MEROVINGIENII

DINASTIA MEROVINGIANA

Dinastia merovingiana este prima dinastie de regi care a domnit pe teritoriul Frantei si Belgiei din secolul al V-lea pana in secolul al VIII-lea, imediat dupa ocupatia romana a Galilor. Numele de merovingian provine de la regele Merovee. Dar, numai Clovis, nepotul acestuia va reusi sa mareasca si sa unifice regatul Frantei. El a extins regatul numai dupa convertirea si botezul sau la religia catolica. Astfel biserica catolica a fost de un mare ajutor si a avut un rol important pentru unificarea regatului franc. Regele Clovis s-a botezat la Reims in anul 496. Capitala regatului francez se va instala la Paris spre anul 507. Cu Clovis, fondatorul primei monarhii franceze, vechea Galie devine merovingiana si toti locuitorii regatului devin franci.

Regii merovingieni sunt poligami si poseda haremuri. Obiectivul lor era de a-si pastra sangele regal, dorind sa-si pastreze rasa intacta.

De asemenea ei sunt numiti regii cu par lung, deoarece parul lor era simbol al unei puteri magice. Sunt o dianstie de regi foarte cruzi care nu ezitau sa-si tradeze apropiatii si chiar sa-i asasineze. Dinastia regala cuprinde mai mult de 40 de suverani si arborele lor genealogic este complex datorita poligamiei. Dinastia va domni timp de doua secole si jumatate inainte de a face loc dinastiei carolingiene.

Trebuie stiut ca fiecare suveran Franc, la moartea sa impartea regatul intre mosternitorii sai masculini.

Dupa moartea lui Clovis, regatul va fi impartit intre fii sai. Regatul impartit intre cei patru fii ai sai, a provocat rivalitati si haos. Regatul Franc se imparti progresiv in 3 regiuni: Neustrie (Normandia actuala), Austrasie(la Loraine) si Burgonde(Burgogna de astazi). Puternice aristrocratii regionale s-au dezvoltat, preluand din puterea regala.

Regatul nu a fost tot timpul unificat, ci doar pentru scurte perioade: sub Clotaire I, Clotaire II si Dagobert I. Putem diviza perioada merovigiana in doua etape:

1. Prima etapa incepe de la moartea regelui Clovis (511) pana la moartea lui Dagobert(639). O perioada plina de rivalitati care vor slabi regatul, iar aristocratia si biserica vor avea mai multa putere

2. A doua etapa incepe din anul 639 pana la ultimul rege merovingian, Childerich III( anul 751), caracterizata prin decadenta puterii regale in favoarea primarilor palatului, dintre care cel mai puternic este Pepin cel Scurt care se proclameaza rege in anul 751 dand nastere la dinastia carolingiana.

Merovingienii erau descendenti pe linie din Sfantul Graal. In anul 751, Vaticanul a schimbat aceasta regalitate punand in valoare un document ce se intitula " Donatia lui Constantin " care proclama faptul ca era reprezentatul lui Christos pe Pamant si avea puterea de a fabrica regi pentru ai servi ca subordonati.

Dinastia merovingiana va disparea definitiv in anul 751.

ORIGINIDinastia merovingian i ia numele de laMerovechsau Merowig (uneori latinizat caMeroveussauMerovius), conductor alfrancilor salienidin aprox.447pn n457, i capt importan odat cu victoriile fiului suChilderic I(a domnit aprox.457 481) mpotrivavizigoilor,saxonilorialemannilor. Fiul lui ChildericClovis Ia unificat apoi cea mai mare parte aGalieila nord de rulLoaran jurul anului486, cnd l-a nvins peSyagrius, conductorulromanal acestei regiuni. A ctigatbtlia de la Tolbiacmpotriva alemannilor n496, ocazie cu care a adoptat religiacretina soiei sale, i a nvins definitiv regatul vizigot de laToulousenbtlia de la Vouilldin507. Dup moartea lui Clovis regatul a fost mprit ntre fiii si, n conformitate cu obiceiurile france. n urmtorul secol, aceast tradiie a mpririlor va continua. Chiar i atunci cnd domneau mai muli regi merovingieni, regatul asemeneaImperiului Romann perioada trzie era vzut ca o singur entitate politic, guvernat colectiv de mai muli regi (fiecare pe domeniul su), i uneori evenimentele puteau duce la reunificarea ntregului regat sub un singur rege. Arta conducerii la nceputurile dinastiei se baza pe descendena mitic i protecia divinitii, exprimat prin succese militare.

CARACTERUL

Regeluimerovingian i reveneau daunele de rzboi, att cele mobile, ct i pmnturile i populaia aferent, i se ocupa de redistribuia bogiilor cucerite ntre primii si urmai. "La moartea sa, proprietatea era mprit n mod egal ntre motenitori ca i cum ar fi fost proprietate privat: regatul era o form de patrimoniu" (Rouche 1987 p 420). Regii numeau magnai care s devincomii, avnd sarcini de organizare a armatei, sarciniadministrative, i de mediere a disputelor. Acest lucru a fost necesar dup prbuirea sistemelorbirocraticei de ncasare ataxelorale romanilor, odat cu preluarea de ctre franci a administraiei, pe msur ce intrau n vestul i sudul puternic romanizate aleGaliei. Conii trebuiau s asigurearmate, nrolndmilitesi rspltindu-i n schimb cu pmnt. Aceste armate erau la dispoziia regelui pentru sprijin militar. Se desfurau adunri anuale ale nobililor din regat i ale cpeteniilor militare, unde se discutau principii generale de disputare a rzboiului. Armatele aclamau i ele noii regi, ridicndu-i pe scuturi, n continuarea unei tradiii antice care i transforma pe regi n conductorii unei cete de rzboinici, nu n efi de stat. n plus, regele trebuia s se ntrein singur din domeniile sale personale (demesne), care erau numitefisc. unii istorici au considerat acest lucru ca dovedind lipsa unei noiuni merovingiene pentrures publica, iar alii consider acest punct de vedere ca o simplificare neavenit. Acest sistem a evoluat nfeudalism, iar auto-ntreinerea regelui a continuat pn laRzboiul de o sut de ani.

Comerula intrat ntr-un declin odat cu prbuirea Imperiului Roman, iar comunitile agricole erau n cea mai mare parte autosuficiente. Negustorii dinOrientul Mijlociudominau legturile comerciale rmase.

Legeamerovingian nu era o lege universal bazat peechitateraional, aplicabil tuturor, asemenea legii romane; era aplicat fiecruia n conformitate cu originea sa:francii ripuarieniaveau propria lorLex Ribuaria, codificat la o dat ulterioar (Beyerle i Buchner 1954), n timp ce aa-numitaLex Salica(Legea salic) a clanurilorsaliene, codificat pentru prima oar n511(Rouche 1987 p 423), era invocat sub exigenele medievale pn n perioadaValois. Din acest punct de vedere, francii se aflau n urmaburgunzilori avizigoilor, neavnd o lege universal dup modelul roman. n perioada merovingian, legea era memorat derachimburgs, care memorau toate precedentele pe baza crora se baza, deoarece legea merovingian nu permitea crearea de leginoi, ci doar de a pstratradiia. Tradiiile sale germanice nu ofereau nici ele vreun cod civil de legi necesar unei societi urbanizate, aa cumIustiniana elaborat i promulgat nImperiul Bizantin. Cele cteva edicte merovingiene rmase privesc n general mprirea proprietilor ntre motenitori.

ISTORIE

Regatul merovingian, care includea, cel mai trziu din509, toatGaliacu excepiaBurgundiei, i reunea toate triburilefrancilor, s-a aflat ntr-o stare aproape continu de rzboi, de obiceicivil. Fiii lui Clovis i-au pstrat legturile de rudenie n rzboaiele cuburgunzii, dar au demonstrat dorin nemsurat de mrire la moartea frailor lor. Motenitorii au fost prini i executai, iar regatele anexate. n cele din urm, n558,Clotaire I, a unit toate inuturile francilor sub un singur sceptru. A mai trit nc trei ani, dup care, la rndul su, regatul su a fost mprit ntre cei patru fii ai si.

Cea de-a doua mprire a regatului nu a mai fost marcat de expediiile aventuroase ale primei. Rzboaiele civile dintre faciunileNeustrieiiAustrasieinu au ncetat pn la reunirea regatului subClotaire al II-lea. Aceast unire a dus la slbirea regatului, deoarece regele, pentru a ctiga sprijinul nobilimii, a trebuit s fac numeroase concesii acestora. Puterea regilor merovingieni a continuat s scad, trecnd n minileprefecilor, care au ajuns n cele din urm pe tron.

Dup domnia regeluiDagobert I(mort n639), care i-a petrecut o mare parte a vieii invadnd teritorii strine, cum ar fiSpaniai teritoriileslavepgnedin est, restul regilor sunt cunoscui dup apelativulrois fainants("regi care nu fac nimic"). Acetia se urcau pe tron la o vrst fraged, imureau n floarea vieii, n timp ce prefecii se luptau pentru supremaie. Austrasienii condui dePepin cel Mijlociuau ieit n cele din urm triumftori nbtlia de la Tertry, n acel an ncepnd domnia lui Pepin, dup afirmaiile cronicarilor.

Fiul lui Pepin,Carol Martela condus fr un rege pe tron tmp de civa ani, fr s-i aroge el nsui acest titlu. n cele din urm, fiul su,Pippin cel Scurta cptat sprijinul nobilimii pentru a schimba dinastia. Cnd papa i-a cerut ajutor mpotrivalombarzilor, Pepin a cerut ca n schimb biserica s-i recunoasc ncoronarea. n751,Childeric al III-lea, ultimul rege merovingian, a fost ndeprtat. I s-a cruat viaa, dar prul su lung i-a fost tiat i a fost trimis la o mnstire.