micelizarea

34
SISTEME FLUIDE NANOSTRCTURATE Laboratorul de BioNanotehnologie

Upload: adina-petcu

Post on 14-Oct-2015

49 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

FLUIDE COMPLEXE NANOSTRUCTURATEDef = Sisteme nanostructurate cu proprietati de fluid si compozitii complexe:* Clasa particulara de sisteme coloidale (sisteme nanostructurate) cu aplicatii foarte largi

TRANSCRIPT

  • SISTEME FLUIDE NANOSTRCTURATELaboratorul de BioNanotehnologie

  • FLUIDE COMPLEXE NANOSTRUCTURATEDef = Sisteme nanostructurate cu proprietati de fluid si compozitii complexe:

    * Clasa particulara de sisteme coloidale (sisteme nanostructurate) cu aplicatii foarte largi

  • ClasificareBicomponente (sisteme de surfactanti si polimeri) Ex: agregate micelare in solutii apoase; agregate micelare in solutii neapoase; cristale lichide liotrope; vezicule; solutii concentrate de polimeri; Tricomponente (sisteme apa-ulei-surfactant) Ex: emulsii, microemulsii ternareTetracomponente (sisteme apa-ulei-surfactant-cosurfactant) Ex: microemulsii cuaternare (pseudoternare)

  • SURFACTANTISurfactant = substanta amfifila == substanta tensioactiva(surfactant eng; tenside germ; tensioactif fr)

  • Structurarea la scara nanometrica a fluidelor complexe se datoreaza procesului de autoasociere a moleculelor de surfactant

    Autoasocierea surfactantilor conduce la formarea de agregate supramoleculare cu structuri si forme complexe, functie de - concentratia de SF- polaritatea solventului- prezenta altor compusi

  • Tipuri de agregate de surfactantiMicele de asociatie sfericeMicele de asociatie cilindriceAgregate superioare (cristale lichide liotrope)Vezicule (lipozomi)

  • Micele de asociatiemicela directamicela inversaTipuri de micele

  • Solubilizarea in miceleLocul solubilizarii functie de natura polara a solubilizatului si posibilitatea de formare de legaturi covalente sau electrostatice cu moleculele de surfactantCea mai frecventa situatie = solubilizare prin interactii hidrofobe in miezul micelei (pt. micele directe)

  • Aplicatie: extractia/preconcentrarea substantelor hidrofobe in solutii micelare la punctul de ceata

  • Micele mixteVariatia tensiunii interfaciale cu concentratia totala a amestecului de surfactanti HPCl - NPE la diverse fractii molare, la 200C. =0 (); =0,25 (); =0,50 (); =0,75 (x); =0,9(*); =1 ().

    Sheet: Chart1

    Sheet: Sheet1

    Sheet: Sheet2

    Sheet: Sheet3

    Sheet: Sheet4

    Sheet: Sheet5

    Sheet: Sheet6

    Sheet: Sheet7

    Sheet: Sheet8

    Sheet: Sheet9

    Sheet: Sheet10

    Sheet: Sheet11

    Sheet: Sheet12

    Sheet: Sheet13

    Sheet: Sheet14

    Sheet: Sheet15

    Sheet: Sheet16

    -2.5

    -2.5

    -2.5

    -2.5

    -2.5

    -2.5

    -2.6

    -2.6

    -2.6

    -2.6

    -2.6

    -2.6

    -2.7

    -2.7

    -2.7

    -2.7

    -2.7

    -2.7

    -3.0

    -3.0

    -3.0

    -3.0

    -3.0

    -3.0

    -3.1

    -3.1

    -3.1

    -3.1

    -3.1

    -3.1

    -3.15

    -3.15

    -3.15

    -3.15

    -3.15

    -3.15

    -3.2

    -3.2

    -3.2

    -3.2

    -3.2

    -3.2

    -3.3

    -3.3

    -3.3

    -3.3

    -3.3

    -3.3

    -3.35

    -3.35

    -3.35

    -3.35

    -3.35

    -3.35

    -3.4

    -3.4

    -3.4

    -3.4

    -3.4

    -3.4

    -3.5

    -3.5

    -3.5

    -3.5

    -3.5

    -3.5

    -3.6

    -3.6

    -3.6

    -3.6

    -3.6

    -3.6

    -3.65

    -3.65

    -3.65

    -3.65

    -3.65

    -3.65

    -3.7

    -3.7

    -3.7

    -3.7

    -3.7

    -3.7

    -3.75

    -3.75

    -3.75

    -3.75

    -3.75

    -3.75

    -3.8

    -3.8

    -3.8

    -3.8

    -3.8

    -3.8

    -3.9

    -3.9

    -3.9

    -3.9

    -3.9

    -3.9

    -4.0

    -4.0

    -4.0

    -4.0

    -4.0

    -4.0

    -4.05

    -4.05

    -4.05

    -4.05

    -4.05

    -4.05

    -4.1

    -4.1

    -4.1

    -4.1

    -4.1

    -4.1

    -4.15

    -4.15

    -4.15

    -4.15

    -4.15

    -4.15

    -4.2

    -4.2

    -4.2

    -4.2

    -4.2

    -4.2

    44.5

    44.6

    44.5

    44.5

    45.8

    47.0

    48.2

    40.5

    38.4

    40.6

    37.0

    38.3

    40.4

    35.0

    37.2

    38.3

    40.5

    33.0

    35.0

    37.2

    38.4

    42.0

    33.1

    35.1

    37.0

    38.3

    43.0

    33.2

    35.1

    37.0

    38.4

    44.0

    33.0

    35.0

    37.0

    38.5

    33.1

    35.1

    37.2

    39.5

    33.2

    35.0

    37.0

    40.0

    33.2

    36.0

    38.0

    41.0

    33.6

    36.4

    38.5

    34.5

    36.8

    38.8

    35.0

    37.2

    39.0

    36.0

    37.8

    39.6

    -2.5

    44.5

    -2.6

    44.6

    -2.7

    44.5

    -3.0

    44.5

    -3.1

    45.8

    -3.15

    47.0

    -3.2

    48.2

    -3.3

    40.5

    -3.35

    -3.4

    -3.5

  • Modelul Rubingh pentru sistemele mixte de surfactanti C* = XM C1 exp [M (1- XM)2] (1 - ) C* = (1 - XM) C2 exp [M (XM)2]

  • Comportarea neideala a sistemelor mixte de surfactanti la autoagregare (micelizare)

    b 1Efect sinergeticComportare idealaEfect antagonic

  • Forme superioare de autoagregareDeformarea micelelor sferice la cresterea concentratiei de surfactant si formarea micelelor cilindrice

  • Cristale lichide liotropeMicela directeCLL hexagonalCLL lamelarMicela inversaCLL hexagonal inversCLL lamelar inversCLL cubic

  • Notarea fazelor lichid cristaline liotrope ale surfactantilor

  • Proprietati ale mezofazelor de CLL

    CLLAspect opticViscozitateMezofazeHexagonaleIzotropaFluidaMezofaze lamelareAnizotropaViscoasaMezofaze cubiceIzotropaViscoasa

  • Autoagregarea surfactantilor bicatenariFosfatidilcoline (lecitine)

  • Bistraturi planeBistraturi curbe = vezicule = lipozomi

  • Parametrul de impachetareIsraelashviliAria interfacial minim ocupat de grupa hidrofil, respectiv polar, notat Ao;Volumul lanurilor hidrofobe, V;Lungimea critic a lanului hidrocarbonat aflat ntr-un mediu fluid, de exemplu interiorul hidrocarbonat al micelei sau bistratul n stare fluid, notat lc.

  • Aspecte geometrice ale agregarii amfifile Suprafata optima a gruparii terminaleFortele majore care guverneza procesul de autoasociere a moleculelor amfifile in structuri bine (micele, bistraturi, etc.) deriva din interactiile hidrofobe dintre resturile hidrocarbonate, care induc asocierea moleculelor, si natura hidrofila a gruparilor terminale, care impune cerinta opusa ca acestea sa ramana in contact cu apa. Aceste forte opuse, actioneaza in special in regiunea interfaciala: una tinde sa scada si una tinde sa creasca suprafata interfaciala a per molecula (suprafata gruparii terminale) care este expusa contactului cu faza apoasa.

  • Fortele de repulsie ale gruparilor terminale si fortele de atractie interfaciala (hidrofobe) determina aria optima a0 a gruparii terminale, la care N0 este minima. Volumul lantului V si lungimea acestuia lc determina modul de impachetare al lanturilor.

  • Energia interfaciala libera pe moleculaEnergia interfaciala libera pe molecula, intr-un agregat, poate fi astfel scrisa ca:

    N0 = a + K/a

    unde K = constanta.

  • Energia libera minima este data de raportul

    si astfel se poate scrie

    unde a0 reprezinta aria suprafetei optime pe molecula

  • Energia interfaciala pe molecula

    in care constanta K a fost eliminata, si in acest fel N0 ca o functie a lui a este scris in termenii a doi parametrii cunoscuti sau care se pot masura ( si a).

  • Calculul marimilor pentru parametrul de impachetareDupa datele furnizate de Tanford se pot scrie ecuatiile:V (27.4 + 26.9 n) 3si lc < lmax (1.5 + 1.265 n)

    a0 se determina experimental din izotermele de adsorbtie

  • Modificarile asupra ariei optime a gruparii terminale a0 si numarul de lanturi afecteaza structura de impachetare a moleculelor amfifile. In acest caz particular este vorba de o grupa terminala ionica cu a0 62 2 in saruri de concentratie scazuta si respectiv a0 45 2 in saruri de concentratie mare; v 350 3 si lc 17 pentru un lant format din 12 atomi de carbon. Numerele taiate elimina din discutie formarea acestor structuri din cauze energetice (R > lc) sau entropice (valori mari pentru N).

  • Micele sfericePentru ca lipidele sa se asambleze in micele sferice valoarea lui a0 trebuie sa fie suficient de mare si volumul hidrocarbonat V suficient de mic astfel incat raza micelei sa nu depaseasca valoarea lungimii critice a lantului lc.Pentru micele sferice cu geometrie simpla, raza R este data de:R = 3V/a0 < lcde exemplu pentru V/a0 lc < , numarul de agregare va fi:M = 4 R3/3V = 4 R2/ a0

  • Exemple pentru astfel de lipide micelare sunt SDS (sodiu dodecil sulfat) in apa pentru care s-a determinat experimental M 57; V = 350 3; a0 62 2 R lc 17.

  • Termodinamica micelizariiMicelizarea = proces spontan care are loc cu scaderea energiei libere a sistemului = proces critic care incepe de la o anumita concentratie de surfactant

    Gm0 = RT ln CCM Gm0 = RT (2-p/n) ln CCM

  • Forte care guverneaza procesul de autoasociere a surfactantilorAutoasocierea (micelizarea) = echilibru intre o forta care favorizeaza autoasocierea (efectul hidrofob) si o forta care inhiba autoasocierea (repulsia electrostatica sau forta de hidratare)Efectul hidrofob =