Metode Fizice de Extractie a Poluantilor dinSoluri si Ape SubteraneAcest curs prezinta Metode Fizice de Extractie a Poluantilor din Soluri si Ape Subterane.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 8 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasMetode de depoluare a solurilor si apelor subterane

Metodele de depoluare cuprind intreaga gama de tehnici menite sa neutralizeze sau sa blocheze fluxul denoxe din sol. Clasificarea acestor metode se face dupa urmatoarele criterii:

A). Dupa locul de aplicare distingem trei tipuri de metode:

Metode aplicabile in afara sitului « ex situ » -constau in evacuarea solului din mediul sau natural prinexcavare, apoi transportul in afara sitului si executia lucrarilor de depoluare in centre specializate. Acestemetode pot prevedea si readucerea pe sit a materialului depoluat.

Avantaje: extirpare rapida si totala a componentelor contaminate; posibilitatea continuarii activitatilor depe sit si eficienta ridicata de depoluare conferita de centrele specializate.

Dezavantaje: cost ridicat datorita complexitatii fazelor de lucru; riscul dispersarii partiale a poluantilor intimpul lucrarilor de incarcare, transport si descarcare; evitarea amestecului de poluanti; impunerea unorlimite de concentratii in poluanti.

Metode aplicabile pe sit « on situ »- ca si principii sunt asemanatoare cu metodele aplicabile in afara situluidar in aceste situatii decontaminarea se face pe sit, cu instalatii de depoluare mobile. Actionand astfel seelimina transportul produselor poluate dar se incomodeaza activitatea de pe sit. In acest cazechipamentele de depoluare trebuie sa fie adaptate conditiilor specifice fiecarui sit.

Metode aplicabile « in situ » –au ca particularitate executia lucrarilor direct in mediul poluat, fara a seapela la lucrari de evacuare. Sistemul tehnic are doua parti: partea mobila, instalata la suprafata sitului, cuposibilitati de reutilizare, si partea fixa inserata in mediul subteran poluat, de unica folosinta. Tehnologiilein situ ofera posibilitatea depoluarii simultane atat a solului cat si a apelor subterane. Echipamenteleaferente acestor tehnologii sunt in general usor de amplasat dar presupun o exploatare de specialitatedelicata. In timpul exploatarii este dificil de apreciat volumul tratat, configuratia acestuia si eficientaprocesului de depoluare.

B). Dupa principiile tehnice generale de depoluare distingem patru tipuri de metode:

1. Metode fizice-categoria cea mai extinsa in ceea ce priveste aplicabilitatea practica. Aceste metode seimpart la randul lor in:

- metode bazate pe imobilizarea fizica a poluantilor, fie prin izolare (etansare, blocare hidraulica), fie prinstabilizare sau inertare;

- metode bazate pe extractia fizica a poluantilor din mediul contaminat, concretizate prin: excavare,pompare, spalare, flotatie, extractie de gaze sub vid (venting), injectie de aer cu presiune (sparging,

hidrosoc, geosoc), extractie electrocinetica, etc.

2. Metode termice-au ca principiu de baza extractia si apoi distrugerea sau imobilizarea poluantilor prinsupunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate. Cele mai utilizate metode sunt: incinerarea,desorbtia termica, vitrificarea;

3. Metode chimice-aplicate pentru neutralizarea, separarea sau transformarea poluantilor in urma unorreactii chimice specifice de tipul oxidare, reducere, declorurare, precipitare;

4. Metode biologice-se bazeaza pe degradarea poluantilor datorita activitatii microorganismelor (bacterii,ciuperci). Procesul de biodegradare se realizeaza in conditii aerobe sau anaerobe, cele mai utilizatemetode fiind: biodegradare in vrac (compostare, land farming), bioreactorul, biodegradarea in situ,bioventingul si biospargingul. Metode precum bioacumularea si biolixivierea realizeaza doar separareapoluantilor de mediul contaminat si nu o depoluare efectiva.

Metode fizice de extractie a poluantilor

Sunt cele mai numeroase si ating un domeniu larg de aplicabilitate. La baza lor sta acelasi principiugeneral: eliberarea solului si a apei poluate de substantele toxice. Simpla extractie a poluantilor din mediunu rezolva in totalitate problema decontaminarii. De aceea, dupa o extractie se impune urmarirea incontinuare a poluantului si tratarea lui, a.i., in final, riscurile induse mediului sa fie nule. Cele maicunoscute metode fizice de extractie a poluantilor din soluri si ape subterane sunt:

a) Excavarea;

b) Pomparea;

c) Spalarea;

d) Flotatia;

e) Extractia gazelor sub vid (venting);

f) Injectia de aer sub presiune (spurging);

g) Hidrosocul;

h) Geosocul;

i) Extractia electrocinetica;

a) Excavarea

Excavarea fizica a solului poluat este cea mai simpla metoda de depoluare. Se aplica folosind excavatoareobisnuite, in cazul unor poluari accidentale si punctiforme ale solului, atunci cand poluantul poate saajunga in scurt timp la panza freatica.

Avantajele excavarii solului poluat sunt reprezentate de simplitate si rapiditate, posibilitatea eliminariitotale a materialului poluat, costul redus de executie.

Dezavantajele metodei sunt perceptibile abia dupa operatia de excavare propriu-zisa, cand se impunedepozitarea in siguranta a materialului excavat si tratarea lui intr-o instalatie specializata indecontaminari. Transportul solului poluat de la locul excavarii la locul depoluarii, precum si operatiunile deincarcare-descarcare necesita precautii speciale, menite sa inlature riscul unei poluari secundare printransfer. Pe de alta parte, acceptarea unui sol poluat in centrele de depoluare se face pe baza unor regulistricte, care impun in primul rand cunoasterea caracteristicilor calitative si cantitative ale materialului ceurmeaza a fi supus depoluarii. Unii poluanti isi schimba insusirile dupa efectuarea operatiei de excavare.

De ex., aerarea indusa prin excavare conduce la schimbarea conditiilor de oxido-reducere, avandrepercusiuni asupra activitatii poluantilor in cauza. Daca excavarile se executa in apropierea unor cladiri,trebuie avute in vedere efectele excavarii asupra stabilitatii fundatiilor.

b) Pomparea

Este o metoda veche, cu o plaja mare a aplicabilitatii. In practica sunt cunoscute mai multe variante aleacestei metode. Una din aceastea poate fi considerata si blocarea hidraulica prezentata anterior.

Pe langa aceasta, sunt cunoscute alte 3 metode frecvent utilizate:

1. Pomparea la suprafata a apei preluate din acvifer, urmata de operatii de depoluare specifice;

2. Pomparea selectiva a poluantilor care plutesc la suprafata acviferului;

3. Combinarea pomparii cu alte metode de separare selectiva;

1. Pomparea simpla

Se aplica in cazul poluarii apei subterante cu poluanti solubili si putin adsorbabili. Punerea in aplicare aaceste metode presupune realizarea unor foraje care patrund in zona contaminata a acviferului si caresunt echipate cu pompe menite sa asigure evacuarea apei poluate. La suprafata, apa poluata este supusaunor procedee de depoluare, precum adsorbtia prin carbune activ, stripping, biodegradare, s.a.. Dupadepoluare, apa poate fi deversata in apele de suprafata din apropiere, sau poate fi utilizata in diferitedomenii, sau chiar reintrodusa in acviferul original, folosind foraje de injectie. Reintroducerea apei inacvifer este posibila atat in amonte, cat si in aval. Reintroducerea apei in acvifer, cu amplasarea putului deinjectie in aval de cel de pompare permite blocarea hidraulica a poluantilor, prin inversarea locala asensului de curgere a apei subterane. Nr. forajelor de pompare si injectie, debitul si locul amplasarii lorsunt elemente cheie ale depoluarii acviferelor prin pompare simpla. Daca se cunosc in mod detaliatcaracteristicile hidrogeologice ale acviferului, pomparea simpla poate fi realizata, exploatata si controlatacu usurinta. Executarea metodei nu necesita investitii mari, realizandu-se cu destula rapiditate.Rezultatele nu sunt intotdeauna pe masura asteptarilor, iar durata depoluarii este mare , atingand uneoricativa ani. Pe de alta parte, timpul indelungat de folosire a metodei nu trebuie sa fie o cauza in oprireapomparii, deoarece aceasta ar determina o crestere a concentratiei reziduale, din cauza migrariipoluantilor, atat din zona nesaturata, cat si din lentilele mai putin permeabile ale acviferului. In plus,poluantii absorbiti pe rocile din interiorul conului de depresiune format in timpul pomparii pot fi mobilizatidupa oprirea pomparii, prin ridicarea nivelului hidrostatic. Cresterea concentratiei reziduale este si efectulacumularii poluantilor in zonele de stagnare a acviferului, unde viteza apei subterane este f. mica, dincauza blocarii hidraulice.

Costurile depoluarii prin pompare simpla variaza in functie de natura acviferului, precum si de caracterulpoluantilor. Astfel, poluantii adsorbabili necesita un timp mai indelungat de depoluare, si implicit un costmai ridicat. Alte elemente de diferentiere a costurilor sunt legate de cercetarea preliminara, deechipamentul de lucru, de punerea in aplicare, de controlul parametrilor de lucru si de manopera.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 8 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro