7/25/2019 METEBOLISMUL

1/16

1

Metabolismreprezint totalitatea transformrilorbiochimicei energetice care au loc nesuturileorganismuluiviu. Metabolismul este un proces complex, ce implic schimburide materii i energii, i care include dou procese (simultane) opuse:

catabolism dezasimilaie! totalitatea proceselor chimice de degradare a

substanelor din organism" se produce n special ruperea legturilor dintre atomiide carbon, din moleculele diferitelor substane" acest tip de reacii este nsoit deeliberare de energie (reacie exergonice).

anabolism asimilaie! procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr nalctuirea materiei vii. #eaciile anabolice se caracterizeaz prin consum deenergie i se numesc reacii endergonice.

$%#%$&'#&$*' M'&%+*M-*-

$%&%+*M %%+*M

1.proces de degradare 1.proces de biosinteza

/.simplificarea moleculei /.creste gradul de complexitate al molculei

0.generarea de energie 0.consuma energie

.procese de oxidare .procese de reducere

2.se utilizeaza coenzime oxidante 2.se utilizeaza coenzime reduse

3.-nii metaboliti rezultati din catabolism pot. fi utilizati in procesul de biosinteza si invers

4.5rocesele metabolice de catabolism si anabolism

sunt reglate de diferite tipuri de enzime si respectiv

autoreglate prin mecanisme de tip alloster si feed!bac6

7up rolul 8ucat n biologia organismelor, metabolismul este clasificat n:

Metabolism primarsau fundamental, care este implicat direct, esenial nmeninerea vieii organismelor i plantelor.

Metabolism secundarsau lturalnic, care este implicat n producerea desubstane 9neeseniale9 vieii (de ex., pigmeni, alcaloizi, antibiotici ageni etc.).

'nergia necesar proceselor de biosintez provine n cea mai mare parte din desfacerealegturilor macroergice ale diferiilor compui. n funcie de capacitatea de producere aenergiei, organismele se mpart n :

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biochimiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biochimiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biochimiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anabolism

7/25/2019 METEBOLISMUL

2/16

/

autotrofe(greacautos;nsui" trophe;hran) ! organisme care i sintetizeazsubstanele organice necesare din substane anorganice, prin procesul defotosintezi chemosintez.

heterotrofe(greacheteros;diferit" trophe;hran) ! organisme care i asigurhrana folosind substane sintetizate de alte organisme (acestea pot fi microfage,

fitofage sau zoofage).

$atabolismul i anabolismul se desfoar printr!o succesiune a numeroase reaciichimice: hidroliz, hidrogenare,deshidratare, decarboxilare,dezaminare,transaminare,esterificare,condensare,polimerizare.

Tipuri de reacii metabolice

Catabolism/Dezasimilaie

7/25/2019 METEBOLISMUL

3/16

0

-na dintre formele de legatura dintre organismul viu si mediul ambient este hrana

%limentele indeplinesc urmatoarele roluri:

1)#eprezinta sursa de energie pentru desfasurarea tuturor proceselor vitale.

/)>rana este indispensabila pentru inlocuirea anumitor elemente structurale uzate

0)>rana furnizeaza organismului elementele chimice absolut necesare pe careorganismul nu le poate sintetiza.:!aminoacizi esentiali.

!acizi grasi esentiali

!unele vitamine

!componente anorganice:a,?,$a,Mg etc.

n organism hrana sufera transformari profunde sub actiunea diferitelor enzime.7intransformarile biochimice rezulta compusi chimici mai simpli denumiti metaboliti carerezulta din degradarea ,transformarea chimica a alimentelor sub actiunea enzimelor.

'&%5'*'

7/25/2019 METEBOLISMUL

4/16

5rincipalul rol al glucidelor in organism este cel energetic.

!7igestia si absorbtia glucidelor

idrolazelor(

7/25/2019 METEBOLISMUL

5/16

2

%+#+&%

7/25/2019 METEBOLISMUL

6/16

3

Metabolismullipidelor sau metabolismul lipidic, cuprinde transformrile suferite de

ctregrsimiledinalimente- dup ce ele au ptruns n organism, precum ineogeneza lor (sinteza lipidelor din substane nelipidice).

Digestia i absorbia lipidelor

Trebuie menionat nc de la nceput faptul c, dintre toinutrieniiprincipali,lipidele, dei sunt cele maicalorice, dau n cea mai mic msur senzaia desaietate. Din acest motiv,grsimile alimentare lichide sau solide, ascunse (deexemplu, 100g de salam conine 30-40 g de lipide, de multe ori de proast calitate)sau fie (ulei, margarin,unt,maionez, etc.) [vezi i tabel cu privire la coninutulunor alimente n lipide], pot fi lesne consumate n cantiti mari, fr ca organismul

s se mpotriveasc, rezultnd consecinele negative cunoscute (obezitate,hipercolesterolemie,hipertrigliceridemie, etc.).Lipidele din hran, pentru a trece de barierele intestinale, trebuiesc n prealabil, nmare msur, scindate (desfcute), fenomen ce se petrece n tubul digestiv.Deoarece, fa deglucidei deproteine, grsimile nu sunt solubile napi n acizi,mecanismul prin care se realizeaz desfacerea acestor substane n componentelelor, este diferit, i, se poate spune, mai dificil (vezi digestia i absorbia principalilornutrieni).Lipidele din alimente, trec din gur n stomac, prin faringe i prin esofag, cu

structura neschimbat. La nivel gastric, transformrile suferite de grsimi suntnesemnificative, cu excepia copiilor mici, care posedenzimedin categorialipazelor(lipaza gastric), cu care pot scinda grsimile dinlaptei dinou.Adevratele transformri digestive ale lipidelor se petrec la nivelul duodenului, subinfluena bilei i a sucului pancreatic, precum i la nivelul intestinului subire, datoritactivitii lipazelor intestinale.Bila, produsul de secreie i excreie al ficatului, dei nu conine enzime (cuexcepia fosfatazei alcaline), ndeplinete un rol de seam n scindarea moleculelorlipidelor. datorit srurilor biliare, care se formeaz pe seama colesterolului. Bila

realizeaz emulsionarea grsimilor (fracionarea lor n picturi foarte fine),favoriznd n acelai timp, activitatea lipazelor intestinale, precum iabsorbiaacizilor grai (R. M. Albu).Grsimile dup emulsionare, sunt cu mult mai uor de scindat de ctre lipaze, carerealizeaz hidroliza acestora. Lipaza pancreatic, care este activat de ctre srurilebiliare, de ctreioniide calciu i de ctreaminoacizi, realizeaz desfacerea lipidelor

3

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarNutrienti_alimentari.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarCaloria_mica_caloria_mare.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_lipsite_de_proteine_uleiuri_grasimi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_lipsite_de_proteine_uleiuri_grasimi.html#untulhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_lipsite_de_proteine_uleiuri_grasimi.html#maionezahttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.html#continutul_in_lipide_alimentehttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.html#continutul_in_lipide_alimentehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHipertrigliceridemia_hipotrigliceridemiantele.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucidele(nsm).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteApa_in_organismul_omului.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticDigestia_si_absorbtia.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticDigestia_si_absorbtia.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime_cateva_enzime_mai_importante.html#lipazelehttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_cu_proteine_complete_laptele_derivatele.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_cu_proteine_complete_laptele_derivatele.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_cu_proteine_complete_oul_de_gaina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticAbsorbtie.htmlhttp://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#albu_r_m_anatomiahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteMinerale_saruri_elemente_ioni.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAminoacizi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarNutrienti_alimentari.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarCaloria_mica_caloria_mare.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_lipsite_de_proteine_uleiuri_grasimi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_lipsite_de_proteine_uleiuri_grasimi.html#untulhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_lipsite_de_proteine_uleiuri_grasimi.html#maionezahttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.html#continutul_in_lipide_alimentehttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.html#continutul_in_lipide_alimentehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHipertrigliceridemia_hipotrigliceridemiantele.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucidele(nsm).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteApa_in_organismul_omului.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticDigestia_si_absorbtia.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticDigestia_si_absorbtia.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime_cateva_enzime_mai_importante.html#lipazelehttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_cu_proteine_complete_laptele_derivatele.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_clasificarea_alimentelor_alimente_cu_proteine_complete_oul_de_gaina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticAbsorbtie.htmlhttp://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#albu_r_m_anatomiahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteMinerale_saruri_elemente_ioni.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAminoacizi.html

7/25/2019 METEBOLISMUL

7/16

4

nacizi graiiglicerol (glicerin). O anumit cantitate de grsimi este scindat isub aciunea lipazelor intestinale. n urma hidrolizei se formeaz micelii minuscule,sub forma unor picturi extrem de fine, mult mai mici dect cele rezultate dinemulsionarea biliar, care conin: produi de hidroliz (acizi grai i glicerin),

digliceride, monogliceride i cantiti mici de trigliceride nescindate. Sub influenasrurilor biliare, alturi de grsimile emulsionate, apar iacizi grai saponificaiAcizii grai i glicerolul trec liberi sau reesterificai, prin pereii intestinului subire, nlimf i nsnge, n urma procesului de absorbie. Uneletrigliceridedin alimente, nusufer transformri digestive, i se absorb ca atare. Absorbia acizilor grai i aglicerolului antreneaz cu sine trecerea dincolo de pereii intestinali avitaminelorliposolubile (A, D, E,F, K).Absorbia acizilor grai este mult mai simpl i mai rapid n cazul acelora cu lanscurt (sub 10 atomi de carbon), i se desfoar mai greoi n cazul acizilor grai cu

lan lung. Acizii grai cu catena foarte lung (peste 22 atomi de carbon), aa cumeste acidul cerotic dinceara de albinesau acidul carnaubic de pe cuticula lucioas aunorfructe(prune, afine, mere, etc.), nu se absorb deloc, constituindu-se ca iceluloza, n material de balast (fibre). n peretele intestinal, acizii cu lan mijlociu (10-22 atomi C) se reesterific i se transport sub form de minuscule picturi de lipidestabilizate cu acizi biliari i cu proteine. Acizii grai cu lan scurt nu se reesterific, ciajungnd n snge, se leg direct cu albumineleplasmatice.

Digestia i absorbia lipidelor

Cunoscndu-se absorbia facil aacizilor gra icu lan scurt (butiric, capronic,caprilic, caprinic), se poate spune, c ele sunt cele mai digerabile, dar nu n modobligatoriu i cele mai sntoase.n circulaia general, lipidele i produii lor de hidroliz enzimatic, ajung pe calelimfatic (75-85%) i pe cale sanguin, prin vena port (15-25 %). O bun parte dinlipidele care trec n limf, ajung n plmni, unde sub influena lipazei pulmonaresunt oxidate. Acesta nsemn c, prin creterea amplitudinii respiraiei, se pot arde

n mod direct grsimi.Proporia n care lipidele urmeaz o cale fa de alta (limfatic sau sanguin)depinde de gradul de descompunere ale acestora, din timpul digestiei. Unelegliceride care nu s-au descompus i cele care se reesterific, seabsorbtrecndaproape numai prin sistemul cilor limfatice. Acizii grai liberi ns, trecpreponderent n vena port.n ficat, prin vena port, ajung, dup cum am artat mai sus, doar aproximativ 20%

4

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlicerolul_glicerina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.html#saponificarea_acizilor_grasihttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.html#sangelehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteTrigliceride.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteVitamine_covitamine_provitamine_vitagene.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteVitaminele_F.htmlhttp://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_apiterapia.html#cearahttp://www.bioterapi.ro/vegetale/index_vegetale_fructe.htmlhttp://www.bioterapi.ro/vegetale/index_vegetale_fructe.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.html#plasmahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticAbsorbtie.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlicerolul_glicerina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.html#saponificarea_acizilor_grasihttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.html#sangelehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteTrigliceride.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteVitamine_covitamine_provitamine_vitagene.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteVitaminele_F.htmlhttp://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_apiterapia.html#cearahttp://www.bioterapi.ro/vegetale/index_vegetale_fructe.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.html#plasmahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticAbsorbtie.html

7/25/2019 METEBOLISMUL

8/16

D

din grsimi. Dac grsimea ajuns la ficat se depune aici pentru mai mult timp, areloc infiltraia gras a ficatului (steatoza hepatic), avnd ca urmare scdereafunciilor acestui organ de importan vital. Perturbarea are loc, fie atunci cndficatul este srac n glicogen, fie cnd este mpiedicat ieirea grsimii din celulele

hepatice. Cea de-a doua situaie, apare ca o consecin a formrii insuficiente defosfolipide, prin lipsa factorilorlipotropi.Ficatul, nu are menirea de a depozita lipidele, iar dac totui acestea seacumuleaz la acest nivel, se produc perturbri, dup cum am menionat anterior.Depozitul principal pentru grsimi l reprezint esutul adipos. Dar dac acestedepozite se ncarc prea mult, se produc dereglaje, care merg de la scderea maseii a tonicitii musculare, pn la obezitate.

Soarta lipidelor n organismul omului

La nivelul organismului uman, lipidele joac rol energetic, funcional i deconstituie.Dup absorbie, lipidele urmeaz mai multe ci, care se pot intersecta:- se depoziteaz n esutul adipos, ca substane de rezerv, sub form detrigliceride;- se stocheaz temporar n ficat;- n urma unor reacii, intr n structura unor substane complexe (lipoproteine),unele dintre ele rmnnd n circulaia sanguin;

- se oxideaz n esuturi, pn la dioxid de carbon i ap, cu eliberare de energie(1 g de lipide poate elibera 9,3kcal);Grsimile din organism, se afl sub form de: trigliceride, fosfolipide, colesterol iacizi grai liberi.Metabolismul lipidelor este sub control endocrin, desfurndu-se cu participareahormonilor anterohipofizari, tiroidieni, pancreatici, suprarenali. Totodat, n procesulmetabolic al grsimilor, intervine activ i leptina, hormon specific esutului adipos. Pelng sistemul endocrin, n reglarea metabolismului lipidelor, mai particip isistemul nervos.

Procesul de desfacere a fraciunilor lipidelor, poart denumirea delipoliz. Lipolizase desfoar, dup cum am artat mai sus, la nivelul tubului digestiv, dar continui la nivelul esuturilor, realizndu-se sub catalizaenzimelornumitelipaze.Insulinaintervine n mod indirect n metabolismul lipidelor, n special prin efectul

inhibant exercitat asupra lipazelor, frnnd astfel lipoliza i oxidarea lipidelor.Prin activitatea insulinei, dup o mas bogat nglucide, va fi favorizat arderea

D

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticLipotrop.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteTrigliceride.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteLipoproteine.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_nutrientii_din_alimente_caloria_si_kilocaloria.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime_cateva_enzime_mai_importante.html#lipazelehttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime_cateva_enzime_mai_importante.html#lipazelehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteInsulina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucidele(nsm).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticLipotrop.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteTrigliceride.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteLipoproteine.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_nutrientii_din_alimente_caloria_si_kilocaloria.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_enzime_cateva_enzime_mai_importante.html#lipazelehttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteInsulina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucidele(nsm).html

7/25/2019 METEBOLISMUL

9/16

E

glucozei, n timp ce arderea lipidelor va fi inhibat. Alcoolul, alturi de carbohidrai,inhib de asemenea oxidarea lipidelor.n sens contrar, o mas bogat n grsimi, va avea o aciune inhibant asuprainsulinei, fr ns ca metabolismul lipidic s se intensifice, deoarece lipidele n

exces, frneaz activitatea tiroidei.Hidroliza enzimatic a lipidelor ncepe prin desprirea gliceridelor n componentelesale (acizi graiiglicerin). Glicerina se fosforileaz, trecnd naldehid

fosfogliceric, respectivfosfohidroxiaceton, dup care poate intra n ciclul lui Krebspentru a se oxida cu degajarea de energie sau poate s serveasc ca baz pentrusinteza de glucide.n ceea ce privete catabolizarea (dezasimilaia) acizilor grai, procesul presupunescurtarea lanului carbonic, cu cte 2 atomi de carbon (betaoxidare), pn n stadiulde acid acetil acetic. Acidul acetil acetic poate intra n ciclul lui Krebs, oxidndu-se

pn la bioxid de carbon iap, cu eliberare de energie, sau poate servi la sintezade noi acizi grai, care se depun, cel mai mult, n esutul adipos.Metabolismul lipidelor degaj mult energie (9,3 kcal/g).n catabolizarea defectuoas a acizilor grai se acumuleaz peste limitelenormale;corpi cetonicii colesterol.Este important s se neleag c n dezasimilaia energetic, prioritateametabolic este acordat glucidelor, care se oxideaz n totalitate pe parcursul a 24de ore, deoarece capacitatea de stocare a glicogenului este limitat. n acestecondiii, lipidele, dac nu exist nevoi energetice imediate, se vor depozita n esutul

adipos. Acesta nsemn c pn nu se ard toate glucidele, lipidele nu vor fi utilizate,ci vor fi bgate n depozitele adipoase.Singurele substane care ngra n mod direct sunt lipidele exogene, toi ceilalicompui cunoscui ca aductori de kilograme n plus, acionnd pe cale indirect. S-a demonstrat nvivoc neogeneza lipidelor (formarea grsimilor din ali compui) norganismul omului, este cu mult mai mic dect se credea pn nu demult. Dr. EmilRdulescu arat c n cazul unei diete bogate n carbohidrai, lipogeneza hepaticdeacizi grai, nu depete 5-10 g pe zi. n ceea ce priveteprotidele, formareagrsimilor pe baza lor este neglijabil. Deci, este fals s se cread c glucidele, care

ptrund n organism, se transform n grsimi, dar este adevrat faptul c, subinfluena carbohidrailor, lipidele din hran se ncorporeaz cu mare uurin, uneori

n totalitate, n esuturile adipoase. Mai mult, din metabolismul glucidelor, rezultsubstana numitglicerofosfat. Glicerofosfatul esterific acizi grai liberi din snge,depunndu-i sub form de trigliceride n esuturile adipoase. Totui, o anumitcantitate deglucoz, substan oxidant metabolic, este necesar pentru a iniia

E

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucoza.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlicerolul_glicerina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteApa_in_organismul_omului.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteCorpii_cetonici.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucoza.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucoza.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlicerolul_glicerina.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteApa_in_organismul_omului.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteCorpii_cetonici.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteAcizi_grasi.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteProtide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucoza.html

7/25/2019 METEBOLISMUL

10/16

1B

arderea corect a grsimilor (beta-oxidare), n alte condiii, formndu-se corpiicetonici. Dar trebuie, n ceea ce privete glucoza, atunci cnd se urmretescderea n greutate, s se ndeplineasc 3 condiii:

- s provin din categoriaglucidelor cu absorbie mai lent,- s nu ajung n organism n cantitate prea mare,- s nu se administreze mpreun cu lipidele.

Date cu privire la lipidele din snge

n afara unor dereglaje, tulburri sau temporar - n cazul unui regim alimentar bogatn grsimi, componentele lipidice ale sngelui, se menin n limite constante, graieunor mecanisme neurohormonale elaborate. Valorile normale sunt prezentate n

tabelul de mai jos:

LipideplasmaticeDenumireaconstantei

Valori normale

Lipide totale Lipemie 500-700 mg% (5-7 g/l)

Trigliceride Trigliceridemie max. 200mg% (2g/l)

Colesterol Colesterolemie120-180 mg% (1,2-1,8g/l)

METABOLISMUL PROTEIC

METABOLISML !"OTEI#

1B

http://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_glucide.html#glucidele_cu_absorbtie_mai_lentahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.html#plasmahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteTrigliceride.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteTrigliceride.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_glucide.html#glucidele_cu_absorbtie_mai_lentahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_aparate_si_sisteme_si_boli_sistemul_circulator.html#plasmahttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteTrigliceride.html

7/25/2019 METEBOLISMUL

11/16

11

$igestia si absorbtia proteinelor

5roteinele alimentare (exogene) sunt supuse proceselor de digestie si absorbtie, indiferite nivele ale tractului gastrointestinal, sub actiunea enzimelor proteolitice (tabelul demai 8os).

!roenzima Enzima Substratul !rodusii

ucul gastric

(p> 1,2 !/,2)

5epsinogen 5epsina 5roteine 5olipeptide

5epsinogen 4,2 !D,B)

&ripsinogen &ripsina 5olipeptide 5olipeptide si peptide

$himotripsinogen $himotripsina 5olipeptide sipeptide

5eptide

5roelastaza 'lastaza 'lastina 5eptide si aminoaczi

5ro!carboxipeptidaza

$arboxi!peptidaza 5roteine,polipeptide

5olipeptide, peptide siaminoacizi

uculintestinal

(p> 3,/ !4,0)

! %mino!peptidaza 5eptide 5eptide si aminoacizi

! 7ipeptidaze 7ipeptide %minoacizi

n stomac, moleculele proteice sunt scindate in prezenta pepsinei, care, este secretatasub forma inactiva ! pepsinogen ! devine optima, in mediul acid al cavitatii gastrice.

5olipeptidele cu cate 4 resturi de aminoacizi continua degradarea enzimatica, inintestin. 'nzimele implicate (tripsina, chimotripsina si carboxipeptidaza) sunt, mai intai,secretate, sub forma inactiva in sucul pancreatic, iar dipeptidazele in cel intestinal.

&oate reactiile proteolitice conduc, in final, la obtinerea de aminoacizi. %cestia pot fi,usor, absorbiti prin mucoasa intestinala, de mediul intern.

&ransportul lor, prin vena porta, la ficat este un proces activ, consumator de energie.n functie de necesitatile organismului, aminoacizii din depozit sunt mobilizati catrediferite tesuturi si organe pentru catabolizare sau biosinteza.

#atabolismul aminoacizilor

11

7/25/2019 METEBOLISMUL

12/16

1/

5rocesele de degradare si sinteza a proteinelor se desfasoara, in organism, pe masuranecesitatilor. 5roteinele nu se depoziteaza intr!un organ sau tesut specializat.

ntotdeauna aportul sporit de proteine este urmat de o intensificare a proceselor dedegradare, iar reducerea ingestiei alimentare, mareste viteza reactiilor de sinteza.

rganismul are capacitatea de a mentine un echilibru permanent intre aportul sieliminarea de proteine. tabilirea echilibrului azotat depinde de ingestia exogena deaminoacizi, in conditiile in care importanta este, nu numai masa proteica, ci si calitatea(continutul in aminoacizi esentiali).

n functie de raportul dintre azotul proteic introdus (1) si cel eliminat (/), se disting 0situatii:

balanta azotata echilibrata (1) F (/), conditie caracteristica unui adult sanatos" balanta azotata pozitiva (1) G (/), specifica unui organism in crestere sau

convalescenta" balanta azotata negativa (1) H (/), prezentain in subnutritie sau in caz de

traumatisme.

5roportia de utilizare a aminoacizilor si viteza de prelucrare depind de accesulorganismului la alte surse organice (glucide, lipide) si aminoacidice exogene, denecesarul biosintezei proteice.

*a animalele superioare, aminoacizii reprezinta, nu numai, unitati constitutive aleproteinelor, ci si precursori pentru o serie de biomolecule importante.

5rincipalele mecanisme generale de degradare a aminoacizilor sunt:

%. $ezaminarea o&idati'a! care consta in eliminarea unei molecule de amoniac(>0), din cadrul structurii unui aminoacid, cu formare de cetoacid.

()* + #( + #OO( , - O) " + # + #OO( , *(

/ 0

" O aminoacid cetoacid

#eactiile de acest tip se desfasoara cu participarea unor enzime, avand in structura lor*A$,(forma oxidata). %cesta preia hidrogenul si!l transfera lantului respirator.

1/

7/25/2019 METEBOLISMUL

13/16

10

). Transaminarea! se refera la transferul unei grupari amino (>/) de la unaminoacid la un cetoacid, in prezenta aminotransferazelor.

'nzimele prezinta in structura, un derivat de la vitamina +3 (piridoxal fosfat).

n urma degradarii, se vor forma aminoacizi si cetoacizi noi, care intra in ciclul ?rebs:sau in alte serii metabolice. #eactia reprezinta o cale de formare a aminoacizilorneesentiali

"%+ #( + #OO( , ")+ #+ #OO(

/ 0

*() O

aminoacid cetoacid

"%+ # + #OO( , ")+ #( + #OO(

0 /

O *()

cetoacid aminoacid

#eactia este reversibila, echilibrul fiind indreptat prioritar spre formareacomponentului celui mai necesar organului respectiv, la un moment dat.

$ele mai importante aminotransferaze sunt: glutamat oxaloacetat transaminaza (

7/25/2019 METEBOLISMUL

14/16

1

/

*()

aminoacid amina

Mecanismul acestei reactii se desfasoara sub actiunea unei enzime, care are incomponenta piridoxal fosfatul ! derivat de la vitamina +3.

$eto&ifierea amoniacului

%moniacul (>0) este produsul final al catabolismului proteic, la nivel celular. eformeaza continuu si in cantitati relativ mari, prin dezaminarea aminoacizilor saudegradarea bazelor azotate si a altor compusi cu azot.

$u toate acestea, concentratia amoniacului in sange, oscileaza intre B,1 ! B,/ mgC.

5entru mentinerea acestor limite, inofensive organismului, au loc procese dedetoxifiere, extrem de eficiente.

%cestea sunt reprezentate de ureogeneza (formarea ureei) si biosinteza glutaminei(fixarea temporara si reversibila a amoniacului pe molecula acidului glutamic).

-reogeneza este un proces consumator de energie si impiedica acumularea deamoniac liber, in concentratii prea mari.

'nergia necesara desfasurarii ciclului ureogenetic este furnizata de compusii

macroergici specifici.

'cuatia globala a ureogenezei este urmatoarea:

*( , *(1, , (#O+ O 2 # + *() , ) ()O

/

*()

uree

-reea se sintetizeaza, exclusiv, in ficat si are, ca limite normale sanguine, valori de /B! B mgC.

!atologia metabolismului aminoacizilor

1

7/25/2019 METEBOLISMUL

15/16

12

Manifestarile patologice ale dereglarii balantei de aminoacizi, sunt determinate, inprincipal de defecte in sinteza unor enzime specifice metabolismului proteic.

$ele mai frecvente sunt aminoaciduriile, care se manifesta prin excretia de aminoacizila nivel urinar. forma a acestora este fenilcetonuria, care reprezinta consecinta

dereglarii congenitale a metabolismului fenilalaninei.

'nzima responsabila cu transformarea aminoacidului nu poate fi sintetizata deorganism, motiv pentru care, in sange se acumuleaza cantitati mari de acid fenilpiruvic.%cesta din urma este excretat in urina. etratata, aceasta afectiune produce retardarimentale severe la varsta de sase luni.

12

7/25/2019 METEBOLISMUL

16/16

13

Metabolismul azotului

Metabolismul azotuluieste reprezentat de:

$iclul ureei

%similarea azotului itrificarea 7enitrificarea

Metabolism energetic! proces metabolic prin care se elibereaz energie, datoritascindrii substantelor proprii celulelor organismului in substane simple.

Metabolism plastic! totalitatea reaciilor care contribuie la construcia celulei. (7in gr.plasticos ! modelat, sculptat). 'xemple de metabolism plastic: fotosinteza, chimiosinteza,biosinteza proteinelor.

13

http://ro.wikipedia.org/wiki/Azothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Azothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ureehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Azothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uree