ÎN CE CONSTĂ METODA KOUSMINE?

Metoda Kousmine se bazează pe studiile clinico-ştiinţifice ale dr. Catherine Kousmine, care şi-a dedicat întreaga viaţă îngrijirii bolnavilor, iniţial celor afectaţi de tumori, ocupându-se nu în ultimul rând de cei cu boli degenerative. Această metodă nu poate fi catalogată a fi doar "medicină naturistă", întrucât se fundamentează pe principiile generale care stau la baza medicinii occidentale clasice: bazele biochimice, analiza ştiinţifică a metabolismului, studiul asupra cauzelor diferitelor boli, într-o cât mai amplă viziune holistică a organismului uman.

Există câţiva pilaştri pe care metoda Kousmine se bazează:-alimentaţia sănătoasă-controlul acidităţii-igiena intestinală-integratorii alimentari-sănătatea pishologico-spirituală

Este oarecum impropriu şi reductiv a defini metoda Kousmine cu termenul ”dietă”, întrucât aceasta nu se referă la un stil de alimentaţie care să comporte restricţii şi privaţiuni. Pentru început, putem spune că metoda constă mai degrabă într-o revenire, din punct de vedere alimentar, la modul în care se mânca acum cca. 150 de ani, înainte de dezvoltarea masivă a industriei alimentare, care a constrâns societatea să adopte un stil nutritiv bazat preponderent pe alimente rafinate, lipsite de caloriile, vitaminele şi proteinele cu care organismul nostru s-a obişnuit veacuri întregi. În concepţia kousminiană există o deschidere amplă spre toate produsele naturii (în măsura în care activitatea umană nu le-a micşorat sau chiar suprimat potenţialul nutritiv), accentuând mesele alcătuite din produse -printre cele mai diversificate-, şi roadele de sezon.

Dr. Kousmine recomandă evitarea alimentelor pe care activitatea umană industrială le-a golit de factori activi, adică evitarea alimentelor rafinate (zahăr alb, uleriuri rafinate, etc).A se consuma uleiuri presate la rece (disponibile în magazine

naturiste). Se numesc astfel, pentru că, aceste uleiuri au fost obţinute (precum s-a întâmplat secole de-a rândul) prin presare la temperatură normală a seminţelor şi filtrarea succesivă a uleiului. În ultimul secol şi jumătate, industria alimentară a început să preseze seminţele la temperaturi foarte ridicate, obţinând o cantitate de ulei mai mare, ce trebuie prelucrată mai apoi chimic, pentru a epura culoarea şi mirosul pe care producerea la cald le imprimă produsului. Rezultatul acestui procedeu distruge principii activi şi potenţialii nutritivi ai uleiului, făcându-l să rezulte o substanţă uşor de păstrat, dar goală ca şi conţinut sau chiar nocivă. Atenţie, după deschidere, tocmai pentru că sunt "vii" şi "active", uleiurile presate la rece se vor păstra întotdeauna întuneric şi la frigider: -ulei de floarea soarelui: 6 linguriţe, zilnic -ulei de măsline: 2 linguriţe, zilnic.În scrierile ei, Dr. Kousmine recomandă folosirea uleiului de in. Neîndoielnic, acesta este foarte benefic, însă se oxidează extrem de rapid, cu riscul de a deveni chiar dăunător pentru organism. Nu este relevantă data expirării, înscrisă pe ambalaj: ar fi important să cunoaştem data de producţie care, de regulă nu este menţionată nicăieri. N-ar trebui consumat ulei de in care să fi fost produs de mai mult de 2 săptămâni.

Iată o propunere de schemă dietetică generală:

DIMINEAŢA -Un ceai uşor (tei, mentă, roiniţă, verbină), cafea de orz-(după indicaţia unui medic român) se poate amesteca în ceai ori chiar direct în apă (preferabil rece!) pudră de orz (se poate procura în Plafaruri sau/şi farmacii naturiste). Este cel mai puternic anti-oxidant natural!

-Crema Budwig Crudă, naturală, vitalizantă, compusă exclusiv din produse proaspete, crema Budwig a fost compusă de către doctoriţa germană Budwig, şi adoptată mai apoi de către dr. Kousmine, datorită compoziţiei sale echilibrate şi benefice. De altfel, raportul dintre vitamine, uleioase şi calorii este deosebit de benefic. Conferă o stare de saţietate ce durează destul de mult timp, făcând să devină superflue gustările din a doua parte a dimineţii. Este uşor de digerat şi, în general, este acceptată cu

drag de copii, de vârstnici, dar şi de bolnavi în condiţii fizice grave. Crema Budwig se pregăteşte acasă, însumând următoarele elemente, în general în această ordine:-pe o farfurie adâncă (ori în blender), se striveşte o banană coaptă bine (în lipsa ei, se poate adopta o linguriţă de miere sau două de stafide)-un iaurt degresat (grăsime 0,01%) ori un iaurt de soia-sucul dintr-o jumătate de lămâie stoarsă-2 linguri de ulei de floarea soarelui presat la rece

-se macină împreună (într-o măcinătoare de cafea sau o mulinetă electrică) şi apoi se adaugă pe farfuria cu conţinutul cremei: -2 linguri de cereale (cu excepţia grâului şi a secarei)-2 linguri de seminţe uleioase (in, floarea soarelui, susan) sau 6 migdale, nuci ori alune-se adaugă (eventual răzuit sau tăiat în bucăţele mici) un fruct de sezon (măr, portocală, struguri, pere, pepene, prune, etc).

LA PRÂNZ-se începe cu un aperitiv de salate şi crudităţi (recomandabil trei tipuri diferite), condimentate cu ulei de floarea soarelui presat la rece. Este bine de consumat în fiecare sezon al anului verdeţuri caracteristice, combinând câte mai mult.-FELUL I cereale întregi (schimbând des, chiar zilnic, tipul de cereale): orez, mei, hrişcă, grâu, ovăz, alac, secară, de un singur fel, fierte sau în supă, ca mămăligă ori sub formă de pilaf cu verdeţuri, sau ca şi „biftecuri”-FELUL II aliment proteic (variind în fiecare zi) -legume, de 2 ori pe săptămână (soia, fasole, năut, linte, mazăre, tofu) -peşte, de 2 ori pe săptămână -carne, 1 dată pe săptămână (atenţie, doar carne albă de pasăre, fiartă) -ouă, 1 dată pe săptămână -brânză proaspătă, 1 dată pe săptămână (preferabil cu cât mai puţine grăsimi; brânză de oaie)-pâine integrală – Galete – Paste integrale, cu condiţia ca acestea să fie făcute dintr-un singur tip de cereale, biologic integrale, proaspăt măcinate. Dacă această ultimă condiţie de măcinare proaspătă nu este respectată, cerealele devin de serie

B şi folosinţa lor va fi doar ocazională (maxim o dată pe săptămână). Dacă s-au consumat cereale la felul I, se poate omite consumarea pâinii.-verdeţuri fierte: facultative, dacă au fost luate la aperitiv verdeţuri crude (obligatorii).

LA CINĂAceeaşi schemă a prânzului, însă fără alimente proteice de origine animală.

În ceea ce priveşte aportul de vitamine (integratori alimentari în uleiuri) mi-au fost recomandate, sub formă de capsule următoarele:-ulei de germeni de grâu: 2 caps după prânz / 2 caps după cină-ulei de luminită de seară: 2 caps după prânz / 2 caps după cină-ulei de peste: 1 caps după prânz / 1 caps după cină-ulei de ficat de merluciu (poate e cel mai greu de găsit în România): 1 caps după prânz / 1 caps după cină.

Pe lângă alimentaţia sănătoasă, este important controlul constant al acidităţii în propriul organism. Acidoza creează o stare periculoasă pentru sănătatea noastră: produce oboseală, stări inflamatorii în ţesuturi, atacă mielina în sistemul nervos, înmulţeşte radicalii liberi.Înainte de toate, aciditatea depinde de alimentaţia noastră. Chiar şi în cazul unei alimentaţii sănătoase, este important controlul acidităţii, cu ajutorul unui indicator de pH urinar. Există în comerţ hârtii care indică nivelul acidităţii (indicatori de pH), care acţionează prin simpla îmbibare a hârtiei în urină; pe o scară de la 5 - 8, nivelul normal ar trebui să fie în jurul lui 7 /7 ,3. Controlul pH-ului va trebui efectuat de 3 ori pe zi, :-dimineaţa (a doua urină, aruncând cea dintâi)-înainte de prânz-înainte de cină.Atunci când nivelul acidităţii rezultă a fi prea mare, va trebui făcută o corecţie prin înghiţirea unei linguriţe de bicarbonat (în Italia –Basenpulver).

Igiena intestinală este un alt punct fundamental al metodei Kousmine. De două ori pe săptămână ar trebui practicată o clismă, constând în inserarea anală a cca. 1,5 l de ceai de

muşeţel în intestinul gros. În timpul nopţii care urmează după clismă, este recomandată introducerea în intestinul gros a unei cantităţi de 60 ml. (4 linguri) de ulei de floarea soarelui presat la rece, cu ajutorul unei pompiţe de micro-clismă (disponibilă în farmacii). Aceasta ajută la refacerea florei intestinale