tat locul unde s[ a=tepte =i
s[ se plece bogdihanului. Chiar ]n fa\a acelui loc se afla
foi=orul bogdihanului, nu prea departe de ei. Solul a poruncit
s[ i se a=eze perna =i a ]ngenuncheat, iar ]n urma lui, ]n r`nd
s-au a=ezat curtenii, gr[m[ticii =i fiii de boieri. S-au ]nchinat
de trei ori =i s-au a=ezat la mas[. La o margine a foi=orului
erau aranjate dou[ r`nduri de mese fa\[ ]n fa\[; pe de o parte,
a fost a=ezat solul, iar pe cealalt[, askaniama. Dup[ sol, ceva
mai departe, st[teau preotul, curtenii moscovi\i =i dup[ ei —
fiii de boieri =i gr[m[ticii, apoi — ceilal\i oameni ]ntr-un
singur =ir. L`ng[ askaniama era a=ezat zarguceiul =i apoi
iar[=i oamenii no=tri. }n fa\a solului =i a lui askaniama era c`te
o mas[. Preotul =i curtenii moscovi\i aveau =i ei o mas[. Pe
mas[ erau tot felul de p`ini =i carne de g`sc[ fiart[, purcel de
lapte, legume =i agri=e, =i au m`ncat. Askaniama le-a spus c[
pot s[ ia cu ei ce le place de pe mesele acelea, la ei fiind un
asemenea obicei. Unii au luat trestie de zah[r =i alte legume.
Dup[ aceea, au str`ns ce era pe mas[ =i au adus carne fiart[
de oaie ]n farfurii =i au m`ncat pu\in, apoi au luat carnea =i li
s-a dat ]n ni=te cupe mici vin din lapte de iap[. Ambasadorul
nu a b[ut, atunci i s-a adus vin curat ]ntr-o cup[ mai mic[.
Dup[ aceea, au adus patru vase mari cu tarasun.
404
Ambasadorul i-a spus lui askaniama c[ ar fi mai bine ca
tarasunul s[-l ia acas[, ca s[ bea cazacii, =i askaniama a
]ncuviin\at, apoi iar[=i s-au ploconit bogdihanului ca mai
]nainte =i s-au ]napoiat la Curtea solilor.
Askaniama a discutat cu ambasadorul tot felul de lucruri,
]ntre altele =i despre desfacerea m[rfurilor, cum s[ le v`nd[
pe cele chineze=ti, ]n afar[ de m[tasea galben[, fiindc[ numai
hanul purta aceast[ culoare, =i nimeni altcineva nu avea voie
s[ o cumpere =i s[ o poarte.
}n ziua de 16 iunie au venit askaniama =i zarguceiul la
ambasador =i i-au spus c[ bogdihanul a poruncit s[ se
deschid[ por\ile =i s[ se ]ng[duie negu\[torilor s[ intre =i s[
fac[ nego\. +i bogdihanul a mai poruncit s[ se scrie separat
care sunt m[rfurile trimise cu solul din vistieria \arului, ca =i a
tuturor oamenilor m[riei-sale, fiindc[ ei trec ]n registre toate
m[rfurile, fiecare separat, numai felul, nu =i calitatea. Solul le-
a dat lista m[rfurilor ]mp[r[te=ti =i alor sale, de asemenea, =i
pe ale tuturor slujitorilor m[riei-sale, iar chinezii le-au
]nsemnat ]n felul lor. Askaniama a spus apoi c[ bogdihanul ar
vrea s[ vad[ cele scrise de sol ]n limba latin[, adic[ ceea ce
dore=te ]n[l\atul \ar de la bogdihan =i a trimis dup[ iezuit.
lezuitul a sosit, =i ambasadorul a ]nceput s[ se pl`ng[ lui
askaniama c[, de=i i s-a f[g[duit c[ i se va face cinste mai
mare dec`t altora care au fost cu solie ]n ]mp[r[\ia lor, ieri,
405
c`nd au fost primite scrisorile \arului, nu s-a ]nt`mplat lucrul
acesta. El are cu sine cartea solilor olandezi, ]n care este
descris pe larg felul ]n care au fost primi\i. Ba mai mult chiar,
bogdihanul nici nu a binevoit s[ ]ntrebe despre s[n[tatea
m[riei-sale \arul. Askaniama a spus c[ olandezii au scris
minciuni, c[ nu li se d[duse at`ta cinste, fiindc[ ei =tiu cine
sunt olandezii =i cine este m[ria-sa \arul. Apoi i-a spus
ambasadorului s[ nu se m`hneasc[, fiindc[ bogdihanul ]l va
mai chema o dat[ =i atunci va ]ntreba de s[n[tatea \arului =i
de toate celelalte treburi. Acum au urmat doar obiceiul
]mp[r[\iei lor care d[inuie din mo=i-str[mo=i. Solul a mai
]ntrebat ce fel de solie este aceasta, c`nd nu au v[zut cui i s-
au ]nchinat =i hanul nu i-a v[zut. „C`nd va ]ncepe s[ m[
]ntrebe m[ria-sa \arul: «Cui te-ai ]nchinat?» Eu ]nsumi nu =tiu;
a=a am s[-i r[spund. +i totul va fi socotit drept o mare
necinste, deoarece olandezii =i al\ii care au mai fost pe aici
scriu c[ l-au v[zut pe han. Chiar =i cazacii no=tri l-au v[zut
pe han, fiind =i domnia-ta de fa\[. Dar eu ce fel de sol al
\arului sunt, dac[ nu l-am v[zut? }n ziua ]n care am fost primit
la palat a venit zarguceiul =i m-a ]nv[\at cum s[ m[ ]nchin ]n
fa\a hanului, m-a condus c[tre locul ]nchin[ciunii, m-am
ploconit hanului, d`ndu-i cinstire, totu=i pe el nu l-am v[zut.
Din toate acestea ce poate fi bun? }nsu\i domnia-ta, ca om
]n\elept, po\i s[ ghice=ti”. +i askaniama i-a r[spuns: „Hanul te
406
va chema ]nc[ o dat[ la el, cu siguran\[, =i atunci ]ntristarea
domniei-tale se va risipi”. Ambasadorul a r[spuns c[ p`n[ nu
vede nu mai crede nimic, dar iezuitul zise c[ el i-a =optit
postelnicului bogdihanului c[ solul este foarte m`hnit c[ nu l-
a v[zut pe m[ria-sa, =i acesta i-a f[g[duit s[ comunice totul
hanului =i crede c[ acesta ]l va chema ]naintea lui. Askaniama
]l rug[ st[ruitor pe ambasador s[ dea la cancelarie, spre a fi
citite =i t[lm[cite, cele patru scrisori ]n limba chinez[, despre
care a scris ]n prima dorin\[ din documentul cu dorin\ele
\arului, care apoi i se vor ]napoia. Ambasadorul a spus c[
porunca m[riei-sale \arului nu a fost s[ le dea la cancelarie,
fiindc[ scrisorile acestea nu erau ale lor, ci ale m[riei-sale, =i
ei pot s[ le t[lm[ceasc[ aici ]n fa\a solului, f[r[ s[ le duc[ cu
ei. }n leg[tur[ cu acest lucru s-au g`lcevit mult[ vreme. C`nd
askaniama a v[zut ]n cele din urm[ c[ ambasadorul nu vrea
s[ le dea, a chemat pe un b[tr`n gr[m[tic nicant, care a
t[lm[cit =i a copiat cele dou[ scrisori vechi ale chinezilor
scrise ]n limba bogdoi\ilor, fiindc[ n-au putut s[ le
t[lm[ceasc[ gr[m[ticii soliei, iar pe cele dou[ scrisori noi ale
bogdihanului doar le-au copiat gr[m[ticii Cancelariei
str[inilor. +i toate cele patru copii le-au luat cu ei. N-au spus
]ns[ nici o vorb[ asupra con\inutului celor patru scrisori.
+i ambasadorul i-a ]mp[rt[=it ]n tain[ iezuitului teama sa
c[ bogdihanul nu va trece ]n scrisoarea pe care acum o scrie
407
c[tre ]n[l\atul \ar numele =i titlurile depline, a=a cum \arul
]nsu=i le-a scris ]n scrisoarea sa c[tre bogdihan, „c[ci a=a cum
toat[ cre=tinitatea =i to\i ]mp[ra\ii musulmani ]i scriu \arului,
m[rturie st[ scrisoarea pecetluit[ a =ahului Persiei, tot a=a
m[ria-sa \arul mi-a poruncit s[ nu primesc din partea
bogdihanului o scrisoare ]n care cinstea \arului s[ fie =tirbit[,
=i de aceea =i bogdihanul s[ binevoiasc[ s[ scrie numele =i
titlurile m[riei-sale \arului, potrivit cu scrisorile m[riei-sale =i
cu faima lui. Marele \ar ]i f[g[duie=te bogdihanului ca ]n
viitor s[ ]i scrie denumirile =i titlurile sale ]ntocmai cum le va
scrie el ]nsu=i, dup[ importan\a lui, a=a cum m[ria-sa \arul a
scris limpede ]n scrisoarea lui ]mp[r[teasc[ =i cum se
vorbe=te pe larg ]n dorin\a a treia. Dar dac[ vor scrie \arului
dup[ obiceiul lor ca de la st[p`n la slujitor, niciodat[ nu le
voi primi scrisoarea, fiindc[ to\i aceia care se ating de cinstea
]mp[ra\ilor sunt ]nvinui\i =i, de aceea, mi s-a poruncit s[ fiu
foarte d`rz”. Pe l`ng[ asta, solul a dat multe exemple cum se
procedeaz[ cu aceia care mic=oreaz[ titlurile. Iezuitul, om
foarte ]nv[\[t, cunosc`nd el ]nsu=i cele spuse, l-a luat pe
askaniama de-o parte =i i-a repetat ]n tain[ toate vorbele
solului, ca el s[ =tie mai dinainte, chiar dac[ nu a raportat,
pentru c[ despre asta nu se spune prea clar ]n cele
dou[sprezece dorin\e. Askaniama a spus c[ el va comunica
mai departe ]ntocmai =i va l[murl el ]nsu=i lucrurile, fiindc[
408
m[ria-sa \arul a scris =i ]n scrisoarea lui de acum acela=i lucru
c[tre bogdihan =i c[ la sf`r=it ambasadorul va fi ]n=tiin\at de
rezultat. Ambasadorul i-a spus c[ de aceea a vorbit acum,
pentru ca mai t`rziu s[ nu i se r[spund[ c[ nu a discutat de la
]nceput. Iezuitul i-a spus ]n tain[ solului: „Ei nu vor scrie ]n
nici un caz titlurile a=a cum se cuvine, cum au f[cut =i cu
olandezii, c[rora nici printr-o copie a scrisorii, nici prin viu
grai nu le-au spus ce au scris, ci ]n cea din urm[ zi ]n care
trebuiau s[ plece, cu ceremonie =i cu multe ploconeli le-au
dat scrisorile pecetluite =i ]ndat[ i-au condus afar[ din cetatea
]mp[r[teasc[. Olandezii =i portughezii s-au luptat mult pentru
asta, dar f[r[ folos. S-ar putea ]ns[ ca domnia-ta s[ izbute=ti
]ntru slava m[riei-sale \arului”. Askaniama a plecat apoi spre
cea mai ]nalt[ Cancelarie ]mp[r[teasc[, la kolaiul sfetnic, =i a
luat cu el listele m[rfurilor care fuseser[ scrise dup[ cererea
lor dup[ sorturi, iar iezuitul, zarguceiul =i gr[m[ticul au r[mas
la ambasador =i au t[lm[cit dorin\ele \arului din limba latin[
]n limba bogdoit[ =i le-au ]nscris ]ntocmai. Askaniama
poruncise ca de ]ndat[ ce ar fi terminat de scris s[ vin[ cu
scrisorile sus la acela=i kolai. Ei au t[lm[cit scrisorile =i au
plecat ]n grab[ acolo, unde au zabovit cam trei ceasuri, =i
askaniama cu iezuitul s-au ]ntors, spun`nd c[ le ]nm`naser[
kolaiului. Acesta le-a dus la m[ria-sa bogdihanul, care i-a
poruncit s[ le cerceteze cu grij[ =i s[-i dea r[spuns
409
ambasadorului. Sfatul acesta trece drept sfatul bogdihanului,
iar kolaiul este rud[ de-a ]mp[ratului, =i tot din sfat face parte
=i fratele mai mare al bogdihanului. Askaniama a ad[ugat c[
bogdihanul a ]ng[duit negu\[torilor s[ vin[ ]n ograda solului,
ca s[ fac[ nego\ nestingherit, a=a c[ solul s[ le spun[
oamenilor lui s[-=i arate m[rfurile. Se p[rea ]ns[ c[ ace=ti
negu\[tori erau de fapt slujitorii mandarinilor. Oamenii no=tri
le-au ar[tat m[rfurile lor =i ]ntre ei a fost mult[ tocmeal[, dar
nu s-a v`ndut nimic. Negu\[torii au discutat cu oamenii no=tri
]n casa ]n care erau m[rfurile r`nduite, despre fiecare ]n parte,
apoi s-au dus la askaniama s[-i raporteze totul, iar acesta a
scris cele auzite. }n felul acesta a ]ntocmit ni=te liste lungi,
scrise ]n nicant[, pe care le-au lipit pe poart[, s[ =tie to\i c[
sunt slobozi s[ vin[ =i s[ cumpere din m[rfurile ruse=ti. Solul
l-a rugat pe askaniama s[ ]i spun[ bogdihanului s[
binevoiasc[ a porunci s[ ni se dea un om de ]ncredere, care
s[ cunoasc[ pre\ul argintului, care circula pe aici, atunci c`nd
vor fi pl[tite m[rfurile noastre: „Fiindc[ noi am auzit c[ ]n
]mp[r[\ia voastr[ argintul este foarte prost, amestecat cu
aram[ =i cu cositor, =i c[ nu exist[ o porunc[ din partea
bogdihanului ]n aceast[ privin\[, a=a cum este ]n alte \[ri”.
Askaniama a r[spuns c[ bogdihanul nu are astfel de
oameni, dar, dac[ ei cer s[ li se dea unul, este spre r[ul lor,
fiindc[ omul acela se va ]n\elege cu negu\[torii =i, ]mpreun[
410
cu ei, ]i vor ]n=ela. Mai bine ar fi ca solul s[ pun[ pe unul din
oamenii s[i de ]ncredere s[ cerceteze argintul =i ]i vor pl[ti
pentru osteneal[, fiindc[, de=i din partea bogdihanului s-a dat
porunc[ aspr[ ]n ce prive=te argintul, totu=i jaful nu ]nceta...
Trimisul a spus c[ din oamenii lui nu poate pune pe nici unul,
numai dac[ ar lua pe careva din aceia ce sunt t[lmaci aici =i
]i ajut[ pe oamenii no=tri la cump[rarea =i v`nzarea
m[rfurilor. Askaniama a r[spuns: „E=ti liber s[-l iei pe care-l
dore=ti”. Ambasadorul a trimis =i l-a adus pe b[tr`nul t[lmaci
Solomon =i pe tovar[=ii s[i, care, ]ncep`nd de la Baikov, i-au
]nt`mpinat pe to\i ru=ii care au venit ]n China, cump[r`ndu-le
=i v`nz`ndu-le m[rfurile, fiindc[ ei =tiau =i limba chinez[, =i
limba mongol[, =i ei primeau argintul pentru toate m[rfurile
v`ndute, apoi tot ei cump[rau cu acela=i argint toate m[rfurile
chineze=ti. De aceea, nu se ]ncumetau s[ primeasc[ argint
prost. T[lmaciul Solomon =i tovar[=ii lui l-au ]nt`mpinat pe
sol cu to\ii ]nc[ de c`nd a ajuns la zidul cel mare, ]n cel
dint`i ora= de popas, =i l-a rugat, deoarece =i mai ]nainte ]i
slujiser[ pe oamenii m[riei-sale \arul, =i acum au venit la
ambasador s[ ]i ia cu el =i ]=i vor da silin\a s[-l slujeasc[ =i l-
au ]ntrebat ce fel de m[rfuri a adus. Solul nu le-a dat nici o
l[murire, doar le-a spus c[ atunci c`nd vor ajunge la Pejin =i
se vor limpezi treburile ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i, atunci vor
fi bineveni\i, pentru c[ se va ]ncepe v`nzarea m[rfurilor, ca
411
treburi mai pu\in importante. }n ziua urm[toare, venind la sol,
askaniama l-a ]ntrebat dac[ au fost la el t[lmacii aceia, =i
acesta a r[spuns f[r[ ascunzi= c[ au fost. Askaniama l-a sf[tuit
pe sol s[ nu-i primeasc[ printre oamenii lui, fiindc[ ]n toat[
]mp[r[\ia nu sunt al\i t`lhari mai mari. Ei, ]nt`mpin`ndu-i pe
to\i str[inii care vin: calmuci, buharani, mongoli =i ru=i, ]i
am[gesc, ]i osp[teaz[ =i le fac c`teva daruri, dar dup[ aceea
le iau ]ndoit ]napoi, fiindc[ la fiecare v`nzare =i cump[rare
c`=tig[ c`te doi bani din zece. Solul i-a r[spuns c[ ]nainte de
asta auzise de t`lh[riile lor, dar este de mirare cum
bogdihanul nu a interzis asemenea ho\ii. Askaniama a spus c[
]n nici un caz nu puteau s[-i opreasc[, fiindc[ erau slugile
mandarinilor, care ]i hr[nesc, =i ei dau o parte din c`=tiguri
st[p`nilor lor, dar el a dat aspr[ porunc[ s[ nu se duc[ la sol,
c[ vor fi sp`nzura\i. T[lmacii au spus ]ns[ ru=ilor no=tri c[
askaniama i-a acuzat de t`lh[rie, deoarece vrea s[ ]=i a=eze la
v`nz[ri oamenii lui =i s[ aib[ profituri de la ei, =i ca s[ le
]ng[duie s[ ia =i ei parte la v`nzare =i la cump[rare, le-a cerut
daruri mari. Era adev[rat c[ askaniama =i-a r`nduit oamenii
lui, ca s[ aib[ el c`=tiguri, =i c[ a primit daruri multe de la ei,
fiindc[ atunci c`nd ambasadorul le-a cerut s[ ia argintul pe
alese, ei nu au ponegrit pe nimeni, dar au r[spuns c[ mai bun
nu g[sesc; dar t[lmacii, ]mpreun[ cu askaniama, au furat a=a
cum scrie mai departe.
412
}n ziua de 17 iunie au venit iezuitul, askaniama =i un alt
iezuit b[tr`n, ]mpreun[ cu ei, care locuie=te de patruzeci =i
cinci de ani ]n China; cele discutate cu el =i cu ceilal\i care au
venit deseori la sol sunt scrise mai departe ]n alt loc.
}n aceea=i zi au fost deschise por\ile de la Curtea soliei =i
au venit mul\i oameni de rang, mandarini, dintre care unii l-
au privit pe sol, al\ii au vorbit despre negustorie, dar nici unul
nu a cump[rat nimic. Au venit =i oameni din partea marilor
kolai s[ fac[ cump[r[turi, dar nu au t`rguit nimic, au privit
doar.
A=a-zi=ii negu\[tori, c`nd au ie=it din curte, au fost peste
tot cerceta\i: ]n car`mbul cizmelor, ]n s`n =i ]n pantaloni, de
c[tre un zargucei, un gr[m[tic =i doi sotnici cu dou[zeci de
oameni dintre slugile mandarinilor, care erau pu=i de straj[ s[
vad[ dac[ nu au ascuns ceva, de=i nu cump[raser[ nimic de
la oamenii no=tri. Ei au spus c[ fac asta, potrivit poruncii bog-
dihanului.
}n timpul c`nd iezuitul era la ambasador, a sosit =i
askaniama, aduc`nd cu el =i copiile celor dou[ scrisori ]n
limba veche nicant[, pe care ambasadorul le luase de la
Cancelaria solilor din Moscova =i le d[duse lor aici, =i a spus
c[ le-au citit la Sfat =i c[ le-au scris pe curat =i a dat copiile
celor doi iezui\i pentru ca, dup[ porunca bogdihanului,
ace=tia s[ le t[lm[ceasc[ din limba chinez[ ]n cea latin[.
413
C`nd vor fi t[lm[cite, ele vor fi aduse =i ]nm`nate solului.
Askaniama i-a spus apoi c[ cele dou[ scrisori sunt foarte
vechi, de acum... ani =i c[ scrisorile nu au fost scrise m[riei-
sale \arului. Ele au fost trimise de c[tre fostul ]mp[rat al
nican\ilor Iunglieia, pe c`nd ]nc[ ]mp[r[\ia era a nican\ilor, =i
nu a bogdoi\ilor, fiind ni=te scrisori despre pl[\ile unor
mandarini care tr[iau pe Amur. Cele dou[ copii care au fost
f[cute dup[ scrisorile ]n limba bogdoit[, dintre care una mai
veche =i cealalt[ mai de cur`nd, au fost re\inute la Sfat =i nu
au fost date ]nc[ s[ fie t[lm[cite. Acuma, ]n Sfatul cel ]nalt se
chibzuia s[ se dea un r[spuns potrivit scrisorilor =i dorin\elor
m[riei-sale \arului, de asemenea chibzuiau asupra celor dou[
scrisori-copii =i despre toate treburile soliei domniei-tale =i
asupra celorlalte, pentru a alc[tui un r[spuns. }ns[ aceasta nu
va fi cur`nd, fiindc[ treaba nu este u=oar[. De asemenea, a
spus c[ a v[zut la ambasador portretele c`torva monarhi
cre=tini =i ale unor filozofi, apoi l-a ]ntrebat dac[ nu are =i
portrete ale unor frunta=i chinezi. Solul a r[spuns c[ nu avea
altele, dar dac[ bogdihanul le dorea pe acestea, el ]i va
]ndeplini dorin\a. Askaniama a ]ntrebat dac[ printre oamenii
lui are vreun zugrav, =i solul i-a r[spuns c[ este un cazac din
Nercinsk, totu=i nu =tie s[ zugr[veasc[ prea bine =i i-a ar[tat
desenele acestuia. De asemenea, a mai ]ntrebat dac[ are pe
cineva care s[ =tie s[ prelucreze saftianul, iar ambasadorul i-a
414
r[spuns c[ aici nu are nici unul, ]ns[ la Moscova sunt mul\i
asemenea me=teri. De ce a ]ntrebat, nu a spus, apoi
askaniama a plecat spre cancelaria lui, care era aproape de
poarta Cur\ii solilor, =i a spus c[ bogdihanul i-a poruncit s[
r[m`n[ ]n cancelarie, ]n apropierea por\ii lor. Zarguceii =i
gr[m[ticii vor r[m`ne la poart[ p`n[ c`nd soarele va fi
sc[p[tat spre sear[, pentru a nu ]ncepe vreo ceart[ ]ntre
oamenii lui =i ai no=tri, astfel de treburi fiindu-i lui
]ncredin\ate s[ le supravegheze =i s[ le ]nl[ture. A mai spus c[
ei au obiceiul s[ ]nscrie toate cump[r[rile =i v`nz[rile pe care
le fac ]n registre, ca s[ nu se petreac[ vreo ]n=el[torie din
partea oamenilor lor =i pentru a cunoa=te pe fiecare v`nz[tor
=i cump[r[tor. Numele oamenilor no=tri care au v`ndut =i ale
oamenilor lor care au cump[rat au fost, de asemenea,
]nsemnate ]n registru. T[lmacii veni\i din afar[ au spus c[ au
hot[r`t a=a nu pentru a ne ap[ra, ci pentru ca nimeni s[ nu
cumpere de la noi dec`t ei =i oamenii Cur\ii.
}n aceea=i zi am auzit c[ buharanii care veniser[ ]n China
anul trecut =i plecaser[, se opriser[ ]n ora=ul chinezesc
Kapka, fiindc[ nu-=i puteau urma drumul spre cas[ din
pricina r[zboiului. De asemenea, nu se puteau ]ntoarce nici
]n ora=ul de scaun, deoarece se duceau lupte aprige ]ntre
kontai=ii Ughiurtu =i Galdan, nimeni neput`nd s[ intre ]n
China dinspre partea aceea. Acum, buharanii =i t[tarii de la
415
Tobolsk care veniser[ cu o lun[ ]naintea noastr[ ]n China au
spus c[, de=i sosiser[ pe drumul din de=ert, nu auziser[ nici
p`n[ ast[zi nimic despre ei, de bun[ seam[, fiindc[ s-au oprit
din pricina aceluia=i r[zboi.
}n ziua de 18 iunie askaniama nu a venit la sol, dar a stat
tot timpul la cancelarie, =i poarta a fost z[vor`t[ toat[ ziua. Li
s-a dat voie totu=i multor negu\[tori s[ vin[, dar nu au
cump[rat nimic, doar au privit. Oamenilor no=tri nu li s-a
]ng[duit nici unuia s[ ias[ pe poart[. Ambasadorul l-a trimis
pe gr[m[ticul Cancelariei solilor la askaniama s[-l roage s[
]ng[duie c`torva oameni de-ai lui s[ ias[ ]n ora=, iar el a
r[spuns c[ azi se plimb[ bogdihanul =i se distreaz[ nu
departe de aici, iar porunc[ s[ le ]ng[duie s[ ias[ din curte nu
are nici pentru azi, nici pentru viitor. Dar ]i va comunica
bogdihanului =i poate c[ le va ]ng[dui. Au venit mul\i
mandarini s[-l viziteze pe sol. Askaniama a spus c[ ei privesc
m[rfurile, una =i alta, dar nu cump[r[, p`n[ c`nd se vor
stabili pre\urile, =i atunci, ]ntr-o singur[ zi, totul va fi v`ndut,
c[ci a=a este obiceiul, s[ a=tepte ca unul s[ stabileasc[
pre\urile. +i au cercetat diferite m[rfuri, d`nd pre\uri
ne]nsemnate, =i au plecat iar[=i, f[r[ s[ cumpere ceva.
}n ziua de 19 iunie askaniama nu a venit deloc la sol, dar
zarguceiul =i gr[m[ticii au stat la poart[ =i din nou le-au dat
voie s[ intre numai slugilor rudelor hanului =i ale
416
mandarinilor, ne]ng[duind nici unui negu\[tor s[ vin[.
Oamenii ace=tia au cercetat doar m[rfurile, dar nu au
cump[rat nimic, fiindc[ doreau s[ le ia ieftin. }n aceea=i zi au
venit doi iezui\i, b[tr`nul de mai ]nainte =i cel adus de el,
mai-marele iezui\ilor, egumenul celor din ora=ul de scaun.
Am`ndoi tr[iau acolo ]nc[ de pe vremea c`nd st[p`neau
nican\ii =i, de atunci, sunt \inu\i ]n mare cinste de han. De
asemenea, a venit =i ajutorul lui alihahava, cel care lucreaz[
]mpreun[ ]n acela=i departament astrologic.
lezui\ii au vorbit cu solul despre multe lucruri timp
]ndelungat. Mai ]nt`i, solul i-a ]ntrebat de unde =i cum au
ajuns ei ]n China. Ei au r[spuns c[ sunt mul\i ani de c`nd au
venit din insula japonez[ prima oar[, insul[ care este foarte
mare =i bogat[, a=ezat[ nu departe de gurile Amurului, la...
verste distan\[ de China, ]n mare. La ]nceput c`nd au ajuns ]n
China au suferit din partea chinezilor torturi =i prigoniri, mul\i
dintre ei fiind omor`\i pentru r[sp`ndirea credin\ei catolice.
Totu=i, pentru c[ chinezii nu iubeau nimic pe lume mai mult
dec`t astrologia, au fost primi\i, datorit[ =tiin\ei lor s[ scrie
calendare =i s[ fac[ socotelile pentru prevestirea eclipselor de
soare =i de lun[ =i alte asemenea lucruri. }naintea lor, la
chinezi au fost al\i ]nv[\a\i, turci =i kizilba=i, ]ns[ nu prea
pricepu\i. C`nd i-au cunoscut pe iezui\i, calendarele =i
]n\elepciunea lor, chinezii i-au primit, ba mai mult, i-au
417
a=ezat ]n func\ii ]nalte la Departamentul astrologic. +i cu toate
c[ mul\i au fost ridica\i dintre ei la rangul acesta at`t de mare,
nici unul nu a fost at`t de cinstit cum a fost Adam Schall, care
a murit ]ntre timp. El a purtat rangul primului mandarin. +i
at`t de mare era trufia ]mp[ratului nicant de atunci, ]nc`t
nim[nui nu-i era ]ng[duit sa-l vad[ la fa\[, dar c`nd a auzit de
dup[ perdea glasul lui Adam Schall, a spus c[ este vocea unui
european, vorbe care au ]nsemnat pentru iezuit mai mare
cinste dec`t rangul s[u de mandarin. Iezui\ii nu au tr[it ]n
lini=te =i pre\uire nici pe timpul ]mp[ra\ilor nican\i. Mai t`rziu
]ns[, ca un semn de la Dumnezeu pentru alte popoare,
poporul mongolilor, sau t[tarilor, cei mai r[i =i mai ignoran\i,
au g[sit momentul s[-i supun[ pe nican\i, atunci c`nd mai
mul\i tr[d[tori s-au ridicat ]mpotriva ]mp[ra\ilor =i s-au unit
cu du=manii, ca s[ cucereasc[ o ]mp[r[\ie at`t de vestit[. Este
mare mirare, c[ci la ]nceput ei nu erau nici trei mii de
oameni, dar li s-au al[turat mul\i tr[d[tori, ]ntocmai ca atunci
c`nd turcii au luptat ]mpotriva imp[r[\iei grece=ti. Dar despre
cucerirea ]mp[r[\iei chineze este scris ]ntr-o c[rticic[
deosebit[ despre t[tari. C`nd au cucerit ]mp[r[\ia, cel dint`i
]mp[rat a fost tat[l hanului de acum, care i-a pre\uit foarte
mult pe iezui\i =i a venit chiar ]n biserica lor. }ns[, dup[
aceea, un kolai a scris o carte ]n trei p[r\i ]mpotriva iezui\ilor
]n care scria: 1. C[ ei sunt iscoade =i c[ au venit pe mare
418
pentru a le cuceri ]mp[r[\ia; 2. C[ religia lor catolic[ este
mincinoas[ =i r[zvr[titoare; 3. C[ =tiin\a lor astrologic[ este
neadev[rat[. +i astfel au fost du=i ]n judecat[ to\i iezui\ii =i li
s-au pus lan\uri pe grumaz, la m`ini =i la picioare; =i au stat
a=a o jum[tate de an p`n[ c`nd au scris o carte de r[spuns,
ar[t`nd c[ au fost ]nvinui\i ]n mod mincinos. La prima
]nvinuire au ar[tat c[ statul chinez nu a fost niciodat[ cucerit
dinspre mare, ci de cele mai multe ori, pe uscat, iar[ iezui\ii
]ntotdeauna au venit ]n China pe cor[bii. Despre credin\[,
dovada o aducea via\a pe care o petrecuser[ at`\ia ani
]mpreun[ cu ei. Despre astrologie au spus c[ sunt gata pentru
orice disput[ =i c[ pot dovedi c[ mincinoas[ este astrologia
c[reia ei s-au ploconit p`n[ acum. +i astfel au fost elibera\i
din temni\i =i au avut o discu\ie cu inamicii lor, pe care i-au
f[cut de ru=ine. +i iar[=i au fost primi\i iezui\ii ]n vechea lor
cinste...
Tat[l bogdihanului de acum a fost foarte ]n\elept =i
statornic, iar Dumnezeu i-a dat mare fericire =i bog[\ie,
fiindc[ ]mp[r[\ia lui a fost lini=tit[, =i nim[nui nu i s-a f[cut
vreo silnicie. Bogdihanul de ast[zi, fiul lui, este foarte
nestatornic. Una vorbe=te =i face diminea\a, alta — seara =i
totul este condus de kolaiul acela t`n[r. De aceea, nici
mandarinii =i nici poporul nu-l iubesc. }mp[ratul a s[r[cit at`t
de tare, ]nc`t uneori nu are nici cu ce s[-=i pl[teasc[ slujitorii,
419
fiindc[ cele mai bune =i mai bogate provincii chineze=ti l-au
p[r[sit nu de mult, ]nc`t ]n jum[tatea de ]mp[r[\ie oamenii
tr[iesc f[r[ nici o silnicie, iar ]n ]mp[r[\ia lui se pun biruri
f[r[ ]ncetare. Numai Dumnezeu =tie ]n ce fel se vor termina
toate acestea, deoarece mongolii se temeau s[ nu fie goni\i
iar[=i de chinezi, pricin[ pentru care ]i daser[ afar[ din ora=e,
ca nu cumva s[ se r[zvr[teasc[ =i s[ tr[deze. +i acuma
nican\ii tr[iesc dincolo de ziduri. Bogdoi\ii se tem, de
asemenea, =i de mongolii care tr[iesc dincolo de marele zid,
ca =i de calmuci, care ]i pizmuiesc, deoarece fiind un popor
mic, au cucerit totu=i o ]mp[r[\ie at`t de mare.
Despre solia de acuma au spus c[ bogdoi\ii erau =i nu erau
bucuro=i. Se bucurau, pentru c[ atunci c`nd du=manii lor
nican\i vor auzi c[ la ei a venit o solie cu mare prietenie din
partea unei at`t de sl[vite ]mp[r[\ii, se vor teme ca marele
]mp[rat s[ le dea ajutor bogdoi\ilor. Nu erau bucuro=i, pentru
c[ grani\ele m[ritului \ar s-au apropiat ]ntr-adev[r de grani\a
lor =i, de aceea, aveau credin\a c[ de aicea le vine o mare
primejdie; pe ru=ii aceia care veneau mai ]nainte la ei pentru
nego\, ca =i pe cei care tr[iau ]n apropierea grani\elor lor, ]i
socoteau pe to\i drept ni=te fugari, nu supu=i adev[ra\i ai
\arului, =i ]n nici un chip nu au crezut c`t este de ]ntins[
]mp[r[\ia \arului, ]nc`t s[ ajung[ p`n[ l`ng[ ]mp[r[\ia lor.
Chiar =i iezui\ii au fost uimi\i de asta =i cu greu ar fi crezut-o
420
mai ]nainte, fiindc[ de la Moscova =i p`n[ la Pejin este cale
de-un sfert de p[m`nt. Acuma cred =i ei, dar le pare r[u c`nd
v[d c[ un at`t de sl[vit monarh a trimis bogdoi\ilor o solie cu
cele mai bune g`nduri =i cu dragoste, c[ci ace=ti bogdoi\i sunt
ni=te barbari care nu =tiu s[ ]ntoarc[ cinstea. Deoarece pe
hanul lor ]l socotesc asemenea lui Dumnezeu =i st[p`n
absolut al p[m`ntului, ei scriu altor ]mp[ra\i ca un st[p`n
slugilor sale, iar darurile pe care le primesc le numesc bir =i
ceea ce trimit ei ]n loc le socotesc date din mil[ =i bun[tate,
av`nd =i altfel de purt[ri asemenea, trufa=e =i viclene. De
aceea olandezii =i portughezii, care au trimis de mai multe ori
solii, v[z`ndu-i at`t de m`ndri, au ]ncetat s[ mai trimit[,
fiindc[ bogdoi\ii =i-ar pierde mai cur`nd ]mp[r[\ia, dec`t s[-=i
p[r[seasc[ obiceiurile. De-ar da Dumnezeu odat[ ca \arul s[
le arate o=tile, ca s[ vad[ cine este \arul =i ce sunt ei, fiindc[
nu-i cred pe iezui\i c`nd le vorbesc despre marele ]mp[rat.
}n ziua de 20 iunie a venit la ambasador askaniama, =i
acesta l-a ]ntrebat: „De ce nu ]ng[dui\i oamenilor no=tri s[
ias[ pe poart[ =i negu\[torilor vo=tri s[ intre ]n curte =i ]i l[sa\i
numai pe slujitorii mandarinilor?” Askaniama a r[spuns c[
negustorilor li s-a dat voie, numai c[ s-a poruncit s[ fie scri=i
]n registre, pentru ca s[ nu cumva s[ fure ceva, dar acum s-a
dat porunc[ s[ fie l[sa\i s[ vin[ f[r[ a mai fi scri=i. „Oamenii
domniei-voastre ]ns[, c`nd li s-a dat voie ]ntr-o zi, au umblat
421
prin tot ora=ul =i prin toat[ ]mp[r[\ia ]ntreaga zi, ]nc`t a auzit
hanul despre asta, =i au fost v[zu\i =i de fratele hanului. De
aceea, nu li s-a mai dat voie s[ ias[ din curte.”
Solul a r[spuns: „Ce obicei bun ave\i voi: atunci c`nd vin
aici buharanii, t[tarii =i ru=ii no=tri de capul lor, ei v`nd =i
cump[r[ dup[ voie, dar nou[, care am venit acum din partea
m[riei-sale cu solie ]mbucur[toare de prietenie =i de dragoste,
nu ne ]ng[dui\i s[ ie=im pe poart[ =i s[ facem nego\, nici s[
vindem, nici s[ cump[r[m, ci ne \ine\i ca ]n temni\[. Ce
prietenie poate ie=i de aici?“
Askaniama a spus c[ ]n\elege c[ este foarte greu, dar nu
putea s[-i ajute, fiindc[, potrivit obiceiului lor, negu\[torii pot
merge oriunde dup[ voia lor, dar solii nu pot s[ o fac[.
Totu=i, el ]i va vorbi hanului =i crede c[ acesta va porunci s[
li se dea voie s[ ias[ din curte, ]ns[ nu prea departe. Cu
privire la nego\ a spus c[ va vorbi cu negustorii lor mai
b[tr`ni s[ vin[ s[-i viziteze, „dar =i domnia-ta porunce=te
oamenilor pricepu\i ai domniei-tale s[ vorbeasc[ cu ei =i s[
cad[ la ]n\elegere asupra pre\ului m[rfurilor, fiindc[ ei =tiu cu
ce pre\uri au fost v`ndute m[rfurile alt[ dat[, ca =i oamenii
domniei-tale care au mai fost aici anul trecut”.
Solul a spus c[ ]n\elege pentru ce au ]ncuiat por\ile =i nu
le-au dat voie negu\[torilor s[ intre ]n curte =i s[ t`rguiasc[
dup[ voie: pentru a cump[ra de la noi cu pre\uri ieftine =i
422
dup[ placul lor. Acum ei vor face ce pot, dar ]n viitor m[ria-
sa \arul va opri sub pedeaps[ de moarte supu=ilor s[i ru=i din
Tobolsk, t[tari =i buharani, s[ mai vin[ ]n China cu bl[nuri
moi ruse=ti =i cu alte m[rfuri. Atunci iar[=i vor fi cump[rate
herminele cu c`te dou[ ruble bucata, =i col\ii de filde= de
mors[, pe care ei ]i poart[ la degetul de la m`na dreapt[,
pentru a-=i ]ncorda arcul, vor fi cu c`te cincizeci de ruble
bucata, ca =i mai ]nainte. Askaniama a spus c[ a=a a fost
c`ndva, p`n[ c`nd au venit la ei mul\i buharani. +i col\ii de
mors[ au fost foarte scumpi, dar au venit portughezii pe mare
=i le-au adus, de=i foarte mici =i cam pu\ini. De =ase ani ]ns[
au ]nceput =i buharanii s[ aduc[ col\i de mors[, care, de=i
pu\ini =i mici, totu=i s-au ieftinit. +i pentru m[rfurile ruse=ti va
fi c`=tig la v`nzarea ]n China, ca =i la m[rfurile chineze=ti la
v`nzarea lor ]n Rusia, fiindc[ ei =tiu cum se v`nd ele acolo. +i
tot ce =tiu, ei cunosc de la tr[d[tori. Solul a spus c[ era drept
s[ se c`=tige, fiindc[ p`n[ aici se c[l[tore=te un an =i jum[tate
=i ]napoi la fel, a=a ]nc`t au nevoie de multe c[mile =i cai, iar
cheltuielile sunt mari =i, de aceea, m[ria-sa a trimis acuma
pentru a vedea ce c`=tig ar putea avea negu\[torii =i, dac[ se
va vedea c[ poate fi c`=tig, atunci vor veni din nou. Dar dac[
vor vedea c[ nu se poate c`=tiga, „atunci niciodat[ nu ve\i
mai vedea vreun rus =i nici un fel de marf[ ruseasc[, pentru
c[ noi avem unde s[ facem comer\ =i f[r[ ]mp[r[\ia voastr[,
423
mai aproape, deoarece ]mprejurul ]mp[r[\iei m[riei-sale
\arului sunt dou[sprezece ]mp[r[\ii mari, vecine, a=a c[
putem face nego\ =i f[r[ domniile-voastre”.
Askaniama a spus c[ =i ei doreau s[ aib[ un c`=tig, iar ai
no=tri, de asemenea, s[ nu aib[ o pagub[, dar se =tia c[ ei
urm[reau s[ cumpere m[rfurile pentru bogdihan =i pentru
mandarinii s[i mai apropia\i =i apoi ace=tia s[ le v`nd[
negu\[torilor, iar de aici c`=tigul s[ nu fie al nostru, ci al lor,
fiindc[ vistieria era acum sec[tuit[. Din pricina aceasta nici
hanul nu putea s[-=i pl[teasc[ slujba=ii, iar pre\ul argintului
ajunsese foarte sc[zut. Solul a ]ntrebat, la r`ndul s[u, dac[ va
fi primit sau nu de bogdihan, iar askaniama a spus c[ el crede
c[ ]n mod sigur ]l va primi odat[, ]ns[ nu prea cur`nd. La fel a
spus =i iezuitul, c[ alihamba l-a ]n=tiin\at c[ hanul ]l va chema
pe solul m[riei-sale \arului s[ i se ]nf[\i=eze, dar asta, ca =i
r[spunsurile la dorin\ele \arului, nu vor fi f[cute cur`nd,
deoarece acuma to\i sunt pleca\i din ora= din pricina
c[ldurilor prea mari.
+i askaniama, v[z`nd ni=te brocart de aur, a ]ntrebat dac[
nu s-ar putea s[ i se dea o buc[\ic[, s[ ]ncerce dac[ este bun
la ceva, ]ntreb`nd =i dac[ este de v`nzare, fiindc[, de=i au =i
ei brocart de aur, este foarte prost.
Solul i-a spus c[ de data aceasta a luat pu\in brocart,
numai pentru ]ncercare, dar dac[ are c[utare, ]n viitor vor
424
aduce mai mult. La Moscova aurul se g[se=te ]n mare
cantitate, „numai c[ trebuie s[ vedem ce pre\ ni se d[ pe el”.
Askaniama iar[=i a spus c[ m`ine ]i va vorbi hanului iar[=i ]n
privin\a ]ng[duin\ei de ie=ire ]n ora= =i poim`ine va veni cu
negu\[torii pentru a stabili pre\urile m[rfurilor.
}n ziua de 21 iunie nu au venit la sol nici askaniama, nici
iezuitul =i, ]n afar[ de ni=te br`ie din blan[ de samur, nu s-a
v`ndut nimic. V`nzare ne]nsemnat[. Altceva nu s-a mai dat.
}n 22 iunie a venit askaniama la ambasador, aduc`nd cu el
ni=te negustori mai b[tr`ni, care au cercetat m[rfurile, dar nu
le-au dat pre\uri, fiindc[ askaniama a spus c[, dac[ negustorii
lor vor pre\ui m[rfurile cu pre\uri prea mici, cel vorbit de r[u
pentru asta va fi el =i va fi ponegrit. Ei nu aveau obiceiul s[
fixeze pre\uri la m[rfuri, =i fiecare era liber s[ v`nd[ cum
poate mai bine =i s[ ]nceap[ nest`njenit negustoria, a=a cum a
fost =i ]n anii din urm[. Numai c[ s-a spus despre ru=i c[ cer
pre\uri prea mari. Solul a r[spuns c[ ar fi bine s[ se ]ng[duie
tuturor oamenilor, r[i =i buni, s[ intre ]n curte =i s[ ]nceap[
negustoria, f[r[ s[ fie stingheri\i, =i a=a cum ieri au fost
stabilite pre\urile la br`iele de samur, la fel se vor face =i
pentru alte m[rfuri. Acum nu se vor putea statornici ]n nici un
fel pre\urile m[rfurilor, fiindc[ ei au dat voie s[ intre ]n curtea
ambasadei numai slugile mandarinilor =i ale sfetnicilor, iar
adev[ra\ii negu\[tori n-au avut nici unul ]ng[duin\a. Din
425
aceast[ pricin[ nu poate ]ncepe negu\[toria, fiindc[ se
d[deau pre\uri prea mici. C`nd se va da voie adev[ra\ilor
negustori, ]ndat[ se vor r`ndui treburile, „dar dac[ nu le
]ng[dui\i, nici m[rfurile nu pot fi pre\uite cum se cuvine,
fiindc[ marfa nu r[m`ne ]ntotdeauna la acela=i pre\. Uneori
este mai ieftin[, iar alteori — mai scump[”. Askaniama a spus
c[ negustorilor li s-a dat voie s[ intre ]n Curtea solilor. Nu i-
au oprit. Ambasadorul a r[spuns ]ns[ c[ askaniama nu spune
adev[rul, deoarece =i mai ]nainte a vorbit =i despre ]nvoirea
pentru cazaci de a ie=i pe poart[: „Dup[ ce ve\i da
bogdihanului scrisoarea m[riei-sale \arului =i darurile, atunci
por\ile nu vor mai fi z[vor`te, =i fiecare va avea voie s[ ias[
pe poart[ unde va dori”..., dar acum, dup[ ce documentele
au fost predate, poarta s-a z[vor`t mai tare ca ]nainte, =i nici
un cazac nu are voie s[ ias[ din curte, iar hrana este v`ndut[
la poart[ cu pre\uri de trei ori mai mari dec`t ]nainte. Fiecare
cere at`ta c`t vrea. De aceea, nu ]l mai crede acum pe
askaniama cu nimic =i nu ]n\elege ce fel de cinste este c`nd =i
]nainte =i dup[ predarea scrisorilor \arului =i a darurilor nu le
dau voie s[ ias[ din curte mai r[u chiar ca mai ]nainte =i ]i \in
ca ]ntr-o ]nchisoare, iar buharanii, t[tarii =i chiar negustorii
ru=i care au trecut pe aici au avut voie s[ vin[ =i au avut
]ng[duin\a s[-=i v`nd[ m[rfurile dup[ plac. „Acum, m[ria-sa
\arul a binevoit s[ ne trimit[ cu scrisoarea m[riei-sale pentru
426
prietenie =i dragoste, ]ns[ suntem \inu\i ca ]ntr-un fel de
]nchisoare. +i ce fel de cinste i se arat[ \arului din partea
bogdihanului, c`nd ambasadorul este ca =i ]ntemni\at, iar pe
negu\[torii cei buni, pe care oamenii no=tri ]i cunosc de
demult, nu-i l[sa\i s[ intre pe poart[ =i nu le da\i voie s[
cumpere nimic? Asta nu este nego\ liber =i, dac[ se face a=a,
negu\[torii no=tri, pe drept, nu vor mai veni niciodat[ =i nici
buharanii, nici t[tarii, deoarece aceia v[ aduc m[rfuri de la
Moscova, m[rfuri pe care nu le vor mai g[si, fiindc[ se va
opri sub pedeaps[ cu moartea aducerea m[rfurilor noastre ]n
China. +i iar[=i ve\i pl[ti dou[ ruble o blan[ de hermin[, iar
filde=ul de mors[ pentru degetul ar[t[tor al arca=ilor — cu
cincizeci de ruble. Askaniama crede poate c[ m[rfurile ruse=ti
nu mai merg ]n alt[ parte =i c[ la Moscova se aduc m[rfuri
numai din China. El poate ]ns[ vedea singur ce fel de atlaz
avem noi =i ce catifele =i m[t[suri care sunt mult mai bune
dec`t ale lor... +i cred ei c[ m[rfurile ruse=ti se aduc numai ]n
China =i c[ nu se duc nic[ieri ]n alt[ parte? }mp[r[\ia rus[ are
mai mult de o mie de ani de c`nd a fost ]ntemeiat[, =i de jur
]mprejurul ]mp[r[\iei ruse=ti sunt alte dou[sprezece \[ri, =i
avem cu cine face nego\, fiindc[ ]n Rusia se g[sesc multe
m[rfuri =i ]n nici o alt[ ]mp[r[\ie nu se fac at`tea”. De
asemenea, i-a mai spus c[ ru=ii nu i-ar fi b[gat ]ntr-o
asemenea fort[rea\[ nici chiar dac[ ei le-ar fi declarat r[zboi
427
]mp[r[\iei lor. De pild[, ]n anii care au trecut, a fost trimis
Vasili Daudov la sultanul Turciei de c[tre m[ria-sa \arul, ca
s[-i declare r[zboi, =i acesta n-a fost ]ntemni\at. +i s-a vorbit
mult[ vreme despre aceasta =i pu\in a fost s[ nu se ajung[ la
g`lceav[. Dup[ aceea, askaniama i-a cerut solului s[-i dea ]n
scris c[ nu se va pl`nge cancelariei, dac[ s-ar ]nt`mpla vreun
furt sau alt necaz ]n Curtea soliei. Cu aceast[ condi\ie, el,
askaniama, va desfiin\a str[jile, zarguceii =i gr[m[ticii de la
poart[. Solul i-a spus c[ nic[ieri nu se obi=nuie=te a=a ceva —
s[ se dea ]n scris asemenea scrisoare — =i peste tot str[inii
erau ]nt`mpina\i cu cinste, nu pu=i sub z[voare =i poate „dac[
eu dau o asemenea scrisoare, ]ndat[ askaniama ar da porunc[
oamenilor s[i s-o fac[ anume”. Askaniama a spus c[ va veni,
]mpreun[ cu iezuitul, ]n alt[ zi, fiindc[ t[lmaciul de limba
mongol[ era nepriceput, =i atunci vor vorbi din nou despre
toate. Solul i-a amintit c[ au fost la el askaniama =i iezuitul =i-
i f[g[duiser[ cu trei zile mai ]nainte s[ aduc[ la cuno=tin\[
hanului rug[mintea de a le da voie s[ ias[ prin ora= =i c[ ]i
mai ceruse lui askaniama s[ ]ng[duie unui om al s[u ca,
]mpreun[ cu t[lmaciul, s[ t`rguiasc[ pentru sol, din banii lui,
lucruri ce-i erau de mare trebuin\[. Askaniama a r[spuns c[
va vorbi despre ]ng[duin\a de a ie=i din curte. Ambasadorul a
zis: „Pe lume nu se afl[ altceva mai bun dec`t libertatea =i nu
poate fi nimic mai r[u dec`t s[ stai z[vor`t =i s[ nu po\i vinde
428
nimic =i nici cump[ra”. Din pricina asta sunt bolnavi jum[tate
din cazaci. +i el, solul, vede prea bine c[ orice ar vorbi cu ei,
r[st[lm[cesc =i de aici ]nainte nu v[ vom mai face nici o
rug[minte =i s[ v[ purta\i a=a cum dori\i, potrivit obiceiului”.
C`t despre g`ndul m[riei-sale \arul, el =tie c[ nu este dec`t
dorin\a de prietenie =i dragoste, a=a cum o =tiu =i oamenii
str[ini, dar din partea lor se arat[ numai semne de
neprietenie, c[ una spun, =i alta fac. Askaniama a plecat dup[
ce a mai stat pu\in.
}n ziua de 23 iunie au sosit la sol askaniama, ]mpreun[ cu
iezuitul alihahava, s[-i spun[ c[ i-au adus la cuno=tin\[
bogdihanului cele ce au vorbit, c[ solul s-a pl`ns c[ li se d[
hran[ mai pu\in[ dec`t li s-a dat mai ]nainte at`t ru=ilor, c`t =i
altora. Bogdihanul le-a dat porunc[ s[ cerceteze ]n
documente la cancelarie. +i f[c`nd acest lucru, au g[sit c[
nim[nui nu i se d[duse mai mult dec`t oamenilor no=tri.
Totu=i, m[ria-sa hanul, dorind s[-i arate ]n[l\atului \ar
prietenie =i dragoste, a poruncit s[ se m[reasc[ ra\ia solului
cu o g`sc[ =i o g[in[ pe zi, iar la fiecare zece zile — c`te
cinci pr`nzuri chineze=ti, cu felurite bucate peste tain. +i
aceasta era la ei o mare cinste, care nu s-a mai f[cut nim[nui
mai ]nainte. Iezuitul a ]ntrebat, ca de la el, dac[ atunci c`nd
vor fi aduse mesele din partea hanului, solul se va ploconi sau
nu, deoarece la ei era obiceiul ca acei ce primeau o mas[ din
429
partea hanului s[ ]ngenuncheze =i s[ se ploconeasc[. Solul a
r[spuns c[ =i fa\[ de m[ria-sa \arul „noi avem un obicei
asem[n[tor, ca atunci c`nd el d[ruie=te cuiva vreo mas[, s[
ne ]nchin[m m[riei-sale. Deci =i bogdihanului ne putem
]nchina dup[ obiceiul nostru, =tiind =i noi cum s[ cinstim un
asemenea c`rmuitor sl[vit”. Apoi solul l-a ]ntrebat pe iezuit
dac[ celui care va aduce mesele din partea hanului, fie
stolnicul, fie altcineva, ar putea s[-i d[ruiasc[ ceva, =i iezuitul
i-a r[spuns c[ poate, ]ns[ nu putea spune dac[ darul va fi
primit sau nu, fiindc[ la ei nu era obiceiul s[ primeasc[
bac=i=.
lezuitul adusese cu el t[lm[cirea ]n limba latin[ a celor
dou[ scrisori chineze=ti mai vechi, =i askaniama a spus c[ ele
au fost scrise de acum vreo... =i ceva de ani, pe c`nd erau
]nc[ ]mp[ra\i nican\ii. Hanul Ung-Li trimitea ]mputernicire
unor c[petenii ce tr[iau pe malul r`ului Singal, st[p`nind
acele p[m`nturi. Se mirau cum au ajuns acele scrisori la noi.
Celelalte dou[ scrisori au fost date iezuitului s[ le
t[lm[ceasc[ ]n limba latin[ =i, c`nd vor fi gata, le va aduce,
deoarece ele erau scrise m[riei-sale \arului de hanul care
domne=te acum. Solul a adus iar[=i vorba despre voia de a
ie=i ]n ora=, pentru a cump[ra de-ale m`nc[rii =i altele, iar
askaniama i-a f[g[duit c[-i va vorbi hanului.
430
}n ziua de 24 iunie au sosit doi zargucei de la palatul
hanului, care ]nso\eau pe cei ce aduceau cinci mese ro=ii, pe
care erau a=ezate patruzeci de talere de argint, ]n care se
aflau tot felul de m`nc[ruri =i legume ]ndulcite, dup[ obiceiul
lor, ca =i ceai preg[tit cu lapte =i unt. Solul i-a chemat pe
dvoreanini, pe gr[m[tici, pe fiii de boieri =i pe cazaci =i, c`nd
au ]nceput servirea ceaiului, s-au a=ezat ]n genunchi =i s-au
ploconit o dat[ pentru bogdihan. Ceaiul era preg[tit t[t[re=te,
=i nu chineze=te. Dup[ aceea, mesele au fost aduse ]n fa\a
ambasadorului, care, primindu-le, s-a ploconit iar[=i =i, dup[
ce a gustat c`teva legume =i fructe, a ]mp[r\it toate bucatele
celor de fa\[. C`nd au terminat de m`ncat, zarguceii au
plecat, duc`nd cu ei mesele =i vasele.
25 iunie. Askaniama =i iezuitul nu au venit la sol. Cazacii
au v`ndut c`teva bl[nuri de samur, ]ns[ din vistieria m[riei-
sale nu s-a v`ndut nimic, pentru c[ bl[nurile erau mai
proaste, =i cump[r[torii, v[z`ndu-le pe cele bune, n-au mai
vrut s[ le ia.
}n ziua de 26 iunie nu a venit nimeni la sol, iar cazacii n-
au avut v`nzare mare. Din vistierie nu s-a v`ndut nimic. }n
curte au venit ni=te t[tari, care au spus ]ns[ c[ nu ]ndr[znesc
s[ cumpere nimic, pentru c[ mandarinii chinezi s-au ]n\eles
]ntre ei ca nimeni altcineva s[ nu cumpere m[rfurile ruse=ti.
431
Din pricina asta nu cuteaz[ negu\[torii s[ intre ]n Curtea
soliei.
27 iunie. Askaniama a venit la ambasador =i i-a spus s[ nu
fie mirat c[ nu l-a mai vizitat de mult, fiindc[ murise un nepot
al hanului, =i el, askaniama, fusese trimis s[-l ]ngroape. Nu
vorbise ]nc[ hanului despre ]ng[duin\a de a ie=i ]n ora=, dar o
va face negre=it ]n ziua urm[toare. A mai spus c[ ar fi bine s[
v`nd[ mai repede m[rfurile, fiindc[ el crede c[ hanul ]l va
chema ]n cur`nd ]naintea sa, a=a c[ pentru a nu mai z[bovi
din pricina nev`nz[rii lor, s[ caute s[ le dea c`t mai repede.
Solul a r[spuns c[ fiecare din oamenii s[i era dornic s[ v`nd[
c`t mai repede ce avea, c[ ar m`ntui toat[ t`rguiala ]ntr-o zi,
c[ ar cump[ra =i s-ar preg[ti de plecare ]napoi, dar negu\[torii
lor nu se v[d, =i nu t`rguiesc nimic. Askaniama zise c[
oarnenii lor nu vin pentru c[ m[rfurile ruse=ti au pre\uri prea
mari, =i dac[ le-ar ieftini, oamenii lor le-ar cump[ra ]ndat[ pe
toate. Solul a spus c[ le d[duse oamenilor s[i libertatea s[
v`nd[ cu pre\ul pe care-l voia fiecare, =i askaniama, dup[ ce
a mai stat pu\in, a plecat.
28 iunie. A venit iezuitul alihahava la sol =i i-a spus c[
hanul fusese plecat la ]nmorm`ntarea rudei sale =i din aceast[
pricin[ nu i s-a adus la cuno=tin\[ nici una dintre treburile
\[rii =i nici nu a f[cut r[spunsul la cererile noastre. Totu=i,
t[lm[cise ]n latine=te cele dou[ scrisori aduse. Una era scris[
432
chiar de han, iar cealalt[ era din partea tat[lui s[u. Le va
aduce ]n cur`nd. Solul l-a rugat s[ vorbeasc[ cu kolaiul, cu
alihamba =i cu askaniama s[ le ]ng[duie s[ ias[ ]n ora= m[car
c`torva cazaci, c`te cinci sau c`te =ase. Alihahava a f[g[duit
s[ le vorbeasc[ =i despre negustorie, =i despre ]ng[duin\[, dar
ei erau tare ]nc[p[\`na\i; =i pe olandezi =i pe portughezi ]i
primiser[ =i mai r[u, ne]ng[duind nim[nui s[ vin[ la ei. Cu
toate astea, el dore=te din inim[ s[ r`nduiasc[ totul. Solul i-a
f[cut iezuitului un dar nu prea mare, c[ci =i acesta era, de
fapt, unul din dreg[torii pu=i s[ se ]ngrijeasc[ de treburile
celor dou[ ]mp[r[\ii, iar ce i s-a d[ruit a fost trecut ]n condica
de cheltuieli. Apoi, solul l-a rugat s[-i t[lm[ceasc[ ]n tain[
cea din urm[ scrisoare pe care hanul o trimisese m[riei-sale
\arului prin fortul Nercinsk. Iezuitul s-a tras ]napoi =i i-a spus
c[ are porunc[ aspr[ din partea bogdihanului nu numai s[ nu
i-o t[lm[ceasc[, dar nici m[car s[-i spun[ mai pe larg ce
cuprinde. Atunci solul a poruncit s[ se ]nchid[ u=ile =i s[ nu
fie primit nimeni, =i l-a rugat ]nc[ o dat[ s[-i spun[ ]n c`teva
vorbe ce sta scris ]n scrisoare.
Alihahava i-a spus c[ a fost oprit s[ o t[lm[ceasc[, fiindc[
scrisoarea era scris[ ]ntr-un ton ca de la st[p`n la supusul s[u
=i c[ numai din considera\ie pentru m[ria-sa \arul i-o va citi,
dar taina trebuie p[strat[ cu str[=nicie, c[ci dac[ s-ar afla, =i-
ar pierde capul. }n scrisoare era scris ]n manciurian[ potrivit
433
obiceiului bogdoit, dup[ cum urmeaz[: „Hoang-Ti (adic[
st[p`nul lumii sau st[p`nul p[m`ntului) c[tre tine, \arul alb:
Danilo al t[u ne-a trimis plocon =i veste c[ =i tu dore=ti
prietenie ]ntre noi, iar ]n ceea ce-l prive=te pe Gantimur, ne
scrie c[ \i-a adus la cuno=tin\[ =i c[ «]n cur`nd a=tept s[-mi
soseasc[ porunca, =i vi-l voi trimite f[r[ ]nt`rziere, numai s[
nu-i l[sa\i pe giurgi s[ ne p[gubeasc[ ]n vreun fel, fiindc[
locuiesc ]n apropierea noastr[». V`n[torii no=tri care v`neaz[
samuri, =i al\i supu=i ai no=tri ne-au trimis mai demult o
scrisoare smerit[, ]n care ar[tau c[ locuitorii de pe malul
r`ului Negru sunt ni=te lovki, t`lhari de r`nd, mici bandi\i, cu
pu\in[ putere, ]ns[ ]i asupresc pe giurgii no=tri =i pe takori
(dahuri), jefuindu-le bl[nurile de samur. }n afar[ de asta, ei
ne-au spus c[ Gantimur s-a ]n\eles cu acei lovki =i a fugit la
ei, devenindu-le prieten. Mai mult, l-au silit s[ le dea lor
ploconul. Eu, st[p`nul lumii, am auzit c[ ace=ti lovki sunt
supu=ii t[i =i am trimis un om ca s[ afle ce este adev[r =i ce
este minciun[. Danilo l-a trimis pe Ignatiev ca sol, ]mpreun[
cu zece cazaci, pe care i-am crezut c`nd au spus c[ vin din
partea ta =i c[ sunt supu=ii t[i. Acum ]ns[, dac[ dore=ti s[
tr[ie=ti ]n pace, trimite-ne pe fugarul Gantimur. De asemenea,
pentru viitor, s[ nu mai ]nceap[ nici un fel de certuri la
grani\ele noastre. Dac[ ve\i face a=a, va fi pace. Pentru asta
am trimis scrisoarea de fa\[”. Pe scrisoare este o pecete pe
434
care st[ scris: „al IX-lea an al st[p`nului lumii Kan-Hi, luna a
V-a, ziua de 13“.
Despre cea de a doua scrisoare ]mp[r[teasc[ a spus c[ era
scris[ m[riei-sale \arului, pentru c[ cu c`\iva ani mai ]nainte
trimisese ]n China pe un anume Ivan pentru a face nego\, =i
acesta ]i adusese hanului daruri din partea \arului, iar
bogdihanul ]i scrisese c[ =i el i-a trimis daruri m[riei-sale
\arului drept r[spuns, dar scrisoarea era scris[ la fel de trufa=
ca =i cealalt[. +i despre darurile care au fost trimise acum de
\ar bogdihanului, ]n scrisoarea de r[spuns au scris ca despre
un bir „pe care l-a trimis prin domnia-ta, l-a primit =i drept
r[spuns vor trimite tot prin domnia-ta o miluial[ =i plat[
pentru servicii”. Iezuitul a mai spus c[ ei au obiceiul s[ scrie
]n acest fel tuturor c`rmuitorilor =i nu l-ar schimba pentru
nimic ]n lume.
}n ziua de 29 iunie a venit askaniama la sol =i acesta l-a
]ntrebat dac[ vorbise bogdihanului despre ]ng[duin\a pentru
cazaci de a ie=i ]n ora=. Askaniama a r[spuns c[ ]nc[ nu a
vorbit cu hanul, deoarece ]mp[ratul nu avusese vreme. +i
dup[ un timp au venit cazacii =i l-au rugat pe askaniama s[ le
dea voie s[ se duc[ dup[ cump[r[turi dincolo de por\i.
Askaniama le-a r[spuns m`nios c[, dac[ ar spune hanului ce
i-au cerut, ]ndat[ ar porunci s[ nu mai fie ]ng[dui\i s[ stea
dec`t zece zile =i s[ fie trimi=i acas[ ]nd[r[t. Solul l-a rugat s[
435
nu se m`nie pe oameni, fiindc[ oricine este mai bucuros s[
fie liber dec`t ]ncuiat ]n dosul por\ilor, ceea ce nu s-a
]nt`mplat cu cei dinaintea lor; s[ aib[ mai mult[ grij[ pentru
ei =i „pentru asta vei fi domnia-ta r[spl[tit din partea m[riei-
sale \arul”. Askaniama a spus c[ ]n leg[tur[ cu asta a trimis lui
alihamba la Cancelaria mongol[ o cerere ca el s[ dea
]ng[duin\a =i a mai trimis =i un zargucei s[-i aminteasc[.
Zarguceiul s-a dus acolo =i r[spunsul va veni m`ine.
}n ziua de 30 iunie a venit de la cancelarie un slujba= care
ne-a spus c[ zarguceiul i-a comunicat c[ alihamba a zis c[
hanul nu a dat nici o porunc[ s[ se ]ng[duie ie=irea lor ]n
ora=, fiindc[ la ei este obiceiul ca oamenilor dintr-o solie =i
slujitorilor acestora sa nu li se dea voie s[ ias[ afar[ din curte,
asta fiind o mare cinste pe care o fac solilor, deoarece se
temeau ca nu cumva ]ntre oamenii lor =i slujitorii soliei s[ se
i=te vreo sfad[ ori vreo ]ncurc[tur[.
}n toat[ ziua aceea s-au v`ndut =ube de iepure cu c`te un
lan =i jum[tate, dar din cele pe care le p[straser[ cazacii
pentru ei s-au v`ndut cu patru lani, =i cele mai bune cu cinci
lani bucata.
}n ziua de 1 iulie =ubele de iepure s-au v`ndut cu patru
lani bucata, iar cele mai bune — cu cinci =i cinci lani =i
jum[tate. }n tot acest r[stimp, ]ntre lunile mai =i iunie a fost
436
ar=i\[ mare, iar ploile — foarte-foarte rare, f[r[ tunete, nici
fulgere ca cele de la Moscova, ci mai pu\in vijelioase.
}n ziua de 2 iulie a venit askaniama la sol =i i-a spus c[ din
pricina c[ldurii cumplite din ora= nimeni nu se duce la han
„=i din aceea=i pricin[ nu i s-a vorbit despre treburile
domniei-tale”, dar c`nd va sosi timpul ]i va spune hanului ori
el, ori alihamba. Numai despre un singur lucru nu-i pot vorbi,
despre ie=irea din Curtea ambasadei. Vor putea ]ns[ vorbi
despre treburile soliei atunci c`nd bogdihanul va ]ntreba de
s[n[tatea ambasadorului, fiindc[ a=a ceva este ]mpotriva
obiceiului. Nu-l pot ajuta, pentru c[ solii nu sunt l[sa\i s[ se
plimbe ]n afara por\ilor, =i dac[ ar vorbi numai despre asta ar
fi necuviincios. Dar el, askaniama, ne va purta de grij[ pentru
toate. A mai spus c[ au venit ni=te buharani cu..., dar n-a
]ntrebat dac[ sunt din Tobolsk sau nu, ]ns[ m`ine se va
interesa. De asemenea, a spus c[ ar vrea s[ hot[rasc[
pre\urile la m[rfurile chineze=ti: m[tase, atlazuri, p`nz[ de
bumbac, pentru a nu fi ]n=ela\i de negustorii lor. Dup[ O
vreme a plecat.
}n ziua de 3 iulie au venit ]n fa\a por\ilor soliei ni=te
buharani =i ni=te chinezi, c[rora ]ns[ nu li s-a dat voie s[ intre
]n curte. Ei le-au spus t[lmacilor no=tri c[ au sosit cu calmucii
din kontai=a... de oameni, ]ns[ nu au cu ei m[rfuri, ci numai
vreo sut[ de ias`ni b[rba\i, vreo dou[ mii cinci sute de cai =i
437
nu prea multe bl[nuri de samur. Au mai spus c[ buharanii s-
au dus la chinezi s[ cear[ voie s[ fac[ nego\ cu oamenii
no=tri =i c[ ]n China ]ntr-adev[r acesta este obiceiul ca
negu\[torilor s[ li se ]ng[duie s[ mearg[ unde vor, dar solilor
=i oamenilor din solie s[ nu li se dea voie s[ treac[ dincolo de
por\i, asta fiind socotit[ o mare cinste.
}n ziua de 4 iulie i-au fost aduse solului mese din partea
hanului, ]n totul asem[n[toare cu cele dinainte, iar pe
deasupra au ad[ugat din gr[dina hanului... pepeni galbeni,
foarte dulci. Acum la ei este toiul fructelor.
}n aceea=i zi a venit askaniama singur la sol =i i-a spus c[ a
vrut s[ vad[ dac[ este bine cu s[n[tatea, =i solul l-a ]ntrebat
dac[ ei au poruncit ca zarguceiul =i gr[m[ticii s[ controleze
argintul, „fiindc[ am auzit c[ argintul aici este foarte prost, iar
pe t[lmacii de la poart[ i-am ]ndep[rtat, fiindc[ au fost v[zu\i
f[c`nd ho\ii mari =i au cump[rat toate m[rfurile”. Askaniama
i-a spus ambasadorului c[ =tie =i el c[ argintul lor este prost,
fiindc[ ]ntr-un lan, la c`ntar trebuie s[ fie zece cini, ceea ce
]nseamn[ zece zolotnici, ]ns[ acum ]n fiecare lan nu sunt
dec`t nou[ cini, iar al zecelea este cositor sau aram[. El va
porunci ]ns[ zarguceiului s[ primeasc[ numai argint curat,
neamestecat. Negustorii vor sim\i ]ns[ c[ se alege numai
argintul cel bun =i vor ]ncepe s[ scad[ pre\ul m[rfurilor la
nou[ cini ]n loc de un lan. Totu=i, chiar dac[ se vor primi
438
numai nou[ cini de argint curat, cu ace=tia se va putea
cump[ra marf[ de un lan, pentru c[ fiecare este doritor s[
primeasc[ argintul neamestecat. Solul i-a spus lui askaniama
c[ i-a cerut zarguceiului s[ dea voie buharanilor s[ intre ]n
curte, c`nd vor sosi la poart[, =i askaniama a ]nt[rit porunca,
dar ]n ziua aceea nu a venit nici unul.
Solul l-a ]ntrebat iar[=i pe askaniama „ai cui oameni erau
mijlocitorii lor, ai bogdihanului sau ai mandarinilor? Pl[tesc
vreun c`=tig hanului sau mandarinilor, fiindc[ negu\[torii se
tem =i nu ]ndr[znesc nici s[ cumpere, nici s[ v`nd[ f[r[ ei”.
Askaniama a r[spuns c[ nu sunt slujitorii hanului, ci ai
mandarinilor =i s-au ]n\eles cu ei s[ le dea voie s[ vin[ ]n
Curtea solilor =i s[ fac[ nego\ =i au c[p[tat ]ng[duin\a pentru
c`\iva lani de argint. Mijlocitorilor le revenea astfel un c`=tig
mare; c`nd revindeau m[rfurile cump[rate de la ru=i, oamenii
lor str`ngeau argintul, iar c`nd ru=ii =i buharanii cump[rau
m[rfurile de la ei, mijlocitorii d[deau numai trei sferturi din
pre\, p[str`nd restul pentru ei. Astfel, lu`nd din am`ndou[
p[r\ile, c`=tigul lor era mai mare. +i nu numai cu noi fac a=a,
ci cu to\i str[inii care vin ]n China. Bogdihanul a dat multe
porunci s[-i potoleasc[, totu=i nu s-a putut face nimic, fiindc[
fiecare mandarin ]=i ap[r[ omul s[u. Askaniama ad[ug[ apoi
c[ mai are ceva de vorbit cu ambasadorul, ]ns[ va veni cu
iezuitul alihahava =i atunci ]i va spune mai multe. Solul l-a
439
]ntrebat iar[=i despre voia de a ie=i din curte afar[, dar el a
r[spuns c[ nu vorbise ]nc[. Despre nego\, solul a spus c[
m[rfurile se v`nd foarte ]ncet, iar askaniama a r[spuns c[ se
cer pre\uri prea mari =i ei nu pot s[ cumpere. Solul a spus c[
niciodat[ m[rfurile ruse=ti nu s-au v`ndut cu asemenea
pre\uri sc[zute, =i ei totu=i spun c[ sunt scumpe. Askaniama l-
a ]ncredin\at c[ ]n cur`nd se vor vinde toate, =i dup[ pu\in
timp a plecat.
}n ziua de 5 iulie a venit s[-l vad[ pe sol un buharan din
ora=ul Turfan care sosise ]n China anul trecut, dar nu se
]napoiase ]nc[ la Tobolsk, din pricina r[zboiului, =i i-a spus
c[ mai sunt ]mpreun[ cu el ]nc[ =aptezeci de oameni, care
veniser[ cu lama din Tarhan, trimi=i de Ocirtu-han s[ fac[
nego\ cu m[rfuri, cu cai, cu robi prizonieri din r[zboi =i
c`teva hermine, pe care le-au v`ndut cu pre\ mic — dou[zeci
=i cinci de lani suta. Caii cei buni — cu c`te =aptezeci =i
optzeci, cei pro=ti — cu c`te treizeci sau dou[zeci. Robii cei
buni i-au dat cu c`te o sut[ de lani, pe cei r[i — la =aptezeci
=i mai pu\in. Despre r[zboi a spus c[ ]ntre Galdan =i Ocirtu se
mai poart[ ]nc[ lupte =i nu =tiau dac[ pe drumul de ]ntoarcere
la Tobolsk ar fi t`lhari sau nu, din aceast[ pricin[. Solul a
]ntrebat pe larg despre drumul de la Astrahan spre China =i pe
unde se putea merge. El a r[spuns c[ de la cel mai din
margine ora= din China, Kokotan p`n[ la ora=ul buharan
440
Turfan, unde locuie=te Baba-han, care =i-a trimis solii de
multe ori la m[ria-sa \arul, se poate ajunge cu caravana ]n
patruzeci de zile, iar de la Turfan p`n[ la ora=ul buharan
Samarhan, tot cu caravanele, ]n =aizeci de zile. De la
Samarhan p`n[ la Astrahan se poate merge ]n dou[zeci de
zile sau mai pu\in, dup[ cum se \ine pasul pe drumul
caravanelor, numai c[ p`n[ la Turfan ar fi oarecare primejdie
din partea calmucilor =i a altor b[=tina=i. }ntre Turfan =i
Astrahan ]ns[ nu este nici o team[ =i pe acolo trec to\i
calmucii supu=i lui Ocirtu. Solul i-a spus s[ mai vin[,
]mpreun[ cu al\i buharani, mai des, dar el a r[spuns c[ ar
veni cu drag ]n fiecare zi, ]ns[ slugile chinezilor nu le
]ng[duie s[ ajung[ p`n[ la ei =i-i gonesc ]nc[ ]nainte de a
ajunge ]n fa\a por\ilor. Solul a spus c[ askaniama a dat
porunc[ s[ li se dea voie s[ intre pe poart[, a=a c[ pot veni
f[r[ nici o team[. }n timpul acesta a ajuns la poart[
zarguceiul, care a spus c[ oamenii buharanului se opriser[ la
vreo patru verste dincolo de ziduri =i a cerut ca acesta s[ fie
]ndep[rtat. Buharanul venise c[tre sear[ =i a trebuit s[ plece
]n grab[, f[r[ s[ poat[ vorbi prea mult, fiindc[ zarguceiul nu
i-a dat r[gaz, manciurienii fiind foarte b[nuitori ]n privin\a
ru=ilor.
Alihamba, askaniama =i alihahava au sosit la sol ]n ziua de
6 iulie, aduc`nd cu ei =i lista dorin\elor scrise de ambasador
441
]n latine=te =i ]n treac[t au pomenit despre aceea ]n care era
scris, ]n numele \arului, s[-i slobozeasc[ pe prin=ii de r[zboi
ru=i =i despre tr[d[torii fugi\i ]n China; pe prizonieri s[-i
libereze ]n schimbul r[scump[r[rii, iar pe tr[d[tori s[-i
predea f[r[ nimic ]n schimb. Au deschis vorba despre
aceasta, deoarece nu pornise de la ei anul trecut, c`nd
bogdihanul a trimis o scrisoare m[riei-sale \arului, ci de la
Danilo Ar=inski, care mai ]nainte trimisese la askaniama pe
Naun =i ]l rugase s[-i primeasc[ o solie. Askaniama a trimis
oameni la Danilo, acesta a f[cut la fel, =i askaniama i-a dus
pe aceia ]n fa\a ]mp[ratului, care le-a ]nm`nat o scrisoare
c[tre \ar =i le-a spus =i prin viu grai ce a scris despre
Gantimur. De bun[ seam[ c[ \arul poruncise lui Danilo s[
trimit[ o solie, c[ci altfel acesta n-ar fi cutezat. C`nd au auzit
c[ m[ria-sa \arul nu are cuno=tin\[ despre cele ce a scris
bogdihanul ]n leg[tur[ cu Gantimur, ei nu au putut s[ cread[,
cu toate c[ \arul scrisese ]n scrisoarea sa c[ nu ]n\elesese cele
scrise de bogdihan „=i de aceea te-a trimis pe domnia-ta =i
scrisoarea. Totu=i, cu toate c[ nu a ]n\eles ]ntru totul, ar fi
putut s[-=i dea seama din spusele cazacilor c[ era vorba
despre Gantimur, fiindc[ noi le spusesem lor =i aicea, =i pe
Naun. Au ]ntrebat =i pentru c[ bogdihanul poruncise s[ se
intereseze iar[=i despre clauza dac[ \arul vrea ]ntr-adev[r s[
fie preda\i oamenii aceia fie prin r[scump[rare, fie altfel.
442
Bogdihanul a mai poruncit s[ te ]ntreb pe domnia-ta solul
dac[ m[ria-sa \arul a poruncit s[-i iei cu domnia-ta, dac[ ar
binevoi s[ ]i predea, sau doar ]ntrebi pentru a-i duce
r[spunsul, =i dup[ ei s[ trimit[ alt[ dat[? De asemenea, a mai
poruncit s[ ]ntreb dac[, lu`nd domnia-ta acum pe ace=ti
oameni, potrivit poruncii bogdihanului, dup[ aceea m[ria-sa
\arul ar face la fel dac[ ar fi oameni de ai no=tri acolo? }i va
da ]n schimb asemenea m[riei-sale bogdihanului?”
Solul r[spunse c[ cele afirmate de ei, cum „c[ lucrurile au
]nceput de la Danilo, =i nu de la ei, nu este tocmai a=a,
fiindc[ askaniama a trimis la Nercinsk ni=te oameni drept
negustori, ca s[ iscodeasc[, =i a mai trimis apoi un gr[m[tic
cu doi oameni, c[rora le-a spus s[ r[m`n[ ostatici, dup[ cum
prea bine =tiu to\i cazacii din Nercinsk care sunt veni\i acum
cu mine, deoarece totul ]ncepuse nu de mult[ vreme. C`t
despre cele spuse c[ n-ar fi fost cu putin\[ ca m[ria-sa \arul s[
nu =tie nimic despre cele cerute de han, am discutat de multe
ori cu askaniama pe larg at`t la r`ul Naun, c`t =i aici c[
m[ria-sa \arul nu a =tiut ]n nici un chip ce dorea ]n scrisoarea
sa bogdihanul =i i-am spus c[ avem dou[ dovezi care arat[
limpede c[ \arul nu a =tiut nimic din cele spuse ]n scrisoare =i
nici din cele poruncite prin viu grai. }nt`ia dovad[ este c[
m[ria-sa \arul a scris scrisoarea ]n trei limbi =i nu ]ntr-una
singur[, ca s[ nu se ]nt`mple vreo ne]n\elegere asem[n[toare
443
cu cea adus[ de scrisoarea bogdihanului, care a fost scris[
doar ]n limba voastr[, =i nimeni nu a putut ]n\elege ce e scris,
c[ci, dac[ ar fi ]n\eles, =i m[ria-s[ \arul ar fi scris doar ]n
limba rus[. A doua dovad[ este c[ nu numai scrisoarea aceea
nu au ]n\eles-o =i de aceea au trimis-o cu mine, dar nici
celelalte trei mai vechi, una a bogdoi\ilor =i dou[ ale
chinezilor, pe care voi le-a\i t[lm[cit =i a\i v[zut c[ au fost
scrise ]n urm[ cu dou[ sute =aizeci de ani. Se mai poate
aduce =i a treia dovad[ =i anume c[ nic[ieri ]n lume nu se
obi=nuie=te ca scrisorile trimise de un ]mp[rat altui ]mp[rat s[
fie ]napoiate, dar acum au fost trimise, fiindc[ nu s-au putut
]n\elege cele scrise ]n ele. C`t despre ]ntrebarea dac[ m[ria-sa
\arul dore=te ]ntr-adev[r s[ fie preda\i oamenii aceia, desigur
c[ o dore=te =i ]n clauze este ar[tat, fie c[ vor fi r[scump[ra\i,
fie c[ vor fi da\i f[r[ nimic ]n schimb. +i dac[ bogdihanul
binevoie=te s[ arate dragoste m[riei-sale \arului =i ]i va preda,
eu ]i iau cu mine. }n felul acesta, s-ar ar[ta din partea
]n[l\atului bogdihan mare prietenie =i dragoste c[tre m[ria-sa
\arul =i din partea m[riei-sale \arului, dac[ vreun om de al
vostru s-ar g[si ]n ]mp[r[\ia ruseasc[, s-ar proceda la fel.
Dac[ este nicant sau dac[ este bogdoit, m[ria-sa \arul
f[g[duie=te s[ ]i predea ]n acela=i fel”. Ei au spus: „Domnia-ta
=tii mai bine dac[ sunt tr[d[tori sau prin=i de r[zboi din
]mp[r[\ia noastr[. Noi nu o putem =ti, fiindc[ ]mp[r[\ia
444
chinez[ este ]ntins[, =i nimeni nu poate \ine socoteala cine
fuge de la noi la voi. Dar str[inii se cunosc u=or dup[ limb[ =i
cum se poate ca domnia-ta, care ai fost trimis aici la noi, s[
nu-i =tii?”
Solul a r[spuns: „}mp[r[\ia ruseasc[ este =i mai mare =i nu
pot fi =tiu\i ]ntotdeauna cei care fug de la voi, deoarece
hotarele noastre sunt ]ntinse =i oricine poate trece ]n ]mp[r[\ia
ruseasc[ pe oriunde. Dar la voi \ara este ]nconjurat[ de mun\i
]nal\i, pe care se ridic[ marele zid, =i orice om care iese ori
intr[ ]ntr-un ora= de hotar este scris ]n catastif, deci pute\i mai
repede s[ =ti\i. Noi, ]n afar[ de banditul acela de t[lmaci, nu
cunoa=tem al\ii =i credem c[ acum el este =i sp`nzurat.
Despre oamenii no=tri care sunt la voi, noi =tim ]ns[, pentru
c[ sunt ru=i cre=tini supu=i ai m[riei-sale \arului. Ei au plecat
din ora=ele lor de la grani\[ =i au sosit la voi, tr[ind aici ]n
ora=ul de scaun: =i fra\ii lor au venit acum cu mine s[-i caute.
Dar eu v[ ]ntreb despre al\ii, despre aceia prin=i ]n lupt[, pe
care vi-i cer. +i dac[ la noi se vor g[si fugari din \ara voastr[,
nican\i sau bogdoi\i, m[ria-sa \arul va porunci s[ fie preda\i,
dar numai dac[ sunt ]ntr-adev[r supu=ii bogdihanului, fiindc[
m[ria-sa \arul iube=te dreptatea. +i a=a cum nu se poate
schimba cuv`ntul dumnezeiesc, nici cuv`ntul ]mp[r[tesc nu
se poate niciodat[ ]ntoarce. Dac[ la noi s-ar g[si un supus al
bogdihanului, =tiu c[ m[ria-sa \arul ar porunci ]ndat[ s[ fie
445
predat. M[ria-sa a cerut prin mine pe fugarii ru=i nu pentru c[
ar avea c`=tig de la zece sau dou[zeci de oameni, ci pentru a
da prilej unui fapt de prietenie ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i =i
]ntre ]mp[r[\iile lor. De asemenea, ]ntoarcerea lor ar fi de
folos ca pild[ pentru cei care au ]ncercat mai ]nainte s[ fug[
dintr-o parte ]n alta. Dac[ vor =ti c[ fugarii sunt da\i ]napoi, n-
o vor mai face, fiindc[ ace=tia sunt de obicei ocazie de
pricin[ ]ntre ]mp[r[\ii =i doresc du=m[nie =i r[zboi, ca s[-=i
acopere nelegiuirile.“
Askaniama a r[spuns c[ =i ei sunt bucuro=i de a=a ceva =i
de aceea bogdihanul a scris o scrisoare \arului pentru a se
]nceta ]n viitor asemenea ]nt`mpl[ri care nu duceau dec`t la
certuri =i du=m[nie ]ntre state. Ambasadorul r[spunse c[ el
=tie c`t iube=te m[ria-sa \arul dreptatea, asemenea =i
bogdihanul, =i, dac[ \arul i-a cerut acestuia s[-i predea pe
supu=ii s[i, crede c[ =i bogdihanul ]i va cere predarea
adev[ra\ilor s[i supu=i, =i nu pe al\ii.
Ei au spus: „Noi am venit din porunca bogdihanului mai
ales s[ vorbim despre aceast[ dorin\[ =i iar[=i ne vom
]ntoarce la m[ria-sa =i-i vom comunica vorbele domniei-tale
=i se va face a=a cum porunce=te bogdihanul”.
Dup[ aceea, solul a pomenit din nou despre ]ng[duin\a de
a ie=i din curte =i, dac[ ]n cur`nd li se va da libertatea s[
cumpere m[rfuri dup[ voie, cer`nd =i s[ se porunceasc[ la
446
poart[ s[ le ]ng[duie buharanilor s[ vie la sol. Alihamba a
spus c[ de aceasta se ocup[ askaniama, iar askaniama a spus
c[ este treaba lui alihamba, =i solul ad[ug[: „Acum domniile
voastre nu mai pute\i spune nimic despre asta, fiindc[ sunte\i
am`ndoi aici =i pute\i s[ da\i porunc[ ori am`ndoi, ori unul
din domniile-voastre, c[ci atunci c`nd veni\i doar unul, da\i
totul ]n seama celuilalt”. Ei au r[spuns c[ vor vorbi
bogdihanului, c`nd vor g[si r[gaz, dar mai ]nt`i ]l vor
]ncuno=tiin\a despre treburi mai importante, despre ce s-a
vorbit mai ]nainte. „C[ci asemenea m[run\i=uri nu pot fi
amestecate ]n treburile de seam[, fiindc[ este o pricin[
ne]nsemnat[ aceea de a vi se da voie s[ merge\i ]n ora=”.
Iezuitul a ad[ugat din partea lui c[ cei doi demnitari nu
]ndr[znesc s[ fac[ nici cel mai mic lucru cu de la sine putere,
fiindc[ sunt foarte b[nuitori ]ntre ei =i se tem unul de altul; de
aceea, orice treab[ o fac pe ]ndelete =i numai cu voia
hanului. +i iar[=i au plecat. +i era limpede pentru ce au venit
=i au adus vorba, pentru c[ voiau s[-l cear[ pe Gantimur ]n
locul altor fugari tr[d[tori, dar Gantimur nu a fost niciodat[
supusul hanului, ]n afar[ de timpul c`t st[tuse la ei =i apoi se
]ntorsese la Nercinsk. }n China sunt acuma treisprezece ru=i,
dintre care numai doi au fost lua\i prizonieri pe r`ul Amur.
Ceilal\i sunt fugari vicleni din cet[\ile de grani\[, mai cu
seam[ din fortul Albazin. }n urm[ cu trei ani, trei oameni au
447
fugit de-a lungul r`ului Amur p`n[ la gura Singalului, iar
chinezii i-au primit =i i-au dus p`n[ ]n ora=ul de scaun f[r[
]nt`rziere, unde bogdihanul le-a dat simbrie, a dat porunc[ s[
se c[s[toreasc[ =i s[ fie ]nscri=i ]n o=tire. Acum ]i ]nva\[ pe
o=tenii bogdihanului s[ trag[ cu flintele =i de pe cal, =i de pe
jos, a=a cum a scris unul din Tobolsk fratelui s[u =i care acum
este numit t[lmaci la Cancelaria solilor, fiindc[ =tie s[ scrie
ruse=te, a ]nv[\at =i limba chinez[ =i t[lm[ce=te toate
documentele ruse=ti. Ru=ii ace=tia se duc la biserica iezui\ilor.
+i unul dintre ei, Ona=ca, t[tar din na=tere, este \inut mai ]n
cinste, ca unul ce a fugit ]n China mai ]naintea tuturor. }n
urm[ cu c`\iva ani, el ]i spusese lui Gavril Romanov c[ m[ria-
sa \arul pl[te=te bir hanului Crimeii, c[ hanul Chinei este mult
mai mare dec`t hanul Crimeii =i multe alte lucruri ]njositoare.
De asemenea, iezui\ii au spus c[ tr[d[torii aceia i-au ar[tat
hanului ]ntreg \inutul Siberiei desenat =i cu toate cet[\ile
]nsemnate =i cu c`\i oameni sunt ]n ele, ca s[ primeasc[
r[splat[ =i onoruri din partea lui, dar acum se tem grozav de
bogdihan s[ nu-i predea ambasadorului. Ei au fost la iezui\i,
pentru ca ace=tia s[-l roage pe sol din partea lor c[, dac[
bogdihanul voie=te s[-i dea, atunci solul s[-l roage pe
bogdihan s[ ]ng[duie =i so\iilor, =i copiilor lor s[ plece cu ei.
Ei au venit adesea =i la Curtea solilor, dar chinezii nu le-au
dat voie s[ se ]nt`lneasc[ cu rudele lor =i au pus str[ji
448
puternice ]n fa\a por\ilor, ca ]n nici un fel s[ nu-i vad[ pe
oamenii no=tri; dar c`nd s-au ]nt`lnit, multe lacrimi au v[rsat.
}n ziua de 7 iulie a venit zarguceiul la sol =i a spus: „M`ine
hanul d[ un osp[\ la cancelape, unde sunt onora\i str[inii de
trei ori, dup[ obicei, =i mandarinii au ]ntrebat de c`\i cai ai
nevoie”. Solul l-a ]ntrebat de ce askaniama =i alihamba, care
fuseser[ ieri, nu i-au spus nimic despre asta. Zarguceiul a
r[spuns: „Nici ei nu au =tiut, nici eu, fiindc[ atunci hanul ]nc[
nu poruncise nimic”. Solul i-a spus: „Cu toate c[ ei nu au
spus-o, noi am aflat totu=i de la ni=te oameni de r`nd, de la
t[lmaci, c[ masa va fi dat[, =i nu este frumos c[ nu ne-a\i
vestit dinainte. +i s-ar putea s[ cere\i tot at`t de pe nea=teptate
s[ p[r[sim ora=ul ]mp[r[tesc.” Zarguceiul a r[spuns c[ despre
a=a ceva el nu =tie nimic, dar mai-marii s[i au obiceiul s[-i
fac[ pe to\i str[inii s[ plece c`t mai cur`nd dup[ ce le ofereau
trei ospe\e apropiate ]n timp unul de cel[lalt.
8 iulie. }n Curtea soliei au fost adu=i caii, iar zarguceiul ne-
a spus c[ a sosit vremea s[ ne ducem la cancelarie la osp[\,
deoarece askaniama ne a=tepta acolo. Mai ad[ug[ c[
ambasadorul trebuia s[ se ploconeasc[ bogdihanului de nou[
ori, ]nainte de a se a=eza la mas[, =i apoi din nou de nou[ ori
dup[, la ridicare, a=a cum f[cuse c`nd a fost ]nf[\i=at hanului.
Solul a r[spuns c[ nu putea face a=a ceva, deoarece una
era c`nd hanul sta de fa\[ =i cu totul alta, dac[ el nu era
449
acolo. „Ne vom ]nchina o dat[ a=a cum au f[cut =i solii
olandezi. +i ce este Olanda, m[ rog, pe l`ng[ marea noastr[
]mp[r[\ie? Totu=i, de hat`rul ]nc[p[\`n[rii voastre ne vom
]nchina de trei ori, =i nimic mai mult.” +i ]n aceast[ privin\[ s-
a f[cut mult[ z[bav[ cu zarguceiul, care merse de mai multe
ori p`n[ la askaniama =i ]napoi, cancelaria fiind ]n apropierea
Cur\ii solilor. }l chemar[ apoi pe iezuitul alihahava, care
alerg[, de asemenea, ]ncoace =i ]ncolo. Solul, ]mpotrivindu-i-
se =i acestuia, zise: „Hot[r`t, nu mai merg”! Dac[ v[zur[ c[
era de ne]nduplecat, se duser[ din nou s[-i spun[ lui
askaniama. Apoi iezuitul mai veni o dat[ =i spuse c[ primeau
ca solul s[ se ]nchine hanului ]n felul s[u, dar c[ ]i vor ]nf[\i=a
lucrurile st[p`nului s[u. A=a c[ solul =i cazacii se preg[tir[ =i
se duser[ la cancelarie, unde desc[lecar[, fiind ]nt`mpina\i
de askaniama ]mbr[cat ]n straie str[lucitoare de aur =i
]nconjurat de mul\i zargucei. Se salutar[, apoi li s-a ar[tat
locul unde s[ se ploconeasc[ hanului, cu fa\a spre palatul
]mp[r[tesc, care nu se afla prea departe. Solul a poruncit
atunci s[ i se a=eze perna lui pe p[m`nt =i se l[s[ ]n
genunchi. +i imediat ]n spatele s[u veneau dvoreaninii,
gr[m[ticii =i fiii de boieri. +i cu to\ii se ]nchinar[ de trei ori,
apoi se ridicar[ =i se a=ezar[ la mas[. }n fundul s[lii se aflau
dou[ r`nduri de mese, fa\[ ]n fa\[. De o parte, se a=ez[ solul,
iar de cealalt[, askaniama. Dup[ sol ]i a=ezar[ pe preot =i pe
450
dvoreaninii din Moscova, apoi dup[ ei — pe fiii de boieri =i
pe gr[m[tici, apoi pe cazaci ]ntr-un singur =ir. L`ng[
askaniama st[teau zarguceii =i, mai departe ]nc[, al\ii din
straja noastr[. Solul =i askaniama st[teau fiecare la c`te o
mas[, preo\ii =i dvoreaninii — la alt[ mas[; iar pe fiecare
mas[ erau tot felul de bucate, o g`sc[ fiart[, un purcel de
lapte, legume =i fructe. Se osp[tar[ din bel=ug =i askaniama
spuse c[, potrivit obiceiului lor, oricine putea lua de la masa
ceea ce-i pl[cea. +i ei luar[ zah[r =i fructe. Apoi str`nser[ ce
era pe mas[ =i aduser[ carne de oaie, pentru fiecare c`te un
blid. +i dup[ ce m`ncar[ pu\in din ea, carnea a fost luat[ de
la mas[, fiec[ruia aduc`ndu-i-se o cea=c[ cu vin din lapte de
iap[, dar solul nu a b[ut. Atunci i-au adus vin din cel[lalt ]ntr-
o cea=c[ mic[ =i curat[ =i ]n sf`r=it — patru vase cu tarasun,
ca s[ poat[ bea cu to\ii.
Solul ]i spuse ]ns[ lui askaniama c[ ar fi mai bine ca
b[utura s[ =i-o ia acas[ cazacii, =i askaniama a fost de aceea=i
p[rere. Atunci se ploconir[ cu to\ii din nou =i s-au ]napoiat la
curtea lor. Acolo askaniama aduse vorba despre multe, ]ntre
altele =i despre cump[rarea de m[rfuri ruse=ti, spun`nd c[ ei,
la r`ndul lor, vor aduce spre v`nzare orice fel de m[rfuri
chineze=ti, ]n afar[ de m[tase galben[, aceasta fiind purtat[
numai de han, =i nimeni altcineva nu e volnic nici s[ o
cumpere, nici s[ o poarte.
451
La 9 iulie ]n Curtea solilor nu au intrat negu\[tori chinezi
pentru a cump[ra m[rfuri, fiindc[ ]n ziua aceea a fost o
ploaie toren\ial[, =i ]n ora= era noroiul neasemuit de mare.
La 10 iulie a venit askaniama singur =i l-a ]ntrebat pe sol
dac[ se cump[r[ marfa din vistieria \arului =i a sa. Acesta a
r[spuns c[ din vistieria \arului nu a cump[rat nimeni, c[
]ntreg nego\ul merge foarte prost =i c[ doar cazacii au v`ndut
c`te ceva, de nevoie, lu`nd de cele mai multe ori doar at`ta
c`t au putut scoate la tocmeal[. „M[rfurile nu se desfac,
fiindc[ t[lmacii s-au ]n\eles cu oamenii mandarinilor =i ]i bat
pe negu\[torii care vin, izgonindu-i de acolo chiar ]n fa\a
noastr[, =i nu le ]ng[duie s[ cumpere nimic direct de la noi,
pentru c[ mijlocitorii voiau s[ cumpere totul Ia pre\urile cele
mai sc[zute. De asemenea, nu-i las[ pe negu\[tori s[ intre pe
poart[ pentru v`nz[ri =i, dac[ se va continua astfel, nici
m[rfurile noastre nu se vor vinde, nici cump[rarea nu va fi
dup[ voie. A=adar, cum va mai putea fi vorba despre prietenie
=i dragoste ]ntre cele dou[ ]mp[r[\ii? Mai bine s[ ni se ia pe
fa\[ m[rfurile, dup[ cum v[ este obiceiul, dec`t s[ se umble
cu viclenii. De aceea el, solul, potrivit poruncii m[riei-sale
\arului, cere bogdihanului ca de la m[rfuri s[ se ia vam[, dar
s[ se dea libertate nego\ului =i s[ fie l[sa\i buharanii, t[tarii =i
al\ii s[ intre ]n curte. Acum ]ns[ oamenii no=tri sunt \inu\i ca
]ntr-o ]nchisoare.”
452
Askaniama a r[spuns: „Mandarinii no=tri nu ar cuteza s[
fac[ a=a ceva =i nici mijlocitorii, fiindc[ bogdihanul nu ia nici
o vam[ nici chiar de la supu=ii s[i”. Iar despre ]ng[duin\a de a
ie=i ]n ora= a spus: „C`nd bogdihanul va ]ntreba despre
s[n[tatea domniei-tale, atunci ]i vom putea spune. Acum ]ns[
nu cutez[m s[-i aducem la cuno=tin\[, fiindc[ ne temem de
m`nia lui; s-ar putea sup[ra at`t pe noi, c`t =i pe voi, c[ ne-
am putut g`ndi la ]nc[lcarea vechiului obicei.” A mai spus c[
mandarinii ]l b[nuiesc c[ i-ar raporta hanului despre treburile
soliei pentru profit personal. Totu=i, c`nd se va ivi timpul
potrivit, va g[si un prilej ca s[-i aduc[ la cuno=tin\[ hanului
s[ acorde libertate cump[r[rii m[rfurilor m[riei-sale \arului =i
ale cazacilor. Askaniama a mai spus c[, dac[ ar fi iarn[
acum, bl[nurile s-ar vinde repede, fiindc[ ]n timpul iernii
fiecare are nevoie de ]mbr[c[minte c[lduroas[, dar acum este
var[ =i fiecare om se g`nde=te c[ p`n[ la iarn[ mai este mult.
Solul i-a amintit lui askaniama c[ exist[ porunca de a li se
da voie buharanilor s[ intre pe poart[, dar de am`ndou[
p[r\ile sunt a=ezate str[ji, care nu le ]ng[duie nici m[car s[ se
apropie. Mai mult, buharanilor li s-a poruncit cu asprime s[
nu vin[ cu nici un chip la ambasador. „Ce fel de dreptate este
asta, ca ei s[ fie \inu\i dincolo de por\i =i s[ nu li se ]ng[duie
s[ vin[ la noi =i nici oamenilor no=tri s[ nu li se dea voie s[
ias[ pe poart[ nic[ieri; ce fel de nego\ se poate face ]n felul
453
acesta?” Askaniama a poruncit s[ li se dea voie buharanilor s[
intre nestingheri\i pe poart[, =i zarguceiul a transmis porunca
]n fa\a noastr[, dar, dup[ ce noi n-am mai fost acolo, a pus
din nou opreli=tea. +i zarguceiul i-a m[rturisit solului c[
askaniama nu numai c[ i-a poruncit s[ nu le ]ng[duie
buharanilor s[ intre ]n curte, dar i-a spus s[-i prind[ pe
t[lmaci =i s[ le dea o pedeaps[ aspr[. Fiind askaniama ]nc[ la
sol, hanul a trimis dup[ el. Ambasadorul l-a rugat s[ nu uite
ce i-a spus despre libertatea nego\ului, =i el a f[g[duit s-o fac[
la timpul potrivit. +i a plecat.
}n aceea=i zi dup[ amiaz[ a venit zarguceiul la sol =i i-a
spus: „M`ine, domnia-ta vei lua masa cu hanul”.
}n ziua de 11 iulie a venit askaniama la sol =i i-a spus:
„Ast[zi vei sta la mas[ cu hanul ]n foi=or =i vei fi ]nso\it doar
de paisprezece oameni dintre cei mai mari ]n rang”. Solul a
cerut ]ng[duin\a s[ ia mai mul\i, tot at`\ia c`\i au fost la
]nchin[ciune, ]ns[ askaniama i-a r[spuns c[ nu este cu
putin\[ a=a ceva. Solul i-a spus c[ nu va lua mai mul\i dec`t
doi dvoreanini din Moscova, preotul, doi gr[m[tici, nou[ fii
de boieri, din care doi din Tobolsk, unul de pe Lena =i pe fiul
lui Pavel +ulghin din Nercinsk. Apoi i-a comunicat c[ m[ria-
sa \arul ]i poruncise s[ trimit[ cu buharanii ni=te cazaci s[
cumpere revent din ora=ul Sung. Askaniama a r[spuns c[ ]n
leg[tur[ cu aceasta a trimis la Cancelaria mongol[ o not[ lui
454
alihamba, fiindc[ este treaba aceluia, =i nu a lui, c[
„alihamba se ocup[ de asemenea lucruri la cancelaria lui, c[
a=a cum =ti\i =i voi, buharanii \in de aceast[ cancelarie.
Fiecare departament are treburile sale deosebite, =i nu se
poate amesteca unul ]n treburile celuilalt”.
Solul s-a pl`ns c[ nimeni nu ]ndr[zne=te s[ cumpere vulpi
negre =i a propus s[ se ia aceste bl[nuri pentru vistieria
hanului, d`ndu-se ]n schimb alte m[rfuri, potrivit poruncii.
Askaniama a spus c[ se pot vinde =i ]n curte, dar ele sunt
cump[rate de chinezi doar pentru a fi f[cute iaghi, care sunt
d[ruite din partea hanului nepo\ilor s[i. Al\ii nu au voie s[ le
cumpere. Dac[ s-ar fi =tiut de la ]nceput, ar fi fost oferite
hanului printre daruri, iar hanul le-ar fi primit. Ambasadorul a
spus c[ are multe vulpi negre =i ar fi fost necuviincios s[ le
dea pe toate drept daruri, numai vulpi, iar askaniama i-a
r[spuns c[ hanul ]nsu=i avea un foi=or mare plin numai cu
vulpi negre =i c[ acum nu avea nevoie, dar c[ ar putea fi
v`ndute pe loc rudelor hanului. Solul a ripostat c[ acum
nimeni nu va mai cump[ra =i nu numai at`t, dar nu va
]ndr[zni nici m[car s[ le priveasc[. Askaniama a spus: „Dac[
nu se vor cump[ra vulpile, atunci vom putea spune hanului =i
cred c[ ar putea fi luate pentru vistierie“. A venit un gr[m[tic
=i l-a luat pe askaniama s[ mearg[ „sus”. Solul l-a rugat atunci
din nou s[-i spun[ =i acum bogdihanului, fiindc[ merge la el,
455
s[ ]ng[duie ca =apte cazaci s[ plece cu buharanii, pentru a
cump[ra r[d[cini de revent pentru m[ria-sa \arul, dar
askaniama i-a r[spuns ca =i mai ]nainte c[ este cu neputin\[
s[-i vorbeasc[ despre asta, dar c[ a trimis o not[ lui alihamba
la Cancelaria mongol[, =i alihamba ]i va spune hanului, fiind
treaba cancelariei lui. Din partea m[riei-sale \arului este
porunc[ s[ se trimit[ la Astrahan oameni pentru a cerceta
drumul =i a vedea cum este, felul cum se poate merge, dar nu
putea s[ le spun[ lor, fiindc[ erau prea b[nuitori. De aceea,
le-a cerut numai voie s[ poat[ trimite oameni ca s[ cumpere
revent. Cu toate acestea, ei nu =i-au dat ]ng[duin\a cu nici un
chip =i le-au poruncit calmucilor =i buharanilor s[ nu-i ia cu
ei pe ru=i, iar aceia nu au ]ndr[znit s[-i primeasc[. Solul l-a
]ntrebat pe askaniama de ce bogdihanul a poruncit ca
oamenii no=tri s[ nu cumpere nici un fel de marf[, =i
askaniama a r[spuns c[ nimeni nu a dat o astfel de porunc[,
=i to\i pot cump[ra ce voiesc =i c`t doresc. Solul a r[spuns c[
totu=i trebuie s[ fie o asemenea porunc[ din partea lor,
fiindc[ slujitorii lor chinezi au adus multe m[rfuri s[ fie
v[zute, ]ns[ dintr-o singur[ dughean[; din altele n-au adus
nici un fel de marf[. Askaniama a spus c[ pentru asta nu era
nevoie s[ fie dat[ o porunc[ =i c[ negustorii poate s-au ]n\eles
]n\re ei =i c[ vor s[ v`nd[ mai scump. Pentru a cere pre\uri
mai mari, v`nd dintr-o singur[ dughean[. Solul a mai ]ntrebat
456
de ce calmucilor =i mongolilor li s-a dat voie s[ fac[ nego\
dup[ plac, iar oamenilor no=tri nu li se d[ voie ]n ora= dec`t
c`te cinci, pe r`nd =i ]nso\i\i de str[ji. Askaniama a r[spuns c[
acei calmuci sunt ai tai=ilor, vecini din apropierea zidului, =i
]n fiecare an ]i trimit bir bogdihanului =i, de aceea, pot s[
umble ]n voie =i s[ fac[ nego\.
}n ziua de 16 iulie au venit la sol, ]mpreun[ cu askaniama,
ni=te curteni care au ]ntrebat dac[ ]ntre cazaci este vreun om
care s[ =tie s[ ]noate =i s[ se dea la fund, numai s[ fie foarte
bun. Solul a r[spuns c[ to\i oamenii lui =tiu s[ ]noate, =i
askaniama a cerut s[-i aleag[ pe cei mai buni, fiindc[ el i-a
l[udat ]n fa\a hanului c[ i-a v[zut mai ]nainte ]n timpul
c[l[toriei =i nu vrea s[ se fac[ de ru=ine. Solul a ales zece
cazaci, dar nu au fost chema\i ]n ziua aceea. Tot atunci
sfetnicii au adus ]napoi banii =i, dup[ pu\in, au spus c[
z[riser[ la sol o sabie frumoas[ cu m`nerul de aur =i cu lama
foarte bun[, apoi l-au ]ntrebat dac[ le-o d[ s[ o arate =i
celorlal\i curteni. Au mai spus c[ au un tat[ b[tr`n =i l-au
rugat pe sol s[ le dea =i cartea olandez[ cu gravuri, ]n care
scrie despre solia olandezilor ]n China, ca s[ i-o arate
b[tr`nului, =i o vor aduce cur`nd ]napoi. Curtenii i-au ar[tat
solului cea mai bun[ sabie a bogdihanului, care avea m`nerul
de aur =i lama din o\el chinezesc. Solul a r[spuns c[ le va
]mprumuta cartea, dar nu =i sabia, fiindc[ o poart[
457
]ntotdeauna cu el. Askaniama s-a dus afar[ =i l-a adus cu el pe
t[lmaciul de limb[ mongol[, prin care l-a rugat mult pe
ambasador s[ ]i dea sabia, jur`nd c[ i-o va aduce ]napoi a
doua zi, tot a=a cum i-au adus =i banii. C`nd a v[zut c[ ]l
roag[ at`ta, le-a dat =i cartea, =i sabia, apoi i-a poftit pe cei
doi s[ m[n`nce =i s[ bea, iar ei l-au ]ntrebat despre multe
altele, ca =i mai ]nainte; au stat p`n[ seara t`rziu, c`nd au
plecat iar[=i sus la han.
}n ziua de 17 iulie au sosit la sol sfetnicii, care au adus
]napoi cartea =i sabia, rug`ndu-l s[ nu se opun[ celor ce-i vor
cere =i apoi i-au spus: „Bogdihanul a poruncit s[ te picteze pe
domnia-ta, ambasadorul m[riei-sale \arului, mai ales cu
hainele acelea pe care le-ai purtat mai ]nainte“, fiindc[ ]nt`ia
dat[ a fost desenat doar jum[tate =i acum a poruncit s[-l
zugr[veasc[ ]ntreg, cu sabia =i cu buzduganul pe care ei l-au
v[zut la el. Solul le-a r[spuns c[ acum era o zi prea
c[lduroas[, iar =uba de samur este foarte grea =i nu poate s[ o
poarte, iar pentru desenul de mai ]nainte s-a obosit trei zile.
Au discutat mult despre asta =i, ]n cele din urm[, solul a
acceptat s[-l zugr[veasc[ cum voiau =i iar[=i l-au \inut p`n[
seara cu sabia =i cu buzduganul, a=a cum l-au rugat, =i au
vorbit despre tot felul de lucruri, ca =i mai ]nainte prin
mijlocirea iezuitului. Dup[ aceea, au luat portretul =i au
plecat la Cancelaria solilor, nu departe de Curtea
458
ambasadorului. Curtenii au v[zut la sol =i flintele cele lungi =i
l-au rugat s[ le v`nd[ lor, dar solul le-a r[spuns c[ drumul de
]ntoarcere este lung =i primejdios =i nu poate s[-l str[bat[ f[r[
arme. Sfetnicii au adus cu ei o sabie foarte bun[, cu m`ner de
aur, lucr[tur[ turceasc[, pe a c[rei curea era scris c[ sabia a
fost adus[ drept dar de hanul calmucilor Ocirtu. Un sfetnic a
spus c[ lor nu le place o\elul =i c[ ei au mult, de aceea=i
calitate. Adev[rul era ]ns[ c[ ei se f[leau cu sabia. Solul le-a
spus c[ se cuno=tea c[ o\elul era bun =i ]ntr-adev[r turcesc,
dup[ cum a citit =i ]n scrierea s[pat[ pe sabie. Ceva mai
t`rziu a venit =i iezuitul singur, care i-a spus solului c[ trebuie
s[-i mul\umeasc[ bogdihanului, potrivit obiceiului lor, c[ a
trimis s[-l zugr[veasc[, iar sfetnicilor =i zugravilor s[ le
d[ruiasc[ ceva. Solul a r[spuns: „Dac[ bogdihanul ]mi
d[ruieste =i mie o copie, c`nd va fi gata ]i voi mul\umi =i le
voi d[rui ceva sfetnicilor =i zugravului”. Iezuitul i-a spus s[
repete cele spuse de el =i s[-i mul\umeasc[ bogdihanului,
dup[ obiceiul rusesc, c[ i-a trimis pe oamenii aceia, iar dac[
]i va da o copie, atunci ]i va cinsti =i pe sfetnici, =i pe zugrav.
}n ziua de 18 iulie a venit la sol trimisul Tarhan-lama, care
venea de la hanul calmucilor Ocirtu, =i l-a ]ntrebat de
s[n[tate, dup[ care solul l-a informat c[ askaniama a spus c[
Ocirtu d[ ]n fiecare an bir bogdihanului. Tarhan-lama i-a
batjocorit pe chinezi =i a spus c[ hanul lor este asemenea
459
hanului bogdoi\ilor, ba chiar mai bun, =i de ce s[-i dea bir,
c`nd ei primesc bir de la al\ii. +i a zis ca se va pl`nge la
cancelarie lui alihamba =i lui askaniama. Solul l-a rugat s[ nu
vorbeasc[ nimic despre el =i Tarhan-lama a spus c[ ]n nici un
caz nu o va face, fiindc[ m[ria-sa \arul este ca un tat[ pentru
hanul Ocirtu =i este apropiat de oamenii s[i, c[rora le d[
sprijin =i daruri multe. Solul le-a dat s[ bea =i s[ m[n`nce lui
=i calmucilor care-l ]nso\eau =i dintre care mul\i fuseser[ chiar
=i la Moscova.
}n aceea=i zi au venit sfetnicii chinezi, ]mpreun[ cu
askaniama, cu iezuitul =i cu zugravul, care l-a zugr[vit pe
ambasador cu feregeaua, cu caftanul brodat cu fir =i cu
c[ciula de boier. }n timpul c`t ei erau la sol, cazacii s-au luat
la har\[ cu str[jile chineze de la poart[, =i askaniama s-a
m`niat, fiindc[ oamenii no=tri au dat ]n ei. Solul a spus c[
totul s-a petrecut fiindc[ sunt \inu\i ca ]ntr-o ]nchisoare =i nu li
se ]ng[duie s[ se apropie de por\i, iar dac[ doresc s[
priveasc[ pe uli\[, str[jile nu le dau voie. Dar oamenii no=tri
nu erau obi=nui\i s[ stea la ]nchisoare, =i nic[ieri ]n lume nu
s-a mai pomenit ca solul s[ fie ]ntemni\at, c`nd a venit cu
g`nduri bune. +i de aici a pornit cearta. Askaniama a spus:
„Vechiul obicei nu va fi schimbat pentru voi, dar s-ar putea
totu=i ca bogdihanul s[ v[ lase liberi, =i, c`nd domnia-ta vei
ajunge ]n fa\a \arului, vei putea s[-i spui c[ dac[ pe viitor va
460
mai vrea s[ trimit[ soli, e bine, dar dac[ nu va mai voi, vom fi
tot at`t de mul\umi\i”. Solul r[spunse c[ a=a se va face =i c[
va aduce totul la cuno=tin\a m[riei-sale \arului. A ]ntrebat
apoi dac[ mongolii =i buharanii au venit cu vreo solie de la
tai=a Galdan sau numai cu negu\[torie. Askaniama a r[spuns
c[ au venit de la hanul Ocirtu cu birul =i de la hanul Galdan,
de aceea li s-a dat voie s[ umble slobozi. Solul a zis c[
askaniama nu spune adev[rul, dar ei, despre orice sol str[in
care vine la bogdihan =i ]i aduce daruri, spun c[ este bir ]n
natur[, „=i nu numai c[ este o jignire pentru noi, dar nici
pentru ceilal\i nu este o pl[cere, deoarece =i ei sunt hani
liberi.“
Askaniama a r[spuns: „Dac[ cineva a vorbit despre voi ]n
felul acesta, nu pot fi dec`t oameni m[run\i, de r`nd”. +i solul
l-a ]ntrebat iar[=i despre nego\, dac[ nu li se ]ng[duie s[
v`nd[ la pre\uri dup[ voie =i s[ cumpere la fel. Sfetnicii =i
askaniama au r[spuns: „Dac[ domnia-ta ar fi dorit s[ fac[
nego\ ca ei, ai fi venit a=a cum obi=nuiesc negu\[torii, =i nu cu
solie”. Solul a spus c[ ru=ii pot face nego\ =i f[ra ei, fiindc[
bine =tiu c[ avem m[t[suri =i tot felul de stofe de aur mai
bune dec`t ale lor. Ei au r[spuns: „F[r[ ]ncetare v[ l[uda\i
m[rfurile voastre, iar pe ale noastre le def[ima\i”. Solul a
r[spuns c[ marfurile singure se laud[, deoarece „caii, armele,
ve=mintele, atlazurile =i m[t[surile, postavurile, brocarturile
461
cu flori de aur, catifelele =i taftaua sunt a=a cum le v[d ei
]n=i=i. +i mai ]nainte askaniama ne-a l[udat m[rfurile pe care
le-a v[zut. A=a c[ noi avem ce s[ purt[m =i f[r[ m[rfurile
voastre, ]ns[ m[ritul nostru \ar nu dore=te mai mult pe lume
dec`t bunul renume =i, de aceea, tr[ie=te ]n prietenie =i
dragoste cu alte ]mp[r[\ii. Din aceea=i pricin[, a trimis =i
bogdihanului o solie, m`nat de acela=i g`nd. M[ria-sa a
poruncit s[ se vorbeasc[ despre nego\, at`t spre folosul
nostru, c`t =i al vostru, ca s[ slujeasc[ drept leg[tur[ de
prietenie, deoarece orice ]mp[rat dore=te s[-=i ]mbog[\easc[
supu=ii. +i dac[ nu vor veni de la voi spre noi =i de la noi spre
voi solii =i negu\[torii, cum s-ar putea ]ntemeia o prietenie?”
Ei au r[spuns c[ =i ei erau bucuro=i pentru a=a ceva, ]ns[ pe
soli ]i primeau dup[ un obicei, iar pe negu\[tori — dup[ un
altul. Ambasadorul spuse c[ negu\[torilor ei le d[deau un
r[gaz de numai =apte s[pt[m`ni =i dup[ aceea, fie c[
v`nduser[, fie c[ nu, ]i trimiteau afar[ din ]mp[r[\ie.
Negu\[torii veneau ]ns[ dup[ voia lor, pe c`nd solului nu i se
d[ voie s[ ias[ din curte, de=i venise din porunc[. Sfetnicii au
spus c[ au mo=tenit obiceiul \[rii din b[tr`ni =i c[ nu pot s[-l
schimbe. +i mult[ vreme s-a discutat cu askaniama. Solul l-a
]ntrebat pe acesta de ce nu i-a ar[tat pe larg la Naun c[ nu va
putea s[-l lase s[ mearg[ slobod =i c[ va fi \inut ca ]ntr-o
]nchisoare, ]nc`t din pricina z[vor`rii jum[tate din oameni s-
462
au ]mboln[vit =i al\ii au murit. Dup[ aceea, sfetnicii au plecat
spre han, dar ]n urma lor au venit askaniama =i iezuitul =i au
spus c[ hanul auzise de oamenii no=tri c[ ]noat[ foarte bine
sub ap[ =i c[ se scufund[ cu mare m[iestrie. Solul a ales patru
cazaci, pe care i-au luat =i i-au dus departe de ora=, =i ace=tia
au povestit c[ pe ap[ a venit un caiac poleit cu aur, ]n care
era hanul, clar nu l-au v[zut, ]ns[ erau acolo sfetnicii =i
askaniama. Ei au ]notat =i s-au scufundat ]n fa\a hanului. Au
adus =i doi oameni de ai lor, dar cu toate c[ =i aceia au ]notat
=i s-au scufundat, n-au putut-o face ca ru=ii, iar dup[ ce s-a
terminat ]notul, i-a trimis ]napoi la Curtea solilor.
}n aceea=i zi a murit cazacul Mihail din Selenginsk. Din
porunca hanului, au fost trimise un co=ciug =i ni=te m[tase
alb[, =i au poruncit s[ fie ]nmorm`ntat ]n acela=i loc unde
fusese ]nmorm`ntat mai ]naintea lui cazacul din Nercinsk, cel
care venise ]n China cu Ignati Milovanov. La ]nmorm`ntare,
potrivit poruncii, au mers doar dou[zeci de oameni. L-au
]nmorm`ntat ]n afara ora=ului. Oamenilor no=tri li s-a dat voie
s[ fie ]nmorm`nta\i ]n v[zul tuturor, trupurile celor de alte
credin\e fiind aruncate ]n curte ca hoiturile de animale.
Tot ]n ziua aceea, c[tre sear[, a venit iar[=i askaniama la
sol =i i-a spus: „Oamenii vo=tri ]noat[ grozav, =i hanul i-a
l[udat, dar ]ntreab[ dac[ nu sunt =i al\ii mai buni”. Solul a
spus c[-i va ]ntreba pe cazaci =i, dac[ vor fi al\ii mai buni, ]i
463
va comunica lui askaniama, c[ci pe bogdihan ]l servea
bucuros din toat[ inima, dup[ puterile sale. A mai spus c[
bogdihanului ]i p[rea r[u de moartea cazacului =i c[
poruncise s[ se dea tot ce trebuie pentru ]nmorm`ntare,
spun`nd s[ fie ]ngropat ]n c`mp, ]n afara ora=ului, =i s[ fie
]nso\it de dou[zeci de oameni. Pentru cel[lalt cazac bolnav,
din Tobolsk, a poruncit s[ fie trimis doctorului, ca s[-l
lecuiasc[. A mai poruncit ca solul s[ le interzic[ oamenilor
lui cazaci s[ se mai g`lceveasc[ cu chinezii, fiindc[ treburile
importante au fost ]ncheiate, =i puteau s[ cumpere tot ce
voiau, f[r[ sfad[. Solul a spus: „Voi porunci ca ei s[ nu mai
]nceap[ nici O g`lceav[ cu oamenii vo=tri, fiindc[ de acolo
nu poate ie=i nimica bun”. Apoi solul le-a reamintit c[ \arul ]i
poruncise s[ trimit[ cu buharanii =ase cazaci, pentru a
cump[ra r[d[cin[ de revent din ora=ul buharan Turfan =i de
acolo s[ se duc[ direct ]n ora=ul de scaun al ]mp[r[\iei
noastre Moscova, dar nu a spus c[ oamenii se vor duce la
Astrahan, fiindc[ chinezii sunt foarte b[nuitori. Askaniama a
r[spuns c[ asta o poate spune bogdihanului, ]ns[ a merge
ast[zi cu buharanii este foarte greu, fiindc[ ]ntre Galdan =i
Ocirtu este r[zboi mare =i s[ nu se ]nt`mple ceva din pricina
asta. }i va ]ntreba ]ns[ pe trimi=ii lor dac[ se ]ncumetau s[
plece =i dac[ vor s[-i ia oamenii sau nu. Solul a spus c[, de=i
]ntre ei este r[zboi, totu=i ]ntre ei =i m[ria-sa \arul este pace,
464
iar solii lor =i ambasadorii sunt trimi=i =i ast[zi c[tre \ar, iar
\arul le trimite scrisori =i mici daruri. De aceea, ru=ii ar putea
c[l[tori f[r[ team[. Askaniama a spus c[ despre toate acestea
va hot[r] bogdihanul =i se va face a=a cum porunce=te el.
Dup[ aceea a plecat.
19 iulie. A venit la sol trimisul lui Ocirtu-lama =i a adus cu
el un =leahtic din corpul de c[l[re\i din Smolensk al
colonelului Denisov =i a spus c[ fusese luat prizonier de
polonezi din regimentul boierului =i voievodul cneaz Ivan
Ivanovici Hovanski, l`ng[ Polo\k, cu cincisprezece ani ]n
urm[, =i fusese v`ndut t[tarilor, iar t[tarii ]l v`nduser[
calmucilor, =i acum venea s[-l roage pe m[ria-sa \arul s[-l
r[scumpere de la lama. Solul i-a spus supusului lui Ocirtu c[
este un p[cat s[ vinzi oameni, =i el, lama, din dragoste pentru
m[ria-sa \arul, s[ i-l d[ruiasc[ f[r[ r[scump[rare, iar pentru
asta ]i f[g[duie=te s[ ]i dea ]n dar ce va voi el. +i lama a spus
c[ se va sf[tui cu ]nso\itorii s[i =i va veni din nou.
}n aceea=i zi l-au chemat pe t[lmaci la cancelarie, ca s[-i
spun[ c[ au vorbit cu oamenii lui Ocirtu, =i ace=tia au spus c[
nu ]ndr[znesc s[-i ia cu ei pe cazaci. Le fusese ]ns[ poruncit
de c[tre chinezi s[ spun[ c[ nu-i primesc pe ru=i.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...m[ria-sa de la bogdihan doi oameni. Solul i-a spus ce-i
ceruse, deoarece a auzit c[ „voi ave\i me=teri dibaci de
465
poduri, cu toate c[ =i ]n ora=ul Moscova sunt mul\i me=teri
zidari”. L-a ]ntrebat, de asemenea, ce animale s[lbatice sunt
pe acolo =i multe altele.
Fiind cu ambasadorul, askaniama a fost chemat sus din
partea hanului. A plecat =i alihamba, iar pe sol l-au l[sat cu
zarguceiul. Dup[ pu\in, au sosit iezui\ii alihahava =i b[tr`nul
care tr[ia acolo ]nc[ din timpul ]mp[ra\ilor nican\i, ]n urm[
cu vreo patruzeci =i cinci de ani =i pe care ]l cinste=te =i hanul
de acum, a=a cum fusese cinstit =i de fostul han. Ei i-au spus
solului c[ ]mp[ratul i-a chemat pe askaniama =i pe alihava,
pentru c[ doresc s[ fac[ ceva nou =i neobi=nuit „pentru
m[ria-sa \arul, ]nsu=i bogdihanul vrea s[ te invite pe domnia-
ta la el, ]n palatul s[u din fund, unde locuie=te, =i nimeni nu a
mai stat ]n felul acesta ]n fa\a hanilor nican\i sau chinezi, care
niciodat[ nu au dat voie s[ fie v[zu\i”. +i chiar ei, iezui\ii, se
minuneaz[ cum de s-a trecut peste acest obicei. Au mai spus
c[ i-au chemat ca s[-i fie t[lmaci =i s[-l ]nve\e cum s[ se
poarte dup[ obiceiul lor =i c[ sunt foarte bucuro=i pentru
cinstea ce se d[ m[riei-sale \arului =i pentru slava lui ]ntre
toate celelalte popoare cre=tine.
Pe c`nd iezui\ii erau cu solul, au sosit c`\iva din cei mai
apropia\i eunuci ai hanului, dup[ ce au a=teptat ]n fa\a
por\ilor mai bine de trei ceasuri, =i au ]nceput s[-l priveasc[
cercet[tor pe sol. Era ceva mai mult de amiaz[, ceasul dou[,
466
c`nd s-au adunat to\i dreg[torii ]n palatul hanului. To\i erau
]mbr[ca\i s[rb[tore=te, cu ve=minte ost[=e=ti aurite, nu ca
acelea cu care fuseser[ mai ]nainte la ]nchin[ciune, ]n afar[
de slujitorii care ]=i duceau activitatea ]n diferite cancelarii.
Apoi au venit sfetnicii =i le-au spus iezui\ilor c[ este timpul s[
plece la han. Ace=tia au pornit, ]mpreun[ cu solul, =i au trecut
peste cinci poduri ca =i mai ]nainte, c`nd solul a fost pentru
]nchin[ciune, apoi peste podul din mijloc, dincolo de care se
aflau doi lei foarte mari turna\i ]n aram[. Au ajuns apoi ]n
locul unde se ]nchinaser[ hanului =i unde erau a=ezate pe
p[m`nt trei sute de pl[cu\e de aram[. C`nd au ajuns la acele
pl[cu\e, i-au ]nt`mpinat alihamba =i askaniama =i le-au spus
s[ se gr[beasc[, pentru c[ ]i a=teapt[ hanul. Au mers mai
repede =i au ajuns la scara de marmur[ cu optsprezece trepte,
au trecut prin cerdac spre foi=orul cel mare, unde st[tuse
hanul c`nd au fost s[ se ]nchine; terasa cea mare era podit[
cu marmur[, =i ]n jurul ei se f[cuser[ creneluri de marmur[,
pe care erau a=ezate kumgane de aram[, ]n care puseser[ jar
=i diferite mirodenii pe care le aprindeau c`nd venea hanul ]n
foi=or. Pentru toate acele foi=oare s-a f[cut un plan am[nun\it.
}n foi=orul cel mare sunt a=ezate str[ji de c`te dou[zeci de
oameni, de am`ndou[ p[r\ile, cu saidakuri =i CU suli\e. Sala
]n care se afl[ postamentul hanului este foarte mare, cl[dit[
din c[r[mid[. }n ]n[l\ime are doisprezece st`njeni =i
467
acoperi=ul se sprijin[ pe st`lpi de lemn, ]n total optsprezece,
a=eza\i pe dou[ r`nduri. Patru st`lpi erau auri\i, iar restul —
vopsi\i ]n ro=u. Grosimea st`lpilor este c`t i-ar cuprinde cu
bra\ele doi oameni. Tavanul are cioplituri m[iestrite =i este
zugr[vit =i poleit cu aur. }n fa\a postamentului hanului, ]n
mijlocul ]nc[perii, au pus un lampadar de cristal. Locul pe
care =ade hanul este f[cut din lemn cioplit =i poleit cu aur.
Postamentul este foarte larg =i are multe sc[ri, dup[ moda
turceasc[, iar pe podeaua ]nc[perii sunt a=ternute covoare
mari, ]n toate culorile. }n fa\a postamentului hanului, de
am`ndou[ p[r\ile, se v[d u=i care dau ]n coridoare. Trec`nd
prin aceast[ camer[ au ie=it iar[=i pe o teras[, de unde se
z[reau mun\i ]nal\i =i gr[dini ]n care erau foi=oare de-ale
hanului, =i dincolo de terasa unui foi=or mare era un altar mic
=i rotund. Acela era ]ncuiat =i, trec`nd pe l`ng[ el, am v[zut o
scar[ care cobora de pe teras[. De la ]nc[perea ]n care sta
hanul =i p`n[ la locul unde se ]nchinase solul era ceva mai
mult de dou[zeci de st`njeni. Alihamba le-a spus s[ se
]nchine hanului =i s-au ]nchinat ca mai ]nainte, de nou[ ori,
adic[ de trei ori c`te trei ]nchin[ciuni =i plec`ndu-=i capul la
p[m`nt de nou[ ori dup[ ce s-au l[sat ]n genunchi. }n timpul
acela, hanul sta pe locul s[u. Dup[ ]nchin[ciune, alihamba l-
a luat pe sol =i l-a condus pe partea st`ng[ a ]nc[perii, unde
468
era a=ezat hanul, =i l-a adus ]n fa\a lui. Acesta sta pe tronul
s[u.
De jur ]mprejurul postamentului, ]n toat[ ]nc[perea se
aflau a=eza\i cam trei sute de mandarini, c[petenii de oaste,
]mpodobi\i cu pene de p[un, iar de-a dreapta hanului erau
a=eza\i kolaii. }n spatele lui erau de-o parte =i de alta c`te
patru oameni ]narma\i cu suli\e =i cu s[bii, iar la suli\e erau
legate snopuri de p[r de cal vopsite ]n ro=u, iar mai jos —
cozi de tigru. Kolaiul care avea rangul de alihamba l-a a=ezat
pe ambasador nu departe de han, dar hanul a trimis un alt
kolai la locul unde fusese a=ezat ambasadorul, poruncind s[ ]l
mute mai ]n fa\[. +i ]ntre han =i sol nu mai era nimeni a=ezat,
iar perna ro=ie pe care trebuie s[ se a=eze solul a pus-o chiar
alihamba, apoi l-a poftit pe sol s[ se ploconeasc[ o dat[, iar
dup[ ploconire s[ se a=eze. Curtenilor moscovi\i, preotului,
gr[m[ticilor =i fiilor de boieri le-au spus s[ stea pe dou[
r`nduri ]n spatele solului la dep[rtare de un st`njen =i
jum[tate, =i ei s-au a=ezat a=a dup[ ce s-au ploconit la fel ca
solul.
Dup[ aceea, hanul l-a chemat pe ruda sa, acela=i kolai
care primise mai ]nainte scrisorile \arului, iar kolaiul i-a luat =i
pe cei doi iezui\i cu el. Kolaiul =i cei doi iezui\i s-au dus spre
han pe partea dreapt[, s-au a=ezat ]n genunchi l`ng[ han =i
acesta le-a vorbit ]n =oapt[, dup[ care to\i trei au venit la sol
469
=i i-au vorbit tot ]ncet, spun`ndu-i s[ se a=eze ]n genunchi
c`nd a ]nceput s[ vorbeasc[ iezuitul alihahava: „Marele
st[p`n al ]ntregii ]mp[r[\ii chineze, hanul, ]ntreab[ dac[
maria-sa st[p`nul tuturor ru=ilor, \arul alb, se afl[ bine =i
s[n[tos”. Solul a r[spuns: „Din mila lui Dumnezeu, m[ria-sa
\arul =i mare cneaz Aleksei Mihailovici, st[p`nul ]ntregii Rusii
Mari =i Mici =i Albe, c`nd am plecat de la m[ria-sa, atunci se
afla ]n bun[ s[n[tate ]n marea =i sl[vita sa ]mp[r[\ie =i ]n
fericit[ st[p`nire, dorindu-i la fel ]n[l\atului ]mp[rat
bogdihanului s[n[tate ]ndelungat[ =i fericit[ st[p`nire, ca
unui vecin prea iubit =i prieten”.
Dup[ aceea, iar[=i cei trei s-au dus la bogdihan =i, venind
]napoi tot ]mpreun[, s-au a=ezat din nou ]n genunchi =i au
spus: „}n[l\atul bogdihan ]ntreab[ trei lucruri: c`\i ani are
m[ria-sa \arul, ce statur[ are =i de c`t[ vreme a ]nceput s[
domneasc[?”
Solul a r[spuns: „M[ria-sa \arul este ]n v`rst[ de cincizeci
de ani, este ]nalt de statur[ =i ]nzestrat cu toate ]nsu=irile
bune, iar de c`nd, prin voin\a lui Dumnezeu, a ]nceput s[
st[p`neasc[ sunt mai mult de treizeci de ani”. +i iar[=i cei trei
s-au dus la han de i-au spus, =i iar[=i au venit la sol =i l-au
]ntrebat c`\i ani avea, ad[ug`nd: „Bogdihanul a auzit c[
domnia-ta e=ti om ]n\elept =i dore=te s[ =tie dac[ ai ]nv[\at
filozofia, matematicile =i trigonometria“.
470
Solul a r[spuns c[ este ]n v`rst[ de patruzeci de ani, dar
despre ]nv[\[tur[ a r[spuns c[ are, a=a cum bine =tiu iezui\ii
cu care a vorbit adeseori. Hanul pusese ]ntrebarea, fiindc[ el
]nsu=i ]nv[\ase de la iezui\i trigonometria =i astronomia. Dup[
ce l-au ]ntrebat, cei trei iar[=i s-au dus la han =i i-au spus, dar
]n afar[ de asta hanul nu i-a mai pus alte ]ntreb[ri. Iar solul
sta la vreo opt st`njeni dep[rtare de han =i a putut s[-l vad[
foarte bine.
Peste un caftan aurit purta o hain[ neagr[, brodat[ cu aur,
asemenea mandarinilor, iar p[l[ria, asem[n[toare cu a
acestora, avea ag[\at[ ]n fa\[ o podoab[ de m[rg[ritar mare
c`t o nuc[ mai mic[. La g`t purta =iraguri de m[rg[ritare cu
boabe de o m[rime deosebit[. Mandarinii =i sfetnicii purtau
cu to\ii buc[\ele de lemn =i filde= amestecate cu coral ro=u =i
]n=irate pe un fir. Pe locul pe care era a=ezat hanul era pus un
tiusak de tafta azurie.
Hanul era de statur[ mijlocie, cu fa\a foarte ciupit[ de
v[rsat =i negricioas[, buzele le avea de culoare ]nchis[. Era ]n
v`rst[ de dou[zeci =i trei de ani.
Postamentul pe care era a=ezat hanul era construit din
lemn cioplit, cu tot felul de chipuri de plante, dragoni =i
zugr[vit cu aur =i cu alte culori, la fel cu cel din foi=orul cel
mare, iar ]n[l\imea postamentului era de un st`njen.
471
Dup[ pu\in, doi mandarini au adus ]n fa\a hanului o mas[
nu prea mare, pe care erau felurite fructe =i m`nc[ruri a=ezate
pe talere de aur, apoi s-au a=ezat mese ]n fa\a kolailor =i ]n
fa\a solului. Ambasadorul avea o mas[ la care sta singur, pe
c`nd mandarinii erau a=eza\i c`te trei la o mas[, iar curtenii
moscovi\i, preotul, gr[m[ticii =i fiii de boieri erau a=eza\i c`te
doi la o mas[. C`nd hanul a ]nceput s[ m[n`nce, mandarinii
s-au a=ezat ]n genunchi =i i-au spus =i solului s[ fac[ la fel =i
s-au ploconit o dat[ p`n[ la p[m`nt. Hanul a trimis kolailor
pe un taler de aur fructe, iar solului i-a trimis dou[ talere de
aur: unul cu mere de Persia =i cel[lalt — cu diferite cofeturi.
De asemenea, a trimis c`te un taler asem[n[tor pentru fiecare
mas[ curtenilor, gr[m[ticilor =i fiilor de boieri.
Hanul a poruncit s[ fie chemat l`ng[ el askaniama. C`nd
cineva este chemat de han, alearg[, cade ]n genunchi ]n fa\a
lui =i a=a ascult[ porunca. A=a a f[cut =i askaniama care slujea
pe l`ng[ noi =i i-a spus hanului nu =tiu ce, mai ]ndelungat,
apoi s-a ]napoiat la locul lui, c[ci alihamba, askaniama =i
iezui\ii erau a=eza\i ]n afara foi=orului, ]n fa\a u=ilor, la o
singur[ mas[.
Dup[ aceea, hanul i-a trimis solului un pepene ro=u t[iat
]n felii, pe o tipsie de aur. Masa a \inut cam un ceas, apoi
slujitorii au adunat toate vasele, dar mesele nu le-au luat. +i ]n
fa\a hanului, pe dou[ t[vi mari de aur, au adus pepeni galbeni
472
mici, =i o tav[ hanul i-a trimis-o solului. +i obiceiul la ei este
s[ se stea la locul s[u =i s[ primeasc[ cu am`ndou[ m`inile
ceea ce se trimite, apoi, dup[ ce se a=az[ darul pe mas[, s[ se
ploconeasc[ p`n[ la p[m`nt, f[r[ s[ se ridice, =i ]ncep s[
m[n`nce. Dup[ un scurt r[gaz, dup[ ce au m`ncat pepenii,
din fa\a hanului au luat totul =i au adus un vas mare de jasp,
dar ce era ]n el, nu =tim. De partea st`ng[ a hanului era un
policandru, ]n care ardeau lum`n[ri cu diferite arome ]n
timpul mesei, pe de o parte =i de alta a hanului se aflau un fel
de m[su\e acoperite cu tafta galben[. Au luat masa din fa\a
tronului, ca =i pe toate celelalte mese, =i au adus alta, pe care
au a=ezat-o l`ng[ u=a din fa\a hanului. +i pe mas[ era o cup[
mare de argint, ]n care se afla vin de struguri. Au turnat vinul
]n cupe de aur, cu o lingur[ de argint cu coada lung[; =i
umpl`nd o cup[, slujitorii au dus-o hanului, care a poruncit
ca aceast[ prim[ cup[ s[ fie dus[ ambasadorului.
+i au venit la sol alihamba =i iezuitul, care i-au spus s[
]nainteze cam o jum[tate de st`njen de la locul unde se afla,
=i solul, primind cupa ]n m`na st`ng[, s-a ploconit cu m`na
dreapt[ p`n[ la p[m`nt, apoi a b[ut. Vinul era f[cut din
struguri =i sem[na la gust cu cel mai bun vin de Rin. Era o
b[utur[ pe care o f[ceau iezui\ii ]n fiecare an numai pentru
han. +i dup[ ce a b[ut, solul s-a ploconit iar[=i =i s-a a=ezat
pe locul s[u. Dup[ aceea, alihamba =i askaniama au venit =i
473
i-au luat pe curtenii ru=i =i pe ceilal\i =i, duc`ndu-i prin fa\a
hanului drept spre u=[, au umplut pentru fiecare c`te o cup[
de aur cu aceea=i b[utur[ =i le-au dat. +i c`nd li s-a spus, s-au
]nchinat, au b[ut, s-au ]nchinat din nou =i s-au ]ntors la
locurile lor, unde se ]nchinar[ pentru a treia oar[.
Mandarinilor chinezi li s-a adus ceai ]n ce=ti de lemn. C`nd
ce=tile...
Solul a spus c[ \arul nostru ]nterzice cu asprime s[ se
v`nd[ ceva du=manilor, dar pentru prieteni nu este opreli=te,
„fiindc[ a=a cum singuri vede\i, toate armele noastre sunt
bune, lucru care se ]nt`lne=te rar ]n alte ]mp[r[\ii”. Alihamba
a spus c[ va vorbi hanului despre asta atunci c`nd va veni
timpul =i vor da un r[spuns, apoi a plecat. }n fiecare zi dup[
ami[z[ a venit askaniama, ]mpreun[ cu un sfetnic, =i spunea
c[ bogdihanul, v[z`nd necuviin\a unor curteni ru=i care s-au
plimbat ]n jurul ora=ului f[r[ ]nso\itor, „a poruncit s[ ]\i
spunem domniei-tale c[ ]n cur`nd vei fi trimis ]nd[r[t”. Solul
a r[spuns ca va fi dup[ voia bogdihanului, dar ]nc[ nu au
v`ndut =i nu au cump[rat nimic, iar ei au r[spuns:
„Bogdihanul ar fi dat voie s[ sta\i c`t a\i fi vrut, dar a poruncit
s[ pleca\i repede din pricina grosol[niei curtenilor, ca s[ nu
se i=te vreo g`lceav[. +tim ]ns[ c[ domnia-ta nu ai nici o vin[
]n asta, numai c[ fac prostii cazacii =i umbl[ f[r[ rost, iar noi
nu mai putem r[bda”. Solul a spus c[, de=i s-au plimbat ]n
474
jurul ora=ului, ei nu au f[cut nici un r[u =i nici nu au iscodit.
Dup[ aceea, askaniama a spus c[ bogdihanul a poruncit s[-i
aduc[ patru oameni care s[ =tie s[ ]noate ]n toate felurile.
Solul a ales dintre cazaci trei oameni =i i-a trimis cu
askaniama; iar ei au ]notat ]n fa\a hanului ca =i mai ]nainte,
iar acesta i-a l[udat grozav. +i s-au ]ntors ]n Curtea soliei cu
askaniama, care a spus ca =i mai ]nainte c[ oamenii s-au
plimbat ]n jurul ora=ului =i peste tot, ]ns[ ambasadorul i-a
r[spuns: „Ei nu s-au plimbat deloc ]n jurul ora=ului =i n-au
f[cut nici un r[u, fiindc[ =i noi avem cet[\i ]mprejmuite cu
ziduri de piatr[ mai puternice dec`t cele de aici. +i nu am
venit s[ v[ iscodim ora=ele. Oamenii no=tri au tr[it ]ns[ mult[
vreme ]nchi=i =i mul\i au fost bolnavi, iar acum se plimb[
pentru a-=i rec[p[ta s[n[tatea, =i nu pentru altceva.”
}n ziua de 20 iulie, solul a trimis la cancelarie pe un
gr[matic, ]mpreun[ cu t[lmaciul, care a spus: „Cu oamenii lui
Ocirtu nu s-a f[cut nimic, dar oamenii no=tri pleac[ cu
buharanii care au fost la Moscova de mai mult de trei ori
p`n[ acum, =i ]ntre cazaci =i ei ]=i spun fra\i, ]nc`t, plec`nd
oamenii no=tri f[r[ ei, aceia vor fi foarte m`hni\i.” Gr[m[ticul
=i t[lmaciul s-au ]ntors =i au spus c[ alihamba s-a dus s[ ]i
aduc[ la cuno=tin\[ hanului care urma s[ hot[rasc[.
}n aceea=i zi solul l-a ]ntrebat pe primul t[lmaci al
chinezilor, Solon, despre ce au spus oamenii no=tri care au
475
fost s[ cumpere m[rfuri, c[ nu se v`nd dec`t ]ntr-o singur[
dughean[. A cui era? T[lmaciul a spus c[ dugheana era a
unor negustori boga\i, dar c[ acolo se afl[ =i m[rfurile hanului
=i, de aceea, se vinde ]ntr-un singur loc, pentru c[ sunt foarte
multe m[rfuri. }n alte dughene erau mai pu\ine dec`t ]n cea
cu m[rfurile hanului, fiindc[ era =tiut c[ acolo se vindeau tot
felul de m[run\i=uri =i lucruri, lemne =i f`n, =i altele. Chiar ]n
fa\a Cur\ii solilor au a=ezat o c`rcium[ a Departamentului
hanului pentru b[uturi =i vindeau toate felurile de b[uturi,
chiar =i vin din cel care se primea din partea hanului ]n toate
zilele, odat[ cu hrana, de la acela=i departament. Pe acest
t[lmaci Solon =i pe tovar[=ii lui i-a ]ntrebat ambasadorul =i i-a
iscodit ce fel de pietre pre\ioase se g[sesc la ei. +i ei au spus
c[ nu se g[sesc diamante, iacinte pu\ine, la fel de rare erau =i
smaraldele, ]n pu\ine locuri, foarte mici =i cu pre\uri foarte
mari. Ei i-au adus solului ni=te diamante, ca s[ le vad[, ni=te
iacinte ro=cate =i ni=te smaralde, cer`nd pe ele un pre\ de
zece ori mai mare dec`t la Moscova. Iacinte albastre =i
galbene, ca =i rubine, sunt multe, ]ns[ tulburi =i m[runte.
Dac[ ]ns[ se g[sesc =i mai mari, arareori erau cu totul curate,
fiindc[ ei le vindeau ]n stare natural[, ]n afar[ de diamante.
Acum ]ns[ se g[seau pu\ine, fiindc[ ]n p[r\ile ]n care se
g[seau nestemate, acuma era r[zboi, =i nu se puteau aduce.
Solul le ceru ca ei s[ se str[duiasc[ s[-i g[seasc[ o piatr[ lal
476
(rubin, balas), care s[ fie =i curat[, =i mare. Ei au r[spuns: „Nu
=tim nici o piatr[ ]n felul acesta, ]n afar[ de cea a unui
mandarin chinez, care este foarte grea. Unsprezece zolotnici
dup[ cum am auzit, ]ns[ este foarte scump[, =i nu vei avea
domnia-ta, solule, at`\ia bani ]nc`t s[ o cumperi, fiindc[ =i
olandezii au ]ncercat s[ o ia, ]ns[ nu au avut la ei at`\ia
bani“. Solul a cerut s[-i aduc[ piatra s[ o vad[ =i, dac[ ]i va
pl[cea, atunci poate o va cump[ra. „+i chiar dac[ eu nu voi
avea at`\ia bani, pot s[ iau de la oamenii mei cu ]mprumut =i,
dac[ nici atunci nu voi putea s[ o cump[r, va fi spre slava
]mp[ratului lor c[ s-a g[sit ]n China o piatr[ pe care nici solii,
nici ambasadorii altor ]mp[r[\ii nu au putut s[ o cumpere.” +i
multe zile ei s-au dus dup[ piatra aceea. +tiau =i iezui\ii
despre ea =i au spus c[ ]n ]mp[r[\ie nu mai este alt[ piatr[
asem[n[toare. Solul i-a rugat pe ei s[ ]ncerce s[ vad[ piatra =i
cu greu mandarinuI a trimis piatra pecetluit[ ]ntr-o cutie =i
]nvelit[ ]n atlaz prin oamenii lui =i prin t[lmaciul lui, ca s-o
arate solului. Acesta a cercetat-o, a c`nt[rit-o =i a ]ntrebat ce
pre\ are. Ei au r[spuns c[ nu o puteau vinde cu mai pu\in de
opt mii de lani de argint. Solul pricep`ndu-le =iretenia, le-a
spus c[ nu are nevoie de ea =i c[ nu-i place =i c[ poate i-ar
aduce una mai bun[. Ei ]l ]ncredin\ar[ c[ pietre mai frumoase
dec`t aceea nu mai sunt ]n toat[ ]mp[r[\ia Chinei =i nici nu
vor fi =i poate s[ ]ntrebe =i pe al\ii, dac[ nu crede. Solul nu a
477
dat nici un pre\ pentru piatr[ =i nici nu s-a tocmit, iar ei au
luat-o =i au plecat ]nd[r[t. Solul le-a spus iezui\ilor ]n tain[ s[
tocmeasc[ piatra ca pentru ei, ]n a=a fel, ]nc`t s[ nu se
ghiceasc[ adev[rul. T[lmacii i-au spus c[ =i ei ar dori ca
lucrurile s[ se fac[ ]n tain[, s[ nu aud[ bogdihanul, care ar
putea s[-i pedepseasc[. Despre piatra aceasta am scris mai
departe, la locul cuvenit. Ei au adus multe alte pietre lal
m[runte =i iacinte, ]n v[zul tuturor, ]ns[ erau mici =i neclare.
Cele mai curate erau nespus de scumpe. Pietre m[runte, mai
ales iacinte =i sc`ntei, se g[seau destule, dar pe toate le
vindeau cu ]n=el[ciune =i nu se ru=inau s[ cear[ o sut[ pentru
ceea ce nu pre\uia dec`t un lan. }n orice fel de nego\ nu sunt
al\ii pe lume a=a de ]n=el[tori ca ei. Se cuno=tea c[ le fusese
poruncit t[lmacilor de c[tre mandarini s[ ]n=ele la t`rguial[,
fiindc[ odat[, v`nz`nd ni=te postav pentru sol, cu pre\ bun,
trec`nd ]n acela=i timp askaniama cu ni=te mandarini, c`nd
au v[zut c[ t[lmacii au tocmit scump postavul pentru sol, ]n
fa\a acestuia i-a oc[r`t =i i-a ]nfrico=at, iar t[lmacii au ]napoiat
postavul =i au spus c[ nu ]ndr[znesc s[ mai t`rguiasc[ altceva
nimic f[r[ =tirea lor. Ei au f[cut asta pentru ca mandarinilor s[
le r[m`n[ tot c`=tigul, =i nu nou[, fiindc[ puseser[ oameni de
ai lor s[ fac[ nego\. Ei au cump[rat =i au v`ndut toate
m[rfurile at`t ]n curtea solilor, c`t =i ]n dughene.
478
}n ziua de 21 iulie alihamba a trimis de la cancelarie la sol
ca s[-i trimit[ t[lmaciul, =i acesta s-a dus acolo, unde ]ntre
timp fuseser[ calmucii =i buharanii. Alihamba i-a spus
t[lmaciului: „Calmucii =i buharanii nu vor s[-i primeasc[ cu
ei pe oamenii vo=tri”. Calmucii =i buharanii spuseser[ c[ nu-i
pot lua pe ru=i, fiindc[ la ei este r[zboi mare, dar este =tiut c[
a=a le poruncise alihamba ]n numele hanului, ca dintre ru=i s[
nu ia nici m[car un c[l[re\. +i calmucii, =i buharanii i-au
spus-o l[murit t[lmaciului c[ ei nici m[car un c[l[re\ nu vor
lua din oamenii ambasadorului. Au f[cut totul a=a cum
fuseser[ ]nv[\a\i de chinezi, fiindc[ mai ]nainte ]i spuseser[
solului c[ ]i vor lua bucuro=i oamenii cu ei, ]ns[ nu
]ndr[zneau s[-i ia f[r[ =tirea chinezilor. Chiar dac[ ar pleca
cu ei, i-ar a=tepta la grani\[ =i nu le-ar da voie s[ mearg[
]mpreun[.
}n aceea=i zi solul a trimis r[scump[rarea pentru
prizonierul polonez de r[zboi, dup[ vulpi negre cu bur\i =i
picioare, ]n pre\ de dou[zeci de lani chineze=ti, =ase spin[ri
de vulpi argintii, luate din gr[mad[, ]n pre\ de dou[zeci de
lani, fiecare cost`nd =aptesprezece ruble, zece spin[ri de
vulpi ro=ii, c`te dou[zeci =i =ase de altini =i doi deceni
spinarea, ]n pre\ chinezesc dou[zeci de lani. Dup[ ce a primit
toate aceste vulpi =i le-a cercetat, lama calmuc a spus c[ mai
trebuie dat ]nc[ un lan de argint. }n acela=i timp un buharan i-
479
a spus lui lama c[ el ar da pentru un cazac rus trei prizonieri
calmuci =i c[ pe robul acela l-ar putea duce m[riei-sale
\arului la Moscova, unde fusese de mai multe ori =i s[ cear[
r[scump[rare mai mare. +i lama buharan n-a mai vrut s[ dea
prizonierul, dar mai t`rziu a venit el ]nsu=i la sol ca s[ discute
despre prizonier =i solul a ad[ugat, pe l`ng[ vulpile date
]nainte, ]nc[ o vulpe argintie de un lan, ni=te cozi de vidr[,
pre\ul vulpilor ajung`nd la doisprezece lani, iar al vidrelor —
la cinci, ]n a=a fel pre\ul de r[scump[rare s-a ridicat la
=aptezeci =i cinci de lani, dup[ pre\urile chineze=ti, iar dup[
cele ale Moscovei — la treizeci =i dou[ de ruble. }n ziua
aceea ]ns[ nu au trimis prizonierul.
}n ziua de 23 iulie a venit buharanul la sol =i i-a spus c[ la
marele zid a sosit o caravan[ mare de calmuci =i buharani,
vreo... de oameni, dar nu =tia dac[ aceia aveau m[rfuri
ruse=ti, ]ns[ aveau cai =i sclavi =i veneau de la tai=ii Galdan =i
de la Ocirtu. Tot el a spus c[ pentru prizonierul rus au dat trei
robi calmuci, dar lama nu primise, ba trimisese ]napoi =i
vulpile negre =i ro=ii din vistieria m[riei-sale \arul, ]n valoare
de =aizeci de lani, pe care, de asemenea, nu le primise.
Cazacii =i t[lmaciul pe care i-a trimis solul la Curtea calmuc[
i-au spus, dup[ porunca solului, s[ primeasc[ vulpile, dar
lama nu le-a primit. Acum, dac[ vrea s[ ]i dea prizonierul,
solul ]i va trimite o sut[ de lani de argint. Lama nu a primit
480
nici de data aceasta, cer`nd optsprezece vulpi negre =i dou[
sute de lani de argint.
}n ziua de 24 iulie chinezii au adus la Curtea solilor cinci
mese ]n totul asem[n[toare celor de mai ]nainte =i pe care le-
au oferit curtenilor =i cazacilor.
}n ziua de 26 iulie a venit askaniama la sol =i i-a spus c[
nu venise de at`t de mult[ vreme, deoarece z[cuse bolnav, =i
acuma a venit, fiindc[ auzise c[ str[jile lor se certaser[ cu
oamenii no=tri =i, dac[ ar auzi bogdihanul, n-ar ie=i nimica
bun din asta, iar treburile celor dou[ ]mp[r[\ii nu s-ar putea
duce la bun sf`r=it. Solul a spus c[ s-au certat, deoarece
str[jile nu le dau voie cazacilor s[ cumpere ceea ce doreau =i,
chiar dac[ unora le ]ng[duiau, ]i duceau unde le era lor pe
plac, =i nu acolo unde voiau oamenii no=tri. Askaniama a
spus c[ va mai trimite ]nc[ un zargucei de la cancelarie, s[ se
lase c`te dou[zeci =i treizeci de oameni s[ ias[ dup[
cump[r[turi, =i pe deasupra, celor care doreau s[ mearg[
pentru a cump[ra c[mile s[ li se ]ng[duie s[ se duc[ acolo
unde erau g[zdui\i buharanii =i calmucii. De asemenea, a
spus c[ dac[ certurile nu vor fi curmate =i bogdihanul afl[ de
ele, ar trimite ]ndat[ porunc[ prin cancelarii ca ru=ilor s[ nu li
se mai v`nd[ nimic =i nici s[ se cumpere de la ei, poruncind
]n acela=i ceas s[ fie ]ndep[rta\i din cetatea de scaun. Solul a
spus c[ totul este la voia bogdihanului, care chiar ast[zi ar
481
putea porunci s[ plece din ora=, dar dac[ oamenii m[riei-sale
\arul, cazacii, ar fi avut libertatea s[ mearg[ unde le place,
atunci nu s-ar fi iscat nici un fel de ne]n\elegere. Askaniama
spuse c[ fuseser[ ]ng[dui\i oameni mul\i =i ]n viitor vor mai fi
l[sa\i s[ mearg[ dup[ cump[r[turi, lucru pe care bogdihanul
nu ]l =tia, cu de la ei putere, tocmai pentru a putea ie=i lini=ti\i
dup[ t`rguieli =i s[ nu se mai ia la har\[, fiindc[ ]nc[ nu se
hot[r`ser[ treburile celor dou[ ]mp[r[\ii. Dac[ s-ar ]nt`mpla
ceva, s-ar pricinui mare z[bav[ ]n treburile m[riei-sale, =i
nimic nu se va termina cu bine. Solul a spus c[ pl`ngerile
cazacilor din curte erau c[ nu puteau cump[ra m[rfuri dec`t
dintr-o singur[ pr[v[lie, =i a ]ntrebat dac[ este dugheana
bogdihanului sau a vreunui sfetnic, fiindc[ ]n oricare alt[
pr[v[lie nu numai c[ nu li se vinde nimic, dar nici nu li se
arat[ marfa. Mai mult, ]n pr[v[lia aceea se vindea m[tasea
g[lbuie de calitate mijlocie cu un lan =i un cin, dar acum s-a
ad[ugat ]nc[ un cin. Askaniama a spus c[ bogdihanul nu are
pr[v[lie, dar m`ine va trimite pe un b[tr`n priceput, om de al
lui, =i ]i va spune s[ cerceteze m[rfurile =i s[-i spun[ c`t
pre\uiau. }n ce-i privea pe oamenii pe care solul voia s[-i
trimit[ la Astrahan, a spus c[ ar fi bucuros s[ le dea voie s[ se
duc[, deoarece ar avea c`=tig cu hrana =i cu podvezile, ]ns[
lama calmuc nu a vrut s[-i primeasc[, fiindc[ pe la ei este
r[zboi mare =i ei ]n=i=i nu =tiu dac[ vor putea r[zbate.
482
La aceea=i dat[ solul a trimis un t[lmaci la lama cu
bl[nurile de vulpe, spre a-l lua pe prizonier, dar c`nd
t[lmaciul a ajuns la poart[, lama ie=ea cu caravana lui din
curte. T[lmaciul l-a oprit pe lama =i i-a spus s[ ia vulpile =i s[-
i predea prizonierul. Lama le lu[ =i, potrivit ]n\elegerii de care
am pomenit, l-a predat pe prizonier.
}n aceea=i zi, prizonierul din deta=amentul de c[l[re\i al
lui Denisov din ora=ul Smolensk, un fiu al polcului lui
Denisov — Teodor Pavlov, feciorul lui Aleksandr — fiind
cercetat, a spus: „}n anul 7167 (1659) am fost luat prizonier ]n
Polonia din regimentul cneazului =i voievodului boier Ivan
Ivanovici Hovanski l`ng[ Polo\k. De la polonezi am fost luat
de cerchezii hatmanului Briuhove\ki, =i acesta m-a v`ndut lui
Miceak, tai=a calmucilor nomazi de pe r`ul Volga. }n
prizonierat la tai=a Miceak am tr[it trei ani, dup[ care acesta
m-a v`ndut hanului calmuc Ocirtu, unde am stat rob
cincisprezece ani”. El, Teodor, era n[scut ]n gubernia
Matislov, satul Dobro, fiul unui mic =leahtic, =i l-a slujit pe
m[ria-sa \arul la Smolensk ]n polcul de c[l[re\i. A mai spus c[
el cunoa=te drumul din Astrahan p`n[ ]n China, fiindc[ a tr[it
aproape cincisprezece ani printre calmucii din preajma
Astrahanului =i, ]mpreun[ cu ei, a f[cut acuma a treia
c[l[torie ]n China =i cunoa=te foarte bine limba calmuc[.
483
}n ziua de 2 iulie a venit alihamba la sol =i i-a spus: „De ce
oamenii domniei-tale se bat cu str[jile chineze =i umbl[ ]n
plimbare de voie ]n jurul ora=ului, =i nu pentru negu\[torie?
Dac[ ar afla bogdihanul despre asta, ]ndat[ ar porunci s[ fi\i
alunga\i din cetatea ]mp[r[teasc[. Acuma a ]ng[duit s[ ias[ ]n
ora= pentru cump[r[turi c`te dou[zeci =i mai mul\i oameni,
at`ta timp c`t vor, numai c[ trebuie s[ umble ]mpreun[ cu
str[jile =i ]n lini=te. Ieri ]ns[ au umblat toat[ ziua mul\i oameni
de jur ]mprejurul ora=ului =i i-a v[zut ]nsu=i hanul. Trebuie, ]n
cele din urm[, s[ dai porunc[ aspr[ oamenilor domniei-tale
s[ nu se mai ia la har\[ cu str[jile.” De fapt, ei se temeau s[
nu le iscodim cet[\ile =i, de aceea,ne c[utau vin[. Solul a
spus c[ nu a auzit despre a=a ceva, fiindc[ „din partea
str[jilor voastre nu s-a f[cut nici o pl`ngere ]mpotriva
caz[cilor m[riei-sale, dar ]n viitor le voi da pedeaps[ aspr[
dac[ mai fac r[u, spre a nu se mai certa cu str[jile =i pentru a
nu se mai plimba ne]nso\i\i”. Apoi a cerut s[ li se dea voie s[
cumpere arcuri =i s[bii, dar alihamba a spus c[ f[r[ =tirea
bogdihanului nu cuteaz[ s[ dea O astfel de ]ng[duin\[, fiindc[
au porunc[ stra=nic[ s[ nu v`nd[ arme str[inilor. +i acesta
este tot un vechi obicei =i ]i este team[ s[-i vorbeasc[ hanului
despre aceasta.
}n ziua de 1 august a murit cazacul Petre Po=ehonov din
Tobolsk =i a fost ]nmorm`ntat ]n acela=i fel cu ceilal\i. Din
484
partea cancelariei s-a trimis m[tase alb[ =i un sicriu, la fel ca
mai ]nainte.
6 august. Alihamba =i askaniama au venit ]mpreun[ la sol.
Askaniama fusese bolnav, dar trimisese adesea pentru a
]ntreba de s[n[tatea ambasadorului. }n zilele ]n care nu au
venit au fost ploi mari =i v`nzarea m[rfurilor din vistieria
m[riei-sale \arul a mers foarte prost. C`nd venisem, pe drum,
askaniama se l[udase c[ ]n ora=ul ]mp[r[tesc sunt at`\ia
negu\[tori, ]nc`t unul singur ar putea cump[ra de o sut[ de
mii de lani, dar c`nd am ajuns ]n ora= =i au venit cei mai buni
negu\[tori ai lor, au cump[rat p`n[ la cincizeci de lani sau
chiar mai pu\in, iar al\ii nu au cump[rat nici de dou[zeci,
de=i d[duser[ pre\ de r`s, a patra parte dec`t ]nainte, ]nc`t
oamenii no=tri i-au oc[r`t =i i-au ]mbr`ncit afar[ din curte.
}n ziua de 7 august au venit la sol ni=te sfetnici ai hanului.
Unul era cel care mai ]nainte fusese trimis de han pentru a
face portretul ambasadorului, iar cel[lalt, cel care venise la
]nceput =i-l ]ntrebase pe iezuit dac[ solul =tie s[ vorbeasc[
latine=te. Ei l-au ]ntrebat pe sol de s[n[tate =i au spus c[
askaniama este bolnav, dar c[ bogdihanul i-a trimis pe ei
„pentru ca domnia-ta, solul m[ritului \ar, s[ ne dai =ase
oameni care s[ fie cei mai buni ]not[tori dintre to\i oamenii
t[i”. Solul a ales ]ndat[ =ase cazaci =i i-a trimis ]mpreun[ cu
ei; =i i-au dus ]n grab[, c[lare, ]n acela=i loc unde ]notaser[ =i
485
mai ]nainte. Acolo v[zur[ un caiac poleit cu aur, dar nu au
v[zut cine era ]n caiac, ]ns[ pe mal i-au v[zut doar pe kolai =i
pe sfetnici. +i au ]notat vreme ]ndelungat[, dup[ care i-au
trimis ]napoi la Curtea solilor.
}n ziua de 8 august a venit de la Naun voievodul cel mic =i
a adus hanului birul pe care ]l adunaser[ de la \[ranii dauri:
c`te o blan[ de samur pe an, de cea mai bun[ calitate, de
fiecare om. }n tot anul cam c`te patru mii de buc[\i. El a
trecut pe la sol =i i-a spus c[ oamenii pe care ]i l[sase la Naun
sunt cu to\ii s[n[to=i, la fel =i vitele, caii =i c[milele, dar
min\ea, fiindc[ oamenii no=tri au scris, ]ntreb`nd c`t vor mai
sta acolo, deoarece multe vite s-au pr[p[dit.
Pe c`nd m[ g[seam la Pejin bogdihanul d[duse porunc[
aspr[ ca ru=ilor s[ nu li se v`nd[ nimic f[cut din fier sau din
aram[: c[ld[ri, s[bii, saidakuri, arcuri =i s[ge\i, cu\ite =i sc[ri
pentru =a, dar cazacii au cump[rat ]n tain[. Celor pe care ]i
descopereau le d[deau ]ns[ banii ]napoi =i le luau s[biile,
cazanele =i celelalte, orice era f[cut din fier. Ei au f[cut
opreli=te oamenilor lor sub porunc[ aspr[, iar pentru
v`nzarea prafului de pu=c[ — fiindc[ =i ei au pulbere, dar
foarte proast[ — erau pedepsi\i cu moartea. La fel, =i pentru
praf, =i pentru s[bii, =i pentru saidakuri, pentru tot ce este
f[cut din fier =i aram[ este porunc[ s[ nu se v`nd[ nici
calmucilor, nici buharanilor. +i fiind ]n ora=ul ]mp[r[tesc
486
Pejin, ]n Curtea solilor au fost pierdute o sum[ de felurite
m[rfuri, toate furate de chinezi. Pe mul\i din ei i-au prins, i-au
legat =i i-au b[tut, dar ho\i asemenea lor nu mai sunt, c[ci,
dac[ omul nu se p[ze=te, =i nasturii de la hain[ i-i taie. Printre
ei sunt o mul\ime de punga=i care ne-au furat c[ciuli bune, =i
chiar slugile mandarinilor au f[cut multe furti=aguri.
}n ziua de 9 august solul =i-a trimis t[lmaciul la cancelaria
lui alihamba, ca s[ ]ntrebe dac[ plecarea va fi ]n cur`nd =i s[-
l roage pe alihamba s[ vin[ la el s[ vorbeasc[ despre treburile
am`nduror ]mp[ra\ilor, pentru ca plecarea s[ nu se fac[ pe
nea=teptate. Alihamba i-a spus t[lmaciului c[ nu lui, ci lui
askaniama trebuie s[-i vorbeasc[, fiindc[ el este r`nduit pe
l`ng[ sol. Alihamba a spus numai c[ plecarea se va face ]n
cur`nd =i, de aceea, s[ ne gr[bim s[ vindem =i s[ cump[r[m.
}n aceea=i zi, solul a trimis la askaniama s[ ]ntrebe, dar acesta
a r[spuns c[ alihamba nu a gr[it adev[rul =i c[ de treburile
astea lui trebuie s[ i se spun[. }n aceea=i zi, a venit iezuitul
alihahava =i a spus c[ se ]nt`lnise cu askaniama care i-a spus
c[ ]n r[stimp de dou[ zile vom primi darurile din partea
bogdihanului =i, apoi, va urma ne]nt`rziat plecarea noastr[. A
mai spus: „Obiceiul lor este ca atunci c`nd ]nm`neaz[
darurile, s[ le dea ca unor supu=i ai lor. +i asta s[ fie =tiut de
domnia-ta. Askaniama nu a mai venit at`t din lips[ de timp,
fiindc[ are mult de lucru la cancelarie, c`t =i fiindc[ este =i
487
bolnav, pe deasupra.“ Solul l-a rugat pe iezuit s[-i caute o
gramatic[ chinezeasc[, =i acesta i-a r[spuns c[ aici nu-i poate
g[si o astfel de carte, fiindc[ chinezii nu au gramatic[ =i ]nc[
nu a fost scris[ nici una. El, alihahava adic[, ]i va trimite
m[riei-sale \arului o carte a sa pe care a f[cut-o ]n China,
intitulat[ Mapi, adic[ H[r\i chineze=ti, =i o scrisoare pentru
m[ria-sa, numai totul s[ fie \inut ]n tain[, =i nimeni s[ nu =tie,
nici chiar iezui\ii, fra\ii s[i, fiindc[ chinezii sunt oameni
b[nuitori =i-i era team[. Solul l-a rugat s[ vorbeasc[ cu
zugravul hanului, care ]i f[cuse chipul, dup[ porunca
acestuia, s[-i picteze un portret al hanului. Iezuitul i-a spus c[
va vorbi bucuros, numai c[ se temea c[ hanul va descoperi
portretul. Solul a spus c[, dac[ cumva ar fi descoperit =i d[c[
ar veni cineva s[ ]ntrebe, el va r[spunde c[ este f[cut de
zugravul s[u, iar iezuitul s[-i spun[ zugravului chinez c[,
pentru tablou, solul ]i d[ruie=te ce-=i va dori. L-a ]ntrebat, de
asemenea, despre piatra pre\ioas[ de care am scris mai sus =i
iezuitul i-a r[spuns c[ nu cunoa=te alta ]n afar[ de aceasta =i
nici nu poate s[ g[seasc[, dar cu ajutorul t[lmacilor ea poate
fi cump[rat[, fiindc[ el nu se pricepe la a=a ceva. La r`ndul
s[u, iezuitul, ]mpreun[ cu tovar[=ii s[i, l-a rugat pe sol s[ le
d[ruiasc[ =i lor pentru biseric[ vreo icoan[ spre ve=nic[
pomenire, iar ei se vor ruga lui Dumnezeu pentru m[ria-sa
\arul, fiindc[ ru=ii care vin ]n China ]ntotdeauna trec pe la
488
biserica lor =i, dac[ nu v[d icoane ruse=ti, ]=i pierd
]ncrederea, socotindu-i idolatri, =i nu catolici. Icoana este de
folos =i pentru ru=ii care acum locuiesc aici, la Pejin, ca s[
aib[ la ce se ]nchina. SoIul i-a d[ruit icoana arhanghelului
Mihail, acoperit[ cu argint aurit, iar pentru a fi a=ezate ]n fa\a
icoanei, i-a dat dou[ sfe=nice de alam[, cu margine de argint,
]mpodobit[ cu email. Iezuitul i-a spus solului sub jur[m`nt c[
va p[stra taina, c[ „bogdihanul este hot[r`t, dac[ m[ria-sa
\arul nu-l va ]napoia pe Gantimur, s[-=i adune o=tenii =i s[
izbeasc[ cet[\ile de grani\[ Albazin =i Nercinsk. Acum sunt
]nsp[im`nta\i de m[ria-sa \arul, mai ales c`nd au v[zut c[ ]n
jurul nostru s-au a=ezat supu=i ai m[riei-sale \arul din porunca
lui. +i mai ]nainte de asta, ei credeau c[ aceia tr[iau dup[
buna lor voie, a=a cum au stat =i pe Amur, =i pe care, c`nd ar
fi vrut, ar fi putut s[-i nimiceasc[. Ei =tiu acum c[ ]n cet[\ile
acelea sunt locuitori pu\ini =i c[ sunt departe de Moscova, dar
sunt apropiate de ei =i nu vor s[ mai a=tepte p`n[ c`nd le vor
spori o=tile lor la grani\[. De fapt, ei nu doresc at`t s[-l ia pe
Gantimur, c`t ar vrea s[ vad[ care este hot[r`rea m[riei-sale
\arul, fiindc[ ei, fiind oameni =ire\i, =tiu c[ cet[\ile acelea sunt
f[cute pentru a ridica birul de la b[=tina=i. Dac[ m[ria-sa
\arul ]l va preda pe Gantimur, care este c[petenia tuturor
b[=tina=ilor, atunci =i ceilal\i localnici ori vor veni dup[ el, ori
se vor r[zle\i. Atunci =i m[ria-sa \arul, c`nd nu vor mai fi
489
pl[titori de bir ]n preajma grani\elor, nu va mai avea de ce s[-
=i trimit[ cazacii s[ bat[ drumurile. +i eu cred c[, chiar dac[
ar trimite un r[spuns m[riei-sale \arul prin domnia-ta =i dac[
la grani\[ cazacii vo=tri nici nu i-ar atinge m[car cu degetul
pe oamenii lor, dac[ hot[r`rea \arului este s[ nu ]l dea pe
Gantimur, trebuie de ]ndat[, pentru ]nt[rirea acelor cet[\i, s[
trimit[ o armat[ mare, deoarece chiar chitai\ii se mirau cum
cuteaz[ at`t de pu\ini oameni s[ locuiasc[ ]n preajma unei
]mp[r[\ii at`t de puternice ca a lor“ . Ei, iezui\ii, erau
bucuro=i s[ ]l serveasc[ pe m[ria-sa \arul, tot a=a ca pe
Dumnezeu, deoarece pe bogdoi\i ]i iubesc mai pu\in dec`t pe
vechii chinezi, fiindc[ atunci c`nd erau st[p`ni chitai\ii, via\a
a fost mai bun[.
V`nzarea =i cump[rarea erau slabe, iar chinezii vindeau
m[rfurile: m[t[suri, atlazuri =i catifele, ]ntr-o singur[ pr[v[lie,
iar ]n altele nu vindeau nimic, deoarece mandarinii =i to\i
t[lmacii, ]mpreun[ cu negustorii, se ]n\eleseser[ cu ce pre\ s[
cumpere m[rfurile noastre =i cu ce pre\ s[-=i v`nd[ m[rfurile
lor, pentru a le r[m`ne lor c`=tigul. +i nimeni nu a ]ndr[znit
s[ sporeasc[ pre\urile pentru m[rfurile noastre ori s[ ]l scad[
pentru ale lor. +i astfel au cump[rat de la noi, dup[ bunul lor
plac, =i ni le-au v`ndut pe ale lor cu pre\uri mult mai mari
dec`t ]nainte. +i ce m[rfuri ruse=ti au fost date =i ce m[rfuri s-
au cump[rat de la ei, la ce pre\uri, va fi scris ]n alt[ parte.
490
}n ziua de 12 august a venit askaniama la ambasador, =i
acesta i-a amintit c[ mai ]nainte ]i d[duse dorin\ele \arului =i
c[ nu a primit nici un r[spuns la ele =i i-a mai spus: „C`nd am
ajuns la Naun, ca =i ]n ora=ul ]mp[r[tesc, domnia-ta
askaniama m-ai ]ntrebat despre toate =i despre ce scria m[ria-
sa \arul ]n scrisoarea lui c[tre bogdihan. De asemenea, venind
la mine, ]mpreun[ cu alihamba, iar[=i v-am dat, prin iezuit, o
not[ scris[ ]n limba latin[. Acum se cuvine ca =i domnia-ta
s[-mi dai, tot prin iezuit, o copie ]n limba latin[, ca s[ =tiu =i
eu despre ce va scrie bogdihanul m[riei-=ale \arul =i ce
dore=te”. Askaniama a spus c[ ]n ceea ce prive=te dorin\ele
\arului, r[spunsul va fi dat ]ndat[ ce ru=ii vor primi darurile,
dar ce va binevoi hanul s[-i scrie \arului =i ce ar putea s[-i
cear[, nici el, askaniama, nu =tie. Solul i-a vorbit despre
podvezi, p`n[ ]n ce loc vor fi date, =i askaniama i-a spus c[
nu =tie, fiindc[ asta era treaba Cancelariei mongolilor, dar a
]ntrebat totu=i dac[ bagajele vor fi mai grele dec`t ]nainte,
cam cu c`t, iar solul i-a r[spuns c[ greutatea va fi cu mult mai
mare, fiindc[ oamenii s[i au cump[rat kitaik, =i nu m[t[suri.
Askaniama a spus c[ obiceiul era ca podvezile hanului s[
mearg[ p`n[ ]n acela=i loc de unde au fost date la venire.
Askaniama a mai spus ambasadorului s[ fie gata a doua zi
pentru a merge s[-=i primeasc[ darurile ce ]i vor fi ]nm`nate
pentru cinstirea m[riei sale \arul, ]n acela=i loc unde au fost
491
primite darurile =i scrisorile din partea \arului. Altor soli
darurile le-au fost ]nm`nate ]n Cancelaria mongolilor =i au
]nc[lcat obiceiul doar pentru m[ria-sa \arul. Solul a ]ntrebat
c`te zile dup[ primirea darurilor le va mai ]ng[dui hanul s[
r[m`n[. Askaniama a r[spuns c[ dup[ ]nm`narea darurilor li
se va mai da voie s[ stea cam zece zile. Solul a mai ]ntrebat
despre ni=te fugari iaku\i, vreo cincizeci de oameni, care
fugiser[, ]mpreun[ cu femeile =i cu copiii, din fortul Iaku\k =i
apoi, pe r`ul Amur =i, de acolo, pe Singal =i pe Naun. Din
fortul Iaku\k fuseser[ trimi=i ni=te cazaci comanda\i de un fiu
de boier dup[ ei, dar iaku\ii aceia au izbutit s[ scape, dup[ ce
au r[nit mul\i o=teni. +i lu`nd doi oameni din satele de pe
Naun, i-au trimis ]n ora=ul ]mp[r[tesc, unde au spus c[ sunt
veni\i din partea principilor iaku\i la bogdihan pentru a i se
]nchina ca supu=i, fiindc[ ru=ii ]i asupresc din greu =i birul ]l
str`ng mai mult cu sila. Pe cei doi iaku\i i-au trimis apoi
]nd[r[t la tovar[=ii lor de pe Naun, ]mpreun[ cu askaniama.
Solul, auzind despre ei, i-a vorbit lui askaniama ]nc[ de pe
Naun, =i acesta i-a r[spuns c[ ]n leg[tur[ cu ei va fi dat[ o
porunc[ =i c[ ]i vor fi ]napoia\i. Askaniama a mai spus c[ va
aduce la cuno=tin\a bogdihanului, iar solul l-a mai ]ntrebat
despre c[petenia t[lmacilor, tungusul Tokultei, un nepot al lui
Gantimur, care locuia la torgacini, supu=i ai chinezilor, =i
care, dup[ ce omor`se trei oameni, se refugiase la Nercinsk,
492
la Gantimur. C`nd solul a ajuns la Nercinsk =i l-a rugat pe
Gantimur s[-i dea o c[l[uz[, acesta i l-a trimis pe Tokultei.
Ajung`nd ]ns[ la Naun, voievozii l-au ]nvinuit pe acesta c[
este un mare ho\ =i c[ a omor`t mul\i oameni, c[ a fost
supusul bogdihanului =i c[ a fugit la Nercinsk. C`nd
askaniama a sosit din ora=ul ]mp[r[tesc la Naun, a spus
acela=i lucru, c[ Tokultei este un t`lhar, un tr[d[tor, =i c[
astfel de oameni trebuie sp`nzura\i. Solul i-a spus atunci c[,
de=i el nu =tia ce t`lh[rii mari a s[v`r=it, totu=i se dovedise
destoinic, fiindc[ era t[lmaciul soliei m[riei-sale \arul, care
vine cu toat[ prietenia =i dragostea la bogdihan, iar
bogdihanul, din prietenie pentru m[ria-sa, ar putea s[-i ierte
nelegiuirile. Askaniama =i voievozii au spus c[ ei, f[r[
porunca bogdihanului, nu cuteaz[ s[-l ierte =i c[ pe Tokultei
]l va lua askaniama cu el ]n ora=ul ]mp[r[tesc. C`nd a ajuns =i
ambasadorul ]n ora=ul ]mp[r[tesc, tot atunci l-au adus =i pe
Tokultei, iar solul l-a rugat pe han s[-l cru\e. Askaniama a
spus atunci c[, ]mpreun[ cu alte treburi, ]i va aminti hanului
=i de asta. Atunci solul i-a spus lui askaniama c[ oamenii care
au r[mas la Naun s[ ]ngrijeasc[ de vite i-au scris c[ multe
c[mile =i mul\i cai au murit, iar pe drum nu au de unde lua =i
trebuie s[ cumpere animale de povar[ aici ]n ora=ul
]mp[r[tesc. De asemenea, l-a ]ntrebat =i despre arme, s[ ]l
roage pe bogdihan s[ le ]ng[duie s[ cumpere arcuri =i s[bii,
493
iar askaniama a f[g[duit s[ o fac[. Dup[ aceea, a plecat sus,
la han. }n ora=ul chinezesc de scaun, Pejin, c[milele bune se
vindeau cu c`te patruzeci de lani, cele mijlocii — cu c`te
treizeci de lani =i mai mult, iar cele mai pu\in ar[toase — cu
c`te dou[zeci sau dou[zeci =i cinci de lani fiecare.
}n ziua de 13 august a venit la sol un zargucei, cam cu o
jum[tate de ceas ]naintea zorilor, =i ne-a spus s[ mergem f[r[
z[bav[ la Cetatea ro=ie, la han, pentru a primi darurile. Solul
a plecat, ]mpreun[ cu to\i oamenii s[i, pentru a ]mplini ce i s-
a adus la cuno=tin\[. }nainte de a sosi, ]n fa\a por\ilor pe unde
d[duse scrisoarea m[riei-sale \arul, erau a=ezate darurile.
Acolo, ]n partea dreapt[, ]ntr-un foi=or nu prea mare, s-a
poruncit s[ ne a=ez[m =i s[ a=tept[m. Cam dup[ un ceas =i
jum[tate, ]n care timp a plouat, a venit alihamba, care l-a
salutat pe sol, apoi s-a dus sus. Dup[ ce am mai a=teptat cam
un ceas, am fost chema\i la locul unde se ]nm`naser[
scrisorile \arului, deoarece acolo fuseser[ aduse darurile din
partea hanului. Fiind solul chemat s[-=i primeasc[ darurile,
alihamba i-a cerut s[ le primeasc[ ]n genunchi — =i ]n locul
acela era noroi — pe acelea pe care bogdihanul le trimitea
m[riei-sale \arul, fiindc[ a=a e obiceiul la ei, ca solii tuturor
]mp[ra\ilor s[ cad[ ]n genunchi la primirea darurilor pentru
st[p`nii lor. Solul a spus c[ a=a ceva nu se poate face, fiindc[
i-ar aduce o mare necinste m[riei-sale \arul. }n felul acesta
494
primesc darurile doar supu=ii de la st[p`nii lor, iar cei care
sunt de o seam[ le primesc a=a cum se =tie ]n toat[ lumea, ca
de la prieten la prieten sau de la vecin la vecin, a=a cum ]i
]nm`nase lui alihamba darurile din partea m[riei-sale \arul,
f[r[ a porunci nim[nui s[ cad[ ]n genunchi pentru a le primi.
Alihamba, auzind cele spuse, n-a mai zis nimic, ci a poruncit
doar s[ se aduc[ darurile care erau puse ]n saci galbeni =i ne-
au ]n=tiin\at c[ mai ]nt`i veneau darurile cancelariei, ]n
schimbul darurilor primite. Ceea ce a fost dat, se scrie mai
jos:
O =a chinezeasc[ cu tot harna=amentul.
Un lighean pentru sp[latul m`inilor ]n greutate de optzeci
de lani de argint.
Treizeci de baloturi de m[tase =i atlaz de culoare neagr[,
aurite =i de alte culori, precum =i catifele.
Cinci piei de nerpa, cinci piei de tigru, cinci piei de leo-
pard.
Patru co=ule\e din coaj[ de tei cu ceai.
Dup[ acestea, alihamba a spus c[ bogdihanul ]i trimite ]n
dar m[riei-sale \arului:
Un lighean de argint =i o can[ cu m`ner ]n greutate de o
sut[ dou[zeci de lani, pentru sp[latul m`inilor.
495
Optzeci de buc[\i de m[tase, atlaz =i catifele de toate
culorile, din care zece baloturi de m[tase de culoarea
ceaiului, de cea mai bun[ calitate.
Dou[ =ei chineze=ti cu tot harna=amentul.
Zece buc[\i de piei de nerpa.
Dou[sprezece (piei de) tigru.
Paisprezece piei de nerpa putrezite.
Opt l[zi cu ceai.
C`nd ne-au dat darurile pe care le-am ]nsemnat pe o list[
=i am vrut s[ le trimitem la Curtea soliei, iar solul a trimis
dup[ o c[ru\[, alihamba a trimis zarguceiul s[-l ]ntrebe pe sol
]n ce chip va primi de la han darurile pentru el ]nsu=i. Solul a
r[spuns c[ darurile care-i sunt destinate din partea
bogdihanului le va primi bucuros a=a cum vor vrea ei =i, dac[
este nevoie, se va ploconi, fiindc[ una este s[ le primeasc[
pentru sine, =i alta s[ le primeasc[ ]n numele m[riei-sale
\arul. Dup[ asta i-au spus solului s[ a=tepte ]n curte =i
zarguceiul a plecat sus, ad[ug`nd c[ mai urmau =i alte daruri
pentru m[ria-sa \arul. Pentru sol era preg[tit un cal mic cu o
=a obi=nuit[, un val de m[tase, nu prea mare, =i ceai. Am
a=teptat acolo =ase ceasuri, p`n[ se f[cu vremea cinei. +i
nimeni nu a adus nimic, =i am stat o zi ]ntreag[, f[r[ s[ bem =i
s[ m`nc[m. Dup[ aceea a venit askaniama ]n tain[ la sol =i i-
a ]ndep[rtat pe to\i ceilal\i, ]n afar[ de t[lmaci, =i i-a spus:
496
„M-a trimis bogdihanul, pentru c[ ]ntre domnia-ta =i alihamba
s-a iscat o ceart[. Eu, askaniama, nu am fost ]n ora=, fiind
plecat”. Solul i-a spus: „C`nd alihamba mi-a dat darurile din
partea hanului pentru m[ria-sa \arul, mi-a poruncit s[ cad ]n
genunchi ]n noroi, pentru a le primi, =i eu i-am spus c[ nu voi
primi niciodat[ ]n felul acesta darurile, fiindc[ prin asta i-a=
face o ru=ine m[riei-sale \arul, deoarece ]n felul acesta
primesc daruri numai slugile de la st[p`nii lor sau supu=ii.
Alihamba mi-a predat darurile de pe o list[, eu le-am primit =i
le-am ]nscris pe o list[ a mea, am trimis dup[ o c[ru\[ =i am
vrut s[ plec spre Curtea solilor. Dup[ aceea alihamba a trimis
un zargucei, care a ]ntrebat cum voi primi de la bogdihan
darurile, pe care mi le face mie. Eu i-am r[spuns, ]n aceast[
privin\[, c[ le voi primi a=a cum mi se va spune. Dup[ aceea
alihamba a plecat sus =i nu a mai venit”. Askaniama a spus c[
ar fi fost mult mai bine s[ fi primit =i darurile pentru m[ria-sa
\arul tot dup[ datina lor, a=ezat ]n genunchi „tot a=a cum ai
f[cut pentru darurile domniei tale, fiindc[ acum treburile vor
merge cu ]ncordare, hanul se va m`nia =i nu va ie=i nimica
bun dintr-asta”. Solul a r[spuns c[ askaniama =tie bine c[ cei
care primesc darurile ]n genunchi erau vasali, dar c[ ]mp[ra\ii
deopotriv[ nu le primesc niciodat[ astfel. A=a cum este =i ]n
]mp[r[\ia noastr[ ca atunci c`nd \arul d[ruie=te ceva, supu=ii
s[i primesc darul a=eza\i ]n genunchi, c`nd trimite ]ns[
497
darurile un alt ]mp[rat de o seam[ cu el, niciodat[ darurile lui
nu sunt primite ]n genunchi. „Nici eu nu am cerut s[ fie
primite ]n genunchi darurile trimise prin mine de m[ria-sa
\arul c[tre han. Dac[ tai=ii mongoli, vasalii vo=tri, primesc
darurile ]n genunchi, nou[ ne face\i o mare ru=ine silindu-ne
s[ primim darurile asemenea lor. +i dac[ m[ria-sa \arul ar
auzi c[ am primit ]n felul acesta darurile, ]ndat[ m[ria-sa mi-
ar da o pedeaps[ aspr[. Fac[-se voia bogdihanului, dar pentru
c[ este ]n joc cinstea m[riei-sale \arul, eu nu pot s[ fac a=a
ceva, fiindc[ acestea nu sunt daruri pentru mine, ci pentru
]mp[ratul meu. +i nici s[ nu v[ g`ndi\i la a=a ceva, pentru c[
eu sunt doar solul care a primit din partea sa ]ns[rcinarea =i
fiindc[ un ]mp[rat trimite daruri dup[ obicei altui ]mp[rat
asemenea lui, din prietenie, nu se poate da o porunc[ s[ fie
silit solul s[ =ad[ ]n genunchi. Prin asta i s-ar aduce ocar[
m[riei-sale \arul, dar nici bogdihanului nu i s-ar face cinste. }n
lumea ]ntreag[ nu se =tie s[ fi fost sili\i solii s[ fac[ ceva ce ar
aduce ocar[ st[p`nului lor”. Dup[ ce l-a ascultat pe sol,
askaniama a plecat sus la han =i ]ndat[ a venit un zargucei la
sol =i i-a cerut, cu g`nd viclean, s[ mearg[ s[ se plimbe prin
palatul din apropiere, cer`ndu-i totodat[ nota pe care erau
]nscrise darurile hanului, spre a revedea. Solul i-a spus c[ a
rupt lista ]nc[ din clipa c`nd a v[zut c[ darurile nu au fost
date, fiindc[ ce poate ]nsemna o list[ atunci c`nd darurile nu
498
au fost f[cute. Ei au spus c[ ]n lista aceea se scrisese gre=it =i
nu fusese ]nsemnat totul, trebuind s[ se fac[ o list[ nou[. To\i
]ns[ au min\it. Apoi, askaniama a plecat din nou la han, unde
a z[bovit cam un ceas =i jum[tate. Venind, ]mpreun[ cu
alihamba, aproape de ]nserare, i-a spus solului s[ se ]ntoarc[
la curtea sa. }n cetatea hanului am stat p`n[ seara, f[r[ s[
bem, nici s[ m`nc[m ceva, iar ei au r[mas cu darurile. Seara
au venit =i au lipit o h`rtie scris[ pe por\ile noastre, dar ce
cuprindea nu =tim, fiindc[ era soris ]n chineze=te.
}n ziua de 15 august a venit c[petenia zarguceilor de la
Cancelaria mongolilor s[ ne ]n=tiin\eze ca ]n diminea\a
urm[toare s[ fim preg[ti\i pentru a primi darurile. Solul i-a
spus zarguceiului c[ este gata s[ mearg[ =i s[ ridice darurile
chiar acum, „dar s[ nu se mai fac[ la fel ca acum trei zile,
c`nd darurile pentru m[ria-sa \arul au fost aduse, =i eu le-am
scris pe list[, lu`ndu-le ]n primire, =i c`nd am vrut s[ le trimit
la Curtea soliei, au fost luate ]napoi. Nu vreau s[ mai st[m ca
atunci ]n ploaie p`n[ seara, fl[m`nzi =i ]nseta\i, =i nici prin
g`nd s[ nu v[ treac[ s[ primesc ]n genunchi darurile pentru
m[ria-sa \arul. Dac[ nu vor s[-mi dea astfel darurile, spune\i-
mi-o de acum, =i eu nu voi mai merge ]n Cetatea ro=ie pentru
a fi trimis ]napoi f[r[ ele, ca acum trei zile, ceea ce a fost o
mare necinste”. Zarguceiul a spus: „Atunci darurile \i-ar fi fost
]nm`nate domniei-tale =i f[r[ plec[ciuni, =i f[r[ s[ stai ]n
499
genunchi, dar nu au fost date, fiindc[ nu erau toate preg[tite,
dar acum vor fi. Asta a fost pricina pentru care nu \i le-au dat,
nu c[ nu le-ai fi primit ]n genunchi, ci doar pentru c[ nu erau
toate. Acum se vor aduce toate ]ntr-un singur loc =i va fi cu
putin\[ s[-\i fie predate domniei-tale ]ntr-un ceas =i s[ se fac[
totul a=a precum voie=ti”. Solul a spus: „}mp[ratul nostru,
m[ria-sa \arul, d[ruie=te supu=ilor s[i tai=ii calmuci Aiuka =i
Solom-Seren darurile ]n acela=i fel cum vre\i s[ ni le face\i voi
acum, =i aceasta este o mare necinste pentru m[ria-sa \arul.
Mai bine este s[ se fac[ ]n a=a fel ]nc`t =i bogdihanul s[ fie
cinstit, =i darurile s[ fie primite cu respectul cuvenit, fiindc[
mai bine cinste=te un om cu vorbe spuse din toat[ inima,
dec`t din cele silite. Ce c`=tig ave\i voi din primirea darurilor
]n genunchi, dac[ ]n inim[ nu este dragoste =i mul\umire?”
Zarguceiul a spus c[ a=a era vechiul lor obicei, dar acum s-a
l[sat la voia noastr[, =i a plecat. Toate acestea ]ns[ erau
minciuni, fiindc[ nu au ad[ugat alte daruri, ci au r[mas
acelea=i pe care le d[duser[ mai ]nainte, =i erau trecute pe
vechea list[.
}n 16 august. Cu o jum[tate de or[ ]naintea zorilor a venit
zarguceiul la sol =i i-a spus s[ mearg[, ]mpreun[ cu to\i
oamenii s[i, ]n ora=ul ]mp[r[tesc, pentru a primi darurile.
Solul, ]nso\it de to\i cazacii, a plecat ]ntr-acolo =i, ajung`nd ]n
acela=i loc din fa\a por\ilor unde a predat scrisorile \arului, li
500
s-a spus s[ a=tepte ]ntr-un foi=or nu prea mare pe partea
dreapt[. Dup[ ce au a=teptat dou[ ceasuri, a venit zarguceiul
=i i-a spus solului s[ vin[ s[ ia darurile. Solul s-a dus =i l`ng[
daruri i-a g[sit pe alihamba =i pe askaniama =i al\i sfetnici ai
hanului. C`nd au ajuns, solul =i oamenii s[i, chinezii i-au
spus: „Cu toate c[ domnia-ta nu ai primit cum se cuvine
darurile din partea bogdihanului, totu=i bogdihanul a poruncit
ca acestea s[ \i se predea domniei-tale, mai ales pentru
cazacii care au avut de a=teptat timp ]ndelungat”. Solul
r[spunse: „S[ fie dup[ voia bogdihanului, ]n=[ eu nu l-am
necinstit pe m[ria-sa, ci m-am purtat astfel pentru a ap[ra
cinstea st[p`nului meu, m[ritul \ar. Dragostea nu poate fi
dovedit[ c[z`nd ]n genunchi sau cu alte purt[ri ]njositoare, ci
ea s[l[=luie=te ]n inima omului.” Ei au r[spuns c[ asta o =tie
numai Dumnezeu =i i-a spus s[ primeasc[ darurile. Darurile
le-au dat pe toate la un loc =i nu a=a cum spuseser[ mai
]nainte, c[ ele sunt din partea hanului, iar acestea sunt date
ca r[spuns la darurile primite. Totul era ]ns[ o ]n=el[torie,
pentru c[ solul oprise pe ascuns lista cu darurile date prima
dat[. Darurile pentru m[ria-sa \arul, solul le-a primit ]n
picioare. Dup[ primirea lor, mandarinii i-au spus solului s[
primeasc[ acum darurile din partea hanului pentru el. Solul a
]ntrebat cum doresc ei s[ primeasc[ darurile, pentru a-i
]ncerca dac[ vor spune ca mai ]nainte. Ei au r[spuns: „+i
501
darurile pentru domnia-ta prime=te-le tot ]n picioare, cum ai
primit =i darurile pentru \ar”. +i solul a primit =i darurile lui tot
]n picioare. +i ce i s-a dat, scrie mai jos:
Un c[lu\ mic =i slab cu =a =i harna=ament.
Dou[sprezece buc[\i de m[tase de calitate mijlocie =i
inferioar[.
Un oziam cu broderie de aur.
Una pereche ciubote cu ciorapi.
Una centur[ cu cu\it =i o n[fram[.
Una p[l[rie chinezeasc[.
Dou[zeci =i =ase de valuri de kitaik de calitate mijlocie.
Dou[ co=ule\e cu ceai.
+i c`nd i-au ]nm`nat solului darurile, nu au spus nici c[
sunt date din partea hanului, nici c[ sunt daruri ca r[spuns la
ceea ce a adus solul; dar se crede c[ au fost numai darurile de
r[spuns pentru darurile de la el, iar din partea hanului nu i-au
dat nimic, fiindc[ nu i-au dat solului nici a zecea parte din
valoarea celor d[ruite de el. Mai jos este scris ce s-a dat, ]n
locuri deosebite, mai ]nt`i darurile din partea hanului =i apoi
darurile ca r[spuns la cele aduse.
Celor doi curteni din Moscova li s-au dat ]n mod egal c`te
opt buc[\i de m[tase, c`te treisprezece buc[\i de kitaik, c`te
un oziam de m[tase, o p[l[rie chinezeasc[, o centur[, c`te o
pereche de ciubote, drept r[spuns pentru darurile lor, iar
502
drept dar din partea hanului au fost date acelea=i lucruri =i
c`te dou[ l[zi de ceai.
Gr[m[ticii de la Posolski prikaz au primit c`te un oziam
de m[tase, c`te o p[l[rie, c`te o centur[ cu cu\it, c`te o
pereche de ciubote, c`te un val de m[tase proast[ volosianka,
c`te =aisprezece buc[\i de kitaik.
Gr[m[ticului Niki=ka Veniukov de la Posolski prikaz i-au
dat, ca daruri de r[spuns la ceea ce a adus el, dou[ valuri de
m[tase, un val de atlaz; =i fa\[ de ceea ce d[ruise el hanului,
i-au dat a treia parte doar din valoare.
Preotului Petru din Tobolsk i s-au dat, ca daruri din partea
hanului, un oziam de m[tase cu br`u =i cu cu\it =i n[fram[, o
p[l[rie chinezeasc[, ciubote, o bucat[ de m[tase solomenka,
alta — volosianka, =aisprezece buc[\i de kitaik, iar ca daruri
de r[spuns pentru darurile aduse de el — dou[ valuri de
m[tase.
Feciorilor de boieri din Tobolsk =i celorlal\i li s-au dat, ca
daruri din partea hanului, ]n totul ce i-au dat preotului Petru =i
gr[m[ticilor, iar drept daruri de r[spuns, fa\[ de ce au adus ei,
li s-a dat a treia parte, totu=i de calitate mai bun[.
Cei cinci t[lmaci au primit c`te un oziam de m[tase, c`te
un val de m[tase volosianka, paisprezece buc[\i de kitaik.
Cazacilor din Tobolsk =i din Nercinsk, slujitorilor solului,
oamenilor din curte =i altora, ca =i vizitiilor, li s-au dat c`te
503
opt buc[\i de kitaik, c`te o bucat[ de m[tase volosianka, ]ntru
totul asem[n[tor, la o sut[ treizeci =i =ase de oameni.
C`nd au primit darurile din partea hanului, unii au vrut s[
se a=eze ]n genunchi, dar askaniama nu i-a l[sat. Tot atunci
solul le-a spus lui alihamba =i lui askaniama s[-l roage pe
bogdihan s[-i ]ng[duie s[ r[m`n[ ]nc[ dou[ s[pt[m`ni ]n
ora=, iar ei i-au r[spuns c[ la ei nu este ]n obicei ca solii s[
mai r[m`n[ mult[ vreme dup[ ]nm`narea darurilor, ]ns[ au
s[-i aduc[ la cuno=tin\[ hanului. Dup[ aceea ne-am ]ntors la
Curtea solilor.
}n ziua de 17 august au trimis un gr[m[tic de la Cancelaria
mongolilor s[-i spun[ solului din partea lui alihamba =i a lui
askaniama: „Domnia-ta, solule, s[ te g[te=ti de drum, fiindc[
hanul a poruncit s[ mai r[m`i numai =apte zile, nici o zi mai
mult. Iar ]n ce prive=te podvezile, c`te a\i avut de la Naun
p`n[ la ora=ul de scaun, tot at`tea ve\i primi =i acuma”. }n
aceea=i zi solul a trimis la cancelarie un gr[m[tic =i un
t[lmaci, c[rora le-a poruncit s[ spun[: „Alihamba =i
askaniama au trimis de la cancelarie un gr[m[tic s[-mi spun[
s[ fiu gata de plecare ]n =apte zile. Eu vreau s[ fie rugat
bogdihanul s[-mi ]ng[duie ]nc[ o s[pt[m`n[ dup[ cele =apte
zile, timp ]n care, dac[ porunce=te s[ r[m`n, voi sta pe
cheltuiala mea”. Apoi cei doi trimi=i mai ]ntrebar[ dac[ s-a
dat un r[spuns la dorin\ele \arului, pe care solul le-a dat scrise
504
]n limba latin[, ca =i despre copia de pe scrisoarea pe care
hanul dore=te s[ i-o trimit[ m[riei-sale \arul, a=a cum =i solul
le-a dat lor o copie ]n limba latin[ dup[ scrisoarea \arului,
c`nd a ajuns la Naun =i apoi ]n ora=ul de scaun. De
asemenea, au mai cerut „s[ se ]ng[duie s[ r[m`n[ ]n ora=ul
Pejin doi sau trei oameni de ai lui, cu m[rfurile r[mase,
deoarece nu s-au v`ndut nici jum[tate din ele. Oamenii vor fi
\inu\i cu cheltuiala solului.” Au mai cerut s[ fie preda\i iaku\ii
tributari ai m[riei-sale \arul, care fugiser[ la ei din fortul
Iaku\k, ca =i pe t[lmaciul Tokultei. „S[ li se dea =i podvezi
]ndestul[toare, deoarece cazacii cump[raser[ kitaik mai mult
dec`t aduseser[ samuri, vulpi =i hermine. Dac[ ar fi =tiut,
mul\i dintre ei =i-ar fi luat de la Naun caii =i c[milele. +i
cazacilor s[ nu li se fac[ vreo lips[”. Alihamba =i askaniama
au r[spuns c[ ]n ce prive=te dorin\ele \arului =i scrisoarea cu
copia ]n limba latin[, asta =tie kolaiul, el va da r[spuns la
toate, dar ei nu =tiau dac[ va fi ]n scris sau nu.
}n ziua de 23 august i s-a trimis solului, din partea hanului,
o mas[ asem[n[toare ]ntru totul cu cele de mai ]nainte. }n
aceea=i zi a venit askaniama =i i-a spus solului c[ bogdihanul
a ]ng[duit s[ r[m`n[ ]nc[ p`n[ ]n ziua de 4 a lunii urm[toare,
deoarece cazacii s-au obosit mult. +i dac[ ar fi fost vorba
numai despre sol, bogdihanul ar fi poruncit s[ plec[m p`n[
]ntr-a treia zi dup[ primirea darurilor: „fiindc[ domnia-ta nu l-
505
ai cinstit pe bogdihan =i nu te-ai a=ezat ]n genunchi”. Solul a
spus: „Dac[ porunca bogdihanului ar fi s[ plec ast[zi, noi am
pleca =i acum, ]ns[ un lucru care ar atinge cinstea \arului eu
nu pot s[ fac =i nici nu este de ]nchipuit, c[ci orice om care
]=i sluje=te cu credin\[ ]mp[ratul trebuie s[ lupte p`n[ la
moarte pentru cinstea lui. Dac[ bogdihanul ar fi hot[r`t ca
noi s[ plec[m, am fi plecat, c[ci nu am venit cu sila =i nici nu
vom pleca sili\i. Pe Naun ]ns[ nu am fost primit cu asemenea
vorbe din partea lui askaniama. Dac[ ne-ar fi spus: «Merge\i
]napoi, bogdihanul nu a dat porunc[ s[ fi\i primi\i», eu nu a=
fi venit ]ncoace cu de-a sila.” Le-a vorbit apoi despre
dorin\ele \arului, pe care le-a dat scrise ]n latine=te, =i a
]ntrebat dac[ s-a f[cut vreun r[spuns. Ei au spus c[ ]nc[ nu s-
a dat nici un r[spuns la ele, dar c`nd va fi vreunul, vor veni
s[-l ]n=tiin\eze. La fel le-a spus c[ ne-au dat podvezi pu\ine =i
de aceea s[ ]ng[duie cazacilor din Selenginsk =i altora, cam
treizeci de oameni, s[ plece direct la Selenginsk, fiindc[ =i
acelora =i podvezilor le va fi mai u=or. Askaniama a r[spuns
cer`nd o dovad[ scris[ din partea solului c[, dac[ hanul va
]ng[dui aceasta =i dac[ li s-ar ]nt`mpla ceva cazacilor pe
drum, bogdihanului nu i se va aduce nici un fel de ]nvinuire
=i nu va fi ]ntrebat de nimic. Solul a spus c[ ar putea s[ le dea
ni=te ]nso\itori p`n[ la ora=ele de grani\[, iar de acolo ]nainte
]=i vor purta singuri de grij[, fiindc[ mul\i au mai fost ]n China
506
]n anii trecu\i =i cuno=teau drumul. „O scrisoare ]ns[, eu nu
v[d de ce s[ dau, fiindc[ ar fi un lucru necuviincios.” +i
askaniama a cerut asta ca s[ aib[ pricin[ s[ t[r[g[neze
plecarea. }n ce-i prive=te pe iaku\i, pe t[lmaci =i alte treburi, a
spus c[ r[spunsul se va da la grani\[, atunci c`nd solul va
ajunge la Naun. }n ce prive=te r[m`nerea unor oameni aici, ]n
ora=ul ]mp[r[tesc, pentru a vinde m[rfurile din vistieria
\arului, a spus c[ asta nu st[ ]n puterea lui =i nici nu poate s[-i
spun[ bogdihanului, dar cea care se ocup[ cu astfel de treburi
este Cancelaria mongolilor, care este mai mare, =i s[ cear[
acolo. Askaniama a mai spus c[ el se preg[te=te de drum, ca
s[-l ]nso\easc[ pe sol p`n[ la Naun, ca mai ]nainte, =i c[ nu
mai are timp s[-l viziteze mai des, dar c`nd va fi vreo
porunc[ de-a hanului, ]ndat[ va veni s[-i dea de =tire. +i a
plecat.
}n 24 august solul a trimis un gr[m[tic =i un t[lmaci la
alihamba, la Cancelaria mongolilor, =i le-a poruncit s[ spun[:
„Potrivit poruncii bogdihanului, voi nu ne ve\i da mai multe
podvezi dec`t la venire, dar ]n at`tea care c`te am avut atunci
nu se pot ]nc[rca toate m[rfurile, fiindc[ oamenii au
cump[rat lucruri mai grele. De aceea v[ rug[m s[ ]ng[dui\i s[
plece pe drumul Selenginskului treizeci de cazaci, c[rora s[ li
se dea ]nso\itori p`n[ la grani\a chinez[. Dar dac[ acelor
oameni nu le ve\i da voie s[ plece, atunci s[ ni se dea c[ru\e
507
destule pentru a putea ]nc[rca toate m[rfurile”. Alihamba a
r[spuns c[ acelor treizeci de oameni nu le d[ voie s[ plece
pentru c[, dac[ li s-ar ]nt`mpla vreun r[u, i s-ar face o mare
necinste bogdihanului. El, alihamba, se va sf[tui cu
askaniama =i va da r[spunsul ]n ceea ce prive=te dorin\ele
\arului. A mai spus c[ toate celelalte sunt cercetate de kolai =i
ei vor da un r[spuns.
La 25 august solul i-a trimis pe gr[m[tic =i pe t[lmaci la
cancelarie la alihamba =i la askaniama, dar acolo nu era
nimeni, ]n afar[ de diacii de r`nd, c[rora le-au spus s[-i
]n=tiin\eze pe alihamba =i pe askaniama s[ dea r[spunsurile
pentru scrisoare =i pentru cele cerute de \ar, iar diacii
f[g[duir[ s[ trimit[ un gr[m[tic la ei.
Tot ]n 25 august a venit un zargucei la sol =i l-a poftit la a
treia mas[, ]n acela=i loc unde a fost =i ]n 7 iulie. La masa
aceea a asistat v[rul lui askaniama. }nchin`ndu-se ca mai
]nainte, s-au a=ezat =i au m`ncat, iar m`nc[rurile au fost ]n
totul asem[n[toare cu cele de la mesele dinainte. }n aceea=i
zi a murit cazacul din Nercinsk Ivan Starodub\ov, care a fost
]ngropat ]n acela=i loc, iar de la cancelarie s-au trimis co=ciug
=i m[tase ca mai ]nainte.
}n ziua de 26 august a trimis la cancelarie un gr[m[tic =i
un t[lmaci, c[rora le-a poruncit s[ cear[ r[spunsul la
dorin\ele \arului, cele pe care le scrisese ]n limba latin[,
508
precum =i o copie dup[ scrisoarea pe care hanul dore=te s[ o
trimit[ \arului, tot ]n latine=te. +i alihamba i-a spus
gr[m[ticului: „Dac[ bogdihanul va binevoi s[ trimit[ un
r[spuns la dorin\ele \arului, o va scrie ]n scrisoarea sa, ori va
r[spunde prin viu grai. Ceea ce cere solul, o copie ]n limba
latin[ dup[ scrisoarea bogdihanului, se poate da, fiindc[ voi
nu ]n\elege\i limba noastr[.” Gr[m[ticul l-a mai ]ntrebat pe
alihamba dac[ s-a dat porunc[ de ]nvoire ca treizeci de
oameni s[ poat[ pleca pe drumul Selenginskului, fiindc[ s-au
dat podvezi pu\ine. Alihamba a r[spuns c[ ]l va ]ntreba pe
askaniama =i a doua zi va da toate r[spunsurile.
29 august. La ceasurile trei din zi a venit la sol un zargucei
ca s[-i spun[ s[ mearg[ ]n Cetatea ro=ie, la bogdihan. }ndat[
ce au sosit caii, solul a pornit spre cetatea hanului =i, ]nainte
de a ajunge la poarta unde a predat scrisorile \arului, li s-a
cerut s[ descalece. Dup[ pu\in a venit zarguceiul =i le-a spus
s[ intre pe poart[ ]n curte, unde a=teptau doi kolai: unul, cel
dinainte, cel[lalt, b[tr`nul nicant — de asemenea, =i
alihamba, fiindc[ atunci askaniama era bolnav. Era =i iezuitul.
C`nd solul s-a apropiat de ei, unul din kolai i-a spus s[ se
a=eze ]n genunchi, ]mpreun[ cu to\i oamenii s[i, pentru
ascultarea poruncii hanului =i a r[spunsurilor.
Solul a ]ntrebat: „Ave\i un r[spuns al bogdihanului la
scrisorile \arului =i la dorin\ele pe care vi le-am dat?” Ei au
509
r[spuns c[ ukazul hanului cuprindea totul, dar trebuia s[ se
a=eze ]n genunchi. Solul nu a vrut, dar atunci curtenii din
Moscova, feciorii de boieri =i cazacii au ]nceput s[-i spun[ s[
]ngenuncheze =i s[ se poarte dup[ voia lor, a=a cum doreau
chinezii. Solul =i-a a=ezat perna =i a ]ngenuncheat, iar kolaiul
a ]nceput s[ vorbeasc[ ]n limba chinez[. Alihamba repeta
dup[ el ]n limba mongol[ t[lmaciului nostru, spun`nd c[
bogdihanul nu vrea s[-i r[spund[ m[riei-sale \arul prin
scrisoare din dou[ pricini: „}nt`i, pentru c[ domnia-ta te-ai
ar[tat nesupus, nevr`nd s[ prime=ti darurile pentru m[ria-sa
\arul a=ezat ]n genunchi, a=a cum fac la noi trimi=ii tuturor
domnitorilor vecini ai ]mp[r[\iei, =i nu ]ndr[znesc s[ discute
nimic ]n leg[tur[ cu asta. Al doilea, ]n dorin\ele \arului pe
care le-a scris bogdihanului, nu scrie nic[ieri c[-l va trimite
pe Gantimur ]ncoace, =i despre asta fusese scris =i ]n scrierea
de mai ]nainte a bogdihanului. P`n[ c`nd m[ria-sa \arul nu-l
va preda pe Gantimur, nici bogdihanul nu vrea s[-i mai scrie,
deoarece nu vrea s[ ]nceap[ nici o alt[ treab[ p`n[ nu se
l[mure=te aceasta. Danilo Ar=inski =i-a trimis oamenii aici =i l-
a rugat pe bogdihan s[ tr[iasc[ ]n pace =i ]n\elegere cu ei la
grani\[, f[g[duind c[ ]i va scrie m[riei-sale \arului ]n privin\a
lui Gantimur =i c[ \arul ]l va preda, cu siguran\[. Acum, pe
Gantimur nu l-a\i predat, iar la hotar nu este lini=te =i, de
aceea, nu are de ce s[ scrie. Iar ]n viitor, pe deasupra, nu
510
numai c[ nu vom primi scrisori, dar nici solii, nici negu\[tori
din partea m[riei-sale \arului, p`n[ nu vor fi ]mplinite aceste
trei dorin\e: ]nt`i — Gantimur s[ fie trimis aicea ]nso\it de un
sol de al vostru; al doilea — acel om s[ fie de ]n\eles =i s[
fac[ tot ce ]i poruncim, dup[ obiceiul nostru =i s[ nu se
]mpotriveasc[ cu nimic; al treilea —- ]n toate locurile de
hotar, unde locuiesc oamenii \arului vostru, s[ fie de aici
]nainte pace mereu.” Solul a r[spuns c[ s[ se fac[ voia
]n[l\atului bogdihan: „Dac[ nu vede nici o pricin[ de mirare,
fiindc[ nu am primit darurile pentru m[ria-sa \arul a=ezat ]n
genunchi, n-am f[cut-o anume s[-l necinstesc pe bogdihan, ci
am ap[rat cinstea ]mp[ratului meu, a=a cum trebuie orice
slujitor credincios s[ apere cu d`rzenie faima st[p`nului s[u.
}n toat[ lumea =i ]n ]mp[r[\ia noastr[, ]n felul acela primesc
darurile doar supu=ii, =i nu ]mp[ra\ii de o seam[. Eu am f[cut
mai ]nainte tot ce a poruncit bogdihanul =i nu m-am
]mpotrivit cu nimic at`ta timp c`t am v[zut c[ nu se atingea
cu nimic cinstea m[riei-sale \arul. C`nd cinstea lui a fost ]n
joc, v-am spus-o numai — =i nu l-am jignit cu nimic pe
bogdihan — c[ nu pot s[ fac acel lucru, fiindc[ m[ritul nostru
\ar nu este supusul nim[nui =i nici mai mic dec`t ]mp[ratul
vostru, ci deopotriv[. }n ce-l prive=te pe Gantimur, v-am spus-
o =i mai ]nainte, nu o singur[ dat[, c[ m[ria-sa \arul nu a
]n\eles cele scrise de bogdihan ]n scrisoarea lui =i de aceea nu
511
a dat nici un r[spuns. Mai mult, a trimis ]napoi scrisoarea
pentru a fi t[lm[cit[. Dac[ ar fi ]n\eles-o, ar fi trimis r[spunsul
prin mine =i ar fi spus =i prin viu grai dac[ ]l pred[ sau nu”.
Solul ar fi vrut s[ r[spund[ c[ m[ria-sa \arul nu va preda
niciodat[ pe vreunul din supu=ii lui, dar curtenii din
Moscova, feciorii de boieri =i cazacii l-au rugat pe sol s[ nu
spun[ c[ nu-l va da pe Gantimur, fiindc[ este supusul s[u, ci
s[ propun[ ca bogdihanul s[-i scrie m[riei-sale \arului, =i cum
va fi voia m[riei-sale, a=a se va face. +i solul a spus: „A=a cum
a scris =i mai ]nainte ]n privin\a lui Gantimur, poate s[ o scrie
=i acum. Dac[ ]n ceea ce m[ prive=te bogdihanul va ar[ta c[
nu am vrut s[ primesc darurile pentru m[ria-sa \arul, a=ezat ]n
genunchi, =i orice altceva vrea s[ scrie despre mine, c[ eu nu
m-am supus obiceiurilor voastre, voi primi cu toat[ cinstea =i
o astfel de scrisoare. Dar cum a= putea s[ m[ ]ntorc =i f[r[
scrisoare, =i f[r[ vreun r[spuns? Ce s[-i spun m[riei-sale \arul
c`nd voi fi ]ntrebat cui am dat darurile =i scrisoarea m[riei-
sale? De aceea, eu nu voi pleca ]n nici un chip f[r[
scrisoare.” Ei au r[spuns: „Ai vorbit destul de clar c[ vrei s[
r[m`i aici =i c[ nu pleci f[r[ r[spuns. Bogdihanul poate
trimite prin domnia-ta o scrisoare m[riei-sale \arul, numai c[
este dificil pentru c[ domnia-ta ceri o copie ]n limba latin[ de
pe scrisoare, ca s[ =tii ]n ce fel scrie bogdihanul m[riei-sale
\arul. Bogdihanul nu va ]ncuviin\a ]n nici un caz aceasta,
512
fiindc[ nu domnia-ta ne vei ]nv[\a cum s[ scriem, ci noi
]n=ine =tim cum =i ce trebuie scris.” Solul l-a rugat pe iezuit
s[-i mai traduc[ o dat[, fiindc[ ]n\elegea prost cele traduse de
tergimanul nostru. Iezuitul i-a r[spuns c[ nu ]ndr[zne=te s[
vorbeasc[ p`n[ nu ]i spun ei, c[ci, de=i au obiceiuri barbare,
totu=i trebuia s[ le asculte porunca. Solul le-a spus:
„T[lmaciul meu nu este prea priceput, =i porunci\i s[-mi
vorbeasc[ iezuitul” =i ei i-au poruncit s[ o fac[. Prin iezuit
solul le-a spus: „Am v[zut c[ bogdihanul =i kolaii vorbesc cu
asprime =i m`nie, dar o fac ]mpotriva dreptului, fiindc[ la
toate popoarele, nic[ieri nu li se vorbe=te r[stit solilor =i nu
sunt du=m[ni\i fiindc[ ap[r[ cu d`rzenie cinstea ]mp[ra\ilor
lor. El a auzit mai ]nainte c[ ei sunt oameni curtenitori =i nu
se a=tepta s[ i se vorbeasc[ cu m`nie. Dac[ cer o copie ]n
limba latin[ dup[ scrisoarea hanului, nu o fac pentru a-l
]nv[\a cum s[ scrie, ci din dou[ pricini: ]nt`i — pentru a nu
se mai ]nt`mpla ca mai ]nainte c[ bogdihanul =i-a scris
scrisoarea sa c[tre m[ria-sa \arul doar ]n limba bogdoi\ilor =i
de aceea nici p`n[ ast[zi nu se =tie ce era scris ]n ea, ]n timp
ce, dac[ voi ave[ o copie ]n limba latin[ dup[ scrisoare, eu
voi =ti ce se cuprinde ]n ea, deci va =ti =i m[ria-sa \arul,
put`nd deci s[ r[spund[ ]n timp potrivit. Aceasta v-am scris-o
=i ]n cele dou[sprezece dorin\e ale \arului. A doua pricin[
este ca nu cumva s[ se afle ]n scrisoare vreo vorb[ aspr[ sau
513
ceva ce nu s-ar cuveni =i ar putea atinge cinstea m[riei-sale
\arul. De asemenea, pentru a vedea dac[ au fost scrise ]n
]ntregime toate titlurile, at`t ale m[riei-sale \arul, c`t =i ale
]n[l\atului bogdihan, =i dac[ a fost deopotriv[ respectat[
cinstea am`ndoror ]mp[ra\ilor. Despre asta ar trebui s[
hot[r`m ]ntr-o discu\ie, cum vor fi scrise ]n viitor titlurile de
c[tre ]mp[ra\i ]ntre ei. V-am spus =i mai ]nainte despre asta
din partea m[riei-sale \arul =i v-am dat =i ]n scris ]n dorin\e,
fiindc[ obiceiul vo=tru se ]ndep[rteaz[ mult de al nostru, noi
\in`nd spre cinstire, iar voi — spre umilire. D[c[ nu am fi
vorbit despre asta mai ]nainte, a\i fi zis c[ solul nu v-a spus,
pentru a avea prilej de g`lceav[. }ns[, l[s`nd asta, =i eu am
v[zut c[ voi socoti\i la fel c[ este un lucru ]nsemnat =i a\i
iscodit ]ndeaproape cum au scris bogdihanului unii ]mp[ra\i,
iar askaniama nu mi-a dat pace c`nd am fost pe Naun p`n[
c`nd nu i-am spus cum ]i scrie =i ce ]i scrie m[ria-sa \arul —
bogdihanului. Dar =i domnia-ta, alihamba, venind de la
bogdihan ]n ]nt`ia zi, ]mpreun[ cu askaniama, nu ai plecat
p`n[ nu \i-am dat o t[lm[cire ]n latine=te dup[ scrisoarea
m[riei-sale \arului. +i de=i am dat-o, voi nu a\i crezut cele
spuse de mine, p`n[ c`nd a\i c[p[tat scrisorile cele adev[rate
ale m[riei-sale \arului. A=a v-a\i ]ncredin\at c[ nu era scris[
acolo nici o vorb[ de ocar[. A=a cum voi ap[ra\i cinstea
hanului vostru, tot a=a trebuie =i eu s[ p[zesc cinstea
514
st[p`nului meu =i s[ mor pentru ea. Din aceast[ pricin[ cer o
t[lm[cire ]n limba latin[”. Ei au r[spuns: „A=a cum domnia-ta
aperi cu str[=nicie cinstea ]mp[ratului domniei-tale, a=a
facem =i noi, iar ceea ce ai spus c[ bogdihanul ar putea s[-i
scrie vreo vorb[ de ocar[ \arului, ai rostit o necuviin\[,
deoarece m[ria-sa \arul i-a scris bogdihanului cu toat[
prietenia =i dragostea. Cum ar putea oare s[-i scrie
bogdihanul ]n alt chip \arului? }n afar[ de asta, de=i
bogdihanul a dorit s[-i trimit[ \arului o scrisoare prin domnia-
ta, totu=i nu ai primit acea scrisoare potrivit obiceiului nostru,
ci ai fi vrut s[ o iei a=a cum ai luat =i darurile, ceea ce ar fi
fost o mare necinste =i noi nu puteam ]n nici un chip s[-\i
d[m domniei-tale ]n acela=i fel scrisoarea bogdihanului, pe
care noi ]l cinstim mai mult dec`t orice pe lume.” Solul a spus
c[ ei se dep[rteaz[ de la miezul lucrurilor. „Una este
scrisoarea, =i alta sunt darurile. Scrisoarea o voi primi =i m[
voi purta cu toat[ cinstea, dup[ cum se va vedea, numai s[
nu fie cumva =tirbit[ cinstea m[riei-sale \arul. De aceea, ]l rog
pe bogdihan s[ binevoiasc[ s[ mi se ]nm`neze odat[ cu
scrisoarea =i o t[lm[cire ]n latine=te, ca s[ v[d dac[ ]n ea nu
este vreo pricin[ pe care, ]mpreun[ cu Sfatul vostru, s[ o
]ndep[rt[m =i ]n viitor s[ se scrie ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i ]n
felul ]n care s-a scris ]n leg[tur[ cu asta =i ]n scrisoarea \arului
c[tre bogdihan privitor la titluri =i denumiri. Dac[ bogdihanul
515
nu binevoie=te s[-mi dea o t[lm[cire ]n latine=te, s[ fie dup[
voia lui, ]ns[ voi aduce\i-i la cuno=tin\[ vorbele mele,
deoarece ar fi mai bine pentru am`ndou[ \[rile s[ se =tie ]n ce
fel scrie bogdihanul m[riei-sale \arului =i s[ se dea o pild[
despre cum s[ se adreseze ]n viitor unul altuia“. Atunci
zarguceiul s-a ]ntors c[tre curtenii din Moscova, c[tre fiii de
boieri =i c[tre cazaci, ]ntreb`ndu-i: „Dac[ bogdihanul ar scrie
o scrisoare m[riei-sale \arului, o ve\i primi cu cinstea pe care
o vom cere noi?” +i ei au strigat cu to\ii: „O vom primi”.
Zarguceiul a mai ]ntrebat de mai multe ori acela=i lucru, =i ei
i-au r[spuns cu acelea=i vorbe. Atunci solul s-a ]ntors spre
curtenii din Moscova =i c[tre fiii de boieri =I le-a spus tuturor:
„Dac[ ]n scrisoarea c[tre m[ria-sa \arul se va g[si vreo vorb[
de necinste, nu o voi primi niciodat[, fiindc[ la Moscova eu
voi r[spunde, nu voi”. Unii dintre fiii de boieri au spus ]ns[:
„Orice ar fi scris ]n scrisoare, noi o vom primi, dac[ tu nu vei
voi“. Solul a ]nceput iar[=i s[ le spun[ kolailor c[ ]n ceea ce
prive=te scrisoarea s[ fie a=a cum voie=te bogdihanul, dar ce
r[spuns au din partea lui la cele dou[sprezece dorin\e pe care
le-a dat ]n scris din partea m[riei-sale \arul? Ei au zis c[ nu
numai c[ nu s-a f[cut nici un r[spuns la acele dorin\e, „dar
nici pentru orice altceva nu se va face, p`n[ c`nd nu se vor
]mplini cele trei cereri ar[tate mai sus: adic[ Gantimur s[ fie
trimis aici cu un sol, acel sol s[ se poarte a=a cum ]i vom cere
516
noi, potrivit datinei noastre str[bune, iar oamenii vo=tri din
\inuturile de hotar s[ tr[iasc[ ]n pace cu oamenii no=tri. C`nd
aceste trei cereri vor fi ]mplinite din partea \arului, atunci, fie
domnia-ta, fie altul, s[ vin[ din nou, =i nu numai cele
dou[sprezece dorin\e ale \arului, ci chiar o sut[ dou[zeci,
dac[ ne-ar fi trimise, vor fi primite de bogdihan”. Solul a mai
]ntrebat despre vitele de povar[, despre c[l[uza Tokultei,
despre podvezi, despre ]ng[duin\a de a pleca prin Selenginsk,
ce r[spunsuri au ]n leg[tur[ cu acestea? Ei au r[spuns c[ sunt
treburi m[runte =i c[ li se va da un r[spuns de la Cancelaria
mongolilor, dar acum se duc la bogdihan, sus, „pentru a-i
aduce la cuno=tin\[ vorbele domniei-tale”. +i c`nd solul s-a
ridicat =i s-a dus ]n foi=or, ceilal\i cu mare greutate au putut s[
se ridice din genunchi, fiindc[ st[tuser[ mai mult de dou[
ceasuri ]n ploaie ]ngenunchea\i pe piatr[. Dup[ ce kolaii au
plecat sus, =i solul s-a ]ntors ]n foi=or, la locul s[u de mai
]nainte, cam la un ceas de a=teptare a venit alihamba =i i-a
spus s[ se ]ntoarc[ la Curtea solilor, iar despre celelalte
treburi, r[spunsul ]i va fi dat la vreme. +i solul, ]mpreun[ cu
zarguceiul, au ]nc[lecat =i au plecat la curte. Pe drum solul s-
a ]nt`lnit cu iezuitul alihahava, care i-a spus c[ nu
]ndr[zne=te s[ vorbeasc[ mult cu el, fiindc[ „unii din oameni
m-au p`r`t lui alihamba =i lui askaniama c[ ]i ]mp[rt[=esc
solului toate tainele \[rii chineze=ti”. +i i-a mai spus ca solul
517
s[ le cear[, chiar dac[ va fi noapte, s[-i cerceteze toate
treburile =i m`ine s[-i dea r[spunsul, apoi s-a ]ndep[rtat.
}n poruncile m[riei-sale \arul era scris ]n mai multe locuri
c[, dac[ ]n vreuna din scrisorile chinezilor s-ar spune ]n scris
ceva ce ar necinsti numele \arului, solul s[ discute cu
dreg[torii chinezi ]n a=a fel ]nc`t acesta s[ fie cinstit =i ]n[l\at.
Cu sfetnicii hanului trebuia, de asemenea, s[ se ]n\eleag[ ]n
ce limb[ s[ scrie \arul scrisorile c[tre bogdihan, la fel =i
bogdihanul c[tre m[ria-sa, pentru ca ele s[ fie ]n\elese ]ntru
totul ]n am`ndou[ p[r\ile, =i c[ scrisorile c[tre m[ria-sa \arul
puteau s[ le scrie =i ]n latine=te sau turce=te. De asemenea,
trebuia s[ le dea ]n scris titlurile m[riei-sale \arul =i modul de
adresare, a=a cum vor trebui s[ se adreseze \arului ]n viitor,
primind din partea lor ]n schimb modul ]n care dore=te hanul
s[ i se scrie titlurile =i denumirile, dar s[ p[zeasc[
]ndeaproape ca ]n titlurile hanului s[ nu se adauge denumirea
vreunui domnitor care st[p`ne=te ]n ]mprejurimi =i prin asta
s[ se i=te vr[jm[=ie ]n viitor ]mpotriva \arului din partea
domnitorilor vecini. Dac[ hanul chinez dore=te s[ trimit[ o
scrisoare prin el, Nicolae, o scrisoare ]n care titlurile =i
denumirile m[riei-sale \arul s[ fie scrise ]mpotriva demnit[\ii
lui, altfel dec`t le-a trimis ]n scrisoarea m[riei-sale c[tre han,
mic=or`ndu-le, atunci el, Nicolae, trebuie s[ st[ruie =i s[ se
\in[ d`rz ]n leg[tur[ cu asta, pentru ca hanul chinez s[
518
porunceasc[ s[ se scrie ]n scrisoarea lui toate titlurile =i
denumirile m[riei-sale \arul, ]ntocmai cum le-a scris ]nsu=i
m[ria-sa. De asemenea, Nicolae s[ le spun[ sfetnicilor
hanului c[ m[ria-sa \arul este cinstit de to\i monarhii cre=tini
=i musulmani din jur, care ]i scriu m[riei-sale cu ad[ogiri de
vorbe de slav[ la numele =i titlurile sale. +i ]mp[ratul lor,
bogdihanul, pentru a-=i ar[ta prietenia =i dragostea fa\[ de
m[ria-sa \arul, s[ porunceasc[ s[ se scrie ]ntru totul titlurile =i
denumirile m[riei-sale \arul, la fel cum le-a scris ]nsu=i m[ria-
sa. }n =f`r=it, el, Nicolae, fiind la hanul chinez, s[ caute cu
st[ruin\[ =i din toate puterile ca ]n scrisoarea hanului s[ fie
trecute denuminile =i titlurile m[riei-sale \arul potrivit cinstei
=i demnit[\ii lui. De la mandarini s[ ia felul cum s[ i se scrie
]n viitor titlurile =i denumirile hanului ]n scrisorile m[riei-sale
\arul, dar s[ nu reias[ c[ el ar fi st[p`nul ]ntregii lumi, nici s[
ia titlurile altor c`rmuitori vecini. +i i s-a dat =i o list[ lui
Nicolae despre felul ]n care ]i scriau ]n scrisorile lor marii
domnitori vecini cre=tini =i musulmani.
Toate cele ar[tate mai sus, cereri =i porunci, solul le-a spus
curtenilor, feciorilor de boieri =i cazacilor, spre a dovedi c[
el, solul, nu ceruse cu de la el putere o copie de pe scrisoarea
hanului, ci dup[ porunca m[riei-sale \arul, =i c[ ]n viitor ei s[
nu i se mai ]mpotriveasc[ =i s[ nu se mai poarte a=a cum au
f[cut-o ]n ziua trecut[ ]n fa\a chinezilor, c`nd ]n curtea
519
hanului au vociferat =i au spus c[ sunt gata s[ primeasc[
scrisoarea a=a cum doresc chinezii, c[ci ]n felul acesta nu-i
f[ceau ru=ine lui, solului, ci ]l necinsteau pe ]nsu=i m[ria-sa
\arul.
}n ziua de 30 august a venit de sus de la han cu mare
pomp[ kolaiul cel mare, care primise scrisoarea m[riei-sale
\arul la sosirea solului, ]mpreun[ cu alihamba =i cu iezuitul
alihahava, c[lare pe cai, de pe care au desc[lecat departe ]n
fa\a por\ilor Cur\ii solilor. Solul, auzind c[ sosesc, le-a ie=it ]n
]nt`mpinare cu mult =i le-a ar[tat toat[ cinstirea, poftindu-i s[
mearg[ ]n[intea lui spre cas[. Kolaiul ]ns[ nu a vrut =i a spus:
„Domnia-ta e=ti oaspetele nostru =i noi ]i cinstim pe oaspe\i
]ntotdeauna”. +i a mai spus multe asemenea vorbe =i nu a vrut
s[ mearg[ ]naintea solului. C`nd au ajuns ]n cas[ =i s-au
a=ezat, i-au spus solului s[ nu se supere c[ ieri ]n ora=ul
hanului a a=teptat toat[ ziua ]n ploaie =i s-a chinuit cu ei.
Solul le-a r[spuns: „Chiar daca mi-a fost greu, totu=i pentru
treburile celor doi mari ]mp[ra\i =i pentru \[rile lor am f[cut-o
=i oboseala n-am sim\it-o, fiindc[ m[ritul nostru \ar de aceea
ne-a trimis cu treburile ]mp[r[\iei at`t de departe. +i chiar
dac[ am fi fost obosi\i, s[ dea Dumnezeu ca toate treburile s[
se ]mplineasc[ cu bine”. Kolaii au r[spuns c[ =i ei doresc
acela=i lucru. De aceea, bogdihanul i-a trimis „la domnia-ta,
solule, ca s[ ]\i spunem c`teva lucruri. Numai domnia-ta s[-i
520
chemi pe curteni =i pe feciorii de boieri ca s[ aud[ =i ei.” +i
venind ]n cas[ curtenii =i feciorii de boieri, dintre ei lipsea fiul
de boier Sava Jamotin, li s-a spus c[ marele mandarin =i
alihamba au vrut s[ fie de fa\[, pentru a le vorbi. Ei au ar[tat
c[ un om ]nc[ nu a venit. +i c`nd Sava Jamotin a sosit =i el,
mandarinul a ]nceput s[ vorbeasc[ ]n limba chinez[.
Alihamba i-a t[lm[cit spusele ]n limba mongol[ =i a poruncit
t[lmaciului nostru s[ ni le redea ]n limba rus[. T[lmaciul a
]nceput s[ rosteasc[ ]n ruse=te cuvintele kolaiului. Solul,
v[z`nd c[ t[lmaciul nu ]n\elege unele vorbe, i-a chemat =i pe
to\i ceilal\i t[lmaci mongoli, dar nici ace=tia nu au putut s[
gr[iasc[ ceva clar. Atunci, v[z`nd c`t de ]nsemnate sunt cele
spuse de kolai, dar c[ t[lmacii no=tri nu sunt ]n stare s[ le
redea cu limpezime, solul l-a rugat pe kolai s[ ]i spun[
acelea=i vorbe iezuitului ]n limba chinez[, iar iezuitul s[ le
spun[ ]n latine=te, pentru ca solul s[ le ]n\eleag[ mai bine.
Kolaii au convenit s[ spun[ acelea=i vorbe ]n limba latin[ =i
iezuitul le-a repetat spre ]n\elesul deplin. Totu=i, solul, pentru
o mai bun[ ]n\elegere a celor spuse, ceea ce auzea de la
iezuit ]n latine=te ]i spunea ]n ruse=te t[lmaciului lor, care
repeta ]n mongol[ cuv`nt cu cuv`nt lui alihamba. Astfel,
cuv`nt cu cuv`nt, leg`ndu-se tot ce i-a spus iezuitul ]n limba
latin[ solului =i apoi s-a ]ntors ]n mongol[, a fost ]ntocmai
cum scrie mai jos: „Cele ce s-au vorbit ieri ]n ora=ul hanului
521
cu solul, ca =i cele ce ai ]ntrebat domnia-ta, adic[ dac[ avem
copia ]n latine=te a scrisorii bogdihanului, ca s[ afli cum este
scris[ scrisoarea c[tre m[ria-sa \arul, ca =i toate celelalte
cuvinte ale domniei-tale pe care ni le-ai spus, le-am adus la
cuno=tin\[ Sfatului ]n\elep\ilor no=tri, dar bogdihanului nu i-
am spus nimic. Sfatul nostru a cercetat mult[ vreme cele
ar[tate =i a hot[r`t ca eu s[ vin la domnia-ta =i s[-\i aduc la
cuno=tin\[ cum este vechiul nostru obicei, care de veacuri st[
]mp[m`ntenit ]n ]mp[r[\ia noastr[. Domnia-ta s[ c`nt[re=ti =i
s[ judeci vorbele noastre =i, dac[ po\i s[ prime=ti scrisoarea
bogdihanului pentru ]mp[ratul domniei-tale dup[ datina
noastr[, s[ ne-o spui =i ]ndat[ o vom aduce la cuno=tin\[
bogdihanului, care ar putea fi ]nduplecat s[ scrie el ]nsu=i
m[riei-sale \arului. Obiceiul nostru =i datina sunt cuprinse ]n
trei hot[r`ri:
}nt`i, orice sol venit la noi ]n China trebuie s[ vorbeasc[
a=a ca =i cum ar veni dintr-un loc umil =i supus, ]n[l\`ndu-se
c[tre altarul cel ]nalt, spre tron. Iar noi, aduc`ndu-i la
cuno=tin\[ bogdihanului despre sosirea oric[rui sol, la fel ]i
spunem c[ din cutare ]mp[r[\ie, dintr-un \inut umil, a venit la
prea]n[l\atul vostru tron cu rug[mintea de a fi miluit.
Al doilea punct este c[ orice dar, din partea oric[rui
]mp[rat, care se trimite prin solii aceluia bogdihanului, noi nu
le numim daruri, ci ]n registre le ]nscriem drept biruri sau
522
isak, spun`nd c[: «Au trimis pentru domnia-ta, ]n[l\ate
bogdihan, cutare ]mp[rat, birul s[u», =i nu daruri.
Al treilea punct este: darurile din partea hanului sau
darurile pe care le d[m ]n schimbul celor aduse de la al\i
]mp[ra\i pentru bogdihanul, noi nu le numim daruri, ci
spunem c[ «]n[l\imea-sa bogdihanul le trimite drept r[splat[
pentru slujbele pe care le-au f[cut ]mp[r[\iei sale».
Cele trei hot[r`ri mai sus scrise =i cele ce urmeaz[ trebuie
s[ fie recunoscute, =i orice sol care vine la noi trebuie s[ le
primeasc[ f[r[ ]mpotrivire. Iat[ cum scrie r[spunsul c[tre
orice ]mp[rat, potrivit obiceiului nostru: el ]ntocme=te
scrisoarea ca de la un prea ]nalt tron c[tre unul mai umil.
Despre daruri scrie c[ sunt bir, despre acelea pe care le-a
adus domnia-ta, se spune c[ le-a primit.
Despre darurile din partea bogdihanului =i despre darurile
de r[spuns pentru cele aduse, se scrie: «De aceea, \i-am trimis
\ie =i ]ntregii tale ]mp[r[\ii pentru slujbele ce ne-a\i adus, mila
=i r[splata noastr[».
Acestea sunt cele trei hot[r`ri pe care am fost trimis s[ le
spun domniei-tale, pentru c[ ieri ai cerut de la noi o t[lm[cire
]n latine=te dup[ scrisoarea bogdihanului, spre a vedea s[ nu
fie cuprins[ ]n ea vreo vorb[ necuviincioas[ pentru ]mp[ratul
domniei-tale. De asemenea, domnia-ta ai spus c[ nu pleci de
aici f[r[ scrisori, =i de aceea acum \i-am ar[tat pe larg cele de
523
mai sus. Dac[ domnia-ta po\i s[ prime=ti scrisoarea,
cunosc`nd cele trei hot[r`ri, atunci =i noi vom putea s[-i
aducem la cuno=tin\[ bogdihanului, care, a=a cum s-a
]mp[m`ntenit din veac la noi, ]i va scrie m[ritului t[u
]mp[rat, de=i ]n scrisoare nu va fi nimic de spus dec`t c[
Gantimur trebuie s[ fie predat; p`n[ c`nd nu va fi predat
Gantimur, nu se poate face nici o leg[tur[ ]nfre cele dou[ \[ri
=i nici ]ncepe. Iar domnia-ta, solule, s[ nu te mai miri c[
avem o astfel de tradi\ie, =i spune-i ]mp[ratului t[u c[ a=a
cum ]n cer este un singur Dumnezeu, tot a=a pe p[m`nt,
Dumnezeul nostru bogdihanul =ade ]n mijlocul p[m`ntului,
]nconjurat de to\i ceilal\i c`rmuitori de \[ri. Cinstirea acestuia
noi nu o vom schimba, ci o vom p[stra ]n veac”.
Solul le-a mul\umit c[ l-au f[cut s[ ]n\eleag[ ce
]nsemneaz[ datina lor, felul cum scriu scrisorile =i c[ nu l-au
pus ]n fa\a acestui lucru =i nu l-au silit, ca mai ]nainte, c`nd i-
au dat darurile =i f[r[ veste i-au poruncit s[ cad[ ]n genunchi.
Ei nu-i spuseser[ nimic despre aceste lucruri =i despre
obiceiurile lor, de=i ]n toate \[rile se obi=nuie=te s[ se arate
solilor ]n scris =i prin viu grai fiecare lucru cu greutatea lui, =i
atunci solul se g`nde=te =i d[ un r[spuns, fiindc[ fiecare ]=i
cunoa=te obiceiurile \[rii =i st[p`nului s[u, c[rora le ap[r[
cinstea. Adeseori se ]nving piedicile =i se ]mpac[ ne]n\elegeri
mari, dac[ se discut[ ]mpreun[. „Este ]ns[ de mare mirare c[
524
darurile trimise de m[ritul nostru ]mp[rat cu dragoste =i
prietenie voi le numi\i bir, ca =i c`nd el ar fi supusul vostru,
c`nd ]ntreaga lume =tie c[ marele nostru ]mp[rat prime=te el
bir de la mul\i, dar nu pl[te=te nim[nui.”
Kolaiul a spus: „+tim =i noi c[ m[ritul ]mp[rat al domniei-
tale nu este supus bogdihanului, totu=i din veacuri str[vechi s-
a ]mp[m`ntenit obiceiul nostru s[ vorbim =i s[ scriem a=a, =i
nu-l putem schimba pentru nimica ]n lume. Mai =tim totu=i c[
m[ritul t[u ]mp[rat, ]n scrisoarea pe care el a scris-o
bogdihanului, spune la sf`r=it: «S[ nu se mire ]n[l\atul ]mp[rat
c[ denumirile =i titlurile lui nu le-am scris a=a cum se cuvine,
fiindc[ nu le-am =tiut. }n viitor ]ns[ ]i vom scrie denumirile =i
titlurile lui cum trebuie, a=a cum le va scrie el ]nsu=i.» Prin
urmare, mi se pare c[ st[p`nul domniei-tale \i-a poruncit s[
p[ze=ti ne=tirbite obiceiurile noastre =i s[ prime=ti scrisoarea
bogdihanului, orice ar scrie ]n ea. Deci domnia-ta e=ti cel
care se ]mpotrive=te, c[ci noi ]n felul acesta ]n\elegem scri-
soarea m[riei-sale \arul”.
Solul a spus c[ nu t[g[duie=te cele scrise de m[ria-sa,
„]ns[ el nu s-a g`ndit ca el s[ primeasc[ un obicei sau o
scrisoare ]n care s[ fie atins[ cinstea \arului. +i nu scrie ]n
scrisoare c[ m[ria-sa mi-a poruncit mie, solului, s[ nu m[
]mpotrivesc cu nimic =i s[ fac tot ce-mi spune\i. M[ria-sa a
scris ]n felul acela, fiindc[ ]n toat[ lumea este obiceiul =i
525
astfel statornicit dreptul popoarelor ca marii ]mp[ra\i s[-=i
arate prietenie ]ntre ei unul altuia =i c`nd unul scrie altuia cu
respectul cuvenit rangului, la fel =i cel[lalt face a=a cum se
cuvine. Acesta este obiceiul p[strat ]n toat[ lumea =i nici un
]mp[rat nu ]l calc[. M[ria-sa \arul a crezut acela=i lucru =i
despre bogdihan =i de aceea i-a scris. }n ce prive=te darurile
pe care le-a trimis, el nici nu le-a numit ]n scrisoare, potrivit
obiceiului dintre to\i marii ]mp[ra\i. Acum ]ns[ noi am aflat
de la voi marile =i trufa=ele voastre cereri, a=a cum nu s-a mai
auzit p`n[ acuma pe lume, din care nu numai c[ se atinge
cinstea m[riei-sale \arul =i a ]mp[r[\iei sale, dar =i a celorlal\i
mari ]mp[ra\i din lume. De aceea, da\i-ne timp s[ chibzuim
p`n[ m`ine =i v[ vom da un r[spuns hot[r`t dac[ putem sau
nu s[ primim scrisoarea ]n felul ar[tat de cele trei hot[r`ri. }n
treburi at`t de ]nalte, ]n nici un caz nu poate s[ fie pripit un
r[spuns dat unor oameni at`t de sus-pu=i”.
Solul =i-a am`nat anume r[spunsul p`n[ diminea\[, pentru
a vedea ce-i vor spune =i vor hot[r] ei.
Kolaiul a zis c[ vor a=tepta p`n[ m`ine, c`nd ori el, ori
alihamba va veni dup[ r[spuns. }n timpul c`t au fost la sol, tot
ce au spus, au vorbit politicos =i lini=tit, nu cu m`nie cum
vorbiser[ ]n cetatea hanului, iar c`nd au plecat de la sol,
kolaii iar[=i nu au mers ]naintea lui =i iar[=i nu au vrut s[ ias[
din cas[ ]naintea lui =i, p`n[ c`nd nu a intrat solul ]n cas[, nu
526
au ]nc[lecat, cu toate c[ a plouat tot timpul. Apoi s-au dus. }n
timpul ]n care kolaiul a stat la Curtea solului, to\i chinezii =i
t[lmacii care se aflau acolo, c`nd au auzit de numele lui, s-au
risipit care ]ncotro. Dup[ vizit[, solul i-a ]ntrebat pe t[lmaci
de ce s-au speriat a=a de tare, ]nc`t s-au ]mpr[=tiat cu to\ii, =i
ei au r[spuns c[, ]n China, acel kolai era mai de temut dec`t
bogdihanul, el fiind al doilea om ]n ]mp[r[\ie. De aceea, s-au
]nsp[im`ntat =i se mir[ c[ a venit la sol, fiindc[ niciodat[ nu
se duce la nici unul din mandarini, nici chiar la fra\ii hanului,
=i tot timpul =ade ]n preajma ]mp[ratului. „Este un semn c[
bogdihanul te cinste=te foarte mult pe domnia-ta, fiindc[ p`n[
acum kolaiul nu a fost trimis la nici un alt sol.”
lezuitul i-a scris solului printr-un slujitor al lui c[ nu
cuteaz[ s[ vin[ s[-l viziteze, dar el =tie c[ atunci c`nd
chinezii i-au spus c[ nu i-au adus la cuno=tin\[ hanului, au
min\it, deoarece kolaii au chibzuit toat[ noaptea =i era =i
hanul de fa\[. „Iar dup[ aceea i-a trimis la domnia-ta. +i nici
un kolai nu a vrut s[ vin[, dar hanul ]n cele din urm[ i-a
poruncit marelui kolai s[ vin[ el ]nsu=i. Ei s-au sf[tuit astfel:
dac[ domnia-ta prime=ti condi\iile lor =i scrisoarea scris[ ]n
felul acela, ei ]\i vor da voie s[ mai stai o s[pt[m`n[, p`n[
c`nd vor scrie \arului din nou, dar dac[ nu prime=ti, vor
porunci ca domnia-ta s[ pleci ]ndat[ din ora=ul ]mp[r[tesc,
potrivit vechii lor tradi\ii. +i o fac mai ales pentru ca du=manii
527
lor nican\i s[ vad[ c[, de=i sunt ]n r[zboi cu ei, nu se tem de
un ]mp[rat vecin at`t de puternic, ]nc`t s[-=i schimbe
obiceiul.” Iezuitul a mai scris c[ marele kolai nu va mai veni,
=i r[spunsul ]l va lua alihamba.
}n ziua de 31 august a venit la sol alihamba, ]mpreun[ cu
iezuitul alihahava, =i l-a ]ntrebat de s[n[tate, spun`nd apoi c[
l-au trimis kolaii, pentru a c[p[ta r[spuns la ]ntreb[rile din
ajun: „a=a cum am vorbit cu domnia-ta =i ne-ai f[g[duit”.
Solul i-a r[spuns: „Noi am chibzuit ]n toate felurile cum ar
fi cu putin\[ s[ ne supunem acelor hot[r`ri =i nu am g[sit nici
un mijloc, nu numai s[ primim, dar nici s[ ne g`ndim,
fiindc[, dac[ am primi ]n felul acela o astfel de scrisoare =i
asemenea condi\ii, nu numai c[ pe neasemuitul nostru
]mp[rat =i ]mp[r[\ia lui, dar chiar pe noi ]n=ine ar ]nsemna s[
ne recunoa=tem drept supu=ii vo=tri. O astfel de fapt[ nu
numai c[ ar fi ru=inoas[ pentru noi to\i, dar vom fi pedepsi\i
cu moartea din partea ]mp[ratului nostru, fiindc[ ]n toat[
lumea popoarele nu ]=i ap[r[ mai mult =i nu cinstesc mai mult
dec`t slava st[p`nului lor, a=a cum =i voi ]n=iv[ v[ str[dui\i
pentru ]mp[ratul vostru. Din aceast[ pricin[ rog ca m[ria-sa
bogdihanul =i voi, sfetnicii s[i, s[ nu v[ m`nia\i pe noi,
deoarece, chiar dac[ am dori-o, nu putem =i nu ]ndr[znim s[
facem ceea ce ne cere\i domniile voastre.” Dac[ bogdihanul
binevoie=te s[-i scrie m[riei-sale \arului prin sfetnicii vo=tri de
528
sfat o scrisoare ca de la prieten la prieten =i de la vecin la
vecin, cu dragoste =i prietenie ]n acela=i fel ]n care m[ria-sa i-
a scris bogdihanului, =i cum este obiceiul ]n toat[ lumea, ca
marii ]mp[ra\i s[-=i scrie ]n acela=i fel =i s[ se cinsteasc[
aidoma, =i dac[ bogdihanul =i voi v[ ve\i ]ndupleca =i ve\i
scrie astfel ]nc`t ]n scrisoare s[ nu se strecoare ceva care ar
mic=ora cinstea \arului, o asemenea scrisoare o voi primi cu
tot respectul =i m[ria-sa o va primi la fel, cu prietenie =i
dragoste”. Alihamba a spus c[ o asemenea scrisoare nu
numai c[ nu o poate da, dar nici nu ]ndr[zne=te s[-i spun[
bogdihanului ca ]n scrisoarea lui s[ se adreseze altcuiva ca
unui egal, fiindc[, cu o zi ]nainte doar, ei declaraser[ c[
bogdihanul este ca Dumnezeu pe p[m`nt, iar ]n jurul lui stau
to\i ceilal\i ]mp[ra\i din lume. Nu poate fi vorba s[ scrie o
scrisoare de la egal la egal. Solul poate vedea c[ nu este cu
putin\[ =i s[ se preg[teasc[ de drum, c[ci m`ine va veni iar[=i
s[-i spun[ ce-au hot[r`t kolaii hanului. Solul l-a ]ntrebat iar[=i
despre dorin\ele pe care le-a dat ]n latine=te, despre podvezi
=i despre multe altele, dac[ era din partea bogdihanului vreun
r[spuns la cererile lui, sau nu. Alihamba a spus c[ p`n[ c`nd
nu va fi predat Gantimur, nu numai c[ nu va fi nici un
r[spuns la dorin\ele \arului, dar nu se poate ]ncepe vorba nici
pentru lucruri mai m[runte, a=a cum i-au spus =i kolaii cu trei
zile ]n urm[ ]n cetatea hanului. }n ceea ce prive=te podvezile,
529
vor vorbi askaniama =i alihamba =i vor da un r[spuns.
Alihamba a mai ]ntrebat: „C`te c[mile a\i cump[rat ]n ora=ul
]mp[r[tesc?” Solul a r[spuns c[ a cump[rat cam o sut[ de
c[mile, dar nu pentru a c[ra m[rfurile luate, ci pentru c[
auziser[ de la oamenii no=tri c[ multe c[mile care r[m[seser[
pe Naun au pierit =i pentru a avea cu ce c[ra poverile de la
Naun p`n[ la Nercinsk. „Aici ]ns[, m[ri\i-ne chiar cu pu\in
num[rul podvezilor, fiindc[ oamenii mei au cump[rat m[rfuri
grele, kitaik, =i nu le pot transporta pe toate ]n c[ru\ele pe
care le-a\i dat. Oare putem lua c[ru\e cu chirie? Dac[ le-a\i
da voie oamenilor no=tri s[ plece prin Selenginsk, =i lor, =i
nou[ ne-ar fi mai u=or”. Alihamba a r[spuns c[ se va duce la
cancelarie =i se va sf[tui cu askaniama =i va veni din nou a
doua zi. Iezuitul a plecat, ]mpreun[ cu alihamba.
}n zilele acelea nu s-a mai v`ndut nimic, s-au f[cut doar
c`teva schimburi cu samuri din vistieria \arului, pentru marf[
de alt soi, iar cazacii au f[cut la fel cu ce mai aveau. T[lmacii
au venit de mai multe ori la cazaci =i au ]ntrebat dac[ solul
vrea s[ dea cinci mii de lani pentru piatra aceea, fiindc[ ei s-
au ]n\eles cu mandarinul. Oamenii solului i-au refuzat mereu,
=i t[lmacii au venit din nou =i au spus c[ au primit porunc[ s[
o dea cu trei mii de lani =i iar[=i au fost refuza\i, spun`ndu-li-
se c[ nu mai este nevoie de piatr[.
530
Iezuitul a venit la sol dup[ amiaz[ =i i-a spus c[
„bogdihanul nu va admite ]n nici un caz s[ scrie scrisoarea
a=a cum ai cerut domnia-ta, fiindc[ el din firea lui iube=te
foarte mult onorurile =i laudele. De aceea, s-a str[duit mul\i
ani =i a ]nv[\at ]n\elepciunea chinez[, ]nc`t pu\ini al\ii se
g[sesc ]n China asemenea lui, =i el =tie c[ la chinezi nu
pre\uie=te nimic altceva mai mult dec`t ]nv[\[tura, mai ales a
hanului lor. El este ]nzestrat =i pentru me=te=ugul armelor, dar
acum ]=i ]ndreapt[ toat[ aten\ia spre ]nv[\[tur[.” +i i-a mai
spus iezuitul solului, sub jur[m`nt, c[ ei \ineau at`t de tare la
cinstea hanului lor, ]nc`t, chiar dac[ ar =ti c[ din asta =i-ar
pierde ]mp[r[\ia, nici unul nu s-ar purta altfel dec`t s-a purtat
cu veacuri ]n urm[ =i nici ]n viitor nu vor face altfel, fiindc[
sunt ni=te barbari. Solul l-a ]ntrebat pe iezuit dac[ bogdoi\ii se
temeau de m[ria-sa \arul =i de apropierea supu=ilor s[i, iar
iezuitul a r[spuns c[ bine]n\eles c[ se temeau, dar Moscova
este departe, =i mongolii erau ]ncredin\a\i c[ o armat[ mare ar
ajunge cu greu p`n[ aici, iar ]n preajma grani\elor tr[iesc
oameni pu\ini, care nu le-ar putea face nici un r[u.
Solul l-a mai ]ntrebat pe iezuit: „De ce ]ntreab[ ei cu at`ta
st[ruin\[ de Gantimur =i vor s[-l ia de la noi =i ce c`=tig ar
avea din asta?” Iezuitul a r[spuns c[ „ei se intereseaz[ de
Gantimur fiindc[, dac[ nu-l ve\i preda de ]ndat[, ar putea g[si
pricin[ de r[zboi =i vor nimici cet[\ile Nercinsk =i Albazin din
531
apropiere. Ei se laud[ adesea c[ pe ru=ii de pe Amur i-au
nimicit de trei ori p`n[ la ultima r[m[=i\[. Astfel ei cred c[
pot s[-i ]nving[ =i acuma”. Despre rubin a spus c[ mandarinul
chinez nu-l va da cu mai pu\in de dou[ mii de lani, =i c[
piatra poate fi cump[rat[ numai prin intermediul t[lmacilor,
c[ci f[r[ ei nu se poate.
}n ziua de 1 septembrie, anul 7185 (1676), dis-de-
diminea\[, iezuitul =i-a trimis slujitorul la sol cu o scrisoare ]n
care spunea c[ Sfatul cel mai ]nalt al hanului a chibzuit toat[
noaptea =i au hot[r`t ca la sf`r=itul zilei „domnia-ta, solule, s[
fii scos din ora=ul de scaun”. Pu\in dup[ aceea, cam la un
ceas, a venit =i iezuitul =i a spus c[ l-a trimis alihamba, care i-
a poruncit s[ ]ntrebe: „Este timpul potrivit s[ vin[ p`n[ la
domnia-ta, c[ci alihamba a=teapt[ ]n apropiere la
cancelarie?“
Solul i-a r[spuns s[ mearg[ la alihamba =i s[ ]l roage s[
pofteasc[. Alihamba a sosit ]ndat[, =i dup[ ce l-a ]ntrebat de
s[n[tate, a ]nceput s[-i spun[ c[: „Cererea domniei-tale de
ieri ca bogdihanul s[ scrie \arului ]n acela=i fel cum i-a scris
acesta, a=a dup[ cum se obi=nuie=te la voi, am adus-o la
cuno=tin\[ sfetnicilor, =i ei nu numai c[ nu ]ndr[znesc s[ o
fac[, dar nu cuteaz[ nici s[ i-o spun[ bogdihanului, fiindc[ ]n
astfel de treburi, acela=i r[spuns pe care l-au dat p`n[ acum ]l
vor da =i ]n viitor, =i nu va fi schimbat nici peste veacuri. +i
532
pentru c[ sfetnicii au v[zut c[ s-au ]ncheiat toate treburile
dintre cei doi mari ]mp[ra\i =i pentru c[ noi nu obi=nuim s[
v[ mai \inem, trebuie s[ pleca\i la sf`r=itul zilei, mai ales c[
totul este preg[tit, din porunca bogdihanului. }nainte ]ns[ de
plecarea domniei-tale, marele kolai ne-a poruncit ceea ce \i-a
spus =i mai ]nainte, adic[ s[ ]i aduci la cuno=tin\[ m[riei-sale
\arului s[ ]l trimit[ pe Gantimur ]nso\it de un sol, fiindc[, dac[
bogdihanul ar fi scris o scrisoare, n-ar fi spus altceva dec`t
despre Gantimur. Aceasta se poate spune \arului =i prin viu
grai, dar s[ nu se mai ]nt`mple ca mai ]nainte, c`nd li s-a spus
cazacilor s[ vorbeasc[ despre Gantimur, dar ei nu au f[cut-o.
Al doilea, dac[ m[ria-sa \arul binevoie=te ]n viitor s[ trimit[
soli la noi, sau pe oricine altcineva, s[ le porunceasc[ s[ nu
se ]mpotriveasc[ la nimic din cele ce ]i vom spune noi. Al
treilea, \arul s[ porunceasc[ cu asprime cazacilor s[i care
tr[iesc ]n apropierea grani\elor noastre s[ nu-i mai vateme pe
oamenii no=tri ]n nici un chip, fiindc[ de aici nu va ie=i
nimica bun. +i dac[ m[ria-sa \arul va ]mplini aceste trei
hot[r`ri, atunci sau prin domnia-ta, sau prin altcineva,
bogdihanul se jur[ s[-i ]mplineasc[ nu numai cele
dou[sprezece dorin\e ale sale pe care domnia-ta ni le-ai dat,
ci chiar =i altele, orice ar dori. P`n[ c`nd ]ns[ cele trei cereri
ale bogdihanului nu vor fi ]mplinite, nici un om din Rusia sau
533
din apropierea grani\elor s[ nu vin[ la noi cu nici un chip =i
cu nici o treab[, fiindc[ aceasta este porunca bogdihanului.”
Solul i-a r[spuns lui alihamba: „Ceea ce kolaii au hot[r`t
s[ mi se aduc[ la cuno=tin\[ ca s[ ]i spun m[riei-sale \arului,
chiar dac[ nu ]mi spunea\i, m[ritului meu ]mp[rat i-a= fi spus
despre toate cele petrecute aici. Fac[-se voia bogdihanului =i
a =fetnicilor s[i. Eu, =i f[r[ scrisoarea hanului, ]i voi spune
totul m[riei-sale \arului. Mai greu este cu ceea ce mi-a\i spus
despre plecarea nea=teptat[, fiindc[, dup[ cum ]nsu\i vezi
domnia-ta, eu nu m-am preg[tit cu nimic. A\i fi putut s[ ne-o
spune\i mai ]nainte cu dou[ sau trei zile, a=a cum se face ]n
alte ]mp[r[\ii cu solii; iar pe deasupra nici nu vedem ]n fa\a
por\ilor carele, ]n care s-ar putea ca m[rfurile noastre nici s[
nu ]ncap[. Dac[ nu vor fi ]ndestul[toare, este nevoie de timp
spre a se mai aduce =i altele. Dac[ ne ve\i da soroc p`n[
m`ine, ca s[ adun[m totul, de diminea\[ sau chiar ]n timpul
nop\ii vom ie=i din ora=ul ]mp[r[tesc, fiindc[ aici nu avem
pentru ce mai sta”.
Alihamba a spus c[ hanul poruncise s[ se dea ]nc[ zece
c[ru\e peste c`te avuseser[ ]nainte =i c[ ]n total vor fi =aizeci.
„Noi credem c[ lucrurile voastre vor ]nc[pea ]n aceste =aizeci
de care, fiindc[ cele de aici ]ncarc[ mai mult dec`t cele
mongole. Drept pristavi, bogdihanul a poruncit s[ mearg[ cu
voi p`n[ la Naun askaniama, doi zargucei =i un sotnic.
534
Acuma ]ns[ askaniama este bolnav =i nu vor pleca ]mpreun[
cu voi dec`t zarguceii =i ceilal\i, iar askaniama v[ va ajunge
pe drum. }n privin\a celor spuse de domnia-ta, c[ de ce nu v-
am anun\at mai ]nainte =i s[-\i d[m voie s[ stai p`n[
diminea\[, ca =i despre anun\area din timp a solilor ]n alte
\[ri, noi nu avem un asemenea obicei. La noi, ]n cea din urm[
zi, c`nd d[ porunc[ bogdihanul, noi o =i aducem la
cuno=tin\[ solilor. }n ceea ce prive=te r[m`nerea domniei-tale
p`n[ m`ine, nici s[ nu te g`nde=ti la a=a ceva, c[ci a=a cum
]n cer este un singur Dumnezeu, =i vorba bogdihanului este
tot una, =i nu poate fi schimbat[. De aceea domnia-ta vei
pleca chiar acum, pentru ca ast[-sear[ s[ fi\i ie=i\i din Pejin.
Locul de popas nu este departe, =i a fost hot[r`t pentru
domnia-ta ]n ora=ul Tung, numit ]n limba mongol[ Baian-
Sume, aflat la o dep[rtare de patruzeci de verste de ale
noastre sau treisprezece verste ruse=ti de ale voastre, a=a c[
ve\i izbuti s[ ajunge\i chiar ]nainte de a se ]ntuneca, fiindc[
porunca bogdihanului trebuie s[ se ]mplineasc[. Pentru
podvezi, plec ]ndat[ la cancelarie, de unde le voi ]ndruma =i
voi face tot ce trebuie pentru plecarea domniei-tale”. Solul
r[spunse c[ at`t ]n ora= c`t =i ]n afar[ este noroiul foarte
mare, =i carele se vor rupe, =i vor fi sili\i s[ ]nnopteze acolo,
=i-i era fric[ s[ nu se s[v`r=easc[ vreun furt. Alihamba a
r[spuns c[ nu era cu putin\[ s[ se ]nt`rzie nici dac[ ploua =i
535
era noroi, sau orice ar fi, deoarece trebuie s[ plece de ]ndat[.
V[z`nd c[ trebuie s[ plece pe nepreg[tite, fiindc[ puteau s[-l
goneasc[ =i cu de-a sila, solul i-a spus s[ trimit[ ]ndat[
podvezile, „iar eu voi face tot ce-mi va fi ]n putin\[, de=i este
greu, =i voi pleca”. Dup[ aceea, alihamba s-a salutat cu solul
cu toat[ curtenia, dorindu-i c[l[torie fericit[, =i l-a ]ntrebat
c`nd va sosi r[spunsul m[riei-sale \arului. Solul i-a r[spuns c[
poate dup[ doi ani =i jum[tate sau trei, dup[ care alihamba a
plecat.
Dup[ un ceas, au venit zarguceii, care au adus =aizeci de
care =i o sut[ treizeci =i patru de cai, pentru fiecare om un cal,
d`ndu-i un cal =i prizonierului, pe care l-au ]nscris la
cancelarie, fiindc[ nici un str[in nu putea ie=i ]n afara
ora=ului ]mp[r[tesc, dac[ nu fusese ]nscris ]n registrul celui
dint`i ora= de la zid.
}n zilele acelea de sf`r=it de august p`n[ la 1 septembrie,
au venit ]n ograda solului mul\i frunta=i chinezi, slugile man-
darinilor =i negu\[tori, care i-au propus solului s[ cumpere
m[rfurile r[mase, samuri, col\i de mors[, ce-ar mai fi r[mas
din vistieria m[riei-sale \arului, ca =i m[rfurile solului, pe care
]ns[ au dat ca ]n batjocur[ a treia parte din pre\ul cu care s-au
cump[rat mai ]nainte, crez`nd c[ puteau s[ ia m[rfurile a=a
cum doreau. Solul, v[z`nd at`ta dispre\ pentru m[rfuri =i c[
vor s[ le ia de poman[, a spus c[, dac[ vor da pre\urile
536
dinainte, atunci va vinde, „dar dac[ da\i pre\uri mai mici, nu
numai c[ nu v[ vom da m[rfuri, dar nici nu le vom ar[ta,
fiindc[ noi nu suntem nevoi\i s[ le vindem a=a de ieftin”.
Totu=i, ]n zilele acelea m[rfurile s-au v`ndut cu pre\uri mici,
restul nefiind cu putin\[ s[ se v`nd[, deoarece chinezii
veneau ]n batjocur[ ]n fa\a m[rfurilor, av`nd obiceiul ca la
plecare s[ vin[ ]n num[r mare =i s[ cumpere ieftin, deoarece
v`nz[torii nu erau doritori s[ le care ]napoi, ci le vindeau cu
pre\ sc[zut.
C`nd au fost adu=i caii =i c[ru\ele, s-a ]nc[rcat vistieria
m[riei-sale \arului =i restul a fost ]mp[r\it cazacilor. }n cele
=aizeci de care nu s-au putut pune multe greut[\i, =i cazacii
le-au a=ezat pe c[milele ce fuseser[ cump[rate ]n ora=ul
]mp[r[tesc, iar negustorii =i ceilal\i au ]nchiriat cu pre\uri mari
animale de povar[. C`nd totul a fost r`nduit, c[ru\ele, p[zite
de cazaci, au ie=it din curte. Cei doi zargucei au r[mas mai ]n
urm[, ]mpreun[ cu solul, spre a-l ]nso\i din ora=ul ]mp[r[tesc
p`n[ la Naun, deoarece askaniama era bolnav ]n timpul
acela.
Fiind aproape gata de plecare, au venit la sol t[lmacii
chinezi =i l-au ]ntrebat dac[ mai vrea s[ cumpere piatra cea
mare de rubin pe care o v[zuse mai ]nainte, fiindc[ ei
vorbiser[ cu mandarinul s[ o v`nd[ cu dou[ mii de lani. Solul
le-a spus c[ acum carele sunt gata de plecare, =i nu mai poate
537
cump[ra nimic, totu=i dac[ ei o dau cu o mie cinci sute de
lani „eu o voi cump[ra din vistieria m[riei-sale \arului”. Ei au
spus c[ n-o pot da cu un pre\ mai mic =i dup[ multe t`rguieli
au cerut o mie opt sute de lani, r[m`n`nd nestr[muta\i la
aceast[ sum[. V[z`nd solul c[ ei vor s[ plece cu piatra =i c[
pre\ul de v`nzare nu era prea scump, deoarece asemenea
piatr[ ar fi pre\uit mult mai mult la |arigrad =i ]n alte
]mp[r[\ii, iar la Moscova ]nc[ n-au adus una asem[n[toare
nici grecii, nici al\i str[ini, spre a fi cump[rat[ pentru vistieria
\arului, i-a chemat pe t[lmaci =i le-a dat o mie =ase sute de
lani, lu`nd piatra. Iar ei s-au jurat pe idolii lor c[ o alt[ piatr[
asem[n[toare nu se afl[ ]n toat[ ]mp[r[\ia lor, s[ p[streze
]ns[ taina, s[ nu aud[ bogdih[nul, care i-ar pedepsi pentru
]nstr[inarea unei astfel de nestemate. De asemenea, i-au
f[g[duit solului c[-l vor urma, ca s[ fac[ nego\ cu toate
m[rfurile ce i-au r[mas din vistieria m[riei-sale \arului =i
dintre ale lui, f[c`nd schimb ]n natur[, deoarece nu s-au
a=teptat s[ plece din ora= a=a f[r[ veste.
+i, dup[ aceea, la ceasurile patru spre sear[, solul
]mpreun[ cu zarguceii au ie=it din ora=ul Pejin. Pe drum, at`t
]n ora= c`t =i ]n afara lui, multe c[ru\e s-au fr`nt sub greutatea
poverilor vistieriei m[riei-sale \arului =i ale cazacilor, ]nc`t
unele au r[mas acolo peste noapte. Ajung`nd ]n afara
ora=ului, solul le-a spus zarguceilor s[ a=tepte p`n[ c`nd se
538
vor aduna oamenii =i c[ru\ele, dar ei au r[spuns c[ nu
cuteaz[, deoarece porunca bogdihanului era ca „domnia-ta,
solule, s[ mergi chiar ast[zi p`n[ ]n ora=ul Tung =i acolo s[
popose=ti”. Solul a mers mai departe cu zarguceii pe un
asemenea noroi, ]nc`t au ajuns cu mare greutate ]n ora=ul
Tung, care se afla la treisprezece verste ruse=ti sau patruzeci
chineze=ti, abia la miezul nop\ii. Por\ile ora=ului erau ]ncuiate
=i cu greu au p[truns ]n ora= =i l-au g[zduit pe sol ]n aceea=i
curte ca la venire. Drept hran[ li s-au dat cinci porci pe zi, ca
]n trecut, dar nu li se d[dea dec`t ]n zilele ]n care mergeau,
iar ]n zilele care se odihneau nu aveau porunc[ de la han s[ li
se dea. Carele =i c[ru\ele r[mase ]n urm[ nu au ajuns ]n ziua
aceea ]n ora=ul Tung, ci au ]nnoptat ]mpotmolite prin noroi.
Cu mare trud[ s-au putut aduna toate carele ]n ora=, pentru c[
atunci c`nd o c[ru\[ se strica, nu voia nimeni s[ o repare, ci li
se spunea s[-=i ]nchirieze cu banii lor alte c[ru\e, ceea ce unii
au f[cut, iar al\ii =i-au ]nc[rcat m[rfurile pe c[mile.
}n ziua de 4 septembrie ni s-au dat al\i cai =i alte c[ru\e.
P[r[sind ora=ul am ajuns la r`ul Pe, pe care nu l-am trecut pe
un pod ca la venire, ci pe o punte f[cut[ din buse. Descrierea
r`ului Pe =i a ora=ului Tung le-am f[cut mai ]nainte la venirea
noastr[ spre ora=ul de scaun ]n ziua de 14 mai. Dup[ ce am
trecut r`ul, askaniama ne-a ajuns din urm[, acela=i care =i
mai ]nainte a fost pristavul nostru =i care, salut`ndu-se cu
539
solul, i-a spus c[ a fost foarte bolnav =i de aceea nu a plecat
]mpreun[ cu el din Pejin, dar acum, din porunca
bogdihanului, vor merge ]mpreun[ p`n[ la Naun =i, ca mai
]nainte, ]i va da =i podvezi. Numai c[ i-a ]nfrico=at pe t[lmacii
care voiau s[ vin[ dup[ noi cu m[rfuri, =i aceia n-au mai
venit.
De la ora=ul Tung am mers pe drumul pe care venisem
p`n[ la marele zid, iar de la acesta p`n[ la r`ul Korghei am
urmat aceea=i cale. De la Korghei ]ns[, p`n[ la Naun, nu am
mai mers pe acela=i drum, ci pe altul, spre st`nga, pe l`ng[
un ora= pustiu, =i am trecut peste multe r`uri ce curgeau ]n
toate p[r\ile =i printre care erau multe iurte de nomazi, dintre
care unii secerau mei =i ]l treierau. Am ajuns apoi la cele
dint`i sate ale daurilor de pe Naun =i acolo am trecut pe plute
un r`u ce se vars[ ]n Naun. }n aceea=i zi am mers din satul
acela p`n[ ]ntr-un al doilea, a=ezat chiar pe malul Naunului,
unde ni s-a spus c[ va fi locul nostru de popas p`n[ la
terminarea preg[tirilor pentru c[l[toria de ]napoiere la
Nercinsk.
De=i drumul de ]ntoarcere a fost acela=i, totu=i a durat mai
mult, din pricina carelor, care erau foarte grele =i se rupeau
]ntruna, de unde popasuri ]ndelungate. Din ora=ul ]mp[r[tesc
am plecat ]n ziua de 1 septembrie =i am ajuns la Naun ]n 8
octombrie. Askaniama nu s-a mai ]n\eles cu solul ca mai
540
]nainte, deoarece =tia c[ animalele noastre care fuseser[
l[sate oamenilor lor din satele de pe Naun =i care ni se
f[g[duise c[ la ]ntoarcerea noastr[ le vom g[si nev[t[mate,
fuseser[ l[sate de c[tre oamenii s[i s[ moar[ de foame.
Solului nu i-au spus ]ns[ ]n timpul drumului despre cele
]nt`mplate, ca s[ poat[ cump[ra cu pre\uri mici cai =i c[mile,
ci a aflat doar c`nd am ajuns ]n satele de pe Naun =i ne-am
]nt`lnit cu oamenii no=tri, care fuseser[ acolo =i ne-au dat
vestea. Venind din ora=ul ]mp[r[tesc, ne-am ]nt`lnit pe drum
cu mul\i mongoli care se duceau la ]mp[r[\ie s[ se ]nscrie ]n
oaste ]mpotriva nican\ilor, dar erau oameni foarte nevoia=i.
C`nd am ajuns ]n satul de pe Naun, unde ni se fixase s[
r[m`nem =i s[ ne preg[tim pentru drum, nu ne-au mai l[sat
ca mai ]nainte s[ st[m ]n casele din sat, ci ne-au oprit ]n
c`mpie, cam la o jum[tate de verst[ dep[rtare de malul
r`ului. +i lapovi\a a udat multe m[rfuri. I-am rugat s[ ne lase
s[ intr[m ]n case, dar ei nu au ]ng[duit-o ]n nici un chip, ci
ne-au trimis ]nc[ zece iurte de trestie, proaste, spun`ndu-ne
s[ st[m ]n ele. Acolo au venit =i cei doisprezece oameni ai
no=tri, pe care ]i l[sasem, pe de o parte pentru ]ngrijirea
animalelor, iar pe de alta, fiindc[ ei nu voiser[ s[ lu[m cu noi
prea mul\i oameni ]n ora=ul de scaun. Oamenii no=tri ne-au
spus c[ nu numai c[ nu le-au dat chinezii de m`ncare
animalelor =i c[ nu le-au p[zit, dar nici ei nu c[p[taser[
541
hran[ =i aproape c[ muriser[ de foame, p`n[ c`nd s-au
tocmit ca slugi la ace=tia. }n ceea ce prive=te vitele, au spus c[
din caii pe care-i d[duser[ chinezilor s[-i hr[neasc[
r[m[seser[ numai =aptesprezece, =i aceia auziser[ c[ abia se
mai t`r[sc, iar c[milele le-au dat spre hr[nire mongolilor mai
mult de o sut[ de animale, din care ]ns[ au r[mas mai pu\in
de jum[tate, mai mult moarte, cum auziser[. Din c[milele
vistieriei mai vie\uiau doar =apte din cincisprezece, =i acelea
cu picioarele betegite. Solul i-a trimis la askaniama pe fiii de
boieri, =i pe cazaci i-a trimis la voievozii de pe Naun =i i-a
]nvinuit cu asprime c[ primiser[ acele vite cu ]n\elegerea ca
s[ le dea ]napoi nev[t[mate =i dac[ vreuna s-ar pr[p[di, s[ fie
pus[ ]n seama aceluia ce-o hr[nise, „dar acum auzim de la
oamenii no=tri c[ toate vitele s-au pr[p[dit, a=a cum vedeau =i
singuri, iar lucrurile nu avem cu ce s[ le c[r[m. }n ora=ul de
scaun sau pe drum nu ne-a\i spus c[ vitele au murit, fiindc[,
dac[ ne-a\i fi spus-o, am fi putut cump[ra animale, acolo sau
pe drum. Cel pu\in s[ ne face\i acum ]nlesnire ca s[ putem
c[ra greut[\ile.” Ei au r[spuns c[ animalele noastre „nu au
murit din lips[ de hran[, ci pentru c[ ]n tot \inutul a fost o
molim[ de cium[, =i au murit nu numai vitele voastre, ci =i
ale oamenilor no=tri, toate p`n[ la cea din urm[. Asta a fost
voia lui Dumnezeu, =i asemenea lucruri se petrec nu numai
cu animalele, ci =i cu oamenii. Dac[ el, solul, nu crede,
542
askaniama este gata s[ mearg[ ]mpreun[ cu el ]n sus pe r`ul
Naun, unde au fost hr[nite c[milele =i caii, =i acolo s[ poat[
vedea locurile ]n care au c[zut, ]nsemnate cu oasele cailor =i
c[milelor. Numai c[ este nevoie de o s[pt[m`n[ pentru dus =i
]ntors. Ajutor nu v[ putem da dec`t dac[ trimitem la tai=ii
mongoli din apropiere =i la \[ranii dauri, ca ei s[ aduc[ spre
v`nzare tot felul de animale, fiindc[ =i el, solul, =i cazacii lui
au mult kitaik =i pot s[ cumpere tot ce le trebuie. Alt ajutor de
la noi nu pute\i avea.” Au ]ntrebat apoi cu st[ruin\[ ]n c`te
zile crede solul c[ se poate preg[ti de plecare, deoarece
porunca bogdihanului era s[ li se dea hran[ numai pentru
cinci zile, =i nu mai mult, iar peste timpul hot[r`t nu au voie
s[ r[m`n[. Solul a trimis iar[=i la askaniama =i a cerut s[-i dea
c`teva c[ru\e, cu care s[ transporte darurile bogdihanului
p`n[ la r`ul Argun, unde i le va trimite ]napoi, iar dac[ ar fi
vrut c[r[u=ii s[ mearg[ p`n[ la Nercinsk, s[ le dea voie, s[
fac[ =i nego\. Despre hran[ a spus s[ se fac[ voia
bogdihanului, deoarece pot tr[i =i pe cheltuiala lor. Despre
plecare, o s[ fie c`t de cur`nd „=i el, solul, mai ales se
gr[be=te, numai s[ porunceasc[ ei s[ se aduc[ vite spre
v`nzare c`t mai repede, =i cred c[ ]n dou[ s[pt[m`ni totul va
fi gata, iar dac[ va fi mai cur`nd, cu at`t mai bine.”
Askaniama l-a trimis la sol pe voievodul Mangutei, care i-a
declarat cu jur[m`nt c[ vitele au murit de cium[, =i nu din
543
lips[ de hran[ =i ]ngrijire, c[ podvezi nu ]ndr[znesc s[-i dea
f[r[ porunca bogdihanului, ]ns[ ]n privin\a timpului ]l vor
]ng[dui =i dou[ s[pt[m`ni, iar a doua zi vor fi multe vite de
v`nzare =i de tot felul. El, Mangutei, fusese ]ns[rcinat s[-l
]nso\easc[ pe sol p`n[ la marginea \inuturilor \[ranilor
torgacini. Caii =i vitele fuseser[ cump[rate de askaniama =i de
tovar[=ii s[i, care le-au v`ndut iar[=i solului cu pre\ mai mare.
Solul i-a spus lui Mangutei c[ oamenii no=tri care fuseser[
l[sa\i acolo i-au ]nvinuit c[ nu hr[niser[ vitele a=a cum au
f[g[duit =i c[ ei ceruser[ cai, ca s[ ]ntoarc[ vitele noastre din
mla=tini ]n step[, dar ei nu le-au dat, =i din pricina asta s-au =i
pr[p[dit. Mangutei a t[g[duit ]ntruna =i a cerut s[ fie chema\i
oamenii no=tri =i s[ fie pu=i fa\[. Din asta s-au iscat multe
discu\ii cu voievozii lor, =i adesea au trimis =i la askaniama,
ajutor nu au primit. Dar se =tia c[, de=i unii din caii no=tri
muriser[ ]ntr-adev[r, pe al\ii, cei mai buni, ]i ascunseser[ =i ]i
trimiseser[ de acolo.
}n ziua urm[toare ne-au adus cei =aptesprezece cai ai
no=tri, care mai r[m[seser[, cu bube pe ei, =i patruzeci =i
=apte de c[mile =chioape =i pe jum[tate moarte. Dup[ aceea
au adus pentru v`nzare cai =i c[mile, pe care i-am cump[rat
cu kitaik =i cu argint, la pre\uri mari, c`te patruzeci de buc[\i
de p`nz[ de bumbac pentru un cal bun, iar pentru care era
mai slab, dou[zeci =i dou[zeci =i cinci de buc[\i de kitaik din
544
cel mai bun. De asemenea, am cump[rat multe vite cornute
pentru merinde, pe care le-am pl[tit cu c`te zece p`n[ la
paisprezece buc[\i de kitaik, am cump[rat p[sat de ov[z =i de
mei, fiindc[ altfel de p`ine nu aveam. C[mile au v`ndut
numai voievozii, =i solul a cump[rat cu argint dou[, pentru a
transporta vistieria m[riei-sale \arului. Pentru ele a pl[tit un
lan, =i au mers p`n[ la ostrovul Selenginsk, de unde s-au
]ntors ]napoi ]n China.
Solul a spus c[, potrivit poruncii m[riei-sale \arului, va
scrie prin oamenii s[i cazacilor din Albazin s[ p[streze
pacea, dar =i ei s[ le porunceasc[ oamenilor lor ca, atunci
c`nd ru=ii =i supu=ii lor merg la v`n[toare, s[ nu-i supere cu
nimic, fiindc[ avem multe pl`ngeri din partea lor. }n ce-l
prive=te pe Gantimur, a spus c[-i va aduce la cuno=tin\[
m[riei-sale \arului, =i se va face a=a cum va porunci. Apoi a
mul\umit bogdihanului c[ l-a iertat pe c[l[uz[ =i c[ a
poruncit s[-i fie dat. Dup[ care gr[m[ticul a plecat.
Cele ar[tate mai sus, c[ nu ne-au l[sat s[ poposim ]n sate
ca mai ]nainte =i c[ trimi=ilor no=tri care se duceau la Albazin
nu le-au ]ng[duit s[ ]nnopteze ]n c[tune, chinezii au f[cut-o
pentru ca oamenii no=tri s[ nu-i poat[ hot[r] pe supu=ii lor
dauri s[ plece pe r`ul Amur =i s[ tr[iasc[ ]n apropierea
Albazinului, ca supu=i ai m[riei-sale \arului, deoarece mul\i
dintre dauri fuseser[ mai ]nainte ostatici la cazaci, =i chinezii
545
=tiau =i ei c[ \[ranii dauri ar fi fost bucuro=i s[ nu se mai
]ntoarc[. De aceea chinezii i-au p[zit cu str[=nicie =i i-au
poruncit cu asprime =i c[l[uzei noastre tunguse s[ nu se
]nt`lneasc[ niciodat[ cu supu=ii lor.
Pe nevasta tungusului iertat ]ns[ nu au dat-o =i nici
lucrurile gospod[riei lui, spun`nd c[ este destul =i at`ta, c[ i-
au d[ruit via\a pentru m[ria-sa \arul.
}n ziua de 18 octombrie, fiind cu totul gata de plecare, am
pornit din satele de pe Naun cu caii =i c[milele noastre,
fiindc[ ei nu ne-au dat care nici m[car p`n[ la \inutul
\[ranilor lor torgacini. Tot ce ne-au dat au fost pu\ine
merinde. +i c`nd a ajuns solul ]n dreptul satului ]n care st[tea
askaniama, au venit din sat =i l-au ]nt`mpinat doi zargucei,
care veniser[ din ora=ul ]mp[r[tesc, to\i voievozii de pe Naun
=i gr[m[ticii, care s-au salutat cu solul =i i-au spus c[
askaniama le-a poruncit s[-l roage de iertare =i s[ nu-l
]nvinuiasc[ pentru c[ nu a venit s[-l ]nso\easc[, „pentru c[
este bolnav, =i ast[zi este v`nt mare pe drum =i ger. De aceea
ne-a trimis pe noi s[ te conducem cu cinste la plecare =i s[-\i
spunem c[ o sut[ de oameni ai voievodului Mangutei te vor
]nso\i p`n[ l[ p[m`nturile torgacinilor.” De asemenea l-au
rugat pe sol s[ porunceasc[ ru=ilor supu=i ai m[riei-sale
\arului, care tr[iesc ]n apropierea lor la grani\[, s[ p[streze
pacea =i s[ nu le fac[ nici un fel de necaz, fiindc[ nimeni nu
546
este mai bucuros ca ei s[ aib[ pace =i prietenie. +i au spus
multe astfel de vorbe =i l-au condus pe sol cam dou[ verste,
dup[ care ]=i urar[ drum bun =i s-au ]ntors. De la satul acela
am urmat alt drum dec`t la venire, fiindc[ satul acela era la o
zi dep[rtare de Pacigorsk, locul unde poposisem atunci.
Totu=i, ]n ziua urm[toare =i drumul acesta s-a ]nt`lnit cu cel
pe care l-am f[cut atunci. C`nd am plecat de l`ng[ r`ul
Naun, apa ]ncepuse s[ ]nghe\e de-a lungul malurilor.
}n ziua urm[toare a sosit voievodul Mangutei, care s-a
\inut l`ng[ sol, ]n apropierea bagajelor acestuia, =i a c[l[torit
]mpreun[ cu el p`n[ la al patrulea popas de la r`ul Ial, unde
tr[iesc \[ranii torgacini. El a trimis ]nainte oameni la aceia ca
s[-i m`ne ]n susul r`ului lal spre satele de pe Naun, spre a nu
se ]nt`lni cu noi, deoarece erau oamenii lui Gantimur =i rude
cu tungu=ii de la Nercinsk, =i s[ nu se ]n\eleag[ cu oamenii
no=tri. De aceea, nici nu ne-au dat voie s[ facem nego\ cu ei.
}n a patra zi am ajuns pe malul r`ului Ial, =i voievodul
Mangutei ne-a adus ni=te iepuri =i multe alte v`naturi, vin
fiert, =i i-a vorbit iar[=i solului, ca =i mai ]nainte, ca oamenii
de la grani\[ ai m[riei-sale s[ tr[iasc[ ]n pace =i bun[
]n\elegere cu ei, ad[ug`nd c[ oamenii no=tri s[ nu vin[ la
Naun nici cu nego\, nici cu altceva, ]n afar[ de vreo nevoie
mare ori vreun necaz pe care l-ar avea din partea oamenilor
lor. Numai atunci s[ vin[ =i s[ fac[ pl`ngere, c[ci, potrivit
547
obiceiului lor =i dup[ porunca bogdihanului, ei nu au de ce
veni p`n[ c`nd nu sose=te r[spunsul de la m[ria-sa \arul ]n
leg[tur[ cu Gantimur. Apoi a ]ntrebat dac[ r[spunsul poate
sosi ]n trei ani =i i-a mai spus solului ca ]n timpul c[l[toriei s[
se fereasc[ cu grij[ de borgu\i =i de tungu=ii namiazini,
fiindc[ ace=tia sunt bandi\i mari =i nu-i iubesc pe ru=i; s[ nu i
se ]nt`mple vreo nenorocire pe drum. El =tia asta de c`nd i-a
]nso\it p`n[ la Nercinsk pe cazacii care duceau scrisoarea
hanului, c`nd au venit la el namiazinii =i borgu\ii =i i-au cerut
s[ le predea lor pe cazaci, ca s[-i omoare, deoarece ace=tia ]i
atacau f[r[ ]ncetare. Solul i-a r[spuns c[ ]n privin\a p[cii,
potrivit poruncii m[riei-sale \arului, le va spune cazacilor de
la grani\[ s[ p[zeasc[ prietenia =i pacea „=i s[ nu se certe
dec`t dac[ supu=ii vo=tri i-ar provoca cu ceva”. }n ce prive=te
r[spunsul m[riei-sale \arului, c[tre han, poate veni ]n doi ani
=i jum[tate, ]n trei sau mai mult, fiindc[ drumul este foarte
lung. }n ce prive=te du=m[nia namiazinilor =i a borgu\ilor, i-
am ]nt`lnit venind c[tre Naun, =i ei s-au speriat de noi =i s-au
]mpr[=tiat, cu greutate put`nd s[-i hot[r`m s[ vin[ =i s[ fac[
nego\. Oricum, oricine va veni cu g`nduri pa=nice, noi ]l vom
primi cu bucurie, dar cine va veni cu g`nduri de vr[jm[=ie,
cu ajutorul lui Dumnezeu ]l vom pune pe fug[.
Mangutei a spus c[ din prietenie i-a vorbit, fiindc[ poart[
cu ei darurile hanului =i nu voia s[ se ]nt`mple vreun necaz.
548
A mai spus s[ nu-l l[s[m pe Tokultei-c[l[uza s[ se
]ndep[rteze de convoi, ca s[ nu-l ucid[ oamenii lui. Dar
vorbea a=a, pentru c[ ei se temeau ca el s[ nu hot[rasc[ pe
tungu=ii lor s[ mearg[ ]n fortul Nercinsk, dup[ Gantimur.
Solul i-a r[spuns c[ l-a pus sub paz[ =i c[ ]n ziua urm[toare
se vor opri pentru odihna animalelor. Iar el s[ porunceasc[
oamenilor s[i s[ fac[ nego\ cu ai no=tri =i Mangutei s[
comunice s[ aduc[ spre v`nzare cai =i vite cornute.
Voievodul a r[spuns c[ se poate opri acolo o zi, fiindc[ tot de
acolo se va ]ntoarce, fiind porunc[ s[-l ]nso\easc[ doar p`n[
la acele ultime a=ez[ri. Despre nego\ a spus c[ nu va porunci
ce i s-a cerut, pentru ca s[ nu se i=te vreo ne]n\elegere ]ntre
oamenii lor =i ai no=tri. Totu=i, el va r[m`ne p`n[ a doua zi =i
se va ]ntoarce la askaniama, fiindc[ nici acesta nu se putea
]napoia ]n ora=ul ]mp[r[tesc, p`n[ c`nd el nu-l va ]nt`lni.
Dup[ aceea, a plecat la convoiul lui.
}ntr-a treia zi de diminea\[, cum se ]n\elesese cu solul s[
plece, Mangutei a venit =i s-au salutat =i =i-a cerut iertare de la
sol =i i-a urat c[l[torie fericit[. Ei s-au ]ndreptat spre Naun, iar
noi am trecut r`ul Ial printr-un vad. C`nd am ajuns pe malul
cel[lalt, ne-a ]nt`mpinat o viforni\[ cumplit[, care ne-a ]nso\it
p`n[ la Nercinsk, urm`ndu-ne drumul pe frig =i chiar pe ger,
av`nd hran[ s[r[c[cioas[ pentru oameni =i vite. Astfel,
]ntorc`ndu-ne pe acela=i drum pe care am venit mai ]nainte la
549
Naun, merg`nd pe malul r`ului Ial p`n[ la =irul de mun\i
Torgacini, care erau acoperi\i cu z[pad[ groas[ cam de un
ar=in, n-am ]nt`lnit nic[ieri nici o fiin\[ omeneasc[. Dincolo
de mun\i, ]n a treia zi de drum, pe malul r`ului Dzadun, am
prins un \[ran borgut care ne-a spus c[ este nepotul
b[tr`nului pe care l-am ]nt`lnit la venirea spre Naun =i c[
]mpreun[ cu el =i-au a=ezat iurtele ]nc[ =apte oameni, care
v`neaz[ tot felul de animale s[lbatice. Solul l-a ]ntrebat de ce
i-au furat atunci patru cai din convoi, iar el a spus c[
namiazinii i-au furat: „Ei v-au urm[rit mult[ vreme =i au vrut
s[ v[ r[peasc[ =i oameni, =i cai, dar n-au putut mai mult
dec`t at`ta”. +i i-a dat numele namiazinilor =i a spus c[ din
pricina aceea s-a isc[t b[taie ]ntre oamenii lui =i ei. Solul i-a
dat voie s[ plece =i i-a spus s[ mearg[ la mongoli =i borgu\i,
s[ le spun[ s[ ias[ ]n calea noastr[, ca s[ putem face nego\.
Acolo am fost peste r`ul Kailar =i ]n a cincea zi am ajuns la
r`ule\ul Merghel. C[l[uza noastr[ ne-a dus pe alt drum dec`t
cel pe care venisem =i p`n[ acolo nu am ]nt`lnit nici un om,
dar acolo am g[sit c`teva iurte de mongoli, de unde am luat
un om =i l-am trimis ]mpreun[ cu c[l[uza noastr[ la tai=ii
mongoli, care locuiau la o dep[rtare de o jum[tate de zi de
mers, s[ le spun[ s[ vin[ la noi s[ facem nego\ cu tot felul de
m[rfuri. }n ziua urm[toare au venit mul\i tai=i mongoli =i au
adus cai, c[mile, vite cornute =i oi, pe care le-am cump[rat
550
ori le-am luat ]n schimb pe kitaik. Nu au f[cut nici un fel de
ho\ie.
Dac[ m[ria-sa \arul ar binevoi s[ porunceasc[ ridicarea
unui fort pe r`ul Naun sau pe Kailar, to\i acei b[=tina=i care
tr[iesc ]ntre Nercinsk =i r`ul Naun s-ar putea s[ cear[ s[ se
supun[ m[riei-sale \arului, =i nimeni nu s-ar certa pentru ei.
De la r`ul Merghel am mers prin c`mpie, de asemenea pe
alt drum, =i ]n dou[ zile am ajuns la r`ul Gan, unde am g[sit
urmele \[ranilor namiazini =i c`teva iurte mongole. Din locul
acela am mai mers o zi =i am ajuns la un r`u, cale de ]nc[ o
zi de la Argun, unde toate c[peteniile namiazinilor au venit ]n
tab[ra noastr[, la sol, =i au adus ]n dar un cal, un berbec =i un
bou. Solul a luat berbecul, dar calul =i boul nu i-a primit =i i-a
certat cu asprime, fiindc[ anul trecut, c`nd trecea spre China,
au fost la el nu numai o singur[ dat[, s[ ]=i cear[ iertare de la
m[ria-sa \arul, =i au f[g[duit ca ]n viitor s[ pl[teasc[ bir =i au
spus c[-i dau solului c[ru\e, dar au min\it ]n totul. Nu numai
c[ nu au ]mplinit cele spuse, dar pe deasupra, c`nd au trecut
pe acolo dou[zeci de cazaci care veneau la sol „voi a\i vrut
s[-i omor`\i =i s[-i jefui\i, =i de aceea nu ave\i de ce veni la
convoi, fiindc[ noi nu avem ]ncredere ]n voi. A=a cum ne-a\i
pung[=it mai ]nainte, o ve\i face =i acum”. Ei au r[spuns c[
birul pentru m[ria-sa \arul l-au trimis la Nercinsk cu c`teva
zeci de cai, dar acum vor mai aduna ]nc[ =i ]i vor trimite.
551
Despre omor`rea cazacilor au spus c[ nici nu s-au g`ndit
m[car, ]ns[ ]ntre ei sunt =i oameni tineri, care nu-i ascult[, =i
acelora s[ li se fac[ mustr[ri. Altceva nu a fost =i ei sunt
bucuro=i s[ fie supu=i m[riei-sale \arului. De asemenea, s-au
interesat dac[ m[ria-sa \arul ]l va preda pe Gantimur...
...=i toate semnele le-au descris pe larg, pentru ca ]n
viitor... drumul s[ fie cunoscut. +i mai ales el a trimis pentru a
iscodi dac[ chinezii ar ]ncuviin\a m[riei-sale \arului s[ fac[
nego\ sau nu, dup[ cum ]i vorbiser[ solului c`nd a fost acolo.
Cazacului i-au poruncit s[ spun[ c[ el vine din \inuturile de
hotar, spre a face nego\, =i c[ nu a auzit de sol, fiindc[
mersese pe alt drum, iar oamenii tai=ilor doreau s[ plece din
China ]n ziua de Sf. Ilie.
Pentru a duce m[rfurile pe care i le-am dat din vistierie,
am poruncit s[ i se dea dou[ c[mile din acelea pe care le-am
cump[rat pentru m[ria-sa \arul ]n satele de pe Naun, c[ci
dintre cele =apte c[mile ale vistieriei, care r[m[seser[ pe
Naun =i le reluasem c`nd ne-am ]ntors din China, unele au
murit, din pricina sl[biciunii, p`n[ la Nercinsk, iar altele —
pe drumul p`n[ la Selenginsk =i ultimele — c`nd am ajuns
acolo, fiindc[ ]n satele de pe Naun fl[m`nziser[ =i ologiser[.
}n cetatea Selenginsk sosesc mul\i mongoli cu c[mile =i
aduc m[rfuri chineze=ti =i fac nego\ sau le schimb[ cu m[rfuri
ruse=ti. La fel =i cazacii din Selenginsk se duc ne]ncetat p`n[
552
la ei, pentru negu\[torie, =i cu vremea s-ar putea statornici
aici un nego\ viu, pentru a nu se mai merge cu nimic tocmai
]n China, numai c[ este nevoie de un om priceput ]n ale
nego\ului, care s[ =tie cum s[ se ]n\eleag[ cu mongolii.
}n fortul Selenginsk am r[mas p`n[ ]n ziua de 3 mai, dup[
care ne-am dus la zaimk[, unde am pus doscianicurile pe ap[
=i am pornit-o spre Marea Baikal. La gurile r`ului Selenga ne-
am oprit p`n[ la 13 mai din pricina ]nghe\urilor =i, dup[
aceea, am trecut peste Baikal, iar la 16 mai am ajuns la Irku\k,
unde am r[mas p`n[ la 18 aceea=i lun[. }n anul trecut, 7184,
cazacii de pe Irku\k, plutind ]n susul r`ului cam =ase zile, au
ridicat acolo un fort, ]n care au l[sat cam cincizeci de
oameni. Ei mi-au spus c[ \inutul este foarte roditor =i bun
pentru agricultur[ =i c[ au ]nceput s[ adune bir pentru m[ria-
sa \arul. La trei zile dep[rtare de acolo este un lac mare, ce se
nume=te Kosogor, din care izvor[=te r`ul Selenga. Acolo sunt
p[duri =i se poate cl[di un fort, c[ci ]n jurul lacului r[t[cesc
numero=i mongoli nomazi, care le-au spus c[ pe acolo ar fi
un drum spre China, pe care se poate c[l[tori repede =i f[r[
primejdie.
Din Nercinsk am plecat ]n ziua de 18 mai. La Eniseisk am
ajuns ]n ziua de 7 iunie, unde, p`n[ a nu ajunge la mal, ne-a
]nt`mpinat un stolnic cu un ukaz al m[riei-sale \arului,
]mpreun[ cu voievodul Mihail Vasiliev, feciorul lui
553
Priklonskoi, care ne-au spus s[ debarc[m =i ne-au adus la
cuno=tin\[ ukazul m[riei-sale. Apoi au poruncit vame=ilor s[
]i scotoceasc[ cu de-am[nuntul pe to\i oamenii care au
cobor`t de pe doscianicuri, a=a c[ au ]nceput s[-l caute =i pe
sol prin buzunare, ]n car`mbul ciubotelor, ]n pantaloni =i ]n
s`n, peste tot, dar nu au g[sit nimic. Dup[ aceea i-au cercetat
pe curtenii din Moscova, pe feciorii de boieri, pe gr[m[tici =i
pe to\i cazacii, p`n[ la ultimul om. }n timpul acela pe mal se
adunaser[ to\i locuitorii ora=ului. Acolo erau =i solii mongole,
care se ]ntorseser[ de la m[ria-sa \arul de la Moscova. Dup[
aceea au ]nceput s[ cerceteze doscianicurile solului =i au scos
afar[ tot ce se g[sea ]n ele, =i au cercetat interiorul cu f[clii
aprinse. La cercetarea aceea a luat parte =i feciorul de boier
din Tobolsk, cel trimis de la Moscova cu ukazul m[riei-sale
\arului. Nu au putut termina cercetarea ]n aceea=i zi, fiindc[
se f[cuse sear[, =i de aceea au hot[r`t o curte ]n care s[ stea
oamenii, iar la doscianicuri au a=ezat str[ji de cazaci din
Eniseisk. }n ziua urm[toare au cercetat vistieria m[riei-sale
\arului, pe curteni, pe feciorii de boieri =i tot ce s-a aflat ]n
doscianicuri, p`n[ la cel din urm[ om. Dup[ ce au scotocit
tot ce era ]n vistieria m[riei-sale, au pecetluit cu pecete
]mp[r[teasc[. +i tot ce au luat de la fiecare om, orice fel de
marf[, le-au pecetluit =i le-au scris ]n liste, ce =i cui s-a luat, =i
fiecare a pus cu m`na lui degetul ]n locul ]n care erau ]nscrise
554
m[rfurile lui. Iar aceste liste le-au trimis stolnicul =i voievodul
peste mun\i m[riei-sale \arului printr-un curier special.
Solul a r[mas la Eniseisk p`n[ la 9 iulie, fiindc[ stolnicul =i
voievodul nu i-au dat voie s[ plece. }n ziua de 10 iulie au
trecut peste volokul de la Makovsk =i ]n ziua de 14 au ajuns
cu to\ii ]n fort. Acolo au stat p`n[ la 20 iulie, fiindc[ b[rcile
nu erau gata. M[rfurile, proprietate a m[riei-sale \arului, cele
primite ca dar de la hanul chinez =i cele cump[rate pentru
m[ria-sa, au fost date ]n grija solului de c[tre stolnic =i
voievod, iar ca ]nso\itori s-au dat zece cazaci din Tobolsk,
dintre aceia care fuseser[, ]mpreun[ cu solul, ]n China. Pentru
restul m[rfurilor din vistieria m[riei-sale \arului, pe care le
luaser[ ]n numele \arului, ca =i cele luate de la to\i cazacii,
a=a cum s-a scris mai sus, stolnicul =i voievodul au trimis
drept ]nso\itori patru oameni dintre cazacii din Eniseisk =i le-
au dat ]n primire lucrurile cu o list[.
Pentru a se putea hr[ni p`n[ la Moscova, potrivit ukazului
m[riei-sale \arului, solului i s-a dat ]n Eniseisk dintre m[rfurile
cele mai proaste, ]n valoare de trei sute de ruble. Curtenilor,
grecilor1 =i gr[m[ticilor — fiec[ruia ]n valoare de o sut[ de
ruble din acelea=i m[rfuri, iar cele frumoase au fost luate tot
]n numele m[riei-sale... (Restul manuscrisului lipse=te.)
555
GLOSAR
Abizi, abin\i — trib de nomazi, care tr[iau, în secolul al XVII-lea, prin fosta regiune Kemerovsk, pe cursul superior al râului Tomi.
Aborigeni, b[=tina=i. Alb, culoare de doliu în China. Alihamba, vezi Askaniama. Altin, veche moned[ ruseasc[ de argint, care, dup[ secolul al
XV-lea, valora 6 denghi (bani) sau 3 copeici. Angara, numele pe care îl poart[ dou[ râuri în Siberia. Unul se
vars[ în lacul Baikal, venind dinspre r[s[rit, iar al doilea porne=te din marele lac =i este afluent al Eniseiului pe partea dreapt[.
Argal, argasun — b[legar uscat, care se arde, în loc de lemne. Ar=in, veche unitate de m[sur[ de circa 4 cetver\i, adic[ 16
ver=oci (un ver=oc este egal cu 4,4 cm), circa 2/2 picioare ruse=ti, adic[ 71,12 cm.
Askaniama, rang de demnitar chinez. Aceste ranguri sunt descrise de Nicolae Sp[taru-Milescu în Descrierea Chinei, capitolul X: „Cel dintâi rang la chinezi, r[mas =i ast[zi la bogdoi\i, este acela de kolai (...). Alt rang este acela de torihamba, iar de acest rang \in numai acei oameni care sunt urma=i de împ[ra\i. (...) Al treilea rang este la ei alihamba, iar acel rang are în st[pânire cele nou[ dreg[torii mai mici, pentru c[ în cele =ase cancelarii mai mari conduce câte un kolai (...) Al patrulea rang este cel numit askaniama, iar dintre ace=tia se afl[ câte unul sau câte doi =i în dreg[toriile cele mari, =i în cele mici (...) Al cincilea rang este al zarguceilor, care sunt asemenea cu secretarii de la noi (diecii) (...) Cei care sunt în dreg[toriile mai mici — =i se afl[ =i dintre ace=tia — sunt pl[ti\i tot de împ[rat =i se numesc alihahava (...)”.
Brocart, brocat sau brocad — o stof[ mai groas[ din m[tase, \esut[ cu flori din fire aurii, argintii sau de diferite culori. Uneori, aici, este denumit[ =i stof[ de aur.
Buharan, buharani -— popula\ie care tr[ia în Asia Mijlocie, de neam t[tar.
Bratci, burea\i — „...De-a lungul râului Angara, un afluent al Eniseiului, pe \[rmul lacului Baikal =i în p[r\ile Lenei superioare locuiau semin\iile bureat-mongole“. (Istoria U.R.S.S., Bucure=ti, 1951, p. 245.)
556
Calmuci, „...Calmucii =i-au f[cut apari\ia în p[r\ile Volg[i inferioare în al patrulea deceniu al secolului al XVII-lea. Mai înainte ei duseser[ o via\[ nomad[ în Asia, la nord de lacul Zaisan, în \ara muntoas[ numit[ Giungaria.” (Istoria U.R.S.S., ed. cit., p. 227.)
Caragai\i, caraga=i — triburi nomade din grupa limbilor tiurce, care au tr[it prin preajma râului Irtâ=, din acela=i neam cu tautelen\ii, iamundu\ii, euii.
Cataract[, c[dere natural[ de ap[, produs[ pe o succesiune de mici abrupturi; complex de cascade mai mici. }n dic\ionare nu se d[ un termen special care s[ desemneze repezi=urile despre care vorbe=te Nicolae Sp[taru-Milescu =i pe care le descrie destul de sugestiv, ca fiind o por\iune stâncoas[ =i plin[ cu bolovani în albia unui râu, prin care apa curge învolburat[ =i cu mare iu\eal[.
Cin, vezi lan; unitate de m[sur[ monetar[ la chinezi. Cingali, ciuguli, tuiguli — popula\ii locale pe malurile râurilor
Irtâ= =i Obi, din acela=i neam cu kandaiakii. Conac, are =i în\elesul de popas, timp de odihn[ pentru a lua
masa. Ziua are trei conace, orele 9, 14, 19, socotindu-se c[ începe la ora 4 diminea\a, când se lumineaz[, =i se sfâr=e=te la apusul soarelui, când se întunec[.
Daurii, „...de-a lungul fluviului Amur tr[iau daurii =i semin\iile înrudite cu ei”. (Istoria U.R.S.S., ed. cit, p. 246.)
Diac, grad superior gr[m[ticului din cancelariile oficiale ruse=ti: secretar. Dumni-diac: secretar principal.
Doscianic, barc[ mare, cu fundul plat, cu catarg =i pânz[, capabil[ s[ navigheze pe apa râurilor mai pu\in adânci. Era folosit[ ca mijloc de transport pentru m[rfuri =i oameni pe marile fluvii siberiene. Se mi=ca cu ajutorul vâslelor, al pânzelor, putând fi tras cu u=urin\[ la edec, adic[ cu frânghii de pe mal, în locurile mai pu\in favorabile plutirii libere. Ambarca\iunea putea duce pân[ la cincizeci de oameni, proviziile necesare =i, în caz de nevoie, muni\iile de r[zboi.
Dvoreanin, boier de la curte, curtean.
Esaul, în vechime, conduc[tor, comandant militar, adjutant. Nume ce se da =i cazacilor b[trâni care î=i îndepliniser[ îndatoririle militare.
557
Feregea, mantil[ f[cut[ dintr-o stof[ scump[, care se purta alt[dat[ pe deasupra hainelor, având mâneci lungi =i îmbl[nitur[ pre\ioas[; hain[ purtat[ de boierii de rang.
Funt, veche m[sur[ de greutate folosit[ în Rusia. Un funt era 1/40 dintr-un pud. }n sistemul actual uzitat în comer\ echivaleaz[ cu circa 410 grame.
Giurgi, popula\ie despre care se vorbe=te în scrisoarea trimis[ de hanul Hoang-Ti \arului; sunt aceia=i cu nu-ci-ii, despre care amintesc istoricii chinezi. Prin secolul al XII-lea ei s-au r[sculat, sub conducerea lui A-gu-da, =i i-au învins pe chinezi în mai multe rânduri, iar prin\ul lor =i-a luat numele de împ[rat, întemeind în anul 1115 e.n. dinastia Qin. Aceast[ dinastie a cucerit pân[ în anul 1234 toate provinciile din China de Nord =i a domnit mai mult de un secol. Au fost, la rândul lor, învin=i de mongoli în anul 1234 e.n.
Gorodi=te, gr[di=te, locul unei vechi a=ez[ri. Gost, oaspete. Numele se d[dea în general, din curtoazie, unui
negustor autorizat s[ fac[ nego\ într-un ora= al c[rui cet[\ean nu era. Mai târziu denumirea se da oric[rui negustor înscris într-o corpora\ie.
Grivenki, în vechime, m[sur[ de greutate egal[ cu funtul, circa 410 grame. Mai târziu, moned[ de argint în valoare de 10 copeici.
Iaku\i, „...}n centrul teritoriului pe care erau a=eza\i evenkii, de-a lungul cursului de mijloc al fluviului Lena, tr[iau iaku\ii.” (Istoria U.R.S.S., ed. cit., p. 245.)
Iaghi, haine, =ube, f[cute din bl[nuri de vulpe neagr[, pe care împ[ratul Chinei le d[ruia rudelor sale.
Iam, loc destinat popasului caravanelor, stabilit pe lâng[ o surs[ de ap[ potabil[ =i cu posibilit[\i de procurare a combustibilului =i cu p[=une pentru vite.
Jasp, piatr[ semipre\ioas[, varietate de silice, viu colorat[, dur[ =i opac[.
Karga, korga, banc de p[mânt sau nisip, cu smârcuri, în care s-au în\epenit butuci adu=i de ap[.
Kakumi, kakomi, hermine; din cuvântul turcesc kakim. Animale asem[n[toare cu jderii, îns[ mai mici, cu blana de culoare alb[, foarte pre\ioas[.
558
Kargacini, torgacini, torgu\i, popula\ie din nord-vestul Mongoliei.
Kitaik, kitaika, \es[tur[ inferioar[ din bumbac, nealbit[, care, la început, se aducea din China. Similar cu pânza numit[ americ[.
Kitai\i, numele pe care ru=ii îl d[deau chinezilor, ca s[-i deo-sebeasc[ de bogdoi\i.
Krasnoie kr`l\o, terasa de la cap[tul de sus al sc[rii mari de la Kremlin, unde în zilele de s[rb[toare \arul se ar[ta norodului.
Kumgan, kubgan, kulgan, kurgan, ulcior metalic, cu gâtul înalt =i cu cioc, de form[ foarte gra\ioas[, folosit de popoarele din Asia.
Lal, piatr[ pre\ioas[, o specie de icint ro=u; rubin lal. Lama, monah în Tibet =i Mongolia, preot al lamaismului, o
form[ a religiei budiste. Lan, m[sur[ monetar[ chinezeasc[ de argint, echivalat[ de
negu\[tori ru=i cu 40—50 copeici, adic[ 4—5 grivenchi. Lanul de aur era evaluat la 12,5 lani de argint. }n secolul al XVII-lea îns[, când Nicolae Sp[taru-Milescu a fost în China, prin lan de argint se în\elegea în general o cantitate de argint brut, ce se cânt[rea în fa\a negu\[torului cu care se f[cea schimbul comercial, fiind echivalent cu 10 cini chineze=ti sau 10 zolotnici ruse=ti, adic[ 427 grame de argint. Nicolae Sp[taru-Milescu, care face socoteli foarte exacte la transpunerile de valori chineze în cele ruse=ti, pre\uie=te lanul de argint la circa 43 de copeici, adic[ mai pu\in de o jum[tate de rubl[. Când se f[cea pre\uirea metalului, se \inea seama îns[ =i de puritatea argintului, care uneori era amestecat cu alte metale.
Lectic[, un fel de fotoliu sau pat care era purtat de doi oameni sau chiar de animale, cu ajutorul a dou[ pr[jini fixate lateral =i paralel.
Luci, bandi\i, r[zvr[ti\i, tâlhari, nume pe care principii mongoli supu=i chinezilor îl d[deau cetelor de oameni r[zboinici f[r[ nici o supu=enie, care înc[lcau grani\ele \inuturilor lor.
Lufan, din text rezult[ c[ este vorba despre hran[ pentru oameni =i vite.
Meceturi, în sensul de moschee mic[. Mecet se mai nume=te =i cimitirul musulman.
Narturi, nart, echipaj de s[nii trase de câini, la popoarele nordice.
Nerpa, o specie de foc[ siberian[, cu blan[ m[runt[.
559
Ol[car, sol, trimis, =tafet[ c[lare; curier special. Ordie, hoard[, oaste. Aici, când se vorbe=te de ordia cazacilor,
calmucilor, t[tarilor, buharanilor, se în\elege tab[r[. Orgalom, tizic, b[legar amestecat cu paie, folosit pentru a face
focul acolo unde nu se g[sesc lemne.
Oziam, aziam, numele t[t[resc al unei haine b[rb[te=ti, care se îmbrac[ pe deasupra, având croial[ de halat, un fel de caftan, ale c[rui poale ajung pân[ la genunchi. }n general este de culoare albastr[ =i se încheie în fa\[ cu nasturi =i cu g[ietane. Haina se purta mai ales pe vreme c[lduroas[, fiind r[coroas[.
Palisad[, înt[ritur[, obstacol ridicat drept fortifica\ie în jurul unei localit[\i sau fort, f[cut[ din stâlpi de lemn, b[tu\i în p[mânt pe mai multe rânduri =i cu spa\iile dintre ei umplute cu pietre, p[mânt, m[r[cini etc.
Peska, probabil veche m[sur[ de lungime, aproximativ de 1,5 verste.
Piad, distan\a dintre vârful degetului mare =i al ar[t[torului, întinse lateral unul fa\[ de cel[lalt; în rom`ne=te =chioap[: m[sur[ de un sfert de ar=in, egal[ cu un cetvert, 17,60 cm.
Pitovnic, l[st[ri= de r[chit[, arbu=ti ce cresc pe malul apelor. Sensul direct este de pepinier[, loc unde cresc l[starele pentru replantat.
Ples, m[sur[ de lungime cam de 1,6 verste de uscat, verst[ pesc[reasc[.
Podstav, credem c[ este vorba de o unitate de m[sur[ pentru \es[turi, poate ceva asem[n[tor cu un val de pânz[, adic[ atâta cât se poate urzi o dat[ într-un r[zboi de \esut. Un cercet[tor, Gaston Kahen, socote=te c[ podstava este o m[sur[ echivalent[ cu 12,104 metri.
Podvezi, presta\ie de c[r[u=ie f[r[ plat[, la care =i la noi erau obliga\i \[ranii în trecut, în vreme de r[zboi.
Priluk, prilug, teren inundabil, mai jos decât albia râurilor de step[.
Pristav, în\elesul vechi este de supraveghetor, =ef al str[jii, =ef de convoi sau de caravan[.
Prorva, groap[, surp[tur[, excava\iune la gura unui râu, limanul în care se formeaz[ o nou[ gur[ de v[rsare a unui râu în alt[ ap[.
560
Protoca, bra\ ml[=tinos al unui râu de step[, ce se poate forma =i la confluen\a a dou[ râuri.
Proviant, provizii pentru armat[, alimente pentru o caravan[.
Revent, plant[ medicinal[ de origine tibetan[. Are o r[d[cin[ bulboas[, folosit[ în farmacie drept purgativ. Rom`ne=te rubarba.
Safian, saftian, piele sub\ire =i moale, din care se f[cea înc[l\[minte de lux. }n Jurnal..., când Nicolae Sp[taru-Milescu a fost întrebat de chinezi dac[ printre oamenii s[i are pe vreunul priceput la fabricarea safianului, credem c[ ei voiau s[ se asigure dac[ expedi\ia avea mijloace proprii s[-=i procure pergamente, pe care s[ deseneze eventual planul cet[\ilor.
Saidak, saadak, uneori sagadak, întregul echipament al unui arca=: arcul, tolba, s[ge\ile, cureaua, c[ma=a de piele sau de zale. Prin generalizare, adeseori era indicat numai arcul.
Sajen, stânjen, circa 2,14 metri, m[sur[ de lungime de 3 ar=ini, ori 7 picioare ruse=ti.
Samoiezi, nen\i, popor r[spândit pe un vast teritoriu din nordul Siberiei, mai cu seam[ pe malul drept al fluviului Enisei =i în \inutul Arhanghelsk. }n trecut nu aveau o denumire comun[. Se numeau samoiezi, iuraci, haiandari, dup[ regiune.
Santal, sandal, arbust originar din Asia oriental[, din care se extrage o substan\[ aromatic[ =i alta colorant[, folosite în farmacie =i în industrie. Lemnul de santal este pre\ios; din el se fac mobile de lux.
Scântei, pietre pre\ioase foarte mici, care erau folosite la împo-dobirea hainelor, cordoanelor, mânerelor de sabie.
Sângeapi, jderi. Slobozie, sat de coloni=ti, a=eza\i, de obicei, în preajma ora=elor.
Ei se bucurau de anumite scutiri de bir =i de presta\ii. }n general, când erau a=eza\i lâng[ ora=e, locuitorii din slobozii vindeau or[=enilor legume, fructe =i alte produse comestibile din gospod[ria casnic[.
Solomenka, b[nuim c[ este o m[tase de calitate inferioar[, cu firele mai groase =i de culoare g[lbuie, deoarece soloma în limba rus[ înseamn[ paie. Totu=i, unii cercet[tori cred c[ solomenka ar putea fi brocart de m[tase, \esut cu fire de aur. Noi opin[m pentru primul sens.
Sor, smârcuri specifice Baikalului.
561
Soroc, în limba rus[ 40; în Jurnalul de c[l[torie... este folosit ca unitate de m[sur[ pentru o leg[tur[ de patruzeci de bl[nuri de samur, dup[ obiceiul vân[torilor siberieni; este, probabil, cantitatea necesar[ confec\ion[rii unei =ube. Aceste bl[nuri puteau fi de calitate superioar[ — v parah, adic[ perechi, de aceea=i culoare uniform[ — sau de calitate mai proast[ — v kostkah, adic[ cu dungi de culoare mai închis[, coaste, care d[unau aspectului bl[nii în general =i-i sc[deau pre\ul.
Sotnic, comandantul unei sotnii de cazaci, o sut[ de oameni. }n Jurnalul de c[l[torie... apare cu sensul de c[petenie a unei cet[\i, a unei mici localit[\i, chiar a unor grup[ri etnice din Siberia; sotnicul avea =i atribu\ia de a men\ine ordinea.
Spalnic, rangul unui curtean care avea grij[ de odaia de dormit a împ[ratului Chinei, pe care îl ajuta seara s[ se dezbrace =i diminea\a s[ se îmbrace, rang similar c[m[ra=ului de la noi.
Stancuri, stânci înalte =i ascu\ite care ie=eau deasupra apei. Susak, plant[ comestibil[, c[reia i se mai spune =i souka, având
r[d[cina în form[ de tubercul[, din care se extrage o f[in[ hr[nitoare.
+aman, preot al unei religii primitive p[gâne, bazat[ pe vr[jitorie =i practicat[ de unele triburi din Siberia oriental[.
+leahtic, mic titlu nobiliar, folosit mai ales de polonezi. Când Nicolae Sp[taru-Milescu a trecut în Rusia în anul 1671, comandantul fortului Smolensk a scris în raportul s[u c[ Nicolae Gavrilovici, =leahtic moldovean, a trecut spre capital[.
Tai=a, prin\ mongol. Takori, dauri, vân[tori de samuri pe malul râului Amur. Tarasun, b[utur[ alcoolic[ f[cut[ din orez. Tergiman, traduc[tor, interpret. Târ=uri, un fel de sanie, cu care se transport[ diferite poveri. Se
construie=te fie din dou[ hulube, prinse între ele la oarecare distan\[ (cât s[ le poat[ trage un om sau un animal), fie dintr-un smoc de ramuri mai groase, pe frunzi=ul c[ruia se a=az[ povara, care este târ=it[ dintr-un loc într-altul.
Tiusak, o form[ veche a cuvântului tiufiak, pern[ de form[ lun-guia\[, saltea folosit[ de mongoli pentru a se a=eza, asemenea felului turcesc.
Torihamba, vezi la askaniama.
562
Toroipan, ciomag lung, cu m[ciuc[ la un cap[t. Tungu=i, la r[s[rit de Enisei, pân[ la coasta M[rii Oho\k, locuiau
semin\iile evenkilor sau tungu=ilor, cum le spuneau ru=ii.
Ukaz, decret, porunc[ oficial[. Ulusuri, grup de locuin\e, la calmuci =i la b[=tina=ii din Siberia;
iurte, colibe. Uneori =i tab[r[. La iaku\i =i la calmuci uneori — un neam, o semin\ie sau trib, sub conducerea unui =ef mai b[trân.
Vang, van, rang nobiliar acordat de împ[ratul Chinei unor mandarini pe care îi trimitea guvernatori ai unor provincii.
Verst[, m[sur[ de lungime ruseasc[, în vechime de 500 de stânjeni (sajeni). Dup[ Petru cel Mare, 700 de stânjeni. Versta chinezeasc[, li, era mai mic[ decât cea ruseasc[: ea avea doar 576 m.
Vin din lapte de iap[, kum`s, b[utur[ obi=nuit[ a nomazilor t[tari, preparat[ din lapte fermentat de iap[. Se folose=te =i drept leac.
Volok, întindere de p[mânt, istm între dou[ ape, peste care se transport[ m[rfurile. }n acela=i timp are =i sensul de drum de c[r[u=ie prin p[dure — =leau.
Volosianka, \es[tur[ ca o sit[, împletit[ din p[r de cal. Denumirea este folosit[ de Nicolae Sp[taru-Milescu pentru \es[tur[ de m[tase, probabil fiindc[ era vorba despre o pânz[ mai rar[, poate chiar în dou[ i\e, cum ar fi maramele de borangic.
Zaimk[, conac în câmp, înconjurat cu ogoare. Zalavk[, prag de stânc[ peste care sare apa, formând o cascad[
mic[. Zargucei, vezi la askaniama. Zaostrovk[, bra\ de râu, care se întoarce =i se vars[ în aceea=i
albie, formând la mijloc un ostrov, o insul[ de p[mânt. Zimovie, tab[r[ de iarn[ a vân[torilor de samuri. Zolotnik, veche m[sur[ de greutate în Rusia, a 96-a parte dintr-
un funt, adic[ 4,27 grame.
563
REFERIN|E ISTORICO-LITERARE
Nicolae Milescu sp[tarul =i-a scris lucr[rile ]n timpul c[l[toriei sale cu multe popasuri, ]ntre 3 mai 1675, plecarea din Tobolsk, =i 5 ianuarie 1678, ]ntoarcerea la Moscova. Primele dou[, cele care cuprindeau ]nsemn[rile asupra drumului prin Siberia =i raportul oficial asupra misiunii sale diplomatice, adic[ Jurnalul de c[l[torie ]n China, au fost predate ]ndat[ dup[ sosirea la Moscova, aceasta fiind obliga\ia de serviciu. Descrierea Chinei a fost predat[ mai t`rziu, dup[ ce a rev[zut-o; ea a contribuit mult la reabilitarea sp[tarului, c[zut ]n dizgra\ia noii st[p`niri a statului rus, dup[ moartea \arului Aleksei Mihailovici =i o dat[ cu c[derea de la putere a sus\in[torului s[u Artemon Matveev. A=a se explic[ =i de ce Jurnalul de c[l[torie... a fost cunoscut mult[ vreme doar indirect... }n schimb Descrierea Chinei a circulat ]n numeroase copii manucrise ruse=ti =i grece=ti, ]nc[ din secolul al XVII-lea..., deoarece c[l[toria =i lucr[rile sp[tarului au st`rnit nu numai interesul politico-economic al statelor europene, ci =i interesul =tiin\ific al multor oameni de cultur[ ai timpului...
Astfel cele trei lucr[ri ale lui Nicolae Milescu sp[tarul — printre cele mai ]nsemnate din ]ntreaga lui activitate c[rtur[reasc[ — de=i nu au fost scrise ]n rom`ne=te, sunt opera unui ]nv[\at rom`n care, prin bog[\ia de informa\ii inedite asupra Siberiei =i Chinei, prin seriozitatea =tiin\ific[ =i prin frumuse\ea expunerii, ]l a=az[ printre marile figuri ale culturii universale din secolele al XVII-lea =i al XVIII-lea.
Istoria literaturii rom`ne, vol. II, Editura Academiei Rom`ne, Bucure=ti, 1964, p. 469.
Scrierile originale ale lui Milescu despre Siberia =i China sunt Jurnalul siberian =i Documentul de stat. Textul, de o r[ceal[ aparent[, d[ con\inutului comunicat o transparen\[ =i o claritate neaburit[ de efuziuni lirice. Nimic „literaturizat“ ]n acest jurnal al unui observator de uimitoare acuitate, c[ruia nu-i scap[ nimic, =i
564
care, not`nd toate apele, sensul tuturor r`urilor, colinele =i nisipurile, por\iunile unde se c[l[tore=te pe ap[ sau prin mun\i, pe teren ferm sau ]n nisipuri unde piciorul se afund[ „pe sfert“, redacteaz[ de fapt o hart[ militar[ convertit[ ]n cuvinte, dar u=or de transpus ]n imagine grafic[! De altfel, scrierea a fost ]nso\it[ =i de o hart[ a Siberiei =i a Chinei, excelent[ pentru vremea sa. E cunoscut[ prin copia lui Philippe Avril.
Din ariditatea, destinat[ a servi pentru g[sirea cu ochii ]nchi=i a drumului parcurs, se desprind numeroase oaze de frumuse\e s[lbatic[, cum este descrierea lacului Baikal, a „m[rii“ Dalaia, a marilor fluvii siberiene, a imensei taigale, care, la un loc, dau cititorului, pe m[sur[ ce acumuleaz[ paginile parcurse, o senza\ie aproape fizic[ a imensului continent siberian, cu geografia, flora, fauna =i etnografia sa. La ]nceput p[r`nd aproape ilizibil prin descurajantele am[nun\iuni, Jurnalul siberian se umple, paradoxal, de toat[ grandoarea misterioas[ a unei realit[\i care-=i g[se=te, pentru prima oar[ ]n cultura universal[, un ochi ]n stare s[ o vad[ =i un condei capabil s[ o sugereze.
A=a-numitul Statein`i spisok, raportul soliei la Beijing, continu[ ]n parte preocuparea de baz[ a Jurnalului siberian: adunarea de date, prinderea pe retin[ a c`t mai numeroase imagini =i redarea lor ]n c`t mai pu\ine cuvinte, notarea exact[ a itinerariului cu ]nlesnirile =i dificult[\ile fiec[rei etape. Peisajul este altul acum, spa\iile imense, populate de triburi r[zle\e tr[ind ]n iurte, sunt ]nlocuite cu imaginile str[vechii civiliza\ii chineze. De la Nercinsk la Beijing, Sp[tarul ]=i noteaz[ popasurile, ruinele vechilor cet[\i, satele noi de proaspe\i coloni=ti (pe care ochiul lui exersat le identific[ dup[ aspectul caselor), marile temple pline de „idoli“ impresionan\i =i fastuo=i, statuile. Toate cu aceea=i minu\ie =i economie verbal[. Descrierea drumului p`n[ la Beijing =i a lumii chineze este de o remarcabil[ varietate, autenticitate =i culoare. Hasdeu provoca pe oricine s[ citeze ]n literatura lumii o descriere a „marelui zid“ mai complet[, mai sugestiv[ =i totodat[ mai lapidar[ dec`t aceea pe care o face Milescu. Dar de data aceasta
565
observa\ia =i descrierea se ]mpletesc cu relatarea misiunii diplomatice, sem[nat[ de la ]nceput p`n[ la sf`r=it cu dificult[\i pe care Sp[tarul nu le comenteaz[, dar le relateaz[ cu o art[ consumat[ ]n a surprinde dinamica confrunt[rii a dou[ inteligen\e la fel de subtile =i dou[ tenacit[\i care se ]nfrunt[. Eroii sunt ambasadorul moldovean =i „askaniama“, marele dreg[tor al ministerului de externe chinez, trimis ]n ]nt`mpinarea lui.
Ca =i la Stockholm, la Paris, la Berlin sau Moscova, atuul lui Milescu ]l dau cultura =i farmecul s[u personal, tactul pe care ]l pune spre a ]nl[tura susceptibilit[\ile =i b[nuielile, ori de c`te ori este ]n joc ]nsu=i sensul misiunii sale. Rigid =i totodat[ amabil, prietenos, el =tie s[ c`=tige cu ]ncetul pe demnitarul chinez cu care face schimb de cadouri =i complimente. Abia ajuns ]n capital[, cucere=te pe t[lmaciul p[r\ii chineze, iezuitul flamand Ferdinand Verbiest, astronomul =ef al cur\ii imperiale, pe care ]l prime=te vorbindu-i latine=te, spre uimirea ]nso\itorilor =i a p[r\ii chineze, care nu mai auzise aceast[ limb[.
De=i Milescu n-a reu=it s[ stabileasc[ rela\ii diplomatice, s-a ]ntors ]n schimb cu o experien\[ =i o informa\ie complex[, pe care a ]ntregit-o cu cele dou[ opere traduse din latin[ =i interferat[ cu propriile sale observa\ii. Aceast[ documenta\ie sinologic[ a devenit, al[turi de sfaturile directe ale fostului ambasador, un tezaur de pre\ al diploma\iei ruse.
Devenit un fel de monument viu al culturii ruse din epoca sa, Milescu a r[mas p`n[ la moartea lui, ]n 1708, ata=at patriei de ba=tin[, de=i se c[s[torise ]n Rusia, unde neamul s[u poate fi urm[rit p`n[ aproape de ]nceputul secolului al XX-lea. C[p[tase ]n ochii contemporanilor dimensiuni legendare... La 23 martie 1679 mitropolitul Dosoftei al Moldovei ]i solicit[ interven\ia pe l`ng[ patriarh spre a-i procura de la Moscova o tipografie mai bun[ dec`t aceea pe care o avea la Ia=i. Scrisese totodat[ =i patriarhului Ioachim. }n acela=i an Iva=co Bilevici se ]ntorcea ]n Moldova cu teascul =i litera dorit[. T`n[rul Milescu ]=i ]ncepuse cariera de c[rturar cu ]nt`ia
566
traducere patristic[ din grece=te. Ajuns ]n culmea gloriei, el contribui ]nc[ o dat[, pe aceast[ cale, la triumful limbii =i c[r\ii rom`ne=ti.
George Iva=cu, Istoria literaturii rom`ne, vol. I, Editura =tiin\ific[, Bucure=ti, 1969, p. 177—178, 179.
...Cea mai mare aventur[ a destinului capricios =i agitat al lui Milescu sp[tarul, c[l[toria ]n China, d[ na=tere =i operelor care l-au f[cut cunoscut. Ele au circulat ]n copii =i ]n traducere greceasc[ ]nc[ din timpul vie\ii lui. La sf`r=itul secolului al XIX-lea =i ]nceputul secolului al XX-lea jurnalul misiunii diplomatice ]n China a fost intens editat =i comentat ]n Rusia. O copie greceasc[ aflat[ de Cezar Bolliac la Constantinopol, ]n timpul emigra\iei de dup[ 1848, i-a servit lui Gh. Sion la alc[tuirea, ]n 1888, a unei versiuni, prima traducere rom`neasc[ a relat[rii lui Milescu asupra itinerariului siberian. Opera sp[tarului s-a r[sp`ndit mai t`rziu prin intermediul versiunii engleze pe care J. F. Baddeley o include ]n lucrarea Rusia, Mongolia, China, ap[rut[ la Londra, ]n 1919. }n secolul al XX-lea au ap[rut ]n limba rom`n[ versiuni care urmeaz[ fie edi\iile ruse=ti, fie pe cea englez[. Diplomat, istoric, geograf, cartograf, etnograf, filolog =i, nu ]n ultimul r`nd, om cu voca\ia c[l[toriei =i memorialist, Milescu ]=i pune ]n valoare cu prilejul acestei odisei toate disponibilit[\ile pe care prima parte a vie\ii le relevase disparat. Trecerea prin Siberia, unde erau imense teritorii recent cucerite, este punctat[ de Milescu prin descrieri precise ale reliefului, apelor, drumurilor, a=ez[rilor, faunei =i florei, prin consemnarea obiceiurilor locuitorilor, toate ]ntr-un stil dens, deta=at, clar, uneori de oarecare farmec plastic. La trecerea grani\ei ]n China, cadrul ce schimb[, personajele sunt altele =i, chiar dac[ misiunea nu este pe deplin reu=it[, Milescu va fi ]nc`ntat de posibilitatea de a cunoa=te o \ar[ at`t de neobi=nuit[ pentru mentalitatea =i imagina\ia unui european, fie =i a unuia ve=nic c[l[tor, cum era el. Desf[=urarea, lent[ =i anevoioas[ a tratativelor, lupta de uzur[ dintre abilul ambasador =i demnitarii chinezi, ]ncremeni\i ]ntr-o gestic[ ciudat[, cu amabilit[\i reticente, ]ntr-o
567
cazuistic[ ostenitoare, sunt reconstituite am[nun\it, captivant. Solul pare egal cu sine tot timpul, de=i jocul este plin de tensiune =i neprev[zut. Evocarea nesf`r=itului =ir de negocieri pentru stabilirea exact[ a protocolului prezent[rii scrisorilor de la \ar pentru bogdihan, descrierea vizitei ]n cetatea bogdihanului arat[ c[ Milescu ]n\elege dificult[\ile de comunicare ]ntre cele dou[ lumi. Umorul, ironia, nota hazlie intervin deseori pentru a restabili echilibrul. Venit s[ vad[ c`t mai mult, solul d[ detalii utile sau doar pitore=ti despre locuri, a=ez[ri, obiceiuri, mitologie, observ[ iscoditor psihologia, descrie concret obiectele, mobilierul, ]mbr[c[mintea, tot ce intr[ ]n hieratismul chinezesc, bizar pentru nestatornicul boier...
Dic\ionarul literaturii rom`ne de la origini p`n[ la 1900, Editura Academiei Rom`ne, Bucure=ti, 1979, p. 572.
Prilejul pe care l-a avut Nicolae Sp[taru-Milescu de a face o c[l[torie ]ndelungat[ de-a lungul Siberiei =i Mongoliei p`n[ ]n China, ]ntr-o vreme c`nd aceste \inuturi erau aproape necunoscute, i-au dat c[rturarului moldovean posibilitatea s[-=i arate ]nsu=irile de organizator, asemenea marilor exploratori ai vremii, =i de om de cultur[, prin lucr[rile =i ]nsemn[rile rezultate din observa\iile f[cute ]n aceast[ c[l[torie £...¤
Notele lui Milescu sunt foarte variate. De=i abund[ ]n nume de c[tune, sate, p`raie, g`rle, ostroave, cr`nguri etc., lectura nu devine c`tu=i de pu\in monoton[, fiindc[ enumerarea geograic[ este punctat[ cu descrieri ale peisajului sau cu ]nt`mpl[ri m[runte survenite ]n timpul c[l[toriei, cu informa\ii istorice, cu relatarea unor legende locale, cu date etnografice =i chiar cu comentarii personale ale autorului. Astfel textul cap[t[ o mare putere descriptiv[, care cucere=te =i ast[zi pe cititor, ]nv[luindu-l ]ntr-o atmosfer[ de realitate tr[it[ nemijlocit. Valoarea Jurnalului... este incontestabil[. Pentru timpul c`nd a fost scris, este documentul cel mai bogat ]n informa\ii asupra Siberiei =i corecteaz[ multe erori ale unor geografi mai vechi.
568
Sp[taru comenteaz[ afirma\iile acestora ]n mod critic =i aduce complet[ri pre\ioase £...¤
Datorit[ capacit[\ii de a comunica =i afectiv =i de a capta emotiv pe cititor, Jurnalul... are =i valoare literar[, chiar dac[ a fost scris ]ntr-o vreme c`nd limba literar[ rus[ ]nc[ nu-=i g[sise f[ga=ul. Milescu ]nsu=i nu =tia atunci bine ruse=te... deci, a scris Jurnalul... ]n limba slavon[ vorbit[ ]n timpul acela =i cunoscut[ de el ]nc[ din cancelariile \[rilor rom`ne=ti. Totu=i, stilul scrierilor lui este limpede, viu, colorat, calit[\i care se transmit =i textului tradus, f[c`nd lectura pl[cut[ =i atr[g[toare, mai ales ]n paginile ]n care se manifest[ sensibilitatea artistic[ a scriitorului.
Jurnalul... este =i un document cultural laic, alc[tuit ]ntr-o vreme c`nd ]n r[s[ritul Europei cultura era puternic influen\at[ de biseric[ =i de religie, un document pozitiv, realist, care merit[ s[ fie cunoscut.
Corneliu B[rbulescu, Postfa\[ ]n: Nicolae Sp[taru-Milescu, Jurnal de c[l[torie ]n China, Editura Minerva, Bucure=ti, 1987, p. 383, 388, 392—393.
...Interesante sunt descrierile din Jurnalul c[l[toriei; conceput ca un memoriu geografic, el consemneaz[ punctele de reper, detaliile morfologice ale terenului, bog[\ia specific[ a \inuturilor, caracteristicile etnosociale ale popula\iilor ]nt`lnite =i mai ales distan\ele, nu numai pe traiectul c[l[toriei, ci =i ]n Beijing, ]n curtea ]mp[ratului, pe str[zile marelui ora=, de unde impresia superficial[ de inventar, de repertoriu al obiectelor de interes v[zute fragmentar, sub inciden\a m[rimii sau a mul\imii, ca mai t`rziu la Dinicu Golescu. Descrierile sale sunt ]ns[ colorate de interesul pentru detalii, de compara\iile orgolioase cu geografii antichit[\ii („nici un geograf latin sau grec, vechi sau nou, nu a fost ]n stare p`n[ azi s[ scrie nimic despre \ara aceea...“) =i mai ales de trimiterile nostalgice c[tre peisajul \[rii sale de ob`r=ie, \inutul Eniseiului amintindu-i autorului de Valahia, r`ul cu acela=i nume — de Dun[re etc., Milescu ]ncep`nd =i aici o lung[ tradi\ie, aceea a c[l[torului rom`n care poart[ ]n suflet
569
icoana ne=tears[ a \inuturilor de acas[, etalon =i termen de referin\[ pentru tot restul vie\ii.
Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dic\ionarul scriitorilor rom`ni, vol. III (M—Q), Editura Albatros, Bucure=ti, 2001, p. 213.