proiect piai necesar

8/16/2019 Proiect PIAI Necesar

1/13

1/8


2/13

2/8

RO 116504 B

Invenția se refera la o metoda dinamico- elastic si un aparat pentrudeterminarea durității materialelor metalice. Sunt cunoscute mai multe metode dinamoco- elastice pentrudeterminarea durității materialelor elastic cea mai apropiată ca principiude metoda dinamico –elastica , conform invenției , ind metoda de încercare Shore S!S 8"1# -81. $ncercarea de duritate Shore S!S 8"1# -81 constă în rico%area la oanumita înălțime a unui penetrator, care cade li&er pe suprafața piesei de încercat , de la o înălțime dată.$nălțimea de rico%are este proportional cuduritatea Shone e'primată în unitățile convenționale. (e)avanta*ul metodei Shone constă în incertitudinea aparatelor demăsurat, incertitudinea datorata faptului că dispo)itivul de măsurare a înălțimii de rico%are este un dispo)itiv mecanic căruia pot avea loc frecări%i in timp acestea pot duce la apariția de *ocuri si a&ateri dimensionate ale

pieselor componente, ce conduc inevita&il la denaturarea re)ultatelormăsurătorilor. +etoda dinamico –elastică pentru determinarea durității materialelormetalice,conform invenției, se &a)ea)a pe măsurarea recului elastic alunei &ile percutoare , prin cronometrarea electronica a timpului de urcareal &ilei percuratoare dup ace aceasta cade si loveste suprafata piesei deincercare. !vanta*ele metodei dinamico –elastice si al aparatului pentrudeterminarea durității metalice, conform invenției , față de meetodaShone, consta in preci)ia ridicată de măsurare a durității,întructdispo)itivul de măsurare este electronic eliminndu-se completposi&ilitatea apariției frecării %i incplicit elimină riscul de apariție a *ocului%i u)urilor de natură mecanică ce conduc in timp la denaturareare)ultatului măsurătorilor.n alt avanta* este dat de faptul că numărătorulelectroniv lucrea)ă la o frecvență relative mare de ordinal 0) ce

permite detectarea unor diferențe foarte mici dintre timpii de urcarecorespun)atori unor diferențe mici de duritate de ordinal unităților %isu&unităților.(e asemenea un avanta* important fața de metoda Shone ilrepre)intă faptul ca 2reutatea &ilei percutoare,conform invenției este de3,# 4/- 3,1 2 fața de 2reutatea &ilei percutoare in ca)ul metodei Shone,care este de 5," 4/- 3,# parat Shone tip 6 sau "7,3 4/- parat Shone tip( conform S!S 8"1# -81, acesta conducnd la o preci)ie mai mare demăsurătoare, întruct se reduce ecruisarea materialului in )ona de căderea &ilei percutoare %i de asemenea permite efectuarea de măsurători deduritate pe piese cu o 2reutate si o 2rosime mult mai reduse dect in ca)ulmetodei Shone. !paratul cu care se măsoara timpul &ilei percutoare pentrudeterminarea durității materialelor metalice, conform invenției estepre)entat in 2. 1.unționarea aparatului se caracteri)ea)ă prin aceeacă,se măsoara timpul de urcare al unei &ile percutoare,după ce aceasta

love%te in cădere li&era suprafața materialului de încercare B, timp deurcare măsurat cu a*utorul uni cronometru D, care prime%te comen)ile destart %i stop număratoare, prin intermediul cone'iunii electrice C, de la&acteria optică E cu care este pre)ă)ut percutorul A. (esenul de ansam&lu al percutorului A este present in 2. 5. Schema &loc a aparatului electric care măsoară timpul de urcare estepre)entată in 2. ". +etoda dinamico-elactică pentru determinarea durității materialelormetalice, conform invenției,este pre)entată in 2. 9.

+ăsurarea durității prin aceasta metodă si cu acest aparat se facedupă o dia2ram de corespondență a timpilor de urcare a &ilei percutoare siduritate 0(: sau II;,sau 0< sau 0olfram. =ila percutoare = cade în toate ca)urile de la aceea%i înălțime datoritădispo)itivului de eli&erare format din &utonul de apăsare 1, %tifrul 5,penseta de %u&țiere ",acul 9 pentru tensionare pensetei,capacul superior#,%ai&a plată 7 %i contrapenseta ?. 6ăderea &ilei percutoare = se face ininteriorul tu&ului @,acest tu& @ avnd in partea inferioară 1".Inelul 13constituie suportul pentru &ariera o&tică ce dă semnalul de start la


3/13

cronome ru n momen u c er e percu oare s s op n arenumărătoare a reculului elastic.fasciculul luminous 15 produs de AB(-ul 19%i care cade la fototran)itoruC 11 repre)intă &ariera optică. $n 2. 8 este pre)entată schema &loc a aparatului electric. =locul optic BO prime%te semnalul de la fascicolul luminous 15,semnalul trece printr-un circuit tri22er %i este trimis mai departe la &loculstar-stop- înhi&are SSI.

=locul star-stop- înhi&are SSI permite numărătorului NUM să numereinpulsurile provenite de la oscilatorul Os numai pe perioada dintre căderea&ilei si urcarea ei, i2nornd celulele impulsuri produse de recăderea &ilei. =locul BTC este o &a)ă de timp folosită la cali&rarea oscilatorului Os. Blocul STS repre)intă sursa de tensiune sta&ilită, ce alimentea)ăaparatul.

"/8

RO 116504 B

Se pre)intă, în continuare, 2. care e'plică metoda dinanico-elastică %imodul de funcționare a aparatului pentru determinareaduritățiimaterialelor metalice. Se recotea)ă numărătorul Dum si &locul start-stop-înhi&are SSI, dupa

care se operea)ă percutorul ! cu talpa de a%e)are 1"pe suprafața pieseide încercat,în po)iția verticalăE fa)a 1Ese apasî &utonul de apăsare 1 %i înacest moment &ila percutoare 8, ind eli&erată, cade li&er spre suprafațade încercat.$n timpul căderii, &ila percutoare 8 întrerupe fasciculul luminos15, a)a 5, &locul star-stop- înhi&are SSI prime%te primul impuls de la&locul optic =: %i dă start numărătorului D+ care începe să numereimpulsurile provenite de la oscilatorului :s.

Dumărul de impulsuri numărate in timpul căderii &ilei percutoare 8este acela%i pentru toate materialele.(upă ce &ila percutoare 8 love%tesuprafața de încercare, în fa)a ", începe urcarea sa,in fa)a 9, cu o vite)ăde la ca) la ca), în funcție de elasticitatea suprafeței pe care a că)ut , &ilaurcă. 6a urmare a coecien%ilor, diferiți, a ener2iei cinetice de impact,re)ultă timpi de urcare a &ilei percutoare 8 diferiți pentru diferite durități.$nmomentul în care &ilei percutoare 8 întrerupe a doua oarăîn urcare

fasciculul luminos 15, în fa)a #, &locul star-stop- înhi&are SSI prime%te unal doilea impuls de la &locul optic =: %i dî comanda stop la numărătorulDum.(e asemenea, acest al doilea impuls va &loca &locul star-stop- înhi&are SSI pentru următoarele impulsuri date de &locul optic =: caurmare a recăderii &ilei percutoare 8.Dumărul de impulsuri numărate denumărătorul Dum este imvers proporțional cu duritatea stratuluisupercial al plăcii de încercat,deoarece o piesă cu duritatea ridicată varestitui ener2ia cinetică de impact într-un procent ridicat,deci vite)a deurcare a &ilei percutoare 8 va mare,deci timpul de urcare scurt %inumărul de impulsuri numărate redus. (ia2rama de corespondență, dintre timpul de urcare a &ilei percutoaresi duritate pre)entată in 2. #, se o&ține e'perimental prin măsurătoriefectuate pe etaloane de duritate, cu a*utorul aparatului pentrudeterminarea durității, conform invenției.


4/13

op c .3. !parat conform reventicării 5,caracteri)at prin aceea că

percutorul ! este alcătuit dintr-un dispo)itiv de eli&erare a &ileipercutoare 8, compus dintr-un &uton de apăsare 1 un capacsuperior #, o %ai&ă plată 7 %i o contrapensetă ?, căderea&ilei percutoare 8 făcndu-se în interiorul uni tu& @ prevă)ut înpartea interioară cu o talpă de a%e)are 1" %i mai cuprinde uninel 13 care constituie un suport pentru &ariera optică B,formată dintr-un AB( 19 %i un fototran)istor 11.

4. !parat conform reventicării 5, caracteri)at prin aceea că înalcătuirea cronometrului numeric : intră un &loc optic =:,care prime%te semnalul de la fototran)itorul 11,un circuit tri22er, un &loc star-stop- înhi&are SSI, care permite declaHarea unuinumrator Dum, care numără impulsurile venite de la un

oscilator :s numai pe perioada dintre trecerea &ilei primaoar in co&orrea prin fascicolul luminos 15 %i a doua oară înurcare prin acela%i fascicol,i2nornd celelalte impulsuri produsede recăderea &ilei 8 %i o &a)ă de timp =6 pentru cali&rareaoscilatorului.


5/13


6/13

4/8


7/13


8/13

5/8


9/13

7/8


10/13


11/13

?/8


12/13

8/8


13/13

proiect piai necesar

Documents