Migratia romanilor in Europa - trecut si viitor

Peste o treime dintre gospodariile tarii - 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat la munca in strainatate, dupa 1989. Dupa 2002, majoritatea celor plecati au ales ca destinatii Spania si Italia. Cei din noul val al celor care pleaca nu se mai gandesc la munca in constructii, ci la afaceri in strainatate. Conditiile de munca mai bune, acumularea si studiile intra, de asemenea, in planurile romanilor plecati. [EurActiv.ro]

Cetatenii romani care lucreaza in strainatate constituie o pondere importanta a fortei de munca nationale, care a crescut odata cu ridicarea regimului vizelor din spatiul european si care este de asteptat sa creasca odata cu eforturile de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.

Potrivit sondajului “Barometrul de opiniei publica” realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa in iunie 2004, 10% dintre cei intervievati au declarat ca au un membru al familei care a lucrat in strinatate in ultimele 12 luni. Acest segment al fortei de munca nationale este strategic atat pentru dezvoltarea socio-economica a Romaniei cat si in procesul aderarii la structurile europene, aplicarea optima a reglementarilor comunitare in acest domeniu fiind o prioritate a institutiilor publice romanesti si a demersurilor societatii civile.

In ciuda importantei pe care o are adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar in acest domeniu al mobilitatii fortei de munca si al depturilor acestor lucratori migranti, realizarile legislative si institutionale se afla inca la un stadiu de inceput, fapt confirmat si de Raportul de tara al Comisiei Europene (2003). Migratia reglementata atat prin institutiile abilitate ale Ministerului Muncii si Securitati Sociale, in baza acordurilor bilaterale, cat si prin medierea agentilor de ocupare a fortei de munca, ocupa o pondere redusa in contrast cu ponderea lucratorilor romani care recurg la mijloace informale sau semi-legale pentru a ajunge si muncii in statele Uniunii Europene. Chiar si in aceste cazuri reglementate se constata dificultati in aplicarea legislatiei. Studii realizate asupra muncitorilor migranti sezonieri indica faptul ca deseori acestia sunt subsalarizati, nu beneficiaza de standarde minime de protectie a muncii si raman total sau partial in afara shemelor de securitate sociala, fiind supusi exploatarii si chiar expusi riscului de a deveni victime ale retelelor de trafic de fiinte umane.

Demersurile legislative si institutionale ale organismelor statale romanesti se afla inca la un stadiu incipient, aspect semnalat si de ultimele rapoarte ale Comisiei Europene. Complexitatea si riscurile unei mobilitati nereglementate a fortei de munca au determinat Uniunea Europeana sa propuna o perioada tranzitorie post-aderare in privinta liberei circulatii a fortei de munca, pentru a evita posiblele perturbari pe piata muncii sau posibilele disensiuni ale opiniei publice care ar afecta sprijinul general pentru extindere. Pentru a contribui la reducerea acestei perioade de tranzitie si deci o mai rapida integrare pe piata comunitara a muncii, proiectul propune masuri concrete de sprijin a insitutiilor abilitate ale statului aflate in plina dezvoltare (Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Departamentul pentru Munca in Strainatate), pe de o parte, precum si dezvoltarea unei structuri a societatii civile (parteneriat) care sa completeze eforturile organismelor guvernamentale prin mobilizarea resurselor si mijloacelor de actiune specifice.

Socul tranzitiei la o economie de piata a redus drastic salariile reale si standardele de viata ale cetatenilor romani si a condus la un amplu proces de dezindustrializare insotit de cresterea ratelor de somaj. Pe acest fond precum si ca rezultat al deschiderilor progresive a granitelor europene practica lucrului in strainatate a devinit o strategie adaptativa din ce in ce mai raspandita, in ciuda lipsurilor legislative si institutionale. Predominanta migratiei nereglementate este un efect direct al incapacitatii mijloacelor legale de a controla acest fenomen expunand o parte a lucratorilor la riscurile de a cadea victime exploatarii si traficului de fiinte umane.

Pe langa problemele generate de predominanta migratiei nereglementate, in conditiile unor canale legale insuficient de dezvoltate, efectul cumulat al muncii romanilor in tarile europene a condus la o crestere de economiei nationale, rolul de agenti de dezvoltare al acestor lucratori migranti fiind din ce in ce mai recunoscut de autoritati. Valaorea cumulata a remisilor (trasferurilor provate) a crescut cu o rata sustinuta in ultimii ani, de la 958 de milioane de euro in anul 2000, la 1153 milioane euro in 2001 si la 1462 euro in anul 2002 (Banca Nationala a Romaniei). Estimari actuale indica faptul ca aceste remisii se situeaza in prezent la o valoare cuprinsa inte 1,5 si 2 miliarde de euro, suma ce tinde sa depaseasca volumul investitiilor straine directe(Centrul de Socilologie Urbana si Regionala).

Background:Peste o treime dintre gospodariile tarii – 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, potrivit studiului 'Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor' publicat de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD).La nivel de individ, ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in strainatate dupa 1989 este de 12%. Insa, fenomenul s-a accentuat in special dupa anul 2002, odata cu liberalizarea circulatiei in spatiul Schengen pentru romani.

Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa):- prima etapa 90-95, existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din totalul plecarilor: Israel, Turcia, Italia, Ungaria si Germania.- etapa a doua – ‘96 - 2002, la cele cinci tari din prima etapa se adauga Canada, Spania si SUA.- a treia etapa a inceput in 2002, iar romanii si-au concentrat plecarile spre Spania si Italia.

Cum au ajuns la lucru in strainatate:In perioada 1990-1995 s-a plecat fara sustinere sau ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru in acea perioada au fost ajutati de cineva. Odata cu cresterea plecarilor s-au extins si retelele personale, astfel ca in perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru plecare 40% dintre migranti, ca dupa 2001, ponderea lor sa urce la 60%.

Constructiile, pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu), munca menajera pentru femei (88%) si agricultura (72% barbati si 28% femei), sunt principalele ocupatii ale romanilor in strainatate. Practica ilegala a acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul activitatilor menajere si agricole, iar ponderea celor care au muncit clandestin era in crestere, de la 34% in perioada 1990-1995, la 53% dupa 2001.

Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori (56%).Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia, si legal in Germania, Grecia, Israel,

Canada si SUA. In ceea ce priveste Spania, romanii au lucrat preponderant ilegal, dar cu un decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in cazul celor plecati in Italia si Turcia.

In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat in 2002. Moldova, Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare de tip turism-viza, mai frecvente in Banat, Transilvania, Dobrogea si Bucuresti. In acest sens, rudele din localitatea de destinatie sunt cel mai des folosite la plecare  (pentru 23% dintre migranti), urmate de prieteni din localitate (16%) si de cunostinte (5%)

In acest moment, Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in strainatate: in ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru in afara au fost in Italia si 25% in Spania.

Marea Britanie:Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine distorsionata asupra conditiilor de pe piata muncii din Regatul Unit.Probleme relevante:- Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in Marea Britanie decat in alte tari; ca acolo se traieste mai bine si ca angajatorii sunt mai de incredere decat in alte tari.- Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea Britanie este nevoie de permis de munca si de asigurare medicala.- Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta sociala sau de servicii medicale in Marea Britanie, daca nu vor fi contribuit deja, in Marea Britanie, la plata taxelor aferente - Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie nu stiu ca pentru a lucra in aceasta tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile britanice.- Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut, ignorat sau trecut cu vederea de majoritatea romanilor potential interesati de plecarea in Marea Britanie cu scopul gasirii unui loc de munca.

De asemenea, muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea Britanie, dar trebuie sa dovedeasca ca indeplinesc toate conditiile. Angajatorul va trebui sa demonstreze, la randul sau, ca nu a gasit un muncitor britanic in domeniul respectiv, in timp ce in domeniul agricol si alimentar s-a demonstrat deja ca nu exista muncitori britanici.

In caz contrar, daca un muncitor roman sau bulgar este gasit muncind ilegal in Marea Britanie va fi amendat cu 1000 de lire sau pedepsit legal. Angajatorul va primi si el o amenda de 5000 de lire / angajat si este posibil sa fie la randul lui judecat. In plus, migrantii trebuie sa fie constienti de faptul ca firmele care anagajeaza ilegal de obicei nu respecta regulile de angajare, drepturile omului sau alte drepturi ale muncii, si nici nu platesc taxele aferente la stat.

Potrivit lui Christophe Prince, reprezentant al Ministerului Britanic de Interne, prezenta romanilor pe piata muncii din Marea Britanie a avut un impact pozitiv. Din 2001, in Marea Britanie sunt 12 000 de romani, dintre care nu toti sunt lucratori. Nu se cunoaste deocamdata

numarul celor care au fost trimisi acasa. In 2005 au fost eliberate 3900 de premise de munca si pentru 2006 s-au estimat aceleasi valori.

Din 2008, pentru romanii si bulgarii care lucreaza in agricultura si agroalimentatie vor exista 20 000 de permise de munca, in timp ce pentru anul 2007 va exista o faza tranzitionala, unde vor fi acceptati si muncitori din tari care nu sunt inca in UE. Iar pentru cei inalt calificati urmeaza sa se ia decizii, atat timp cat angajatorii demonstreaza ca au nevoie de acest lucru. Numarul celor care vor veni la munca in Marea Britanie va depinde de piata muncii. Permisele de munca pentru romani sunt gratuite, din 1 ianuarie 2007, iar perioada de valabilitate va depinde de tipul muncii. In acest caz, angajatorul va face rost de permisul de munca pentru angajatul lui inalt calificat, care trebuie sa indeplineasca, la randul lui, cateva criterii de angajare: un anumit nivel de educatie, experienta si castiguri din activitati anterioare.

(Informatii exacte pe aceasta tema pot fi gasite pe site-ul OIM: www.oim.ro)

Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Robin Barnett, a prezentat cateva dintre conditiile impuse dupa 1 ianuarie 2007:"Persoanele cu pregatire deosebita care se califica pentru programul destinat lucratorilor migranti cu inalta calificare vor fi admisi la fel ca in prezent. Studentii vor putea continua sa lucreze cu numar redus, pana la 20 de ore pe saptamana, iar lucratorii calificati vor putea lucra acolo unde exista un deficit intern de forta de munca.

De asemenea, muncitorii necalificati din Romania si Bulgaria vor putea accesa schemele sezoniere de angajare pe locurile vacante din sectorul agro-alimentar" - a anuntat diplomatul.

Spania

Povestile celor care emigreaza seamana intre ele, de multe ori oamenii trecand prin aceleasi ‘statii’.

Posibilitati de plecare in  Spania 1. Contract de munca mediat de una dintre institutiile statului roman. Asta inseamna ca migrantul semneaza un contract de munca, are o iesire din tara legala si se duce catre sectorul formal. El se va orienta catre slujbe si zone prestabilite din Spania. Acest traseu a aparut in 2002, cand s-a semnat acordul cu Spania.  2. Potentialul migrant poate pleca in Spania pe baza unui contract de munca pe care il semneaza in Romania si iese legal din tara. De obicei este utilizat pentru a doua migratie sau in cazul persoanelor care au conexiuni foarte bune cu retele de emigranti si relatii in Spania.3. Iesirea pentru reintregirea familiei. Acest traseu a aparut dupa ce migrantul avea deja un membru al familiei in Spania cu o situatie legalizata. Este valabil doar din 2006. 4. Cineva poate sa plece pur si simplu (acesta este traseul cel mai des utilizat) utilizand dreptul de libera circulatie in UE, insa in primele 3 luni are drept de sedere, nu si drept de munca.

Traseul ‘limpieselor’ si ‘peonilor’ este un traseu dezvoltat pe baza de retele de migranti. Plecarile se fac catre rude, prieteni si cunostinte. La inceput, migrantul locuieste in apartament cu mai multi romani, ca subcontractant.

Femeile inevitabil ajung sa lucreze, in prima faza, ca limpiese, in domeniul casnic: interna, externa, plata cu ora (plata mai buna in ordinea enumerata) In ultima perioada insa, femeile se angajeaza tot mai mult ca vanzatoare si chelnerite in baruri. In ceea ce-i priveste pe barbati, de la peon (salahor – muncitor necalificat in constructii), tendinta este slujba de supraveghetor (security - “vigilante”= bodyguard).

Dupa inscrierea pe un traseu, asteptarea ca, odata  ajuns in Spania, sa poti face cu totul altceva este departe de ceea ce se intampla. Rudele deja aflate acolo isi pot sprijini noii veniti doar in situatiile pe care le presupune traseul ales.

Romania are un acord bilateral cu Spania, dar nu si cu Italia.

Italia

Majoritatea romanilor plecati la munca in Italia, din punctul de vedere al oficialitatilor, se afla acolo ilegal. Potrivit Ministerului Italian de Interne, in Italia sunt, in prezent, 2 milioane si jumatate de romani, urmati de Albania si Maroc. In schimb, surse neoficiale anunta 1 milion de romani in Italia, in timp ce parerea romanilor din Italia despre ei este ca sunt cu milioanele. Situatia actuala a migrantilor arata ca doar 300 de mii de persoane au acte oficiale (permessi di soggiorno anuali sau permanenti), altele folosesc permise expirate sau au solicitat permise de munca si asteapta solutionarea situatiei lor legale, si altii care nu au depus actele si nici nu au intentia sa faca acest lucru.

Cei mai multi romani din Italia au un loc de munca relativ stabil si incearca sa treaca din secotrul agricol si al constructiilor spre cel al serviciilor.

Dupa 2003, retelele de migratii au devenit mai putin eficiente prin supradimensionarea si supra saturarea lor. In acest moment, exista depozite pentru munca in constructii si depozite pentru munca in agricultura.

Statistici:Ultimele cifre indica ca 10% din gospodariile romanesti au pe cineva in strainatate care trimite bani (in 2006, romanii plecati la munca in afara au adus in tara 3 miliarde de euro).

Dintre cei care au lucrat in strainatate, 61% spun ca pentru ei munca este foarte importanta. Acesti oameni dupa ce se intorc sunt altii: au alta etica a muncii, au inceput sa inteleaga valoarea timpului liber, si valoarea disciplinei, iar interesul lor pentru politica este mult mai activ (pentru40% din cazuri).

Consecinte – valori: noul val care vrea sa plece este centrat pe afaceri, ideea de afacere prin migratie este mult mai clara.

La nivel national, circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala. In ceea ce priveste tipul cheltuielilor, cele mai importante sunt investitiile in locuinta, urmate de cumparare de bunuri electrocasnice,

masini si alte bunuri de lunga durata. In mediul rural banii sunt investiti in principal in activitati de tip agricol, pe cand in mediul urban banii sunt investiti si in alte tipuri de afaceri.

Persoanele care au lucrat in afara sunt mai critice in ceea ce priveste situatia din Romania, dar in acelasi timp sunt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. Ei vin cu aspiratii superioare, care favorizeaza critica sociala asupra starii localitatii in care traiesc, dar si critica asupra starii sociale actuale din Romania. Fata de optimismul lor dinamic, la pol opus se situeaza pesimismul cronic – e rau si va fi si mai rau – al celor lipsiti de experienta migratiei.

Principalele consecinte negative ale migratiei temporare pentru munca se rasfrang mai ales asupra familiei, in perceptia a 46% dintre respondentii la sondaj. Departarea de familie se resimte mai ales in sfera nevoilor de afectivitate pentru 35% dintre intervievati. Pe de alta parte, 89% din migrantii pentru munca cred  ca in Romania de azi succesul este legat de asumarea riscurilor, in timp ce doar 73% din cei care ies din tara pentru turism si 72% care au doar intentia sa plece din tara cred acelasi lucru, dintr-un esantion total de 69%.

Investitii realizate cu venituri din migratia internationala:Datele la nivel national arata ca, in ultimii cinci ani, o parte semnificativa a romanilor a investit in bunuri de lunga durata: 50% dintre romani si-au cumparat electrocasnice, 37% si-au extins / modernizat locuinta, iar 16% si-au cumparat autoturisme. Cei care merg in strainatate cumpara in proportie mai mare bunuri de folosinta indelungata pentru confort si mai putin bunuri ce pot fi folosite in activitati productive.

Aproape 90% dintre cei care au lucrat in strainatate considera ca pentru a reusi in viata este important si foarte important sa stii sa risti, comparativ cu 70% care impartasesc aceasta opinie la nivelul celorlalte categorii de populatie.  

De asemenea, numarul antreprenorilor este redus la nivelul populatiei, pe ansamblu. Doar 10% din populatia adulta sunt intreprinzatori pe cont propriu sau au pe cineva in gospodarie cu o afacere proprie. In randul celor care au lucrat sau au calatorit in strainatate ponderea de antreprenori este mai mare: 16% si, respectiv, 23%.Migratia pentru munca si antreprenoriatul sunt strategii de viata strans legate intre ele. Pe masura ce migrantul acumuleaza capital material, uman si relational in strainatate si isi satisface necesitatile de baza, el tinde sa investeasca acest capital in activitati productive, pe cont propriu.

Planuri de viitor ale migrantilor:- Schimbare – prin imbunatatirea conditiilor de trai, cresterea veniturilor lucrand suplimentar, cautarea unui alt loc de munca si schimbarea felului de viata. - Acumulare – achizitii de bunuri, mutarea intr-o casa mai buna, construirea unei case, deschiderea unei afaceri, cumpararea unui teren si petrecera unui concediu in strainatate.- Studii – planuri specifice tinerilor care vor sa isi continue studiile, sa se mute la oras intr-un apartament mai mic.