memoriu tehnic necesar emiterii avizului de mediu 1.date

Beneficiar : CONSILIL LOCAL COMUNA LELEASCA, JUDETUL OLT

Proiectant : S.C. ROTURNET S.R.L. SLATINA ,JUDETUL OLT

Obiectiv : PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA LELEASCA, JUDETUL OLT

MEMORIU MEDIU

MEMORIU TEHNIC

necesar emiterii avizului de mediu

1.DATE GENERALE SI LOCALIZAREA PROIECTULUI 1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI : P.U.G. - PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA LELEASCA,JUDETUL OLT

* CONFORM H.G. NR.445/2009-ESTE PROIECT

FARA IMPACT ASUPRA MEDIULUI

1.2. AMPLASAMENTUL : ZONA VESTICA A JUDETULUI OLT

OBIECTIVULUI

*VECINATATI:

la nord -vest : limita judet ARGES si comuna TOPANA;

la nord si nord-est : comuna TOPANA;

la est : comuna FAGETELU, SPINENI;

la sud-est : comuna POBORU;

la sud- vest: : comuna CUNGREA

la vest :comuneleVULTURESTI, DOBROTEASA si

SIMBURESTI.

1.3. BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL COMUNA

LELEASCA , JUDETUL OLT

*TELEFON / FAX 0249 /469502

*E-MAIL

*REPREZENTANT LEGAL : PRIMAR NEGREANU ION

CNP

domiciliat in comuna LELEASCA,sat LELLEASCA

judetul OLT

* PROIECTANT GENERAL : S.C. " ROTURNET " S.R.L.

SLATINA , JUDETUL OLT




MEMORIU MEDIU

1.4.INCADRAREA IN PLANURILE DE URBANISM / DE AMENAJARE

A TERITORIULUI

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI LELEASCA se inca-

dreaza in PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETULUI OLT apro-

bat si respecta planul STRATEGIEI DE DEZVOLTARE a acestei comune aprobat

prin HOTARAREA CONSILIULUI LOCAL.

1.5.INCADRAREA IN ALTE ACTIVITATI EXISTENTE

NU ESTE CAZUL

1.6.BILANTUL TERITORIAL

Comuna LELEASCA este constituita din urmatorele localitati : LELEASCA

– localitatea de resedinta, AFUMATI, URSI, GREERESTI, MIERLICESTI,

TUFARU si TONESTI.

Pe baza datelor furnizate de OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU SI

PUBLICITATE IMOBILIARA OLT prezentam incontinuare “ BILANTUL

TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN LIMITA TERITORIULUI

ADMINISTRATIV LA DATA DE 01.01.1990” ,bilant ce se considera aferent

SITUATIEI EXISTENTE si ilustreaza categoriile de folosinta ale terenurilor .Suprafata

totala a teritoriului administrativ a comunei LELEASCA era de 5821,9818 ha.

Pe baza propunerilor de extindere a intravilanului facute de beneficiar ( in

urma consultarilor cu consilierii locali) si verificate de specialistul geolog din punct

de vedere constructiv, proiectantul a intocmit si este prezentat incontinuare

“ BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN LIMITA

TERITORIULUI ADMINISTRATIV -SITUATIA PROPUSA .Suprafata totala a

teritoriului administrativ a comunei LELEASCA este aceeasi ,respectiv 5821,9818

ha.




MEMORIU MEDIU

COMUNA LELEASCA - SITUATIA EXISTENTA LA 01.I.1990

BILANT TERITORIAL PE CATEGORII DE FOLOSINTE PE TOTAL COMUNA

(AGRICOL SI NEAGRICOL)

TERITORIUL

ADMINISTRATIV

COMUNA

LELEASCA

EXISTENT LA

01.I.1990

(conf. masuratori)

CATEGORII DE FOLOSINTA

AGRICOL

(HA)

NEAGRICOL

(HA)

TOTAL

Paduri

Ape

Drumuri

Curti

Constr.

Neprod.

EXTRAVILAN

3912,5829

1336,4946

37,6767

51,0845

27,0641

3,4045

5368,3073

INTRAVILAN

275,0102

7,0195

1,2468

50,9155

97,5055

21,9770

453,6745

TOTAL (HA)

4187,5931

1343,5141

38,9635

102,0000

124,5696

25,3815

5821,9818

% DIN TOTAL 71,93 23,07 0,67 1,75 2,14 0,44 100,00%




MEMORIU MEDIU

COMUNA LELEASCA- SITUATIA EXISTENTA LA 01.I.1990

BILANT TERITORIAL PE CATEGORII DE FOLOSINTE PE LOCALITATI

DENUMIREA

LOCALITATII

CATEGORII DE FOLOSINTA ( Suprafete masurate)

AGRICOL (HA) NEAGRICOL (HA)

TOTAL Arabil Pasuni

fanete

Vii Livezi Paduri Ape Drumuri Curti

Constr

Neprod.

LELEASCA 58,0477 1,7581 0,8687 8,5582 2,6675 0,4258 17,6070 30,8268 7,9378 128,6976

AFUMATI 22,3301 - 0,2578 2,4792 0,3288 0,0900 3,8810 10,1755 3,5202 43,0626

URSI 19,8109 2,3605 0,5694 1,6853 2,6238 0,1280 3,9630 7,9425 - 39,0834

GREERESTI 6,8031 0,5766 0,2379 0,5500 0,2889 0,0390 1,4150 2,8138 - 12,7243

MIERLICESTI 19,0054 1,4849 0,1534 2,9494 0,2117 0,0140 6,4780 13,1267 1,2607 44,6842

TONESTI 96,9811 2,1421 1,9287 12,9386 0,6528 0,5500 14,1655 27,7647 9,2583 166,3818

TUFARU 9,2403 - 0,2567 1,0361 0,2460 - 3,4060 4,8555 - 19,0406

TOTAL

232,2186

8,3222

4,2726

30,1968

7,0195

1,2468

50,9155

97,5055

21,9770

453,6745

% din intravilan 51,18 1,84 0,94 6,66 1,55 0,28 11,22 21,49 4,84 100,00

% din total

administrativ

(5821,9818 ha)

3,98

0,14

0,07

0,51

0,12

0,02

0,87

1,67

0,37

7,79




MEMORIU MEDIU

BILANTUL TERITORIAL AL INTRAVILANULUI EXISTENT PE ZONE

FUNCTIONALE SI PE LOCALITATI

ZONE

FUNCTIONALE

SUPRAFETE IN HA

SA

T

LE

LE

AS

CA

SA

T

AF

UM

AT

I

SA

T

UR

SI

SA

T

GR

EE

RE

ST

I

SA

T

MIE

RL

ICE

ST

I

SA

T

TO

NE

ST

I

SA

T

TU

FA

RU

TO

TA

L

C

OM

UN

A

Locuinte si functiuni

complementare

22,8992 8,1624 5,3532 2,8138 12,6307 24,9952 4,8555 81,7100

Unitati industriale si

depozite

- - 0,1375 - - 0,1850 - 0,3225

Unitati

agrozootehnice

2,3633 1,6549 0,1541 - - 0,8144 - 4,9867

Institutii si servicii

de interes public

1,8393 0,2887 1,0045 - 0,2135 1,1163 - 4,4623

Cai de comunicatie

si transport,

Din care :

* rutier

. * CFR

17,6070

3,8810

3,9630

1,4150

6,4780

14,1655

3,4060

50,9155

Spatii verzi, sport,

agrement

,protectie

-

3,7250

-

-

1,2932

-

-

-

-

-

-

0,1950

-

-

5,2132

Constructii tehnico-

edilitare

- 0,0695 - - 0,1325 - - 0,2020

Gospodarie

comunala ,

Cimitire

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,1500

-

04588

-

-

0,6088

Destinatie speciala - - - - - - - -

Terenuri libere

(neprod)

7,9378 3,5202 - - 1,2607 9,2583 - 21,9770

Ape 0,4258 0,0900 0,1280 0,0390 0,0140 0,5500 - 1,2468

Paduri 2,6675 0,3288 2,6238 0,2889 0,2117 0,6528 0,2460 7,0195

Terenuri agricole 69,2327 25,0671 24,4261 8,1676 23,5931 113,9905 10,5331 275,0102

TOTAL

INTRAVILAN

EXISTENT 1990

128,6976

43,0626

39,0834

12,7243

44,6842

166,3818

19,0406

453,6745




MEMORIU MEDIU

COMUNA LELEASCA - SITUATIA PROPUSA

BILANT TERITORIAL PE CATEGORII DE FOLOSINTE PE TOTAL COMUNA

(AGRICOL SI NEAGRICOL)

NOTA

*Suprafata totala ocupata de drumuri este mai mica la situatia propusa decat la situatia existenta deoarece s-au desfiintat mai multe

ulite.

*Din suprafata de 188,5255 ha aferenta categoriei de curti constructii in intravilan , in prezent este déjà ocupata cu constructii o

suprafatade 120,7704 ha.

TERITORIUL

ADMINISTRATIV

COMUNA LELEASCA

PROPUS 2011

(conf. masuratori)

CATEGORII DE FOLOSINTA (HA)

AGRICOL

NEAGRICOL

TOTAL

Paduri

Ape

Drumuri

Curti

Constr.

Neprod.

EXTRAVILAN 3828,3490 1336,4946 37,5797 45,7530 3,7992 3,4045 5255,3800

INTRAVILAN 292,0460 7,0195 1,3838 55,6470 188,5255 21,9770 566,6018

TOTAL 4120,3950 1343,5141 38,9635 *101,4000 192,3277 25,3815 5821,9818

% DIN TOTAL 70,77 23,07 0,67 1,74 3,31 0,44 100,00%




MEMORIU MEDIU

COMUNA LELEASCA- SITUATIA PROPUSA

BILANT TERITORIAL PE CATEGORII DE FOLOSINTE PE LOCALITATI

DENUMIREA

LOCALITATII

CATEGORII DE FOLOSINTA (Suprafete masurate)

TOTAL

( HA) AGRICOL (HA) NEAGRICOL (HA)

Arabil Pasuni

fanete

Vii Livezi Paduri Ape Drumuri Curti

Constr

Neprod.

LELEASCA 54,3130 5,3238 1,0477 11,3121 2,6675 0,4258 19,4620 72,4731 7,9378 174,9628

AFUMATI 22,7202 - 0,3390 2,5143 0,3288 0,0900 3,6770 13,5816 3,5202 46,7711

URSI 20,5347 4,4822 0,5694 2,0817 2,6238 0,1800 4,5905 14,6362 - 49,6985

GREERESTI 6,8031 0,5766 0,2379 0,5500 0,2889 0,0390 1,4150 2,9138 - 12,8243

MIERLICESTI 19,5644 2,1350 0,2004 3,1863 0,2117 0,0140 6,6340 24,8044 1,2607 58,0109

TONESTI 101,6045 2,1421 2,1768 14,9898 0,6528 0,6350 16,0875 49,7729 9,2583 197,3197

TUFARU 11,0722 0,0252 0,3833 1,1603 0,2460 - 3,7810 10,3465 - 27,0145

TOTAL

236,6121

14,6849

4,9545

35,7945

7,0195

1,3838

55,6470

188,5285

21,9770

566,6018

% din total intravilan

41,76

2,59

0,87

6,32

1,25

0,25

9,82

33,27

3,88

100,00

% din total

administrativ

5821,9818 ha

4,064

0,252

0,085

0,615

0,121

0,023

0,956

3,238

0,378

9,732




MEMORIU MEDIU

BILANTUL TERITORIAL AL INTRAVILANULUI PROPUS PE ZONE

FUNCTIONALE SI PE LOCALITATI

ZONE

FUNCTIONALE

SUPRAFETE IN HA S

AT

LE

LE

AS

CA

SA

T

AF

UM

AT

I

SA

T

UR

SI

SA

T

GR

EE

RE

ST

I

SA

T

MIE

RL

ICE

ST

I

SA

T

TO

NE

ST

I

SA

T

TU

FA

RU

T

OT

AL

C

OM

UA


complementare

52,9895 10,0764 6,7441 2,1098 19,5652 42,2790 9,6425 143,4065


depozite

0,9000 - 0,2875 - - 0,3350 - 1,5225

Unitati

agrozootehnice

7,4090 2,2590 4,4524 - 2,7988 3,2238 - 20,1430

Institutii si servicii

de interes public

3,8753 1,0387 1,6045 0,7000 1,0635 1,9163 0,7000 10,8983

Cai de comunicatie

si transport,din care:

* rutier

19,4620

3,6770

4,5905

1,4150

6,6340

16,0875

3,7810

55,6470


agrement, protectie

0,1200

5,8450

-

-

1,2932

-

-

-

0,1500

-

1,0500

0,3900

-

-

8,8482


edilitare

0,4203 0,0695 - 0,1000 0,1325 0,1000 - 08223

Gospodarie com.,

cimitire

0,1740

0,7400

0,0040

0,1340

0,0080

0,2465

0,0040

-

0,9444

0,1500

0,0200

0,4588

0,0040

-

2,8877


Terenuri libere

(neproductive)

7,9378 3,5202 - - 1,2607 9,2583 - 21,9770

Ape 0,4258 0,0900 0,1800 0,0390 0,0140 0,6350 - 1,3838

Paduri 2,6675 0,3288 2,6238 0,2889 0,2117 0,6528 0,2460 7,0195


TOTAL

INTRAVILAN

PROPUS 2011

174,9628

46,7711

49,6985

12,8243

58,0109

197,3197

27,0145

566,6018




MEMORIU MEDIU

2.DESCRIEREA PROIECTULUI 2.1. OPORTUNITATEA INVESTITIEI

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI LELEASCA este o

lucrare de utilitate publica.

Scopul acestei lucrari este propunerea stabilirii directiilor de dezvoltare a

comunei LELEASCA din judetul OLT in corelare cu prevederile de amenajare a

teritoriului national si judetean si in conditiile respectarii dreptului de proprietate

si a interesului public.

Propunerile ce se avanseaza coreleaza deasemenea potentialul economic si

uman cu aspiratiile de ordin social si cultural ale populatiei.

Odata cu stabilirea directiilor de dezvoltare in perspectiva ale comunei

LELEASCA , lucrarea raspunde si problemelor imediate cu care se va

confrunta Consiliul Local, in special in determinarea categoriilor de

interventie : permisiuni si restrictii de prima urgenta .

Elaborat, avizat si aprobat, PLANUL URBANISTIC GENERAL AL

COMUNEI LELEASCA devine principalul instrument in dezvoltarea comunei , el

putand fi utilizat la :

promovarea investitiilor din fondurile publice(interne sau externe),

cu precadere in dezvoltarea infrastructurii si investitiilor publice;

emiterea Certificatelor de Urbanism si Autorizatiilor de Construire

in toate domeniile ;

respingerea solicitarilor de construire neconforme cu prevederile

PLANULUI URBANISTIC GENERAL ;

rezolvarea litigiilor ce pot apare intre Consiliul Local si persoanele

fizice sau juridice, ori a litigiilor intre persoanele fizice.

Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) s-a elaborat in

conformitate cu:

Ordinul nr.91/1991 al M.L.P.A.T. privind procedura de

autorizare si continutul documentatiilor de urbanism;

Legea nr.50/1991, republicata in 2004,modificata si completata

prin Legea nr.52 /2006, Legea nr.376 / 2006 ,Legea nr.117/2007 ,

Legea nr.101/2008, OUG nr.214/2008, OUG nr. 228/2008 si

Legea nr.261/2009 privind autorizarea constructiilor si unele




MEMORIU MEDIU

masuri pentru realizarea locuintelor, cu derogarile prevazute in

Legea nr.193 / 2003;

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 80/N/18. XI .1996modificat si

completat prin H.G. nr. 525 /1996 , H.G. nr.789 / 1997, H.G.

nr.59 / 1999, H.G. nr.960 / 1999 si H.G. nr.855 / 2001,

republicata in 2002 privind aprobarea REGULAMENTULUI

GENERAL DE URBANISM de catre Consiliile Locale;

Ordinul M.L.P.A.T. nr.13 N /10.03.1999 referitor la aprobarea

"Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul cadru

al PLANULUI URBANISTIC GENERAL, indicativ GP 038/99 ";

Legea nr.351/2001 modificata si completata prin Legea nr.

322/2006 privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJARE A

TERITORIULUI NATIONAL- Sectiunea IV ;

Legea nr. 215/2001 modificata si completata si republicata in

2007 prin OUG nr. 20/2008, Legea nr.35 /2008, OUG nr.

66/2008, Legea nr.131 /2008, privind administratia publica

locala ;

Legea nr. 247/2005 modificata si completata prin OUG

nr.137 / 2008 , OUG nr. 158/2008 si prin OUG nr. 35/2009,

privind circulatia juridica a terenurilor ;

Legea nr. 33/ 1994 privind exproprierea pentru cauza de

utilitate publica ;

O.U.G. nr.195/ 2005 ( legea nr. 265 / 2006 ) modificata si

completata prin OUG nr. 57/2007, OUG nr. 114/2007 si OUG

nr. 164/2008, privind protectia mediului ;

Ordin nr. 860/2002 modificat prin Ordin nr. 1037/25.X.2005 si

HG nr.445/08.IV 2009 privind evaluarea impactului asupra

mediului si emiterea acordului de mediu;

Legea nr. 7/1996 republicata in 2006 , modificata prin O.U.G

nr. 291/2000, O.U.G nr. 70/2001, Legea nr. 78/2002,

O.U.G. nr. 41/2004, Legea nr.499/2004, Legea nr. 499 / 2004,

Legea nr. 247/2005 si Legea nr. 329/2009 privind cadastrul

si publicitatea imobiliara ;

Legea nr. 82 / 1998 aproba si modifica O.G. nr. 43 / 1997

privind regimul juridic al drumurilor ;

Ordinul nr. 45 / 1998 privind proiectarea , modernizarea

drumurilor;




MEMORIU MEDIU

Legea nr. 41/1995 aproba cu modificari O.G. nr. 68/1994

privind protejarea patrimoniului cultural national ;

Legea nr.107/1996 modificata si completata de Legea

nr.192/2001, Legea nr. 404 / 2003 , Legea nr.310 / 2004 ,

Legea nr. 112/ 2006 si O.U.G. nr. 12/ 2007si O.U.G. nr.

130/2007 privind administratia apelor ;

Legea nr.213/1998 completata si modificata de Legea nr. 241/

2003 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia ;

O.U.G. nr. 57/2007 modificata si completata de O.U.G.

nr.154/2008,privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice ;

Codul Civil ;

Codul Silvic;.

Alte acte legislative si normative aparute cu

implicatii directe asupra domeniului urbanismului .

2.2. SITUAREA IN TERITORIUL JUDETEAN

Comuna LELEASCA face parte din cele 104 comune ale judetului Olt , este

situata in partea nord- vestica a judetului , la o distanta de 39 km de

municipiul Slatina , resedinta judetului Olt. si la 60 km de municipiul Pitesti de

care este legat prin DN 67 B ( Dragasani-Pitesti ).

Teritoriul administrativ al comunei LELEASCA este strabatut de numeroase

parauri si vai dintre care amintim: paraul Cungrea Mica,Valea Cornetu,Valea Coti-

turei , Valea Stupinesti, Valea Serbanesti, Valea Teascului, Valea Fetei, Valceaua

Popii, Valceaua Stoichii etc.,toate fiind mici afluenti ai Oltului.

Legatura cu resedinta judetului-municipiul Slatina- este asigurata direct

de drumul judetean DJ546 din DN67B sau indirect prin Dragasani, respectiv de

DN67B si DN64 .

Cea mai apropiata statie de cale ferata este gara DRAGASANI.

Drumurile principale din comuna LELEASCA care fac legatura cu

localitatile vecine sunt :

-DN 67B care strabate comuna de la vest la est,respectiv satele

TONESTI si LELEASCA si faciliteaza spre vest legatura cu comunele

SIMBURESTI, DOBROTEASA , VULTURESTI si VERGULEASA din

judetul OLT si orasul DRAGASANIdin judetul Valcea, iar spre est




MEMORIU MEDIU

facilitand legatura cu comuna FAGETELU din judetul OLT si judetul

ARGES;

-DJ 703D care strabate satele LELEASCA,AFUMATI ,URSI si

GREERESTI si faciliteaza spre nord legatura cu comuna TOPANA ,iar

spre sud cu comuna CUNGREA,sat SPATARU;

-DC 47 (fost DC162) care strabate localitatile LELEASCA si TUFARU

realizand legatura cu comunaTOPANA la nord si cu comuna

CUNGREA la sud;

-DC 49 care strabate localitatea MIERLICESTI realizand spre sud

legatura cu comuna CUNGREA,sat CEPESTI;;

-DC 46 care traverseaza localitatea URSI face legatura cu comuna

POBORU,

-DC 29care traverseaza localitatea TONESTI si face legatura :

*la nord cu satul TONESTI(catun IONICESTI) al comunei

SIMBUREST,

*la sud cu comuna CUNGREA.

2.3. CARACTERISTICILE RELIEFULUI

GEOMORFOLOGIA

Din punct de vedere morfologic perimetrul face parte din unitatea

geomorfologica « Podisul Getic », respectiv din subunitatea acestuia « Platforma

Cotmeana ».

Platforma Cotmeana are o structura monoclimala (N-S) evidentiata de

reteaua hidrografica secundara specifica pentru acest tip de structura : vai

secundare consecvente cvasiparalele, orientate de la nord la sud, adanc sapate in

depozite friabile si vai subsecvente scurte, cu caracter torential ce sporesc

densitatea fragmentarii reliefului.

Interfluviile majore cu caracter de podis sunt fragmentate de vai, ridicandu-se

cu 70-80 m deasupra acestora ; interfluviile secundare au aspect de culmi sau

campuri.

Relieful este constituit din doua forme distincte: interfluviile (zonele inalte

dintre vai) ce ajung la inaltimi cuprinse intre 320-420 m si vaile unde nivelul

cotelor se mentine intre 240 – 340 m.

GEOLOGIA

Din punct de vedere geologic, succesiunea stratigrafica a zonei include

depozite de varste si faciesuri diferite, de la PROTEROZOIC in fundament,




MEMORIU MEDIU

reprezentat prin sisturi cloritoase si sericitoase, pana la depozitele sedimentare

CUATERNARE acoperitoare, constituite din alternante de depozite pelitice

impermeabile, predominant argiloase, cu depozite detritice ( pietrisuri si nisipuri )

pe zonele de interfluvii si terasa si depozite cu stratificatie incrucisata, tipice zonelor

de lunca si albiilor majore de la baza versantilor.

Evolutia ulterioara a acestei unitati structurale este dominata de miscari de

basculare pe verticala ce au determinat numeroase transgresiuni si regresiuni

reflectate in existenta a patru cicluri de sedimentare.

Ultimul ciclu de sedimentare Neozoic, incepe in zona cu Sarmatianul,

interceptat in foraje si care cuprind o alternanta de gresii calcaroase, nisipuri fine,

argile nisipoase, marne si argile compacte.

Holocenul cuprinde depozite cu caracter aluvionar din albiile paraului

Cungrea Mica si cursurile inferioare ale afluientilor sai. Grosimea acestor depozite

se apreciaza de 3-4 m.

CARACTERISTICILE GEOTEHNICE

Detaliat situatia este prezentata in STUDIUL GEOTEHNIC ce insoteste

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI LELEASCA .

Stratificatia terenului va fi prezentata separat pe cele doua unitati de relief

din zona, deoarece deosebirile privind succesiunea litologica sunt mari de la vale la

deal.

Stratificatia zonei inalte (interfluvii)

Lucrarile executate anterior in zona au indicat urmatoarea succesiune

stratigrafica:

- la suprafata terenul apare un strat de pamant vegetal de 0,70 – 0,80 m

grosime;

- sub stratul vegetal urmeaza un complex argilos (cafeniu, cafeniu-galbui)

de consistenta ridicata, cu concretiuni calcaroase, “activ” din punct de

vedere al fenomenelor de contractie-umflare, cu plasticitate foarte mare,

compresibilitate medie ; grosime de 6-11 m.

- in continuarea stratului argilos se intalnesc depozite grosiere din pietris cu

bolovanis si nisip cu grosimi de 9-10 m, urmate de nisipuri argiloase in

pachete groase de circa 10-12 m.

Stratificatia zonei de vale

In sectorul vaii Cungrisoara, terenul prezinta o stratificatie medie, astfel :

- la suprafata se intalnesc aluviuni grosiere de pietris cu nisip in grosime 2,5

– 3,8 m;




MEMORIU MEDIU

- sub stratul grosier, forajele au interceptat un orizont argilos cenusiu-

galbui, plastic consistent- plastic vartos cu concretiuni calcaroase in

grosime de 2,40- 4,00 m;

- in continuarea argilei urmeaza depozite de nisipuri medii-grosiere

compacte, dezvoltate pe grosimi de 6-8 m;

- in baza depozitelor nisipoase apar prafuri argiloase si argile.

Din punct de vedere macroseismic

Conform normativului P100/2006, teritoriul comunei LELEASCA se

incadreaza intr-o zona de “hazard seismic” de valoare constanta, avand

ag=0,20cm/s2 , valoarea de varf pentru acceleratia terenului pentru proiectare,

pentru un interval mediu de recurenta (al magnitudinii) IMR=100ani si Tc=0,7sec.

valoare pentru termenul perioadei de control al spectrului de raspuns.

HIDROGEOLOGIA

Studiile hidrogeologice executate in zona au pus in evidenta prezenta unor

orizonturi acvifere cantonate in depozitele permeabile de varsta cuaternara si

pliocen superior.

Acviferele freatice. Apele freatice sunt cantonate in aluviunile paraului

Cungrea Mica si afluientilor sai ce brazdeaza zona. Potentialul acvifer freatic este

variabil in functie de volumul precipitatiilor, avand in general o capacitate de

debitare redusa, care scade foarte mult in perioadele de seceta.

Datorita fragmentarii reliefului, acviferele freatice raman suspendate fata de

talvegul vailor, fapt ce accentueaza caracterul temporar al apelor freatice, prin

drenarea lor pana la epuizare.

In albia paraului Cungrea Mica, panza freatica se intalneste la adancimi de

1,90 – 3,60 m in stratul aluvionar grosier al vaii si are un nivel liber.

In fantanile satesti din lunca vaii apa se gaseste la adancimea de 3-5 m, iar

pe versanti la adancimi mari de peste 10 m, respectiv 14-20 m si chiar mai mari.

La nivelul platformei freaticul apare la adancimi mai mari de 25 m.

Acvifere de adancime. Acviferele de adancime sunt cantonate in stratele de Cindesti

de varsta cuaternara (pleistocen inferior), precum si in depozite de nisipuri cu

lentile de pietrisuri de varsta pliocen superior. Apele subterane din aceste strate

circula cu o presiune scazuta.

Aceste acvifere au fost interceptate intr-o serie de foraje executate de IFB in

zona: 2 la ferma Leleasca (anii 1978 si 1983), avand nivelele hidrostatice la –110 -

115 m si un debit de exploatare Q = 2-3/s la denivelari S = 10-11 m.

In satul Mierlicesti in anul 1987 a fost realizat un put cu adancimea de 250

m, a carui sursa de apa captata prezinta urmatoarele caracteristici: nivel hidrostatic

= 87 m; nivel hidrodinamic = 93 m si un debit de 10 mc/h.




MEMORIU MEDIU

Forajul executat in satul Afumati in 1994 au pus in evidenta o sursa

de apa cu un debit Q = 1,44 – 1,47 l/s la denivelari S = 0,86 – 2,60 m. Sursa

este constituita din 3 strate de apa: 124 – 130 m; 184 – 190 m; 226- 230 m.

Analizele executate pe probe de apa au pus in evidenta apa potabila, majoritatea

indicatorilor incadrandu-se sub concentratia admisa de STAS 1341/91.

HIDROGRAFIA

Reteaua hidrografica a zonei Leleasca este constituita din paraul Cungrea

Mica sau Cungrisoara (dupa unele lucrari), cu afluentii sai. dintre care amintim:

Valea Leleasca si Valea Lunga pe partea dreapta si Valea Alunisului si Valea

Margaritei pe stanga vaii, cu un caracter torential. Directia generala de curgere a

paraului Cungrea Mica este NNE - SSV.

Vaile din zona prezinta frecvent fenomenul de secare datorat a doua cauze:

formatiunile permeabile pe care curg, in care se infiltreaza apa sau spatiile netede

foarte restranse dintre vaile adanci,impiedica infiltrarea apei, respectiv acumularea

ei in subteran pentru a putea fi cedata ulterior retelei hidrografice.

Versantii cu inclinari foarte mari, asigura o scurgere rapida la suprafata a

apelor, fenomen ce favorizeaza in plus secarea vailor.

Scurgerea medie lunara are cele mai mari valori in luna martie si cele

mai mici in luna octombrie. Diferentele cele mai mari apar intre anotimpurile de

primavara si de toamna (de la circa 50% la 5% din volumul anual scurs).

Scurgerea maxima a vailor din zona are valori ridicate in urma ploilor

intense, cand se produc inundatii. Scurgerea minima are valori foarte reduse,

mai ales in timpul verilor cand seaca. Scurgerea solida este ridicata in Platforma Cotmeana (circa 1-5 t/ha an).

2.4. CLIMA

Clima judetului Olt apartine tipului temperat-continental , cu o nuanta mai

umeda in partea de nord si mai arida in sud .

Din punct de vedere climatic, zona analizata prezinta urmatoarele constante

ale climei,inregistrate la statia meteorologica Slatina in anul 2009 :

-temperatura aerului :

#. media lunara a anului a fost de +12,10 C ;

#. media lunara cea mai coborata s-a

inregistrat in luna ianuarie – 0,20C ;

#. media lunara cea mai ridicata a fost in

luna iulie + 23,30 C ;

#. temperatura maxima s-a inregistrat in luna

august +36,00 C ;




MEMORIU MEDIU

#. temperatura minima s-a inregistrat in luna

decembrie -18,60 C ;

-precipitatii atmosferice :

# cantitatea lunara maxima a fost de 134,5 mm

inregistrata in luna iunie;

# cantitatea lunara minima a fost de 15,4 mm

inregistrata in luna aprilie;

# cantitatea anuala a fost de 687,0 mm ;

-presiunea atmosferica :

#. media lunara a anului a fost de 994,7 mb,

in conditiile:

*unei maxime lunare de 1018,5 9mb

inregistrata in luna ianuarie si a

*unei maxime lunare 969,mb

inregistrata in luna martie..

Mentionam ca in ultimii ani tipul de clima inclina spre excesiv-continental,

verile prezentand zile foarte calduroase alternate cu zile cu temperaturi scazute

mult sub media anuala de pana acum.

Din punct de vedere pluviometric ,dupa o perioada de seceta accentuata ,

ploile au caracter torential si sunt frecvent insotite de fenomene meteorologice

extreme ( optice , electrice, grindina ,furtuni ), care impreuna cu volumele mari de

apa produc in general pagube insemnate.

ANALIZA SITUATIEI ACTUALE

2.5. ACTIVITATI ECONOMICE

Profilul economic dominant al comunei LELEASCA este agricultura ,avand ca

activitati cultivarea cerealelor, cresterea animalelor si a pasarilor.

Tranzitia la economia de piata si-a pus amprenta asupra pietei muncii si in

comuna LELEASCA , determinand modificari semnificative de volum si structura a

principalilor indicatori ai fortei de munca.

Sectorul serviciilor este reprezentat in comuna LELEASCA prin unitati de

invatamant , unitati de sanatate publica , unitati de administratie si servicii publice,

de comert, de cult si prestari servicii.

Repartitia acestor servicii pe localitatile componente ale comunei

LELEASCA, in prezent (an 2010) se prezinta astfel:

LELEASCA – resedinta comunei LELEASCA

# unitati de invatamant:




MEMORIU MEDIU

scoala cu clasele I- VIII+ gradinita;

biblioteca (cuplata cu caminul cultural);

# unitati de administratie publica:

primarie;

camin cultural;

politie;

oficiu PTTR

# comert :

magazin mixt;

magazine alimentare ;

# unitati de cult :

2 biserici ;

4 cimitire;

# unitati de sanatate publica :

dispensar uman;

# prestari servicii :

SC AGROMEC ;

2 societati agricole;

baie comunala–fundatii neutilizabile;

ferma pomicola ,

moara;

distilarie ;

uscator de fructe ;

2gospodarii de apa;

front de captare apa potabila comun cu comuna

TOPANA;

LOCALITATE AFUMATI

# unitati de cult:

biserica ;

cimitir;

# prestari servicii:

dispensar uman ;

SC AGROMEC;

Societate Agricola ;

Gospodarie de apa;




MEMORIU MEDIU

LOCALITATE URSI

# unitati de invatamant :

scoala generala;

gradinita;

teren de sport;


anexe primarie;

camin cultural ;

# unitati de cult :

biserica ;

cimitir;


baie comunala ;

moara;

2 societati agricole;

LOCALITATE MIERLICESTI


scoala generala ;

# unitati de cult :

biserica ;

cimitir;


ferma pomicola;

gospodarie de apa;

LOCALITATE TONESTI


scoala generala +gradinita ;

camin cultural;


anexa primarie

# unitati de cult :

biserica ;

cimitir;




MEMORIU MEDIU

# comert :

magazin alimentar;

bufet;


ferma pomicola;

ferma agricola

sectie SMA;

moara;

gospodarie de apa

LOCALITATILE TUFARU si GREERESTI nu au nici un fel de obiective.

2.6. POPULATIA, ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

In conformitate cu PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDETEAN OLT, comuna LELEASCA face parte din grupa comunelor judetului

cu o densitate a populatiei cuprinsa intre 20 si 40 de locuitori /km2. La nivelul

anului 1990 indicele de “ densitate a populatiei”era de 38,89 locuitori / km , iar la

nivelul anului 2010 este de 25,18 locuitori/km2 . Cu acest indice comuna

LELEASCA se situeaza sub nivelul mediu de populare al judetului Olt si similar

pentru mediile REGIUNII SUD - VEST OLTENIA si pe tara, situatie justificata de

amplasarea linera a gospodariilor de-a lungul drumurilor principale .

Evolutiei populatiei stabile pe ultimii 36 de ani se prezinta astfel :

comuna

LELEASCA

ANI

1973

1980

1985

1990

1992

1995

1998

1999

2000

2001

2002

2007

2008

2009

2010

Nr. locuitori

3462

2757

2408

2264

2259

2150

2024

2018

2033

1988

1837

1848*

1858*

1540*

1466




MEMORIU MEDIU

Nota :Valorile notate cu * sunt informatii culese de la beneficiar , celelalte sunt

culese din breviarele statistice editate de Comisia Nationala pentru Statistica.

Conform datelor statistice ,evolutia populatiei pe total comuna LELEASCA si

pe localitatile componente este urmatoarea :

C

on

clu

zia

an

ali

zar

ii

ac

est

ei

situatii este scaderea generala continua a numarului de locuitori.

Analiza pe localitatile componente , din punct de vedere al numarului de

locuitori, demonstreaza ca ponderea este detinuta de localitatea LELEASCA urmata

in ordine descrescatoare de satele :TONESTI si MIERLICESTI, situatie justificata

de accesul primelor doua la drumul national DN 67B ,iar pentru MIERLICESTI

situatia este justificata de suprafata mai mare a terenului plat si de existenta fermei

pomicole care oferea multe locuri de munca.

Depopularea este justificata atat de natalitatea scazuta cat si de mortalitatea

ridicata,precum si de migratia populatiei tinere spre zonele cu nivel social mai ridicat ,

in special spre localitatile urbane vecine,respectiv orasele DRAGASANI si PITESTI .

Structura populatiei pe sexe in cativa ani , respectiv 1973,1998,1999,2000,

2001,2007*, 2008* , 2009* si 2010 * este prezentata tabelar incontinuare :

POPULATIA ANII

Nr.

crt

LOCALITATE

ANUL

RECENSAMANT

(breviare statistice)

DATE STATISTICE

(de la beneficiar)

1973 1992 2002 2007 2008 2009 2010

1 LELEASCA 1198 796 690 682 690 510 572

2 AFUMATI 343 190 172 169 172 126 163

3 GREERESTI 107 61 40 38 40 46 38

4 MIERLICESTI 460 260 252 246 252 212 176

5 TONESTI 879 665 467 483 467 412 318

6 TUFARU 232 125 108 94 108 81 110

7 URSI 243 162 108 136 129 153 89

8

TOTAL comuna

LELEASCA

3462 2259 1837 1848 1858 1540 1466




MEMORIU MEDIU

COMUNEI

LELEASCA

1973

1998

1999

2000 2001 2007* 2008* 2009* 2010*

Feminin 1894 1075 1074 1068 1052 978 975 790 794

Masculin 1568 949 944 965 936 870 883 750 672

Total 3462 2024 2018 2033 1988 1848 1858 1540 1466

Nota :Valorile notate cu * sunt informatii culese de la beneficiar , celelalte sunt

culese din breviarele statistice editate de Comisia Nationala pentru Statistica.

Din analiza situatiei prezentate reiese ca predominanta a fost si este si in

prezent populatia feminina .

Structura populatiei pe principalele grupe de varsta pentru anii

2007,2008,2009 si 2010 pe total comuna LELEASCA se prezinta astfel :

Principalele

grupe de varsta

AN 2007 AN 2008 AN 2009 AN 2010

Total,

din

care:

1848

%

pe

gru

pe

de

vars

ta

1858

% p

e gru

pe

de

vars

ta

1540

% p

e gru

pe

de

vars

ta

1466

% p

e gru

pe

de

vars

ta

0 – 14 ani 112 6,06 116 6,24 87 5,65 53 3,62

15 – 29 ani 250 13,53 251 13,51 232 15,06 196 13,37

30 – 44 ani 352 19,05 342 18,40 124 8,05 89 6,07

45 – 60 ani 428 23,16 430 23,15 370 24,03 295 20,12

60 ani si peste 706 38,20 719 38,70 727 47,21 833 56,82

Datele inserate evidentiaza dezechilibrul intre ponderea populatiei foarte

tinere in scadere(persoane cu varsta cuprinsa intre 0 -29 ani ,de la 20 la 17%), tinere

tot in scadere (persoane cu varsta cuprinsa intre 30 -44 ani ,de la 19 la26%) si grupa

de varsta cuprinsa intre 45- 60 de ani si peste 60 de ani in crestere ( de la 61 la 77%).

Scaderea populatiei tinere si foarte tinere demonstreaza lipsa unei resurse de munca

intereasta si implicata in dezvoltarea societatii .

Mai detaliat se fac urmatoarele aprecieri:

- grupa de varsta 0 – 14 ani –

- datorita natalitatii foarte scazute , pe ultimii 4 ani aceasta

grupa este in descrestere de la 6,06% la 3,62%;




MEMORIU MEDIU

- grupa de varsta 15 – 29 ani - in ultimii 4 ani este constanta si reprezinta forta motrice a noii

societati ;

- grupa de varsta 30 – 44 ani - si acest segment de varsta este in descrestere rapida mai ales in

ultimii 2 ani, respectiv de la 19%-18%-8%-6% ;

- grupa de varsta 45 – 60 ani –

- este in descrestere lenta( de la 23 la 20%) , dar contribuie si ea

la completarea resurselor de munca mai ales in domeniul

agricol ;

- grupa de varsta 60 ani si peste –

- reprezinta cel mai mare procent si este in crestere masiva (de

la 38% la 57%) ;el asigurand forta de munca principala in

domeniul agricol.

Pentru compararea cu indicii la nivel de judet si tara s-a analizat ultimul an ,

respectiv 2010 .Situatia in acest caz se prezinta astfel:

Principalele

grupe

de varsta

Romania

%

Mediu

rural

Judetul Olt

%

in mediu

rural

Comuna LELEASCA

An 2010

0 – 14 ani 19,7 14,29 3,62%

15 – 29 ani 22,6 17,77 13,37%

30 – 44 ani 17,1 21,45 6,07%

45 – 59ani 16,2 23,74 20,12

60 ani si peste 24,4 22,75 56,82%

Din valorile prezentate se remarca urmatoarele :

fata de mediul rural la nivel national se constata foarte putin tineret

pentru segmentul 0-44ani, deci putina forta de munca proaspata

(numai 23% fata de 59%) si mult segment matur-adult (77% fata de

40% la nivel de tara );




MEMORIU MEDIU

fata de mediul rural din judetul Olt se constata o scadere drastica a

segmentelor 0-14ani si 30-44ani,o scadere medie a segmentelor 15-

29ani si 45-59ani si o crestere de doua ori si jumtate a segmentului

60 ani si peste , rezultatul fiind imbatranirea rapida a fortei de munca

.

In concluzie comuna LELEASCA este intr-un proces continuu si dinamic de transfor--

mare , forta de munca tanara si foarte tanara disponibila fiind din ce in ce mai mica.

Miscarea naturala a populatiei confirma situatia ingrijoratoare din comuna

LELEASCA in ceea ce priveste evolutia demografica negativa , prin natalitatea

scazuta si mortalitatea ridicata. Situatia se prezinta astfel :

Localitatea

LELEASCA

AN 2007 AN 2008 AN 2009 2010

Num

ar

%0 loc.

Num

ar

%0 loc.

Num

ar

%0 loc.

Num

ar

%0 loc.

Nascuti vii 2 1,08 3 1,61 4 2,59 6 4,09

Decedati 34 18,39 30 16,14 33 21,42 40 27,28

Spor

natural -32 -17,31 -27 -14,53 -29 -18,83 -34 -23,19

Numar total

de locuitori 1848 1858 1540 1466

Referitor la ultimii 4 ani analizati ,pe total comuna LELEASCA referitor la

sporul natural raportat la 1000 locuitori s-a constatat cresterea acestui indice in

anul 2008 urmata de diminuarea spectaculoasa in anii 2009 si 2010, fapt ce

demonstreaza scaderea ritmica a potentialului uman comparativ cu anii precedenti .

Resursele de munca si populatia ocupata

Resursele de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune de

ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale, care ii permit sa desfasoare o munca

utila in una din activitatile economiei nationale.

Populatia in varsta de munca apta de lucru ( populatia activa) se determina

prin scaderea din populatia in varsta de munca a persoanelor cu incapacitate

permanenta de munca si a pensionarilor in varsta de munca ce nu lucreaza (deci

cuprinde si somerii).




MEMORIU MEDIU

Daca, in mod conventional consideram ca resursele de munca sunt

constituite din toate persoanele cuprinse in grupa de varsta de 16 – 60 ani si o

treime din persoanele cuprinse in grupa de varsta 60 ani si peste , in comuna

LELEASCA la nivelul anului 2010 aceasta populatie numara 858 persoane, ceea

ce reprezinta un procent de 67,94 % din populatia comunei , valoare peste media

pe judet (61,6%).

Populatia activa din comuna LELEASCA, la nivelul anului 2010 este de 908

persoane.

Populatia activa ocupata cuprinde toate persoanele care au o ocupatie

aducatoare de venit, pe care o exercita in mod obisnuit in una din activitatile economiei

nationale. Categoriile de persoane incluse sunt:

- salariatii din sectorul public, mixt, privat, agricol, obstesc;

- patroni;

- lucratori pe cont propriu;

- lucratori familiali neremunerati.

La aceeasi data, din populatia activa declarata 908 locuitori, 735 locuitori

reprezenta populatia activa ocupata.

Analizand aceste date comparativ cu numarul total de locuitori (1466),

rezulta ca aproximativ 50 % din totalul populatiei il reprezinta resursa de munca

activa ocupata in comuna LELEASCA.

Rata bruta de activitate rezultata este de 91,7%, iar rata neta de activitate

este de 73,7 %. Acesti indici demonstreaza o rata de activitate peste mediile la nivel

de judet, REGIUNE SUD-VEST OLTENIA si tara.

Structura populatiei active ocupate pe principalele ramuri de activitate la nivelul

anului 2010 este urmatoarea:

- total populatie activa ocupata : 735 persoane

din care:

agricultura 576 persoane

meseriasi 42 persoane

industrie 19 persoane

constructii 35 persoane

invatamant 12 persoane

comert 18 persoane

administratie publica 23 persoane




MEMORIU MEDIU

transport 2 persoane

sanatate 2 persoane

posta 4 persoane

finante banci, asigurari 2 persoane.

Numarul persoanelor care activeaza in agricultura reprezinta 39,29 % din

numarul total al locuitorilor si 78,36% din populatia activa ocupata , iar numarul

persoanelor care activeaza in celelalte domenii reprezinta 10,85 % din numarul total

al locuitorilor . Acesti indici demonstreaza caracterrul major al activitatilor ce se

desfasoara in comuna LELEASCA, respectiv activitatea agricola.

Din populatia inactiva, numarul pensionarilor structurati pe tipul de pensii este

urmatoarea:

- de pensii de stat beneficiaza 370 persoane;

- de pensii de CAP beneficiaza 251 persoane.

Dintre acestea, de pensii speciale beneficiaza:

- 45 persoane cu handicap;

- 37persoane veterani de razboi sau urmasii veteranilor de razboi.

In comuna LELEASCA in luna noiembrie 2010 exista 6 someri care beneficiaza

de ajutor de somaj .

Disfunctionalitatile privind evolutia si structura populatiei, precum si modul

de ocupare a resurselor de munca constau in :

- scaderea constanta a numarului de locuitori justificata de

conditiile socio-economice care conduc la spor

natural negativ si la migrarea tinerilor spre mediul urban

intern sau extern ;

- insuficienta dezvoltare sociala si economica a comunei,care sa

conduca la ridicarea nivelului de trai( practic la asigurarea

conditiilor de viata in mediul rural identice sau foarte apropiate

cu mediul urban) ;

- neutilizarea la capacitate a resursei de munca existenta ;

-neutilizarea la capacitate a fortei de munca tanara si foarte

tanara existenta ;

-nefructificarea specificitatii fortei de munca de sex feminin care

domina in comuna ;

- diferenta de instruirie intelectuala a tineretului din mediul

rural fata de cel din mediu urban si altele.




MEMORIU MEDIU

2.7. CIRCULATIA

In general comuna LELEASCA dispune de o retea rutiera restransa dar

echilibrata, situatie ce faciliteaza mobilitatea de transport a populatiei prin

reteaua de drumuri nationale , judetene si comunale spre localitatile invecinate .

Drumul national DN 67 B ce traverseaza teritoriul administrativ al comunei

Leleasca prin localitatile Tonesti si Leleasca de la vest la est, asigura circulatia

locuitorilor catre satele din zona si catre drumul judetean DJ 703 D pe care il

intersecteaza si care face legatura cu resedinta judetului, localitatea Slatina.

Problema drumului DN67B se considera rezolvata deoarece in prezent exista in

faza de proiect « Modernizarea drumului DN67B SCOARTA- PITESTI, km 0+000

÷ km 188+200 », lucrare ce se va realiza de COMPANIA NATIONALA DE

AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA.

Drumul judetean DJ 703 D traverseaza teritoriul administrativ al comunei

Leleasca de la nord la sud prin satele Leleasca, Afumati, Ursi si Greeresti, asigura

circulatia locuitorilor intre satele comunei Leleasca cat si spre celelalte comune

vecine,reprezentand totodata si axa centrala a teritoriului administrativ al comunei

Leleasca

Drumul judetean DJ703D precum si drumurile comunale DC49,DC46,DC47

si DC29 , necesita reabilitari diferite ca complexitate –de la refacerea in totalitate

a stratului de uzura al carosabilului , la refacerea pe tronsoane mici si a stratului

de rezistenta pana la refacerea in totalitate a rigolelor pentru evacuarea apelor

pluviale, inclusiv amenajarea descarcarii lor in emisarii naturali .

Reteaua de strazi rurale ( principale sau secundare) este partial bala- stata (

40 % ), dar in cea mai mare parte este din pamant ( cca.60 %).

Pana in prezent s-au desfiintat 1345m de strazi rurale cuprinse in intravilanul

existent la 1.I.1990 si anume :

-in sat LELEASCA,catun STEFANESTI L12 L= 60m

U2 L = 50m

-in sat AFUMATI L15 L=270m

L16 L=250m

-in sat MIERLICESTI M1 L= 40m

-in sat TONESTI TN5 L=275m

TN6 L= 80m




MEMORIU MEDIU

TN7 L= 55m

TN18 L= 85m

TN31 L= 80m

TN33 L=100m

Acolo unde partea carosabila a drumului este din pamant, in perioadele

ploioase ale anului circulatia se desfasoara cu mare dificultate.Tot anevoios se

circula atunci si pe strazile balastate ,deoarece lipsesc rigolele , iar natura terenului

nu permite infiltrarea apelor pluviale rapid , ci foarte lent in timp . Stagnarea

apelor pluviale distruge constant si sigur sistemul imbracamintii balastate a

strazilor .

Raportat la numarul localitatilor componente ale comunei LELEASCA

reteaua de strazi rurale este restransa,dar acest fapt este impus si de relieful

foarte framantat.

Totodata mentionam ca din reteaua stradala rurala circa 20% din

strazile rurale au frontul ingust , respectiv latimea de cca 4 m.

In toate localitatile componente ale comunei LELEASCA sistemul de captare

si evacuare a apelor pluviale (poduri, podete, santuri, rigole) fiind neintretinut

sau prost dimensionat conduce la sporirea degradarilor partii carosabile a

tuturor cailor de circulatie.

Concluzionand la cele aratate mai sus , se impune realizrea urmatoarelor lucrari :

-reabilitarea tuturor lucrarilor de regularizare a cursurilor de

apa ,existente, inclusiv canalele existente ;

- intretinerea constanta a canalelor de scurgere existente ;

- executarea rigolelor la toate drumurile existente ;

- curatarea periodica a tuturor depunerilor din zonele

podurilor si podetelor, atat din intravilan cat si din

extravilan pana la descarcarea aapelor in emisar ;

- modernizarea tuturor cailor de acces cu imbracaminti

rutiere rezistente ;

- modernizarea intersectilor si rezolvarea punctelor

conflictuale aflate pe traseul acestor drumuri ;

- infiintarea parcajelor in zonele polarizatoare de trafic.

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

Analiza efectuata la nivel judetean pe baza datelor furnizate de COMISIA

JUDETEANA DE APARARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR coroborata cu verificarea

pe teren efectuata de proiectantul specialist geolog, a condus la urmatoarea

concluzie:




MEMORIU MEDIU

riscul de inundatii se datoreaza revarsarii apelor , se intalneste numai in

extravilan si este prezentat pe planul de incadrare in zona .Terenurile posibil

a fi afectate de inundatii au urmatoarea utilizare:

#- agricola in zona satelor:

-Leleasca, -cand se revarsa pr.Cungrea Mare si Cungrea Mica ,

-Afumati - cand se revarsa pr.Albesti si Cungrea Mica

-Ursi -cand se revarsa pr.Cungrisoara

# pasune in zona satelor:

-Tonesti -cand se revarsa pr.Valea Cerbului

- Greeresti -cand se revarsa pr.Cungrisoara.

riscul de alunecare de teren este determinat de structura geoconstructiva a intravilanului comunei LELEASCA ; se delimiteaza in 6 zone si anume :

ZONA A

Amplasament pe teren situat pe terasa inalta, relief relativ

plan , cu litologie uniforma, caracterizata prin prezenta

depozitelor de terasa cu granulometrie uniforma, predominant

argiloasa, usor contractila, cu nivelul panzei freatice situat la

adancime mai mare de 10 m;

Pe aceste terenuri se pot construi cladiri cu S+P, S+P+1,

pana la S+ P+10,cu masuri speciale din punct de vedere

geotehnic pentru anularea contractilitatii argilelor

(FUNDARE LA O ADANCIME SITUATA IN AFARA

ZONEI DE VARIATIE SEZONIERA A UMIDITATII-

MINIM 2,00M, CU CENTURI ARMATE ATAT LA

PARTEA INFERIOARA A FUNDATIILOR CAT SI LA

PARTEA SUPERIOARA A ACESTORA SI LA FIECARE

NIVEL , PLANSEE DIN BETON ARMAT SI

OBLIGATORIU TROTUARE ETANSE CU LATIMEA DE

1,00M, AVAND PINTEN SI PANTA SPRE EXTERIOR DE

3-5%);

ZONA B Amplasament pe teren cu panta mai mare de 25

0, situat pe

versantii teraselor ,cu potential moderat de alunecare, cu variatie

mare a granulometriei, atat pe verticala cat si pe orizontala, cu

treceri frecvente de la depozite pelitice, argiloase




MEMORIU MEDIU

impermeabile, la pietrisuri si nisipuri,cu slab potential acvifer

in perioadele bogate in precipitatii;

Pe aceste terenuri se va aplica INTERDICTIA

DEFINITIVA DE CONSTRUIRE;

ZONA C Amplasament pe teren relativ plan, pe terasa, situat in

afara zonelor de protectie de la fruntea terasei, cu litologie

uniforma,predominant argiloasa, cu nivelul panzei freatice

situat la adancime mai mare de 10 m;

Pe aceste terenuri se pot construi cladiri cu S+ P,S+ P+1,

pana la S+P+4,cu masuri geotehnice speciale de

complexitate medie ( FUNDARE SUB LIMITA

ADANCIMII DE INGHET,TROTUARE ETANSE CU

LATIME MEDIE DE 0,50-0,70M , PLANSEE DIN

BETON ARMAT, ETC);

ZONA D Amplasament pe teren cu panta usoara, situat in general spre

baza versantilor, cu oarecare potential de alunecare, cu

litologie variabila caracterizata prin alternanta depozitelor

pelitice, predominant argiloase, cu depozite detritice ,

permeabile cu nivelul panzei freatice situat la adancimi

variabile ;

Pe aceste terenuri se pot construi cladiri cu parter

S+P,maxim S+P+1, cu masuri geotehnice speciale de

complexitate medie ( FUNDATII ARMATE SUB LIMITA

ADANCIMII DE INGHET,TROTUARE ETANSE CU

LATIME MEDIE DE 0,50-0,70M , PLANSEE DIN

BETON ARMAT SI ZIDURI DE SPRIJIN USOARE

OBLIGATORIU ARMATE SI PREVAZUTE CU

BARBACANE PENTRU ELIMINAREA APELOR

PLUVIALE, ETC);

ZONA E Amplasament pe zonele din lunca, pe teren relativ plan sau cu

panta foarte usoara, cu litologie variabila avand stratificatie

incrucisata, tipica zonelor de lunca, caracterizata prin alternanta

haotica a depozitelor argiloase cu depozite detritice de pietrisuri




MEMORIU MEDIU

si nisipuri, avand nivelul hidrostatic situat la adancimi cuprinse

intre 2-4m;

Pe aceste terenuri se pot construi cladiri cu P, P+2

(EVENTUAL FARA SUBSOL-PIVNITA) cu masuri

geotehnice speciale de complexitate medie

(FUNDATIE - PE TALPI CONTINUE FOARTE BINE

ARMATE; RESTUL STRUCTURII - CU CENTURI

ARMATE LA FIECARE NIVEL SI PLANSEE DIN BETON

ARMAT, HIDROIZOLATII LA FUNDATII SI PASTRAREA

ZONEI DE RISC LA INUNDATII) ;

ZONA F Amplasament pe teren cu panta medie, situat in general spre

baza versantilor, cu potential de alunecare mediu, cu litologie

variabila caracterizata prin alternanta depozitelor pelitice,

predominant argiloase, cu depozite detritice, permeabile, cu

nivelul panzei freatice situat la adancimi variabile ;

Pe aceste terenuri se pot construi cladiri cu parter

S+P, cu masuri geotehnice speciale de complexitate

medie (FUNDATII ARMATE SUB LIMITA ADANCIMII

DE INGHET,TROTUARE ETANSE CU LATIME MEDIE

DE 0,50-0,70M, PLANSEE DIN BETON ARMAT SI

ZIDURI DE SPRIJIN USOARE OBLIGATORIU CU

BARBACANE PENTRU ELIMINAREA APELOR

PLUVIALE, ETC);

2.9. ECHIPARE EDILITARA

2.9.1. GOSPODARIREA APELOR

Din punct de vedere al gospodaririi apelor, teritoriul administrativ al

comunei LELEASCA este strabatut de urmatoarele cursuri de apa :

in zona satului LELEASCA :

parau Cungrisoara (Cungrea Mica),situat in extra-vilan,

traverseaza DN67B si se descarca in .Cungrea ;




MEMORIU MEDIU

Valea Alunisului porneste din extravilan, traverseaza

intravilanul si tot in extravilan traverseaza DJ703D si se

descarca in V. Cungrisoara ;

Valea Gugul Mic situata la sud de DN67B, in extravilan, care se

descarca in V.Gugului in zona satului Afumati ;

Valea cu Fan situata la sud de DN67B, in xtravilan, se uneste

cu Valea Gugul Mic si se descarca in V.Gugului ;

Valea Dobrotesti situata in zona vestica a satului LELEASCA,

in extravilan, care se descarca in Valea LELEASCA in

apropierea DN67B ;

in zona estica a satului LELEASCA se afla Valea Lomul , in

extravilan, care traverseaza DN67B si apoi se descarca in

Valea Lomul Mare,care la randul ei este afluient al

p.Plapcea ; in zona sud-estica,in extravilan,se afla ValeaSprintenu- lui

care traverseaza DN67B si se descarca in Plapcea ;

in zona satului AFUMATI :

in zona vestica, in extravilan,se afla p.Cungrisoara

(Cungrea Mica) ;

in zona estica , in extravilan, se afla Valea Gugul Mic care

se uneste cu Valea cu Fan si se descarca in Valea Gugului ;

in zona estica ,in extravilan, se afla Valea Margaritei care

se continua si in zona satului URSI si se descarca in

p.Cungrisoara ;

in zona satului URSI:

in zona vestica, in extravilan,se afla p.Cungrisoara

(CungreaMica),care traver-seaza DJ703D si intravilanul

localitatii cam la jumatate , trecand in zona estica ;

in zona estica ,in extravilan, se afla Valea Margari-tei

care traverseaza DJ703D,trece in zona vestica si se descarca

in p.Cungrisoara ;

in zona vestica,in extravilan se afla Valea lui Florea care

se descarca in p.Cungrisoara ;




MEMORIU MEDIU

in zona vestica,la sud fata de Valea lui Florea, in

extravilan,se afla Valea Soldea, care se descarca tot in

p.Cungrisoara ;

in zona satului GREERESTI :

in zona estica, in extravilan,se afla p.Cungri-soara

(Cungrea Mica) ;

in zona vestica,in extravilan, se afla Valea Lunga, care se

uneste cu Valea Fagetului, traverseaza DJ703D si trecand

in zona estica a localitatii, se descarca in p.Cungrisoara ;

in zona vestica, in extravilan,se afla Valea Gusteru, care

traverseaza intravilanul si DJ703D , trece in zona estica si


la sud de localitate,in extravilan ,se afla Valea Malaia si


in zona satului MIERLICESTI :

in zona estica,in extravilan,se afla Valea Ocheata, care

se descarca pe teritoriul administrativ vecin(zona Seaca)

in raul Olt;

la limita estica ,in extravilan ,se afla Valea Mezarei,care

se continua pe teritoriul administrativ vecin ;

in zona satului TUFARU :

in zona estica,in extravilan,se afla Valea Leleasca, care

se descarca pe teritoriul administrativ vecin(zona Seaca)

in raul Olt;

in zona satului TONESTI:

in zona vestica,in extravilan,se afla Valea

Tatarasca,traverseaza intravilanul si DN67B si se

descarca in Valea Leleasca ;

in zona centrala se afla Valea Cerbului care vine din

extravilan ,traverseaza intravilanul si DN67B,se uneste

cu Valea Toava si cu Valea Tutunului si se descarca pe

teritoriul administrativ vecin in Valea Leleasca ;

la limita vestica se afla Valea Vatasestilor ,in

extravilan,care se uneste cu Valea Branilei si pe

teritoriul administrativ vecin se descarca in p.Cungrea .




MEMORIU MEDIU

Deoarece in ultimii ani s-a remarcat caracterul torential al apelor pluviale,

coroborat cu sectiunea si panta insuficiente unei evacuari normale a apelor pluviale,

datorita lipsei lucrarilor de intretinere ,atat vaile mici cat si paraurile mai sus

mentionate, la ape mari produc inundatii pe zonele rivarane, afectand gospodarii,

drumuri si terenuri agricole,ceeace constituie principala disfunctionalitate .

Aceste zone care sunt cuprinse in intravilanul existent al localitatilor sunt

prezentate pe plansa << REGLEMENTARI URBANISTICE ZONIFICARE>> ca

zone cu interdictii temporare de construire pana la aprobarea unei documentatii de

urbanism, documentatii prin care sa se schimbe conditiile de construire in zona

(eliminarea riscului de alunecari de teren si/sau a riscului la inundatii).

Aceasta situatie a fost cuantificata si de INSPECTORATUL PENTRU

SITUATII DE URGENTA “ MATEI BASARAB” AL JUDETULUI OLT,unitate

care si-a exprimat punctul de vedere prin avizul emis pentruPUG comuna LELEASCA.

2.9.2. ALIMENTARE CU APA

Comuna LELEASCA fiind compusa din mai multe localitati are tratata diferit

problema alimentarii cu apa.Astfel sunt in exploatare trei sisteme centralizate de

alimentare cu apa pe urmatoarele grupe de localitati:

- LELEASCA,TONESTI SI TUFARU

- MIERLICESTI,

- AFUMATI si URSI

Singurul sat ramas fara alimentare cu apa in sistem centralizat este

GREERESTIUL.

Conform AUTORIZATIEI DE GOSPODARIRE A APELOR

NR.321/25.03.2009 sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea

LELEASCA,care furnizeaza apa potabila in satele LELEASCA,TONESTI si

TUFARU este compus din urmatoarele obiecte:sursa,aductiune, inmagazina-re,

dezinfectie, pompare si retele de distributie a apei potabile .

Sursa este constituita din 3 puturi forate de mare adancime care capteaza apa

din “STRATELE DE CANDESTI”, puturi amplasate pe valea torentului

Cungrisoara ,sat Leleasca.

Caracteristicile aferente acestei surse sunt urmatoarele:

Put F125H -adancime 250m

-NHd 98,17m

-NHs 84,17m

-echipare- pompa GRUNDFOS: Q=1,5l/s;H=148m; N=5,5kw

Put F126H -adancime 247,5m




MEMORIU MEDIU

-NHd 99,15m

-NHs 82,15m

-echipare- pompa GRUNDFOS: Q=3,0/s;H=150m;

N=5,5kw

Put F127H -adancime 250m

-NHd 101,40m

-NHs 82,40m

-echipare-pompa GRUNDFOS: Q=2,5l/s;H=152m;

N=5,5kw

Aductiunea este constituita de o conducta din PEHD cu D=90÷125mm si

L=1310m.

Inmagazinarea este constituita de un rezervor paralelipipedic, suprate-ran,cu

capacitatea de 200mc, realizat din elemente prefabricate preuzinate (panouri

metalice 1,22 x1,22m)asamblate pe un sistem de grinzi transversale. Izolatia

exterioara este din placi de poliuretan,iar protectia ei este din PVC.

Dezinfectia este realizata de o statie de clorinare cu clor gazos amplasata in

incinta gospodariei de apa.Ea este tip container termoizolat , asezat pe fundatie din

beton,este complet automatizata si a fost dimensionata pentru un debit de 6,25l/s.

Statia de pompare supraterana,este o constructie tip container, cu instalatie

monobloc, constituita de 2+1 pompe Booster din care una cu turatie variabila, cu

caracteristicile:Q=11,63l/s; H=42m;N=5,5kw.

Retele de distributie a apei potabile sunt executate in totalitate din tevi din

PEHD cu L=35399m si au urmatoarea structura:

D= 63mm L= 780m

D= 75mm L=8799m

D= 90mm L= 880m

D=110mm L=4510m

D=125mm L=1865m

D=160mm L= 315m

Conducta de 1300m cu D=110mm impreuna cu rezervorul cu V=150mc (

cuprinse in autorizatia de gospodarire a apelor) reprezinta alimentarea satului

TOPANA ,comuna Topana .

La data emiterii autorizatiei de gospodarire a apelor anexata distributia apei

se realiza prin cismele stradale.In prezent distributia apei se face prin cismele

amplasate in curti,fiecare gospodarie avand montat contor de apa.

Zonele de protectie sanitara cu regim sever sunt realizate din imprejmuire

din sarma ghimpata pe stalpi de beton cuprinzand urmatoarele suprafete :

-la gospodaria de apa 50mx50m ;




MEMORIU MEDIU

-la put F125H 21m x21m



Conform legislatiei in vigoare, in cadrul acestor zone protejate NU SE ADMIT :

-constructii provizorii ,

-activitati industrial ,

- activitati agricole .

Sistemul de alimentare cu apa existent in satul MIERLICESTI este compus

din urmatoarele obiecte:sursa,inmagazinare, aductiune,dezinfectie, pompare si

retele de distributie a apei potabile,toate amplasate in satul MIERLICESTI .

Sursa este constituita dintr-un put forat de mare adancime care capteaza apa

din “STRATELE DE CANDESTI, put amplasat in camera de vane .Caracteristicile

aferente acestei surse sunt urmatoarele:

-adancime 230m

-NHd m

-NHs m

-echipat cu electropompa cu Q=7mc/h;H=130m;N=5,5kw

Aductiunea este foarte scurta gratie amplasarii putului in casa vanelor

rezervorului.Ea intra in rezervor in zona basei, traverseaza diametral rezervorul

pe fund si apoi se ridica , sus alimentand rezervorul prin 2 robineti cu ventil si

plutitor.Acest mod de alimentare reprezinta intradevar solutia optima de asigurare

a celei mai bune circulatii a apei in rezervor.

Inmagazinarea este constituita de un rezervor circular, semiangropat ,cu

capacitatea de 100mc, realizat din beton armat.

Statia de pompare este montata in casa vanelor si consta intr-un grup de

pompare cu caracteristicile:

Q=12mc/h; H=40m;N=2x1,85 kw.

Dezinfectia si statia de hidrofor sunt amplasate in acelasi corp de cladire ,

in incaperi separate.

Dezinfectia apei se realizeaza cu sistem de dezinfectie microbiologica cu

tehnologie in ultraviolet cu capacitatea maxima de 12,0mc/h, presiune de operare

maxima 10 bar ,dotat cu lampa tip SPECTROTERM de joasa presiune , cu durata

medie de viata 10000 ore de functionare continua si tablou electric de automatizare

pentru control functionare si protectie sistem.

Statia de hidrofor asigura presiunea necesara tuturor consumatorilor si este

constituita din doua recipiente de hidrofor inchise, cu membrane elastice, cu

capacitatea de 1000 l fiecare, presiune 10 bar,D=930mm si H=1970mm .




MEMORIU MEDIU


PEHD cu L=4480m si au urmatoarea structura:

D=50x2,9mm L= 330m

D=75x4,3mm L=450m

D=90x5,2mm L= 850m

D=110x6mm L=2850m

Distributia apei a fost calculate pentru un debit specific de 150l/om zi .

Zona de protectie sanitara cu regim sever este in jurul gospodariei de apa

care cuprinde toate obiectele mai sus mentionate si este realizata din imprejmuire

din panouri de gard bordurat , zincat, diametru bare I 5mm,cu dimensiunea

panoului de 2x2m .Suprafata ocupata de gospodaria de apa este de 1325mp.

Conform legislatiei in vigoare,in cadrul acestor zone protejate NU SE

ADMIT:




Sistemul centralizat de alimentare cu apa existent care alimenteaza satele

AFUMATI si URSI este compus din urmatoarele obiecte:sursa, aduc-tiune,

inmagazinare, statie de ridicarea presiunii si retele de distributie a apei potabile ,

sursa si gospodaria de apa fiind amplasate in satul AFUMATI.

Sursa este constituita dintr-un put forat de mare adancime care capteaza apa

din “STRATELE DE CANDESTI”.Caracteristicile aferente acestei surse sunt

urmatoarele:

-adancime 240m

-NHd 106,3 m

-NHs 103,7 m

-q 1,12l/s

-echipare pompa HEBE 50x8; Q=5mc/h;H=127m;

N=7,5kw

Aductiunea este foarte scurta gratie amplasarii putului in casa vanelor

rezervorului.

Inmagazinarea este constituita de un rezervor circular, semiangropat, cu

capacitatea de 100mc, realizat din beton armat.Casa vanelor rezervorului

adaposteste atat sursa cat si statia de ridicare a presiunii.

Statia de ridicarea presiunii este constituita de o electropompa Cerna

65-50—B170 cu caracteristicile:Q=31-25mc ; H=29-32 m; N=5kw ; un recipient de

hidrofor cu capacitatea de 3150 l; presiune 6 bar; 0,25l/min; D=1200mm;




MEMORIU MEDIU

H=2900mmsi un electrocompresor ECR 350- 0,25mc/min; presiune 7-

10atm,n=2,2KW


PEHD cu L=4100 m si au urmatoarea structura:

D=110x6,2mm L= 850m

D=140x8mm L=3250m

Zona de protectie sanitara cu regim sever este realizata din imprejmuire din

sarma ghimpata pe stalpi prefabricati din beton armat cu inaltimea de 2,05m.

Suprafata ocupata de gospodaria de apa este de 35x35=1225mp.

Conform legislatiei in vigoare,in cadrul acestor zone protejate NU SE ADMIT:




Disfunctionalitatea consta in nesatisfacerea necesarului de apa potabila a

tuturor consumatorilor la calitatea, cantitatea si presiunea normala , fapt

care conduce la un nivel de civilizatie scazut prin asigurarea precara a conditiilor

de viata precum si lipsa conditiilor sociale favorabile dezvoltarii interesului

oamenilor de afaceri.

2.9.3. CANALIZARE

In prezent, pentru evacuarea apei uzate menajere toti locuitorii comunei

LELEASCA folosesc terenurile gospodariilor proprii sau cursurile vailor din

apropiere, iar pentru necesitatile fiziologice utilizeaza latrine de tip uscat,

executate ca puturi absorbante.

Disfunctionalitatea este constituita de lipsa unui sistem centralizat de de

canalizare menajera , fapt care conduce la un nivel de civilizatie scazut prin

asigurarea precara a conditiilor de viata , poluarea mediului prin infestarea

apelor de suprafata si al primului strat al panzei freatice, riscul aparitiei

epidemiilor precum si a altor boli in masa locuitorilor .

2.9.4. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Comuna LELEASCA este racordata la sistemul energetic national prin

intermediul liniilor electrice aeriene , care trec pe teritoriul administrativ si

nu afecteaza intravilanul localitatilor .

Distributia energiei electrice de joasa tensiune ( 0,4 KV ) se realizeaza cu

ajutorul retelelor aeriene, care sunt deservite printr-o serie de posturi de

transformare de mica capacitate, posturi tip aeriene amplasate astfel:




MEMORIU MEDIU

-in LELEASCA 4 posturi (2 pe fiecare ramura)

-in AFUMATI 1post

-in URSI 1post din care este alimentat si satul TUFARU

-in MIERLICESTI 2 posturi

-in GREERESTI 1post.

Sistemul de alimentare cu apa existent in localitatea LELEASCA,care

furnizeaza apa potabila in satele LELEASCA,TONESTI si TUFARU beneficiaza de

post de transformare propriu,iar celelalte doua sisteme de alimentare cu apa

AFUMATI si MIERLICESTI sunt racordate la posturile de transformare ale

localitatilor.

Sistemul energetic din localitatile componente comunei LELEASCA a fost

reabilitat in perioada 1990-2000 ,in prezent el are reteaua de distributie in totalitate

executata pe stalpi de beton .

In paralel cu retelele de distributie se gasesc conductoarele pentru

iluminatul public, care sunt in acceasi situatie .Singurul sat fara iluminat public este

satul TUFARU.

Disfunctionalitatile referitoare la sistemul energetic constau in intreruperi

dese ale furnizarii curentului electric si caderi de tensiune frecvente care conduc la

distrugerea aparatelor electrice casnice / industriale., fapt care justifica necesitatea

reabilitarii tuturor posturilor de transformare aferente consumatorilor casnici si

completarea cu posturi de transformare acolo unde s-a extins intravilanul localitatilor,

precum si introducerea iluminatului public in satul TUFARU.

2.9.5. TELEFONIE

In prezent, in comuna LELEASCA , pentru rezolvarea problemei telefoniei

fixe s-a apelat la racordarea la centrala telefonica digitala din satul TOPANA .

disfunctionalitatea consta in functionarea defectuoasa a racordului telefonic,

rar se intampla sa functioneze concomitent faxul si e-mailul.

Majoritatea locuitorilor, in prezent utilizeaza telefonia mobila .

2.9.6. TELEVIZIUNE PRIN CABLU

In prezent toate localitatile componente comunei LELEASCA beneficiaza de

televiziune prin cablu , cu exceptia unor strazi periferice .

Disfunctionalitatile din acest domeniu constau in neracordarea tuturor

gospodariilor tuturor consumatorilor de pe strazile marginale .

2.9.7. ALIMENTARE CU CALDURA




MEMORIU MEDIU

Locuintele comunei LELEASCA se incalzesc cu sobe pe combustibil

solid (lemne si carbuni ) .

Fiind amplasata intr-o zona cu paduri acest subiect nu prezinta

disfunctionalitati .

2.9.8. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Locuitorii comunei LELEASCA nu beneficiaza de alimentare cu gaze

naturale in sistem centralizat ; pentru incalzirea locuintelor se utilizeaza sobe cu

combustiblii solizi, iar pentru prepararea hranei se utilizeaza sobe de gatit

cu combustibili solizi sau aragazuri cu gaz metan , gazul metan fiind livrat

imbuteliat.

Partial ,in comunele invecinate exista sisteme de distributie a gazelor

naturale.

Avand in vedere ca afectarea domeniul forestier este direct raspunzatoare

de modificarile mediului ambiant si ca in ultimii 20de ani au fost distruse mari

suprafete forestiere,foarte greu de recuperat datorita dezvoltarii lente a vegeta-

tiei forestiere ,inexistenta unui sistem de distributie a gazelor naturale si in

comuna LELEASCA constituie o disfunctionalitate importanta.

2.9.9. GOSPODARIE COMUNALA

Depozitarea reziduurilor menajere provenite din gospodariile populatiei in

prezent, se face aleatoriu, neexistand nici o platforma de depozitare a deseurilor

menajere amenajata. .

In prezent este in curs de realizare proiectul complex « SISTEM DE

COLECTARE SELECTIVA A DESEURILOR « , proiect comun pentru mai multe

comune ale judetului Olt.

Prin acest proiect se va rezolva problema colectarii selective a deseurilor, iar

prin punctul de sortare –valorificare propus deseurile vor fi balotate si vandute catre

agentii economici reciclatori .

De asemenea, in nici una din localitatile componente nu exista camera

frigorifica necesara depozitarii cadavrelor animaliere pana la preluarea lor de catre o

firma specializata.

Disfunctionalitatea este direct legata de necesitatea prezentei a trei elemente de

gospodarie comunala si anume:

# puncte de colectare selectiva a deseurilor menajere ,




MEMORIU MEDIU

# cladiri frigorifice amenajate conform normelor sanitare in

vigoare pentru depozitarea cadavrelor animaliere pana la

preluarea lor de catre o firma autorizata in acest domeniu ,

# inexistenta unui serviciu de colectare a deseurilor menajere.

Comuna LELEASCA are mai multe cimitire, cuplate sau nu cu biserici,

cuprinse sau nu in intravilanul existent la 01.01.1990.

Disfunctionalitatea consta in :

* necesitatea extinderii cimitirelor si introducerii lor in intravilanul

propus,

*sistematizarea cimitirelor,

*infiintarea administratiei cimitirelor,

*distanta prea mica intre incinta cimitirelor si gospodariile populatiei.

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Mediul inconjurator este alcatuit atat din elemente naturale cat si din cele

provenite ca urmare a desfasurarii activitatilor umane. El este caracterizat de o

multitudine de atribute precum si de relatiile complexe dintre acestea, definite ca

impacturi. Modificarile atributelor sunt furnizori de indicatori ai schimbarii

mediului.

Datorita formei complexe a mediului nu pot fi analizate toate schimbarile

mediului si nu pot fi luate toate masurile de protectie corespunzatoare.

La nivelul localitatilor mici , atunci cand acestea nu au pe teritoriul lor surse

industriale de poluare, sau cand nu se afla sub influenta unor surse urbane, problemele

legate de mediu sunt de mica amploare.

In consecinta, mediul trebuie imbunatatit cu acele echipamente care

pastreaza sau imbunatatesc conditiile naturale.

La analiza problemelor de mediu se urmareste atat mediul natural cat si mediul

construit, deoarece ele se afla intr-o permanenta relatie de interdependenta. .

Deoarece comuna LELEASCA nu are pe teritoriul ei obiective industriale

poluatoare si se afla la distante apreciabile de zonele urbane ( Dragasani,Pitesti,

Slatina), problemele legate de mediu sunt minore.

Calitatea factorilor de mediu pe teritoriul comunei LELEASCA este

satisfacatoare.

Disfunctionalitatile legate de poluarea mediului natural si construit corespund

de fapt disfunctionalitatilor din domeniul gospodariei comunale si al gospodaririi




MEMORIU MEDIU

apelor,respectiv este rezultatul lipsei unei retele de canalizare , amplasarii aleatorii a

deseurilor menajere precum si lipsei camerelor frigorifice .

ARIA NATURALA PROTEJATA

In acest sens mentionam ca pe teritoriul administrativ al comunei LELEASCA

se afla suprafata de 141,28 ha ( Leleasca 1%), ,suprafata ce este declarata arie

naturală protejată si face parte din siturile de importanţă comunitară „Natura

2000-ROSCI0225 –Seaca –Optasani, Judetul Olt”, parte integrantă a reţelei

ecologice europene care mai cuprinde: Cungrea (1%), Poboru (22%), Spineni

(7%). Aria naturala protejata din comuna Leleasca ,judetul OLT este situata in

partea sud-estica a teritoriului administrativ si este compusa din 6 corpuri de

padure. Ea este prezentata pe plansa de incadrare in zona –situatia propusa.

Situl de importanta comunitara Seaca- Optasani cu o suprafata de 2145,70

ha, este situat in raza Ocolului Silvic Slatina si include aria naturala protejata

« Padurea Seaca- Optasani » din care pe teritoriul administrativ al comunei

Leleasca se afla suprafata de 141,28 ha. Aceasta a fost declarata arie naturala

protejata prin Legea nr. 2/2000 scopul principal fiind acela de a asigura protejarea

si conservarea arboretelor valoroase de garnita, din cadrul sau. Prin suprafata sa si

varsta arborilor, prin starea buna de vegetatie si climatul specific pe care il

creeaza, aceasta padure este o raritate pentru judetul Olt.

Speciile de nevertebrate protejate intalnite sunt:

- Cerambyx cerdo -poz.1088-(Croitor mare, gornicul);

- Lucanus cervus -poz.1083- (Rădaşcă, Răgacea).

Prezentam incontinuare caracteristicile acestor specii protejate.

1. 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul);

Ordinul: Coleoptera

Familia: Cerambycidae

Subfamilia: Cerambycinae

Genul: Cerambyx

STATUT conform UICN Specie amenintata cu disparitia.

Endangered (EN).

CARACTERIZAREA IMAGO Corpul negru. Partea apicala a elitrelor

rosiatica-cafenie. Primul aricol antenal

cu punctuatie deasa si puternica, este

aproape mat; articolele antenale III si




MEMORIU MEDIU

V cel putin de doua ori mai lungi decat

late la varf, partea lor apicala fiind

ingrosata noduros.

Pronotul lucios, cu zbarcituri discoidale

destul de puternice. Sculptura elitrelor

formata din rugozitati puternice la ba-

za si din ce in ce mai fine spre partea

apicala;pubescenta elitrelor fina si putin

aparenta. Abdomenul este lucios, cu pu-

bescenta putin deasa, exceptandu-se ul-

timul sternit, care este pubescent des.

Lungimea corpului - 23-55 mm.

HABITAT Padurile batrane cu esente foioase,

preferandu-le in special pe cele de

cvercinee; uneori poate fi intalnit si in

parcuri.

BIOLOGIE SI ECOLOGIE Specia se dezvolta in lemnul stejarului,

castanului, fagului, nucului, ulmului,

frasinului. Femela depune ouale cate

2-3 in crapaturile sau ranile scoartei.

Dupa circa 14 zile apare larva, care

initial se hraneste cu scoarta, iar mai

apoi patrunde in lemn. Perioada de

dezvoltare (de la ou pana la adult)

dureaza de regula 3 ani, insa uneori s

e poate prelungi pana la 5 ani. Adultii

sunt nocturni si crepusculari. Ziua se

ascund in coroanele arborilor,

scorburi, etc.

Zborul are loc in lunile mai-august.

AREAL Europa (Belorusia, Italia, Franta,

Grecia, Romania, Spania, Ucraina,etc.),

Crimeea, Caucaz, Transcaucazia, Asia

Mica, Siria, Iran, Turcia de Nord-Est,

Sicilia, Africa de Nord.




MEMORIU MEDIU

MASURI DE PROTECTIE SI

CONSERVARE -Conservarea si protejarea biotopilor

caracteristici;

-interzicerea colectarii speciei de catre

colectionarii amatori;

-reducerea tratamentelor cu substante

chimice toxice in ecosistemele fores-

tiere.

Specia este inclusa in anexele Conventiei de la

Berna ca specie rara si amenintata cu

disparitia.

2. 1083 - Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea)

Ordinul: Coleoptera

Familia: Lucanidae

Subfamilia: Lucaninae

Genul: Lucanus

STATUT conform UICN Specie amenintata cu disparitia.

Endangered (EN).

CARACTERIZAREA IMAGO Caracteristice sunt mandibulele mari şi

roşcate ale masculului, care seamănă

cu coarne de cerb şi pot fi mişcate ca

un cleşte. La exemplare mari, lungimea

coarnelor poate atinge aproape jumă-

tate din lungimea totală a gândacului,

care este 25 – 75 mm. Masculii se folo-

sesc de coarne pentru a se lupta între ei

pentru cucerirea femelelor.

Femelele sunt ceva mai mici decât mascu-

lii şi nu au “coarne”. În schimb, au un

“cleşte” mic de care se folosesc pentru a

accesa hrană (mandibulele sunt sub forma

unor coarne dinţate, foarte spectaculoase).

Rădaşca poate zbura. La mascul, în zbor

axul longitudinal al corpului este oblic,

coarnele aratând în sus.Când nu zboară,

aripile sunt acoperite.




MEMORIU MEDIU

Elitrele sînt brune-castanii.

HABITAT Padurile batrane cu esente foioase,

mai ales păduri de stejari cu mult

“lemn mort”.

BIOLOGIE SI ECOLOGIE Specia se dezvolta in lemnul stejarului.

Dezvoltarea durează 5-6 ani

AREAL Rădaşca se numără printre cei mai mari

şi remarcabili gândaci din Europa.

În Europa Centrală şi Sudică rădaşca

a devenit foarte rară. Asta se datorează

nu atât “colecţionarilor”de insecte,câ

mai mult dispariţiei tot mai multor habi-

tate, respectiv exploatării comerciale a

pădurilor şi îndepărtarea”lemnului mort”.

Lucanul cervus este cel mai mare repre-

zentant al familiei Lucanidae în Româ-

nia. Celelalte specii de radăşti sînt mult

mai mici.

MASURI DE PROTECTIE SI

CONSERVARE - Conservarea si protejarea biotopilor

caracteristici;

-interzicerea colectarii speciei de catre

colectionarii amatori;

-reducerea tratamentelor cu substante

chimice toxice in ecosistemele fores-

tiere.

Specia este inclusa in anexele Conve-tiei de la

Berna ca specie rara si amenintata cu

disparitia.

Lucanus cervus este înregistrat în Directiva

de habitate a Uniunii Europene din 1992, care

cere ca statele membre să desemneze regiuni

speciale de conservare pentru speciile

înregistrate.




MEMORIU MEDIU

*Despre spectaculoasa origine a numelui Lucanus Numele Lucanus vine de la Lucania, o regiune din sudul Italiei antice, astăzi

numită Basilicata.

Plinius notează că gîndacul a fost numit Lucanus de Nigidius Figulus (opera

acestuia însă s-a pierdut). În argoul militar roman elefantul era numit şi „vacă de

Lucania”, fiindcă în regiunea Lucania armata Romei a luptat, în bătălia pierdută de

la Heraclea, pentru prima dată împotriva elefanţilor, aduşi de regele Pirus al

Epirului. Nigidius a comparat coarnele caradăştii cu colţii elefanţilor, numind

gîndacii Lucanos, adică gîndaci-elefant...

In aceasta aria naturala protejata sunt admise numai interventiile care asigura

ocrotirea si perpetuarea optima a obiectivelor pentru care a fost constituita si care

au drept scop reconstructia ecologica a niselor si habitatelor originale, precum si

refacerea nisei trofice prin completarea eventualelor verigi disparute. Inteventiile

care s-au efectuat in aceasta arie naturala protejata (recoltarea arborilor uscati

doborati de vant, lucrari de regenerare a arboretelor de garnita) au fost autorizate

de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane si Agentia de

Protectia Mediului Olt. Aceste inteventii au avut la baza constatarea ecologiei

moderne, potrivit careia « a proteja nu inseamna a izola un anumit teritoriu pentru

a-l conserva in starea respectiva, fara interventie din partea omului »,

administrandu-se, in mod execeptional, interventii umane pentru dirijarea

echilibrului ecologic in sensul dorit, prin judicioase corectari sau franari ale unor

evolutii necorespunzatoare.

Pentru protectia si administrarea sitului si ariei naturale protejate au fost

raspunzatori pana acum si vor fi in continuare, conducerea Directiei Silvice Olt,

seful Ocolului Silvic, inginerul responsabil cu probleme de fond forestier , seful de

district si padurarii titulari ai cantoanelor in care se afla aria naturala protejata.

Paza sitului si ariei naturale vor fi asigurate de catre Directia Silvica Olt, prin

Ocolil Silvic Slatina, respectiv personalul de teren.

Implementarea Planului Urbanistic General nu modifica viata comunei , nu

modifica in sens negativ raporturile dintre activitatile cotidiene si statutul de arie

naturala protejata pentru zona care exista pe teritoriul administrativ al comunei. In

acest sens este obtinut si anexat AVIZUL NR………..2012 emis de

Custode:Compania de Servicii si Consultanta S.A.pentru Aria naturala protejata

VALEA OLTULUI INFERIOR.




MEMORIU MEDIU

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE Studiile de fundamentare care justifica impunerea anumitor reglementari

urbanistice utilizate pentru PLANUL DE URBANISM GENERAL AL

COMUNEI LELEASCA , sunt :

- analizele topografice in conformitate cu care s-au facut

recomandari privind construibilitatea in toate localitatile

componente ale comunei ,celelalte reglementari urbanistice

fiind direct legate de zonele de protectie ( protectii

sanitare, risc de inundatii, risc de alunecari, etc. ),

- studiu geotehnic,

- studiu hidroedilitar ,

- studiu de circulatie .

3.2. EVOLUTIE POSIBILA , PRIORITATI Evolutia posibila a comunei LELEASCA este corelata cu propunerile

cuprinse in PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETULUI OLT .

Din punct de vedere al dezvoltarii potentiale naturale a comunei

LELEASCA, structura bilantului teritorial conduce la justificarea unui potential

agricol bun.

Existenta in intravilan si in extravilan a terenurilor agricole apartinand

claselor a III-a de favorabilitate ecologica pentru arabil, materializata prin soluri

argilo-iluviale brune inchis cu un orizont argilos cu structura prismatica cu colorit

roscat combinat cu regosolurile situate de-a lungul cursurilor de ape , solicita eforturi

medii din partea cultivatorilor pentru obtinerea unor productii bune .

Fertilizarea obligatorie cel putin o data la 2 ani cu ingrasaminte organice

si anual cu ingrasaminte chimice in raport cu cerintele plantelor combinata cu

irigarea pamanturilor in functie de cultura realizata poate conduce la obtinerea unor

productii mari pentru plantele de camp (porumb, grau,floarea-soarelui , ovaz , etc.) .

Pe aceste terenuri , fara irigatii si ingrasaminte rezultate bune se inregistreaza la

culturile de pomi fructiferi si vita- de-vie hibrida .

Implicit existenta cerealelor in cantitate mare contribuie si la dezvoltarea

zootehniei, ramura in care locuitorii din aceasta zona s-au remarcat si in trecut .




MEMORIU MEDIU

For Forta de munca disponibila este pusa in evidenta de situatia favorabila

dovedita de procentele urmatoarelor grupele de varsta raportate la anul 2010 :

- 15 – 29 ani - 13,37 %

- 30 – 44 ani - 6,07 %

- 45 – 60 ani - 20,12 %

- 60 ani si peste - 0,3x 56,82%=17,05 % TOTAL 56,61 %

Din punct de vedere al potentialului economic , comuna LELEASCA are

sanse de dezvoltare in continuare datorita stabilitatii si evolutiei noilor societati ,

mai ales a celor cu activitate in domeniul industriei lemnului si agricol .

Diversificarea activitatilor economice va conduce la creearea de noi

locuri de munca .

Evolutia posibila a comunei LELEASCA se va putea materializa prin:

ridicarea nivelului social si cultural al populatiei pe baza asigurarii

conditiilor optime de trai in mediu rural corespunzator cerintelor U.E.

(infrastructura completa , institutii publice, prestari servicii catre

populatie , etc) ,

crearea / reabilitarea unitatilor de valorificare superioara a produselor

agricole (abator, fabrica de conserve ,fabrica de lapte, fabrica de bere,

etc)

dezvoltarea turismului concomitent cu dezvoltarea zonelor de

agrement pe baza vestigiilor istorice si a traditiei populare .

In baza Legii 351/2001 modificata si completata prin Legea nr.322 / 2006

privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORULUI

NATIONAL - Sectiunea a IV - a - RETEAUA DE LOCALITATI - Anexa nr.

IV referitoare la ierarhizarea localitatilor rurale pe ranguri , proiectantul

PLANULUI DE URBANISM GENERAL AL COMUNEI LELEASCA ,

completeaza situatia existenta cu propuneri conform rangurilor localitatilor

componente.

Localitatea LELEASCA in calitate de resedinta de comuna a fost considerata

localitate rurala de rang IV, iar celelalte localitati componente ale comunei sunt

considerate localitati rurale de rang V.

Propunerile pe localitati se prezinta astfel :




MEMORIU MEDIU

LELEASCA

- sediu politico - administrativ cuplat cu parcaj

- reabilitarea tuturor institutiilor existente

- biblioteca

- reabilitare camin cultural

- centru de informare publica

- sala de spectacole cuplata cu cinematograf

- gradinita

- reabilitare scoala

- reabilitare dispensar uman

- dispensar veterinar

- farmacie umana

- farmacie veterinara

- piata publica /targ saptamanal

- centru de colectare a produselor agricole(lapte,animale

disponibile,cereale,fructe de padure,fructe cultivate,etc)

- muzeu de arta populara

- reabilitarea monumentelor istorice pentru a fi valorificate prin

introducerea lor in circuitul turistic

- centru mestesugaresc pentru pastrarea si conservarea

specificului national

- servicii pentru rezolvarea problemelor de uz gospodaresc

- dezvoltare zona de agrement

- supermarket

- servicii catre populatie- comert alimentar si bunuri de larg

consum

- dezvoltare turism prin:

-zona agrement

- pensiuni agro-turistice

-sediu/punct de lucru pentru compania de pompieri

AFUMATI

- gradinita

- punct farmaceutic uman

- reabilitare dispensar uman





MEMORIU MEDIU



- servicii pentru rezolvarea problemelor de uz gospodaresc

- servicii catre populatie- comert alimentar si nealimentar


-zona agrement


URSI

- reabilitare gradinita

- reabilitare scoala +sala de sport

- modernizare teren de sport

- reabilitare camin cultural

- reabilitare baie comunala

- punct sanitar uman

- punct sanitar veterinar


- punct farmaceutic veterinar


- centru de colectare a produselor agricole(lapte,animale

disponibile,cereale,fructe de padure,fructe cultivate,etc)

- reabilitarea monumentelor istorice pentru a fi valorificate

prin introducerea lor in circuitul touristic




- servicii pentru rezolvarea problemelor de uz gospodaresc,

- reabilitare punct de lucru PTTR ,

- statie PECO


-zona agrement


MIERLICESTI

- gradinita

- reabilitare scoala




MEMORIU MEDIU

- teren de sport




- punct farmaceutic veterinar


- prestari servicii catre populatie-comert alimentar si nealimentar



- servicii pentru rezolvarea problemalor de uz gospodaresc


-zona agrement


TONESTI

- punct de lucru al administratiei locale

- gradinita

- reabilitare scoala + sala de sport

- reabilitare camin cultural ( sala de spectacole + biblioteca )

- dispensar uman

- farmacie umana

- dispensar veterinar

- farmacie veterinara


- unitati prestari servicii catre populatie-comert alimentar si

nealimentar

- reabilitarea monumentelor istorice pentru a fi valorificate prin

introducerea lor in circuitul turistic



- servicii pentru rezolvarea problemalor de uz gospodaresc

- piata publica


-zona agrement





MEMORIU MEDIU

TUFARU

- gradinita





- unitati prestari servicii catre populatie pentru rezolvarea

problemalor de uz gospodaresc





-zona agrement


GREERESTI

- gradinita





- centru mestesugaresc pentru pastrarea si conservarea specificului

national

- unitati prestari servicii catre populatie pentru rezolvarea

problemalor de uz gospodaresc



-zona agrement


-alimentare cu apa .

Dimensionarea acestor dotari publice se va face in functie de numarul de

locuitori al fiecarei localitati si de specificul asezarii.

3.3. CIRCULATIE

In vederea optimizarii relatiilor in teritoriu ,pentru fluidizarea traficului si

pentru asigurarea conditiilor optime de viata in mediul rural , in concordanta cu

” PLANUL DE AMENAJARE TERITORIULUI JUDETEAN OLT, “ pentru

comuna LELEASCA sunt prevazute urmatoarele lucrari :




MEMORIU MEDIU

- amenajarea intersectiilor drumului national D.N.67B cu

drumurile D.J.703D,D.C.47 precum si cu viitoarele drumuri

colectoare paralele cu DN67B ;

- amenajarea intersectiilor drumurilor judetene cu principalele strazi

rurale;

- executarea in URGENTA a rigolelor pentru evacuarea apelor

pluviale la toate caile de acces existente ;

- realizarea parcarilor in zonele care sunt polarizatoare de trafic ,

- realizarea statiilor pentru transportul in comun,

- intretinerea curenta a cursurilor de apa si a podurilor si podetelor

implicate;

- reabilitarea podurilor de pe D.J.703D si D.C.47 peste apele care

le subtraverseaza.

Transportul rutier pe aceste cai de comunicatie atat pentru deplasarile

populatiei pentru munca , cat si pentru transportul diferitelor marfuri, se va asigura

de catre firmele specializate in domeniu.

3.4. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE

In baza observatiilor efectuate pe teren si a informatiilor oferite de administratia

locala , in intravilanul comunei LELEASCA terenurile situate pe versantii

dealurilor cu panta mare spre firul vailor prezinta risc de alunecare de teren .

Ca masuri cadru pentru prevenirea alunecarilor de teren din zona

intravilana se propun urmatoarele :

- taluzarea versantilor;

- drenarea panzelor de apa de pe versanti;

- colectarea apelor de suprafata de pe versanti prin rigole impermeabile;

- impadurirea versantilor ;

- lucrari de sustinere.

Pentru zonele de risc de alunecare de teren din extravilan se propune

impadurirea in totalitate a versantilor.

Infiintarea noilor zone silvice fiind in prezent o prioritate pentru protectia

mediului ,constituie o oportunitate ce ar trebui folosita in interesul acestei

comunitati .

Concomitent cu riscul de alunecare s-au apreciat si zonele cu risc de

inundabilitate . Deoarece in ultimii ani s-a remarcat caracterul torential al apelor pluviale,

coroborat cu sectiunea si panta insuficiente unei evacuari normale a apelor pluviale,

datorita lipsei lucrarilor de intretinere ,atat vaile mici cat si paraurile mentionate




MEMORIU MEDIU

anterior, la ape mari produc inundatii pe zonele rivarane.Aceste zone sunt cuprinse in

extravilanul localitatilor, sunt prezentate pe plansa « INCADRARE IN TERITORIU »

cu dublu caroiaj .

INTRAVILANUL COMUNEI LELEASCA NU PREZINTA RISC DE

INUNDABILITATE.

Terenurile posibil a fi afectate de inundatii sunt in EXTRAVILAN si au

urmatoarea utilizare:

#- agricola in zona satelor:

-Leleasca,cand se revarsa pr.Cungrea Mare si Cungrea Mica ,

-Afumati cand se revarsa pr.Albesti si Cungrea Mica

-Ursi cand se revarsa pr.Cungrisoara

# pasune in zona satelor:

-Tonesti cand se revarsa pr.Valea Cerbului

- Greeresti cand se revarsa pr.Cungrisoara.

In anexa va prezentam si evidenta locatiilor cu risc de inundabilitate, situatie

cuantificata si la INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA

“ MATEI BASARAB” AL JUDETULUI OLT.

Pentru prevenirea inundatiilor sunt necesare urmatoarele lucrari :

- regularizarea cursurilor de apa in cauza ,

- reamenajarea torentilor si asigurarea conditiilor optime de eva-

cuare a apelor colectate pana la emisar(pe zonele de intravilan

sectiunile de scurgere se vor proteja cu pereu de beton) ,

- reabilitarea intregului sistem de rigole ce insotesc drumurile din

localitati,astfel incat sa se asigure o panta continua si o sectiune

suficienta pentru colectarea si transportarea apei pluviale,

- realizarea unor canale de coasta care sa conduca apele de pe

versanti protejand sau chiar ocolind intravilanul ,

- reabilitarea tuturor podetelor si podurilor existente si efectuarea

constanta a lucrarilor de intretinere a talvegului vailor .

- eliminarea riscului de alunecari de teren si/sau a riscului la inundatii.

Pentru toare zonele de risc inventariate si delimitate pe planuri s-au introdus

INTERDICTII DE CONSTRUIRE TEMPORARE , pana la eliminarea riscurilor,

efectiv pana la aprobarea si executarea unor documentatii de specialitate . Toate

lucrarile propuse pentru prevenirea inundatiilor fac parte din PRIORITATILE

DE INTERVENTIE IMEDIATA, ce necesita urgent proiecte si solicitarea

fondurilor necesare realizarii lor .




MEMORIU MEDIU

3.5. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.5.1. GOSPODARIREA APELOR

Pentru exploatarea lacurilor existente pentru piscicultura, pescuit sportiv si/

sau agrement se fac urmatoarele propuneri :

- dragarea lacurilor,

- reabilitarea calugarilor,a golirilor de fund si a descarcatoarelor de

suprafata aferente barajelor ,

-reabilitarea tuturor taluzelor ,

-reabilitarea paramentului amonte si a paramentului aval al fiecarui

baraj , numai dupa expertizarea barajului facuta de un specialist

hidrotehnic autorizat ,

Pentru ca in perioada de precipiitatii maxime sa nu fie afectate locuintele din

zonele inundabile sunt necesare:

- executarea lucrarilor clasice de regularizare a cursurilor de apa

existente cu capacitati de transport insuficiente,

- executarea lucrarilor de intretinere a talvegului vailor la toate podurile

si podetele ), astfel incat sa fie posibila evacuarea in conditii optime a

intregii viituri ,

-reabilitarea tuturor canalelor colectoare pluviale pana la emisar ,

- taluzarea , lucrari de sustinere si impadurirea versantilor .

3.5.2. ALIMENTARE CU APA

In concordanta cu dezvoltarea societatii actuale precum si a problemei

economisirii apei potabile la nivel mondial, in PLANUL DE URBANISM

GENERAL AL COMUNEI LELEASCA , pentru satisfacerea necesarului de apa

potabila a tuturor consumatorilor la calitatea, cantitatea si presiunea

normala se fac urmatoarele propuneri :

extinderea retelei de distributie si in satul

GREERESTI ,cu alimentare din sursa

AFUMATI,

deznisiparea periodica a puturilor si stabilirea

noilor caracteristici

supravegherea permananta a corectitudinei

exploatarii puturilor ,

supravegherea permananta a calitatii

apei furnizate de surse ,




MEMORIU MEDIU

curatarea periodica a rezervoarelor de

inmagazinare ,

introducerea obligatorie a dezinfectarii apei

inainte de a fi furnizata consumatorilor,

verificarea executarii bransamentelor de apa

si verificarea periodica a contoarelor de apa.

Pe total comuna in prezent exista 3 surse de apa potabila, 3 gospodarii de

apa si 38435,4m retea de distributie din tevi din PEHD,amplasata astfel :

-Leleasca 12758,0m

-Tufaru 4904,8m

-Afumati 2153,3m

-Ursi 2087,5m

-Greeresti 0,0m

-Mierlicesti 4319,2m

-Tonesti 12212,6m

In urma extinderii intravilanului si a necesitatii asigurarii alimentarii cu apa

a tuturor localitatilor componente comunei LELEASCA, prin PUG se propun :

reabilitarea gospodariei de apa de la AFUMATI si extinderea retelei de distributie

cu 13878 m structurati astfel :

-Leleasca 6160,0m

-Tufaru 0,0m

-Afumati 0,0m

-Ursi 1444,0m

-Greeresti 2383,0m

-Mierlicesti 77,0m

-Tonesti 3814,0m

3.5.3. CANALIZARE

In prezent pentru evacuarea apei uzate menajere toti locuitorii comunei

LELEASCA folosesc terenurile gospodariilor proprii ,iar pentru necesitatile

fiziologice utilizeaza latrine de tip uscat, executate ca puturi absorbante.

Problema canalizarii in comuna LELEASCA se propune a se trata in

sistem divizor si pe grupuri de localitati .




MEMORIU MEDIU

Apele pluviale vor fi colectate de rigolele drumurilor si se vor descarca in

vaile naturale existente.

Pentru apele uzate menajere se propune realizarea a trei sisteme de

canalizare menajera dupa cum urmeaza :

unul pentru localitatea LELEASCA

reteaua de canalizare menajera propusa se va

descarca in statia de epurare mecano-biologica

propusa in zona societatii agricole de langa DN67B,

cu emisar p.Cungrisoara;

al doilea pentru localitatile:AFUMATI, URSI, TUFARU,

MIERLICESTI si GREERESTI



propusa in zona satului GREERESTI,cu emisar V.

Malaia,

al treilea pentru localitatea TONESTI



propusa la limita sudica a loclitatii cu emisar

v.Leleasca.

Toate statiile de epurare vor fi mecano-biologice si vor fi completate si cu

treapta chimica ,deoarece emisarii naturali existentiau debite variabile, in general

mici si in consecinta impun un grad de epurare foarte mare.

In urma extinderii intravilanului si a necesitatii introducerii sistemului de

canalizare menajera in toate localitatile componente comunei LELEASCA, prin

PUG se propun 3 statii de epurare cu cate 3 trepte(mecanica,biologica si chimica)

si 49600m retea de canalizare menajera.

Toate lucrarile care se vor executa in domeniul gospodaririi apelor se vor face

conform anexei nr.2. din legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile

ulterioare.

3.5.4. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Propunerile aferente alimentarii cu energie electrica a locuitorilor comunei

LELEASCA constau in:

reabilitarea retelei de distributie a energiei electrice in

toate localitatile comunei,




MEMORIU MEDIU

extinderea retelei existente pe toate zonele cuprinse in

extinderea intravilanului,

modernizarea posturilor de transformare independente de

ceilalti consumatori din localitate pentru sistemele de

alimentare cu apa , post de transformare propriu pentru fiecare statie de

epurare ce se va construi, modernizarea iluminatului public in toate localitatile

componente ale comunei , modernizarea tuturor posturilor de transfomare aferente

consumatorilor casnici.

3.5.5. TELEFONIE

In vederea satisfacerii necesitatilor de comunicatii a tuturor locuitorilor , numai

dupa popularea extinderii intravilanului, este necesara marirea capacitatii centralei

digitale existente.

3.5.6. TELEVIZIUNE PRIN CABLU

Propunerea de organizare urbanistica referitoare la televiziunea prin cablu, se

refera cert la extinderea retelei de televiziune prin cablu in zonele periferice si in

zonele de extindere a intravilanului .

3.5.7. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

In vederea imbunatatirii conditiilor de viata, se va urmari introducerea

alimentarii cu gaze in toate localitatile componente comunei LELEASCA, in prima

etapa asigurandu-se cel putin combustibilul pentru prepararea hranei .

3.5.8. GOSPODARIE COMUNALA

Propunerile sunt in concordanta cu « MASTER PLANUL PRIVIND GESTI-

ONAREA DESEURILOR 2007-2037 IN JUDETUL OLT » prin care s-a urmarit

transpunerea legislatiei UE privind deseurile ,respectiv :

-sistem de colectare zonal / unitar in intreg judetul,

-deseurile vor fi colectate utilizand sistemul de colectare la punct fix,

-platformele vor deservi 90 de locuitori/ conteiner in zonele rurale,

-in zonele rurale doar sticla se va colecta separat (pe cele trei culori)

La nivel de judet s-a propus :

- inchiderea tuturor depozitelor neconforme




MEMORIU MEDIU

-si construirea urmatoarelor :

- statii de transfer la Bals,Caracal,Corabia si Scornicesti

- depozit nou ecologic la Balteni

- pentru zonele rurale se va implementa un sistem tranzitoriu de

colectare.

In acest sens prezentam anexat contractul CONSILIULUI LOCAL AL

COMUNEI LELEASCA cu privire la modificarea si completarea contractului de

asociere dintre judetul Olt si celelalte unitati administrativ-teritoriale ale judetului Olt,

avand ca obiect realizarea proiectului de interes comun « Sistem integrat de

management al deseurilor in judetul Olt ».

In comuna LELEASCA s-au inchis toate depozitele de deseuri care erau

neconforme.In noua conjunctura comuna LELEASCA va utiliza statia de transfer de la

SCORNICESTI si noul depozit ecologic de la BALTENI .

Sistemul tranzitoriu de colectare va consta in puncte de colectare selectiva a

deseurilor menajere{ sticla( pe 3 culori),hartie/carton ,materiale plastice } situate in

intravilanul localitatilor, precum si infiintarea unui serviciu de salubritate la nivel de

comuna care sa colecteze aceste deseuri si sa le transporte in punctele de tranzit

(ecologice) amplasate izolat fata de locuinte .

Punctele de tranzit (ecologice) vor fi realizate conform normelor sanitare in

vigoare, vor avea o platforma betonata , impartita in mai multe sectoare pentru

depozitarea sorturilor deseurilor colectate si vor fi imprejmuite cu gard din panouri de

sarma. Amplasamentele propuse pentru punctele de tranzit a deseurilor menajere

respecta normele de protectie sanitara fiind situate la peste 500 m fata de zona de

locuinte si vor fi inconjurate de o perdea de protectie realizata din materiale vegetale -

minim 3 randuri de arbori .

Inainte de realizarea efectiva a punctelor de tranzit, pentru fiecare

amplasament la nivel de PROIECT faza SF se va intocmi obligatoriu STUDIU DE

IMPACT si se va solicita AVIZ DE MEDIU .

Din punctele de tranzit , deseurile menajere vor fi transportate in statia de tranzit

SCORNICESTI de unde ,dupa o eventuala sortare daca este necesara ,vor fi preluate

de o alta firma specializata in valorificarea lor sau vor fi transportate la depozitul

Balteni.

Punctele de tranzit (ecologice) propuse prin PLANUL DE URBANISM

GENERAL AL COMUNEI LELEASCA sunt urmatoarele:

pentru satele LELEASCA si TONESTI

-punctul de tranzit ecologic este amplasat in zona sud-

vestica a satului Leleasca, la sud de DN67B si de cele 2

cimitire de la Morlovesti,




MEMORIU MEDIU

pentru satele AFUMATI ,URSI,TUFARU,GREERESTI si

MIERLICESTI

-punctul de tranzit ecologic este amplasat in zona estica a

satului URSI ,la nord de DC46 spre Alunisu.

In vederea colectarii si depozitarii cadavrelor animaliere ,pana la preluarea lor

de catre o firma specializata in domeniu ,se propune realizarea obligatoriu a unei

camere frigorifie ,care se poate cupla eventual cu cladirea administrativa pentru

salubritate .Amplasamentul ei este propus in localitatea de resedinta,LELEASCA,langa

posta.

Unitatile zootehnice noi sau reabilitate vor fi prevazute obligatoriu cu camere

frigorifice pentru pastrarea cadavrelor pana la ridicarea lor de catre firmele

specializate .

La fel de importanta este si extinderea CIMITIRELOR . Cimitirele existente in

extravilan ,precum si extinderile necesare au fost propuse a fi introduse in extinderea

intravilanului .Pentru toate cimitirele se prevad urmatoarele :

-imprejmuire cu garduri continui, cu porti atat pentru accesul oamenilor cat si al

diferitelor utilaje si mijloace de transport,

-in intravilan,asigurarea unei zone de protectie fata de zona de locuinte –zona

verde - de minim 5m latime , de jur imprejurul incintei cimitirului,

-sistematizarea incintei ,

-asternerea pe drumul de acces la cimitir a unei imbracaminti permanente

(beton),

- infiintarea administratiei cimitirelor ,

-acolo unde cimitirele sunt cuplate cu biserici-monumente istorice,trebuie

acordata o atentie deosebita ingrijirii lor ,intrand si ele in circuitul turistic.

3.6. PROTECTIA MEDIULUI In domeniul protectiei mediului va trebui desfasurata o activitate sustinuta de

mediatizare, informare si educare a populatiei, cu privire la drepturile si obligatiile

cetatenilor fata de protejarea si reabilitarea mediului.

Avand in vedere ca APA ESTE ELEMENTUL PRIMORDIAL AL VIETII, se

acorda o importanta deosebita alimentarii cu apa potabila a populatiei.




MEMORIU MEDIU

Pentru protectia apei se considera prioritara realizarea sistemelor centralizate

de alimentare cu apa , luandu-se in considerare existenta latrinelor care functioneaza

ca puturi absorbante .

Concomitent cu rezolvarea problemei apei potabile , este necesara realizarea si

a sistemelor centralizate de canalizare menajera .

In acelasi timp cu realizarea modernizarii cailor de comunicatie trebuie

rezolvata si problema apei pluviale ,in sensul realizarii obligatorii a rigolelor si

amenajarii descarcarilor lor in emisari naturali .

Cea mai importanta sursa de poluare a aerului o constituie traficul rutier de pe

strazile nemodernizate. Pentru remediere, prin PLANUL URBANISTIC GENERAL

AL COMUNEI LELEASCA s-a propus modernizarea / reabilitarea tuturor cailor

de circulatie in cauza.

Cea mai mare poluare a aerului, solului dar si a panzei freatice, o

reprezinta depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.

Pentru depozitarea organizata a deseurilor menajere, in afara punctelor de

colectare selective prevazute in proiectul existent pentru managementul deseurilor , se

propune amenajarea unor puncte de tranzit dotate cu platforme speciale, ecologice

organizate pe principii moderne, unde deseurile menajere vor fi aduse de firma de

salubritate care va activa in comuna si de unde vor fi preluate de o alta firma

specializata in transport si valorificarea lor .

Amplasamentele propuse pentru punctele de tranzit a deseurilor menajere

respecta normele de protectie sanitara fiind situate la peste 500 m fata de zona de

locuint si vor fi inconjurate de o perdea de protectie realizata din materiale vegetale-

minim 3 randuri de arbori .

Inainte de realizarea efectiva a punctelor de tranzit ,pentru fiecare

amplasament se va intocmi obligatoriu STUDIU DE IMPACT .

Unitatile zootehnice noi sau reabilitate vor fi prevazute obligatoriu cu camere

frigorifice pentru pastrarea cadavrelor pana la ridicarea lor de catre firmele

specializate .

Pentru depozitarea controlata a cadavrelor animalelor provenite de la populatie

, la nivelul comunei se va realiza o cladire speciala in acest sens(va avea camera

frigorifice ).

Pe baza studiilor de fundamentare intocmite si a concluziilor analizei situatiei

existente, comparate cu reperele de normalitate, prin PLANUL URBANISTIC

GENERAL AL COMUNEI LELEASCA se fac urmatoarele propuneri de

interventie urbanistica ce privesc :

- diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora;

- epurarea si preepurarea daca este cazul a apelor uzate ;




MEMORIU MEDIU

- depozitarea controlata a deseurilor menajere si industiale ;

- apararea impotriva inundatiilor si/sau a alunecarilor de teren;

- recuperarea terenurilor degradate , consolidari de maluri si taluzuri,

plantari de zone verzi ,etc.;

- organizarea sistemelor de spatii verzi ;

- delimitare orientativa a zonelor protejate si restrictiile generale pentru

conservarea patrimoniului natural si construit ;

- zonele propuse pentru refacere peisagistica si reabilitare urbana

Masurile de interventie urbanistica constau in :

respectarea normelor in vigoare privind amplasarea in functie de

destinatie a fiecarei constructii in parte;

reabilitarea tuturor descarcarilor in emisarii naturali ;

realizarea sistemelor de alimentare cu apa concomitent cu sistemele

de canalizare menajera in toate celelalte localitatile componente

ale comunei LELEASCA ;

rezolvarea problemei stingerii eventualelor incendii la nivelul

fiecarei localitati componente , probleme ce se coroboreaza direct

cu sistemul de alimentare cu apa al fiecarei localitati ;

stabilirea zonelor de protectie pentru toate sursele de alimentare

cu apa potabila cu respectarea normelor sanitare aferente;

stabilirea zonelor de protectie pentru statiile de pompare ape uzate

menajere si pentru statiile de epurare cu respectarea normelor

sanitare aferente;

obtinerea AUTORIZATIEI SANITARE , AUTORIZATIEI DE

GOSPODARIRE A APELOR SI AUTORIZATIEI DE

FUNCTIONARE pentru fiecare sistem hidroedilitar( sisteme de

alimentare cu apa, sisteme de canalizare) ;

pentru fiecare obiectiv industrial se va analiza cu specialistii in

domeniu necesitatea impunerii sau nu a statiei de preepurare

pentru apele uzate tehnologice rezultate;

modernizarea /reabilitarea tuturor cailor de comunicatii

coroborata cu rezolvarea problemei apei pluviale ,in sensul

realizarii obligatorii a rigolelor si amenajarii descarcarilor lor in

emisari i naturali;

amenajarea ecologica obligatorie a tuturor punctelor de tranzit a

deseurilor menajere conform normelor U.E. ;




MEMORIU MEDIU

realizarea unei cladiri speciale cu camere frigorifice pentru

depozitarea in conditii sanitare legale a cadavrelor animaliere

provenite de la populatie, pana la preluarea lor dupa de catre

firmele special autorizate ;

stabilirea zonelor de protectie pentru fiecarui punct de tranzit a

deseurilor menajere ;

depozitarea controlata a deseurilor industriale cu respectarea

normelor sanitare ;

infiintarea unui serviciu /sectii pentru administratrea cimitirelor,

care sa se ocupe si de urmatoarele probleme :

imprejmuirea incintei fiecarei locatii ;

sistematizarea incintei cu fixarea aleilor de

acces carosabile si necarosabile;

parcelarea terenului ;

asigurarea la intrarea in fiecare cimitir a unei

surse de apa necesara igienizarii populatiei si

udarii spatiilor verzi ;

creerea pe zona perimetrala a incintei

fiecarui cimitir a unei perdele de protectie

vegetala , perdea care sa aiba latimea de

minim 6m acolo unde cimitirul se invecineaza

cu zona de curs- constructii ;

modernizarea drumurilor de acces la fiecare

cimitir ;

se vor reampaduri toti versantii care prezinta risc de alunecare de

teren;

se vor regulariza toate cursurile de apa care pot afecta intravilanul

fiecarei localitati componente ;

se vor expertiza barajele existente si ulterior se vor draga lacurile ,

se vor reabilita paramenturile amonte si aval si taluzurile lacurilor;

in intravilan si la limita lui, sistemul de spatii verzi se va completa

cu plantatii cu rol prioritar de protectie, constituite fie din

aliniamente (la limita intravilanului de 1 - 3 randuri de arbori,

fasia plantata avand latimi de 2 - 6 m), fie sub forma unor

perdele de protectie, de latimi variabile, in functie de suprafata

disponibila( la monumente ) ;




MEMORIU MEDIU

se recomanda ca pe SUPRAFETELE NEOCUPATE CU

CLADIRI SAU REZERVE pentru realizarea obiectivelor de

utilitate publica sa se asigure :

*PLANTAREA CEL PUTIN A UNUI ARBORE LA

FIECARE 200 MP DE TEREN IN ZONELE DE

PROTECTIE SI AMENAJAREA DE SPATII PLANTATE

PE CCA. 40% DIN SUPRAFATA DINTRE ALINIAMENT

SI CLADIRI;

pentru lucrarile de amenajare a spatiilor verzi se prevede

executarea urmatoarelor categorii de lucrari :

degajarea terenului de corpuri straine;

sistematizarea verticala;

executarea retelelor tehnico-edilitare;

executarea infrastructurii;

executarea constructiilor;

executarea aleilor pietonale si a mobilierului de parc;

plantarea puietilor de arbori si arbusti;

plantarea si semanarea florilor;

inierbarea

fertilizarea solului;

pentru lucrarile de conservare, restaurare si ameliorare a vegetatiei

sunt necesare categoriile de lucrari :

extragerea exemplarelor de arbori si arbusti uscati,

degarnisiti, deteriorati;

extragerea speciilor spontane, invadate;

extragerea cioatelor si radacinilor;

taieri de corectie in coroane la arbori si arbusti;

toaletarea tufelor de arbusti

tunderea gardurilor vii;

completarea grupelor, masivelor si gardurilor vii cu

elemente necesare refacerii compozitiei anterioare;

completarea cu plante perene;

refacerea peluzelor;

pentru intretinerea spatiilor verzi se recomanda :

pastrarea identitatii compozitionale;

pastrarea si ameliorarea viabilitatii vegetatiei;

pastrarea si ameliorarea valorii estetice si




MEMORIU MEDIU

functionale a componentelor (vegetatie, dotari,

echipament tehnico-edilitar);

salubrizarea ;

pentru protejarea si conservarea patrimoniului construit se vor

delimita zonele protejate si orice interventie in aceste zone se va

face numai cu aprobarea forului de specialitate –respectiv cu

avizul DIRECTIEI PENTRU CULTURA , CULTE SI

PATRIMONIU CULTURAL NATIONAL OLT .

Pentru zonele functionale, reglementarile urbanistice prevazute in

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM (R.G.U). sunt grupate in 3 capitole avand

urmatoarea structura :

* Generalitati

tipuri de zone / subzone functionale;

functiunea dominanta a zonei;

functiuni complementare admise in zona;

* Utilizare functionala

utilizari permise;

utilizari permise cu conditii;

interdictii permanente;

interdictii temporare;

* Conditii de amplasare si conformare al constructiilor:

reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii in completarea

articolelor 17, 18, 23, 24 din R.G.U. aprobat prin HGR 525/1996;

reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii, in completarea

articolelor 25, 26 din R.G.U.;

reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara obligatorii in

completarea articolelor 27, 28 din R.G.U;

reguli obligatorii cu privire la forma si dimensiunile terenului si ale

constructiilor in completarea articolelor 30, 31, 32 din R.G.U;

reguli obligatorii cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi,

imprejmuiri in completarea articolelor 33,34,35 din R.G.U.

In situatia utilizarii permise cu conditii se incadreaza zona de protectie a

monumentelor istorice:




MEMORIU MEDIU

biserica de lemn cu hramul „ADORMIREA MAICII

DOMNULUI”, datata 1766-1771, existenta in sat

LELEASCA cartier PAROSI;

Cod LMI OT-II-m-A-08938

biserica cu hramul „ADORMIREA MAICII

DOMNULUI”, datata 1807, existenta in sat

LELEASCA cartier MIJLOCU;

Cod LMI OT-II-m-B-08939


DOMNULUI”, datata 1857, existenta in sat

AFUMATI;

Cod LMI OT-II-m-B08637


DOMNULUI”, datata 1814,cu pictura din anul 1826,

existenta in sat URSI cartier VILVOI;


biserica din lemn si caramida cu hramul „SFANTUL

DUMITRU ”,datata 1850, existenta in satul

MIERLICESTI;


Conform Legii nr.422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice , pana

la instituirea zonei de protectie a fiecarui monument istoric, se considera o suprafata

delimitata de o raza de :

- 100 m pentru monumentele situate in localitati urbane,

- 200 m pentru monumentele situate in localitati rurale,

- 500 m pentru monumentele situate in afara localitatilor.

Masurarea zonei de protectie se face pornind de la limita exterioara de jur-

imprejurul monumentului istoric.

Aceste ZONE DE PROTECTIE s-au stabilit conform Legii 422/2001 privind

protejarea monumentelor istorice si pentru ele s-a obtinut AVIZUL NR. 2S/12.03.2001

emis de MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR-DIRECTIA JUDETEANA OLT




MEMORIU MEDIU

PENTRU CULTURA , CULTE SI PATRIMONIU CULTURAL NATIONAL .Aceste zone

de protectie asigura conservarea integrala si punerea in valoare a monumentului

istoric si a cadrului sau construit sau natural.

Aplicarea de servituti care au drept consecinta desfiintarea,distrugerea partial

sau degradarea monumentelor istorice si a zonelor lor de protective este INTERZISA.

Orice interventie asupra monumentelor istorice si asupra imobilelor din zona

lor de protectie si orice modificare a situatiei juridice a monumentelor istorice se va

putea face numai cu AVIZUL COMISIEI ZONALE A MONUMENTELOR ISTORICE

NR.5, respectiv a DIRECTIEI PENTRU CULTURA , CULT SI PATRIMONIU

CULTURAL NATIONAL OLT .

In cadrul PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI

LELEASCA s-au stabilit interdictii permanente de construire in zonele de protectie

sanitara a obiectivelor tehnico-edilitare si de gospodarie comunala, conform Ordinului

nr.537/1997 al Ministerului Sanatatii.

Este cazul surselor de alimentare cu apa potabila, gospodariilor de apa, statiilor

de epurare a apelor uzate menajere, a punctelor de tranzit a deseurilor menajere si a

cimitirelor, precum si culoarele de protectie energetica.

Distanta dintre sursa de alimentare cu apa potabila si statia de epurare sau

punctele de tranzit a deseurilor menajere va fi de minim 1000 m, sursa de apa

amplasandu-se obligatoriu in amonte.

Distantele minime de protectie sanitara intre zonele protejate si locuinte vor fi

pentru:

- sursa de apa potabila – conform studiului de impact ;

- gospodaria de apa – 20 m de la zidul exterior al constructiilor ;

- statia de epurare a apelor uzate menajere 300 m ;

- platforma de depozitare a deseurilor menajere minim 500 m ;

- cimitire peste 50 m .

Pentru limiile electrice aeriene existente pe teritoriul comunei LELEASCA,linii

de 20kv si 6kv ,culoarul de protectie al instalatiilor are latimea de 30m,respectiv 50m-

conform ORDIN NR.49/2007 al ANRE ( aviz nr.RO10//O/T/632/09/VIII.2011).




MEMORIU MEDIU

Pentru protejarea fascicolului de conducte ce transporta produse petroliere in

PLANUL DE URBANISM GENERAL AL COMUNEI LELEASCA, ca reglementare

urbanistica este propus crearea unui culoar de protectie care cuprinde zona de

siguranta aferenta tipului de conducta in cauza .Pe tip de conducta de transport

situatia se prezinta astfel:

#pentru titei

-amplasament subteran -10m de o parte si de alta a conductei

-amplasament suprateran -15m de o parte si de alta a conductei

#pentru etan

-amplasament subteran -20m de o parte si de alta a conductei

-amplasament suprateran -40m de o parte si de alta a conductei

MASURAREA DISTANTELOR SE VA FACE DE LA GENERATOARELE

EXTERIOARE ALE CONDUCTELOR IN CAUZA.

In zona acestui tip de culoar de protectie este impusa INTERDICTIE

DEFINITIVA DE CONSTRUIRE, deci NU SE VOR AMPLASA NICIUN FEL DE

CONSTRUCTII chiar daca sunt temporare si TERENUL NU SE VA CULTIVA cu

plante ale caror radacini depasesc 0,5m adancime(in special pomi, arbusti etc.)

In intravilan, zona culoarului de protectie va avea functiunea de “SPATII

VERZI “contribuind astfel la protectia mediului conform Legii nr.24/2007 si

O.U.G.nr.114/2007.

Pe plansele PLANULUI DE URBANISM GENERAL AL COMUNEI

LELEASCA denumite “REGLEMENTARI-ECHIPARE EDILITARA” au fost

materilaizate orientativ(conductele fiind strategice,pozitia lor certa este secreta)

culoarele de protectie ale conductelor care transporta produse petroliere.Astfel pentru

fascicolul de conducte subterane a fost propus un culoar cu latimea de 50m,iar pentru

conducta de titei singulara un culoar cu latimea de de 25m.In ambele cazuri

masurarea s-a facut considerand amplasarea conductelor in axul culoarului.

Aceasta materializare orientativa nu se va aplica in realitate , ci doar va

atentiona reprezentantii CONSILIULUI LOCAL LELEASCA ca sunt in zona

speciala(conductele fiind de interes strategic)si vor opera in consecinta.Astfel pentru

amplasarea in zonele invecinate conductelor de transport a produselor petroliere a

ORICARUI TIP DE CONSTRUCTIE (TEMPORARA SAU DEFINITIVA)prin CERTIFICATUL

DE URBANISM se va solicita OBLIGATORIU avizul S.C. CONCEPT S.A.




MEMORIU MEDIU

PLOIESTI, unitate care isi va da avizul NUMAI dupa verificarea in teren a res-

pectarii zonei de siguranta reala aferenta tipului de conducta de transport in cauza.

In zona culoarelor de protectie pentru liniile electrice aeriene si a fascicolului

de conducte ce transporta produse petroliere este impusa INTERDICTIA

DEFINITIVA DE CONSTRUIRE, deci NU SE VOR AMPLASA NICIUN FEL DE

CONSTRUCTII chiar daca sunt temporare si TERENUL NU SE VA CULTIVA.

Interdictiile temporare de construire se vor aplica in zonele cu risc de

alunecare si/sau risc de inundabilitate , la strazile propuse pentru largire si

modernizare precum si in intersectiile ce urmeaza a fi modernizate pana la

intocmirea studiilor de urbanism suplimentare specifice fiecarui caz .

INTERDICTIILE DE CONSTRUIRE ISI PIERD VALABILITATEA IN

MOMENTUL ELIMINARII CAUZELOR CARE LE-AU DETERMINAT.

4. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR

DE MEDIU

4.1. PROTECTIA CALITATII APELOR

Sursele de poluanti pentru ape sunt constituite de:

-colmatarea lacurilor,

-neintretinerea barajelor si a lucrarilor anexe lor,

-neintretinerea canalelor pluviale pana la descarcarea lor in

emisar ,

- apele uzate menajere care in lipsa unui sistem de canalizare

menajera sunt deversate haotic ,

- prezenta latrinelor uscate ,

- depozitatrea deseurilor menajere pe locuri improprii, neamena-

jate in lipsa platformelor ecologice de depozitare a deseurilor

menajere ,

-depozitarea cadavrelor animaliere in locuri improprii.

Pentru protectia calitatii apelor s-au facut urmatoarele propuneri :




MEMORIU MEDIU

dragarea lacurilor;

reabilitarea calugarilor,a golirilor de fund , a descarcatoarelor de

suprafata aferente barajelor ,a paramentelor amonte si aval,precum

si a contracanalelor;

reabilitarea tuturor canalelor colectoare pluviale pana la emisar;

realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa si de

canalizare pentru apele uzate menajere in toate localitatile

componente comunei LELEASCA ;

amplasarea si executarea platformelor gospodaresti si a punctelor de

tranzit necesare depozitarii deseurilor menajere si exploatarea lor

in sistem ecologic in toate localitatile componente comunei

LELEASCA;

amplasarea si executarea camerelor frigorifice necesare depozitarii

cadavrelor animaliere pana la preluarea lor de catre firmele

autorizate in acest domeniu.

4.2. PROTECTIA AERULUI

Sursele de poluanti pentru aer sunt constituite de traficul intens de pe

caile de circulatie , cai care in majoritate sunt in stare degradata ,depozitarea

haotica a gunoaielor menajere si cadavrelor animaliere.

Pentru protectia calitatii aerului s-au facut urmatoarele propuneri :

o modernizarea / reabilitarea tuturor cailor de comunicatie

EXCLUZANDU-SE NUMAI BALASTAREA drumurilor din toate

localitatile componente comunei LELEASCA ;

o reabilitarea tuturor spatiilor /zonelor verzi si a zonelor de agrement ;

o impadurirea versantilor peste tot unde este posibil;

o amplasarea platformelor gospodaresti si a platformelor de tranzit

pentru depozitare a deseurilor menajere in deplina concordanta cu

directia vanturilor dominante , precum si imprejmuirea lor , astfel

incat eventualele mirosuri sa nu fie directionate spre gospodariile

populatiei ;

o realizarea obligatoriu a minim 2 camere frigorifice executate

conform normelor sanitare , pentru depozitarea cadavrelor

animaliere pana la preluarea lor de catre firme special autorizate in

domeniu.




MEMORIU MEDIU

4.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

Sursele de astfel de poluanti sunt constituite de traficul intens de pe caile

de circulatie , cai care in majoritate sunt in stare degradata .

Pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor s-au facut

urmatoarele propuneri :

modernizarea / reabilitarea tuturor cailor de comunicatie

utilizandu-se imbracaminti asfaltice continui in toate

localitatile componente comunei LELEASCA;

reabilitarea tuturor spatiilor /zonelor verzi ;

creerea de perdele de protectie vegetale( arbori si arbusti) in

jurul scolilor ,a gradinitelor, a terenurilor de joaca pentru

copii ,a terenurilor de sport , a stadionului , precum si in jurul

fiecarei unitati industriale in functie de specificul ei .

4.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

Pe teritoriul administrativ al comunei LELEASCA nu exista surse de

radiatii .

4.5. PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Sursele de poluanti care pot afecta solul si subsolul sunt constituite de:

-excesul de umiditate care creaza baltiri in intravilan ,

-inundatiile terenurilor din intravilan si extravilan ,

-defrisarile necontrolate a versantilor ,care in combinatie cu

regimul pluviometric excesiv ca debit pe perioada mica,

conduc la risc de alunecare a terenurilor .

-apele uzate menajere care in lipsa unui sistem de canalizare

menajera sunt deversate haotic ,

-prezenta latrinelor uscate ,

- depozitatrea deseurilor menajere pe locuri improprii,

Pentru protectia solului si subsolului s-au facut urmatoarele propuneri:

eliminarea excesului de umiditate independent sau concomitent cu

lucrari de stabilizare a versantilor unde este cazul ;




MEMORIU MEDIU

executarea lucrarilor de recalibrare a sectiunilor de scurgere a apelor

din interiorul teritoriului intravilan , precum si a celor din extravilan

care pot afecta teritoriul intravilanului ;

rezolvarea tuturor deficientelor din zonele de intersectie ale apelor

cu caile de comunicatie ;

amenajarea torentilor si realizarea unor canale de coasta care sa

conduca in conditii optime apele pluviale pe trasee certe pana la

descarcarea lor intr-un emisar ;

realizarea la timp a lucrarilor de intretinere a luciurilor si a

cursurilor de apa. ;

impadurirea versantilor ;

realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa si de

canalizare pentru apele uzate menajere din toate localitatile

componente comunei LELEASCA ;

reabilitarea tuturor canalelor colectoare pluviale pana la emisar;

amplasarea si executarea platformelor gospodaresti si a punctelor de

tranzit necesare depozitarii deseurilor menajere si exploatarea lor

in sistem ecologic in toate localitatile componente comunei

LELEASCA;

amplasarea si executarea camerelor frigorifice necesare depozitarii


autorizate in acest domeniu.

4.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

Ecosistemele terestre si acvatice pot fi afectate de :

- lucrarile de defrisare/despadurire necontrolata ,

- de lipsa lucrarilor de intretinere constanta a cursurilor de ape,

- de lipsa lucrarilor de intretinere constanta si de exploatarea

incorecta a luciurilor de apa,

- de utilizarea nesupravegheata de specialisti a substantelor

chimice in domeniul agricol ,

- de dezechilibrele intre zonele functionale ale teritoriului .

Pentru protectia ecosistemelor terestre si acvatice s-au facut

urmatoarele propuneri:




MEMORIU MEDIU

defrisarile se vor face sub directa indrumare si

supraveghere a specialistilor autorizati in domeniul

forestier arondati teritoriului administrativ al comunei

LELEASCA;

se vor regulariza toate cursurile de apa si se vor intretine

cu ajutorul firmelor de specialitate ;

toate barajele se vor expertiza si se vor face reparatii

capitale atat lor cat si pereurilor tuturor taluzelor ;

toate luciurile de apa se vor exploata rational pe baza unui

plan care va fi urmarit in comun de beneficiar si de

organul de gospodarire a apelor competent ;

lacurile fiind populate cu pesti ,utilizarea substantelor

chimice in domeniul agricol va fi supravegheata de

specialistii camerei agricole in directa colaborare cu

specialistii OFICIULUI PEDOLOGIC SI AGROCHIMIC

din SCORNICESTI;

pentru orice investitie amplasata in ARIA PROTEJATAse

va obtine AVIZUL CUSTODELUI ARIEI PROTEJATE.

4.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE

INTERES PUBLIC

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public este

asigurata prin respectarea Ordinului nr. 536 / 1997 al Ministerului Sanatatii

prin care s-au aprobat " Normele de igiena si recomandarile privind mediul

de viata al populatiei ".

In acest sens prin PLANUL DE URBANISM GENERAL AL COMUNEI

LELEASCA s-au facut urmatoarele propuneri :

autorizarea executarii constructiilor destinate

institutiilor publice sau serviciilor este asemanatoare

locuintelor din zona, astfel incat sa se respecte

inaltimea medie a cladirilor invecinate si caracterul

zonei,fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca mai

mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate;




MEMORIU MEDIU

in zonele de protectie ale monumentelor istorice sau in

zonele protejate naturale sau construite,inaltimea

constructiilor se va stabili in baza unor studii de

specialitate ;

constructiile vor avea volume simple si un aspect

compatibil cu caracterul zonei ;

in zona siturilor istorice, consolidarile structurale

trebuie sa fie de buna calitate si sa nu afecteze aspectul

exterior al cladirilor ;

zona de protectie a monumentelor istorice este incadrata

ca zona cu utilizari permise cu conditii si a fost

prezentata anterior.

cimitirele vor beneficia de zone de protectie de minim 50

m latime spre zonele functionale limitrofe (locuinte,

spatii comerciale ) si vor fi AUTORIZATE SANITAR de

catre Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina

Preventiva Judetean;

cimitirele vor fi imprejmuite cu gard si cu o perdea

de protectie vegetala ( arbori ) , intre morminte si

gardul cimitirului va fi lasata o zona libera cu

latimea de 3 m ,iar intre cimitir si zona de locuinte va fi o

zona de protectie de minim 50m;

autorizarea executarii constructiilor in imediata

vecinatate a ZONEI DE GOSPODARIE COMUNALA

trebuie sa respecte distantele minime de protectie

sanitara intre zonele protejate ( zona de locuinte si

zona de institutii si servicii ) si o serie de unitati

care produc disconfort cu unele riscuri sanitare , cum

ar fi :

. targuri de vite 500m

. platforme pentru depozitarea a deseurilor

gunoiului taurin 500m

. platforme pentru depozitarea deseurilor

gunoiului porcin 1000m

. cimitire umane 50m




MEMORIU MEDIU

In cadrul PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI

LELEASCA, s-au stabilit interdictii permanente de construire in zonele de protectie

sanitara a obiectivelor tehnico-edilitare si de gospodarie comunala, conform Ordinului

nr.537/1997 al Ministerului Sanatatii.

Este cazul surselor de alimentare cu apa potabila, gospodariilor de apa, statiilor

de epurare a apelor uzate menajere, a punctelor de tranzit de depozitare a deseurilor

menajere , a cimitirelor.

Distanta dintre sursa de alimentare cu apa potabila si punctele de tranzit de

depozitare a deseurilor menajere va fi de 1000 m, sursa de apa amplasandu-se

obligatoriu in amonte.

Distantele minime de protectie sanitara intre zonele protejate si locuinte vor fi

pentru:

- sursa de apa potabila – conform studiului de impact ;

- gospodaria de apa – 20 m de la zidul exterior al constructiilor ;

- statia de epurare a apelor uzate menajere 300 m ;

- punctele de tranzit de depozitare a deseurilor menajere minim 500 m ;

- cimitire peste 50 m .

Suprafetele de teren incluse in ACESTE ZONE DE PROTECTIE pot fi

exploatate agricol , cu exceptia culturilor de plante utilizate in scop alimentar

sau furajer , care prin fixarea sau concentrarea de substante poluante pot

fi vatamatoare omului sau animalelor .

Pentru liniile electrice de medie tensiune ce traverseaza intravilanul

localitatilor s-au propus zone de protectie -denumite CULOARE TEHNICE- cu

latimea de 30m,respectiv 50m,conform avizului de specialitate.

Pentru conductele ce transporta produse petroliere si care traverseaza

intravilanul localitatilor s-au propus zone de protective- denumite CULOARE

TEHNICE- cu latimea de 50m ,conform avizului de specialitate.

In zona CULOARELOR TEHNICE-zonelor de protectie pentru liniile electrice

aeriene si a fascicolului de conducte ce transporta produse petroliere este impusa

INTERDICTIA DEFINITIVA DE CONSTRUIRE, deci NU SE VOR AMPLASA

NICIUN FEL DE CONSTRUCTII chiar daca sunt temporare si TERENUL NU SE VA

CULTIVA.Utilizarea permisa este doar de spatii verzi.




MEMORIU MEDIU

Interdictiile de construire isi pierd valabilitatea in momentul

eliminarii cauzelor care le-au determinat.

PROPRIETARII TERENURILOR PE CARE SE AFLA ZONELE DE

PROTECTIE VOR FI AVERTIZATI IN SCRIS ASUPRA RESTRICTIILOR

DE UTILIZARE .

4.8.GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

In vederea rezolvarii problemei deseurilor conducerea comunei

LELEASCA s-a asociat cu celelalte localitati ale judetului si in prezent este in

curs de elaborare proiectul “SISTEM INTEGRAT DE MANEGEMENT AL

DESEURILOR IN JUDETUL OLT “ .

Proiectul cuprinde platforme gospodaresti cu mai multe conteinere pentru

colectarea selectiva a deseurilor menajere, puncte de tranzit, puncte de sortare –

valorificare si depozite conforme normelor UE.

Deoarece toate localitatile componente comunei LELEASCA sunt de tip rural

,majoritatea deseurilor menajere au compozitie biodegradabila ,compostabila.

Deseurile verzi, crengile, frunzele rezultate primavara si toamna din

lucrarile de curatire a gradinilor , livezilor si spatiilor verzi sunt in general folosite

drept combustibil . In acest fel se rezolva tratarea acestor deseuri compostabile la

locul de producere , deci cu costuri nule .

Dintre materialele recuperabile, ambalajele din materiale plastice sunt o

sursa importanta de poluare, fiind voluminoase si practic nedegradabile. Colectarea

si utilizarea lor ca material refolosibil conduce la o reducere a consumului energetic

cu 80% la realizarea aceluiasi tip de produs dar din materii prime originale.

Recuperarea deseurile de hartie si carton au un important impact economic,

de mediu si de economisire a resurselor naturale. Prin colectarea lor rezulta un

mediu de viata sanatos pentru populatie, iar prin reutilizarea lor se aduc beneficii

economice importante in sensul ca prin refolosirea unei tone de hartie se

economisesc: 3,6 mc de lemn, 250 kg de combustibil conventional,800 kw energie

electrica.

Recuperarea sticlei aduce si ea importante economii, prin faptul ca folosirea

sticlei reciclate ca materie prima in industria prelucratoare a sticlei reduce costurile

prin reducerea consumului de energie cu 15%.

Proiectul mentionat anterior vizeaza implementarea a trei componente:




MEMORIU MEDIU

actiuni de investie;

actiuni de pregatire a personalului implicat in exploatare;

actiuni de publicitate.

Actiunile de investie cuprind colectarea deseurilor reciclabile din ambalaje

(hartie – carton, plastice, sticla) si a deseului mixt precum si infiintarea unui punct

pentru sortarea, balotarea si valorificarea deseurilor colectate selectiv.

Colectarea selectiva a deseurilor se va face pe platforme gospodaresti special

amenajate in conteinere nominalizate pe tip de deseu.

Amplasarea platformelor gospodaresti si a punctelor de tranzit este

prezentata pe plansele de REGLEMENTARI URBANISTICE-ECHIPARE

EDILITARA.

Toate punctele de tranzit pentru depozitarea deseurilor menajere vor fi

imprejmuite cu gard din plasa de sarma, iar in exteriorul gardului de jur imprejur se

va planta o perdea de protectie (tuia sau alti arbusti).

In mediul rural fiecare platforma gospodareasca de depozitare a deseurilor

menajere va fi racordata la sistemul hidroedilitar din zona astfel incat va exista

posibilitatea de spalare si dezinfectare a platformei ori de cate ori este necesar, iar

apele uzate infestate vor fi colectate de reteaua de canalizare menajera si epurate in

statia de epurare aferenta localitatii.

Serviciul de salubritate va colecta selectiv deseurile de pe platformele

gospodarestisi le va transporta in punctele de tranzit,loc de unde vor fi preluate de o

firma specializata ce leva duce in punctul de sortare –valorificare.

Punctul de sortare –valorificare are scopul de a prelua ambalajele si

deseurile de ambalaj colectate selectiv , de a le presa si balota , pregatindu-le

pentru valorificarea catre agentii economici reciclatori .

Punctul de sortare –valorificare va fi compus din :

* platforma betonata

*hala de sortare -balotare

*sediu administrativ

*spalatorie auto pentru masinile de gunoi .

Echiparea hidroedilitara a punctului de sortare –valorificare va fi realizata

conform legislatiei in vigoare,astfel incat sa nu afecteze negativ mediul inconjurator.

Deseurile mixte rezultate ulterior se vor transporta intr-un depozit conform

normelor UE (groapa de gunoi tratata ecologic).

Amplasamentele punctului de sortare –valorificare si a depozitului conform

normelor UE ce vor deservi comuna LELEASCA se vor stabili in proiectul mai sus




MEMORIU MEDIU

mentionat,dar nu pe teritoriul administrativ al acestei comune ,deoarece ea este

situata spre extremitatea judetului .

4.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Pe teritoriul administrativ al comunei LELEASCA nu exista surse de

substante toxice si periculoase .

5.LUCRARI DE REFACERE /RESTAURARE AL

AMPLASAMENTULUI Terenurile situate pe versantii dealurilor cu panta mare spre firul vailor

prezinta risc de alunecare de teren .

Ca masuri cadru pentru prevenirea alunecarilor de teren din zona

intravilana se propun urmatoarele :

- taluzarea versantilor;

- drenarea panzelor de apa de pe versanti;

- colectarea apelor de suprafata de pe versanti prin rigole impermeabile;

- impadurirea versantilor ;

- lucrari de sustinere.

Pentru zonele de risc de alunecare de teren din extravilan se propune

impadurirea in totalitate a versantilor.

Infiintarea noilor zone silvice fiind in prezent o prioritate pentru protectia

mediului ,constituie o oportunitate ce ar trebui folosita in interesul acestei

comunitati .

Concomitent cu riscul de alunecare s-au apreciat si zonele cu risc de

inundabilitate .Pentru prevenirea inundatiilor sunt necesare urmatoarele lucrari :

- regularizarea paraurilor in cauza ,

- reabilitarea canalelor existente si marirea capacitatii de

evacuare a apelor pluviale ,

- reamenajarea torentilor si asigurarea conditiilor optime de

evacuare a apelor colectate pana la emisar( pe zonele de

intravilan sectiunile de scurgere se vor proteja cu pereu de

beton) ,

- reabilitarea intregului sistem de rigole ce insotesc drumurile din

localitati , astfel incat sa se asigure o panta continua si o

sectiune suficienta pentru colectatrea si transportarea apei

pluviale,




MEMORIU MEDIU

- reabilitarea tuturor podetelor existente si efectuarea constanta a

lucrarilor de intretinere a talvegului vailor .

Pentru toare zonele de risc inventariate si delimitate pe planuri s-au introdus

INTERDICTII DE CONSTRUIRE TEMPORARE , pana la eliminarea riscurilor,

efectiv pana la aprobarea si executarea unor documentatii de specialitate .

Toate lucrarile propuse pentru prevenirea inundatiilor fac parte din

PRIORITATILE DE INTERVENTIE IMEDIATA, ce necesita urgent proiecte

si solicitarea fondurilor necesare realizarii lor .

6. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Pentru supravegherea calitatii factorilor de mediu prin PLANUL

GENERAL DE URBANISM AL COMUNEI LELEASCA s-au facut urmatoarele

propuneri de interventie urbanistica ce privesc :

- diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora;

- epurarea si preepurarea apelor uzate ;

- depozitarea controlata a deseurilor menajere si industriale ;

- apararea impotriva inundatiilor si/sau a alunecarilor de teren;

- recuperarea terenurilor degradate , consolidari de maluri si taluzuri,

plantari de zone verzi ,etc.;

- organizarea sistemelor de spatii verzi ;

- delimitare orientativa a zonelor protejate si restrictiile generale pentru

conservarea patrimoniului natural si construit ;

- realizarea zonelor propuse pentru refacere peisagistica si reabilitare

urbana .

Masurile de interventie urbanistica constau in :

respectarea normelor in vigoare privind amplasarea in functie de

destinatie a fiecarei constructii in parte;

realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa coroborat

cu cele de canalizare menajera si pluviala ;

reabilitarea tuturor descarcarilor in emisarii naturali ;

rezolvarea problemei stingerii eventualelor incendii la nivelul

fiecarei localitati componente , probleme ce se coroboreaza direct

cu sistemul de alimentare cu apa a fiecarei localitati ;




MEMORIU MEDIU

stabilirea zonelor de protectie pentru toate sursele de alimentare

cu apa potabila cu respectarea normelor sanitare aferente;

stabilirea zonelor de protectie pentru statiile de pompare ape uzate

menajere si pentru statiile de epurare cu respectarea normelor

sanitare aferente;

obtinerea AUTORIZATIEI SANITARE , AUTORIZATIEI DE

GOSPODARIRE A APELOR SI AUTORIZATIEI DE

FUNCTIONARE pentru fiecare sistem hidroedilitar ;

pentru fiecare obiectiv industrial se va analiza cu specialistii in

domeniu necesitatea impunerii sau nu a statiei de preepurare

pentru apele uzate tehnologice rezultate;

modernizarea /reabilitarea tuturor cailor de comunicatii

coroborata cu rezolvarea problemei apei pluviale ,in sensul

realizarii obligatorii a rigolelor si amenajarii descarcarilor lor in

emisarii naturali;

realizarea colectarii selective a deseurilor menajere conform

normelor U.E. ;

realizarea a minim doua camere frigorifice pentru depozitarea


special autorizate ;

depozitarea controlata a deseurilor industriale cu respectarea

normelor sanitare ;

infiintarea unui serviciu /sectii pentru administratrea

cimitirelor,care sa se ocupe si de urmatoarele probleme :

imprejmuirea incintei fiecarei locatii ;

sistematizarea incintei cu fixarea aleilor de

acces carosabile si necarosabile;

parcelarea terenului ;

asigurarea la intrarea in fiecare cimitir a unei

surse de apa necesara igienizarii si udarii

spatiilor verzi ;

creerea pe zona perimetrala a incintei

fiecarui cimitir a unei perdele de protectie

vegetala , perdea care sa aiba latimea de

minim 6m acolo unde cimitirul se invecineaza

cu zona de curs- constructii ;




MEMORIU MEDIU

modernizarea drumurilor de acces la fiecare

cimitir ;

impadurireai tuturor versantilor care prezinta risc de alunecare de

teren;

se vor regulariza toate cursurile de apa care pot afecta intravilanul

fiecarei localitati componente ;

se vor expertiza barajele existente si ulterior se vor draga lacurile ,

se vor reabilita paramenturile amonte si aval si taluzurile lacurilor

in intravilan si la limita lui, sistemul de spatii verzi se va completa

cu plantatii cu rol prioritar de protectie, constituite fie din

aliniamente (la limita intravilanului de 1 - 3 randuri de arbori,

fasia plantata avand latimi de 2 - 6 m), fie sub forma unor

perdele de protectie, de latimi variabile, in functie de suprafata

disponibila( la monumente ) ;

se recomanda ca pe SUPRAFETELE NEOCUPATE CU

CLADIRI SAU REZERVE pentru realizarea obiectivelor de

utilitate publica sa se asigure :

*PLANTAREA CEL PUTIN A UNUI ARBORE LA

FIECARE 200 MP DE TEREN IN ZONELE DE

PROTECTIE SI AMENAJAREA DE SPATII PLANTATE PE

CCA. 40% DIN SUPRAFATA DINTRE ALINIAMENT SI

CLADIRI;

pentru lucrarile de amenajare a spatiilor verzi se prevede

executarea urmatoarelor categorii de lucrari :

degajarea terenului de corpuri straine;

sistematizarea verticala;

executarea retelelor tehnico-edilitare;

executarea infrastructurii;

executarea constructiilor;

executarea aleilor pietonale si a mobilierului de parc;

plantarea puietilor de arbori si arbusti;

plantarea si semanarea florilor;

inierbarea

fertilizarea solului;




MEMORIU MEDIU

pentru lucrarile de conservare, restaurare si ameliorare a vegetatiei

sunt necesare categoriile de lucrari :

extragerea exemplarelor de arbori si arbusti uscati,

degarnisiti, deteriorati;

extragerea speciilor spontane, invadate;

extragerea cioatelor si radacinilor;

taieri de corectie in coroane la arbori si arbusti;

toaletarea tufelor de arbusti

tunderea gardurilor vii;

completarea grupelor, masivelor si gardurilor vii cu

elemente necesare refacerii compozitiei anterioare;

completarea cu plante perene;

refacerea peluzelor;

pentru intretinerea spatiilor verzi se recomanda :

pastrarea identitatii compozitionale;

pastrarea si ameliorarea viabilitatii vegetatiei;

pastrarea si ameliorarea valorii estetice si

functionale a componentelor (vegetatie, dotari,

echipament tehnico-edilitar);

salubrizarea ;

pentru protejarea si conservarea patrimoniului construit se vor

delimita zonele protejate si orice interventie in aceste zone se va

face numai cu aprobarea forului de specialitate –respectiv cu avizul

DIRECTIEI PENTRU CULTURA SI PATRIMONIU CULTURAL

NATIONAL OLT .

PREZENTA DOCUMENTATIE ESTE INSOTITA DE URMATOARELE AVIZE

SI ACORDURI:

-pentru PLANUL DE URBANISM GENERAL AL COMUNEI LELEASCA

s-a obtinut AVIZUL CUSTODE ARIE PROTEJATA-NR. 70/22.05.2012.




MEMORIU MEDIU


s-a obtinut AVIZUL OGA NR. 12/29.06.2012.


s-a obtinut AVIZUL ISU NR. 1546215/25.08.2011.


s-a obtinut AVIZUL TRANSGAZ NR. ETC 1922/22.09.2011.


s-a obtinut AVIZUL DISTRIGAZ SUD-RETELE NR. 731/21.05.2012.


s-a obtinut AVIZUL SC CEZ DISTRIBUTIE SA ( ENERGIE

ELECTRICA) NR. RO10/OT/632/09.08.2011


s-a obtinut AVIZUL ROMTELECOM NR. 707/11.08.2011.


s-a obtinut AVIZUL CONPET NR. 31031/12.09.2012

INTOCMIT

ING.LACATUSU I.




MEMORIU MEDIU

CALCULUL BILANTULUI TERITORIAL IN

CONDITIILE EVIDENTIERII SPATIILOR VERZI




MEMORIU MEDIU

Conform legislatiei mediului in vigoare necesarul minim de spatii verzi la

nivelul comunei LELEASCA ,conform OUG nr.114/2007 pana la finele anului

2013(2,6HA./1000 loc ) se prezinta astfel:

LOCALITATEA

Nr.locuitori

estimati

Suprafata spatii verzi

necesara in ha

LELEASCA 572 1,4872

AFUMATI 163 0,4238

GREERESTI 38 0,0988

MIERLICESTI 176 0,4576

TONESTI 318 0,8268

TUFARU 110 0,2860

URSI 89 0,2314

TOTAL 1466 3,8116

Calculul spatiilor verzi conform propunerilor din PUG

Spatiile verzi publice de folosinta specializata cuprind si pe cele aferente

dotarilor publice.In calculul spatiilor verzi aferente lor , pentru un coeficient de

utilizare a terenului de 0,4,din suprafata totala s-a considerat :50% ocupat de c-tii,

30% ocupat de cai de comunicatii si 20% ocupat de spatii verzi.

Pentru constructiile tehnico-edilitare,avand in vedere tipul lor de specializare

(cuprind si zone de protectie sanitara in care este interzisa agricultura)procentulde

spatii verzi s-a considerat de 50%.

In calculul spatiilor verzi aferente cailor de comunicatie ce strabat localitatile

s-au considerat numai drumurile nationale si judetene,la ele existand spatii verzi

laterale .

In aceste conditii suprafata de teren aferenta spatiilor verzi se prezinta astfel :

LOCALITATEA

Dotari fara

c-tii.edilitare

(ha)

Sv=20%

total

dotari

Ctii

tehnico-

edilitare

Sv- 50% c tii

teh.-edilitare

SV din cai

comunicatie

Spatii verzi

Sport

agrement

TOTAL

SV

(ha) DN(mp0 DJ(mp)

LELEASCA 68,9854 13,7970 0,4203 0,2102 1370x4 - 5,965 20,5202

AFUMATI 13,3741 2,6748 0,0695 0,0347 - 2200x1 - 2,9295

GREERESTI 2,8089 0,5620 0,1000 0,0500 - 850x1 - 0,6970

MIERLICESTI 23,4275 4,6855 0,1325 0,0663 - - 0,1500 4,9018

TONESTI 47,7541 9,5507 0,1000 0,0500 2280x4 - 1,4400 11,9527




MEMORIU MEDIU

TUFARU 10,3425 2,0685 - - - - - 2,0685

URSI 13,0885 2,6177 - - - 2550x1 1,2932 4,1659

TOTAL

comuna -ha

179,7810 35,9562 0,8223 0,4112 1,4600

ha

0,5600

ha

8,8482 47,2356

Suprafata de spatii verzi prevazuta va fi de 322,20 mp/ locuitor, deci mult mai

mare decat 26mp/loc minimul cerut de OUG nr.114/2007 pana la finele anului 2013.

In conditiile evidentierii spatiilor verzi,bilantul teritorial al intravilanului propus

se prezinta astfel:




MEMORIU MEDIU

INTOCMIT

ING.LACATUSU I.

ZONE

FUNCTIONALE

SUPRAFETE IN HA

SA

T

LE

LE

AS

CA

SA

T

AF

UM

AT

I

SA

T

UR

SI

SA

T

GR

EE

RE

ST

I

SA

T M

IER

LIC

ES

TI

SA

T

TO

NE

ST

I

SA

T

TU

FA

RU

TO

TA

L

C

OM

UA


complementare

42,3916 8,0611 5,3953 1,6878 15,6522 33,8232 7,7140 114,7252


depozite

0,7200 - 0,2300 - - 0,2680 - 1,2180

Unitati agrozootehnice 5,9272 1,8072 3,5619 - 2,2390 2,5790 - 16,1143

Institutii si servicii de

interes public

3,1002 0,8310 1,2836 0,5600 0,8508 1,5330 0,5600 8,7186

Cai de comunicatie si

transport,din care:

* rutier

18,9140

3,4570

4,3355

1,3300

6,6340

15,1755

3,7810

53,6270


agrement, protectie

19,7579 2,9295 4,1659

0,6970 4,9018 11,9527 2,685

46,4733


edilitare

0,2101 0,0348 - 0,0500 0,0663 0,0500 - 0,4112

Gospodarie com.,

cimitire

0,1740

0,7400

0,0040

0,1340

0,0080

0,2465

0,0040

-

0,9444

0,1500

0,0200

0,4588

0,0040

-

2,8877


Terenuri libere

(neproductive)

7,9378 3,5202 - - 1,2607 9,2583 - 21,9770

Ape 0,4258 0,0900 0,1800 0,0390 0,0140 0,6350 - 1,3838

Paduri 2,6675 0,3288 2,6238 0,2889 0,2117 0,6528 0,2460 7,0195


TOTAL

INTRAVILAN

PROPUS 2011

174,9628

46,7711

49,6985

12,8243

58,0109

197,3197

27,0145

566,6018




MEMORIU MEDIU

P.U.G. COMUNA LELEASCA , JUDETUL OLT BORDEROU PIESE DESENATE PENTRU AVIZ MEDIU

1.INCADRARE IN TERITORIU PL.1

2.REGLEMENTARI-ECHIPARE EDILITARA

SAT LELEASCA PL.2


SATE AFUMATI, URSI, MIERLICESTI,

TUFARU SI GREERESTI PL.3


SAT TONESTI PL.4

5.REGLEMENTARI URBANISTICE -ZONIFICARE

SAT LELEASCA PL.5


SATE AFUMATI, URSI, MIERLICESTI,

TUFARU SI GREERESTI PL.6


SAT TONESTI PL.7

INTOCMIT

ING.LACATUSU I.

memoriu tehnic necesar emiterii avizului de mediu 1.date

Documents