efectele poluantilor din atmosfera asupra organismului uman
TRANSCRIPT
EFECTELE POUANTILOR DIN ATMOSFERA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN , A
VEGETATIEI SI A FAUNEI
“Daca un singur soare si un singur aer
exista pentru toti ……,de ce unii tin cu tot
dinadinsul sa le polueze, poluandu-se?
(Grigore Vieru)
1
CUPRINS
Cuprins………………………………………………………………………………….. 21. O scurta introducere despre ce inseamna “poluare”si “glbalizare”?!........................... 42. Atmosfera – un adevarat scut al Pamantului, dar poluat…………………………….. 52.1. Poluarea atmosferei si surse de poluanti…………………………………………... 62.2 Tipuri de poluanti…………………………………………………………………. . 112.2.1. Poluarea cu monoxide de carbon………………………………………………. . .112.2.2. Poluarea cu dioxid de carbon – efectul de sera……………………………………122.2.3. Poluarea cu oxizi ai azotului………………………………………………………122.2.4. Poluarea cu dioxid de sulf – depuneri acide………………………………………122.2.5. Poluarea cu particule solide……………………………………………………… 132.2.6. Poluarea cu metale……………………………………………………………….. 152.3. Efectele poluarii …. ..……………………………………………………………….162.3.1. Efectele poluarii cu monoxid de carbon………………………………………… 162.3.2. Efectele poluarii cu dioxid de carbon – gaze de sera…………………………….. 172.3.3. Efectele poluarii cu oxizi de azot………………………………………………... 182.3.4. Efectele poluarii cu oxizi de sulf – depuneri acide………………………………..182.3.5. Efectele poluarii cu metale ……………………………………………………….233. Poluarea apelor……………………………………………………………………… 253.1. Tipuri de poluari…………………………………………………………………… 283.1.1. Poluarea apei datorita agentilor fizici……………………………………………..283.1.2. Poluarea apei datorita agentilor chimici…………………………………………. 283.1.3. Poluarea apei datorita agentilor biologici………………………………………... 283.2. Clasificarea poluantilor……………………………………………………………..293.2.1. Poluanti de natura fizica…………………………………………………………. 293.2.2. Poluanti de natura chimica………………………………………………………..303.2.3. Poluanti de natura biologica………………………………………………………313.3. Cauzele poluarii apelor…………………………………………………………….. 313.4. Efectele apei poluate asupra sanatatii umane……………………………………….323.4.1. Boli infectioase………………………………………………………………….. 323.4.2. Boli neinfectioase…………………………………………………………………323.5. Impactul apei poluate asupra mediului……………………………………………...333.6. Impactul poluarii asupra calitatii apei………………………………………………354. Solul………………………………………………………………………………….. 364.1. Presiuni asupra starii de calitate a solurilor…………………………………………374.1.1. Ingrasamintele……………………………………………………………………. 374.1.2. Produse pentru protectia plantelor……………………………………………….. 394.2. Efectul poluant al ploilor acide……………………………………………………. 424.3. Efectele solului poluat asupra sanatatii populatiei………………………………… 444.3.1. Efecte acute……………………………………………………………………… 454.3.2. Efecte cronice…………………………………………………………………… . 454.4. Influienta poluantilor solului asupra mediului…………………………………….. .455. Masuri de prevenire……………………………………………………………………46
2
5.1. Programul “Rabla fara cote” fara cote……………………………………………….465.2. Peste 3000 de tineri au participat la proiectele Caravanei Guerilla Verde………......475.3. Ecologizarea guvernului incepe cu un bec…………………………………………..485.4. Cea mai mare punga de cumparaturi din lume din hartie reciclata se afla la Bucuresti………………………………………………………………………………....495.5. Romanii au renuntat la 61,3 tone deseuri la campania “Marea Debarasare” din mai……………………………………………………………………………………….50Bibliografie……………………………………………………………………………....53
3
1. O scurta introducere despre ce inseamna “poluare” si “globalizare” ?!
In prezent, ne confruntăm cu o multitudine de probleme, cum ar fi razboaiele din Orientul Mijlociu pentru resurse, migraţia, sărăcia, terorismul. Dar ceea ce începe să ne îngrijoreze este globalizarea şi impactul acestui fenomen asupra mediului înconjurător.
Globalizarea este un proces complex care are loc la nivel mondial şi care redefineşte structura lumii, şi de asemenea un fenomen care are trei cauze principale în impactul său asupra mediului: tehnologia, politica şi economia. În consecinţă, globalizarea din ultimele decenii provoacă degradarea mediului, prin domenii care până acum le-am acordat o mare importanţă, dar fără o idee despre efectele pe care le-a provocat. Inevitabil, încălzirea globală este unul dintre efectele nedorite, care tinde să devină o problemă majoră a umanităţii care este neglijată sau dată pe un plan secundar în mod voit.
Pământul se încălzeşte din ce în ce mai mult, iar acest lucru se datorează unor cauze, care în principal omenirea, prin dorinţele şi cerinţele tot mai mari de avea cât mai mult fără a se gândi la consecinţe, este devină, se defrişează, se poluează aerul cu diverse noxe, se poluează apa, contribuie la dispariţia unor specii de animale şi plante, etc.
Definirea noţiunii de poluare s-a făcut în diferite moduri, pornind de la faptul că etimologic, a polua înseamnă a murdări, a degrada, a profana. Poluarea poate fi definită ca o modificare defavorabilă mediului natural, care apare parţial sau în totalitate ca urmare a activităţii umane, are efecte directe sau indirecte asupra acestuia, alterând repartiţia fluxului de energie, nivelul de radiaţii, compoziţia fizico-chimică a mediului natural şi abundenţa speciilor. Aceste modificări pot influenţa omul direct sau indirect, prin intermediul produselor agricole, apei şi altelor produse biologice, afectează obiectele fizice, posibilităţile recreative ale omului şi urâţesc.natura. Poluanţii sau substanţele poluante sunt produşi de origine naturală sau artificială care, pătrunzând în diferite compartimente ale biosferei, produc modificări fizico-chimice ale mediului natural, alterează fluxul de energie şi nivelul de radiaţii la nivel global şi influenţează repartiţia şi abundenţa.speciilor. Poluanţii sunt răspândiţi în biosferă prin mecanisme specifice fiecărui mediu de viaţă, sunt
4
încorporaţi în biomasa organismelor vegetale şi animale şi îşi măresc concentraţia în diferite verigi ale lanţurilor trofice printr-un mecanism activ de bioconcentrare.
Sunt descrise sase tipuri de poluare: microbiologica, chimica, fizica, psihica si
informationala, estetica si electromagnetica.
Poluarea microbiologica este consecinta diseminarii in mediul ambiant a germenilor
patogeni sau conditionat patogeni, a elementelor infestate de catre subiectii umani sau animali,
bolnavi sau purtatori.
Poluarea chimica este consecinta dezvoltarii industriei, agriculturii de tip intensiv,
transporturilor, urbanizarii etc.
Poluarea fizica s-a extins in paralel cu poluarea chimica si este sonora (zgomote si
vibratii), termica si radioactiva.
Poluarea psihica si informationala (culturala si spirituala) este înregistrata la om, in
ultimele decenii, ca o consecinta a folosirii excesive a mijloacelor mass-media.
Poluarea estetica este consecinta degradarii peisajelor printr-o urbanizare
necivilizata, prin sistematizarea conceptuala improprie si prin amplasarea de obiective
industriale in zone virgine sau mai putin modificate de om.
Poluarea electromagnetica apare în locurile în care anterior au fost paduri care au fost
defrisate. În zonele defrisate se înregistreaza o stagnare a câmpului electromagnetic al Terrei în
absenta copacilor care joaca un rol de antene.
2. Atmosfera- un adevarat scut al pamantului ,dar poluat…
Aerul este un element indispensabil vietii,cantitatea consumata de organismul uman fiind
foarte mare:intr-o singura inspiratie patrund in pulmonul nostru 0.5l de aer,ceea ce inseamna 8l
pe minut ,respectiv 14-15 mc in 24 ore.In lipsa aerului omul nu poate supravietuii mai mult de
cateva minute.Intre organism si aer exista un permanent schimb de gaze la nivelul
pulmonului ,suprafata de contact la nivelul alveolelor pulmonare fiind de aproximativ 70 mp.
Aerul este invelisul gazos care inconjoara Pamantul,avand o grosime medie de aproximativ
3000 km,numit atmosfera.Principalele zone in care este subimpartita atmosfera sunt:
-troposfera(0-11km altitudine) de la cuvantul grecesc tropos= agitat,este stratul interior la
contactul cu suprafata pamantului.Poate fi considerat stratul vietii aici concentrandu-se 80% din
volumul total de gaze din atmosfera si producandu-se fenomene meteorologice.
-tropopauza are o grosime de 2 km si face trecerea de la troposfera la stratosfera.
5
-stratosfera urmeaza pana la circa 50-80 km.In acest strat nu se desfasoara fenomene
meteorologice.
-stratopauza face la randul ei trecerea spre mezosfera avand doar 10km grosime.
Beneficiaza de o temperatura ridicata datorita acumularii ozonului.Acumularea ozonului in
stratosfera se datoreaza disocierii moleculelor de O2 prin actiunea razelor ultraviolete.Prezenta
acestui strat este o mare binefacere pentru viata,constituindu-se intr-un ecran protector al planetei
impotriva radiatiilor ultraviolete.
-mezosfera se intinde de la 80-85 km.Este stratul unor complicate procese fotochimice si de
absortie puternica a radiatiilor ultraviolete.
Proprietatile ei au o mare importanta in zborurile cosmice pentru calcularea culoarului de intrare
in atmosfera a navelor cosmice.
-mezopauza este cuprinsa intre 80-90 km ,temperatura scade puternic.
-termosfera(90-400 km) cel mai fierbinte strat al atmosferei,avand loc puternice disocieri
ale moleculelor de O2 si N2 si procese fotochimice intense;totodata,aici are loc o puternica
ionizare a aerului cauzata de radiatiile ultraviolete,radiatiile X si captarea unor fluxuri de
particule din spatiul interplanetar.
-exosfera(400-3000 Km) altitudine.
2.1. Poluarea atmosferei si surse de poluanti
Poluarea consta in impurificarea atmosferei cu diferite substante..iar acest lucru este intr-o
continua crestere. In ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar
pentru echilibrul atmosferic.Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor
cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze ,mai ales după sfârşitul secolului trecut când a
apărut automobilul . Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de
metan şi oxizi de azot în atmosferă.
Poluantul reprezinta orice substanta solida,lichida ,sub forma gazoasa sau de vapori sau forma
de energie (radiatie electromagnetica,ionizanta,
termica,fonica sau vibratii)care introdusa in mediu,modifica echilibrul constituentilor acestuia si
al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.
In atmosfera exista in mod normal o serie de compusi proveniti din surse naturale care pot
capata caracter de poluanti la cresterea concentratiei lor peste cea normala(naturala).
Dintre poluantii atmosferici cei mai importanti clasificati dupa natura lor chimica mentionam:
compusi anorganici (compusi ai carbonului , compusi ai sulfului , compusi ai azotului ) ,compusi
organici (hidrocarburi, compusi oxigenati ,compusi halogenati ) , substante radioactive si
bioaerosoli ( polen , spori de mucegai) .
6
Sursele de poluare ale aerului se pot clasifica dupa originea lor in:
a)naturala (depozite de compusi organici in descompunere-mlastini,iazuri,cadavre de
animale;eruptii vulcanice si emanatii vulcanice)
ex.1.ceaţa- este formată din picături de marime variabilă.Dacă diametrul lor nu depăşeşte 10 um picăturile se numesc mist(în engleză ceaţă fină ), iar dacă este mai mare, se numesc fog (ceaţă deasă) . Ceata este un fenomen natural reprezentand suspensia in atmosfera joasa (troposfera, la suprafata pamantului) a unor picaturi ,vapori de apa si chiar cristale fine de gheata. Ceata este un nor in contact cu pamantul . Se formeaza cand vaporii de apa din atmosfera intra in contact cu pamantul, in urma scaderii temperaturii. Are o umiditate relativa de 100%, deci o atmosfera saturata. Caracteristicile principale sunt umiditatea si vizibilitatea.Ceata se poate forma si in conditii de umiditate mai redusa. Densitatea si opacitatea cetei e data de compozitie, de conditiile climatice, de faza zilei si caldura solara.In prezenta factorilor care genereaza condensul (particule de praf, aerosoli, gaze arse) , ceata poate precipita sub forma de burnita.
2.vaporii-sunt gaze care se condensează în condiţii normale, de ex.: vaporii de apă.3.praful-provine din diviziunea materiei fine în particule aproape coloidale de 10-100 nm.
b)antropice(industria,arderea combustibililor fosili pentru incalzirea locuintelor,motoare cu
ardere interna)
ex. 1.Fumul clasic generat de arderea carbunilor a fost completat in mod nefericit in timp de
alte tipuri generate din arderea combustibililor lichizi si gazosi. Are un caracter local dar datorita
curentilor de aer poate fi transportat la mari distante. Este format din gaze arse (oxidate) si nearse
, particule, oxizi, resturi organice.
7
2. Ploile acide.
Ploaia acidă este un tip de poluare atmosferică, formată când oxizii de sulf şi cei de azot se
combină cu vaporii de apă din atmosferă, rezultând acizi sulfurici şi acizi azotici, care pot fi
transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii, şi care pot precipita sub formă de ploaie.
Ploaia acidă este în prezent un important subiect de controversă datorită acţiunii sale pe arii largi
şi posibilităţii de a se răspândi şi în alte zone decat cele iniţiale formării. Intre interacţiunile sale
dăunatoare se numară: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiilor
forestiere, ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice, deoarece puţine specii pot
rezista unor astfel de condiţii, deci în general distrugerea ecosistemelor.Problema poluarii acide
isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale, si efectele acesteia continua sa creasca din ce
in ce mai mult. Severitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local,
exemplificata fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a
ridicat si in plan global. Oricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide
au crescut mai mult in ultimele decenii.
Principalele surse de poluare a aerului si tipurile de agenti poluanti pe care ii pun in
libertate:
Categoria Sursa
Procesul generator de
poluare Agentii poluanti
SURSE sol
erodare eoliana
climatica;descompun
erea de reziduuri de
origine animala si
vegetala(cadavre,deje
ctii)
particule minerale,particule
organice,oxizi de
siliciu,gaze(CO2,H2S,NH3 etc)
8
NATURALE plante
producerea si
eliberarea de
particule
granule de polen,
spori de mucegai
vulcani eruptii,emanatii particule,gaze,vapori
uzine
termoenerg
etice
transport,depozitare,
preparare si arderea
combustibililor,indeos
ebi cei cu impuritati
pulberi de
carbune,cenusa ,fum,impuritati
solide,compusi de
As,gaze(CO2,CO,SO2,SO3,No
x,H2S etc)
SURSE
ARTIFICIAL
E
intreprinderi
siderurgice
combustibili,transport,
depozitare.topire si
rafinare de minereu si
metale,combinarea in
aliaje cu alte metale
pulberi de minereu si
fier,oxizi de fier,SiO2,Mn,gaze,
fenolihidrocarburi policiclice
intreprinderi
de
metale
neferoase
preparare ,topirea si
rafinare de minereuri
si metale
neferoase,combinare
in aliaje ,topire si
turnare
pulberi,vapori,oxizi metalici de
Pb,Zn,Cu,Be,As,Sb,Cd,Hg
gaze
fab. de mat.
de
constructii
transport,macinare,
prelucrare,ardere
pulberi
netoxici,fibrogene,azbest
cancerigene
uzine
chimice
de produse
anorganice
producere de
acizi(clorhidric,fosforic
,
azotic,sulfuric),Cl,alca
lii,
ingrasaminte minerale
eliberare de
gaze(SO2,SO3,H2S,HF,Cl2,CS
2)
vapori,particule.
SURSE
ARTIFICIAL
E
uzine
chimice
de produse
organice
rafinarea petrolului si
obtinerea de produse
din
petrol,depozitari,trans
port,
hidrocarburi,solventi,eteri,
alcooli,fenoli,mercaptani,
negru de fum.
9
coloranti,medicament
e,
mase
plastice,pesticide,cau
ciuc
uzine de
hartie si
celuloza
transport,macinare,
produse de
pasta,inalbire
pulberi,dioxid de sulf,
clor,mercaptani
industria
alimentara
si produse
animaliere
transport,depozitare,
prelucrare de materii
prime intermediare si
finite
pulberi,
substante odorante
ARDERI
REZIDUALE
crematorii
de
bloc,cartier
,oras
transport,depozitare,
uscare,ardere
particole,subst. odorante,
fum,cenusa
autovehicul
e
tanc,carter,carburator
,
esapament,ardere
incompleta
CO,CO2,Nox,Na,Pb,fum,hidro
carburi
cancerigene,particule,aldehide
TRANSPOR
T nave
ardere
incompleta,combustib
ili
fum,CO,CO2,SO2,H2S,hidroca
rburi
avioane
combustii de diferiti
combustibili superiori
vapori,hidrocarburi,oxizi de
azot,aldehide
CASNICE
sisteme de
incalzire
combustii de diferiti
combustibili Cenusa ,fum,CO,CO2,SO2
TUTUN tigari,pipa fumat
CO,fum,hidrocarburi
cancerigene,nicotina,oxizi de
azot,Pb
Cunoasterea numarului,naturii si capacitatii surselor de poluare si inventarierea
acestora,cunoscuta sub numele de cadastrul surselor,permite aprecierea modalitatilor de reducere
10
a impactului poluarii asupra mediului.Astfel,nu se poate vorbi despre o epurare sau depoluare a
aerului atmosferic ci numai de o pastrare a “puritatii” in conditiile minimizarii emisiilor de
agenti poluanti.
In functie de natura poluantului,poluarea aerului poate fi fizica,chimica si biologica:
Poluarea fizica-se refera la introducerea de energie care poate fi:energie calorica care
genereaza poluare termica si energie radianta care determina poluarea cu radiatii
penetrante,poluarea fonica.
Poluarea chimica-se refera la eliminarea din atmosfera a unor substante straine de
compozitie naturala a acesteia cum ar fi unele gaze si pulberi.
Poluarea biologica-se refera la contaminarea biologica.Microflora aerului este reprezentata
de virusuri,bacterii si fungii de origine umana,animala si din natura.Microorganismele din natura
joaca un rol important in procese biologice de fermentare,biodegradare a unor substante.In aer
microorganismele nu se gasesc sub forma de corpi microbieni izolati ci sunt in general inglobate
dau aderente la particulele de praf,fum sau vapori de apa si exista in aer sub 3 forme:picaturi de
secretie-se produc prin tuse,stranut,vorbire,muget,au dimensiuni de 100 microni;nuclee de
picaturi-rezulta o data cu picaturile de secretie si sunt de dimensiuni mai mici;praf bacterian-este
constituit din particule de praf pe care adera microorganisme de origine animala si umana.
2.2.Tipuri de poluanti
Poluantii din aer pot fi substante straine de compozitia normala a aerului sau substante care
intra in aceasta compozitie si care in functie de concentratie si timp de actiune exercita un efect
nociv asupra omului sau mediului.Poluarea poate fi :
2.2.1 Poluarea cu monoxid de carbon
11
Efectul nociv al monoxidului de carbon se manifesta asupra organismului animal si in special
asupra celui uman,sursele cele mai importante fiind plasate in mediul urban.
Concentratia monoxidului de carbon din atmosfera depaseste de multe ori maximile admise.In
intersectiile cu trafic intens concentratia monoxidului de carbon ajunge uneori pana la valori de
250-300mg/mc.
Monoxidul de carbon rezulta in principal din:arderile incomplete ale carburantilor din motoarele
cu combustie interna,arderea combustibililor fosili,procese industriale,incinerarea
reziduurilor,incendii,fumat,etc.
Siderurgia reprezinta principala sursa industriala de monoxid de carbon.Gazul de furnal contine
25-30% CO din care 80 % recircula iar gazul de la cuptoare 8-10% astfel incat intr-un combinat
siderurgic se elimina in medie 3 mii tone CO/zi.
Continutul in CO al gazelor de esapament depind de:tipul combustibilului,tipul motorului si
conditiile de functionare.Astfel daca se prezinta comparativ continutul gazelor de esapament
pentru 2 tipuri de motoare in diverse etape de functionare se constata o diferenta importanta la
motoarele Diesel(max. 0.1%)si cele cu benzina(2.5-7 % CO).
2.2.2 Poluarea cu dioxid de carbon -efectul de sera
Principalii produsi ai proceselor de combustie sunt oxizii de carbon,proportia cea mai mare
reprezinta CO2.CO2 este produsul arderii complete a combustibililor fosili si se degaja in
cantitati proportionale cu acestia ceea ce inseamna o crestere de 1.5 ppm a concentratiei CO2
atmosferic pe an.
Cantitatea de CO2 pusa anual in libertate la nivel mondial are o valoare de 20 de ori mai mare
decat celelalte impuritati solide si gazoase puse anual in libertate din activitatile antropice.Cu
toate acestea nu reprezinta un pericol direct asupra organismului uman datorita nivelului ridicat
al concentratiei minime toxice(3-4%).
Acumularea de CO2 in atmosfera impreuna cu alti compusi are drept urmare modificarea
regimului de transfer al caldurii de la nivelul solului in atmosfera si favorizeaza efectul de sera.
2.2.3. Poluarea cu oxizi ai azotului
Dintre toti oxizii azotului efectul nociv acel mai important il are dioxidul de azot care
reprezinta totodata si produsul final al oxidarii celorlalti oxizi.
Sursele principale de oxizi de azot le reprezinta transporturile(motoarele cu benzina ,Diesel,caile
ferate,vasele de navigatie),combustiile in focare fixe (carbuni, gaze naturale, lemnul, deseurile),
procesele industriale si incendiile.
Prin efectele sale nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf.
2.2.4. Poluarea cu dioxid de sulf -depunerile acide
12
In Romania concentratia maxima admisibila pentru dioxidul de sulf la 30 min este stabilita la
0.75 mg/mc,iar concentratia la 24 ore este de 0.25mg.mc.Valoarea concentratiei medii anuale
(max. admisibila)pentru dioxidul de sulf este de 0.06mg/mc.Aceste concentratii sunt depasite in
multe cazuri.
Efectul poluarii cu oxizi de sulf este amplificat de prezenta negrului de fum,acesta fiind un
catalizator al oxidarii dioxidului de sulf si trioxidului de sulf poluant mult mai nociv.
Dioxidul de sulf are un rol important si in formarea smogului fotochimic datorita sinergismului
cu ceata si alti poluanti.
Depunerile acide reprezinta fenomenul prin care acizii din atmosfera ajung pe suprafata
Pamantului si poate fi umeda sau uscata.Cea umeda se numeste si ploaie acida iar cea uscata se
refera la procesele prin care gazele acide ,vin in contact cu suprafata solului si sunt retinute de
acesta.
Smogul fotochimic
Sub denumirea de smog sunt cunoscute fenomenele atmosferice de suprapunerii a poluarii cu
fum si gaze nocive peste ceata.Prin efectul combinat al acestora apare un sinergism care
determina o nocivitate extrem de mare a diferitelor gaze toxice(SO2,NO2) aflate chiar in
concentratii sub limita maxima admisa.
Smogul fotochimic este un fenomen destul de frecvent in orasele cu circulatie intensa si cu
industrie puternica,in care,datorita particularitatilor geografice si climatice exista conditii pentru
formarea cetii,a calmului atmosferei si a inversiei termice
Freonii-gaura de ozon
Ozonul este o substanta periculoasa pentru viata datorita caracterului sau puternic oxidant. La
nivelul marii, aerul necontaminat contine aprox. 0.03-0.1 ppm O3, putand sa atinga intr-o zona
intins poluata pana la 1 ppm O3. La concentratii> 0.6-0.8 ppm scade capacitatea vitala a
organismului, apar tulburari in difuzia CO2 datorita calmului pulmonar instalat.
Termenul de gaura de ozon desemneaza fenomenul aparut in anii ’70 de rarefiere a stratului de
ozon stratosferic deasupra Antarticii, in special la sfarsitul iernii australe,in lunile septembrie si
octombrie.Odata cu incalzirea stratosferei concentratia ozonului revine la concentratii apropiate
de cele normale.
Fumul de tigara
13
Produce o poluare ingrijoratoare pentru incinte,afectand direct pe fumatori cat si pe
nefumatori care inspira aerul localurilor colective in care se fumeaza. Poluarea aerului cu fumul
de tigara ia o amploare din ce in ce mai mare,procentul de fumatori fiind de cca. 75% din
populatia adulta.
Prin arderea tutunului are loc, de fapt, o distilare uscata a lui, iar in fumul de tigara au fost
identificati cca 3000 de substante, care in cea mai mare parte sunt mutagene si/sau cancerigene si
anume:
-nicotina este combinata cu acizii organici, de care se separa prin ardere. O parte din nicotina
este distrusa prin ardere ,dar 6-8 mg/g tigara ramane nearsa,din care 2-3 mg este inhalata de
fumatori;
-oxidul de carbon se afla in fumul de tigara intr-o concentratie de 50-60 mg/mc;reactioneaza cu
hemoglobina din sange formand carboxihemoglobina.In sangele fumatorilor de 20 tigari se afla
5% carboxihemoglobina fata de 0.4% in al nefumatorilor;
-3.4-benzipirenul, substanta cancerigena a carui cantitate este 1microgram/100tigari;
-acroleina, aldehida ce se comporta ca agent alchilant ce se fixeaza pe acizii nucleici pe care ii
altereaza ireversibil.
-hidrocarburi, compusi ai HCN, ai acizilor organici, alcoolul metilic, fenolul, piridina, plumbul,
plutoniul radioactiv etc.
Actiunile patogene ale fumului de tigara pot fi:cardiovasculare,respiratorii si cancerigene.Astfel
fumul de tigara produce cresterea de 10 ori a frecventei bolilor coronariene si de 3 ori a
mortalitatii de infarct miocardic, la fumatorii din clasa de varsta 45-54 ani.
Tabagismul diminueaza media de viata cu cca 5 ani pentru cei ce fumeaza 20 tigari pe zi.
2.2.5. Poluarea cu particule solide
Dimensiunile particulelor ce polueaza atmosfera le confera comportamente diferite.Aerosolii
reprezinta sisteme formate din microparticule solide si lichide suspendate in aer,fiind de fapt
14
sisteme aerocoidale cu proprietati specifice.
Pulberi sedimentabile sau praful sunt reprezentate de particule cu dimensiuni si densitati care le
favorizeaza depunerea gravitationala.
Pulberi in suspensie sunt reprezentate de particule cu dimensiuni mai mici.(ceata,fum),care
raman in aer timp indelungat.
Sursele impurificatoare pot fi de origine naturala sau antropogena,ponderea celor dintai fiind in
ansamblu mult mai mare.Principalele surse naturale sunt reprezentate de reziduurile vegetale si
animale,eruptiile vulcanice,plante(spori,polen),sarea marina,arderea padurilor,fenomene
naturale(eruptii vulcanice,furtuni de praf).
Sursele antropogene de impurificare a atmosferei constituie un pericol mult mai mare fata de
cele naturale prin concetrarea lor pe suprafete mici(zone industriale) si sunt reprezentate de
industrie,transporturi,sisteme de incalzire a locuintelor.
In tara noastra cele mai mari concentratiii de pulberi in suspensie se ating in zonele marilor
combinate.Astfel masuratorile efectuate in anul 2000 au indicat importante depasiri ale
concentratiei maxime admisibile.
Prin prisma cantitatilor de substante emise si a toxicitatii lor,dintre compusii organici cei mai
importanti sunt:
a) hidrocarburile saturate(usoare si grele)- desi sunt emise in atmosfera in cantitati mari
(pana la 10 %) din totalitatea cantitatii de poluanti atmosferici,in concentratiile in care apar nu au
nici un efect daunator.Sursele principale sunt transporturile,combustii in focare fixe,evaporarea
solventilor.
b) hidrocarburi nesaturate – nu au efect nociv direct,dar ajuta la formarea smogului
fotochimic oxidant.
c) hidrocarburi cromatice mono si policiclice-sunt importante datorita efectului lor
cancerigen.Ele se gasesc in aer,mancare si apa si constituie o categorie importanta si diversa de
compusi organici in care unii sunt cancerigeni iar alti mutageni .In sursa naturala sunt
reprezentati de incendierea padurilor si activitatea vulcanilor
2.2.6. Poluarea cu metale
Această categorie de poluanţi are ca sursă principală procesele industriale.Cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele (Pb, Cu) provin din metalurgie,
siderurgie şi din trafic
Plumbul si compusii sai
Plumbul prezinta o toxicitatea foarte puternica asupra organismului uman, indeosebi cel
introdus pe cale respiratorie, din aer. Cantitati mari de compusi ai plumbului se utilizeaza pentru
15
marirea cifrei octanice a benzinelor,intreaga cantitate de plumb astfel folosita fiind evacuata in
atmosfera.
Concetratia plumbului in atmosfera creste in general cu densitatea demografica in orasele din
tarile in curs de dezvoltare, in special. In absenta surselor de plumb concetratia acestuia este in
general mai mica in interiorul cladirilor fata de exterior. In mod curent,in industriile
producatoare sau utilizatoare de plumb acest element poate avea o concentratie considerabila.
Mercurul
Mercurul este un poluant cu actiune toxica sistematica.El se prezinta sub forma de vapori sau
aerosoli.Toxicitatea Hg pe cale poluanta provine mai ales de la sarurile organice-metil si alchil
mercuriatii-iar diureticele organice mercuriale sunt larg utilizate. Mercurul este folosit pe scara
larga in industria chimica,electrochimica,metrologie,in agricultura la fungicide si pesticide.
Aluminiul
Este al 3 element ca raspandire in litosfera (8.13%).Toxicitatea lui a trecut neobservata din
cauza manipularii si existentei sub forme insolubile,greu absorbabile.Abia in 1975 a fost
recunoscut ca element toxic.
Sursele de poluare cu aluminiu sunt datorate marii sale utilizari in industrie:vase,foi de
ambalaj,pasta de dinti,medicamente,vopsele etc.
In praful atmosferic exista in concentratii de 1-100microg/mc.
Cadmiul
Cadmiul prezinta multe aplicatii industriale:anticoroziv,acumulatoare alcaline,utilaje de
lagara sau pentru tipografie ,mase plastice,materiale stomatologice,moderator nuclear etc.
Poluarea mediului ambiant cu cadmiu se datoreaza proceselor de ardere a combustibililor
naturali,consumarii materialelor in care este incorporat.
2.3. Efectele poluarii
2.3.1. Efectele poluarii cu monoxid de carbon
In concentratii mici, la o expunere foarte lunga,oxidul de carbon produce o intoxicatie
cronica,la concentratii mari chiar la o expunere de scurta durata cauzeaza o intoxicatie acuta.
Actiunea toxica a monoxidului de carbon se produce la nivelul sangelui, monoxidul de carbon
formand un compus cu hemoglobina-carboxihemoglobina(COHb). Ca urmare oxigenul este
impiedicat sa se combine cu hemoglobina,deoarece afinitatea hemoglobinei pentru monoxidul de
carbon este de 250 de ori mai mare decat cea pentru oxigen. Acest proces diminueaza capacitatea
hemoglobinei de a trasporta oxigenul fiind responsabil de efectele toxice ale monoxidului de
carbon asupra sistemului respirator. La concentratii reduse ale monoxidului de
16
carbon(<30ppm)un organism sanatos poate compensa blocarea hemoglobinei(5% COHb) prin
intensificarea volumului de sange circulat (coronorian).
Evident ca efectele nocive ale oxidului de carbon,mergand pana la modificari structurale in cord
si creier vor fi mai grave la persoanele care sufera de boli ale aparatului cardiovascular.
Se considera ca o crestere a concentratiei carboxihemoglobinei de la valoarea normala de 0.5%
la circa 2.5% nu are efecte daunatoare asupra organismului uman,depasirea acestei valori
conducand la deteriorari ale facultatii de a dicrima intervalele de timp,alternari ale functiei
vizuale si ale performantelor pshiomotorii(caracteristici in general unei stari de oboseala
avansata).
Concentratia carboxihemoglobinei in sange este in functie de concentratia oxidului de carbon in
aerul inhalat si creste in timp pana la stabilirea echilibrului,aceasta atingandu-se la o expunere de
10-12 ore.
Asupra mediului concentratiile admisibile in aer sunt de 13 ppm CO medie pe ora.Fata de
concentratiile admisibile ale CO,aglomerarile urbane prezinta de multe ori concentratii de cateva
ori mai mari,cauzate in primul rand de gazele de esapament ale autovehiculelor (ponderea
emisiilor depasind cota de 70%).
2.3.2. Efectele poluarii cu dioxid de carbon -gaze de sera
Efectul produs de aceste gaze este aproximativ acelasi cu cel produs de CO2 chiar daca
concentratiile lor sunt mai mici datorita cantitatii mai mari de radiatii infrarosii pe care o absorb.
Cresterea continua a concentratiilor gazelor absorbante de raze infrarosii in atmosfera poate crea
dupa parerea specialistilor o crestere a temperaturii medii a atmosferei cu >2grade Celsius in 100
ani.Acest fapt poate duce la modificari substantiale ale climei,reducerea severa a umiditatii
17
solului, deplasarea zonelor ploioase spre N, topirea zapezilor si a ghetarilor, extinderea zonelor
aride.Variatia temperaturii medii a atmosferei terestre indica o crestere continua in ultimii 10 ani.
2.3.3. Efectele poluarii cu oxizii de azot
Prin efectele sale,nocivitatea dioxidului de azot este similara cu cea a dioxidului de sulf,
actiunea sa asupra organismului uman si animal incepe la concentratii reduse prin micsorarea
rezistentei cailor respiratorii si alterarii ale functiei pulmonare. Cauzele imbolnavirii le reprezinta
modificarile structurale ale proteinelor pulmonare(colagen si elastina) care sunt procese
reversibile la expuneri limitate. La expuneri repetate se produc modificari ireversibile conducand
la o succeptibilitate marita la infectiii cu virusi gripali sau pneumonie.
Cresterea concentratiei dioxidului de azot in aerul respirat determina aparitia edemului pulmonar
si scaderea capacitatiii vitale mergand pana la moarte.
Pragul olfactiv uman este de 0.12ppm ceea ce corespund limitei de concentratie suportata de om
pe durata indelungata.
Asupra vegetatiei dioxidul de azot are efecte directe si indirecte.Impactul indirect al dioxidului
de azot asupra vegetatiei este mult mai important deoarece acesta joaca un rol important in
formarea oxidantilor fitotoxici,cum ar fi de ex. ozonul si peroxoacetilnitratii(PAN)
Pragul de sensibilitate al plantelor este ceva mai ridicat circa 0.5 ppm, variabil pentru diferite
specii.In general la depasirea limitei de suportabilitate pe frunzele plantelor apar leziuni
necrotice, nespecifice(asemanatoare cu efectele si a altor substante toxice), la concentratii mai
mari de dioxid de azot sau la expunere indelungata ducand la caderea frunzelor.
2.3.4. Efectele poluarii cu dioxid de sulf -depuneri acide
Are efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu natural si artificial.Efectul asupra
organismului uman are loc fie direct ,fie indirect prin degradarea mediului sau de viata.Efectul
direct asupra organismelor umane se manifesta prin cresterea frecventei tulburarilor
cardiorespiratorii mai ales la bolnavii cronici chiar la concentratii mici ale dioxidului de sulf si a
oxizilor de azot in atmosfera.
Asupra plantelor efectul ploilor acide este remarcabil in special asupra padurilor. Ploile acide
au o actiune coroziva puternica si asupra diverselor obiecte cu care vin in contact,in primul rand
asupra constructiilor metalice dar si asupra materialelor de constructii (marmura, calcarul etc.).
Este de remarcat ca unele monumente istorice,cladirile publice,catedralele,sculpturile s-au
deteriorat mai rapid in ultimii ani din cauza cresterii gradului de poluare a aerului.
Efectele smogului fotochimic
Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt:
a)acute: uscaciune a mucoaselor gurii,nasului,modificari ale acuratetii vizuale,cefalee pana la
congestie pulmonara,edem si moarte. La concentratii de 0.02-0.05 ppm ozonul este sesizat
18
olfactiv, la 0.1-1ppm creaza tulburari de vedere,modificari ale functiei pulmonare,iar la 0.8-1.7
ppm apar congestiile pulmonare.
b)cronice: leziuni cronice pulmonare (bronsita, pneumonii) aparitia si dezvoltarea tumorilor
pulmonare.
Efectele negative ale smogului asupra plantelor sunt numeroase si se datoreaza oxidantilor.
Astfel, PAN prezinta toxicitate fata de plante atacand frunzele tinere si cauzand arsuri si inegriri
ale acestora. Oxizii de azot chiar la concentratii mari au toxicitate redusa fata de plante.
Efectele degradarii stratului de ozon
Principalele efecte ale distrugerii stratului de ozon sunt:modificarea stratificarii termice a
atmosferei cu aparitia modificarilor climatice,reducerea efectului de sera realizat de stratul de
ozon,modificari in distributia pe verticala a ozonului cu cresterea concentratiei ozonului
troposferic si scadera concentratiei ozonului stratosferic.Efectul negativ cel mai important al
distrugerii stratului de ozon il constituie cresterea intensitatii radiatiei ultraviolete cu lungime de
unda 280-315mm cu efecte negative asupra organismelor vii.
Asupra sanatatii umane degradarea stratului de ozon determina aparitia unor maladii ale
ochilor:la cornee(fotocheratilis),la cristalin(cataracta),la retina(degradare);maladii ale
pielii(cancerul pielii)si maladii infectioase.
Asupra unor tipuri de vegetale radiatia ultravioleta cu lungime de unda 208-315mm determina
reducerea activitatii de fotosinteza si a eutrofierii,iar la altele scaderi ale productiei. Actiunea
radiatiei UV cu lungime de unda 208-315 nm (UV-B) asupra ecosistemelor acvatice se manifesta
prin dereglarea strategiilor de adaptare(orientare ,mobilitate,a functiilor pshilogice,dezvoltarea
anormala a organismelor marine (pesti, larve).
Distrugerea stratului de ozon are implicatii negative si asupra unor materiale de constructii in
special asupra materialelor plastice dure care plesnesc si se decoloreaza.
Efectele fumatului
Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale si
sociale provocate de fumat.
Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor
complicatii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sau
agravate de fumat, de ajutoarele medicale de boala, de pensii, de pierderile provocate productiei
prin reducerea capacitatii de munca.
Dincolo de toate aceste neajunsuri, paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe care
o aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti, care intereseaza oameni la varste active,
oameni in plina activitate creatoare, deosebit de utili familiilor lor si societatii.
19
Diverse statistici dau cifre ingrijoratoare, demonstrand ca fumatul ucide de 4 ori mai mult decat
accidentele de circulatie.
Pe drept cuvant s-a considerat fumatul drept flagelul secolului XX, iar Organizatia Mondiala a
Sanatatii la semnalul de alarma dat impotriva fumatului a dat si raspunsul cel mai labil:
Fiecare sa aleaga, fumatul sau sanatatea !
Daca nu stiai cat timp irosesti din viata ta, cu fiecare tigara fumata, noi avem raspunsul. Si
astfel poti decide cand sa fumezi o ultima tigara.
Fumarea unei singure tigari scurteaza viata cu 7 minute.
Fumarea unui pachet de tigari pe zi scurteaza viata cu: 140 minute/zi , 51.100 minute/an sau 35,5
zile/an.
Aceasta inseamna ca anii fumatorilor au mai putin de 11 luni!
Rata moralitatii in randul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare decat la nefumatori, la toate
grupele de varsta. Aceasta inseamna ca jumatate din fumatori vor deceda in cele din urma ca
rezultat al fumatului. Daca tendintele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de
milioane de persoane aflate astazi in viata (adica aprox. 9% din populatia globului) va deceda ca
urmare a utilizarii tutunului.
Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc intre 35-69 ani. Aceasta face din
fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura in tarile civilizate. Multi din cei care mor
din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar majoritatea fumeaza din adolescenta.
20
Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcturi miocardice decat nefumatorii.
De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. Se
estimeaza ca fumatul este responsabil de aproximativ 75% din infarcturile care apar la fumatorii
cu varsta sub 50 de ani.
Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. In medie, aproximativ 90-95% din
decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza fumatului. Fumatul
provoaca si alte forme de cancer precum: de trahee, laringe, bronhii, cavitate bucala, gura, buze,
limba, faringe, esofag, pancreas, rinichi, vezica urinara, stomac si col uterin.
Stii la ce riscuri te expui ?
Riscul de a se expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare pentru fumatori.
Riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei ce fumeaza.
Copiii nascuti din parinti fumatori sunt mai predispusi la pneumonie sau bronsita in
primul an de viata.
Cei casatoriti cu o persoana fumatoare sunt de 4 ori mai predispusi sa moara de cancer
pulmonar, datorita fumatului pasiv.
Fumatul favorizeaza aparitia cancerului de buze, limba, laringe, esofag, vezica, stomac.
O tigara arde in medie 12 minute, timp in care polueaza mediul inconjurator, obligandu-i pe cei
din jur sa "fumeze" pasiv.
Riscul de a avea un atac de inima este de 250 de ori mai mare daca fumezi.
Fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta, ingalbeneste dantura, ingrasa parul, imbacseste
hainele, lasa pete galbene pe degete si buze, grabeste aparitia ridurilor, scade rezistenta la raceala
si gripa.
O persoana care fumeaza timp de un an un pachet de tigari pe zi va avea un kilogram de
gudron depozitat in plamani.
21
Cineva a avut curiozitatea sa ordoneze alfabetic numele bolilor legate de fumat. Rezultatul a
fost de-a dreptul surprinzator: pentru fiecare litera din alfabet exista cel putin cate o boala!
Boli cauzate de fumat:
In afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecventa la fumatorii inveterati, numeroase
studii au dovedit o relatie directa intre fumat si frecventa cancerului care atinge organe mai
indepartate de contactul cu atmosfera poluata de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vezicii
urinare este de doua ori mai mare la fumatori decat la nefumatori, pentru cancerul esofagului de
5 ori, pentru cancerul cavitatii bucale si al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10
ori (Bungeteanu).
Tutunul este de asemenea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute si a bronhopneumopatiilor
cronice obstructive .
Bolile respiratorii acute, traheitele, bronsitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la
fumatori decat la nefumatori.
Dupa Holland, bronsita cronica se intalneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu
un consum pana la 10 g tutun pe zi, 40% la fumatorii ce consuma 12 - 24 g pe zi si 50% din
fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi.
Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio-toxicitate care
impiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate.
Indepartarea particulelor depuse in caile aeriene se face in mod diferit la fumatori fata de
nefumatori.
La nefumatori, indepartarea incepe imediat dupa inhalare. Ea este rapida pentru toate particulele
depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale, apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile
aeriene mici si periferice, astfel incat nu se mai observa nici o retentie.
La fumatori, fenomenele de epuratie sunt intarziate si prelungite avand loc un stocaj anormal al
particulelor straine in caile respiratorii.
Alaturi de cilio-toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa in sensul unei inhibitii a
activitatii celulelor care intervin in mecanismele de epurare bacteriana. Este de mentionat de
asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse in evidenta la unii astmatici.
Evolutia bronsitei cronice obstructive in cazul in care nu se abandoneaza fumatul duce la
ingustarea cailor respiratorii , la tulburari ventilatorii progresive , la insuficienta respiratorie
grava incompatibila cu cel mai mic efort si in final la dependenta sociala si la pierderea vietii .
Fumatul este implicat in aparitia numeroaselor boli cardiovasculare . Desigur ca el nu este
factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de:
- modul de alimentatie
22
- sedentarism
- stresul nervos
- hiperlipoproteinemia
- hipertensiunea arteriala etc.
Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 - 3 grade
la nivelul extremitatilor.
Efectele compusilor organici
Poliarenele din atmosfera sunt asociate cu particule in suspensie. Intr-un studiu canadian s-a
aratat ca circa 85% din particulele in suspensie cu diametru mai mic de 5um sunt reprezentate de
HAP (engl. Polycyclic Aromatic Hydrocarbons). Particulele cu acest diametru sunt definite ca
particule respirabile deoarece ele patrund prin caile respiratorii in organism si astfel pot
determina aparitia cancerului plamanilor la organismele umane.HAP din atmosfera sub forma
libera sau sub forma de particule in suspensie sunt responsabile de degradarile chimice si
fotochimice cum ar fi de ex: fotodimerizarea si fotooxidarea si reactiile cu poluantii secundari ai
aerului, cum ar fi: ozonul, peroxiacetilnitratul si radicalii hidroxil si peroxil. Cea mai mare parte
din aceste procese conduc la obtinerea de produsi cu activitate biologica nesemnificativa.
Aldehidele prezinta actiune nociva asupra organismelor animale si a celor vegetale.
Formaldehida are pragul olfactiv de circa 0.1-1ppm, iar in functie de sensibilitatea particulara a
individului. La aceste concentratii produce o iritatie oculara producand cresterea rezistentei
expiratorii totale si descresterea vitezii de respiratie. Acetaldehida,detectabila prin miros si
cromaxie optica la circa de 0.25 ppm,la concentratie de >1ppm provoaca iritatie puternica a
ochii.
2.3.5. Efectele poluarii cu metale
Efectele poluarii cu plumb
Odata intrat in organism plumbul este retinut de rinichi si ficat dupa care este depozitat in
oase sub forma de fosfati. In sistemul osos se gaseste circa 50% din plumbul existent in
organismul uman si circa 90% din cel depozitat. Odata cu varsta o parte din plumbul metabolizat
tinde sa se acumuleze in tesuturile moi. Pana la anumite nivele de acumulare,plumbul este
perfect tolerat de organismul uman. Depasirea acestor nivele de incarcare fara a provoca semne
de intoxicatie poate determina modificari fiziopatologice cu repercursiuni asupra starii de
sanatate caracteristica prin tulburari nespecifice.
23
Intoxicatia cu plumb,saturnismul, la inceput apare prin tulburari sanguine si intarzieri ale
dezvoltarii fizice si intelectuale ale copiilor. La concentratii ale plumbului in sange >0.8mg/l se
produc modificari complexe sanguine , neurologice, psihice, digestive.
Efectul plumbului asupra rinichilor sunt in functie de durata de expunere si de concentratia
plumbului din aer.Expuneri chiar de scurta durata si la concentratii mici de Pb conduc la aparitia
insufivientei renale.
Plumbul din sange actioneaza ca toxic al moleculelor enzimatice,cele mai frecvent afectate fiind
enzimele care contribuie la formarea globulelor rosii.
In Romania limita max. de concentratie de plumb admisa in atmosfera localitatilor este de 0.5-
1ug/mc.
Efectul poluarii cu mercur
Mercurul este toxic pentru microorganisme.Efectele mercurului aflat sub forma de compusi
anorganici in aer se manifesta asupra microorganismelor la concentratii de 5ug/l,iar ale
compusilor organo-mercurici la concentratii de 10 ori mai mici.Principalul factor care
influenteaza toxicitatea compusilor metalorganici este viteza de extragere a metalului de catre
celule.Mercurul se leaga de peretii celulei sau membrana celulara a microorganismelor in mod
aparent printr-un numar limitat de legaturi.Aceasta inseamna ca efectele de densitatea celulara
si ,de asemenea de concentratia mercurului din substrat.Aceste efecte sunt adeseori
reversibile,iar mercurul in concentratii mici reprezinta un risc important pentru microorganisme.
Plantele nu sunt in general afectate de compusii mercurului.Mercurul reprezinta actiune toxica
asupra pasarilor prin reducerea cantitatii de hrana consumata si in consecinta prin oprirea
cresterii.S-au semnalat si alte efecte mai importante asupra sistemului enzimatic,asupra functiilor
cardiovasculare,asupra parametrilor sangelui etc.
Efectele poluarii cu aluminiu
Efectele aluminiului asupra organismului uman sunt:decalcifieri osoase sau fracturi
spontane,leziuni hepatice si cardiace,anemii si difunctii ale glandei paratiroide.
In praful atmosferic,aluminiul exista in concentratii de 1-100ug/mc.In cazul absotbtiei unei
concentratii mai mari de Al acesta se poate concentra in ficat,creier,inima,oase si maduva osoasa
formand mici depozite.In aceste organe se depune sub forma de microcristale de fofati de Al
microscopic sau submicroscopic.
Efectele poluarii cu cadmiu
Organismul uman nu este dotat cu mecanisme homeostatice de reglare a nivelului cadmiului
in tesuturi,apreciindu-se la aprox.30mg cantitatea totala din organismul persoanei
neexpuse.Cadmiul se concentreaza,dupa patrunderea in organismul uman la nivelul
24
ficatului,rinichilor,testiculelor.In sange el se gaseste la o concentratie medie de 0.6ug/l,iar in
urina intre 5-25ug/l.
Se admite in general o absortie pe cale digestiva si respiratorie intre 10-40ug/zi,eliminarea se
face lent mai ales pe cale biliara,cea renala intervenind intr-un aport mai mare.Leziunile renale
apar la o concentratie de 2000 mg/kg tesut.
Toxicitatea cadmiului provine de la concentrarea lui in ficat,rinichi,eliminarea lui extrem de
lenta(10-20ani),legarea lui de diverse proteine si de la antagonismul cadmiului-zinc.Astfel
cadmiul poate inlocui zincul in enzimele:anhidraza carbonica,peptidaza.
Simptomele de intoxicare cronica apar la concentratii destul de mici,variabile individual.Acestea
sunt:greturi,varsaturi,crampe si diaree,lipsa de apetit,insomnie.
Cadmiul interfereaza cu absortia altor microelemente,in special zincul,calciul,cuprul si reciproc.
3. POLUAREA APELOR
25
Apa este un factor indispensabil vieţii.De aceea, în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o
diversitate de biocenoze şi chiar civilzaţia umană a fost atrasă de aceste zone.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, necesarul minim de apă pentru un om este de 5 l
/zi, din care 1,5-2 l consumă ca atare, iar restul se reţine din alimente, sau apare din metabolism.
Necesarul fiziologic este de 2,5-3 l / zi , diferenţa până la 3-5 l /zi apărând din activităţi fizice şi
datorită temperaturii ambiante.Totuşi, omul utilizează în medie, pe glob 100 l apă/zi pentru operaţii
de spălare, pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie. Acest consum zilnic are valori diferite de
la o regiune la alta, sau de la un continent la altul. De exemplu este de 3 l /zi în Africa şi de 1000 l/zi
la New York. Consumul de apă a crescut în timp şi 500 km3 în 1974 şi aproximativ 1400 km 3 în anul
2000
Apa este una dintre cele mai raspandite substante in natura, mai ales in stare lichida-forma in care
acopera mai mult de 2/3 din suprafata globului terestru, alcatuind apele de suprafata.
Se poate observa un circuit al apei in natura :
26
Caldura soarelui cauza evaporarea apelor de suprafata, iar vaporii formati se ridica in atmosfera.
Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa intervine o scadere de temperatura, o parte din
vapori se condenseaza si iau forma de nori, ceata, ploaie, zapada, grindina; in timpul noptilor
racoroase din anotimpurile calduroase se depune roua, iar cand temperaturile solului este sub
00C, se depune bruma- toate acestea formeaza apele meteorice.
Apele cazute pe pamant sau rezultate din topirea zapezilor, in parte umplu din nou lacurile,
raurile, marile si oceanele, iar in parte strabat prin straturile de pamant la adancimi diferite,
formand apele freatice. Daca in calea lor intalnesc un strat impermeabil, cum ar fi un strat de
argila, ele se aduna acolo si formeaza ape subterane.
Daca apele subterane, circuland prin diferite straturi, se apropie din nou de suprafata si ies din
pamant, se formeaza izvoare subterane.
In natura apa nu este chimic pura. Apele naturale contin cantitati variate de diferite
substante: gaze si saruri dizolvate, substante organice si bacterii. Cand contin dizolvate cantitati
mici de saruri se numesc ape moi, iar cand contin dizolvate cantitati mari de saruri, mai ales de
calciu si de magneziu, se numesc ape dure.
Apa de ploaie este cea mai curata dintre toate apele naturale. Fiind insa in contact prelungit cu
aerul, ea contine dizolvate componentele acestuia, cum si diferite impuritati din aer, ca: dioxid de
carbon, amoniac, acid azotic, iar in regiunile industriale sau le oraselor mari, dioxid de sulf,
hidrogen sulfurat, etc.
Apele subterane au compozitia cea mai variata dintre toate apele naturale; cantitatea si natura
substantelor dizolvate depind de natura straturilor de pamant strabatute si de timpul cat apele au
fost in contact cu ele. Apele subterane care contin dizolvate in molecula lor cantitati mai mari de
diferite substante solide sau gazoase, ajungand la suprafata si formeaza izvoarele de ape
minerale.27
A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o.
Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in
seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare
Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide,
lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile
de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru
pescuitul industrial, pentru
3.1. Tipuri de poluari
3.1.1. Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor
solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la
exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea
termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele
centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor deversari,
poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din
zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana ;
animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului.
Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'.
3.1.2 Poluarea apei datorita agentilor chimici rezulta din deversarea in ape a diversilor
compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri
provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau
cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul
timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu
azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in
cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a
copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile -
prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne, industrie si turism.
3.1.3 Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice
fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare
raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta
categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile
alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni
mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai
putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe
28
agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte
restranse.
O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma
unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari
a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de
la cercetarile nucleare.
3.2. Clasificarea poluantilor:
3.2.1. Poluanti de natura fizica:
depunerile radioactive;
ape folosite in uzine atomice;
deseuri radioactive;
ape termale;
lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice
si atomo – electrice.
29
3.2.2. Poluanti de natura chimica:
Mercurul provenit din:
deseuri industriale;
inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor
termometre sau tuburi fluorescente;
ingerarea accidentala de compusi anorganici;
deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.
Azotatii proveniti din:
ingrasaminte chimice;
detergenti;
pesticide organofosforice.
Cadminiul provenit din:
ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu;
aerosoli.
Plumbul provenit din:
evacuarile uzinelor industriale;
gazele de esapament ale autovehiculelor;
manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.
Zincul provenit din:
apa sau bauturi cu continut de zinc;
ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);
dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale
Hidrocarburile provenite din:
gazele de esapament ale autovehiculelor;
scurgerile de titei;
arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);
arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);
30
fumul de tigara.
Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:
apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;
pulverizarile aeriene;
spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;
detergenti.
3.2.3. Poluanti de natura biologica:
microorganismele patogene;
substantele organice fermentescibile.
3.3 Cauzele poluarii apei:
Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor
poluanti;
Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales
produse petroliere;
Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol
fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;
Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;
Deseurile si reziduurile menajere;
Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si
zapada topita;
Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.
Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau
gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare
sanatatii.
31
3.4. Efectele apei poluate asupra sanatatii populatiei
Ca si aerul, apa este un factor indispensabil vietii. In organisme ea indeplineste multiple
functii, de la dizolvarea si absorbtia elementelor nutritive, la transportul si eliminarea produsilor
nocivi si/sau rezultati din metabolism.
In conditiile poluarii mediului, calitatea apei folosita de populatie poate constitui un importanta
factor de imbolnavire . Bolile care pot aparea sunt :
3.4.1. Boli infectioase produse prin apa poluata (epidemii - afecteaza un numar mare de
persoane sau endemii - forma de imbolnavire care se gaseste permanent intr-o zona):
a) bolile bacteriene febra tifoida este determinata de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi
combatuta prin vaccinarea antitifica si prin respectarea masurilor de igiena personala
- dizenteria, produsa de Shigella sp., este extrem de periculoasa prin efectele sale de
deshidratare. Nu exista un vaccin
- holera, produsa de Vibrio holerae, considerata eradicata in unele zone, poate reapare, chiar pe
arii extinse.
b) bolile virotice:
- poliomielita, o boala invalidanta, poate fi prevenota prin vaccinare
- hepatita epidemica este legata de transmiterea virusului prin apa contaminata, nu doar prin
contactul cu omul bolnav
c) boli parazitare:
- amibiaza (dizenteria amibiana) este favorizata de rezistenta sporita a parazitului sub forma
chistica
- lambliaza sau giardiaza se contrateaza prin consumarea apei infestate cu chisti
- strongiloidoza este produsa de un parazit ce traieste in organismul uman
- tricomoniaza este determinata de Trichomonas sp. (flagelat)
- fascioloza sau distomatoza
3.4.2. Boli neinfectioase produse prin apa poluata:
- Intoxicatia cu nitrati (efect methemoglobinizant)
- Intoxicatia cu plumb (saturnism hidric)
- Intoxicatia cu mercur ce are ca semne si simptome: dureri de cap, ameteli, insomnie, anemie,
tulburari de memeorie si vizuale. Are de asemenea efecteteratogene (produce malformatii la fat)
- Intoxicatia cu cadmiu afecteaza ficatul (enzimele metabolice), duce la scaderea eritropoiezei si
32
la anemie, scaderea calcemiei, etc.
- Intoxicatia cu arsen (ce se acumuleaza ca si mercurul in par si unghii) duce la tulburari
metabolice si digestive, cefalee, ameteli, etc.
- Intoxicatia cu fluor are forme dentare, osoase si renale
- Intoxicatia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere, etc.
3.5. Impactul apei poluate asupra mediului
Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea
lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales
fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate
putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare.
Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa
natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge.
Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu,
erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta
parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor
tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat
in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.
Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care
atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din
poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat
comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei
33
De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este
necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra
omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca
exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe
din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara
larga, potrivit cerintelor.
a) Substantele organice de natura vegetala (in viata sau moarte) consuma oxigenul
din apa, care, pentru a asigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scada sub
4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, mor pestii. Titeiul si uleiurile din apa
formeaza o pelicula care impiedica respiratia organismelor si asimilatia clorofiliana.
-Fenolii in cantitati mari in produsele petroliere sunt deosebit de toxici pentru
pesti.
- Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii.
b) Substantele anorganice conduc la marirea salinitatii si cresterea duritatii. Fac
impropie apa pentru alimentarea cu apa potabila, industriala, irigatii.
c) Substantele in suspensie dau apei un gust si miros neplacut, impiedica absorbtia
oxigenului de la suprafata si autoepurarea se depune pe instalatii, colmateaza filtrele
sunt toxice pentru flora si fauna.
d) Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si fauna afecteaza metabolismul.
e) Substantele radioactive sunt deosebit de periculoase pentru organism, in functie de
tipul iradierii.
f) Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata distrug flora si fauna,
degradeaza constructiile hidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosirea
apei pentru agrement, apa potabila, etc.
g) Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa, fotosinteza, autoepurarea,
agrementul.
h) Apa calda impiedica dezvoltarea normala a pestilor.
i) Microorganismele deregleaza dezvoltarea normala a altor microorganisme,
organisme.
j)Eutrofizarea apei conduce la reducerea posibilitatii de autoepurare intoxicand
sedimentele si apa subterana.
k)Pierderile carstice prin porozitatea fisurala ridicata, apa de suprafata poluata,
afecteaza grav si pe termen lung circulatia de apa subterana (panza freatica,
drenurile).
34
Unul dintre cele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este vegetatia verde de la suprafata-
eutrofie. Plantele acvatice si algele se dezvolta la suprafata apelor, atunci cand apa este
imbogatita cu un amestec de compusi care s-au infiltrat din solurile din apropiere. Apa potabila a
devenit un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor specii periculoase de bacterii, protozoare
si ciuperci care sunt foarte periculoase pentru om.
3.6. Impactul poluarii asupra calitatii apelor:
In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea
igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de
apa.
Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu
substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu cat
apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai
usor de perceput.
Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:
apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape
industriale care contin fier;
apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;
apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau
neagra;
ionii de fier dau apelor o culoare galbena;
ionii de cupru confera apei o culoare albastra;
apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.
35
4. SOLUL
Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi
abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit
un anumit echilibru ecologic.
Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor,
condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor,
lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi
solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană
pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reţinerea,
reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele
chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice
şi alte substanţe chimice.
Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează
poluanţii, îi absorb şi îi transformă.
Formarea solurilor este un proces complex, de lungă durată, care reflectă efectul factorilor
pedogenetici, atât naturali cât şi antropici.
Solul este alcătuit din: material mineral provenit din dezagregarea şi alterarea rocilor, material
organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenită din precipitaţiile
atmosferice sau irigaţii şi aer. Proporţia în care aceste componente se găsesc în sol determină
gradul de fertilitate al solului. Repartiţia solurilor variază de la o ţară la alta în funcţie de relief,
climă şi, nu în ultimul rând, de activităţile biologice.
Solul reprezintă partea fertilă a scoarţei terestre şi un factor ecologic foarte important. Omul şi
societatea umană fac parte integrantă din biosfera şi depind strâns de resursele ei. Solul este un
ecosistem bogat, dar fragil, e stratul afânat, moale şi friabil ce se găseşte la suprafaţa scoarţei
pământului şi care împreună cu atmosfera învecinată constituie mediul de viaţă al plantelor. Este
cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atenţie ca şi apa şi aerul pentru asigurarea
vieţii pe Pământ.
Solul este locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de
ploaie in atmosfera se intorc in sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti
36
antrenandu-l spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape
toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.
De la mucul de tigara sau biletul de tramvai pana la automobilul abandonat, la picatura de ulei
scursa din tractorul care circula pe camp, toate sunt poluari directe ale solului.
4.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
În agricultură, în vederea realizării unor producţii cantitative şi calitative superioare atât marii
producători cât şi micii producători agricoli au executat şi lucrări de fertilizare aterenurilor,
utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi îngrăşăminte chimic
4.1.1. Ingrasamintele
Noţiunea de sol este indisolubil legată de
productivitate, care depinde de ciclul de
conversie, adică de viteza repunerii în
37
circulaţie a materiei şi a energiei din habitatul complex pe care-l formează biocenozele solului care,
la rândul lor sunt influenţate, printre altele de chimizarea în exces ca şi de pesticidele ajunse în sol.
Folosite timp îndelungat, îngrăşămintele chimice pot opri reciclarea substanţelor organice din solurile
cultivate, ameninţând grav fertilitatea lor.
Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice reduce tot mai mult componentele organice şi humusul
din sol. Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul
complexului absorbant argilo-humic din sol.
Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care determină creşterea productivităţii
plantelor şi a fertilităţii solului. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot
provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor), în cazul în
care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi
necesităţile plantelor. Utilizarea neraţională a îngrăşămintelor determină apariţia unui exces de
azotaţi şi fosfaţi care are un efect toxic asupra microflorei din sol şi duce la acumularea în
vegetaţie a acestor elemente. Limita dintre deficitul şi excesul unui element este greu de sesizat,
totul depinzând de natura plantelor şi a mediului.
Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legată de utilizarea îngrăşămintelor, în special a celor cu
potasiu, azot şi fosfor. Efectul poluant derivă din două elemente conţin multe impurităţi toxice şi
sunt folosite în cantităţi excesive. Efectul poluant cel mai intens îl determină utilizarea în exces a
azotaţilor.
Îngrăşămintele chimice sunt substanţe ce conţin cel puţin un element nutritiv de bază pentru sol
- azot, fosfor, potasiu şi se clasifică în trei categorii:
simple - conţin doar câte un element nutritiv;
mixte - amestecuri de îngrăşăminte simple;
complexe - care conţin 2 elemente nutritive.
Situaţia utilizării îngrăşămintelor în perioada 1999-2007 pe raza judeţului Galaţi:
Tabel 3.1.1.
38
Anul
Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanţă activă)
N+ P2O5+ K2O(Kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
1999 6700 180 60 6940 110,0 119,02000 6778 780 320 7878 100,0 100,02001 6453 2000 497 8950 94,0 66,02002 5442 1190 84 6716 86,62 86,622003 4929 1173 119 6221 72,0 72,02004 5825 426 180 6431 88,0 88,02005 11550 2906 160 14616 79,0 120,02006 3957 1300 353 5610 84,2 91,12007 6423 1574 432 8429 156184 158236
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi
Tabel 3.1.2. Anul Îngrăşăminte chimice folosite
(tone substanţă active)
Cantitatea de îngrăşământ folosită pe ha
Kg/ha
2007 N 21,6 kg s.a.P2O5 5,44 kg s.a.K2O 1,5 kg s.a.
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi
4.1.2. Produse pentru protecţia plantelor
Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilă
obţinerea de producţii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, solul devenind o
condiţie vitală pentru “existenţa şi perpetuarea generaţiilor viitoare”.
Protecţia plantelor este domeniul ştiinţei agricole, care se ocupă de cercetarea organismelor
dăunătoare, elaborarea metodelor şi mijloacelor de protecţie a plantelor împotriva bolilor,
dăunătorilor şi buruienilor şi a tehnologiilor de aplicare a lor, elaborarea sistemelor ecologic
inofensive de protecţie integrată a plantelor.
Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor agricole şi datorită
structurii lor chimice, acestea au efecte nedorite asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului după cum
urmează:
penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurător;
39
sunt mutagene, teratogene şi cancerigene;
produc efecte secundare necunoscute cauzate de interacţiunea dintre ele şi metaboliţii
plantelor;
distrug echilibrele naturale, pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi
cele utile;
se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro şi
macroorganismelor acestuia;
reducerea biodiversităţii din ecosisteme;
remanenţa în alimente, putând dăuna sănătăţii umane.
Un loc important în procesul agricol îl ocupă utilizarea unei game largi de pesticide. Acestea
sunt deosebit de utile în măsura în care rezolvă
problemele pentru care au fost create şi aplicate. Dar,
acumularea acestora în sol, floră şi faună, precum şi
migrarea necontrolată a lor în mediu sau a reziduurilor
din procesele de valorificare, poate produce o serie de
efecte nedorite atât asupra plantelor, cât şi a
ecosistemului în ansamblu.
Comportarea pesticidelor în sol, care este o problemă complexă şi dificilă de studiat datorită
multitudinii factorilor de natură aleatoare, a impus abordarea unor tehnici moderne de cercetare
şi specializarea profesională a colectivului de cercetători.
Principalele probleme care intervin în dinamica pesticidelor în sol (adsorbţie, volatizare,
absorbţie, degradare, migrare, acumulare etc.) constituie obiectul unor studii aprofundate. Aceste
studii trebuie orientate in următoarele direcţii:
analiza principalilor factori care determină migrarea pesticidelor în sol;
stabilirea pe bază de coeficienţi specifici a influenţei exercitate de diferiţi factori
pedoclimatici asupra proceselor la care participă pesticidele în complexul fizico -
chimic şi biologic al solului;
elaborarea criteriilor de edificare pentru un model de prognoză a poluării solurilor;
definirea modelului de prognoză pentru poluarea unor tipuri caracteristice de sol;
determinarea calitativă şi cantitativă a unor coeficienţi specifici procesului de poluare
(de difuzie, de reţinere, de degradare etc.).
Produsele de uz fitosanitar includ peste 300 de substanţe active din diverse clase de compuşi chimici.
Aceste sortimente se completează şi se perfecţionează în concordanţă cu cerinţele tot mai severe care
se impun şi anume:
40
reducerea numărului de stropiri, creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune;
realizarea de compuşi noi cu activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare (g/ha) şi
cu impact minim asupra mediului înconjurător;
perfecţionarea compoziţiei, a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare, în vederea
diminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului înconjurător.
Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi
dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se
modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului.
În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Galaţi sunt incluse:
erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor,
insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi dăunătorilor,
fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.
Erbicidele constituie principala categorie de pesticide utilizată, majoritatea se acumulează în sol
şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului.
Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:
- realizarea unor asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;
- rotaţia tratamentelor cu erbicide;
- fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.
Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul contaminării
apelor, solului, alimentelor şi a aerului.
Pesticidele administrate pe sol sunt treptat dispersate în mediu, sau translocate în plante, unele
însă putând persista în sol mulţi ani de la aplicare. Impactul pesticidelor asupra mediului depinde
de cantitatea utilizată, modul de administrare, precum şi de toxicitatea şi perioada de remanenţă a
acestora în sol.
Din aceste considerente, în agricultură se acceptă numai substanţe chimice cu valoare biologică mare
şi uşor degradabile în timp, iar în vederea obţinerii produselor agroalimentare ecologice este necesară
utilizarea produselor de uz fitosanitar care să respecte indicatorii de calitate prevăzuţi în Anexa nr. II
a HG nr. 917/13.09.2000 privind produsele agroalimentare ecologice.
În realizarea de compuşi noi în domeniul produselor fitosanitare, se evidenţiază următoarele
orientări:
41
în domeniul insecticidelor se îndreaptă către produse pe bază de fipronil, acetamiprid,
bensultap, imidacloprid, deşi piretroizii rămân încă pe primul loc în ceea ce priveşte
preferinţa utilizatorului;
în domeniul fungicidelor orientarea se îndreaptă spre produse din grupa triazolilor şi
imidazolilor;
în domeniul erbicidelor se vor dezvolta şi perfecţiona substanţele active din grupa
sulfonilureice.
În judeţul Galaţi, în anul 2007 s-au utilizat următoarele cantităţi de produse fitosanitare:
Tabel 3.2.1
Nr.crt.
Produs fitosanitarSuprafaţa
(ha)Cantitate
(tone)1. Erbicide 90460 135,42. Fungicide 48237 144,823. Insecticide 65200 13,04
TOTAL 293,26 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi
Cantităţile de deşeuri de pesticide eliminate în anul 2007, în judeţul Galaţi:
Tabel 3.2.2
JudeţCantitate eliminată
(tone)Stoc la 31.12.2007
(tone)
Galaţi - 10,566
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi
Evoluţia repartiţiei cantităţilor de pesticide per ha în perioada 2003 – 2007, pe teritoriul judeţului:
Tabel 3.2.3
Indicator 2003 2004 2005 2006 2007Kg
substanţă activă/ha
1,88 2,23 1,58 1,94 0,38
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi
4.2 .Efectul poluant al ploilor acide
“Ploaia acida” cuprinde toate precipitatiile : ploaie , zapada , bruma , ceata , care contin
acizi tari , derivati din substantele care polueaza atmosfera .
42
Datorita activitatilor umane , atmosfera s-a supraincarcat cu substante daunatoare , avand
repercursiuni grave asupra mediului , astfel :
acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura , betonul , metalul , cauciucul , plasticul .
acizii deregleaza functionarea normala a organismelor .
acizii induc modificari in compozitia chimica a solului si a apelor de suprafata , modificand
circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului .
Datorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate bazinele hidrografice , unele
regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele , astfel :
regiunile cu soluri sarace in calcare , acoperite cu un strat subtire de sol (ex. cele din peninsula
Scandinavica ) sunt cele mai sensibile la acidifiere .
Regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca apele de ploaie sa
ajunga prin siroaie in lacuri si rauri .
Gunoaiele orasenesti
43
Automobile abandonate , aparate electronice , ambalaje , ziare , ziare , carti , haine ,
incaltaminte , resturi alimentare , cladiri demolate , mobile , cadavre de animale , tot ceea ce si-a
pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi .
Evitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr-o educare adecvata prin
dezvoltarea constiintei cetatenesti . In plus , printre gunoaie exist o multime demateriale
recuperabile- sticla , metal , hartie . Pentru a colecta cantitatile de gunoi produse zilnic intr-un
mare oras sunt necesare mijloace de amploare.
De obicei drumul gunoiului se sfarseste la periferia orasului , in gropi existente sau pe locuri
virane unde se acumuleaza in mase sordide , inevitabile . In decursul anilor , dupa ce a uratit
peisajul , a poluat aerul si apele subterane , putrefactia holdei de gunoi se sfarseste .Ramane un
amestec de reziduuri care impiedica utilizarea solului .
Depozitarea controlata a gunoaielor , cu asigurarea conditiilor de fermentare aeroba , permit
transformarea lor in conditii igienice , intr-un compost stabil , utilizabil ca amendament in
agricultura .
4.3. Efectele solului poluat asupra sanatatii populatiei
Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii.Se afla
in stransa corelatie cu clima unei regiuni, atat prin configuratia, natura si structura lui.el
constituie insa si un factor important in raspandirea unui numar tot mai mare de boli, ca urmare a
poluarii sale.
44
4.3.1.Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind
influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei, ele se datoresc unor concentratii deosebit
de mari ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice asupra organismului uman:
marile epidemii de la Hamburg si Petersburg, de la sfarsitul secoluluil trecut, datorate poluarii
apei cu virusul holerei, iar mai recent, Londra, 1952, cand, datorita poluarii cu pulberi si dioxid
de sulf s-au inregistrat peste 4000 decese. Desi rare, aceste episoade acute au avut meritul de a fi
atras atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele cercetari
sistematice in domeniul relatiei sanatate – poluare .
4.3.2. Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii
mediului asupra sanatatii umane. In mod obisnuit, diversii poluanti existenti in mediu nu ating
nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor continua, chiar in
concentratii mai scazute nu este lipsita de efecte nedorite.
Influenta solului poluat asupra sanatatii umane se exercita in primul rand ca urmare a poluarii sale biologice:
poluarea radioactiva poluarea chimica este cauzata in principal de pesticide si ingrasaminte poluarea biologica este caracterizata prin: contaminarea solului, odata cu reziduurile, cu
germeni patogeni care pot fi: excretati de om si tranmisi prin sol (bacilii tific, dizenteric, virusurile holerei, poliomielitei, hepatitei, etc) sau eliminati de animale si tranmisi prin sol (bacilii tetanic, antracic, clostridii, etc). Biohelmintii sunt viermii care au nevoie de o gazda intermediara pentru a se dezvolta iar geohelmintii sunt speciile care nu au nevoie de o gazda intermediara
4.4 Influenţa poluanţilor solului asupra mediului
Reziduurile solide ocupă suprafeţe mari de teren pentru instalarea haldeloravând ca efect acumularea unei mase sordide, urâţirea peisajului, poluarea aeruluişi a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Haldele de cenuşi şi zguri dinindustria metalelor neferoase conţin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb),SO2 şi As. Pulberile şi praful acoperă cu depozite eoliene regiunea învecinatăexploatărilor şi înăbuşe vegetaţia.
Reziduurile lichide impurifică solul prin infiltrarea apelor poluate care se epurează parţial depunând elemente nocive în sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificări importante la suprafaţă şi în apropierea imediată a suprafeţei (conţinutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbând astfel în mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei şi faunei. Petrolul şi apele de la rafinării afectează suprafaţa solului pe care se răspândesc şi pânza de ape freatice în care se infiltrează. Reziduurile petroliere au persistenţă îndelungată şi degradează solul pentru perioade lungi.
lazurile de decantare ocupă suprafeţe mari, reziduurile minerale şi substanţele toxice depuse în ele pe sol sunt greu şi foarte puţin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradează imediat şi ireversibil.
45
5. MASURI de prevenire
Efectele încălzirii globale sunt graduale şi există posibilitatea ca guvernele lumii să ia
măsuri necesare pentru ca populaţia să se adapteze la noile condiţii. Dar aceste măsuri ţin de
strategia, educaţia, ajutor etc, elemente care nici în prezent nu sunt uşor manevrabile. Iar ceea ce
lipseşte vel mai mult în realizarea acestui lucru este voinţa politică din partea multor state ca de
exemplu Statele Unite şi problema Protocolului de la Kyoto. Atunci când apare problema
economică, multe state se retrag şi nu se gândesc îndeajuns la efectele pe care le produc în lume.
Dar un lucru este totuşi îmbucurător, acela că mulţi economişti si-au dat seama că o cooperare
între economie şi mediu va fi benefică pentru viitorul nostru şi vom reuşi să lăsăm generaţiilor
un Pământ locuibil.
De accea au luat nastere multe proiecte ecologice.unele dintre ele vor fi prezentate mai jos.
5.1. Programul “Rabla”, fără cote
A doua etapă a programului “Rabla” se va desfăşura după modelul german, în care nu va mai
exista un număr de maşini alocate pentru un producător
sau importator.
Ministerul Mediului lucrează la un proiect privind
modificarea programului “Rabla” după modelul german,
în care cel care doreşte să îşi schimbe maşina mai veche
de zece ani va putea opta pentru orice model de pe piaţă
va dori. “Ne aflăm la stadiul de proiect şi vrem să-l
punem în aplicare în a doua etapă a programului
46
«Rabla».” Potrivit reprezentanţilor din Ministerul Mediului, dacă se va pune în aplicare acest
sistem, cei care au un autoturism uzat vor putea să depună cereri la Administraţia Fondului de
Mediu (AFM).
Cea mai avantajată ar putea fi Dacia, cea care a vândut cele mai multe maşini prin programul
“Rabla” în fiecare an.
Anul acesta, în vară, se va finaliza prima etapă a programului “Rabla”. Până acum, în prima
etapă, Dacia a vândut 1.731 de bucăţi, Renault şi Nissan câte 1.020 de maşini, iar Skoda a vândut
777 de unităţi. Nici un român nu a vrut să îşi schimbe maşina veche cu una nouă, marca Audi sau
Lada, până în prezent. Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, şi-a propus să scoată din uz în
anul 2009 60.000 de autoturisme.
5.2. Peste 3.000 de tineri au participat la proiectiile Caravanei Guerilla Verde
Guerilla Verde, prima caravana educationala de filme cu mesaj ecologic, organizata in perioada
5-13 mai de agentia de comunicare si organizare evenimente Media Image Factory, a inregistrat
un numar total de peste 3.000 de participanti. Caravana a inceput in Bucuresti pe data de 5 mai,
continuand cu orasele Focsani (6 mai), Brasov (7 mai), Sighisoara (8-9 mai), Cluj (10-11
mai.Proiectul a fost sustinut de Ministerul Mediului, Asociatia Eco Tic, Agentia Nationala pentru
Protectia Mediului, Asociatia Environ, cat si de primariile si consiliile locale din orasele aflate pe
traseul caravanei. Partenerii ONG Viitor Plus, EcoAssist, Terra Mileniul III, WWF Danube-
Carpathian Programme si Salvati Dunarea si Delta au sustinut Guerilla Verde in mod activ,
reprezentantii acestora deplasandu-se impreuna cu caravana in tara. Filmele care au rulat in
cadrul caravanei au avut un puternic caracter ecologic si educational, fiind difuzate in functie de
grupele de varsta ale spectatorilor prezenti la proiectii. Au fost vizionate: „Wall-E”, „Happy
Feet”, „Ant Bully”, „Deep Sea”, „An Inconvenient Truth” si „The 11th Hour”. Exceptand
Sighisoara, proiectiile de filme au fost precedate de conferinte de presa, organizate cu sprijinul
primariilor locale. Guerilla Verde face parte din un proiect mai amplu, numit generic BETI
(Better Education Through Innovation), care isi propune sa contribuie la educatia generatiei de
maine prin intermediul filmului, prezentat ca parte a tehnologiei digitale si ca metoda alternativa
de educatie. Temele ce urmeaza a fi abordate pe parcursul acestui proiect pilot sunt: protectia
mediului, sanatate si minoritati. In cea de-a doua parte a proiectului BETI care va avea loc in
toamna anului curent, o noua caravana va porni in tara, urmand a fi prezentate filme pe teme de
sanatate si minoritati. In acelasi timp, filmele difuzate in cadrul caravanei Guerilla Verde vor fi
proiectate in orasele care nu au facut parte din traseul final din luna mai.
47
5.3. Ecologizarea guvernului începe cu un bec
Marţi, 19 mai, 190 becuri incandescente ale Ministerului Culturii au fost înlocuite cu becuri
ecologice. De înlocuire s-au ocupat 15 voluntari ai organizaţiei nonguvernamentale Agent Green.
Becurile ecologice consuma cu 80% mai puţin decât un bec obişnuit şi rezistă de până la 6 ori
mai mult. Astfel Ministerul Culturii va realiza o economie anuală de aproape 18 000 lei, iar
emisiile de carbon vor fi reduse cu circa 24 000 de kilograme, conform unui comunicat al ONG-
ului. Tot în incinta Ministerului Culturii s-a amenajat un colţ verde unde se depun becurile deja
uzate.
Organizaţia nonguvernamentală pentru protecţia mediului, „Agent Green” a solicitat Guvernului
României să folosească becuri economice în toate instituţiile sale şi să le recicleze pe cele uzate
şi să interzică becurile incandescente mai puternice de 65 W începând cu 1 ianuarie
2010.
48
5.4. Cea mai mare punga de cumparaturi din lume din hartie reciclata se afla la Bucuresti
Kaufland România
a doborât recordul mondial pentru cea mai mare pungă de cumpărături din lume realizată din
hârtie reciclată, intrând astfel în Cartea Recordurilor. Reprezentantul Guinness World Records
Raymond Marshall a fost prezent la evenimentul de “dezvelire” a pungii gigant care a avut loc în
parcarea magazinului Kaufland Colentina în prezenţa autorităţilor şi a angajaţilor lanţului de
magazine. El a omologat performanţa şi a confirmat că punga având înălţimea de 6,62 metri şi
49
lăţimea de 4,18 metri este cea mai mare pungă de hârtie din lume. “Cartea Recordurilor este
rescrisă azi în Bucureşti prin această pungă spectaculoasă construită de Kaufland. Acest record
trimite un mesaj foarte important către consumatori: să sperăm că cei care fac cumpărături la
Kaufland vor folosi de acum pungi de hârtie, evident, nu atât de mari ca aceasta”, a declarat
Raymond Marshall. Construirea pungii a durat 5 zile şi s-au consumat 70 de kilograme de hârtie
reciclată. Recordul anterior a fost stabilit în Germania.
Această acţiune face parte dintr-o campanie prin care Kaufland îşi propune să contribuie la
crearea unei conştiinţe eco în rândul consumatorilor români şi să îi facă pe aceştia să renunţe la
pungile de plastic de unică folosinţă. Ea este susţinută de mai multe acţiuni punctuale care se
desfăşoară de-a lungul lunii mai, declarată LUNA VERDE, în magazinele Kaufland din toată
ţara. Statisticile arată că românii folosesc anual peste 5 miliarde de pungi de plastic. O pungă de
plastic este folosită timp de aproximativ 20 de minute, dar se degradează în circa 400 sau chiar
500 de ani.
5.5. Românii au renunţat la 61,3 tone de deşeuri electrice la campania Marea Debarasare din mai
“La campania
din 2 mai au participat 152 de localităţi, din care 148 sunt localităţi urbane, iar 4 sunt localităţi
rurale. În 33 de localităţi, cantitatea colectată a fost zero. Având în vedere ca 1 mai a fost zi
liberă, o serie de primării nu au participat la campania din 02 mai 2009″, a mai anunţat
ministerul.
50
Astfel, primele trei clasate în topul colectării de deşeuri de echipamente electrice şi electronice
au fost regiunea 3 Piteşti (15.895 kg), regiunea 6 Cluj-Napoca (15.750 kg) şi regiunea 1 Bacău
(9.590 kg). Cele mai puţine deşeuri colectate au fost în regiunea 2 Galaţi (1.000 kg) şi regiunea 5
Timişoara (3.088 kg).Potrivit datelor ministerului, argeşenii au renunţat la cele mai multe deşeuri
de electrice şi electronice (11.210 kg), bihorenii - 9.633 kg şi nemţenii - 3.025 kg.Din zona
urbană, cele mai mari cantităţi au fost colectate în oraşele Oradea (9.633 kg), Curtea de Argeş
(4.310 kg), Piteşti (3.600 kg), Câmpulung Muscel (2.000 kg) şi Roman (1.800 kg).În Bucureşti,
cele mai multe deşeuri au fost colectate din sectorul 1 (662 kg), urmat de sectorul 5 (586 kg) şi
de sectorul 3 (580 kg).Primăria sectorului 2 din Bucureşti are propria campanie în ultima
sâmbătă a fiecărei luni, iar în 25 aprilie 2009 - ultima campanie - au colectat 2.100 kg”, potrivit
datelor ministerului Mediului.
La prima ediţie din acest an, derulată în 14 martie, cele mai multe deşeuri de echipamente
electrice şi electronice au fost colectate din judeţele Bihor (75 tone), Constanţa (22 tone) şi Gorj
(17 tone), potrivit datelor Ministerului Mediului, iar la ediţia a doua - din 4 aprilie - populaţia a
renunţat la 202 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, cele mai multe fiind
colectate din regiunile Bacău şi Cluj-Napoca.
Insa pana a face parte dintr-un proiect ecologic iată câteva sfaturi practice pe care le
putem urma in propria locuinţă, fără mare dificultate pentru a proteja mediul
inconjurător:
1. Economiseşte apa!Când te speli pe dinţi, opreşte robinetul! Renunţă la băile
prelungite si optează pentru duşuri scurte! Dacă nu ai băut toată apa din pahar, nu o
arunca in chiuvetă. Foloseşte-o pentru a uda o floare! Gândeste-te că pe planetă aceasta
sunt milioane de oameni care suferă de sete; sunt copii cărora parinţii nu le pot oferi un
pahar cu apă. Apa este o resursă preţioasă a cărei calitate se modifică dacă nu este
protejată! Nu iţi bate joc de ea!
2. Nu arunca uleiul sau mâncarea în chiuvetă sau în toaletă; în felul acesta
contaminezi apele curgătoare si distrugi organismele vii, deoarece uleiul nu mai lasă
oxigenul să pătrunda in apă!
3. Foloseşte produse de curăţat ecologice! Se găsesc si pe piaţa românească şi
sunt de bună calitate:www.elemental.ro şi www.biolateria.ro. Resursele de apă nu
vor mai avea de suferit de pe urma detergenţilor chimici care ajung să ne afecteze si
sănătatea!
51
4. Plantează flori în ghivece, jardiniere pe care să le aşezi pe balcon, pervazul
exterior al ferestrei; acestea vor atrage albinele şi fluturii a căror existenţă este afectată
de distrugerea pajistilor, dar şi de aplicarea ingrăşămintelor chimice în agricultură;
5. Realizează în camera un colţ verde: plante care să oxigeneze locuinţa; în felul
acesta vei trăi într-un mediu sănătos;
6. Participă la acţiuni de ecologizare, plantare împreuna cu familia; copiii
trebuie să aibă un model bun, demn de urmat;
7. Circulă cât mai puţin cu maşina personală şi numai în caz de necesitate
majoră; mergi mai mult pe jos, mai ales daca distanţa este mică sau cu mijloacele de
transport în comun; gazele de eşapament sufocă oraşele şi ne îmbolnăvesc; poluarea
aerului datorită traficului auto este una dintre cauzele cancerului de plămâni;
8. Invaţă să reciclezi: sortează gunoiul şi depune-l în locurile special amenajate
pe sortimente; economisind resursele planetei ne prelungim existenţa; o tonă de hârtie
pe care o reciclăm poate salva de exemplu 17 arbori; iar aceştia produc oxigenul atat de
necesar vieţii;
9. Să ne opunem transformării spaţiilor verzi în spaţii betonate; copiii noştri au
nevoie de aer curat şi de locuri verzi unde să se poată juca în siguranţă; niciun părinte
nu işi doreşte să-şi vadă copilul expus pericolelor în timp ce se joacă printre maşinile
parcate mai mult sau mai puţin corect;
10. Alege de Crăciun un brad artificial; mofturile „vreau să simt miros de brad în
casă” sau „Crăciunul fără brad natural nu are valoare” fac ca în fiecare an sute de mii
de brazi să fie tăiaţi şi după câteva zile aruncaţi; gânditi-vă că unui brad îi sunt necesari
peste 20 de ani să ajungă la mărimea necesară tăierii ca pom de Crăciun; în felul acesta
suprafeţe întinse de pădure sunt decimate! Spiritul Crăciunului nu stă în mirosul de
brad!
11. Economiseşte energia electrică: scoate încărcatoarele de la telefoane din priză
după ce bateria s-a încărcat, scoate aparatele electrocasnice din priză când nu le
foloseşti, deoarece acestea consumă energie electrică chiar dacă sunt în stand by, nu
ţine lumina aprinsă în cameră sau televizorul deschis dacă nu e nimeni în cameră
respectivă; gândeste-te că pentru producerea energiei electrice se folosesc mai mult
resurse neregenerabile şi care poluează distrugând astfel stratul de ozon; iar găurile din
stratul de ozon sunt vinovate de topirea gheţarilor şi de moartea animalelor polare;
Şi lista ar putea continua....
52
Bibliografie
1. http://www.scritube.com/geografie/ecologie/POLUAREA-SOLULUI31205226.php 2. http://www.preferate.ro/referat-Biologie-poluarea-mediului-4-2500.html3.http://www.lefo.ro/iwlearn/vali/word/POLUAREA%20MEDIULUI%20SI%20SANATATEA%20UMAN1.doc 4. http://proenvironment.ro/promediu/article/view/2859/2719 5. http://www.arpm7c.ro 6. http://www.ecursuri.ro 7. http://www.scritube.com 8. http://www.preferate.ro 9. www.ecomagazin.ro/ programul -“ rabla ”- fara - cote 10. www.ecomagazin.ro/ caravana - guerilla - verde -a-adus-filme-cu-mesaj-ecologic-in- liceele-si-universitatile-din-tara12. http://www.green-report.ro/stiri/caravana-guerilla-verde-debutat-la-bucuresti-cu-filmul-wall-e13. http://www.green-report.ro/stiri/caravana-guerilla-verde-debutat-la-bucuresti-cu-filmul-wall-e14. http://www.arpm7c.ro/documents/mediu2004/starea_solurilor.pdf15. http://www.e-referate.ro/referate/Poluarea_atmosferica2005-03-18.html16. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.anti-aging-systeme.com/html-data/grafiken/img/Poluarea_Aerului.jpg&imgrefurl=http://roxana-botezatu.blogspot.com/&h=256&w=420&sz=15&tbnid=zjL4UlyCpOHPAM:&tbnh=76&tbnw=125&prev=/images%3Fq%3Dpoluarea%2Bapelor&hl=ro&usg=__ljdFSf1TJ32ETQS9b7WVitsLpCY=&ei=YA1LS5yPMJDG_ga-5bmeAg&sa=X&oi=image_result&resnum=3&ct=image&ved=0CAsQ9QEwAg17. http://www.hydrop.pub.ro/vion_cap16.pdf
53