memorii vol.2 - hans-ulrich rudel vol.2 - hans-ulrich rudel.pdf · capitolul 12 mai departe spre...
TRANSCRIPT
Hans-Ulrich Rudel
Sorin Cristescu
;stagebuch;BUCHFIANDLUNGd-
n limba romAnl aparlinRTI
I:arti.ro
omalll€l
n Cri"$escu - Bragadiru:
MemoriiVolumul II
traducere
Sorin Cristescu
editura
MiidecflrfiBragadiru - 2019
CUPRINS
Capitoiul 12
Mai departe spre vest......... ........,.........7
Capitolul 13
Fugi pe malul Nistrului. ....37
Capitolul 14Vara fatall a anului 1944........ ...........83
Capitolul 15Bitilia Ungariei ............... 149
Capitolul 16
Criciun, 1944...,....
Capitolul 17Luptele pe viafl si pe moarte din ultimele luniale rizboiului......... .......... 201
Capitolul 18
Sfdrgitul ............2j9
Capitolul 19Eliberarea din prizonierat........ .......261
Capitolul 12
MAI DEPARTE SPRE VEST
Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate
avantajele gi dezavantajele sale, firegte, pentru noi cei dincentrul Europei, mai multe dezavantaje. Satul este risipit pe
o suprafall mare gi const6 in mare parte din case de chirpici.Doar puline case sunt de piatrl. Nu se poate vorbi de strizi, cidoar de poteci de pimAnt care str5.bat satul in toate direcliileimaginabile. CAnd ploui maginile noastre se infundi. in noroipAnl la butucul rolii gi nu se mai pot clinti. Aerodromul se
afli in partea de nord a satului, pe drumul spre Apostolove;
drumul pan[ acolo este practic inutilizabil pentru vehiculelemotorizate. Din acest motiv ne-am instruit imediat personalul
I Azi Velika Kostromka, o comuni din raionul Apostolove, regiunea Dnipropetrovsk, formatinumai din satul de regedinli. De la 17 august 1941 la 26 februarie 1944, satul a fost ocupatde trupele Wehr m acht - u,lut,
F{ANS.ULR.ICH RT.IDEL
in folosirea atelajelor trase de cai sau. de boi ca s[ firn gata d,e
lupti in orice situatie. Echipajete de zbor merg adesea ciiarepani la avioanele 1or. De pe cal sar direct pe suprafala aripilorpentru c5. nici pista de mlare nu aratd mult mai bine. inanurnite condilii rneteo seainln} cu un lac de noroi, presrratcu neici insuie qi doar cauciucu.rile late ale lui ju g7 ne dauposibilitatea s[ ne desprindem de sol. Apropierea Nipruluise f,ace simlit[" Ad[posturile noastre sunt rbspdndite prin totsatui; statui h4ajor atr Grupului s-a incartiruit in sccala dinapropiere, in parte de sud a satului" in aqa numita crddire astatului Major arn arnenajat un spatiu cornun) un fei de popotl.
cr-rrtea din fa![ este adesea acoperiti de api si cand este
ger qi inghea{[ jucln'r hockeyin fata casei. Ebersbach2 gi Fickel3
nu rateazS nicio partidl, totugi in ultima vreme amindoisi.rnt mai pulin entuziasti din cauza prea rnultor vanSt[i pe
picioare. cand vremea este foarte urat5, porlile de hocleeysunt montate in casi, si atunci distanta prea rnici. dintre ele
iace camisiunea portarilor si fie si mai plicuti. Mobilierul nuare cum si fie avariat pentru ci nici nu existi.
RuEii privesc uluili la rnultele qi rnicile obiecte pe care leau cu ei soldalii nostri; spun ins[ c[ pozele caseior noastre,
Iians Ebersbach, locotenenl at'iator, avea sd fie ucis ln misiune la 31 mai 1944, ciecorat post-mortem la 8 august 1944.Heimut Fickel (i921 - 2t)05) locotenent aviator de elitl, cu 800 de misiuni; a fost de trei oridobordt si decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii cle Fier 1a 9 iunie 1944: de la I noiemtrrie1944, comandant al escadrilei 9 din Schiac]-rtgeschwader 2 ,,Imrnelmannl Dupa iegirea 4inprizonieratul american a fosl legator de carti, Alburnele sale de fotografii de iarnilie suntinci de vAnzare pe net.
U)EL
r:. de boi ca s[ fim gata de
: z'cor merg adesea cilare:i:c: ne suprafala aripilor.:.:a mult mai bine. in
. -:: -:; ie noroi, presirat
-.:. i'= ili ]u 87 ne dau
=.: - -i::opierea Nipruiui: i""::: :aspandite prin tot
-:-:.::-:jt in gcoala din
- -: ..a rumita clidire a
: : : :-::i. un fel de popot5..
:::::, ;e apd si Cdnd este
::,*u.- : f e:sbach2 gi Fickel3
*::i \-reme amAndoi
: :::: :::'iltOr vAnitii pe
:.:.. :orlile de hockey
:-::- ::ea rnici dintre ele- ' :-a;;ie. Ilobilierul nu- - ---- --;
- ::----r"c oriecte pe care le
. : - re-e casel0r noastre,
: ---r.-:: 'il:ta.i 1944, decoratpost-
. '-"r- :- * n. :: :::<lu:ti; a fost de trei ori: : .- = : ,-:,: l;ii: de la 1 noiembriea.:;: I , -:-:--:ar:r'l Dupi iesirea din-:::: i:: :: :::r*atli de familie sUnt
MEMORII - VOLUMUL II
ale camerelor, ale logodnicelor si nevestelor noastre suntpropagandi. Doar cu greu s-au putut convinge ci sunt autentice
si au in{eles c[ nu toli germanii sunt canibali. in curand numai dau crezare sloganului care li s-a inoculat: Germanskinix Kultura. cateva zlle mai tarziu vin aici rusi, ca peste totdealtfel, ca s[ intrebe daci au voie si-qi puni pe pereli icoanele
qi crucifixele; pani acum, sub autoritatea statului sovietic, au
trebuit s[ le lini ascunse pentru ci fiul, fiica sau comisarulnu le dldeau voie. Faptul ci noi nu le punem nicio opreligte
in acest sens ii impresioneazi enorm. CAnd aud ci la noi in
!ar[ crucifixele gi alte reprezentiri religioase stau la vedere, nuIe vine s[ cread[. Imediat iEi construiesc fiecare cAte un coltcu icoane si ne spun de nu gtiu cAte ori c5. speri ci lucrurilevor rimine mereu aga. Sunt tare speriali de comisarii lor care
lin satul sub observalie gi ii-spion eaz6. pe locuitori. Adesea
aceastl func{ie este asumati de c5.tre invilltorul din sat.
Momentan domnegte din nou blocajul provocat de noroigi din aceste motiv avem greutili serioase cu aprovizionarea,
chiar Ei in ceea ce priveste alimentele. Adese a zbor la joaslaltitudine peste Nipru gi vld cum atat trupele noastre terestre
cAt Ei cele ale rusilor aruncS. cu grenade in apl ca si prindipegte. Suntem in rizboi, Niprul este zoni de confruntare,iar fiecare posibilitate de hrrnire a trupelor trebuie folositi.in consecinli mi hot[r5"sc gi eu s[ arunc odati o bomb[de dimensiuni reduse de 50 de kg. Goslet omul nostru cu
tt) I{ANS.ULRiCH RUDEL
aprovizionarea] este trimis intr-o zt cw o rnici. echiB[ de
comando inspre l'lipru, dar inainte ii arlt exact pe hartl ince portiunea a fluvir.rlui o s5. arunc bomba, aproape de rnai.
DtrpS ce rni-am reperat carnarazh, atrunc bomba de la 2A -30 de rnetri altitildine, c6t mai aproape de mai" DupS cAteva
secunde de aqteptare se produce explozia" Fescarii aflaliundeva mai jos trebuie s5 fi fost speriali de bubruitura pentruc5. nu"maicecat s-au intins cu totii la pbmant" cfiiiva temeraricare se afiau pe apa intr-o harca veche ca sI" prind5 pestele mairepeCe se pomenesc aproape risturnali de valul provocat d.e
explczie si de arteziana care se ridicfi tot din cavza ei" De sus
zhresc burlile albe aie pegtilor care piutese pe suprafata apei.
Soldalii sunt la clatorie ca si-i prinda pe toli cit rnai repede cu
putin!5.. Pescarii locului ies gi ei din ascunzatorile lor gi scot ia
mal cAt pct de mult pegte" De un pescuit adevirat nu. poate fivorba. La e$teva ore d"u,pi aterizarea mea' vine si camionul eu
comandutul de la TtJipru; au cAteva sute de kilograrne de pegte"
Frin;re ei se aflft .qi c&teva specimene rncnstruoase de 30 * 40
de kiiograme, in rnajoritate st,+rion si un soi de crap specific
acestui fiuviu". Vrerile de zece zile m6ncSrn numai peEte gi ne
ptrace foarte mu-lt. &4ai ales sturionul afurnat sau fiert are ungust delicios, gi chiar sl crapii aceiamari nu-s r}.i deloc. CAteva
s5pt1mAni mai tdrziu organizim o nou operatiu.ne de peseuit
cu acelasi succes"
l1MEMORII - VOLUMUL II
Misiunile noastre au loc aproape zilnic in toate direcliileposibile. lnspre est gi sud-est sovieticii lovesc intr-una in capulnostru de pod de la l.{ikopola, mai ales din zona Metritopols.
Multe puncte cheie de pe harta poarta nume germane:Heidelberg Gruntal, Gustavfeld. Aici triiesc colonisti germaniai c5.ror strimosi au colonizat zana cu cateva secole in urmi.Mai inspre nord linia frontului rnerge pe celalalt mal al Nipruluispre r5-s5"rit, spre zaparojie gi apoi traverseazl fluviul in zona
Kremenciuk6. Dnipropetrovsk se afl[ deja in spateie liniilorruse. Asa cum s-a intamplat de atdtea ori, sovieticii lovesc inpuncte diferite gi de multe ori reusesc pltrunderi locale infrontui nostru. Ele sunt lichidate prin contraatacuri, executate
mai ales de citre diviziile de tancuri. oragul industrial aEezat
la nord, Krivoi Rogt, are un aerodrom cu pisti de beton, dar
noi nu ne putem folosi de el.
intr-o diminea
ffi
lz FJ|AN S - ULRIC FI Rl.rrf F i
dispamt ]occtenentul &4ende. in p*fida efiurthrilor extremd.e atente nu-l mai putem g5si pe acest hi,lra camarad., a fcstinghigit clie imrensitatea Rusiei. U*n ecntr aatac resta"blleqte siaici situatia qi ?rnpinge frcntul e6.tiva kitrometri rnai la ncrd""
Transp ortu.rile care- i aproviziei neazbp e sovietici s e d est"[q o arafiir[ intretrupe]:e, asa efr atachrn podu.rile eie peste Nipru" odat5, la trei sau patru zile vine de la corpul aerian ordinulaLe a ataca un ait pod" Tn g*neral, tinteie ncastre s* afia inrreKrernenciul< gi Dniproretrcvsk. intr-o dimineat5, c.in eauza
uanui n*ur- atac rusese desflqurat dinspre nord-est, trehuie s6
poriifse Ire 1/r:eme rea. vreau s6 stabilese eare este sit*aiiade ansamhiu a dispunerii inamrcului gi s5 vfrel d.ae& *ste e=r-l
p'utin{6 pe aga o vrerne rea Ltn atac eu o forma{ie mal mare.
inainie c{e eieeoXare rni se explica fapti.rl el o anumitr }oealitate
'rifi z*yt& luptelor este ine6 Nlnutft d,e trupeie noastre, dar ele se
ll-ii intr-o sit"*atie grea gi au nevoie sa fie despresurate" Tre'buie
sra,:iiit irn eontaet operarlcnal cu unitatea ln eau.rd qi r-r-n cfiqerde iegaturl a fost trirnis la fa{:a loeului"
In conditiiie r;nui plafon jos de nori zhur5* tr: formatiede trei lra zsna rnisiunii noastre si tn curdncl auei in c5qti vocea
unui ewlcseut cf;ter ce legfrtr"lrfi; in oriee eaz spcr sE" fie ei,
cel care ne-a solicitat inferventia pentru- riio,rizia sa" Trc'flllie sa
intreb[nt nlereu" tn moc expiicit, numele de e,ocl ai unltatii.Solicit&rile pe care Ie primim sunt irnense! al: tre'bui sA airern
rie dou.S.zeci eie *i:i mai r::ulte avioane gi piloti. Duph voee se
R.UDEL
pofida cautlrilor extrem
acest bun camarad, a fost
I contraatac restabileEte qi
iva kilometri mai la nord.
i pe sovietici se desflqoarl
>durile de peste Nipru. O: la corpul aerian ordinulintele noastre se afll intre
Ltr-o dimineatS., din cauza
nspre nord-est, trebuie si;tabilesc care este situatia
Llui gi si vld dacl este cu
: cu o formalie mai mare.
rtul ci o anumiti localitate
: trupele noastre, dar ele se
ii fie despresurate. Trebuie
ritatea incauzlqi un ofi1er
lut
e nori zburS.m in formalie
r cur6.nd aud in c5.qti vocea
ln orice caz sper si fie el,
:ntru divizia sa. Trebuie s5.
numele de cod al unitllii.imense, ar trebui s5. avem
rne;i pilo$. Dupi voce se
MEMORII - VOLUMUL II
pare cl acolo jos este Epp fotbalistul. Iau legitura directi cu el,
dar pAni si-mi dea el explicalii zdresc puternice concentrlriinamice la un kilometru qi jumitate, doi kilometri, in falamea. Cum zbor inci schimbAnd periodic direcfia deasupra
teritoriului propriu, observ fulgerele de la gura multor bateriiantiaeriene. Nu pot si vid cum explodeazi obuzele in aer
pentru ci asta se produce undeva in nori, dar uite ci ceva
imi loveqte carlinga gi motorul. Schije mi inleapi in fali gi inmAni, iar motorul se poate opri din clipl in clipi. Mai huruieel cu pavze vreme de vreo doui minute qi apoi gata, s-a oprit.in acest ristimp zS.resc o pajiEte la vest de sat. Cu siguranll cinu a fost observatS. gi de ruEi. Reugesc si atefizez pe ea fIr[probleme. Fickel vine Ei el repede cu avionul slu lAngi. mine.
Nu gtim citi vreme zona o s5. mai rimAnl in st[pAnirea alor
nogtri; din acest motivimpreuni cu Hentschel8lulm lucrurilecele mai importante - arme, ceasuri, paraqute - qi le urci.min avionul lui Fickel. Cel de-al treilea din echipa noastrlzboard,deja spre casi qi a raportat incidentul. Pulin mai tArziu
aterizdm gi noi la Kostromka teferi qi nevitimali.
ZlLele acestea Ei locotenentul Fickel are parte de noroc.La sud-vest de Zaporojie, lAngi Heidelberg, a fost doborAt de
un vAn5.tor, sare cu paraguta, Ei scapi accidentAndu-se u$or.
8 E *t H*r*h.l (1r17 - 20 martie 1944), de Ia 17 octombrie 1941 a fost mitraliorul de bordal lui Hans-ulrich Rudei. Cei doi au zburat impreuni in 1200 de misiuni gi la 25 noiembrie1 943, cand Rudel a primit spadele la Crucea de Fier, acesta a obtinut decorarea lui Hentschelcu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier. La 20 martie 1944,irt urma unei ateriztri for[ate,avionul 1or s-a scufundat intr-o mlagtinl, iar pe drum spre liniile proprii Hentschel s-ainecat in apele inghe[ate ale Nistrului. Rudel scrie insi mereu Henschel.
13
n4 H,{N 5 - Ui,R,i C F{ F.{,]D.ET,
Dup6 o scurtfr. eonvaleseen{5" aeest extra-orEiina,r eomand,ant
de eseadril6 Ei car'aier ax crueii de Fier porneste d"rn ncu inffil.isiune"
D*ar e5 nu intctdeauna avefil pante de ncuroe. Cdatft ne
tiltoreeam: cj.in zana de lupt6 de ia nc,rd-vest, eraffi deia aproape
de aer*drcm qi nc preg&team s5. aterizdrn, *J*sprinzAndi:.-ne
pe rAnd d,in forma{i.a, strAns[ de p5m1 atu.ner" ]Jeod,at[, ehie.r
in r"rl'ci.ma fata a cperatiunii, antiaeriana noastr[ incepe sh.
trag*. Io{ai sus, d,*asupra noastr[, abu.rau avioane ei.e v3'nfitoai.e
sovieiice" lJu daeleau sernne e5 ar vrea sa ataee, dar anriaeriana
noastrd desciride focul esT.tpr:a lor si lneearel sa traga printreavicanele noastre" l"tAt loectencntux F{er}inge, eornandarr.tu}
eseaerilei a saptea, e6t qi noeotenentul" Knurnmi.nganfi, cfitertrite:nre atr gru.uulu.i sunt lcvrli Ei se prfi.bugese in flae#.ri" Fuigin
:::ai tarzi'r-l eade g;r L*e otenentul. Fritzseheli. Trei prie teni, uni!:l
ea lii'lz,ele r:ilui lrifoi, t*{i trei ilavaieri ai Crueii d"e Fier, q,i-
ar.r ,:,at "r'iala pentru patrie ira aeetrasi tir'p A ceas;-E. pierdere ne
lcveste ca o lcv"itura Berfiuifr. Erar: exper{i ?rr eeea ee f5eeaur Ei
b,-ini ea.n:arazi per:.tru oai,nenii lor" 'L-Inecri trecem prin nigte
mci::ente hlestemate, eff,nd sirul ghinloar,ei*r nr-t vr:ea sa se
terrnine"
9 \\rdlfricd Herling, n. 7 iur.nie 192C, avrator g€rnlar eizui la datorie la 28 noienrbrie ig4':,laKosircmka, avansai posl-mortem cipilan.
l0 Hans Krumrninga, n. 6 maj 1920, arriator gcrman c)zut la eiai:orie la 2E nojenbri"- \g43.,1.aKostrorlka; ambele inibrrna{ii rie pe sitc u} Tracesofr,l'ar.coin
I i lrr,mc Fritzsche firsese deeorat ia 15 aprilie 1943.
TUDET
t extraordinar comandant
: Fier pornegte din nou ln
. parte de noroc. Odati ne
,rd-rcst, eram deja aproape
terizim, desprinzAndu-ne
lni atunci. Deodatl, chiar
reriana noastri incepe sirurdu avioane de vAnltoare
ea si. atace, dar antiaeriana
;i incearci. sl tragl printre
ul Herlinge, comandantul
tul Krummingalo, ofilerulprabuEesc in fliclri. Pulinzschell. Trei prieteni, unitiraleri ai Crucii de Fier, qi-
timp. AceastS. pierdere ne
:rperli in ceea ce fbceau gi
Lheori trecem prin niqte
hinioanelor nu vrea s5. se
cizut Ia datorie la 28 noiembrie 1943,1a
cizur ia datorie Ia 28 noiembrie I943,Ialfo'a:-corn
MEMORII - VOLUMUL II
in noiembrie vine o telegrami: mi-a fost conferitiCrucea de Fier cu spade si frunze de stejart2 qi trebuie sim[ prezint de indati la cartierul General al Filhrer-uIui dinPrusia orientall. Era pe vremea cand doborasem cel de-al osutilea tanc. Personal mi bucuram pentru aceastl reinnoitrdistinclie, care sublinia, Ei nu in ultimul rind, realizlrilegrupului meu. Dar regretam nespus ci propunerea de decorare
a lui Hentschel cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier nuse intorsese la noi aprobati. Trebuie cl propunerea zace pe
undeva neluati in seami. Din acest motiv m-am hotirAt si-liau cu mine pe mitraliorul meu de bord. Hentschel tocmaiavusese cea de a o mia misiune gi avAnd in vedere cele cAteva
avioane de vAnitoare sovietice doborite de curAnd este de
departe cel mai bun mitralior de bord. Aqa ci zburim inPrusia Orientali, trecAnd peste Vinila, Proskurov, Lemberg
Ei Cracovia Ia Cartierul General al Fiihrer-ului de lAngiGoldapl3.
Am aterizat mai intAi la Lotzen.ra M-am prezentat la lt.
colonelul von Below si am aflat de la el ci odati cu mine va
primi frunzele de stejar si maiorul Hrabakls, vom fi prezentaliimpreunS.. L-am luat pe Hentschel cu mine si l-am intrebat
12 in datele existente despre Hans-tllrich Rudel se poate vedea ci aceasti distinctie i-a fostconferitd la 25 noiembrie 1943.
13 Azi oraq in nord-estul Poloniei, in apropierea exclavei ruse Kaliningrad.14 Azt Gizycko, la 80 km sud-vest de Goldap, pe maliul nordic la iacului |ezioro Niegocin.15 Dietrich Adolf Hrabak (1914 - 1995), ofi1er german de aviajie, creditat cu 125 de victorii in
peste opt sute de misiuni. Dupi rdzboi a fost coionel qi apoi general in avialia Bundeswehr-ului, pensionat in 1970.
15
16 HANS-UI-RiC}{ RUDEI-
pe tselow dac[ propunerea pentru decorarea sa nu a ajuns ]ae}. Acesta a spus c5. nu, dar a promis sL verifice imed.iat cun-l
stau luerurile tntreband la cabinetul R.eichsmsrschall-IuLwi.
bJici acolo nu s-a putut g5-si documentul respectiv; trebuie c[deocarndatl aEteapt[ chiar \a Reichsmarschallca sI fie aprobat.Aprobarea este iuati de lt"colonelul von Below prin viu graide la acesta gi apoi se duce La Fithrer gi ii raporteaz6. motiveiepentru care l-ain acus pe F{entsc}rei cu mine si cx d,ecorarea
sa cu crucea ce cavaler a fost aprobat[ de citre comandantulsuprem aTLuftwffi.
- F{entschel sd vin[ imediat, a fast ri.spunsr_e1.
Pentru credinciosui nleu mitralior a fost un mareeveniment" Foarte pulini au primit crucea de cavaler chiardin r:rAna Fiihrer-wlui, pentru cL decor}.rile personale de catre
coinandantul suprem ?nceB ci.r ccnfbrfueafrunzetror de stejar
la Crueea de Cavaier.
Si uite asa rnaiorul F{rabak, F{entschel si cu mine sti.m
in faia Fi.ihrer-ulu.i" Acesta mai intAi ne conferi decoraqiiie gi
apoi ne inviti s5" servirn ceaiul cu eX in biro.rl sftu" Ide vorbeste
d.espre operatiunile care au a\rut loc pe frontui de est gi despre
inv6lXmintele lor, despre noua pozilionare a unit5.lilor eare
vor fi neapi.rat necesare pentru a contracara atacul alialilcroccidentali. Din patrie se vor putea forma o rriullinae de
unitili gi industria le poate inzestra eu toate cele neeesare.
intre timp geniul inventatcr al germanilor munceste pentru