Evaluarea impactului după implementarea programelor de formare continuă în liceele beneficiare de cursuri de formare finanţate prin schemele de grant Phare 2005 şi

Phare 2006

Studiu de impact

studiu.indb 1 04.07.2009 13:12:21

Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.

Beneficiarul proiectului este Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării – Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, iar Autoritatea Contractantă este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Autorii le mulţumesc următorilor pentru sprijinul şi contribuţia lor la elaborarea prezentului studiu de impact: Anca Tîrcă, Maria Kovacs, Doina Carp, Merima Petrovici, Mirela Mihăescu, Camelia Moraru, Ariana Văcăreţu, Georgeta Ion, Marcela Călineci, Olivia Jidveian, Marin Manolescu, Conţiu Tiberiu Şoitu şi inspectorii CNFP, inclusiv CRFP.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ULRICH, CĂTĂLINA

Evaluarea impactului după implementarea programelor de formare continuă în liceele beneficiare de cursuri de formare finanţate prin schemele de grant Phare 2005 şi Phare 2006: studiu de impact / Cătălina Ulrich, Bogdan Voicu, Dan Potolea. - Bucureşti:

Atelier Didactic, 2009 ISBN 978-973-1846-18-7

I. Voicu, BogdanII. Potolea, Dan336:37(498)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CNFP).

studiu.indb 2 04.07.2009 13:12:21

3

Cuprins

1. Cuvânt înainte .....................................................................................................................51. Introducere ..........................................................................................................................81.1. Contextul instituţional al realizării programului ..................................................................81.2. Scopul evaluării .................................................................................................................91.3. Beneficiarii raportului de evaluare .....................................................................................91.4. Echipa de cercetare...........................................................................................................91.5. Limitele evaluării ..............................................................................................................101.6. Durata proceselor de evaluare ........................................................................................ 112. Programul şi obiectivele cercetării .................................................................................122.1. Descrierea programului: obiective, componente, relaţii, rezultate identificate ...............122.2. Obiectivele şi întrebările evaluative aferente ...................................................................153. Strategia ............................................................................................................................163.1. Designul studiului evaluativ .............................................................................................163.1.1. Tipul strategiei ..............................................................................................................173.1.2. Eşantion........................................................................................................................18 3.1.3. Etape ............................................................................................................................233.2. Metode şi tehnici pentru colectarea informaţiilor .............................................................233.4.1. Chestionare ..................................................................................................................24 3.4.2. Ghiduri de interviu ........................................................................................................253.4.3. Analiza instituţională (studii de caz)..............................................................................253.2.1. Metode şi tehnici pentru interpretarea informaţiilor ......................................................263.3. Informaţii necesare şi surse utilizate pentru evaluare .....................................................264.1. Sinteza rezultatelor ........................................................................................................274.2.1. Evaluarea calităţii programelor: opinii ale beneficiarilor direcţi .....................................334.2.2. Modificări ale valorilor indicatorilor urmăriţi ..................................................................374.2.2.1. Modul de abordare a activităţilor de predare-învăţare ...............................................374.2. 2.2. Atmosfera din şcoală şi relaţia cu părinţii şi comunitatea .........................................43 4.2.2.3. Dezvoltarea competenţelor........................................................................................474.2.2.4. Integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii şi în societate .............................................524.3. Interpretarea datelor calitative .........................................................................................545. Concluzii ............................................................................................................................625.1. Judecăţi de valoare: puncte forte şi puncte slabe ale programului .................................625.2. Comparaţii cu programe similare.....................................................................................645.3. Sugestii pentru o nouă abordare evaluativă ....................................................................655.4. Recomandări practice......................................................................................................656. Referinţe bibliografice......................................................................................................67

Anexe

1. Grup Şcolar Forestier Rucăr, jud. Argeş .............................................................................682. Grup Şcolar Silvic „T. Pietraru” Brăneşti, judeţul Ilfov ........................................................823. Grup Şcolar Măneciu, judeţul Prahova ...............................................................................954. Grup Şcolar „Sf. Mucenic Sava” Berca, judeţul Buzău .....................................................1085. Grup Şcolar „ I.Gh. Duca” Vedea, judeţul Argeş ...............................................................1226. Grup Şcolar „ I.C.Petrescu” Stâlpeni, judeţul Argeş .........................................................1257. Liceul Teoretic Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova ........................................................1278. Grupul Şcolar Tehnic Drăgăneşti-Vlaşca, judeţul Teleorman ...........................................1309. Grup Şcolar Topraisar Comuna Topraisar, Judeţul Constanţa .........................................13210. Liceul Teoretic „Gh Magheru”, Comuna Cetate, judeţul Dolj ..........................................14011. Grupul Şcolar Agricol „Jacques M. Elias” Sascut, judeţul Bacău ....................................14712. Grup Şcolar “Nicanor Moroşan” Pîrteştii de Jos, judeţul Suceava .................................15213. Grup Şcolar Agricol „M. Kogălniceanu”, Miroslava judeţul Iaşi .......................................157

studiu.indb 3 04.07.2009 13:12:21

4

14. Grup Şcolar Agricol Dorna Candrenilor, judeţul Suceava ...............................................16115. Grup Şcolar „Al. Vlahuţă” Podu Turcului, judeţul Bacău .................................................16516. Grup Şcolar Agricol „Ion Ionescu de la Brad”, Horia, judeţul Neamţ ..............................16917. Liceul Teoretic „Radu Vlădescu”, Pătârlagele, judeţul Buzău .........................................17318. Grupul Şcolar Agricol Smeeni, judeţul Buzău .................................................................17619. Grupul Şcolar „Grigore Gheba”, Dumitreşti, judeţul Vrancea .........................................17920. Colegiul „Dobrogea” Castelu, judeţul Constanţa ............................................................18221. Colegiul Agricol „Poarta Albă”, judeţul Constanţa ...........................................................18522. Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa .................................................18923. Grup Şcolar Udrea Băleanu, Băleni, judeţul Dâmboviţa ................................................19224. Liceul Teoretic Olteni, judeţul Teleorman ........................................................................19625. Grup Şcolar Agricol Topolog, judeţul Tulcea ...................................................................19926. Liceul Teoretic Lădeşti, judeţul Vâlcea ...........................................................................20327. Liceul Teoretic şi Tehnologic Beceni, judeţul Buzău .......................................................20628. Grupul Scolar Agricol Voineşti, judeţul Dâmboviţa .........................................................20929. Liceul Teoretic Vişina, judeţul Dâmboviţa .......................................................................21330. Grupul Şcolar Agricol Calugăreni, judeţul Giurgiu ..........................................................21531. Grupul Şcolar „Iordache Zossima”, Armăşeşti, judeţul Ialomiţa......................................21732. Grupul Şcolar „Pamfil Şeicaru”, Ciorogârla, judeţul Ilfov ................................................21933. Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Haţeg” Mehadia, judeţul Caraş-Severin ...............22134. Grup Şcolar Crişan Criscior, judeţul Hunedoara.............................................................22335. Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” Ilia, judeţul Hunedoara ................................................22536. Grup Şcolar Industrial Jidvei, judeţul Alba ......................................................................22637. Grup Şcolar „Sover Elek” Joseni, judeţul Harghita .........................................................22838. Grup Şcolar „Tudor Vladimirescu” Şimian, judeţul Mehedinţi .........................................23039. Grup Şcolar Agricol Halânga, judeţul Mehedinţi .............................................................23240. Grup Şcolar „Alexandru Filipaşcu” Petrova, judeţul Maramureş ....................................23441. Liceul Văleni, judeţul Olt .................................................................................................23642. Liceul „Marincu” Poiana Mare, judeţul Dolj .....................................................................23843. Grup Şcolar Agricol Malu Mare, judeţul Dolj .....................................................................2444. Grup Şcolar „M. Basarab” Maxineni, judeţul Brăila ........................................................24245. Grup Şcolar Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi..............................................................24446. Liceul Teoretic „Eftimie Murgu” Bozovici, judeţul Caraş-Severin ....................................24647. Grupul Şcolar Agricol Biled, judeţul Timiş .......................................................................25348. Grup Şcolar Gurahonţ, judeţul Arad ...............................................................................25849. Liceul Teoretic Periam, judeţul Timiş ..............................................................................259

Chestionarele şi distribuţiile răspunsurilor respondenţilor din unităţile şcolare cuprinse în cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin Schema de granturi PHARE 2005 ......................................................................................................261

Chestionar pentru elevi din liceele cuprinse în programele de formare continuă finanţate prin Schema de granturi Phare 2006 ......................................................275

Chestionar pentru elevi din liceele cuprinse în programele de formare continuă finanţate prin Schema de granturi Phare 2006 .....................................................278

Chestionar pentru manageri licee cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin Schema de granturi Phare 2005 ......................................................281

Chestionar pentru managerii liceelor cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin Schema de granturi Phare 2005 ......................................................291

Chestionar pentru managerii liceelor cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin Schema de granturi Phare 2006 ......................................................299

studiu.indb 4 04.07.2009 13:12:21

Cuvânt înainte

2Tendinţele din ultimele decenii ne atrag atenţia asupra câtorva aspecte fundamentale în legătură cu profesia didactică, dintre care menţionăm:

investiţia în educaţie înseamnă investiţie în dezvoltare;•activitatea cadrelor didactice trece dinspre cultura izolării, spre o cultură a colaborării;•reflecţia şi introspecţia cadrelor didactice sunt încurajate în practica profesională cotidiană;•procesele interne de monitorizare şi evaluare la nivelul instituţiei fac parte integrantă din cul-•tura organizaţiei şcolare şi sunt completate de evaluări externe; identitatea profesională a cadrelor didactice se plasează în zona de intersecţie dintre auto-•nomie, iniţiative individuale şi afilierea la grupuri profesionale;imaginea profesională este renegociată în contextul actual al spaţiului public;•imaginea de sine, obiectivele şi aspiraţiile profesionale ale cadrelor didactice sunt dependen-•te de contexte locale complexe şi volatile;măiestria şi arta în profesia didactică sunt contrablansate de accentul pus pe competenţe şi •standarde profesionale;cariera didactică se construieşte în cadrul instituţiilor de învăţământ care oferă atât oportuni-•tăţi, cât şi constrângeri;evoluţia în carieră şi dezvoltarea în carieră ţin atât de proiecte personale, cât şi de politicile •de dezvoltare profesională construite la nivelul unităţilor de învăţământ; dinamica imaginii de sine profesionale este marcată atât de apartenenţa la grup, ataşamen-•tul faţă de profesie, cât şi de propriile valori în privinţa educaţiei;investiţia în pregătirea iniţială şi continuă a cadrelor didactice reprezintă o investiţie a cărei •rentabilitate se vede pe termen mediu şi lung (pregătirea absolvenţilor, inserţia lor economică şi sociala, evoluţia comunităţii);calitatea pregătirii cadrelor didactice se reflectă în calitatea pregătirii elevilor şi absolvenţilor;•calitatea învăţământului din mediul rural depinde atât de politici şi strategii naţionale, cât şi •de sprijinul venit dinspre comunitatea locală.

Astfel de tendinţe sunt repere esenţiale, atât în procesul de proiectare a programelor de for-mare profesională, cât şi în evaluarea acestora.

Investiţiile de concepţie şi investiţiile financiare în programe de formare continuă a cadrelor didactice - a căror creştere este semnificativă în ultimiii ani - pot fi legitime sau ilegitime, satisfăcă-toare sau nu, funcţionale sau slab productive, în funcţie de calitatea intrinsecă a programelor şi mai ales de impactul pe care îl au asupra cadrelor didactice şi elevilor şcolii şi comunităţii. Evaluarea caracteristicilor şi consecinţelor programelor de formare cu mijloace administrative (strict manage-riale), deşi poate fi utilă, nu este suficientă. Sunt necesare studii ştiinţifice care să ateste - cu intru-mentele oferite de cercetare - valoarea, meritele şi limitele diferitelor programe.

Studiul de faţă a se doreşte a fi o abordare ştiinţifică a celei mai dificile zone de evaluare a pro-gramelor, evaluarea de impact. În cercetarea a cărei sinteză o prezentăm, ne centrăm pe răspunsurile la întrebarea: Ce tipuri de schimbări s-au produs la nivelul cadrelor didactice şi managerilor şcolari ca urmare a participării la programele de formare finanţate schemele de grant Phare 2005 şi Phare 2006? Cercetarea abordează şi alte întrebări, referitoare la efectele programului asu-pra elevilor din mediul rural sau la relaţiile liceului cu comunitatea locală. Sintetic, am investigat efectele atribuite programelor de formare continuă având în vedere atât caracteristicile beneficiarilor, cât şi oferta de cursuri construită de diverşi furnizori de formare pe baza analizei locale a nevoilor de formare şi a direcţiilor de dezvoltare locală. În acest sens, descriem rezultatele la nivelul unităţilor de învăţământ, pentru a identifica experienţe de succes şi interpretările date de către subiecţii participanţi. Concluziile şi recomandările produse de către diverse categorii de subiecţi sperăm să stea la baza revizuirii politicilor în domeniul formării continue a cadrelor didactice.

5

studiu.indb 5 04.07.2009 13:12:21

Studiul de faţă fost iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Inovării, prin Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, în cadrul proiectului Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuni-versitar RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 în scopul evaluării impactului după implementarea programelor de formare continuă în liceele beneficiare de cursuri de formare finanţate prin Schemele de grant PHARE 2005 şi PHARE 2006.

Ca structură, în sinteza ce urmează discutăm mai întâi premisele metodologice ale analizelor efectuate, relevându-le deopotrivă valenţele pozitive şi eventualele limitări. Prezentarea rezultatelor se centrează mai întâi pe modul de evaluare a programelor de formare. Apoi discutăm schimbările observate la nivelul cadrelor didactice, a managerilor, a elevilor, a procesului educaţional în ansam-blul său, concentrându-ne atenţia pe şase arii tematice:

(1) atitudinea faţă de utilizarea metodelor active, (2) strategiile utilizate în procesul de instruire şcolară, (3) atmosfera din cadrul şcolii, (4) relaţia cu actori din exteriorul şcolii (părinţi, comunitate locală, inspectori şcolari), (5) interesul acordat de cadrele didactice dezvoltării profesionale, (6) integrarea absolvenţilor pe piaţă muncii.

Descrierea schimbărilor este succedată de o discuţie asupra semnificaţiei celor observate, concretizată în final prin scurte concluzii şi recomandări.

În cercetarea a cărei sinteză o prezentăm, identitatea organizaţiei şcolare, tipuri de per-formanţe aşteptate, calitatea activităţii educative, aşteptări şi percepţii reciproce elevi-profesori re-prezintă câmpuri problematice pe care ne-am centrat atenţia în cercetare. Pentru a acoperi toată această gamă de probleme, am investigat opinii şi experienţe diverse la nivelul cadrelor didactice, managerilor, elevilor, furnizorilor de formare sau reprezentanţilor comunităţilor locale din 30 de jude-ţe ale ţării. Au răspuns la chestionare cadre didactic, elevi şi manageri, au fost intervievaţi profesori şi directori, s-au realizat interviuri focalizate de grup cu elevi şi cadre didactice, au fost observate activităţi didactice realizate la clasă. Cercetarea de teren a fost realizată de următorii experţi ai Asistenţei tehnice: Georgeta Ion, Marin Manolescu, Mirela Mihăescu, Camelia Moraru, Conţiu Şoitu, Olivia Jidveian, Ariana Văcăreţu, Marcela Călineci.

Mulţumim tuturor colegilor implicaţi în proiect: membri ai echipei de Asistenţă tehnică, repre-zentanţi ai CNFP şi CRFP, precum şi cadrelor didactice, directorilor şi elevilor din liceele participante la cercetare, cu care împărtăşim lecţiile învăţate din această experienţă. Lista liceelor se regăseşte în anexa prezentului document.

Sperăm că descrierea şi interpretarea acestor rezultate vor ajuta atât la o mai bună înţelegere a efectelor programelor de formare asupra instituţiilor de învăţământ din mediul rural, cât şi la redimensionarea unor aspecte legate de proiectarea, livrarea, monitorizarea şi evaluarea programelor de formare continuă a cadrelor didactice din România.

66

studiu.indb 6 04.07.2009 13:12:21

LISTĂ ABREVIERI

AT Asistenţă TehnicăCNFP Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul PreuniversitarCRFP Centre Regionale de Formare a Personalului din Învăţământul PreuniversitarBL2005 baseline study pentru liceele beneficiare de formare în Phare 2005BL2006 baseline study pentru liceele beneficiare de formare în Phare 2006GC grup de control (5 licee martor)GL2005 grupul liceelor cuprinse în cursurile de formare finanţate prin Phare 2005GL2006 grupul liceelor cuprinse în cursurile de formare finanţate prin Phare 2006SF2005 starea finală pentru liceele cuprinse în cursurile de formare finanţate prin Phare 2005SF2006 starea finală pentru liceele cuprinse în cursurile de formare finanţate prin Phare 2006

7

studiu.indb 7 04.07.2009 13:12:22

8

1. Introducere

1.1. Contextul instituţional al realizării programului

Studiul de impact este iniţiat de CNFP în cadrul proiectului Asistenţă Tehnică pentru spriji-nirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01. Demersul propriu-zis (care constă în: construirea echipei de coor-donare şi de cercetare, managementul investigaţiei, care se finalizează cu elaborarea, publicarea şi diseminarea studiului) a fost asigurat de echipa de asistenţă tehnică WYG Internaţional.

Cea de-a treia componentă a proiectului vizează analiza impactului programelor de formare continuă acreditate la diferite niveluri ale sistemului educaţional, respectiv la nivelul comunităţii loca-le. Obiectul evaluării îl reprezintă programele de formare continuă iniţiate şi desfăşurate cu ajutorul unor finanţări nerambursabile[1] prin intermediul a două scheme de grant (Phare 2005 şi Phare 2006). Mai concret, în cadrul proiectului Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (EuropeAid/121446/D/SV/RO), una dintre componente a vizat dezvoltarea unei scheme de grant prin care să fie finanţate programe de formare pentru:

dezvoltarea abilităţilor de management ale personalului didactic cu funcţii de decizie şi ale ●cadrelor didactice cu atribuţii de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniver-sitar care activează în liceele din mediul rural de pe întreg teritoriul României şidezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice din liceele din mediul rural, în confor- ●mitate cu noile curricula, flexibile şi diversificate.Prin prezentul proiect se realizează analiza impactului programelor de formare continuă dez-

voltate în cadrul acestor scheme de grant. Studiul de impact se regăseşte în cadrul componentei 3[2], dar se corelează şi cu componenta 2: instruire şi suport pentru CNFP şi CRFP. În cadrul componen-tei 3i[3] s-a desfăşurat cercetarea de evaluare, centrată pe impactul rezultat în liceele beneficiare în urma implementării programelor de formare continuă prin schemele de granturi din PHARE 2005 şi PHARE 2006[4].

Demersul de evaluare a impactului răspunde unor nevoi identificate în ultimii ani; încă din anul 2002, studiul de impact Şcoala la răscruce semnala faptul că, în ceea ce priveşte politicile din ţara noastră, implementarea şi monitorizarea reprezintă cel mai slab aspect al acţiunilor guverna-mentale. Mai concret, monitorizarea şi evaluarea sunt gândite şi realizate mai ales în sensul respec-tării formale a reglementărilor şi destul de puţin în sensul învăţării din greşeli. Mai mult, majoritatea evaluărilor se centrează pe activităţi şi mai puţin pe rezultate şi efecte. Cele mai multe evaluări în domeniul formării continue se referă la acreditarea şi evaluarea unor proiecte şi reflectă mai puţin implementarea şi impactul. Analiza schimbărilor de practici profesionale la nivel instituţional şi indi-vidual, prin cercetări ştiinţific proiectate şi derulate, răspunde unei nevoi împărtăşite atât la nivelul finanţatorilor, cât şi la nivelul instituţiilor de acreditare a programelor de formare a profesorilor din România[5].

[1] Fondurile au fost asigurate în cadrul programului Phare al Comisiei Europene şi din bugetul naţional al României. Fondurile au fost asigurate în cadrul programului Phare al Comisiei Europene şi din bugetul naţional al României.Fondurile au fost asigurate în cadrul programului Phare al Comisiei Europene şi din bugetul naţional al României.[2] Elaborarea unui studiu de impact după implementarea programelor de formare continuă din cadrul schemelor de granturi Phare 2005 şi Phare 2006.[3] Ne referim la proiectul Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01[4] Din cadrul programului Technical Assistance to support the National Centre for Staff Training in Pre-University Edu-cation EuropeAid/121446/D/SV/RO WYG[5] vezi Vlăsceanu (2002), Şcoala la răscruce

8

studiu.indb 8 04.07.2009 13:12:22

9

Investigarea impactului vizează efectele programelor de formare destinate cadrelor didactice din învăţământul liceal, examinate pe mai multe planuri şi relaţii cu contextul mediului rural. Dintre aceste efecte, cele mai importante se referă la:

consolidarea sau formarea unor competenţe în rândul profesorilor şi managerilor; ●efectele noilor comportamente didactice şi manageriale asupra elevilor; ●percepţiile şi motivaţiile actorilor implicaţi în procesul de formare (furnizori de formare şi be- ●neficiari ai procesului de formare).

1.2. Scopul evaluării

Derularea cercetării a avut ca scop colectarea de informaţii referitoare la rezultatele, efectele şi beneficiile obţinute din implementarea programelor de formare continuă (din cadrul Schemelor de grant Phare 2005 şi Phare 2006), precum şi interpretarea acestor date în sensul identificării unor perspective viitoare în domeniul politicilor şi programelor din domeniul formării continue a cadrelor didactice la nivel naţional.

În ciuda costurilor şi complexităţii unei asemenea cercetări, opţiunea pentru acest tip de eva-luare a fost generată de mai mulţi factori. Evoluţia în timp a programelor de formare şi investiţiile în acest domeniu necesită mai mult decât monitorizarea indicatorilor de performanţă sau o evaluare a procesului. Mai mult, o evaluare a impactului este binevenită în cazul acestui program, care are caracter inovator (lansează o nouă abordare: dezvoltarea programelor de formare pe baza analizei nevoilor de formare, monitorizarea formativă, servicii oferite furnizorilor de formare) şi care poate fi avută în vedere pentru o extindere.

1.3. Beneficiarii raportului de evaluare

Proiectul „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Per-sonalului din Învăţământul Preuniversitar” are ca beneficiar MECI, prin Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CNFP).

Prin studiul de impact ne adresăm unei audienţe variate, în care menţionăm:

personalul din CNFP şi din cele 16 CRFP; ●membrii echipelor de proiect ale furnizorilor de formare continuă beneficiari de granturi din ●Phare 2005 şi Phare 2006;

● directorii şi cadrele didactice din liceele situate în zonele rurale cuprinse în programele de formare continuă din cadrul schemelor de granturi Phare 2005 şi Phare 2006;toţi furnizorii de programe de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul ●preuniversitar;directori şi cadre didactice din liceele situate în zonele rurale, altele decât cele cuprinse în ●programele de granturi Phare 2005 şi Phare 2006;instituţii, organisme şi organizaţii interesate de formarea continuă a cadrelor didactice. ●

1.4. Echipa de cercetare

Echipa (nucleu) de cercetare a fost constituită dintr-un grup de experţi ai Asistenţei tehnice. Cu toate acestea, beneficiarii proiectului (CNFP şi CRFP) au contribuit la elaborarea metodologiei, instrumentelor şi la finalizarea studiului de impact. Pentru realizarea cercetării într-un interval relativ scurt de timp, echipa a avut o structură complexă şi a beneficiat de un sprijin administrativ consistent din partea asistenţei tehnice.

Coordonarea ştiinţifică a cercetării a intrat în responsabilitarea expertului principal 3, dr.Cătălina Ulrich, sub supervizarea profesorului univ. dr. Dan Potolea. Coordonarea administrativă a fost realizată de către coordonatorul de proiect – Anca Tîrcă (care a asigurat atât procesul de selec-ţie şi recrutare a echipei de cercetare, cât şi organizarea propriu-zisă a cercetării şi a oferit constant

studiu.indb 9 04.07.2009 13:12:22

10

feed back), cu sprijinul administratorului de proiect – Cristiana Bogăţeanu. La proiectarea cercetării şi finalizarea studiului au mai contribuit un expert pe politici educaţionale şi evaluarea impactului (Dan Potolea) şi un expert date cantitative (dr. Bogdan Voicu, cp II). Pentru derularea propriu-zisă a cercetării de teren au fost implicaţi 8 cercetători: Marcela Călineci, Olivia Jidveian, Georgeta Ion, Marin Manolescu, Mirela Mihăescu, Camelia Moraru, Contiu Şoitu, Ariana Văcăreţu. Aceştia au realizat două tipuri de activităţi: studii de caz în licee, respectiv au derulat interviuri cu echipele ma-nageriale din licee şi au administrat chestionarele pentru cadre didactice, directori şi elevi.

Prelucrarea cantitativă a datelor a fost realizată de un alt specialist.

O contribuţie însemnată a avut şi expertul din componenta 1 (Monitorizarea, consilierea şi evaluarea permanentă a furnizorilor de formare şi a programelor aflate în derulare din cadrul Sche-melor de granturi): Maria Kovacs s-a implicat încă din faza de proiectare a cercetării, a contribuit prin furnizarea de informaţii culese prin procesul de monitorizare, iar cele din urmă a oferit feed back pentru finalizarea raportului.

Experţii au fost selectaţi pe bază competiţională, în urma anunţării publice a posturilor re-spective (expert politici, expert date cantitative, expert evaluare, cercetători, expert statistici).

1.5. Limitele evaluării

Deşi designul cercetării a fost proiectat cu rigurozitate (pentru a asigura gradul de plauzi-bilitate a estimărilor impactului), semnalăm o serie de aspecte neabordate şi precauţii legate de valabilitatea unora dintre concluzii. În pofida exigenţelor metodologice pe care le-am respectat, au intervenit inevitabil aspecte de ordin practic: resurse de timp, protejarea subiecţilor, structurile instituţionale ierarhice etc. Mai concret, analizând cadrul în care s-a derulat evaluarea impactului în proiect, menţionăm câteva dintre posibilele deformări în procesul de evaluare a impactului, care pot influenţa valabilitatea concluziilor:

Intervalul scurt de timp ● parcurs de la încheierea procesului de formare şi măsurarea efec-telor procesului de formare continuă: cercetarea s-a derulat într-un cadru temporal care ne orientează mai degrabă spre constatarea, măsurarea şi interpretarea rezultatelor proiectului şi mai puţin a impactului[6]. Colectarea datelor post-intervenţie a avut loc în GL2005 la mini-mum 6 luni de la încheierea cursurilor de formare, în vreme ce pentru GL2006 etapa a doua de colectare a datelor (SF2006) a avut loc în perioada de finalizare a cursurilor de formare (la maximum 6 luni de la colectarea datelor pentru analiza iniţială BL2006). Această constrân-gere impune precauţie în interpretarea rezultatelor. PHARE 2005 se încheiase în momentul colectării datelor, în timp ce PHARE 2006 era în plină desfăşurare. Modul de planificare a proiectului a impus astfel evaluarea stării finale a PHARE 2006 înainte ca acesta să se în-cheie. De aici posibile diferenţe de evaluare, induse nu de realitatea concretă a conţinutului celor două programe, ci de constrângerile pe care le-am avut în derularea proiectului.Efectele pe termen lung ● sunt doar anticipate, nu realizate. Pe termen lung, programele de formare anticipează beneficii la nivelul elevilor din liceele din mediul rural: creşterea compe-titivităţii acestora la admiterea în instituţiile de învăţământ superior şi inserţia socio-profesio-nală a acestora pe piaţa muncii. Asemenea efecte pot fi vizibile într-un interval îndelungat de timp şi presupun analize longitudinale asupra aceloraşi loturi de subiecţi, abordare ce nu a fost posibilă în cercetarea de faţă. Reconstituirea situaţiei iniţiale ● în liceele participante la proiectul Phare 2005 GL2005 s-a bazat prioritar pe analiza secundară a datelor. Corectitudinea şi validitatea datelor referito-are la situaţia iniţială (înainte de intervenţie) depind de calitatea datelor disponibile în baza de date a proiectului (fişe de monitorizare şi rapoarte de monitorizare elaborate de experţi

[6] Referindu-se la efectele reformei curriculare care apar într-un interval lung de timp, şi autorii celui mai cuprinzător studiu de impact realizat în România – coala la răscruce - semnalează pericolul ca „evaluarea impactului în acest mo-ment riscă să nu aibă obiect” (Vlăsceanu et al 2002, pagina 21)

studiu.indb 10 04.07.2009 13:12:22

11

români şi străini în cadrul proiectului Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (EuropeAid/121446/D/SV/RO).

Dificultatea de atribuire a efectelor constatate • programelor de formare care constituie obiectul evaluării: multe dintre cadrele didactice investigate urmează diverse programe de dezvoltare profesională (cursuri de perfecţionare, grade didactice I sau II, masterate sau doc-torat, participări la proiecte naţionale şi internaţionale). Cel mai des sunt invocate Proiectul pentru Învăţământ Rural (PIR), proiecte de alfabetizare digitală şi proiecte Comenius.

Compararea efectelor asupra diferitelor licee• : compararea rezultatelor unui grup partici-pant la proiect (GL2005 şi GL2006) şi raportarea la un grup care nu a făcut parte din proiect GC este asociată cu o posibilă deformare asociată cu faptul că, oricum, grupurile nu sunt similare sau foarte asemănătoare. Este dificil de asigurat faptul că participarea sau non-parti-ciparea în program constituie singura deosebire dintre grupul de control şi grupurile cuprinse în măsurarea impactului.

Complexitatea schimbărilor în domeniul dezvoltării profesionale a cadrelor didactice• , schimbării în organizaţiile şcolare şi în practicile instrucţionale la nivelul clasei de elevi: pe de o parte, fiecare program de formare continuă dezvoltat are un profil specific, ge-nerat de obiectivele urmărite, rezultatele aşteptate şi activităţile specifice în cadre particulare de organizare. Pe de altă parte, în domeniul formării continue sunt inevitabile interferenţele între diversele niveluri la care ne raportăm.

Caracteristicile eşantioanelor• : tipologia şi compoziţia eşantioanele rezultate permit schiţarea de concluzii puternice, care pot fi generalizate în implicaţii pentru ansamblul pro-iectelor. Cu toate acestea, eşantioanele de manageri, mai mici, pot fi utilizate doar pentru a trage concluzii legate de tendinţele majore, nu şi pentru analiza unor domenii mai înguste.

Cultura evaluării programelor şi proiectelor în România• : procesele şi procedurile de eva-luare în sistemul de învăţământ din ţara noastră sunt asociate destul de mult cu aspecte administrative şi mai puţin cu procesul de evaluare formativă şi de auto-evaluare în sens de învăţare la nivel individual sau organizaţional. În acest context, am anticipat, în cadrul cercetării, perceperea cercetătorilor din perspectiva controlului şi a instrumentelor de cerce-tare ca instrumente manageriale. Această posibilitate se asociază cu un alt fenomen proba-bil, anume asociarea răspunsurilor personale cu implicaţii la nivel instituţional. Mai concret, este posibil ca unele răspunsuri ale profesorilor sau managerilor intervievaţi sau chestionaţi să exprime doar parţial opiniile personale, pentru a nu pune instituţia de învăţământ sau fur-nizorul de formare într-o lumină nefavorabilă.

1.6. Durata proceselor de evaluare

Cercetarea a presupus mai multe etape, derulate în perioada august 2008 – mai 2009.

În cadrul cercetării de teren au fost realizate 5 studii de caz în grupul de control în perioada noiembrie - decembrie 2008 şi alte 10 studii de caz în eşantionul Phare 2005 şi Phare 2006 în martie - mai 2009. Schema de mai jos (nr.1) indică atât etapele procesului de evaluare, precum şi procesul consultativ urmărit în mod constant, de la faza de proiectare a studiului, până la faza de diseminare a rezultatelor.

studiu.indb 11 04.07.2009 13:12:22

12

Schema 1. Etapele realizării studiului de impact

Analiza datelor referitoare la situaţia iniţială

Agrearea cadrului metodo-logic şi a instrumentelor cu CNFP

Elaborarea instrumentelor de analiză iniţială

Pilotarea metodelor şi a in-strumentelor pentru evaluarea impactului

Raport privind situaţia iniţială (înainte de intervenţie)

Elaborarea cadrului teoretic şi metodologic pentru evaluarea impactului

Recomandări politici formarea continuă a cadre-lor didactice

Studiul de impact(raport)

Realizarea cercetării de teren privind evaluarea impactului – din componenta 2, activitatea 2.3.

CNFP

2. Programul şi obiectivele cercetării

2.1. Descrierea programului: obiective, componente, relaţii, rezultate identificate

Proiectul „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar” al cărui beneficiar este MECI, prin Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (CNFP) a început în iulie 2008 şi a avut ca obiective specifice:

dezvoltarea şi consolidarea capacităţii CNFP şi a celor 16 centre regionale - CRFP de a mo- ●nitoriza, consilia şi evalua furnizorii de programe de formare continuă acreditate;valorificarea datelor relevante obţinute din implementarea programelor de formare continuă ●(din cadrul Schemelor de grant Phare 2005 şi Phare 2006) pentru elaborarea unui amplu studiu de impact în termen de beneficii, rezultate şi perspective viitoare în domeniul formării continue a cadrelor didactice la nivel naţional.Rezultatele principale preconizate a fi obţinute în cadrul proiectului au fost următoarele:

un sistem revizuit de monitorizare a programelor de formare continuă acreditate; ●vizite de monitorizare a celor 18 programe de formare finanţate prin programele de granturi ●Phare 2005 şi Phare 2006;procedură şi instrumente de evaluare externă a programelor de formare continuă acreditate; ●sistem electronic de măsurare a progresului înregistrat de cursanţi; ●un ghid de monitorizare, consiliere şi evaluare a furnizorilor şi a programelor de formare; ●sesiuni de formare pentru membri ai personalului CNFP şi al celor 16 Centre Regionale de ●Formare a Personalului (CRFP) pe teme de monitorizare şi evaluare a programelor de for-mare, consiliere şi evaluare a furnizorilor de formare şi elaborare de studii de impact;vizite în liceele beneficiare de cursuri de formare organizate în cadrul schemelor de grant ●Phare 2005 şi Phare 2006;studiu de impact în urma implementării programelor de formare continuă din cadrul Scheme- ●lor de grant din Phare 2005 şi Phare 2006;

studiu.indb 12 04.07.2009 13:12:22

13

Proiectul s-a derulat pe trei componente:

Componenta 1 ● - Monitorizarea, consilierea şi evaluarea permanentă a furnizorilor de forma-re şi a programelor aflate în derulare din cadrul Schemelor de granturi;

Componenta 2 - ● Instruire şi suport pentru CNFP şi 16 CRFP în elaborarea de studii privind impactul programelor de formare continuă acreditate la diferite niveluri ale sistemului educa-ţional, respectiv la nivelul comunităţii locale;

Componenta 3 ● - Elaborarea unui studiu de impact după implementarea programelor de for-mare continuă din cadrul Schemelor de granturi din Phare 2005 şi Phare 2006.

Pe de o parte, scopul evaluării de impact derivă din scopul proiectului anterior EuropeAid/121446/D/SV/RO, anume dezvoltarea cursurilor de formare pentru profesori şi mana-geri din licee din mediul rural. Proiectul anterior a urmărit asigurarea concordanţei dintre nevoile de formare identificate la nivelul şcolii şi oferta de formare asigurată de către CCD, universităţi sau ONG-uri. Obiectivele urmărite în proiectul anterior, precum şi rezultatele obţinute deja sau anticipate pe termen mediu şi lung au influenţat puternic proiectarea evaluării. Mai concret, am avut în vedere niveluri diferite ale impactului, precum şi tipuri diferite de beneficiari. Programele de formare generează:

efecte imediate la nivel individual;1. efecte pe termen mediu la nivel instituţional;2. efecte pe termen lung.3.

Efectele imediate ale cursurilor de formare adresate profesorilor şi managerilor constau în schimbări la nivel individual în ceea ce priveşte practicile profesionale. Efectele anticipate pe ter-men mediu se referă la schimbări de practici profesionale la nivel instituţional (în licee şi la ni-velul furnizorilor de formare). Efectele pe termen lung anticipează beneficii la nivelul elevilor din liceele din mediul rural: creşterea competitivităţii acestora la admiterea în instituţiile de învăţământ superior şi inserţia socio-profesională a acestora pe piaţa muncii.

Sintetic, programele de formare generează mai multe tipuri de impact :

impact direct (asociat cu efectele imediate) ; ●impact indirect (sau secundar, în cazul nostru efecte asupra elevilor şi furnizorilor de forma- ●re), precum şi impact indus asupra mediului în care funcţionează unitatea de analiză supusă investigaţiei ●(liceul din mediul rural).

Pe de altă parte, CNFP a solicitat analiza impactului programelor de formare acreditate la două niveluri de beneficiari: nivelul 1: cadre didactice, manageri şcolari, furnizori acreditaţi şi nivelul 2: beneficiari indirecţi: elevi, părinţi, şcoală, comunitate locală. Schema de mai jos reflectă tipurile de impact asociate cu tipurile de beneficiari. Nivelul 1 cuprinde ca beneficiari cadre didactice, manageri şcolari, furnizori acreditaţi. Nivelul 2 cuprinde ca beneficiari elevi, părinţi, şcoală, comunitate locală. Dincolo de orientarea metodologică, schema nr. 2 reflectă şi solicitarea CNFP (explicită în caietul de sarcini) de a realiza analiza impactului programelor de formare acreditate la două niveluri:

studiu.indb 13 04.07.2009 13:12:22

14

Prin cercetarea de faţă am anticipat că evaluarea impactului va contribui în mai multe direcţii,

dintre care menţionăm :

Responsabilizare a. (accountability): prin determinarea calităţii programului şi demonstrarea valorii şi utilităţii acestuia, asociate cu responsabilizarea echipelor manageriale;

Dimensiunea managerial decizionalăb. : prin faptul că rezultatele evaluării folosesc mana-gerilor în adoptarea unor decizii referitoare la continuarea, extinderea sau abandonarea programului respectiv;

Transmiterea şi continuarea unor schimbăric. : prin analiza şi strângerea de informaţii refe-ritoare la schimbări şi impactul lor;

Comunicared. : prin popularizarea rezultatelor în interiorul organizaţiei şi punerea în valoare a succeselor pe termen lung. A face cunoscute dovezile impactului reprezintă un instrument eficient de marketing şi relaţii publice, care facilitează atât obţinerea de fonduri, cât şi dise-minarea rezultatelor sau produsului rezultat din proiect/ program;

Administrare şi conduceree. : prin monitorizarea investiţiilor în anumite activităţi, produse şi urmărirea efectelor şi impactului acestor activităţi şi produse într-un mod sistematic şi tran-sparent;

Învăţaref. : prin generarea de informaţii şi perspective despre schimbările care au avut loc. Analiza şi diseminarea lor trebuie făcută astfel încât toate părţile interesate să înveţe din relaţiile şi procesele care au avut loc (fie pozitive, fie negative);

Politici:g. prin obţinerea de date şi analize ce pot fi folosite pentru a reforma politicile şi a dezvolta strategii noi, pentru îmbunătăţirea practicilor guvernamentale, ale donatorilor (sau campaniile şi eforturile ONG-urilor) pentru influenţarea procesului de dezvoltare de politici publice.

Schema 2: tipuri de beneficiari

studiu.indb 14 04.07.2009 13:12:25

15

În construirea designului studiului de impact am ţinut cont de specificaţiile din caietul de sar-cini, de caracteristicile programelor de formare continuă a cadrelor didactice, precum şi de lecţiile învăţate la nivel naţional şi internaţional. Prin componentele 2 şi 3 din proiect s-a urmărit şi dezvol-tarea de capacităţi instituţionale la nivelul CNFP şi CRFP, care se corelează cu funcţiile mai sus menţionate. Mai concret, am avut în vedere participarea părţilor interesate, auto-evaluarea şi dise-minarea rezultatelor, care au fost constant urmărite prin realizarea activităţilor.

2.2. Obiectivele şi întrebările evaluative aferente

Raportul realizat în cadrul proiectului precedent: Quality Improvement in Romanian Inservi-ce Teacher Training[7] a generat câteva repere strategice pentru evaluarea programelor de formare continuă:

evaluarea capacităţii instituţionale şi a eficacităţii activităţilor de formare ale organizaţiei fur- ●nizoare de programe de formare continuă;evaluarea calităţii managementului instituţional; ●evaluarea calităţii programelor de formare; ●evaluarea corespondenţei dintre evaluarea internă şi situaţia reală; ●o evaluare comparativă, trans-instituţională, a aceluiaşi tip de program livrat de diferiţi furni- ●zori de formare continuă.

Aceste întrebări cheie se vor regăsi – ca dimensiune transversală – în colectarea datelor la nivelul liceelor, profesorilor şi elevilor, furnizorilor de formare şi agenţilor economici. Generic, evalu-Generic, evalu-area impactului programelor de formare se centrează pe întrebările: Cât de eficiente sunt investiţiile în formare? Merită să investim în astfel de proiecte sau nu? Datorită intervalului de timp relativ scurt cuprins între încheierea intervenţiei şi cercetarea de evaluare, în cadrul acesei cercetări nu am putut urmări impactul pe termen lung, ci impactul imediat, respectiv pe termen mediu, reflectat în schimbări de practici instituţionale şi practici profesionale la nivelul cadrelor didactice. Prin cercetarea de faţă am investigat starea de fapt în liceele participante, am evidenţiat experienţe ale beneficiarilor, dar în acelaşi timp am identificat şi aspecte de care să ţinem seama în viitor în dezvoltarea programelor de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul liceal rural. Concret, în cadrul cercetării ne-am centrat pe următoarele întrebări:

Ce tipuri de schimbări s-au produs la nivelul cadrelor didactice şi managerilor şcolari ca ur-1. mare a participării la programul de formare?

Ce efecte au rezultatele programului asupra elevilor din mediul rural? (acces în învăţământ 2. superior, absorbţie pe piaţa muncii)

În ce fel participarea cadrelor didactice şi a directorilor la cursurile de formare influenţează 3. relaţiile şcolii cu comunitatea?

Şcoala răspunde mai bine nevoilor de dezvoltare ale comunităţii locale? Părţile interesate din 4. comunitate sunt mai mult implicate în viaţa şcolii ca urmare a dobândirii de noi competenţe prin programele de formare de către cadrele didactice şi managerii şcolari (dezvoltarea şco-lii)?

Ce schimbări s-au produs la nivelul furnizorilor de formare ca urmare a derulării programu-5. lui?

În ce direcţii putem acţiona pentru ca programele de formare continuă a profesorilor să răs-6. pundă în mai mare măsură nevoilor benficiarilor direcţi şi indirecţi?

Cu prioritate, au fost urmărite întrebările 1, 2 şi 5 şi 6. Acestea reflectă zone esenţiale ale impactului programelor, sunt relativ controlabile direct şi pot oferi repere consistente pentru proie-ctarea şi optimizarea programelor respective. Dezvoltarea parteneriatului şcoală - comunitate po-ate fi un obiectiv important al programelor de formare continuă şi semnifică o direcţie importantă

[7] Disponibil la http://���.cnfp.ro/Do�nloads/Documents/InceptionReport�EN.pdf Disponibil la http://���.cnfp.ro/Do�nloads/Documents/InceptionReport�EN.pdfDisponibil la http://���.cnfp.ro/Do�nloads/Documents/InceptionReport�EN.pdf

studiu.indb 15 04.07.2009 13:12:25

16

de intervenţie, a cărei semnificaţie nu poate fi minimalizată. Particularităţile procesului de formare a competenţelor specifice necesare susţinerii calităţii parteneriatului şcoală- familie- comunitate, precum şi dificultăţiile evaluării efectelor acestora într-un interval de timp scurt ne-au determinat în această etapă să nu plasăm întrebările 3 şi 4 în aceeaşi zonă a efortului de investigaţie precum întrebările 1, 2, 5 şi 6.

3. Strategia

3.1. Designul studiului evaluativ

Impactul a fost controlat prin centrarea pe rezultatele pe termen imediat şi mediu, măsurate prin realizarea de comparaţii semnificative între situaţia de dinainte şi după intervenţie. Desemnăm, generic, prin “intervenţie” derularea de programe de formare continuă a cadrelor didactice şi mana-gerilor din licee rurale.

Metodologia de evaluare a impactului este complexă. Aplicăm triangularea, ca element cen-tral pe care se construieşte atât proiectarea, cât şi realizarea efectivă a cercetării de evaluare. În cercetare, regăsim principiul triangulării[8] în tipurile de abordări (cantitativă / calitativă), cât şi în com-plementaritatea surselor şi metodelor utilizate, astfel încât să se asigure validitatea datelor.

În investigarea impactului programelor de formare am urmărit în principal efectele programe-lor de formare destinate cadrelor didactice din învăţământul liceal, examinate pe mai multe planuri şi relaţii cu contextul mediului rural. Dintre aceste efecte, cele mai importante se referă la:

consolidarea sau formarea unor competenţe în rândul profesorilor şi managerilor; ●efectele noilor comportamente didactice şi manageriale asupra elevilor; ●percepţiile şi motivaţiile actorilor implicaţi în procesul de formare (furnizori de formare şi be- ●neficiari ai procesului de formare).

Pentru realizarea obiectivelor cercetării în condiţiile utilizării optime a resurselor (de timp, umane, financiare), în dezvoltarea strategiei de evaluare am avut în vedere:

identificarea celor mai adecvate surse de date şi metode de analiză asociate; ●utilizarea la maximum a datelor existente şi valide; ●dezvoltarea consensului (cu CNFP şi alţi factori interesaţi); ●consultarea şi implicarea unei varietăţi de factori interesaţi, pentru dezvoltarea sentimentului ●proprietăţii şi pentru dezvoltarea capacităţilor instituţionale.

Tabelul 1 prezintă sintetic designul evaluării, unde:

GL ● = gupuri licee (unde avem beneficiarii programelor) GC ● = grup de control BL2005 ● , BL2006, analiza situaţiei iniţiale în liceele participante la program şi în liceele din grupul de control CGX ● = intervenţia asociată programului de formare (care reprezintă un proces şi nu un eveniment singular)SF2005, SF2006 ● situaţia finală în liceele beneficiare ale programelor de formare

[8] Triangularea se poate aplica utilizând o combinaţie de metode, instrumente, perspective de analiză. De exemplu, utilizarea mai multor metode contracarează eventualele slăbiciuni rezultate din aplicarea unei anumite metode, lucrul în echipă contracarează privilegierea unui punct de vedere, utilizarea mai multor surse de obţinere a datelor generează un nivel acceptabil de obiectivitate faţă de perspectivele subiective.

studiu.indb 16 04.07.2009 13:12:25

17

Designul evaluării

legendă Începutul proiectului [pre-test]

Intervenţii (continuă până la sfârşitul proiectului)X

Evaluări intermediare sau observaţii realizate pe durata imple-mentării

Sfârşitul proiecu-lui[Post-test]

Follo�-up după încheierea pro-iectului [Ex-post]

Etapa (din ciclul pro-iectului) în care evalu-area poate fi folosită

Comparaţii pre-test post-test ale liceelor din proiect şi din grupul de control.

BL2005BL2006GC0

programe de formare

vizite de mo-nitorizare a cursurilor de formare(componenta 1)

SF2005SE2006GCF

sisteme de moni-torizare şi evalu-are a impactului propuse de furni-zorii de formare şi CNFP

start

final

Tabelul 1: Designul evaluării

Am optat pentru acest design pentru că serveşte cel mai bine analizei impactului, iar structu-ra instituţională (CNFP, CRFP, reţele de licee) permite accesul la informaţii referitoare la programele de formare şi accesul în licee, precum şi participarea la cursurile de formare.

3.1.1. Tipul strategiei

Impactul a fost măsurat şi interpretat dintr-o perspectivă complementară cantitativă şi calitativă.

Din punct de vedere cantitativ am realizat analize pe eşantioane reprezentative folosite pen-tru a deduce relaţii cauzale între program, rezultate şi schimbări/ efecte. Ancheta pe bază de ches-tionar a reprezentat principala modalitate prin care am colectat date cantitative. Analiza cantitativă cuprinde şi analiza bazelor de date disponibile. Pentru a identifi ca contribuţia programelor de forma-Pentru a identifica contribuţia programelor de forma-re la nivelul profesorilor, managerilor şi elevilor, am utilizat o serie de indicatori definiţi în cadrul unui sistem coerent de monitorizare şi evaluare compatibil cu abordarea de tip matrice logică[9]. Dat fiind faptul că indicatorii cantitativi pot demonstra că există probleme sau succese, dar nu pot descrie şi explica, în totalitate, care sunt cauzele şi mecanismele acestor probleme sau succese, am utilizat abordarea cantitativă în tandem cu cea calitativă. Abordarea calitativă oferă perspective critice asu-pra contextului programului şi explicaţii de profunzime asupra rezultatelor observate în analizele cantitative. Evaluarea calitativă ne ajută să înţelegem schimbări în modul de gândire al beneficiari-lor, ca rezultat al intervenţiei, prin materiale narative. Analiza contextului contribuie la demonstrarea cauzalităţii. Prin coroborarea cu datele obţinute prin abordarea cantitativă menţionată anterior am urmărit să contracarăm vulnerabilităţile asociate cu abordarea calitativă[10].

Printre metodele calitative de evidenţiere a efectelor produse prin schimbările generate de proiect am propus studii de caz. Am anticipat ca prin studiile de caz să înţelegem efectele schimbărilor asupra participanţilor, dar şi să identificăm ”bune practici” şi ”lecţii învăţate”. În plus, au fost colectate date prin interviuri focalizate de grup cu elevii şi profesorii şi interviuri individuale cu manageri şi fur-nizori de formare din cele 15 licee care formează eşantionul pentru analizele instituţionale.

[9] Ne referim la terminologia folosită frecvent în planificarea programelor şi care implică o ierarhie similară a obiec-tivelor: inputs – intrări: resurse şi activităţi; outputs-ieşiri: rezultate aşteptate; rezultate: obiective specifice-imediate- scopul programului şi impact: obiective generale şi pe termen lung. EC the new programming period 2007-2013 indicators for monitoring and evaluation – a practical guide. [10] lipsa de rigoare şi de validitate internă, subiectivitate în culegerea şi interpretarea datelor, lipsa unui grup de comparaţie, eşantioane de dimensiuni reduse.

studiu.indb 17 04.07.2009 13:12:26

18

3.1.2. Eşantion

Datorită faptului că investigaţia include atât profesorii şi managerii, cât şi elevii – ca bene-ficiari ai serviciilor educaţionale şi reprezentanţi ai comunităţii – ca beneficiari viitori ai serviciilor profesionale oferite de absolvenţii liceelor, am operat cu unitatea de învăţământ[11] ca unitate de eşantionare.

În construirea celor trei eşantioane de licee participante la cercetare (GL2005, GL2006, GC) am utilizat criterii referitoare la profilul unităţii de învăţământ, respectiv la caracteristicile comunităţii.

Baza de eşantionare construită în funcţie de obiectivele cercetării cuprinde 98 licee din Pha-re2005 şi 22 licee din Phare2006. Eşantionul este constituit din:

35 licee din GL2005 + 15 licee GL2006 + 5 licee GC

Am utilizat mai multe variabile de eşantioane, pe care le vom prezenta în cele ce urmează: Pentru GL2005[12]:

tipul unităţii de învăţământ (grup şcolar, liceu teoretic, liceu vocaţional, SAM etc.); ●structură pe cicluri de învăţământ (primar, gimnazial, liceal, postliceal); ●personalul şcolii (nr. profesori pe cicluri de şcolarizare, titulari, suplinitori, localnici, nave- ●tişti);populaţia ● şcolară (nr. elevi în total, din care elevi beneficiari indirecţi ai proiectului: liceu şi SAM, compoziţia populaţiei şcolare din punct de vedere al diversităţii culturale: etnic, lingvistic, religios); liceu mare, mediu, mic (în funcţie de numărul de elevi raportat la media de 550 ● [13])statutul de liceu pilot (2); ●proximitatea faţă de capitala de judeţ sau centre de formare; ●asocierea cu un anumit tip de program de formare (adresat cadrelor didactice sau directorilor ● [14]);asocierea cu un anumit tip de furnizor de formare (CCD, ONG, universitate); ●asocierea cu un anumit tip de program de formare (la distanţă, clasic - faţă în faţă). ●

În selecţia unităţilor de învăţământ am avut în vedere şi caracteristici ale comunităţii, respectiv:

nivel de dezvoltare economică în zonă (activităţi economice predominante: industriale sau ●agricole);relaţia şcoală-autorităţi locale; ●relaţia şcoală-agenţi economici locali; ●regiunea geografică (toate regiunile din ţară să fie reprezentate, respectiv toate judeţele în ●care există beneficiari ai cursurilor de formare).

[11] Vom utiliza termenul generic de liceu pentru unitatea de învăţământ cuprinsă în analiză, făcând abstracţie de nive-lurile de învăţământ reprezentate [12] Vezi în ANEXE LISTA GL2005[13] Am utilizat un indicator numit „unitate medie” cu 550 elevi, reprezentând unitatea obţinută prin raportarea numărului de elevi la numărul de unităţi din componentele structurii respective. [14] Am identificat, în acest sens, mai multe categorii de şcoli în funcţie de participanţii la formare: şcoli din care formare participă doar cadre didactice, şcoli din care participă cadre didactice şi membri ai echipei manageriale şi şcoli din care participă doar membri ai echipei manageriale. În acest sens, 7 şcoli sunt beneficiare ale programelor de formare pentru directori şi cadre didactice în paralel, în 3 şcoli doar directorii beneficiază de formare, în 2 şcoli directorii au bene-ficiat de formare în PHARE 2005, iar profesorii au beneficiat de formare prin PHARE 2006.

studiu.indb 18 04.07.2009 13:12:26

19

Pentru GL2006[15]:

Aceleaşi criterii sunt folosite şi pentru selectarea celor 15 licee incluse în eşantion din lotul Phare 2006 (GL2006). Am adăugat un criteriu suplimentar ţinând de tipul de program de formare şi de organizaţia implementatoare. Grupul celor 15 licee selectate reflectă fidel structura lotului de 22 de licee cuprinse în program, din punct de vedere al dimensiunii unităţilor şcolare.

Pentru GC[16]

Pentru analiza impactului am propus şi asigurarea unui grup de control suficient de hetero-gen pentru a asigura un element de comparaţie pentru grupul de licee în care proiectul a fost imple-mentat. Grupul de control nu va oferi în mod necesar reprezentativitate pentru şcolile din populaţia ţintă neincluse în proiect. Dimensiunea sa redusă împiedică dealtfel acest lucru. În schimb, analiza grupului de control poate oferi o bază suficient de solidă pentru a aprecia gradul de impact al pro-iectului ţinând sub control alte schimbări petrecute în interiorul sistemului de învăţământ, precum şi factorii ce determină evoluţia şi starea acestuia.

Criteriile utilizate la selecţia grupului de control sunt aceleaşi care sunt utilizate pentru reali-zarea eşantionului de şcoli beneficiare ale proiectului. Acestea pot fi ataşate şcolii şi comunităţii de referinţă. Deşi utilizarea tuturor acestor criterii poate conduce aparent la blocaje în selecţia eşanti-onului, totuşi există un grad ridicat de suprapunere între multe dintre aceste caracteristici luate în considerare. De aici posibilitatea sintetizării criteriilor enunţate mai sus într-un set scurt, care să conducă la identificarea rapidă a unui lot de cinci şcoli care să constituie grupul de control[17]. Prin urmare, criteriile de selecţie au fost reduse la grila următoare, în care numărul de unităţi de selectat este determinat de structura şcolilor cuprinse în proiectele Phare 2005 şi Phare 2006:

Regional: Grupul de control a trebuit să cuprindă cel puţin (A) câte o unitate şcolară din Mun-tenia (+Dobrogea), Oltenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, Transilvania.Dezvoltare socio-economică: a trebuit selectată (B) o unitate şcolară provenind din regiuni mai slab dezvoltate (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Sălaj, Covasna, Vaslui, Botoşani);Dezvoltare socio-economică: au trebuit selectate (C) două unitate şcolară provenind din regiuni mai bine dezvoltate (judeţele Prahova, Argeş, Constanţa, Cluj, Braşov, Sibiu, Bihor, Timiş, Galaţi, Bacău, Dolj);Tipul şcolii: au trebuit selectate:(D)

Un liceu theoretic; ●Un liceu tehnologic; ●3 grupuri şcolare, din care 2 cu profil agricol. ●

CNFP a oferit sprijin în identificarea celor 5 licee, care să corespundă criteriilor descrise mai sus.

Vom comenta în cele ce urmează caracteristicile şi dimensiunile eşantioanelor rezultate.

Pentru proiectele finanţate prin schema de granturi PHARE 2006 (pe scurt Ph2006), analiza cantitativă a impactului presupune parcurgerea următoarelor etape:

Evaluarea situaţiei iniţiale, pentru fiecare din dimensiunile urmărite (BL2006). ●- Dimensiunile urmărite în evaluare sunt sintetizate în Caseta 1. Activitatea cheie legată

[15] Vezi în ANEXE LISTA GL2006[16] Vezi în ANEXE lista celor 5 licee din grupul de control[17] Spre exemplu, şcolile cu o situaţie mai bună sunt în general mai mari, atrag cadre didactice mai bine pregătite, sunt plasate în localităţi mai dezvoltate, din zone mai dezvoltate, dezvoltă mai frecvent relaţii de colaborare cu agenţii economici locali etc.

studiu.indb 19 04.07.2009 13:12:26

20

de această etapă a fost cea de colectare a datelor cantitative din şcolile selectate. Co-lectarea datelor a fost realizată prin aplicarea de chestionare profesorilor care participă la proiect, managerului şcolii şi unor eşantioane de elevi (selectate conform schemei din Caseta 2).

Similar, au fost colectate date pentru un grup de 5 unităţi şcolare neincluse în proiectele ●Ph2006, având ca sursă cadrele didactice şi elevii din aceste unităţi şcolare.Rezultatele acestei investigaţii au fost descrise în raportul anterior. ●Evaluarea situaţiei după încheierea proiectului (SF2006), realizată în mod asemănător. Re- ●zultatele sunt descrise în acest raport. Evaluarea impactului proiectelor, conform schemei prezentată simplificat în Caseta 3 şi deta- ●liată în paragrafele următoare.

Pentru proiectele PHARE 2005, utilizăm ca baseline acelaşi BL2006, dat fiind că proiectul deja era în curs de implementare când studiul de impact a fost declanşat. Altfel, urmăm aceeaşi logică ca în cazul PHARE 2006.

Caseta 1. Dimensiunile majore urmărite în evaluarea cantitativă a impactului

Modul de abordare a activităţilor de predare-învăţare• Atmosfera din şcoală şi relaţia cu părinţii şi comunitatea• Interesul acordat de către cadrele didactice dezvoltării competenţelor metodologice, de comunicare şi • relaţionare, de evaluare, psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, de management al cariereiAutoevaluarea deţinerii competenţelor specifice profesiei didactice• Interesul manifestat de şcoală pentru integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii şi în societate. Tipul de • traiectorie academică/profesională pe care elevii cred că o vor urma.

Caseta 2. Modul de selectare a eşantioanelor de elevi

Pentru fiecare şcoală în parte se va alege o singură clasă de elevi după cum urmează:

Dacă în unitatea şcolară există clasa a XI-a:a. Dacă sunt două sau mai multe clase a XI-a – i. se alege clasa a XI-a B .Dacă este o singură clasă a XI-a – ii. se alege clasa a XI-a A

Dacă în unitatea şcolară NU există clasa a XI-a:b. Dacă sunt două sau mai multe clase a X-a – i. se alege clasa a X-a BDacă este o singură clasă a X-a – ii. se alege clasa a X-a A

Caseta 3. Notaţii şi schema simplificată a determinării cantitative a impactului proiectelor

GL = gupuri licee (unde avem beneficiarii direcţi şi indirecţi ai programelor) CG = grup de control BL2005, BL2006 = situaţia iniţiale în liceele participante la program SF2005, SF2006 situaţia finală în liceele beneficiare ale programelor de formare

Impact 2005 = SF2005 – BL2005 (ţinând sub control factorii externi proiectului)

Impact 2006 = SF2006 – BL2006 (ţinând sub control factorii externi proiectului)

Evaluarea impactului poate fi realizată direct, comparând valorile indicatorilor pentru fiecare dimensiune urmărită aşa cum au fost ei înregistraţi înainte de începerea proiectelor şi după încheie-rea acestora. O astfel de măsură nu surprinde însă schimbările inerente din sistem. Este prin urmare nevoie să comparăm aceste schimbări cu cele înregistrate la nivelul grupului de control.

Mai mult, pentru a vedea în ce măsură schimbările constatate nu sunt cumva datorate carac-teristicilor intrinseci ale şcolii (dimensiune, performanţă şcolară etc.) sau ale cadrelor didactice (sex,

studiu.indb 20 04.07.2009 13:12:26

21

pregătire profesională, vârstă, vechime etc.) este nevoie să aplicăm tehnici specifice de analiză care să separe schimbările determinate de astfel de factori de cele date de participarea la proiect.

O astfel de tehnică de analiză este analiza de regresie multiplă, în versiunea sa multinivel. Comparaţia cu grupul de control, incluzând unităţi şcolare ce nu au beneficiat de programe PHARE 2005 sau PHARE 2006 este utilă şi posibilă folosind tehnica de analiză amintită. Din păcate, dat fiind faptul că în colectarea datelor componenţa grupului de control s-a modificat între cele două valuri ale cercetării, concluziile date de raportarea la acesta trebuie privite cu precauţie. Totuşi, controlând (prin analiza de regresie) pentru caracteristicile respondenţilor (sex, vârstă, pregătire, experienţă didactică, grad didactic, arie curriculară etc.) şi ale unităţilor şcolare din care provin (dimensiune, performanţă, localizare etc.) am reuşit să eliminăm o bună parte din neajunsurile amintite, reuşind schiţarea unor concluzii suficient de puternice, care pot fundamenta corecţii pentru programele ul-terioare.

Analiza stării iniţiale a sistemului, descrisă în raportul Evaluarea impactului după implemen-tarea programelor de formare continuă în liceele beneficiare de cursuri de formare finanţate prin Schema de grant PHARE 2006, BL2006[18] s-a bazat pe utilizarea informaţiei provenite din 327 de chestionare aplicate cadrelor didactice din unităţile şcolare selectate. Cele mai multe provin din liceul D[19] (38), iar cele mai puţine din Liceul J (6). Majoritatea liceelor furnizează între 10 şi 20 de chestio-nare completate, aceasta reflectând numărul de participanţi la proiecte. 51 dintre chestionare provin din grupul de control, iar restul de 276 sunt completate de cadre didactice participante la proiectele evaluate.

Baza de date cu chestionare completate de către elevi include 436 astfel de înregistrări, din care 354 provin de la GL şi 82 de la grupul de control. În general sunt între 20 şi 30 de chestionare provenite din fiecare unitate şcolară în parte, cu un minim de 7 chestionare (Liceul I) şi un maxim de 30 de chestionare (cinci licee).

Tabelul 2 Distribuţia tuturor chestionarelor completate şi analizate, în funcţie de relaţia respondenţilor cu proiectele evaluate şi de momentul culegerii datelor

Tipul de proiect PHARE 2005 PHARE 2006 Grup control

Momentul culegerii datelor Baseline Impact Baseline Impact Baseline Impact

Tip respondent

Manageri şcolari 69 14 13

-beneficiari direcţi ai proiectelor 45

-manageri ai şcolilor cu profesori beneficiari 35 14 13

Cadre didactice 382 276 268 51 53

Elevi 699 354 302 82 8

Total chestionare 1150 644 583 133 61

[18] Baseline study (Starea iniţială a şcolilor din proiect), elaborat de Bogdan Voicu, WYG International ianuarie 2009 Baseline study (Starea iniţială a şcolilor din proiect), elaborat de Bogdan Voicu, WYG International ianuarie 2009[19] Pentru a nu deconspira identitatea managerilor, cadrelor didactice şi elevilor ce ne-au răspuns, utilizăm în raport Pentru a nu deconspira identitatea managerilor, cadrelor didactice şi elevilor ce ne-au răspuns, utilizăm în raport etichete de la A la Z şi de la W1 la W70 pentru a desemna unităţile şcolare investigate.

studiu.indb 21 04.07.2009 13:12:26

22

Pentru studiul de impact, au fost completate 72 de chestionare de către manageri şcolari, 703 de către cadre didactice şi 1009 de către elevi. Tabelul prezintă distribuţia completă a celor 2571 de chestionare analizate în acest raport.

Cele 703 chestionare completate de cadrele didactice fără funcţii manageriale în faza a II-a, cea a studiului de impact, provin din 45 de unităţi şcolare. În general sunt între 10 şi 25 de chestio-nare completate în fiecare unitate şcolară, însă marja de variaţie este mai largă, pornind de la 4 chestionare în şcolile pe care le-am etichetat convenţional cu W15 şi W32 şi mergând până la 60 de chestionare în W14. La rândul lor, chestionarele completate de elevi în faza a II-a (impact) provin de la elevi din 49 de unităţi şcolare, variind de la 8 la 39 de respondenţi pe şcoală.

Eşantioanele rezultate permit schiţarea de concluzii puternice, care pot fi generalizate în implicaţii pentru ansamblul proiectelor. Singura excepţie o constituie eşantioanele de manageri, mai mici, care pot fi utilizate doar pentru a trage concluzii legate de tendinţele majore, nu şi pentru ana-liza unor domenii mai înguste.

studiu.indb 22 04.07.2009 13:12:26

23

3.1.3. Etape

Cercetarea a cuprins mai multe etape, în care identificăm următoarele activităţi concrete:

Tabelul 3: etapele cercetării

Nr. crt. activităţi perioada

1 Analiza documentaţiei disponibile referitoare la program (documentele programu-lui)

Iulie – august 2008

2 Analiza secundară a bazei de date a proiectelor (pentru BL2005 şi BL2006) August 2008

3 Analiza bazei de date cuprinzând furnizorii de instruire şi centrele de instruire autorizate

August – septembrie 2008

4 Elaborarea metodologiei studiului de impact şi propunerea spre consultare August – septem-brie2008

5 Crearea unui eşantion pentru GL 2005 şi analiza secundară a datelor (pentru BL2005) pentru 35 licee

August 2008

6 Crearea unui eşantion pentru GL2006 format din 15 licee August 2008

7 Elaborarea instrumentelor (chestionare) şi a metodologiei studiilor de caz August 2008

8 Administrarea chestionarelor pentru culegerea datelor înainte de intervenţie PHARE2006

Septembrie 2008

9 Prelucrarea datelor pentru BL2006 Octombrie 2008

10 Selectarea unui grup de control GC (5 licee) care are aceleaşi caracteristici cu cele ale beneficiarilor GL2005 şi GL2006 şi realizarea analizelor instituţionale în cele 5 licee

Septembrie 2008

11 Derularea studiilor de caz în 10 licee din Phare 2005 şi 2006 Ianuarie – mai 2009

12 Derularea sondajului pentru eşantionul de beneficiari (35 din GL2005 + 15 din GL2006)

Martie – mai 2009

13 Analiza cantitativă a datelor obţinute pe bază de chestionar Aprilie - mai 2009

14 Analiza rapoartelor studiilor de caz, analiza datelor obţinute prin interviurile indivi-duale şi focus-grupuri

Mai 2009

15 Procesarea, analizarea şi interpretarea tuturor datelor, având ca reper rezultatele analizelor iniţiale BL2005 şi BL2006 (înainte de intervenţie)

Mai 2009

16 Elaborarea raportului Mai 2009

17 Trimiterea raportului spre consultare, feedback Iunie 2009

18 Revizuirea raportului pe baza observaţiilor şi recomandărilor Iunie 2009

3.2. Metode şi tehnici pentru colectarea informaţiilor

Analiza impactului vizează principalele categorii de beneficiari I (cadre didactice şi directori/ membri ai echipei manageriale şi unitatea de învăţământ ca întreg) şi beneficiari II (elevi, prepre-zentanţi ai comunităţii, furnizori de formare). Dată fiind complexitatea problematicii impactului în do-meniul formării continue a cadrelor didactice, sintetizăm şi separăm din considerente metodice doar trei dimensiuni: pedagogică, socială şi economică. Aceste dimensiuni acoperă doar parţial spaţiul schimbărilor intenţionate sau ne-intenţionate produse sau induse prin programele de formare conti-nuă a profesorilor şi, în realitate, se află la intersecţia efectelor variate produse la nivelul categoriilor de beneficiari. Analiza impactului în cadrul cercetării noastre s-a centrat pe aspecte care au putut fi

studiu.indb 23 04.07.2009 13:12:26

24

abordate la 6 luni după încheierea cursurilor de formare[20] şi au vizat cu precădere cadrele didactice, managerii, schimbarea comportamentelor didactice şi a climatului în organizaţia şcolară.

Schema 3: Tipuri de beneficiari

TIPURI DE BENEFICIARI

Beneficiari I Metode/ instrumente de investigare

Întrebări evalu-ative

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Beneficiari II Metode/ instrumente de investigare

cadre didactice chestionar (care cuprinde şi autoevaluarea competenţe profesionale specifice1)

elevi chestionarfocus grup

manageri şcolari

chestionarinterviu

şcoală studiu de cazobservareanaliza documentelor

furnizori acre-ditaţi: ONG, universităţi, CCD

interviurianaliza documentelor

comunitatea locală

interviu

3.4.1. Chestionare

Am utilizat chestionare pentru a explora percepţiile şi opiniile subiecţilor faţă de beneficiile rezultate în urma participării la cursurile de formare. Opţiunea pentru acest instrument a fost deter-minată de:

cadrul metodologic ● , care presupune colectarea de date cantitative care să poată fi compara-te (înainte şi după intervenţie);cadrul temporal ● (constrângerea de a culege date la interval de 6 luni) ;resursele financiare şi umane ● disponibile (limitate: operatori de teren);preocuparea de ● a implica reprezentanţii CRFP şi CNFP în cât mai multe activităţi asociate cu monitorizarea formativă şi evaluarea impactului cursurilor de formare.

Prin intermediul chestionarelor am colectat cele 4 tipuri de informaţii necesare evaluării im-pactului (Valadez şi Bamberger, 1989, p. 40), respectiv:

date nominale clasificate ● , cu respondenţii împărţiţi în conformitate cu participarea la program (profesori, manageri, elevi, furnizori de formare) sau aparţinând grupurilor de comparaţie;variabilele expunerii la interveţie ● (programele de formare) care înregistrează nu numai servi-ciile şi beneficiile primite, ci şi frecvenţa, cantitatea şi (mai dificil de apreciat) calitatea;variabilele rezultatelor ● care măsoară efectele programului: produse imediate, rezultate con-statate, furnizarea serviciilor pe o perioadă lungă, dar şi impactul programului de formare continuă;variabilele care intervin ● şi care reprezintă factori ce afectează participarea la program sau tipul de impact produs la nivel individual, la nivel de unitate de învăţământ sau la nivel de comunitate (aceste variabile sunt importante în explorarea deformărilor).

[20] Conform specificaţiilor din Caietul de Sarcini

studiu.indb 24 04.07.2009 13:12:26

25

3.4.2. Ghiduri de interviu

Am realizat interviuri (semistructurate) pentru a colecta date “la prima mână” care să reflecte cu fidelitate opiniile şi comentariile baneficiarilor. În plus, opţiunea este susţinută şi de următoarele avantaje:

contactul direct cu beneficiarii, care pot exprima şi explica propriile experienţe; ●flexibilitatea pe care intervievatorul o are în a urmări direcţiile neanticipate ale investigaţiei şi ●în a adânci anumite chestiuni;probabilitatea mare ca reprezentanţii furnizorilor de formare şi ai echipelor manageriale să ●le dea curs.

Este ştiut faptul că, realizate inadecvat, interviurile pot fi deformate, în sensul că cel care intervievează poate influenţa răspunsurile. De aceea, în 40 de licee au lucrat cercetători cu experienţă (atât în domeniul învăţământului, cât şi ca operatori de teren), care au desfăşurat inter-viuri cu reprezentaţi ai echipei manageriale.

3.4.3. Analiza instituţională (studii de caz)

Am propus realizarea unui număr de 15 studii de caz, centrate pe analiza instituţională. Prin aplicarea unui instrumentar metodologic complex, am urmărit diagnosticarea identităţii organizaţiei şcolare, cu accent pe efectele atribuite programelor de formare de care au beneficiat profesorii şi managerii. Identificarea profilului instituţional pentru 15 licee (10 din GL2005 şi GL2006 şi 5 din GC) s-a realizat având în vedere:

corelaţiile dintre abordarea managerială şi climatul de muncă din liceu (efectele exercitării ●autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală);adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale; ●plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa ●la reţele de licee etc.);percepţiile pe care beneficiarii programelor de formare le au faţă de propria dezvoltare pro- ●fesională;articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi; ●practicile sociale din viaţa şcolii; ●caracteristicile comunităţii educative; ●acordarea sprijinului unor elevi care au nevoie de tratament individualizat; ●percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în şcoală; ●caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi ling- ●vistică, stratificări din punct de vedere economic);contextul social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii ●economici).

Analiza instituţională[21] a fost realizată în cadrul unui demers cu mai multe etape:

etapa 1: evaluarea observaţiilor cercetătorului prin completarea unei liste de indicatori la primul contact cu şcoala şi personalul acesteia şi analiza documentelor (plan de dezvol-tare instituţională, portofolii ale elevilor, portofolii ale profesorilor etc.);

etapa 2: anchetă pe bază de chestionar

pentru profesori: aplicarea unui chestionar de opinie cu privire la efectele programului ●de formare care cuprinde şi o grilă de autoevaluare a profilului de competenţe;

[21] Vezi Neculau A (2002) Ghid de analiză instituţională în Vlăsceanu, L. „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continui-tate în curriculumul învăţământului obligatoriu” Polirom, volumul 2

studiu.indb 25 04.07.2009 13:12:26

26

pentru elevi: aplicarea unui chestionar de opinie cu privire la efectele progra- ●mului de formare în ceea ce priveşte comportamentele cadrelor didactice la clasă şi în şcoală.

etapa 3: Interviuri individuale:

cu directorul; ●cu responsabilul cu dezvoltarea profesională din liceu; ●cu reprezentant/ţi ai comunităţii. ●

etapa 4: observaţii la clasă (minimum 3 lecţii observate);

etapa 5: interviuri focalizate de grup:cu profesorii; ●cu elevii. ●

În final, prin coroborarea celor 5 categorii de date a rezultat un raport care sintetizează re-zultatele pentru întreaga unitate de învăţământ. Cercetătorii au avut la dispoziţie atât metodologia de realizare a studiilor de caz, cât şi structura raportului final. Anexa 1 cuprinde lista liceelor care au constituit obiectul studiilor de caz

3.2.1. Metode şi tehnici pentru interpretarea informaţiilor

Pentru interpretarea informaţiilor de tip calitativ, principala metodă utilizată a fost analiza de conţinut. Evaluarea impactului poate fi realizată direct, comparând valorile indicatorilor pentru fiecare dimensiune urmărită aşa cum au fost ei înregistraţi înainte de începerea proiectelor şi după încheierea acestora. O astfel de măsură nu surprinde însă schimbările inerente din sistem. Este prin urmare nevoie să comparăm aceste schimbări cu cele înregistrate la nivelul grupului de control. Mai mult, pentru a vedea în ce măsură schimbările constatate nu sunt cumva datorate caracteristicilor intrinseci ale şcolii (dimensiune, performanţă şcolară etc.) sau ale cadrelor didactice (sex, pregătire profesională, vârstă, vechime etc.) am aplicat tehnici specifice de analiză care să separe schimbările determinate de astfel de factori de cele date de participarea la proiect.

Am utilizat ca tehnică analiza de regresie multiplă, în versiunea sa multinivel. Comparaţia cu grupul de control, incluzând unităţi şcolare ce nu au beneficiat de programe PHARE 2005 sau PHARE 2006 este utilă şi posibilă folosind tehnica de analiză amintită. Din păcate, dat fiind faptul că în colectarea datelor componenţa grupului de control s-a modificat între cele două valuri ale cercetării, concluziile date de raportarea la acesta trebuie privite cu precauţie. Totuşi, controlând (prin analiza de regresie) caracteristicile respondenţilor (sex, vârstă, pregătire, experienţă didactică, grad didactic, arie curriculară etc.) şi ale unităţilor şcolare din care provin (dimensiune, performanţă, localizare etc.) am reuşit să eliminăm o bună parte din neajunsurile amintite, reuşind schiţarea unor concluzii suficient de puternice, care pot fundamenta corecţii pentru programele ulterioare.

3.3. Informaţii necesare şi surse utilizate pentru evaluare

În studiul de evaluare am făcut apel la surse de informare foarte diferite, care generează date provocate, respectiv date neprovocate. Explorarea datelor disponibile a reprezentat o preocu-pare esenţială, deoarece evaluările de impact utilizează multe categorii de date. Datorită faptului că pentru a aprecia adevăratul impact informaţia ar trebui să fie disponibilă la nivel de individ (formator, profesor, elev, director, etc.), am utilizat interviul individual şi interviul focalizat de grup pentru auten-ticitatea opiniilor.

Dincolo de datele deja disponibile (baze de date, descrierea programului, rapoarte de moni-torizare, rapoarte de evaluare, dosarele de acreditare pentru programele de formare, etc.) în cerce-tare au fost culese date folosind alte surse, cum ar fi:

studiu.indb 26 04.07.2009 13:12:26

27

furnizorii programului de formare; ●beneficiarii programelor (directori, profesori); ●formatorii implicaţi în programele de formare; ●alte persoane care deţin informaţii despre derularea programelor de formare (de exemplu, ●responsabilii cu dezvoltarea profesională din licee);administratorii programelor; ●persoane sau grupuri care beneficiază de efectele programului de formare (elevi, reprezen- ●tanţi ai comunităţii);decidenţi în domeniul formării cadrelor didactice, sistemului de învăţământ; ●persoane care au proiectat programul sau care au contribuit la construirea bugetului; ●experţi în domeniul formării cadrelor didactice (din CCD-uri, universităţi); ●activităţi care pot fi direct observate (sesiunile de formare, activităţi de evaluare a cursurilor ●de formare, activităţi didactice desfăşurate în licee etc.).

4.1. Sinteza rezultatelor

A. Evaluarea programelor de formare

Organizarea şi calitatea programelor de formare sunt unanim apreciate de către managerii şi 1. profesorii beneficiari.

Cel puţin în reprezentările beneficiarilor formării, calitatea organizării pare a fi crescut de la un 2. program la altul.

Indi3. ferent de implementator, programul reuşeşte să atragă aprecierea marii majorităţi a beneficiarilor.

Deşi toţi beneficiarii apreciază utilitatea şi calitatea programelor, în analiza critică mai detaliată a 4. acestor programe, mulţi dintre aceştia consideră conţinutul acestora ca fiind mai degrabă o cale de a fixa lucruri deja stăpânite, nereprezentând noutăţi.

În aproximativ un sfert dintre şcolile cuprinse în eşantionul pentru studiile de caz, subiecţii 5. apreciază calitatea programelor de formare profesională, complexitatea conţinuturilor şi profe-sionalismul formatorilor fiind punctele forte. În unul dintre licee, impactul acestor programe de formare asupra participanţilor a stimulat şi interesul celorlalţi colegi din liceu.

B. Atitudinea faţă de utilizarea metodelor active

În general, în rândul cadrelor didactice, indiferent de grupul căruia îi aparţin (PHARE 2005, PHA-6. RE 2006), există un consens, cel puţin la nivel declarativ, în privinţa susţinerii metodelor active. Pe de altă parte, o uşoară majoritate, mai accentuată în cazul PHARE 2006, tinde să considere că nu există condiţiile necesare pentru a implementa metodele active, dată fiind lipsa timpului necesar pentru a implementa astfel de metode.

Suportul pentru utilizarea de metode active cunoaşte creşteri faţă de starea iniţială pentru aproa-7. pe toate categoriile de cadre didactice luate în considerare. Impactul pozitiv este mai puternic în şcolile PHARE 2005 care au avut programe adresate profesorilor, fiind mai mic în şcolile PHARE 2006 (probabil datorită colectării datelor înainte de încheierea proiectelor) şi în şcolile unde au fost programe adresate doar managerilor.

Pe ansamblu, se poate afirma că managerii şcolari direct beneficiari ai programelor PHARE 8. 2005 analizate prezintă o susţinere pentru utilizarea metodelor active mai ridicată decât cea a altor cadre didactice. Aceasta creează premise pentru transpunerea acestui suport în compor-tamente de predare.

studiu.indb 27 04.07.2009 13:12:27

28

C. Strategii de abordare a instruirii

Dezbaterile între elevi, evaluarea pe bază de portofoliu şi folosirea altor resurse de învăţare, în 9. afară de manual sunt activităţile care atrag o majoritate a răspunsurilor indicând utilizarea relativ frecventă. Abordarea de teme propuse de elevi, realizarea de proiecte şi concursurile între elevi cunosc o frecvenţă mai redusă.

Faţă de starea iniţială, în cazul şcolilor PHARE 2006 se constată o scădere uşoară a numărului 10. celor ce raportează desfăşurarea aproape exclusivă de ore în care profesorii dictează lecţiile, deşi aceştia rămân majoritari. În schimb, cifra pentru PHARE 2005 oferă o imagine contrară în ceea ce priveşte tendinţa de scădere.

Faţă de starea iniţială, şi în cazul PHARE 2005, dar mai ales în cazul PHARE 2006, scade de-11. stul de mult ponderea elevilor ce spun că se întâmplă frecvent situaţii de tipul „Profesorul predă, elevii doar ascultă şi iau notiţe, fără a interveni”.

Pe ansamblu, dacă se realizează comparaţia între starea iniţială si cea finală, opiniile elevilor 12. indică uşoare creşteri în ceea ce priveşte utilizarea metodelor active. Analiza imediată relevă faptul că în şcolile unde au fost implementate programe PHARE utilizarea metodelor active este mai frecventă. Mai mult, proiectele PHARE 2005 se dovedesc mai eficiente. Eficienţa programe-lor este mai pronunţată atunci când este vorba de proiecte ce ţintesc ca beneficiari direcţi cadrele didactice.

Se observă şi o menţinere a unei diferenţe importante în ceea ce priveşte percepţia elevilor 13. asupra utilizării metodelor active şi cea a profesorilor: elevii tind să indice mai rar utilizarea unor astfel de metode. Aceasta poate deriva dintr-un posibil efect de dezirabilitate ce însoţeşte răspunsurile cadrelor didactice.

Între declaraţiile profesorilor privind utilizarea metodelor active, diferenţele sunt date de vârstă – 14. cei mai tineri tind să declare mai rar utilizarea de metode active, precum şi de disciplina predată: metodele active sunt utilizate mai rar în ariile curriculare „matematică şi ştiinţe” şi „limbă şi comu-nicare”.

Observaţiile din studiile de caz indică faptul că în majoritatea lecţiilor observate, profesorii au 15. asigurat condiţiile necesare pentru o învăţare de tip activ, prin anunţarea obiectivelor lecţiei, se-lectarea şi utilizarea metodelor activ – participative. Cercetătorii au remarcat şi echilibrul între ac-tivitatea frontală, grupală şi individuală în aproximativ o treime dintre cazuri, precum şi aşezarea mobilierului în concordanţă cu modul de organizare a activităţii. Sursele de învăţare utilizate sunt reprezentate de manual şi materiale auxiliare multiplicate de profesori, imagini şi informaţii scrise prezentate cu ajutorul videoproiectorului (într-un număr mic de clase).

Proiectul este utilizat uneori în activitatea de învăţare; proiectele realizate de elevi sunt individu-16. ale şi au un caracter monodisciplinar, în cele mai multe situaţii. Observaţiile la clasă indică faptul că învăţarea integrată este slab încurajată prin practicile instrucţionale.

În ceea ce priveşte instruirea şi evaluarea, în afara metodelor tradiţionale, atunci când se lucrează 17. pe grupuri se realizează interevaluarea produselor (postere) pe baza unor criterii de evaluare prezentate elevilor anterior rezolvării sarcinilor de lucru în grup. În cele mai multe situaţii, profe-sorii oferă elevilor feedback general şi nu feedback constructiv, ceea ce îi ajută în mică măsură pe elevi să regleze disfuncţionalităţile.

Observaţiile la clasă confirmă concluzia generată din alte surse referitoare la utilizarea porto-18. foliului. În aproape toate clasele portofoliul este folosit ca metodă de evaluare complementară, portofoliile elevilor conţin piese diverse şi evidenţiază progresul elevilor pe o perioadă mai lungă de timp. Putem presupune că utilizarea atât de frecventă şi eficientă a portofoliului la clasă se

studiu.indb 28 04.07.2009 13:12:27

29

corelează şi cu faptul că beneficiarii cursurilor de formare au avut ca sarcină (pentru etapa de eva-luare) să realizeze şi să prezinte portofolii individuale. Propria experienţă de învăţare facilitează, aşadar, transferul adecvat al unei experienţe validate în activitatea didactică. În proporţie mult mai mică, acelaşi comentariu este valabil şi în ceea ce priveşte utilizarea metodelor de învăţare în grup.

În cele mai multe lecţii observate, comunicarea este direcţionată de la profesor la elevi, în cele 19. mai multe situaţii, nu şi invers; dealtfel, jumătate dintre elevii participanţi la focus grupuri şi-ar dori ameliorarea calităţii comunicării şi realizarea de activităţi în care să colaboreze (implicit, să comunice) cu co-echipierii.

D. Atmosfera din interiorul şcolii

Marea majoritate a cadrelor didactice spune că atmosfera din şcoală este una plăcută, că relaţiile 20. cu colegii şi cu managerul şcolii decurg bine. Schimbările faţă de starea iniţială a şcolilor analizate sunt practic aceleaşi ca în grupul de control, sugerând o lipsă a impactului din acest punct de vedere. Există doar o excepţie importantă, şi anume colaborarea cu managerul şcolar. Profesorii beneficiari direcţi ai programelor PHARE 2005 şi 2006 par a deveni mai critici la adresa mana-gerului, probabil cerând mai multe lucruri de la acesta. Oricum însă, şi majoritatea covârşitoare a acestor profesori (peste 80%) etichetează pozitiv relaţia în cauză.

Managerii oferă o perspectivă încă şi mai optimistă asupra ethosului şcolar, în timp ce elevii sunt 21. mai pesimişti în declaraţii, deşi majoritatea continuă să definească pozitiv situaţia.

Perspectiva managerilor şi cea a elevilor dovedeşte că impactul proiectelor este unul pozitiv, 22. diferenţele fiind vizibile mai ales la nivelul şcolilor unde au fost implementate programe PHARE 2005, şi mai puţin acolo unde implementarea încă nu s-a încheiat (PHARE 2006).

Impactul dispare însă atunci când discutăm despre reprezentările elevilor asupra relaţiei cu pro-23. fesorii, aceste reprezentări rămânând practic neschimbate.

Tendinţele generate de prelucrarea statistică a răspunsurilor din chestionare sunt susţinute şi de 24. datele obţinute prin cercetarea calitativă. Studiile de caz au reflectat faptul că relaţia profesori-elevi capătă forme diferite de la un liceu la altul. Remarcăm o serie de tendinţe comune, pre-cum şi diferenţe semnificative, pe dimensiuni variate, cum ar fi: abordarea instruirii, calitatea comunicării, tipul interacţiunilor profesori-elevi, competenţe transversale.

În aproximativ un sfert dintre liceele beneficiare de formare „profesorii şi-au schimbat stilul de 25. lucru, lucrează frecvent în grup”, „elevii sunt implicaţi în interevaluarea produselor de grup”, „lecţiile sunt mai interesante ca urmare a unor metode noi pe care le folosesc profesorii”. Cu toate acestea, în multe licee elevii declară că nu obişnuiesc să dialogheze în cadrul orelor, multe dintre ele desfăşurându-se prin expunerea lecţiei de către profesori. Ei şi-ar dori să lucreze mai mult pe echipe în cadrul orelor, să comunice cu profesorii şi să dedice mai mult timp rezolvării chestiunilor personale în cadrul orelor de consiliere. Pe de altă parte consideră orarul prea aglo-merat şi si-ar dori să fie susţinută iniţiativa lor de a propune teme de dezbatere. De asemenea, elevii consideră că sunt puţini profesorii care dedică timp explicaţiilor, şi nu memorării, la fel şi cei care permit exprimarea liberă a opiniilor acestora.

Pe dimensiunea 26. comunicării şi interacţiunilor cu profesorii, remarcăm că în jumătate dintre lice-ele analizate (fie ele din grupul de control sau dintre unităţile şcolare incluse în proiectele PHA-RE) majoritatea elevilor definesc relaţia cu profesorii drept una pozitivă în ce priveşte interesul profesorilor faţă de problemele elevilor. Comentariile de mai jos reproduc opinii ale elevilor şi constatările cercetătorilor întâlnite cel mai frecvent: “relaţia profesor – elev este mai bună”, „pro-fesorii sunt mai receptivi la nevoile elevilor şi la problemele acestora, sprijină pe elevi în procesul

studiu.indb 29 04.07.2009 13:12:27

30

de învăţare”, „profesorii poartă discuţii individuale cu elevii în scopul rezolvării unor probleme personale ale elevilor”, „profesorii îi respectă pe elevi şi invers”.

Exceptând elevii din câteva licee, majoritatea elevilor spun că profesorii “sunt prietenoşi cu ele-27. vii”. Cu toate acestea, răspunsurile date în cadrul focus grupurilor ne îndeamnă să nuanţăm această tendinţă. Pe de o parte, putem presupune influenţa “răspunsului dezirabil”, efect întâlnit în cazul tuturor categoriilor de subiecţi, nu doar în cazul elevilor, iar pe de altă parte, interacţiunile faţă în faţă cu cercetătorii au dat elevilor posibilitatea să îşi exprime deschis opinii mai bogate şi argumentate mai profund decât în mod obişnuit.

În aproximativ o treime dintre licee, 28. elevii vorbesc cu claritate despre mentalitatea cadrelor di-dactice pe care şi le-ar dori “mai deschise faţă de elevi”, “mai implicate în viaţa acestora dincolo de activitatea din şcoală”. În plus, elevii solicită echilibru şi simetrie din punctul de vedere al nor-melor explicite cu care se operează în spaţiul şcolar: elevilor li se cere să respecte reguli, dar, la rândul lor, cer ca şi profesorii să se raporteze la reguli.

Elevii pun accent pe dimensiunea pedagogică, cu accent pe învăţarea integrată şi lucrul în 29. echipă: “să facem proiecte pe grupuri cu toţi profii” (elev). Este interesant faptul că ceea ce este dezirabil pentru elevi reflectă, de fapt, aspecte vizate de schimbările propuse la nivelul întregului sistem de învăţământ în ceea ce priveşte centrarea pe elev şi formarea competenţelor de bază. Elevii menţionează în intervurile focalizate de grup nevoia de a-şi dezvolta mai mult abilităţile de comunicare, spiritul antreprenorial, abilităţile de lucru în echipă.

E. Relaţia cu părinţii, primăria, comunitatea locală şi inspectorii şcolari

Relaţia cu părinţii este definită mai degrabă drept una slabă. 30. Pe ansamblu, proiectele PHARE par a avea totuşi un uşor efect pozitiv.

În studiile de caz, comentariile referitoare la relaţiile cu părinţii sunt mai degrabă “ecranate” fie 31. de problema situaţiei economice dificile din comunitate sau din zonă, fie de lipsa de conţinut a acestor relaţii. Practic, lipsesc exemplificări ale relaţiilor cu părinţii, formulele frecvent utilizate fi-ind “relaţiile sunt în general bune”. Ca efect al proiectului, într-un sfert dintre şcoli se semnalează faptul că şedinţele cu părinţii se desfăşoară altfel; uneori se organizează şedinţe comune profe-sor diriginte – elevi – părinţi. Pentru cealaltă jumătate a şcolilor din proiect (şi din GC), relaţiile cu părinţii constituie – uneori – o problemă Directorii încearcă găsirea de modalităţi de suplinire a prezenţei părinţilor în şcoală, atunci când aceştia nu sunt în ţară.

Indiferent de liceu, cvasimajoritatea profesorilor definesc mai degrabă pozitiv colaborarea cu 32. inspectorii de specialitate. Acelaşi lucru se petrece în ce priveşte reprezentările managerilor. În ambele cazuri nu se poate vorbi despre schimbări de opinie în urma implementării proiectelor PHARE 2005 şi 2006.

Impactul proiectelor PHARE nu este vizibil nici în ce priveşte relaţia cu primăria: toate unităţile 33. şcolare prezentau în linii mari aceeaşi situaţie în momentul studiului de investigare a situaţiei iniţiale (baseline) şi la momentul colectării ultimei serii de date (impact). Într-un număr mic de ca-zuri, cercetarea calitativă a scos la iveală interferenţe (cu efecte negative) generate de afilierea politică a primarului şi directorul liceului.

Pe ansamblu, proiectele PHARE 2006 şi – mai ales – PHARE 2005, cele deja încheiate la mo-34. mentul culegerii datelor, par a fi contribuit la îmbunătăţirea colaborării cu colectivităţile locale.

Indiferent de liceu, cvasimajoritatea profesorilor definesc mai degrabă pozitiv 35. colaborarea cu inspectorii de specialitate. Acelaşi lucru se petrece în ce priveşte reprezentările managerilor. În ambele cazuri nu se poate vorbi despre schimbări de opinie în urma implementării proiectelor PHARE 2005 şi 2006.

studiu.indb 30 04.07.2009 13:12:27

31

Lucrurile stau însă diferit în ce priveşte relaţia cu 36. comunitatea locală, cu primăria. Şi la sfârşitul proiectului, ca şi la începutul acestuia, exceptând două licee, nu sunt raportate relaţii tensionate cu Primăria din localitate. Trebuie notat însă că variaţia în acest sens este importantă, mer-gând de la unanimitate în etichetarea pozitivă a relaţiei respective până la un relativ disens, cu aproape jumătate din colectivul de cadre didactice etichetând mai degrabă negativ, iar cealaltă etichetând pozitiv relaţia cu primăria. Cercetarea de teren a confirmat situaţia, aducând detalii pentru înţelegerea situaţiei conflictuale puternic mediatizate în cazul unui liceu aflat în litigiu cu primăria pentru blocarea unui proiect de construcţie a campusului şcolar, respectiv într-un liceu conflictul cu primăria este generat de ne-retrocedarea proprietăţilor unităţii de învăţământ. Într-un al treilea liceu, conflictul este asociat cu imixtiunea factorului politic la nivel local.

F. Interesul acordat de către cadrele didactice dezvoltării competenţelor

Tabelul de mai jos prezintă, sintetic, impactul programelor de formare în ceea ce priveşte interesul pentru dezvoltarea competenţelor profesionale.

Tabelul 4: Impactul programelor de formare finanţate prin schemele de granturi PHARE 2005 şi PHARE 2006 (partea a II-a)

Dimensiunea Tip re-spondent

Impact

PHARE 2005 – lot profesori**

PHARE 2005 – lot manageri**

PHARE 2005 – ambele**

P H A R E 2006*

Competenţe metodologice Profesori ~ +++ +++ ~

Competenţe de comunicare şi relaţionare Profesori ~ +++ +++ ~

Competenţe de evaluare Profesori ~ +++ ~ +

Competenţe psihosociale Profesori ~ +++ ++ ~

Competenţe tehnice şi tehno-logice Profesori + +++ ~ ~

Competenţe de management al carierei Profesori ~ +++ ~ +

Competenţe de comunicare şi relaţionare Manageri ~ +++ ~ ~

Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale Manageri ~ +++ + ~

Competenţe de conducere şi coordonare Manageri ++ +++ +++ ~

Competenţe de evaluare Manageri ++ +++ ~ ++

Competenţe de gestionare şi administrare a resurselor Manageri ++ +++ ~ ~

Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională Manageri ~ +++ ++ ~

Competenţe care vizează ma-nagementul propriei persoane Manageri ~ +++ +++ ~

studiu.indb 31 04.07.2009 13:12:27

32

Legendă:

+++ Apreciere/impact puternic pozitiv

++ Apreciere/impact pozitiv

+ Impact uşor pozitiv

~ Nici o schimbare

- Impact uşor negativ

-- Apreciere/impact negativ

--- Apreciere/impact puternic negativ

*concluziile pentru PHARE 2006 trebuie privite cu precauţie, dat fiind că implementarea programului q1. nu s-a încheiat încă.

**sunt trei tipuri de unităţi şcolare care au beneficiat de proiecte PHARE 2005: prima categorie a q2. avut ca beneficiari direcţi cadrele didactice din şcoala respectivă; în cea de-a doua sunt incluse şcoli în care doar managerii au beneficiat de programe de formare; cea de-a treia include şcoli care au benefi-ciat de ambele tipuri de programe.

Marea majoritate a cadrelor didactice este 37. preocupată de dezvoltarea carierei didactice şi consi-deră că aceasta este condiţionată de dezvoltarea competenţelor metodologice, de comunicare şi relaţionare, de evaluare, psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, de management al carierei.

Situaţia este asemănătoare ca tendinţe majore cu cea înregistrată în momentul investigării stă-38. rii iniţiale, precum şi cu cea din grupul de control. Grupul de control a cunoscut în cele 6-7 luni scurse de la colectarea datelor iniţiale o uşoară creştere a interesului faţă de tematica amintită (dezvoltarea competenţelor, formarea continuă etc.). În general, şcolile din cadrul proiectelor PHARE, cu precădere cele din cadrul PHARE 2005, prezintă însă în prezent nivele ale indicato-rilor relevanţi superioare celor înregistrate în grupul de control.

Pentru majoritatea competenţelor analizate, cei mai mulţi profesori intervievaţi declară fie că le 39. deţin deja sau lucrează la formarea lor prin cursul la care participă.

Pe ansamblu, înregistrăm mai multe şcoli în care se observă creşteri ale autoevaluărilor re-40. feritoare la deţinerea competenţelor profesionale. Excepţia majoră o constituie competenţele metodologice, din programele PHARE 2005 şi 2006 adresate profesorilor, pentru care numărul şcolilor unde autoevaluările devin mai scăzute îl depăşeşte pe cel unde autoevaluările devin mai ridicate.

Diferenţele despre care am discutat până aici sunt prezente la nivelul şcolilor incluse în progra-41. mele de formare continuă finanţate prin Schemele de grant PHARE 2005, PHARE 2006. Ele pot însă să nu derive din calitatea acestor programe de formare, ci din caracteristicile cadrelor didac-tice, respectiv ale şcolilor în care programele cu pricina s-au desfăşurat. Analiza de regresie per-mite identificarea diferenţelor dintre grupe de profesori, ca şi identificarea mai fină a cauzalităţii ce se ascunde în spatele diferenţelor semnalate mai sus. Rezultatele conduc la următoarele trei concluzii majore:

atât profesorii din şcoli care nu au beneficiat de cursuri de formare, cât şi cei care au bene- ●ficiat de astfel de cursuri, cunosc creşteri ale autoevaluărilor competenţelor din oricare din cele şase tipuri luate în considerare. Practic, aceasta este tendinţa firească, indiferent de prezenţa cursurilor de formare;profesorii din şcolile PHARE 2005 şi PHARE 2006 prezintă însă creşteri mai importante ●decât cei din grupul de control, ceea ce indică un impact pozitiv al programelor de formare. Singura competenţă pe care această tendinta nu se validează este cea de evaluare, unde creşterea suplimentară este foarte mică;nu există diferenţe notabile între efectele finale probabile ale programelor finanţate prin PHA- ●RE 2005 şi ale celor finanţate PHARE 2006, exceptând competenţele psihosociale;

studiu.indb 32 04.07.2009 13:12:27

33

Aceste concluzii arată că, de fapt, unele dintre diferenţele negative pe care le semnalasem provin 42. din diferenţe de structură a colectivelor de cadre didactice. Reinvestigarea acestor diferenţe ne-gative sugerează că programele de formare viitoare ar trebui să acorde o atenţie mai accentuată acelor factori care generează efecte mai puţin puternice.

G. Autoevaluarea competenţelor manageriale

Ca şi cadrele didactice, şi managerii declară în cvasitotalitate că deţin sau lucrează la formarea 43. competenţelor manageriale, indiferent de natura acestora.

Programele PHARE 2006 nu au o contribuţie directă la îmbunătăţirea competenţelor manage-44. riale[22], exceptând competenţele de evaluare. Programele PHARE 2005 aduc o contribuţie mai însemnată, mai ales prin acele componente ce se adresau managerilor.

H. Integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii şi în societate

Pe ansamblu, contribuţia programelor de formare analizate nu este una de natură să genereze 45. schimbări de atitudine în ce priveşte tematica integrării absolvenţilor pe piaţă muncii şi în societate.

Cercetarea calitativă relevă că în majoritatea cazurilor, echipa managerială a şcolii deţine puţine 46. informaţii cu privire la inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor. Comentariile lansate vizează mai degrabă posibilitatea (slabă) de absorbţie a pieţei locale de forţă de muncă. Aceeaşi lipsă de acurateţe se înregistrează şi în ceea ce priveşte continuarea studiilor: estimările variază între 5% şi 40% probabilitate ca absolvenţii să îşi continue studiile în învăţământul superior şi cadrele didactice nu deţin informaţii referitoare la intenţiile absolvenţilor de a lucra în străinătate.

4.2.1. Evaluarea calităţii programelor: opinii ale beneficiarilor direcţi

Organizarea şi calitatea programelor de formare sunt unanim apreciate de către managerii şi profesorii beneficiari (tabelul 5). Sunt foarte puţine note sub 8, iar cele sub 6 sunt practic inexistente. Nu sunt diferenţe notabile între evaluările realizate de beneficiarii cuprinşi în PHARE 2005 şi cei din PHARE 2006, cu o singură excepţie: cel puţin în reprezentările beneficiarilor formării, calitatea organizării pare a fi crescut de la un program la altul.Tabelul 5. Evaluări ale calităţi programelor de formare

Ce notă, de la 1 la 10, utilizând notarea de la şcoală, aţi acorda:Medii ale notelor oferite de

Manageri beneficiari formare Cadre didactice beneficiare

PHARE 2005 PHARE 2005 PHARE 2006

Formatorilor 9,7 9,5 9,4

Organizării 9,8 9,3 8,9

Materialelor primite 9,8 9,2 9,2

Conţinutului formării 9,7 9,1 9,2

Activităţii în ansamblul ei 9,7 9,2 9,2

[22] In fapt este vorba de creşterea măsurii in care managerii şcolarii se autoreprezintă ca deţinând aceste In fapt este vorba de creşterea măsurii in care managerii şcolarii se autoreprezintă ca deţinând aceste competenţe.

studiu.indb 33 04.07.2009 13:12:27

34

De asemenea nu se înregistrează diferenţe notabile în funcţie de organizaţia implementatoare (tabe-lul 6). Practic, indiferent de implementator, programul reuşeşte să atragă aprecierea marii majorităţi a beneficiarilor.

Tabelul 6. Note medii acordate pe diferite componente ale formării, în funcţie de implementator: evaluări oferite de CADRELE DIDACTICE BENEFICIARE

Implementare Evaluarea - Formatorilor

Evaluarea - Organizării

Evaluarea - Materialelor primite

Evaluarea - Conţinutului formării

Evaluarea - Activităţii în ansam-blul ei

CCD Bacău 9,40 9,19 9,49 9,29 9,23

CCD Deva 9,67 9,15 9,46 9,52 9,46

CEDU 2000+ 9,51 9,35 9,64 9,52 9,45

CREE 9,28 8,58 8,74 8,88 9,09

CCD Dolj 9,42 8,97 8,92 9,19 8,91

DPPD Piteşti 9,67 9,19 9,11 9,42 9,33

U Ovidius 9,06 8,82 8,12 8,79 8,68

U Piteşti 10,00 10,00 9,00 10,00 10,00

UTC 9,58 9,45 9,56 9,54 9,59

U Valahia 9,59 9,64 9,57 9,49 9,53

Pentru majoritatea beneficiarilor la programele de formare, conţinutul acestora este binevenit (tabe-lul 7). El constituie însă mai degrabă o cale de a fixa lucruri deja stăpânite, nereprezentând noutăţi. Evident însă, o parte a acestui pattern de răspuns captează efecte de dezirabilitate: cadrelor didac-tice le este dificil să declare că nu stăpânesc conţinuturile respective, chiar dacă acestea reprezintă lucruri noi.

Nu apar diferenţe notabile între PHARE 2005 şi PHARE 2006. Aparent PHARE 2005 atrage note mai ridicate, în medie, cu jumătate de punct. Trebuie însă utilizată precauţia dată de momentul colectării datelor: PHARE 2005 se încheiase deja, în timp ce PHARE 2006 era în plină desfăşurare.

studiu.indb 34 04.07.2009 13:12:27

35

Tabelul 7. Evaluări ale conţinuturilor programelor de formare

Vă rugăm să notaţi afirmaţiile de mai jos în funcţie de cât de aproape sunt de opinia dvs. Utilizaţi scala de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total”, iar 10 indică „acord total”.

Medii ale notelor oferite de

Manageri beneficiari formare Cadre didactice beneficiare

PHARE 2005 PHARE 2005

PHARE 2006

Deja utilizam metode de genul celor discutate, încă înainte de începerea programului de formare 7,9 7,9 7,8

Conţinutul programului este adecvat nevoilor pe care le am în predare 9,1 8,9 8,4

Conţinutul programului este adecvat nevoilor pe care le am în managementul şcoli 9,5 - -

Lucrurile despre care s-a discutat în cursul întâlnirilor …

…sunt noi pentru mine 6,3 6,4 6,3

…au aplicativitate imediată în activitatea dvs. 9,1 8,3 7,8

…sunt inutile 0,8 1,4 1,7

Activităţile din cadrul programului de formare mă ajută să îmbunătăţesc …

…comunicarea cu elevii 7,9 9,2 8,6

…comunicarea cu con-ducerea şcolii 9,1 8,6 8,2

…comunicarea cu colegii 9,5 8,9 8,5

studiu.indb 35 04.07.2009 13:12:27

36

Figura 1. Atitudinea generală faţă de conţinutul programelor de formare, în funcţie de organizaţiaimplementatoare: evaluări oferite de CADRELE DIDACTICE BENEFICIARE

Cifrele reprezentate grafic constituie medii ale răspunsurilor cadrelor didactice investigate la întrebarea:Care dintre următoarele afirmaţii este mai apropriată de opinia dvs. :

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Conţinutul programelor de formare este prea general

Conţinutul programelor de formare este adecvat nevoilor de predare, elevilor pe care îi am şi prob-lemelor specifice cu care mă confrunt

Atitudinea general pozitivă se regăseşte şi în evaluarea de ansamblu a programelor (tabelul 4). Practic nu există evaluări negative ale programelor.

Chiar şi în aceste condiţii regăsim diferenţe interesante între diferite categorii de profesori[23]. Astfel, profesorii de educaţie fizică şi sport, maiştrii, cei proveniţi din unităţi şcolare vocaţionale, femeile, cei mai vârstnici tind să acorde note ceva mai mari, apreciind în mai mare măsură că programele de formare au avut un conţinut adecvat nevoilor pe care le au. Un pic mai critici sunt profesorii de limbă şi comunicare, cei de arte, cei care au ore şi la clase de gimnaziu, bărbaţii, tinerii. Şi aceştia menţin însă o atitudine puternic pozitivă faţă de conţinutul cursurilor.

Atunci când controlăm pentru efectele tipului de respondent, influenţa programului PHARE (2005 sau 2006) de care acesta a beneficiat se diminuează, fără a dispare. Cadrele didactice care au beneficiat de programe de formare PHARE 2005 tind să evalueze mai pozitiv utilitatea programului. Dată fiind însă precauţia amintită, legată de momentul colectării datelor, este probabil ca în realitate să nu existe diferenţe între programe, în ce priveşte evaluarea utilităţii.

[23] Am utilizat regresia multinivel pentru identifi carea efectelor prezentate în paragraful acesta şi în cele ce Am utilizat regresia multinivel pentru identificarea efectelor prezentate în paragraful acesta şi în cele ce urmează.

studiu.indb 36 04.07.2009 13:12:30

37

4.2.2. Modificări ale valorilor indicatorilor urmăriţi

Anexele acestui raport prezintă distribuţiile răspunsurilor la nivelul fiecărui subeşantion de cadre didactice, elevi şi manageri, pentru fiecare întrebare inclusă în chestionare. Secţiunile ce urmează discută aspecte legate de tendinţele generale, diferenţele dintre beneficiarii de PHARE 2005 şi cei de programe PHARE 2006, diferenţele dintre nivelele iniţiale şi cele finală ale indicatorilor relevanţi. Distribuţiile răspunsurilor la fiecare întrebare în parte sunt incluse în anexele raportului şi nu mai sunt reluate în textul secţiunilor ce urmează decât atunci când sunt absolut necesare pentru a ilustra argumentele prezentate.

4.2.2.1. Modul de abordare a activităţilor de predare-învăţare

Atitudinea cadrelor didactice faţă de metodele active

În general, în rândul cadrelor didactice, indiferent de grupul căruia îi aparţin (PHARE 2005, PHARE 2006), există un consens, cel puţin la nivel declarativ, în privinţa susţinerii metodelor ac-tive. Acestea sunt considerate a fi superioare ca eficienţă metodelor tradiţionale. Pe de altă parte o uşoară majoritate, mai accentuată în cazul PHARE 2006, tinde să considere că nu există condiţiile necesare pentru a implementa metodele active, dată fiind lipsa timpului necesar pentru a implemen-ta astfel de metode. În plus, un pic mai mult de o treime dintre cadrele didactice intervievate spun că elevii sunt nepregătiţi pentru a putea fi utilizate metode active.

Pornind de la cele patru întrebări din chestionar, am construit doi indicatori care permit eva-luarea situaţiei deopotrivă la nivel individual (pentru fiecare cadru didactic în parte), cât şi pentru fiecare liceu în parte. Tabelul 8 prezintă valorile acestor doi indicatori pentru câteva dintre unităţile şcolare analizate, incluzând atât licee incluse în proiect, cât şi din grupul de control.

Primul indicator reflectă atitudinile fată de utilizarea metodelor active, valorile mai ridicate indicând suportul, iar cele negative respingerea. Al doilea indicator reflectă măsura în care cadrele didactice identifică calitatea elevilor şi timpul disponibil drept obstacole pentru a utiliza metode ac-tive în procesul de predare-învăţare. Pentru acest indicator, valorile pozitive indică o prevalenţă a identificării unor astfel de obstacole.

În ce priveşte suportul pentru utilizarea de măsuri active (activGOOD), acesta cunoaşte creşteri faţă de starea iniţială pentru aproape toate categoriile de cadre didactice luate în considera-re. În şcolile beneficiare ale proiectelor PHARE 2005, valoarea iniţială considerată de referinţă este cea a mediei indicatorului înregistrat în studiul iniţial (baseline) la nivelul şcolilor PHARE 2006: 33. Creşterea este importantă pentru acele şcoli în care au fost implementate proiecte PHARE 2005 adresate profesorilor, fiind dublă faţă de creşterea înregistrată de şcolile din grupul de control[24]. În schimb, în şcolile care au beneficiat de proiecte adresat exclusiv managerilor, valoarea iniţială a indicatorului este probabil similară cu cea finală. În condiţiile în care grupul de control înregistrează o uşoară creştere, acesta poate fi un semn de posibilă lipsă a impactului. Şcolile ce au beneficiat de proiecte PHARE 2006 înregistrează şi ele o creştere minoră.

[24] Concluzia trebuie avută însă în vedere cu precauţie, dată fi ind dimensiunea extrem de mică a grupului de con- Concluzia trebuie avută însă în vedere cu precauţie, dată fiind dimensiunea extrem de mică a grupului de con-trol. Magnitudinea schimbării indică totuşi un impact pozitiv.

studiu.indb 37 04.07.2009 13:12:30

38

Tabelul 8. Valorile medii ale indicatorilor de suport pentru metode active, calculate pentrCADRELE DIDACTICE din unităţile şcolare beneficiare ale programelor PHARE 2005 şiPHARE 2006: situaţia la finalul programului (impact) faţă de cea iniţială (baseline)

INDICATOR activGOOD sustine metodele active

activOBST exista obstacole inerente pentru metodele active (elevii, timpul)

Cadrul didactic provine dintr-o şcoală

Momentul colectării datelor baseline impact baseline impact

Tip program

Grup control 37 40 -3 -10

Phare2006 33 34 -1 8

Phare2005-lot profesori** . 45 . -7

Phare2005-lot manageri** . 37 . 4

Phare2005-ambele** . 44 . -6

*activGOOD şi activOBST variază de la -100 (dezacord total) la +100 (acord total). Modul de q3. construcţie al indicatorilor este descris în raportul asupra stării iniţiale a şcolilor analizate: Activ-GOOD este calculat pentru fiecare cadru didactic în parte ca medie a v1 şi a v3 (vezi chestion-arul), v3 fiind în prealabil recodificat astfel încât scala să fie răsturnată. Similar, activOBST este calculat ca medie a v2 şi v4. Ambii indicatori sunt apoi transformaţi liniar astfel încât să varieze de la -100 la +100. Pentru ambii indicatori, valorile ridicate ale corelaţiilor dintre variabilele compo-nente permit agregarea. Non-răspunsurile au fost tratate drept missing values.

**Sunt trei tipuri de unităţi şcolare care au beneficiat de proiecte PHARE 2005: prima categorie a q4. avut ca beneficiari direcţi cadrele didactice din şcoala respectivă; în cea de-a doua sunt incluse şcoli în care doar managerii au beneficiat de programe de formare; cea de-a treia include

O dinamică oarecum similară o cunoaşte identificarea de obstacole în aplicare de metode active. A identifica astfel de obstacole reprezintă un indiciu că suportul pentru metode active ar putea să nu fie transpus în plan comportamental. Grupul de control îşi diminuează în perioada înregistrată acest risc. Acelaşi lucru se petrece cu şcolile PHARE 2005 ce au beneficiat de proiecte centrate pe profesori. Şcolile PHARE 2005 ce au avut doar programe adresate managerilor înregistrează o evoluţie nedorită a indicatorului. Acelaşi lucru se observă în cazul şcolilor PHARE 2006, dar pentru acestea trebuie ţinut cont de faptul că implementarea proiectului încă nu s-a încheiat, iar cadrele didactice tind să devină conştiente de riscurile implementării metodelor active, dar nu au interiorizat încă suficient metodele de a depăşi aceste obstacole.

Atitudinea managerilor şcolari faţă de metodele active

Fără îndoială, managerii şcolari sunt mai puţin implicaţi în activităţi de didactic. Ei însă pot influenţa atitudinea colectivelor de cadre didactice. Cel puţin din acest punct de vedere, atitudinea lor faţă de utilizarea metodelor active în predare este una importantă.

Am chestionat în acest sens doar managerii beneficiari direcţi ai programelor derulate în cadrul PHARE 2005. Cei doi indicatori propuşi în secţiunea anterioară ating în studiul de impact valoarea medie 58 pentru activGOOD, respectiv -18 pentru activOBST. Primul indică un suport me-diu deosebit de ridicat pentru utilizarea de metode active. În plus, valoarea lui activOBST este mai scăzută decât cea înregistrată pentru cadrele didactice, relevând capacitatea managerilor de a iden-tifica căi de depăşire a dificultăţilor de implementare a metodelor active.

Pe ansamblu, se poate afirma că managerii şcolari direct beneficiari ai programelor PHARE 2005 analizate prezintă o susţinere pentru utilizarea metodelor active mai ridicată decât cea a altor cadre di-dactice. Aceasta creează premise pentru transpunerea acestui suport în comportamente de predare.

studiu.indb 38 04.07.2009 13:12:31

39

Este greu însă de spus dacă această atitudine reprezintă rezultatul participării la programele PHARE 2005 sau este preexistentă acestora. Anvergura distanţei dintre media indicatorilor analizaţi pentru manageri şcolari şi cadre didactice sugerează posibilitatea ca ambele explicaţii să fie valide, deopotrivă experienţa anterioară şi cea dobândită în programele de formare PHARE 2005 contribu-ind la poziţia declarată în prezent de aceşti manageri şcolari.

Strategii de abordare a lecţiilor

Conform cadrelor didactice, în procesul de predare, activităţile de grup, dezbaterile între elevi şi utilizarea altor resurse de învăţare, în afară de manual sunt prezente cel puţin odată la 3-4 ore. În schimb, abordarea de teme propuse de elevi, realizarea de proiecte, evaluarea pe bază de portofoliu şi concursurile între elevi cunosc o frecvenţă mai redusă. Rezultatele reproduc tendinţele observate şi în studiul de impact.

Conform elevilor, ca şi în cazul studiului de impact, dezbaterile între elevi, evaluarea pe bază de portofoliu şi folosirea altor resurse de învăţare, în afară de manual sunt activităţile care atrag o majoritate a răspunsurilor indicând utilizarea relativ frecventă. Activităţile de grup îşi schimbă poziţia, în reprezentările elevilor ele fiind mai rare decât în reprezentările profesorilor. Abordarea de teme propuse de elevi, realizarea de proiecte, evaluarea pe bază de portofoliu şi concursurile între elevi cunosc o frecvenţă mai redusă.

Pe de altă parte, ceva mai bine de două treimi dintre elevi spun că profesorii dictează lecţiile aproape la fiecare oră. Pentru elevii din şcolile PHARE 2005, cifra urcă până spre 75%. Faţă de starea iniţială, în cazul şcolilor PHARE 2006 se constată o scădere uşoară a numărului celor ce raportează desfăşurarea aproape exclusivă de ore în care profesorii dictează lecţiile. În schimb, cifra pentru PHARE 2005 oferă o imagine contrară. Faţă de starea iniţială, şi în cazul PHARE 2005, dar mai ales în cazul PHARE 2006, scade destul de mult ponderea elevilor ce spun că se întâmplă frecvent situaţii de tipul „Profesorul predă, elevii doar ascultă şi iau notiţe, fără a interveni”.

Dacă se realizează comparaţia între starea iniţială si cea finală, opiniile elevilor indică uşoare creşteri în ce priveşte utilizarea metodelor active.

Faţă de studiul de analiză a stării iniţiale, am optat pentru un model simplificat de calculare a indicelui agregat ce măsoară utilizarea metodelor active. Am luat în considerare şase aspecte: (1) utilizarea activităţilor de grup, (2) a dezbaterilor între elevi, (3) abordarea de teme propuse de elevi, (4) realizarea de proiecte, (5) evaluarea pe bază de portofoliu, (6) organizarea de concursuri între elevi. Am numărat apoi, pentru fiecare elev în parte, câte astfel de metode sunt indicate a fi utilizate „aproape la fiecare oră” sau „o dată la 3-4 ore”. Tabelul 9 sintetizează rezultatele observate, deopotrivă pentru elevi, cadre didactice, manageri şcolari.

studiu.indb 39 04.07.2009 13:12:31

40

Tabelul 9. Utilizarea metodelor active: reprezentări ale cadrelor didactice, elevilor şi managerilor

Tip program de care a beneficiat şcoala

Valoarea indicelui de utilizare a metodelor active (maxim=6….minim=0)*

elevi profesori manageri

La începutul programului (baseline)

În prezent (impact)

La începutul programului (baseline)

În prezent (impact)

La începutul programului (baseline)

În prezent (impact)

grup control 2,32 2,94 2,99

PHARE 2006 2,32 2,39 3,03 3,16

PHARE 2005

- doar lot profesori . 2,68 3,09

- doar lot manageri . 2,56 3,89 2,91

- ambele programe . 2,69 3,14

* indicele reflectă numărul de metode active utilizate frecvent. Descrierea exactă a modului de q5. calcul poate fi regăsită în text.

Analiza imediată relevă faptul că în şcolile unde au fost implementate programe PHARE utilizarea metodelor active este mai frecventă. Mai mult, proiectele PHARE 2005 se dovedesc mai eficiente. Dacă ne raportăm la reprezentările elevilor, eficienţa programelor este mai pronunţată atunci când este vorba de proiecte ce ţintesc ca beneficiari direcţi cadrele didactice. Lucrurile stau însă invers atunci când investigăm reprezentările cadrelor didactice.

În plus, se observă şi o diferenţă importantă în ce priveşte percepţia elevilor asupra utilizării metodelor active şi cea a profesorilor: elevi tind să indice mai rar utilizarea unor astfel de metode.

Comparaţia dintre elevi şi profesori pe ansamblul eşantioanelor poate fi însă viciată de fap-tul că dimensiunea subeşantioanelor de elevi şi de profesori este diferită de la un liceu la altul. Comparaţia firească trebuie realizată la nivel de unitate şcolară (tabelul 10). În marea majoritate a liceelor analizate (cele aflate deasupra diagonalei desenate cu gri) elevii tind să raporteze mai rar decât cadrele didactice utilizarea metodelor active, în timp ce în restul situaţia este inversă.

Corelaţia dintre cele două variabile (reprezentările medii ale elevilor, respectiv cele ale pro-fesorilor) este destul de mică. Ordonând unităţile şcolare după reprezentările cadrelor didactice obţinem o ierarhie destul de mult diferită de cea rezultată din ordonarea după reprezentările elevilor. Date fiind probabilele distorsiuni date de dezirabilitate în cazul cadrelor didactice, este probabil mai util să judecăm impactul programelor de formare prin prisma comportamentelor relatate de către elevi.

studiu.indb 40 04.07.2009 13:12:31

41

Figura 2. Poziţia fiecărui liceu în funcţie de declaraţiile elevilor şi ale cadrelor didactice în cepriveşte utilizarea metodelor active (datele indică situaţia din momentul prezent)

* indicele reprezentat grafic reflectă numărul de metode active utilizate frecvent şi variază de la q6. 0=astfel de metode sunt utilizate foarte rar, la 6= astfel de metode sunt utilizate foarte frecvent. De-scrierea exactă a modului de calcul poate fi regăsită în text.

Ţinând cont de acest lucru şi revenind la datele din tabelul 4 se poate spune că proiectele PHARE 2005 se dovedesc mai eficiente. Dacă ne raportăm la reprezentările elevilor, eficienţa programelor este mai pronunţată atunci când este vorba de proiecte ce ţintesc ca beneficiari direcţi cadrele di-dactice. Lucrurile stau aparent invers atunci când investigăm reprezentările cadrelor didactice (figura 3) relevă însă că este de fapt vorba de un efect de compoziţie a sub-eşantionului de unităţi şcolare unde au fost implementate programe ce aveau ca beneficiari direcţi doar manageri şcolari. Acest eşantion este foarte mic, iar variaţiile sale fac ca media să fie nereprezentativă pentru şcolile în cauză. În concluzie, din punct de vedere al evaluării eficienţei diferitelor tipuri de programe, se poate spune că asupra utilizării de metode active, impactul a fost mai puternic în şcolile unde au fost im-plementate programe ce ţinteau (şi) profesorii.

studiu.indb 41 04.07.2009 13:12:32

42

Figura 3. Reprezentări ale PROFESORILOR din şcolile PHARE 2006 asupra utilizării de metode active: starea medie iniţială (baseline) vs. starea medie finală (impact) în unităţile şcolare analizate

* indicele reflectă numărul de metode active utilizate frecvent. Descrierea exactă a modului q7. de calcul poate fi regăsită în text. Plasarea unei unităţi şcolare deasupra diagonalei principale indică creşterea folosirii metodelor active.

Pentru profesorii din şcolile PHARE 2006, datele permit compararea situaţiei iniţiale cu cea din prezent. Tabelul 4 relevă faptul că în majoritatea unităţilor şcolare pe care le putem compara între cele două momente, se constată creşteri ale utilizării metodelor active. Acesta este cazul a 9 dintre unităţile şcolare analizate. În alte două (denumite convenţional Liceul L şi Liceul G), ca şi în şcoala din grupul de control (Liceul S) nu se înregistrează modificări ale reprezentărilor profesorilor. Doar în trei unităţi şcolare (K, M, E) se constată scăderea utilizării metodelor active. Concluzii similare se desprind şi din analiza răspunsurilor elevilor din şcolile PHARE 2006. Prin urmare, impactul este pe ansamblu pozitiv, însă există şi unităţi şcolare unde situaţia este complet diferită.

Între declaraţiile profesorilor privind utilizarea metodelor active există diferenţe mici. Acestea nu derivă[25] din dimensiunea unităţii şcolare, nu sunt date de sex, nu depind de educaţia cadrului di-

[25] Discuţia din acest paragraf se bazează pe utilizarea analizei de regresie asupra indicelui de utilizare a metode- Discuţia din acest paragraf se bazează pe utilizarea analizei de regresie asupra indicelui de utilizare a metode-lor active descris anterior.

studiu.indb 42 04.07.2009 13:12:33

43

dactic sau de tipul unităţii şcolare (profil vocaţional sau teoretic). Diferenţele sunt date de vârstă – cei mai tineri tind să declare mai rar utilizarea de metode active, precum şi de disciplina predată: metodele active sunt utilizate mai rar în ariile curriculare „matematică şi ştiinţe” şi la „limbă şi comunicare”.

4.2. 2.2. Atmosfera din şcoală şi relaţia cu părinţii şi comunitatea

Atmosfera din interiorul şcolii

Marea majoritate a cadrelor didactice spune că atmosfera din şcoală este una plăcută, că relaţiile cu colegii şi cu managerul şcolii decurg bine. Modificările faţă de starea iniţială a şcolilor ana-lizate sunt practic aceleaşi ca în grupul de control, micile diferenţe prezentate în tabelul 10 derivând în principal din modul de eşantionare. Există doar o excepţie importantă, şi anume colaborarea cu managerul şcolar. Profesorii beneficiari direcţi ai programelor PHARE 2005 şi 2006 par a deveni mai critici la adresa managerului, probabil cerând mai multe lucruri de la acesta. Oricum însă, şi majori-tatea covârşitoare a acestor profesori (peste 80%) etichetează pozitiv relaţia în cauză.

Tabelul 10. Opinii ale CADRELOR DIDACTICE despre relaţiile din interiorul şcolii

Ponderea celor care declară că sunt de acord “în mare măsură” sau “în foarte mare măsură” cu …

Tip program

Grup control Phare2006 Phare2005 - lot profesori**

Phare2005 - lot manageri**

Phare2005 - ambele**

baseline

final

baseline

final

baseline

final

baseline

final

baseline

final

Atmosfera din cadrul şcolii este una plăcută 84% 95% 86% 88% . 91% . 89% . 90%

Mă simt foarte bine alături de colegii din şcoală 92% 95% 91% 93% . 95% . 95% . 91%

Colaborez bine cu colegii din alte arii curriculare 88% 94% 90% 96% . 96% . 89% . 93%

Colaborez bine cu managerul şcolii unde predau 84% 98% 77% 83% . 83% . 89% . 84%

Acelaşi tip de declaraţii îl întâlnim şi la elevi şi la manageri (tabelul 11). Trebuie remarcat însă că managerii oferă o perspectivă încă şi mai optimistă asupra ethosului şcolar, în timp ce elevii sunt mai pesimişti în declaraţii, deşi majoritatea continuă să definească pozitiv situaţia.

studiu.indb 43 04.07.2009 13:12:34

44

Tabelul 11. Opinii ale ELEVILOR şi ale MANAGERILOR ŞCOLARI despre relaţiile din interiorul şcolii

Ponderea celor care declară că sunt de acord “în mare măsură” sau “în foarte mare măsură” cu …

Tip program

Grup con-trol Phare2006 Phare2005-lot

profesori**Phare2005-lot manageri**

Phare2005-am-bele**

baseline

final

baseline

final

baseline

final

baseline

final

baseline

final

OPINII ALE ELEVILOR

Atmosfera din cadrul şcolii este una plăcută 49% 70% 72% 74% 77% 73%

Mă simt foarte bine alături de colegii din şcoală

73% 79% 79% 80% 82% 81%

Profesorii se înţeleg bine între ei 76% 84% 82% 85% 80% 77%

Profesorii discută cu elevii despre proble-mele acestora

34% 59% 48% 58% 59% 47%

Profesorii sunt prietenoşi cu elevii 66% 77% 76% 84% 78% 83%

Elevii respectă profe-sorii 76% 77% 82% 79% 83% 81%

OPINII ALE MANAGERILOR ŞCOLARI

Atmosfera din cadrul şcolii este una plăcută 100% 100% 100% 100% 100%

Mă simt foarte bine alături de colegii din şcoală

100% 100% 100% 100% 100%

Colaborez bine cu colegii din alte arii curriculare

100% 92% 100% 100% 100%

OPINII ALE MANAGERILOR ŞCOLARI – doar cei ce au răspuns cu „în foarte mare măsură”

Atmosfera din cadrul şcolii este una plăcută 29% 38% 50% 64% 17%

Mă simt foarte bine alături de colegii din şcoală

57% 62% 83% 91% 50%

Colaborez bine cu colegii din alte arii curriculare 36% 77% 61% 91% 17%

Perspectiva managerilor şi cea a elevilor dovedeşte că impactul proiectelor este unul pozitiv, diferenţele fiind vizibile mai ales la nivelul şcolilor unde au fost implementate programe PHARE 2005, şi mai puţin acolo unde implementarea încă nu s-a încheiat (PHARE 2006).

Impactul dispare însă atunci când discutăm despre reprezentările elevilor asupra relaţiei cu pro-fesorii, acestea rămânând practic neschimbate faţă de situaţia iniţială. Notabil este faptul că doar jumătate dintre elevi declară că „Profesorii discută cu elevii despre problemele acestora”.

studiu.indb 44 04.07.2009 13:12:34

45

Altfel, relaţia profesori-elevi este descrisă diferit în funcţie de liceu. În jumătate dintre liceele analiza-te, fie ele din grupul de control sau dintre unităţile şcolare incluse în proiectele PHARE, majoritatea elevilor definesc relaţia cu profesorii drept una pozitivă în ce priveşte interesul profesorilor faţă de problemele elevilor. În restul situaţia este contrară. În schimb, exceptând elevii din câteva licee, în celelalte unităţi şcolare majoritatea elevilor spun că profesorii sunt prietenoşi cu elevii.

Relaţia cu primăria, comunitatea locală şi inspectorii şcolari

În ce priveşte relaţiile şcolii cu părinţii, reprezentările elevilor şi ale profesorilor se suprapun doar parţial (figura 4), însă converg spre a sugera că, în majoritatea unităţilor şcolare analizate părinţii sunt reprezentaţi a se implica cel mult în mică măsură în viaţa şcolii. Sunt doar câteva unităţi şcolare din cele analizate în care fie majoritatea elevilor, fie majoritatea profesorilor tinde să prezinte o reprezentare a implicării active a părinţilor în viaţă şcolii. Într-un singur liceu atât profesorii cât şi elevii declară că participarea părinţilor la viaţa şcolii este una ridicată (Liceul N – vezi figura).

Figura 4. Reprezentări ale elevilor şi ale profesorilor privind măsura în care „părinţii participă la viaţaşcolii”: ponderea celor care spun că sunt de acord „în mare” sau „în foarte mare” măsură cu afirmaţiaîn cauză, pentru fiecare unitate şcolară în parte, după derularea programelor PHARE 2005 şi 2006

Punctele reprezintă şcoli. Cu cât o unitate şcolară este mai apropiat de diagonala principală, cu q8. atât reprezentările elevilor şi cele ale profesorilor se suprapun mai bine.

Dacă analizăm la nivel de unitate şcolară schimbarea între situaţia iniţială şi cea din mo-mentul studiului final, în cazul şcolilor PHARE 2006, reprezentările profesorilor şi cele ale elevilor prezintă imagini diferite (tabelul 12). Un sfert dintre şcolile analizate prezintă schimbări negative deopotrivă atunci când analizăm reprezentările elevilor şi pe cele ale cadrelor didactice, jumătate prezintă schimbări pozitive pentru ambele categorii de actori sociali, iar restul sunt într-o situaţie

studiu.indb 45 04.07.2009 13:12:36

46

mixtă (schimbări pozitive ale reprezentărilor elevilor şi negative pentru profesori sau invers)[26]. Pe ansamblu, impactul este mai degrabă pozitiv, însă trebuie notat şi faptul că reprezentările elevilor sugerează mai degrabă modificări negative.

Figura 5. Schimbarea reprezentărilor ElEvilor, respectiv CadrElor didaCtiCE, în ce priveşte relaţia şcolii cu părinţii, în şcolile PHARE 2006: ponderea celor care spun că sunt de acord „în mare” sau „în foarte mare” măsură cu afirmaţia „părinţii participă la viaţa şcolii”

Indiferent de liceu, cvasimajoritatea profesorilor definesc mai degrabă pozitiv colaborarea cu inspectorii de specialitate. Acelaşi lucru se petrece în ce priveşte reprezentările managerilor (vezi tabelul 12). În ambele cazuri nu se poate vorbi despre schimbări de opinie în urma implementării proiectelor PHARE 2005 şi 2006.

Lucrurile stau însă diferit în ce priveşte relaţia cu comunitatea locală, cu primăria. Şi la sfârşitul proiectului, ca şi la începutul acestuia, exceptând un liceu (Liceul C), nu sunt rapor-tate relaţii tensionate cu Primăria din localitate. Trebuie notat însă că variaţia în acest sens este importantă, mergând de la unanimitate în etichetarea pozitivă a relaţiei respective până la un rela-tiv disens, cu aproape jumătate din colectivul de cadre didactice etichetând mai degrabă negativ, iar cealaltă etichetând pozitiv relaţia cu primăria. Impactul proiectelor PHARE nu este vizibil în ce priveşte relaţia cu primăria: toate unităţile şcolare prezentau în linii mari aceeaşi situaţie în momen-tul studiului de investigare a situaţiei iniţiale (baseline) şi la momentul colectării ultimei serii de date (impact).

[26] În situaţia în care schimbarea reprezentărilor elevilor a fost inexistentă, atunci am etichetat schimbarea din În situaţia în care schimbarea reprezentărilor elevilor a fost inexistentă, atunci am etichetat schimbarea din unitatea şcolară respectivă în funcţie de modificările înregistrate în reprezentările profesorilor. Situaţia inversă este de asemenea valabilă.

profEsoriElEvi

studiu.indb 46 04.07.2009 13:12:40

47

Tabelul 12. Opinii ale CADRELOR DIDACTICE şi MANAGERILOR ŞCOLARI despre colaborarea cu primăria, comunitatea locală şi inspectorii de specialitate

Ponderea celor care declară că sunt de acord “în mare măsură” sau “în foarte mare măsură” cu …

Tip program

Grup control Phare2006 Phare2005-lot profesori**

Phare2005-lot manageri**

Phare2005-ambe-le**

baseline

final

baseline

final

baseline

final

baseline

final

baseline

final

Opinii ale CADRELOR DIDACTICE

Comunitatea locală sprijină activitatea şcolii 49% 47% 49% 55% . 66% . 21% . 71%

Avem relaţii tensionate cu primăria 14% 14% 13% 16% . 9% . 26% . 6%

Colaborez bine cu inspectorii şcolari de specialitate 80% 94% 88% 89% . 95% . 89% . 99%

Opinii ale MANAGERILOR ŞCOLARI

Comunitatea locală sprijină activitatea şcolii . . 86% 92% . 78% . 87% . 83%

Avem relaţii tensionate cu primăria . . 14% 8% . 6% . 7% . 17%

Colaborez bine cu inspectorii şcolari de specialitate 100% 100% . 94% . 93% . 100%

Relaţia cu comunitatea locală în ansamblul ei diferă mult de la şcoală la şcoală. Există licee în care majoritatea cadrelor didactice etichetează pozitiv sprijinul primit din partea comunităţii, dar şi licee care se plasează pe poziţii fundamental opuse. Pe ansamblu însă, proiectele PHARE 2006 şi – mai ales – PHARE 2005, cele deja încheiate, par a fi contribuit la îmbunătăţirea colaborării cu colectivităţile locale.

4.2.2.3. Dezvoltarea competenţelor

Interesul acordat de către cadrele didactice dezvoltării competenţelor metodologice, de comu-nicare şi relaţionare, de evaluare, psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, de management al carierei

Indiferent de unitatea şcolară, marea majoritate a cadrelor didactice este preocupată de dez-voltarea carierei didactice şi consideră că aceasta este condiţionată de dezvoltarea competenţelor metodologice, de comunicare şi relaţionare, de evaluare, psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, de management al carierei.

Cvasimajoritatea agreează în mare sau foarte mare măsură că „Este absolută nevoie de ac-tualizarea frecventă a cunoştinţelor”. Similar, indiferent de liceul unde predau, cele mai multe cadre didactice resping ideea conform căreia „Cursurile de formare continuă sunt în general inutile: nu afli mare lucru în timpul lor”.

Indiferent de liceu, aproximativ două treimi din cadrele didactice resping ideea că se pot per-fecţiona de unele singure, fără a accesa cursuri de formare.

În fine, în toate liceele analizate, marea majoritate agreează cu ideea că „Cursurile de forma-re sunt plăcute pentru că întâlneşti oameni cu preocupări similare”.

studiu.indb 47 04.07.2009 13:12:40

48

Situaţia este asemănătoare ca tendinţe majore cu cea înregistrată în momentul investigării stă-rii iniţiale, precum şi cu cea din grupul de contact. Grupul de contact a cunoscut în cele 6-7 luni scurse de la colectarea datelor iniţiale o uşoară creştere a interesului faţă de tematica amintită (dezvoltarea competenţelor, formarea continuă etc.). În general, şcolile din cadrul proiectelor PHARE, cu precădere cele din cadrul PHARE 2005, prezintă însă în prezent nivele ale indicatorilor relevanţi superioare celor înregistrate în grupul de control.

Autoevaluarea deţinerii competenţelor specifice profesiei didactice

Chestionarul adresat cadrelor didactice include un pachet de întrebări ce măsoară reprezentările profesorilor asupra gradului în care deţin sau caută să îşi însuşească competenţele specifice profesiei (vezi anexele).

Pentru fiecare pachet de astfel de competenţe (competenţelor metodologice, de comunicare şi relaţionare, de evaluare etc.) se poate calcula un indicator care să cumuleze, la nivelul fiecărui profe-sor, gradul de deţinere şi preocupare pentru formarea competenţelor în cauză. Am optat pentru calculul simplu al indicatorilor cu pricina, ca medie a indicatorilor ce măsoară stagiul autoevaluat de formare a fiecărei competenţe în parte. Analiza de fidelitate indică faptul că fiecare din aceşti indicatori constituie scale Likert consistente (cel mai mic alpha-Cronbach are valoarea 0,753). Indicatorii astfel calculaţi au fost transformaţi astfel încât să varieze de la 0 la 100. Cu cât indicatorul ia o valoare mai mare, cu atât profesorul cu pricina se autoevaluează ca deţinând în mai mare măsură competenţa respectivă.

Pentru majoritatea competenţelor analizate, cei mai mulţi profesori intervievaţi declară fie că le deţin deja sau lucrează la form area lor prin cursul la care participă. Există doar o singură excepţie, în cazul profesorilor din unităţi şcolare ce au beneficiat de proiecte PHARE 2005. Este vorba de „Im-plicarea în elaborarea şi derularea în şcoli a proiectelor de cooperare internaţională”, competenţă de-spre care puţin sub 50% dintre cei chestionaţi declară fie că o deţin, fie că lucrează la formarea ei.

În plus, trebuie observat şi faptul că foarte puţini profesori spun despre una sau alta dintre competenţe că „nu constituie o prioritate pentru moment”.

Tabelul 13. Scoruri medii pentru fiecare tip de competenţe deţinute de către profesorii chestionaţi*

Tip competenţe

Tip program

Grup control Phare2006Phare2005-lot profe-sori**

Phare2005-lot man-ageri**

Phare2005-ambele**

baseline

final

baseline

final

baseline

final

baseline

final

baseline

final

competenţe metodologice 67 77 72 75 . 77 . 82 . 77

competenţe de comunicare şi relaţionare 64 76 71 75 . 75 . 79 . 72

competenţe de evaluare 73 82 72 76 . 78 . 83 . 76

competenţe psihosociale 51 65 58 65 . 63 . 73 . 65

competenţe tehnice şi tehnologice 70 79 73 77 . 79 . 82 . 79

competenţe de management al cari-erei 63 76 69 73 . 75 . 82 . 72

*Modul de construcţie a indicatorilor este descris în text. Fiecare scor variază de la 0 la 100. Cu cât q9. indicatorul ia o valoare mai mare, cu atât profesorii din liceul în cauză se autoevaluează ca deţinând în mai mare măsură competenţa respectivă.

studiu.indb 48 04.07.2009 13:12:40

49

Analizând dinamica globală a deţinerii competenţelor studiate, se observă creşteri ale indicatorilor specifici pentru toate tipurile de şcoli şi pentru toate tipurile de competenţe (tabelul 13). Aceleaşi creşteri sunt însă înregistrate şi pentru grupul de control, ceea ce chestionează impactul programe-lor derulate.

Tabelul 14. Dinamica reprezentării asupra deţinerii de competenţe în cazul profesorilor din şcolile cuprinse în programele de formare PHARE 2006*

Tip competenţe

Numărul unităţi şcolare în care, în raport cu dinamica grupului de control, s-au înregistrat modificări …

Total

Diferenţa faţă de grupul de control

…Substanţial mai mari …Similare …Substanţial

mai mici

competenţe metodologice 4 4 6 14 -

competenţe de comunicare şi relaţionare 5 4 5 14 0

competenţe de evaluare 5 5 4 14 +

competenţe psihosociale 7 0 7 14 0

competenţe tehnice şi tehnologice 5 4 5 14 0

competenţe de management al carierei 6 6 2 14 +

*Fiecare scor variază de la 0 la 100. Cu cât indicatorul ia o valoare mai mare, cu atât profe-q10. sorii din grupul în cauză se autoevaluează ca deţinând în mai mare măsură competenţa respectivă.

Am testat mai întâi dinamica la nivelul unităţilor şcolare PHARE 2006 incluse atât în studiul situaţiei iniţiale (baseline), cât şi în cel final. Rezultatele, sintetizate în (tabelul 14) indică pe ansamblu un impact nul al programelor de formare în ce priveşte competenţele de comunicare şi relaţionare, cele psihosociale, şi cele tehnice şi tehnologice. Pentru competenţele metodologice impactul pare a fi negativ, în timp ce pentru competenţele de evaluare şi cele de management al carierei, impactul este pozitiv. Atrag atenţia asupra faptului că, un impact negativ poate indica în fapt conştientizarea nevoii de actualizare a competenţelor, ca o atitudine reflexivă faţă de propriile abilităţi.

Am repetat acelaşi exerciţiu şi pentru unităţile şcolare incluse în programele PHARE 2005. Dat fiind că nu deţinem înregistrări comparabile despre aceste şcoli la începutul proiectelor, am com-parat valorile indicatorilor din prezent cu cele medii înregistrate în grupul de control, tot în prezent. Rezultatele indică faptul că, pentru şcolile PHARE 2005 ce au beneficiat de programe adresate pro-fesorilor, nivelul autoevaluării stăpânirii competenţelor tehnice şi tehnologice a crescut, pentru cele metodologice, de evaluare şi psihosociale a crescut, iar pentru restul a rămas neschimbat.

În mod similar, şcolile ce au beneficiat de programe adresate managerilor şcolari, înregistrează în general creşteri ale indicatorilor de autoevaluare pentru toate cele şase tipuri de competenţe.

În fine, în şcolile ce au beneficiat deopotrivă de programe pentru directori şi pentru cadre di-dactice, autoevaluarea competenţelor metodologice de regulă scade, autoevaluarea competenţelor de management al carierei şi a celor de evaluare scade, iar celelalte rămân neschimbate.

Pe ansamblu, înregistrăm mai multe şcoli în care se observă creşteri ale autoevaluărilor. Excepţia majoră o constituie competenţele metodologice, din programele PHARE 2005 şi 2006 adre-sate profesorilor, pentru care numărul şcolilor unde autoevaluările devin mai scăzute îl depăşeşte pe cel unde autoevaluările devin mai ridicate.

Un alt mod de a analiza aceste date este de a vedea câţi profesori indică des lipsa de preo-cupare pentru mai multe competenţe. Am testat în total atitudinile faţă de 38 de astfel de competenţe

studiu.indb 49 04.07.2009 13:12:40

50

specifice. Mediile pe tipuri de respondenţi în funcţie momentul culegerii datelor si programul în care a fost inclusă unitatea şcolară sunt reproduse în figura 6.

Majoritatea cadrelor didactice ce au răspuns la chestionar (peste 70% din fiecare categorie) nu au spus despre niciuna dintre ele că nu ar constitui o prioritate. În rest, sunt puţini cei ce au indicat mai mult de două-trei competenţe neprioritare. Aceasta constituie un bun indicator pentru importanţa cel puţin declarativă acordată acestor competenţe. Mai mult, comparaţia între grupuri relevă că ne-voia de a însuşi competenţe pare mai mare în şcolile unde s-au implementat proiecte PHARE, şi creşte în timp – deopotrivă în şcolile din grupul de control şi în cele PHARE 2006.

Figura 6. Numărul de competenţe specifice (din cele 38 analizate) indicate ca neconstituind o prioritate pentru moment

Exemplu de citireq11. : la studiul de înregistrare a situaţiei iniţiale (baseline), profesorii din şcolile PHARE 2006 au indicat în medie 0,90 competenţe specifice (din cele 38 analizate) ca neconstitu-ind o prioritate pentru moment.

Diferenţele despre care am discutat până aici sunt prezente la nivelul şcolilor incluse în pro-gramele de formare continuă finanţate prin Schemele de grant PHARE 2005, PHARE 2006. Ele pot însă să nu derive din calitatea acestor programe de formare, ci din caracteristicile cadrelor didactice, respectiv a şcolilor în care programele cu pricina s-au desfăşurat.

Analiza de regresie permite identificarea diferenţelor dintre grupe de profesori, ca şi identifi-carea mai fină a cauzalităţii ce se ascunde în spatele diferenţelor semnalate mai sus.

Rezultatele analizei de regresie multinivel sunt sintetizate în cele ce urmează:

Cadrele didactice absolvente de studii postuniversitare au o probabilitate mai mare de a deţine sau a lucra la formarea fiecăreia din cele şase tipuri de competenţe studiate;

studiu.indb 50 04.07.2009 13:12:43

51

Cei care predau în şcoli cu profil vocaţional declară sistematic mai des decât ceilalţi că deţin sau lucrează la formarea competenţelor metodologice, de comunicare şi relaţionare, de mana-gement al carierei, tehnice şi tehnologice;

Femeile declară sistematic mai des decât bărbaţii deţinerea de competenţe metodologice, tehnice şi tehnologice, precum şi de evaluare;

Autoevaluarea pozitivă a competenţelor metodologice creşte odată cu vârsta respondenţilor;

Autoevaluarea pozitivă a competenţelor de comunicare şi relaţionare, precum şi a celor psihosociale creşte odată cu experienţa didactică;

Profesorii din aria curriculară Arte se autoevaluează ca deţinând mai degrabă competenţe metodologice decât restul. Cei din aria curriculară Sport se autoevaluează ca deţinând în mai mică măsură competenţe psihosociale;

Cei care predau şi la gimnaziu tind să declare competenţe tehnice şi tehnologice mai reduse;

Cei preocupaţi de carieră prezintă o autoevaluare mai scăzută a competenţelor de comuni-care şi relaţionare, precum şi a celor de evaluare;

Autoevaluarea competenţelor de management al carierei şi a celor de comunicare şi relaţionare scade odată cu mărimea şcolii.

Toate acestea se menţin valabile chiar şi atunci când comparăm ipotetici profesori identici, care diferă însă exclusiv pe caracteristica remarcată mai sus.

În plus, să presupunem că am considera doi profesori perfect identici: P şi O. Să zicem că cei doi ar fi similari din toate punctele de vedere, dar P provine dintr-o şcoală care a beneficiat de programe de formare finanţate prin schemele de granturi PHARE 2005 şi 2006.Şcoala din care pro-vine O este identică cu cea din care provine P, dar în ea nu s-au desfăşurat astfel de programe de formare. Analiza de regresie permite următoarele concluzii:

Atât profesorii din şcoli care nu au beneficiat de cursuri de formare, precum O, cât şi cei ca ●P, care au beneficiat de astfel de cursuri, cunosc creşteri ale autoevaluărilor competenţelor din oricare din cele şase tipuri luate în considerare. Practic, aceasta este tendinţa firească, indiferent de prezenţa cursurilor de formare.Profesorii din şcolile PHARE 2005 şi PHARE 2006 prezintă însă creşteri mai importante ●decât cei din grupul de control, ceea ce indică un impact pozitiv al programelor de formare. Singura competenţă pe care această legitate nu se validează este cea de evaluare, unde creşterea suplimentară este foarte mică.Nu există diferenţe notabile între efectele finale probabile ale programelor finanţate prin PHA- ●RE 2005 şi ale celor finanţate PHARE 2006, exceptând competenţele psihosociale, unde programele PHARE 2006 s-au dovedit a fi uşor mai eficiente.

Aceste concluzii arată că, de fapt, unele dintre diferenţele negative pe care le semnalasem provin din diferenţe de structură a colectivelor de cadre didactice. Reinvestigarea acestor diferenţe negative sugerează că programele de formare viitoare ar trebui să acorde o atenţie mai accentuată acelor factori care generează efecte mai puţin puternice.

studiu.indb 51 04.07.2009 13:12:43

52

Autoevaluarea deţinerii competenţelor manageriale.

Ca şi cadrele didactice, şi managerii declară în cvasitotalitate că deţin sau lucrează la forma-rea competenţelor manageriale, indiferent de natura acestora. Rezultate detaliate pentru cele 23 de competenţe testate sunt prezentate în anexele acestui raport.

În cele ce urmează am optat pentru prezentarea doar a indicatorilor medii pentru celor şapte tipuri majore de competenţe manageriale investigate (tabelul 15). Ca şi în cazul competenţelor di-dactice descrise în secţiunea anterioară, şi de această dată am recurs la calcularea de medii[27] tran-sformate pe o scală de la 0 la 100.

Tabelul 15. Autoevaluări medii ale MANAGERILOR ŞCOLARI în ce priveşte deţinerea de competenţe manageriale.

Phare2006 Phare2005-lot profesori

Phare2005-lot manageri

Phare2005-ambele

baseline impact impact Impact impact

Competenţe de comunicare şi relaţionare 72 71 71 89 71

Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale 74 75 72 93 80

Competenţe de conducere şi coordonare 75 73 85 94 88

Competente de evaluare 63 76 77 88 67

Competenţe de gestionare şi administrare a resurselor 74 68 84 88 72

Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională 68 68 71 89 83

Competenţe care vizează managementul propriei persoane

69 71 75 93 86

*Fiecare scor variază de la 0 la 100. Cu cât indicatorul ia o valoare mai mare, cu atât man-q12. agerii din grupul în cauză se autoevaluează ca deţinând în mai mare măsură competenţa respectivă.

Programele PHARE 2006 nu au o contribuţie directă la îmbunătăţirea competenţelor mana-geriale[28], exceptând competenţele de evaluare. Programele PHARE 2005 aduc o contribuţie mai însemnată, mai ales prin acele componente ce se adresau managerilor.

4.2.2.4. Integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii şi în societate

Foarte puţini dintre directorii de şcoală ce au răspuns la chestionar au declarat că ar fi de acord „în foarte mare măsură” cu afirmaţia „Absolvenţii noştri sunt bine pregătiţi pentru integrarea pe piaţa muncii”. Pe de altă parte, niciun manager nu spune că absolvenţii sunt pregătiţi „în foarte mică măsură” şi foarte puţin aleg opţiune „în mică măsură”. Acelaşi lucru se repetă şi în ce priveşte pregătirea absolvenţilor pentru a continua educaţia la nivel terţiar.

[27] Itemii incluşi în fiecare astfel de medie sunt descrişi în Anexe. Calcularea indicatorilor este posibilă, fiind susţinută de rezulattele analizei de fidelitate: cel mai mic alpha-Cronbach are valoarea 0,713.[28] In fapt este vorba de creşterea măsurii in care managerii şcolarii se autoreprezintă ca deţinând aceste In fapt este vorba de creşterea măsurii in care managerii şcolarii se autoreprezintă ca deţinând aceste competenţe.

studiu.indb 52 04.07.2009 13:12:44

53

Aproape toţi managerii spun că urmăresc ceea ce se petrece cu absolvenţii, ce rute urmează aceştia.

Din punctul de vedere al reprezentărilor elevilor, majoritatea spun că este probabil să urmeze o facultate, deşi o cincime din cei care sunt la liceu identifică doar o probabilitate redusă de a îşi com-pleta cursurile liceale.

Jumătate dintre elevii ce au răspuns se aşteaptă să urmeze mai degrabă o meserie în afara profilului şcolii pe care o urmează (ceea ce este oarecum firesc pentru cei ce îşi propun să continue educaţia la nivel terţiar).

Cifrele de mai sus reproduc practic situaţia înregistrată în studiul de analiză a situaţiei iniţiale (ba-seline study). Lipsa schimbărilor notabile este confirmată şi atunci când controlăm pentru diverse caracteristici ale respondenţilor, prin analiza de regresie.

Prin urmare, pe ansamblu, contribuţia programelor de formare analizate nu este una de natură să genereze schimbări de atitudine în ce priveşte tematica integrării absolvenţilor pe piaţa muncii şi în societate.

studiu.indb 53 04.07.2009 13:12:44

54

4.3. Interpretarea datelor calitative

Dincolo de dimensiunea constatativ-descriptivă, cercetarea ne oferă piste de interpretare a rezultatelor. Întrebările evaluative trebuie asociate, din nou, cu aspectele identificate în analiza iniţială. Tabelul 16 prezintă, sintetic, o matrice a interacţiunilor dintre zonele de impact şi dimensiu-nile impactului. Analiza rezultatelor a condus la eliminarea unora dintre aspecte, (pe care le-am notat în italic, pentru a facilita lectura).

Tabelul 16. Aspecte asociate cu impactul Dimensiunea Impact asupra Pedagogică Socială Economică

cadrelor didactice

A.1. Dezvoltare profesională x

A.2. Îmbunătăţirea relaţiei profesor-elevi x

A.3. Recompense financiare x

A.4. Comunicare bună între profesori x

A.5. Eficientizarea metodelor de predare x

a.6. Colaborare mai bună cu părinţii x

elevilor

B.1. Participare activă la lecţii x

B.2. Participarea la activităţi extraşcolare x

B.3. Creşterea promovabilităţii x

B.4. Formarea de competenţe profesionale x

instituţiei de învăţământ

C.1. Atragerea de investiţii x

C.2. Îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv educativ

x x

C.3. Climat educativ x

C.4. Atragere de fonduri, imbunătăţirea bazei ma-teriale

x

C.5. Absolvenţi mai bine pregătiţi x

C.6. Adaptarea şcolii la nevoile elevilor x

comunităţii

D.1.Creşterea prestigiului şcolii x

D.2. Imbunăţăţirea vietii sociale în general x

D.3. Imbunătăţirea activităţii profesionale a localităţii

x

D.4. Adaptarea ofertelor locale culturale şi de petrecere a timpului liber la nevoile elevilor (adolescenţilor şi tinerilor)

x

D.5.Dezvoltare locală x

D.6.Transformarea comunităţii în furnizor de for-mare

x

studiu.indb 54 04.07.2009 13:12:44

55

La întrebarea 1) Ce tipuri de schimbări s-au produs la nivelul cadrelor didactice ca urmare a participării la program? intepretarea rezultatelor se asociază cu următoarele aspecte:

A.1. Dezvoltare profesională: reprezintă deopotrivă cauză şi efect al participării cadrelor didactice la programele de formare continuă. Motivaţia este determinată de aspecte multiple, care variază pe re-gistrul extrinsec-intrinsec de la nevoia obţinerii celor 90 de credite profesionale sau facilităţile de par-curgere a programului de formare (desfăşurarea în şcoală şi gratuitatea) la necesitatea eficientizării abordării didactice sau la nevoia de a răspunde mai bine cerinţelor de consililiere ale elevilor.

De cele mai multe ori, cadrele didactice aleg cursurile de formare la care să participe dintre ●cele care au credite alocate, acestea fiindu-le necesare pentru obţinerea salariului de merit sau la evaluările periodice. Studiile de caz au relevat faptul că obţinerea de credite/ atestarea competenţelor ocupă cel mai înalt loc în ceea ce priveşte motivaţia la nivel individual.

Motivaţia se asociază şi cu faptul că, de cele mai multe ori, cadrele didactice sunt cele care ●îşi autoevaluează propriile nevoi de formare, în funcţie de care se orientează către cursurile cele mai adecvate. În liceele în care s-au realizat analize ale nevoilor de formare, acest de-mers a fost bine apreciat, iar rezultatele analizelor au fost reflectate în grade diferite în ofer-tele de formare ale universităţilor, CCD-urilor sau ONG-urilor; în câteva licee, opiniile cadrelor didactice semnalează faptul că oferta de formare a reflectat doar în măsură mică nevoile identificate la nivelul unităţii de învăţământ. Spre deosebire de aceste licee, în unităţile de învăţământ din grupul de control şi în celelalte licee, nevoile de formare au fost identificate nu printr-un proces sistematizat de autoanaliză (la nivel individual sau instituţional) ci prin raportare la autoevaluări ad-hoc, aspiraţii şi interese individuale. În aceste cazuri, nevoia de formare a fost recunoscută cvasi-unanim şi motivată de schimbările la nivel naţional (adera-rea la UE), de modificări de politică educaţională (finanţarea pe bază de concurs de proiecte) şi de accesul la noi tehnologii şi echipamente.

În aproape o cincime dintre cazuri, participarea la formare este vazută ca un “marker” de ●succes profesional în sine, însă este puţin asociată unor dezvoltări personale semnificative sau unor activităţi de aplicare ulterioară la clasă.

În aproximativ o treme dintre cazuri, atitudinea echivocă referitoare la formarea continuă poate ●fi explicată - cel putin parţial - de momentul realizării cursurilor sau evaluării (spre finalul unei perioade de solicitare intensă, în aproape fiecare sfârşit de săptămână) şi de confuzia produsă de actele normative contradictorii referitoare la recunoaşterea activităţii de formare.

În aproximativ două treimi dintre cazuri, în interviurile focalizate de grup cu profesorii şi interviu- ●rile cu directorii participanţii s-a reclamat programul extrem de intens şi solicitant al activităţii de formare. Această nemulţumire sugerează că, deşi rareori mărturisită direct, obţinerea creditelor a constituit o motivaţie importantă pentru mulţi dintre profesorii incluşi in formare.

În ceea ce priveşte • utilitatea programelor de formare, remarcăm în cazul unui sfert dintre studiile de caz că subiecţii ar fi dorit abordări cu caracter aplicativ şi mai mult adaptat ariilor curriculare şi nivelului de şcolarizare specific. Cadrele didactice consideră că pentru eficien-tizarea activităţii şi-ar dori să beneficieze de un program de formare care să fie mai apropiat activităţii de la clasă, cu specială atenţie metodelor de predare-învăţare, activităţii de consi-liere a elevilor, tehnicilor de comunicare eficientă şi care să includă cât mai multe exemple (în măsura posibililului cu activităţi similare desfăşurate în străinătate).

Remarcăm faptul că unii dintre beneficiarii de formare au deja criterii evaluative clare, prin ●care apreciază calitatea ofertelor de formare. Cadre didactice şi directori care au participat la mai multe cursuri de formare au aşteptări clare, care reflectă aceste standarde de calitate. Pe de o parte, aceştia exprimă aşteptări din ce în ce mai mari, generate de acumularea de experienţă în domeniul formării şi de compararea unor programe diverse. Pe de altă parte,

studiu.indb 55 04.07.2009 13:12:44

56

beneficiarii cu experienţă lansează comentarii critice faţă de oferta de formare. Faptul că unii dintre participanţi fac trecerea de la nivelul descriptiv al unei experienţe personale la nivelul evaluativ al unei experienţe instituţionale reprezintă, în sine, o dovadă a impactului. Comen-tariile ce urmează exemplifică această idee, sintetizând ceea ce trebuie respectat în proiecta-rea, livrarea şi evaluarea programului de formare: “Multe cursuri de formare sunt organizate doar pentru că trebuie organizate, formatorii nu respectă programul de formare, cadrele di-dactice merg la locaţia formării ca să aibă de unde să se întoarcă, calendarul formării nu este negociat cu participanţii, se anunţă în ultimul moment data şi ora la care are loc formarea. Toate acestea denotă o totală lipsă de respect a furnizorului faţă de cadrul didactic participant la formare” (manager).

Într-unul dintre liceele din grupul de control întâlnim comentarii care reflectă diferenţa dintre ●echipe care sunt familiarizate cu analiza sistematică a nevoilor de formare şi alte echipe care nu au parcurs un asemenea demers: „Se reclamă lipsa de transparenţă în selectarea parti-cipanţilor la cursuri, considerându-se neclară modalitatea de selectare şi prioritizare de către CCD”. Se solicită stabilirea de criterii clare care să reglementeze ordinea în care participă la cursuri cadrele didactice şi care să răspundă mai bine nevoii de formare a acestora. Cadrele didactice reclamă de asemenea faptul că “de multe ori cursurile de formare se rezumă la trimiterea unui suport de curs care trebuie studiat individual de participant, urmat de realiza-rea unei activităţi practice cu rol evaluativ. Numărul de ore dedicat activităţii de formare este limitat de sarcinile didactice”. (studiu de caz liceu GC).

Subiecţii intervievaţi au asociat motivaţia participării şi satisfacţia faţă de programele de for-mare şi cu o serie de aspecte practice, care pot fi avut în vedere în organizarea unor programe similare, în viitor:

acces la un program de formare în apropierea domiciliului, „nefiind nevoiţi să se deplaseze în ●alte localităţi pentru a beneficia de cursuri de formare continuă acreditate” (director);relevanţa conţinuturilor programului de formare: „teme adecvate nevoilor de formare” (direc- ●tori şi cadre didactice);organizarea cursurilor de formare la nivelul şcolii. Este frecvent menţionat modelul de forma- ●re dezvoltat în cadrul Programului pentru Învăţământ Rural: beneficiarii invocă drept bună practică desfăşurarea cursurilor de formare în cadrul şcolii, prin deplasarea facilitatorilor şi formatorilor „la firul ierbii”. De exemplu, într-un liceu în care opţiunile de formare au fost reprezentate şi de cursuri oferite gratuit prin Phare 2005 sau 2006, dar şi de cursuri oferite prin PIR, mulţi profesori au ales cursul de formare prin PIR (pe criteriul accesului, nefiind necesară deplasarea la furnizorul de formare), „chiar dacă numărul de credite obţinute a fost mai mic”. (director);calitatea şi gratuitatea cursurilor; ●calitatea comunicării cu formatorii; ●costurile reduse în cazul programului de formare online (pentru beneficiarii manageri); ●comoditatea programului la distanţă (pentru beneficiarii manageri); ●

În ceea ce priveşte practicile profesionale la nivel individual, sunt semnalate îmbunătăţiri. În cazul a peste jumătate dintre cadrele didactice, efectele formării pot fi cu uşurinţă asociate cu scopurile şi obiectivele programelor de formare şi reflectă faza de „incubaţie” a acestor schimbări. Cursanţii au dobândit cunoştinţe noi: „au câştigat noţiuni noi”, comentarii lansate atât de către ca-drele didactice, cât şi de către manageri, respectiv furnizori de formare. De asemenea, cursanţii au noi competenţe: „au dobândit abilitatea de a realiza diferite aplicaţii practice”, „au adoptat stiluri noi de predare”, comentarii care, la rândul lor, reflectă opiniile mai multor tipuri de actori (manageri, cadre didactice – colegi ai beneficiarilor cursurilor de formare, furnizori de formare sau experţi care au realizat monitorizarea).

Dincolo de noi cunoştinţe şi competenţe, imaginea profesională este mai bună: „sunt apreciaţi de inspectori şi colegi din alte unităţi de învăţământ„ şi prestigiul în şcoală şi în comunita-

studiu.indb 56 04.07.2009 13:12:44

57

tea profesională este mai înalt: „participanţii sunt felicitaţi cu ocazia inspecţiilor de grad şi a lecţiilor deschise”, „participanţii au fost apreciaţi de formatori” (comentarii ale reprezentanţilor echipei ma-nageriale).

Alte cadre didactice echivalează cursul de formare cu o experienţă formativă crucială la nivel individual: „A fost ca şi când mai făceam o facultate...” (cadru didactic). Asemenea comentarii reflectă aplicarea unor standarde de calitate şi conştientizarea unor exigenţe instituţionale şi personale.

A.2. Îmbunătăţirea relaţiei profesor- elevi: în aproximativ jumătate dintre cazuri, cadrele didactice sunt apreciate de elevi ca fiind preocupate de dezvoltarea unor relaţii bazate pe sinceritate şi sprijin acordat elevilor. Se remarcă eforturile profesorilor de a discuta cu elevii, atât probleme care ţin strict de prestaţia şcolară, cât şi probleme de natură personală, încrederea reciprocă fiind foarte importantă pentru elevi. Elevii apreciază demersurile unor cadre didactice de a introduce elemente noi în activitatea de predare, de a dezvolta proiecte extra-curriculare ale căror beneficiari sunt ei.

Remarcăm, aşadar, nuanţe în perceperea diferită a relaţiei profesor-elevi: elevii centrează relaţia pe componenta „umană”, în vreme ce profesorii gravitează mai degrabă pe componenta „cognitivă”. Cercetarea calitativă a relevat faptul că tipul de relaţie preferat de majoritatea profesori-lor este unul de tip formal, bazat pe disciplină şi reguli stricte, cea preferată de elevi este mai liberală şi mai centrată pe dezvoltarea şi valorizarea individuală. Unii dintre profesori sunt “respectaţi, iubiţi şi sunt modele”, vizavi de ceilalţi atitudinea este “i-am respecta mai mult dacă şi ei ne-ar respecta”. Elevii evidenţiază demersurile unor cadre didactice de a introduce elemente noi în activitatea de pre-dare, apreciază proiectele şi portofoliile, activităţile extracurriculare şi deschiderea cadrelor didactice “de a răspunde unor nevoi” şi “nu doar de a preda nişte lecţii” (elevi).

A.3. Recompense financiare: în majoritatea liceelor, echipa managerială este preocupată de motivarea financiară a cadrelor didactice, salariile de merit fiind o formă de recunoaştere a rezul-tatelor individuale. Interesul conducerii, precum şi participarea la programele de formare reprezintă un factor stimulator, care motivează corpul profesoral pentru a se implica în dezvoltarea activităţilor didactice şi a celor extra-curriculare.

A.4. Comunicare bună între profesori: se regăseşte ca un efect frecvent întâlnit. Chiar şi în liceele cu rezervele cele mai ridicate cu privire la utilitatea programelor de formare, cea mai frecventă remarcă despre efectul programelor de formare continuă se referă la beneficiile socializării şi relaţionării în cadrul echipelor: „Ne-am cunoscut şi noi mai bine”, „Am vorbit mai mult”, „Nu ştiam că are atâta umor colegul meu X”. (comentarii ale cadrelor didactice). Complexitatea sarcinilor şi durata programelor de formare au pus cadrele didactice în situaţia de a comunica mai mult, de a se cunoaşte mai bine şi de a împărtăşi din dificultăţile şi satisfacţiile programului de formare „Când toată lumea făcea cozonaci, noi ne pregăteam portofoliile la şcoală” (cadru didactic).

A.5. Eficientizarea metodelor de predare: Cadrele didactice apreciază calitatea progra-melor de formare şi a formatorilor, utilitatea acestor programe fiind resimţită pe parcursul formării, precum şi ulterior. Modulele pedagogice şi modulelele TIC s-au bucurat de largă apreciere din partea profesorilor, care şi-au dezvoltat ulterior activitatea pe baza achiziţiilor dobândite la aceste cursuri: “Putem preda mai bine copiilor” (cadru didactic inginer mecanic), “La ore încercăm să folosim ace-ste metode noi” (cadru didactic), „Predăm mai eficient” (cadru didactic).Totuşi, unele cadre didactice consideră că utilitate modulelor ar fi mult mai ridicată prin livrarea de module adaptate specificului disciplinelor, facilitând transferul metodele de predare şi comunicare cu elevii.

În majoritatea observaţiilor la clasă, s-a remarcat preocuparea cadrelor didactice pentru pro-movarea comunicării deschise cu elevi şi a dezvoltării competenţelor de muncă în echipă. Cele mai multe dintre cadrele didactice oferă suport constant, recompensând verbal performanţa, încurajân-du-i totodată pe ceilalţi elevi. Dinamismul orelor este asigurat prin alternanţa sarcinilor individuale şi de grup, prin creşterea gradului de dificultate a sarcinilor stabilite pentru elevi, prin varietatea

studiu.indb 57 04.07.2009 13:12:44

58

materialelor suport utilizate în timpul orei, precum şi prin alternanţa dintre abordarea frontală şi cea individuală, respectiv grupală.

Modulele de formare au fost apreciate în general ca fiind interesante dar parţial neadaptate realităţilor şcolii, specificului diferitelor discipline, motiv pentru care ele sunt considerate de cadrele didactice fie ca parţial utile, mai ales din perspectiva socializării, fie ca “rupte de realitate” altele. Ne-voia de pragmatism, de studii de caz şi analize concrete a fost menţionată de mai mulţi participanţi la curs, unii dintre aceştia sugerând chiar folosirea, în formare, a unei echipe mixte teoreticieni – practicieni, pentru a putea aborda eficient unele aspecte mai sensibile sau mai dificile de genul celor legate de managementul clasei sau dirigenţie, didactica disciplinei, care presupun o experienţă solidă la clasă.

Aceleaşi informaţii sunt susţinute şi de observaţiile la clasă realizate în studiile de caz. In-teresant este faptul că, deşi în aproximativ un sfert dintre focus grupurile cu cadrele didactice sunt menţionate chestiuni legate de abordarea individualizată şi diferenţierea instruirii, referirile la elevi cu cerinţe educative speciale sau la diversitatea culturală a elevilor sunt aproape inexistente. Într-un singur liceu, Parteneriatul cu Forumul Democrat German aduce beneficii prin organizarea de evenimente la care participă membrii comunităţii şi se remarcă eforturile conducerii şcolii pentru menţinerea claselor cu predare în limba germană, în ciuda reducerii considerabile a minorităţii ger-mane din zonă. În alt liceu se menţionează diversitatea etnică şi culturală a zonei. În alte două licee sunt menţionate informaţii referitoare la compoziţia etnică a populaţiei şcolare, dar mai degrabă cu valoare statistică decât ca element intrinsec ce ar putea marca ethosul şcolii, direcţiile de dezvoltare instituţională sau chiar oferta de curriculum la decizia şcolii.

Dealtfel, consemnările referitoare la mediul de învăţare şi la spaţiul de învăţământ reflectă faptul că nu există rampe sau facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi, iar problematica cerinţelor edu-cative speciale nu este abordată în practicile discursive ale personalului didactic. Diversitatea este percepută doar pe dimensiunea etnică: în cele mai multe licee populaţia şcolară este formată din români, ceea ce „minimalizează” preocuparea pentru învăţarea interculturală, în general, şi pentru dimensiuni concrete ale diversităţii (gen, limbă, vârstă etc.)

A.6. Colaborare mai bună cu părinţii: apare ca un efect anticipat, dar ne-realizat în practică, con-cluzie susţinută din toate sursele de date.

La întrebarea 2) Ce efecte au rezultatele programului asupra elevilor din mediul rural? reluăm co-mentariul referitor la faptul că - pentru a vedea un impact real asupra elevilor - avem nevoie de un interval mai mare de timp. Cu toate acestea, cercetarea calitativă confirmă accentul pus de elevi pe practici didactice şi abordări care să îmbogăţească experienţa de învăţare cotidiană în şcoală şi care să facă legătura cu lumea reală. Pe de altă parte, observaţiile cercetătorilor de teren aduc argumen-te pentru o polarizare a tipurilor de reacţii din partea elevilor, în desfăşurarea interviurilor focalizate de grup: întâlnim fie elevi cu opinii clare, ferme, originale (şi exprimate cu vehemenţa specifică vâr-stei), fie elevi care reproduc o cultură de tip conformist faţă de cadrele normative ale liceului. În cea de-a doua categorie intră aproximativ jumătate dintre elevii intervievaţi.

B.1. Participarea activă la lecţii: elevii se simt valorizaţi la materiile la care pot lucra împreună la o idee sau la un proiect, au sentimentul că se pot exprima liber şi că ceea ce gândesc sau au înţeles din materie este important pentru profesor şi că în acest mod, profesorul fără a-i asculta „poate afla cât de mult au înţeles” şi le „poate oferi suport fără să fie notaţi”. Elevii simt nevoia de a discuta cu profesorii lor şi despre alte lucruri decât conţinuturi teoretice şi evoluţia lor şcolară, orele de dirigenţie fiind considerate de aceştia ca fiind foarte importante, mai ales dacă sunt făcute “pe bune”.

studiu.indb 58 04.07.2009 13:12:44

59

B.2. Participarea la activităţi extraşcolare: în aproximativ o treime dintre cazuri apar referi-ri la astfel de activităţi. Pe de o parte, exemplele se referă la proiecte ale comunităţii sau la activităţi asociate cu proiecte internaţionale. Pe de altă parte, elevii şi-ar dori implicarea mai activă în activităţi extraşcolare, inclusiv participarea la activităţi de voluntariat.

B.3. Creşterea promovabilităţii şi B.4. Formarea de competenţe profesionale se menţin ca aspecte asociate cu impactul, dar derularea cercetării a reflectat doar faza incipientă de realizare a acesto-ra.

Am cumulat următoarele întrebări 3) În ce fel participarea cadrelor didactice şi a directorilor la cursurile de formare influenţează relaţiile şcolii cu comunitatea? şi 4) Şcoala răspunde mai bine ne-voilor de dezvoltare ale comunităţii locale? Părţile interesate din comunitate sunt mai mult implicate în viaţa şcolii ca urmare a dobândirii de noi competenţe prin programele de formare de către cadrele didactice şi managerii şcolari (dezvoltarea şcolii)? pentru că se referă la efecte pe termen mai lung, care constituie obiectul unei alte evaluări. Cu toate acestea, ele au fost abordate în cercetare pentru că vizau direct nevoia de intervenţie clarificată prin proiectul Phare ce a pregătit schemele de grant şi pentru că ajută la înţelegerea contextului.

În ceea ce priveşte aspectele asociate cu impactul la nivelul unităţii de învăţământ, în analiza iniţială sunt menţionate C.1. Atragerea de investiţii, C.2. Îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv educativ, C.3. Climat educativ, C.5. Absolvenţi mai bine pregătiţi. Comentariile referitoare la aceste aspecte sunt inconsistente şi, oricum, nu prezintă relevanţă la nivelul eşantionului de licee. Ca şi în cazul celorlalte întrebări, o variantă explicativă pentru trecerea în plan secund a a acestor chestiuni ţine de intervalul de timp, insuficient pentru “maturizarea” unor schimbări şi pentru a face vizibile efectele anticipate. Pe de altă parte, o altă variantă explicativă ţine de fidelitatea cu care nevoile de formare (exprimate de către reprezentanţii liceelor) au stat la baza proiectării şi livrării programelor de formare.

C.4. Atragere de fonduri, imbunătăţirea bazei materiale: în liceele care nu au beneficiat de reabilitări sau de clădiri noi (aproximativ o treime) această preocupare este explicită. Remarcăm totuşi că există tendinţa de a supraevalua importanţa investiţiilor în baza materială în defavoarea celei în resursa umană şi în celelalte licee. Cercetarea impactului a scos în evidenţă că pe dimen-siunea economică, atragerea de fonduri nu se regăseşte ca o dimensiune a schimbării asociate cu cursurile de formare. Preocuparea pentru scrieri de cereri de finanţare a rămas (atât la nivelul profe-sorilor, cât şi la nivelul managerilor), dar ea este doar slab reflectată după încheierea intervenţiei. Se regăseşte relativ frecvent îmbunătăţirea registrului de instrumente şi abilităţi în domeniul comunicării şi raportării. Aceeaşi observaţie este valabilă pentru cel de-al treilea nivel (comunitar), unde motivaţia economică (absolvenţi calificaţi) se dovedeşte a fi cea mai puternică din punct de vedere al alegerii cursului de formare, dar dispare – practic - din discursul cadrelor didactice după finalizarea cursuri-lor de formare. Deşi tot inconsistent, apare totuşi mai frecvent invocat efectul anticipat de a adapta oferta de formare nevoilor de dezvoltare ale comunităţii locale şi de a îmbunătăţi comunicarea cu autorităţile locale.

C.6. Adaptarea şcolii la nevoile elevilor: oferta educaţională (privind educaţia formală, dar şi informală) răspunde nevoilor elevilor, în bună măsură. Curriculumul la decizia şcolii şi programul de activităţi extraşcolare se caracterizează printr-un grad acceptabil de adecvare la interesele elevi-lor şi la nevoile comunităţii locale, după cum rezultă din discuţiile purtate cu elevi şi cu reprezentanţi ai comunităţii. Din discuţiile cu primarii din localităţi, respectiv cu alţi reprezentanţi ai autorităţilor lo-cale a reieşit faptul că oportunităţile de dezvoltare ale zonei sunt luate în considerare de către apro-ximativ două treimi dintre licee. În unele licee deja au început demersurile de schimbare a profilurilor de calificare (de exemplu accent pe turism, în detrimentul profilului agricol sau industrial) sau se intenţionează restructurarea planului de şcolarizare al şcolii în concordanţă cu nevoile comunităţii lo-cale. Aşadar, aproximativ o treime dintre licee au actualmente profil industrial sau agricol care nu mai reflectă nevoile locale: în zonă nu mai există suficiente oferte pentru a acoperi numărul absolvenţilor.

studiu.indb 59 04.07.2009 13:12:44

60

Echipele manageriale ale acestor licee sunt în stadii diferite în demersul de schimbare a profilului, astfel încât să fie pe de o parte mai atractive pentru elevi, iar pe de altă parte mai adecvate cerinţelor de pe piaţa muncii şi potenţialului zonei.

În ceea ce priveşte practicile profesionale ale cadrelor didactice la nivelul instituţiei de învăţământ, comentariile directorilor (manageri beneficiari) şi ale directorilor programelor de formare reflectă o serie de efecte. De exemplu, este remarcată utilizarea mai bună a resurselor din şcoală: „directorul de la ... a declarat că dacă înainte de curs nu utiliza nimeni sala de calculatoare, acum trebuie să facă o programare riguroasă pentru că foarte multe cadre didactice solicită sala pentru a-şi desfăşura cursurile în laboratorul de calculatoare” (furnizor de formare). Comentariile cadrelor didactice şi ale reprezentanţilor echipei manageriale reflectă efectul cursurilor de formare în ceea ce priveşte consolidarea echipei şcolii: „Cursul a dus la o mai bună cunoaştere a colegilor, spirit de colaborare şi colegialitate”; „Am putut să ne cunoaştem mai bine colegii”.

În ceea ce priveşte efectele la nivelul comunităţii D.1.Creşterea prestigiului şcolii, D.2. Imbunăţăţirea vietii sociale în general, D.3. Imbunătăţirea activităţii profesionale a localităţii, D.4. Adaptarea ofer-telor locale culturale şi de petrecere a timpului liber la nevoile elevilor (adolescenţilor şi tinerilor), D.5.Dezvoltare locală, D.6.Transformarea comunităţii în furnizor de formare atât răspunsurile din chestionare, cât şi cele generate prin interviuri şi focus grupuri reflectă că aceste efecte anticipate sunt slab reprezentate în realitate. Pentru ca o comunitate să devină cu adevărat o platformă care încurajează învăţarea la nivelul membrilor, dar şi al instituţiilor, aceasta are nevoie să se dezvolte într-o paradigmă de tip funcţionalist-sistemic. Pentru o astfel de direcţie, este nevoie de mai mult timp şi de intervenţii coerente şi comprehensive, care să meargă dincolo de nivelul strict al unităţii de învăţământ sau al autorităţilor locale. Prestigiul şcolii, dezvoltarea comunităţii sau susţinerea iniţiativelor adaptate nevoilor diverselor tipuri de actori comunitari presupun un tip de capital so-cial şi de activism civic ce se află încă departe de un nivel care să constituie o masă critică a schimbării în majoritatea comunităţilor din ţara noastră. Pe de altă parte, să nu uităm nici faptul că orice efect asupra elevilor, se răsfrânge pe termen mediu şi lung asupra comunităţii, elevii fiind parte integrantă importantă a acesteia.

La întrebarea 4) Ce schimbări s-au produs la nivelul furnizorilor de formare ca urmare a derulării programului? vizitele de monitorizare, precum şi datele “neprovocate” produse prin deru-larea cursurilor de formare au condus la identificarea următoarelor efectele la nivelul furnizorilor de formare:

clarificarea nevoii de extindere a grupului ţintă al programului de formare (după finalizarea ●primei serii, astfel încât să includă şi cadre didactice din învăţământul gimnazial şi/ sau din mediul urban);conştientizarea necesităţii de a urmări atent impactul programului de formare asupra şcolilor ●şi comunităţilor din care provin beneficiarii direcţi ai programului de formare continuă;punerea în prim plan a nevoilor de formare a beneficiarilor şi sublinierea permanentă a rele- ●vanţei competenţelor dobândite de beneficiari în activitatea lor didactică;colaborarea cu managementul şcolilor din care provin beneficiarii în vederea unirii eforturilor ●de urmărire a impactului programului de formare;sprijinirea furnizorului (de către CNFP) în vederea urmăririi impactului programului de formare; ●constatarea maturizării schimbărilor în şcoli şi consolidarea echipelor: „ ● La unele şcoli, cu care furnizorul are un istoric lung al colaborării, vezi lucruri minunate, care se întâmplă pentru elevi, cu elevii şi vezi colectivele de profesori care se sudează foarte bine în cursul participării la astfel de evenimente de formare” (furnizor formare);dezvoltarea profesională a resurselor umane din programele de formare: „ ● s-a reuşit valori-ficarea resursei locale/regionale de formatori, formarea se desfăşoară la şcoală şi în ciuda unor dificultăţi de relaţionare s-au impus standardele de formare ale furnizorului.” (furnizor formare);

studiu.indb 60 04.07.2009 13:12:44

61

identificarea nevoii de reglementare a acreditării şi monitorizării programelor de formare •continuă care includ forme de învăţământ la distanţă.

La nivelul furnizorilor remarcăm şi efectele la nivelul formatorilor, care vizează următoarele aspecte:îmbunătăţirea comunicării colegiale, care în cazul multor cadre didactice universitare este •destul de slabă: „Am regăsit spiritul de cancelarie” (formator, cadru didactic universitar);creşterea colaborării datorată complexităţii programelor de formare care presupun: proiecta-•rea modulelor, livrarea trainingurilor şi „preluarea ştafetei” de la un formator la altul; integrarea mai eficientă a noilor tehnologii în livrarea formării (cu referire în special la cursu-•rile la distanţă);asumarea „• responsabilităţii de model” pentru cadrele didactice (formator);satisfacţii legate de calitatea procesului de formare • „există satisfacţii atunci când, în calitate de formator, aud de la cursanţi lucruri pe care le-au învăţat de la formatori” (formator).

studiu.indb 61 04.07.2009 13:12:44

62

5. Concluzii

5.1. Judecăţi de valoare: puncte forte şi puncte slabe ale programului

Rezultatele cercetării empirice, precum şi datele colectate în cadrul vizitelor de monitorizare reflectă faptul că programele sunt asociate cu o serie de puncte forte, precum şi cu aspecte care pot fi ameliorate în viitor.

Dintre punctele forte, menţionăm:

construirea programului de formare prin aplicarea unui sistem de analiză coerentă şi siste-•matică a nevoilor de formare la nivelul unităţilor de învăţământ;utilitatea şi relevanţa tematicii abordate în cursurile de formare, rezultate din investigarea ne-•voilor de formare de către echipele manageriale şi posibilitatea de a alege în rândul cadrelor didactice; varietatea şi flexibilitatea metodelor utilizate în cadrul cursurilor de formare;•calitatea formatorilor selectaţi şi mobilizaţi de către furnizorii de formare, incluzând resursele •din centre regionale, nu doar din nivelul central; adecvarea formei de organizare la disponibilitatea de timp şi la posibilitatea de acces a ca-•drelor didactice din mediul rural;flexibilitate în recrutarea şi menţinerea cursanţilor: „grupul ţintă (formal) este reprezentat de •90 de participanţi, în realitate au fost acceptaţi iniţial mai mulţi participanţi, ştiind că 10% din-tre aceştia abandonează pe parcurs”

adecvarea organizării cursurilor de formare tip „la distanţă” pentru manageri, care au un bu-•get de timp limitat;gratuitatea şi legitimitatea ştiinţifică a programelor acreditate de CNFP. Acreditarea CNFP •este garanţia calităţii: echilibrul teorie-practică, pregătirea formatorilor, adecvarea spaţiilor de derulare a activităţilor de formare şi a echipamentelor specifice;acordarea de credite care acoperă necesarul acumulării de credite profesionale pentru trei •ani; promovarea învăţării experieţiale în cadrul cursurilor reprezintă un beneficiu pentru adulţi, în •general şi pentru cadrele didactice, în particular. Stimularea practicii reflexive a generat atât ameliorări ale practicilor profesionale individuale, cât şi conştientizarea unor nevoi şi preocu-pări împărtăşite la nivel instituţional, care să fie abordate în viitor;accesibilitatea programelor de formare pentru toate cadrele didactice din liceu: atât titularii, •cât şi suplinitorii au avut posibilitatea de a participa;unele aspecte care necesitau îmbunătăţiri au fost reglate pe parcurs, în acest sens remar-•căm contribuţia procesului de monitorizare formativă şi calitatea comunicării dintre furnizorii de formare şi beneficiari;accentul pus pe alfabetizarea digitală a cadrelor didactice şi utilizarea noilor tehnologii în •cadrul activităţilor de formare a încurajat introducerea prezentărilor Po�er Point în activităţile didactice şi utilizarea echipamentelor multimedia la clasă. Efectul pozitiv a fost şi mai mult consolidat de faptul că la nivelul unităţilor de învăţământ există specialişti în TIC ce au putut oferi asistenţă colegilor (manageri sau cadre didactice) în a-şi realiza sarcinile pentru curs, respectiv de a aplica noile achiziţii în cadrul activităţilor didactice curente.

studiu.indb 62 04.07.2009 13:12:44

63

Dintre punctele slabe, identificăm reversul unora dintre punctele forte. Atât unii dintre be-neficiari, cât şi furnizorii de formare menţionează ca puncte care ar putea fi îmbunătăţite în viitor următoarele.

cunoaşterea şi împărtăşirea informaţiilor referitoare la nevoile de formare la nivelul liceelor • s-au regăsit doar parţial în oferta de formare sau nu s-au regăsit deloc în conţinutul propriu zis al modulelor cursurilor de formare;

durata prea lungă şi complexitatea structurii programului de formare: realizarea celor 90 de •credite reprezintă ”o cursă contra cronometru”. Timp de un an, cursanţii au venit în fiecare �eekend şi în timpul vacanţelor la stagii de formare, ceea ce a fost obositor şi a influenţat rata de participare. Aceeaşi dificultate a fost semnalată şi de către furnizorii de formare

suprapunerea programului de formare cu oferte alternative de formare, ceea ce a condus în •unele cazuri la supra-expunerea cadrelor didactice din grupul ţintă, respectiv la sub-utiliza-rea ofertei de formare (cursuri propuse prin PIR). Alegerea a fost uneori determinată de co-moditatea asociată cu un curs şi nu neapărat de împlinirea concretă a unei nevoi identificate printr-un demers special al analizei nevoilor de formare;

eterogeneitatea grupurilor de beneficiari, datorată profilurilor foarte diferite ale participanţilor. •Deşi nevoile de formare sunt similare, sunt diferite datorită unor variabile diverse: motivaţie (“unii sunt foarte motivaţi, alţii participă datorită obligativităţii obţinerii creditelor, unii partici-panţi sunt mici fermieri”), nivel al evoluţiei în carieră (debutanţi, cu experienta indelungata), stabilităţii pe post (suplinitor, titular), vârstei etc;

gradul de deschidere spre inovare didactică este diferit, ceea ce face dificilă abordarea dife-•renţiată (chiar individualizată) în cadrul programelor de formare;

deşi nu se asociază direct cu programul, semnalăm un factor de context ce poate afecta re-•zultatele evaluării: în aproape jumătate dintre şcolile care au reprezentat obiectul studiilor de caz, unii dintre beneficiarii cursurilor de formare nu vor mai lucra în liceu în viitor sau deja nu mai lucrau (în momentul desfăşurării cercetării). Mobilitatea cadrelor didactice poate genera semne de întrebare referitoare la cost-beneficiu, dacă ne referim la grupul ţintă al furnizori-lor de formare care au primit granturi. Dacă avem în vedere impactul dincolo de liceele din mediul rural, care au reprezentat beneficiarii principali, atunci este – oricum - o investiţie rentabilă, având în vedere utilizarea resurselor umane formate tot în interiorul sistemului de învăţământ;

în aproximativ o treime dintre cazuri este semnalat faptul că maiştrii nu au avut acces la •unele dintre ofertele de formare. Cu toate acestea, prin programele Phare Vet au existat şi există numeroase oportunităţi de formare pentru acest grup profesional;

caracteristicile unora dintre programele de formare: aproximativ un sfert dintre subiecţii din •studiile de caz solicită furnizorilor de formare abordări cu caracter aplicativ imediat, activităţi concrete care să valorifice particularităţile metodice ale diverselor discipline sau arii curricu-lare, respectiv specificul unităţii de învăţământ în care lucrează beneficiarii;

lipsa de claritate cu privire la organizarea formării şi, mai ales, referitoare la derularea eva-•luării;

reprezentarea slabă a unor tematici de actualitate referitoare la egalitatea de şanse în edu-•caţie, diversitatea culturală, educaţia incluzivă.

studiu.indb 63 04.07.2009 13:12:44

64

5.2. Comparaţii cu programe similare

În ceea ce priveşte programele similare de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, remarcăm următoarele:

Proiectul pentru Învăţământul Rural: acest program este frecvent menţionat de către ca-drele didactice, care predau şi în învăţământul gimnazial, în mediul rural. Specific acestui program este faptul că activităţile de dezvoltare profesionala se desfăşoară la nivelul şcolii, pe o perioada de 10 – 14 zile. Pentru implementarea programului de dezvoltare profesională, la nivelul fiecarui judet, proiectul a asigurat Centre Mobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de dezvoltare profesională. CMR permit mentorilor să viziteze şcolile şi să realizeze activităţi de formare şi mentorat pe baza unui curriculum care cuprinde module comune: predare interactivă centrată pe elev, evaluare continuă la clasă, instrumente de cunoaştere a elevului, adap-tarea curriculumului la mediul rural, precum şi module specifice. Remarcăm, în cazul acestui pro-gram, flexibilitatea şi plierea pe nevoile cadrelor didactice şi managerilor, unul dintre avantaje fiind organizarea formării la nivelul şcolii.

Un alt punct forte ce poate inspira dezvoltare ulterioară a programelor de formare se referă la susţinerea procesului de dezvoltare instituţională, după încheierea primei etape de sprijinire a dezvoltării profesionale la nivel individual. În PIR, sunt acordate granturi pentru implementarea de proiecte educaţionale. Finanţarea implementării proiectului este condiţionată de implicarea mai mul-tor instituţii: Consiliul de Administraţie al Şcolii, (alcătuit din 9-15 membri: directorul scolii, directorul adjunct al scolii, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanţi ai părinţilor, 1-5 cadre didactice reprezentand toate ciclurile si structurile scolare din unitatea de învăţământ, re-prezentantul agentilor economici) şi echipa proiectului. Asemenea structuri facilitează realizarea ace-lor schimbări la nivelul şcolii care reprezintă direcţiile prioritare de dezvoltare instituţională, presupun implicarea echipei şcolii, dar şi a reprezentaţilor comunităţii, precum şi durabilitatea schimbărilor, prin asumarea împărtăşită a responsabilităţilor.

2. Proiecte naţionale asociate cu cadrul instituţional pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională din România: pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii 87/2006[29], din-colo de ARACIP, care realizează evaluarea externă, în Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii sunt prevăzute şi alte structuri şi aranjamente instituţionale pentru asigurarea calităţii în educaţie şi for-mare profesională, care implică instituţii precum Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi tehnic (CNDÎPT). Acesta are atribuţii în: dezvoltare de metodologii privind asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională, respectiv învăţământ profesional şi tehnic; coordonare a monitorizării interne şi externe a aplicării procedurilor de asigurarea calităţii la nivel de furnizor, în reţeaua de învăţământ profesional şi tehnic; coordonare metodologică a procesului de autoevalua-re/evaluare internă la nivel de furnizor, în reţeaua de învăţământ profesional şi tehnic; coordonare metodologică a procesului de validare externă prin inspecţie a rapoartelor de autoevaluare ale furni-zorilor, în reţeaua de învăţământ profesional şi tehnic.

În cazul particular al şcolilor din reţeaua de învăţământ profesional şi tehnic, au fost dezvol-tate şi aplicate în două etape-pilot preliminare, două instrumente de asigurare şi evaluare a calităţii procesului de educaţie şi formare, respectiv Manualul de auto-evaluare, pe baza căruia se realizează evaluarea internă a calităţii şi Manualul de inspecţie, pe baza căruia se realizează validarea sau eva-luarea externă a calităţii.

[29] LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

studiu.indb 64 04.07.2009 13:12:45

65

5.3. Sugestii pentru o nouă abordare evaluativă

Deoarece cercetarea s+a centrat pe evaluarea efectelor imediate generate de participarea managerilor şi cadrelor didactice la programele de formare, propunem evaluarea efectelor pe termen mediu şi lung la nivelul practicilor professionale la nivel instituţional, precum şi evaluarea impactului asupra beneficiarilor indirecţi (elevii) şi comunitatea.

Practic, în viitor, furnizorii programelor de formare ar putea urmări ceea ce se întâmplă la nivelul practicilor profesionale şi după încheierea programului de formare, închiderea cursului repre-zentând dor o etapă a dezvoltării profesionale a participanţilor.

La nivelul elevilor, ar putea fi urmărite efectele în planul competenţelor transversale, precum şi în planul inserţiei lor profesionale. Furnizorii programelor de formare, precum şi beneficiarii ar putea fi încurajaţi explicit să colecteze date referitoare la percepţiile elevilor despre liceu, precum şi la aspiraţiile şi ideile lor de dezvoltare instituţională. Diferenţele relativ mari de percepţie referitoare la calitatea comunicării, implicarea elevilor în procesul de învăţare, participarea elevilor la luarea de-ciziilor sau la propunerea unor teme şi activităţi de învăţare relevante pentru elevi ar putea constitui teme de cercetare în viitor. Examinarea unor astfel de probleme ar putea ajuta la depăşirea clivajului dintre elevi şi cadre didactice în ceea ce priveşte percepţiile, comportamentele şi atitudinile puse în joc în viaţa şcolară cotidiană.

La nivelul comunităţii, ar putea fi evaluat modul în care unitatea de învăţământ satisface nevoile de calificare locale, precum şi modul în care anticipează nevoile de formare a resurselor umane, dată fiind dinamica de dezvoltare economică şi socială în comunitatea sau regiunea respec-tivă. Modul în care deciziile autorităţilor locale influenţează finanţarea unităţii de învăţământ ar putea îmbogăţi experienţa referitoare la efectele descentralizării în învăţământ.

Pentru a vedea procesul de cauzalitate (căror tipuri de intervenţii le putem atribui schimbările observate în practicile profesionale individuale sau instituţionale?), o nouă abordare evaluativă s-ar putea centra pe complementaritatea dintre demersurile de asigurare a calităţii (care ar trebui să fie parte integrantă a procesului de dezvoltare instituţională) şi alte tipuri de intervenţii centrate pe dez-voltare profesională (cum ar fi standarde profesionale). De exemplu, criteriile ARACIP, precum şi ex-perienţa dobândită deja de unităţile de învăţământ cuprinse în programe Phare VET pot reprezenta obiectul de analiză a impactului.

5.4. Recomandări practice

Date fiind informaţiile culese prin cercetare de teren, precum şi analiza altor surse de date, sin-tetizăm o serie de recomandări practice:

derularea cursurilor de formare pe perioade mai concentrate de timp (în timpul znţelor sau în ●alte perioade când cadrele didactice nu au activităţi didactice solicitante);

desfăşurarea cursurilor de formare la nivelul instituţiei de învăţământ; ●

deplasarea formatorilor în centrele regionale/ localităţile în care îşi desfăşoară activitatea ●cursanţii;

evaluarea procesului de formare prin derularea de activităţi didactice în unităţile de învăţă- ●mânt în care lucrează cadrele didactice şi managerii beneficiari de formare;

acordarea unei atenţii mai mari abordărilor metodice specifice disciplinelor/ ariilor curriculare ●şi exersarea unor strategii didactice chiar în unităţile de învăţământ, pe parcursul derulării programelor de formare;

studiu.indb 65 04.07.2009 13:12:45

66

includerea în procesul de acreditare a programelor de formare a unor exigenţe privind imple- ●mentarea (şi nu doar proiectarea formală) unor sisteme de evaluare a impactului programelor de formare după încheierea procesului propriu-zis de formare;

acordarea unei ponderi mai mari procesului de monitorizare şi evaluare în timpul derulării ●programului;

instituirea unui sistem de perfecţionare profesională a furnizorilor de programe, mai ales în ●direcţia consolidării competenţelor lor de lucru cu adulţii şi a competenţelor evaluative;

sprijinirea cadrelor didactice şi a managerilor prin activităţi de mentorat în timpul derulării ●programelor de formare şi după încheierea acestora; în acest sens, utilizarea de instrumente pentru evaluarea formativă participativă după încheierea cursurilor de formare ar fi bineveni-tă, precum şi construirea de reţele între beneficiarii de formare;

utilizarea echipamentelor deja existente în şcoli (laboratoare de informatică, platforme de în- ●văţare) şi a reţelelor constituite în cazul cursurilor la distanţă, pentru schimburi de experienţă şi pentru dezvoltarea comunităţilor de practicieni la nivel local şi regional;

stimularea practicii reflexive prin: a) solicitarea explicită în programele de formare de a valo- ●rifica experienţa dobândită la nivel individual, dar şi instituţional, prin participarea la diverse proiecte naţionale sau internaţionale; b) susţinerea financiară a achiziţiilor de carte şi abona-mentele la reviste de specialitate;c) schimburi de experienţă între şcoli;

încurajarea formării interne în şcoală şi valorizarea activităţilor curente de dezvoltare profe- ●sională: formarea internă în instituţie ar trebui să beneficieze de un sistem aparte de credite. Acordarea de credite pentru lecţii deschise, lecţii demonstrative - ca parte a procesului de dezvoltare profesională – ar încuraja dezvoltarea unei mese critice de schimbare în şcoală prin susţinerea constantă a practicii reflexive;

asigurarea transportului participanţilor ar fi un avantaj: în unele cazuri, a fost semnalat faptul ●că participanţii au făcut naveta la distanţe foarte mari (100 km), iar cheltuielile de transport au fost doar parţial acoperite;

la nivelul furnizorilor de formare, comentariile arată că achiziţiile directe şi nu prin licitaţii ar ●duce la economie de timp;

extinderea programelor de formare în care este încurajată învăţarea de tip “blended lear- ●ning”, pentru utilizarea resurselor tehnologice şi a resurselor umane specializate în şcoli, precum şi pentru valorificarea bogatelor resurse din mediile virtuale;

construirea procesului de formare pe o concepţie reflexivă şi pe dezvoltarea unei viziuni per- ●sonale privind schimbarea practicilor profesionale, astfel încât cadrele didactice şi managerii să evalueze şi să analizeze critic oportunităţile, condiţiile şi efectele aplicării unor noi metode, tehnici, strategii în activitatea profesională curentă.

studiu.indb 66 04.07.2009 13:12:45

67

6. Referinţe bibliografice

Bamberger M, Ed. (2000) ● Integrating Quantitative and Qualitative Research in Development Projects. Washington, DC: World BankGuskey, T (2000) ● Evaluating professional development SAGEOakley, P., Pratt, B., Clayton, A. (1998) ● Outcomes and Impact: Evaluating Change in Social Development. INTRAC. OxfordRădoi, M. (2005) ● Evaluarea politicilor publice TritonicStake, R.E. ( ● 2008) The Incredible Lightness of Evidence: Problems of Synthesis in Educati-onal Evaluation University of IllinoisNeculau A. (2002) „Ghid de analiză instituţională” ● în Vlăsceanu, L. Şcoala la răscruce. Schim-bare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu” Polirom, volumul 2Ulrich, C. (2008) Raport referitor la situaţia iniţială în liceele beneficiare de cursuri de formare ●finanţate prin Schema de grant PHARE 2005 - BL2005, WYG InternaţionalValadez J, Bamberger M (2000) MONITORING AND EVALUATING SOCIAL PROGRAMS ●IN DEVELOPING COUNTRIES The World BankVlăsceanu, L. (coord.) (2002) ● Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu PoliromCadrul competenţelor directorilor de şcoală şi ale cadrele didactice din România ● Coeziune economică şi socială: Dezvoltarea formării continue a personalului disponibil la http://���.compass.ro/ro/sectiune.php?s=562 EC–the ne� programming Period 2007-2013 ● Indicators for monitoring and evaluation-A Practical Guide Final report Technical assistance to support the national Centre for Staff Training in Pre-uni- ●versity Education, 121446 DSVRO, 2008Kovacz M, Tîrcă, A. ● Propuneri pt dezvoltarea unui sistem de monitorizare utilizat de CNFP 2008 Equality impact assessment toolkit ● , http://���.oldham.gov.uk/eia�toolkit.pdfImpact evaluation. Methodological and operational issues ● , Economic Analysis and Operati-ons Support division Economics and Research Department, September 2006 Asian Develo-pment Bank COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES Brussels, 3.8.2007 ●COM(2007) 392 final COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND ●THE EUROPEAN PARLIAMENT Improving the Quality of Teacher Education {SEC(2007) 931, SEC(2007)933Ordinul OMEC 5660 22.12.2004 privind aprobarea standardelor de formare continuă pentru ●funcţiile didactice şi funcţiile de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuni-versitar, disponibil la http://���.cnfp.ro/Ne�/standarde/index4.htmlhttp://���.mandbf.org.uk/fileadmin/filemounts/general/Impact�Measuring.pdf ●http://�eb.�orldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/TOPICS/EXTPOVERTY/EXTISPMA/0 ●http://���.mandbf.org.uk/fileadmin/filemounts/general/Publications/Effect�Evaluation�hig- ●hres.pdfhttp://archive.tvet.ro/�eb ●http://rural.edu.ro/index.php ●

studiu.indb 67 04.07.2009 13:12:45

68

1. Grup Şcolar Forestier Rucăr, jud. Argeş

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Forestier RucărData vizitei/vizitelor : 4- 5 martie 2009Numele expertului: Mihăescu MirelaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 6, din care 4 la cursuri pentru cadre didactice şi 2 pentru manageri Număr de chestionare aplicate: 20, din care 13 pentru elevi şi 1 pentru director

Diagnoză instituţională

Context

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic);

Populaţia şcolară a Grupului şcolar Forestier Rucăr are următoarele caracteristici:

a) Structura etnica:95,6 % sunt români; 4,4, % sunt romi, dar nedeclaraţi

b) Structura populaţiei după limba vorbită:limba română 100 %

c) Structura populaţiei după religie: Ortodoxă – 94,63%Evanghelică – 4,63 %Creştini după evanghelie – 0,20 %Adventişti de ziua a şaptea – 0,20 %

d) Stratificări economiceElevii provin din familii cu venituri financiare modeste, în cea mai mare parte.

În ceea ce priveşte potenţialul economic al localităţii se constată următoarele:

zona Rucăr se confrunta la acest moment cu probleme de şomaj, având în vedere că explo- •atarea lemnului, care era cu câţiva ani înainte ocupaţia principală a locuitorilor, a înregistrat o scădere puternică.o bună parte din locuitorii zonei lucrează în domeniul turismului rural, fie ca antreprenori, fie •ca lucrători în cadrul pensiunilor care s-au construit în această zonă Rucăr – Bran;o foarte mică parte a locuitorilor din zonă se ocupă cu creşterea animalelor, ocupaţie care va •cunoaşte o revigorare în anii următori, după cum anticipează autorităţile locale.Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile •locale, cu agenţii economici).

Şcoala are o colaborare foarte bună cu autorităţile locale, concretizate în parteneriate de colaborare a şcolii cu primăria, poliţia, biserica, agenţii economici, cu dispensarul alte instituţii existente la nive-lul localităţii.Urmare a cursurilor de formare la care au participat cadrele didactice în ultimul an, a crescut interesul acestora pentru colaborarea cu comunitatea locală, interes concretizat în derularea unor acţiuni de interes pentru toţi factorii implicaţi în colaborare, cum sunt :

participarea cu elevii la sărbători devenite tradiţionale pentru localitate – sărbătoarea “EXPO- •PASTORALA”;sprijinirea dispensarului medical în desfăşurarea unui seminar medical judeţean, prin realiza- •

studiu.indb 68 04.07.2009 13:12:45

69

rea de pliante şi fluturaşi pentru popularizarea unor acţiuni cu caracter medical;acţiuni de ecologizare a Parcului Naţional Retezat etc. •

Şcoala are o foarte bună colaborare cu agenţii economici cu care sunt încheiate parteneriate în ve-derea desfăşurării practicii de către elevi.

Caracteristicile comunităţii educative

Personalul didactic:

Majoritatea profesorilor din Grup Şcolar Forestier Rucăr sunt încadraţi atât la clasele V-VIII, cât şi la liceu / SAM . Dintre aceşti, 70 % au domiciliul în localitate, iar ceilalţi fac naveta la o distanţă de 25 de kilometri de Rucăr, ceea ce influenţează negativ, uneori, activitatea şcolii, mai ale că unele persoane navetiste sunt cele care au responsabilităţi ca membri ai Consiliului de administraţie, coordonatori ai comisiilor metodice sau ai comisiei de perfecţionare din şcoală.

Se constată că 30 % din numărul profesorilor încadraţi la liceu nu sunt titulari ai şcolii, unii sunt su-plinitori necalificaţi, ceea ce are repercusiuni asupra calităţi procesului de predare – învăţare – evalu-are. Instabilitatea acestora în şcoală are influenţe şi asupra interesului profesorilor pentru participare la programe de formare continuă.

Total personal didactic 41 Unitatea funcţionează cu toate formele de învăţământ preu-niversitar.Personalul didactic este format din:-3 educatoare,-5 învăţătoare,-2 ingineri,-2 maiştri,-2 profesori încadraţi la gimnaziu,-4 profesori încadraţi la liceu,-23 profesori încadraţi la liceu si gimnaziu.

din care la liceu 5 3 profesori –pensionare 2009,1 profesor –pensionare 2010,1 inginer.

din care titulari 30 2 educatoare,4 învăţătoare,21 profesori,2 ingineri, 1 maistru.

din care suplinitori 11 Lb. engleza,lb. franceza,matematica,informatica,religie,ed. tehnologica,cultura tehnica (Protectia mediului, Servicii, Prelucrarea lemnului).

din care navetişti 13 Toti navetistii au domiciliul in Câmpulung Muscel (25 km sud de Rucar).

studiu.indb 69 04.07.2009 13:12:45

70

Elevi, rezultate şcolare:

Total elevi înscrişi în unitatea de învăţământ

568 învatamant prescolar:65;inv. primar:72,inv. gimnazial:134;inv. liceal:192;SAM:75;Frecventa redusă:30

din care la liceu 192 Informatica: Protectia mediuluiServiciiProcesare text-imagine .

care fac naveta 59 Elevii navetişti provin din: Dragoslavele (31);Dâmbovicioara (15),Câmpulung (8);Boteni (2);Vultureşti (1);Schitu Goleşti (1)

care stau în internat -

cu CES 9 25 elevi institutionalizati la Complexul Social pentru Copilul in Dificultate Rucar;9 elevi cu CES la ciclul primar

aparţinând unor grupuri minoritare

- Există un număr foarte mic de romi, dar nu sunt declaraţi.

Rezultate şcolare din anul şcolar trecut sunt următoarele:

Rezultate şcolare ObservaţiiRezultate la capacitate (dacă este cazul) -

Media generală obţinută pe clasele de liceu

Clasa a IX-a Media 8,33 promovabilitate 100%

Clasa a X-a Media 8,71 X A promovabilitate 100%

Clasa a XI-a Media 8,25;XI A promovabilitate 100%,

Clasa a XII-a Media 8,13 XII A promovabilitate 100%

% corigenţi X B :21% ;XI B 12% ;XII B :8,32% ;C -32%

% repetenţi X B :3% ;XI B 4%

% abandon -

% admitere în învăţământul superior 70,4% (36 din totalul de 53 absolventi)

Informaţii referitoare la inserţia pe piaţa mun-cii a absolvenţilor

12,7 % integrati in munca (3-initiativa antrepreno-riala familiala;4 angajati la firmele din localitate)16,9% neintegrati profesional:4 casatorite;2 –sana-tate precara;4 fara loc de munca.

studiu.indb 70 04.07.2009 13:12:45

71

Clădire şi dotări:

Sălile de clasă, respectiv cabinetele şi laboratoarele din Grup Şcolar Forestier Rucăr sunt plasate în două clădiri care se află într-o formă bună, spaţiile sunt reabilitate. În majoritatea spaţiilor mediul fizic şcolar este unul plăcut. Există în sălile de clasă unele panouri pentru informarea elevilor, dar nu şi spaţii pentru afişarea produselor activităţii acestora. Cabinetele şi laboratoarele au o dotare bună, materialul şi aparatura existentă permit desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice. Se remarcă numărul mare de cabinete de informatică(3 cabinete, cu reţele de calculatoare), ceea ce permite desfăşurarea în aceste spaţii nu numai a lecţiilor de informatică, ci şi a lecţiilor de diferite specialităţi, folosind programele AEL. Şcoala este conectată la internet; elevii au posibilitatea de a culege informaţii folosind internetul în cadrul lecţiilor de informatică, în mod special.

Dotarea celor 3 ateliere de prelucrare a lemnului este bună, maşinile şi utilajele specifice permit desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor practice prevăzute în planurile de învăţământ ale claselor din învăţământul profesional şi tehnic.

Şcoala dispune de un CDI dotat cu un fond de carte divers, unde funcţionează şi biblioteca şcolii; se constată existenţa atât a cărţilor foarte vechi aflate în inventarul şcolii, cât şi materiale resursă primite recent prin programe ale Ministerului Educaţiei: dicţionare, enciclopedii, CD-uri. CDI-ul nu dispune decât de un număr mic de calculatoare, astfel încât să fie posibilă desfăşurarea în acest spaţiu a unor lecţii în cadrul cărora elevii să poată folosi surse multiple de documentare şi informare, aceasta fiind o problemă pe care o semnalează elevii. Rareori se desfăşoară lecţii în acest spaţiu, CDI – ul are rol de bibliotecă de unde unii elevi împrumută cărţi solicitate la disciplina Limba şi liter-atura română, în mod special.

Sala de sport se află într-o stare bună, atât din punct de vedere al clădirii, cât şi din punct de vedere al dotării cu aparatură şi materiale sportive specifice activităţii desfăşurate la sală (mingi, saltele, ladă, capră, scară fixă, bastoane etc.), este funcţională.

studiu.indb 71 04.07.2009 13:12:45

72

SPAŢII ŞCOLARE INDICATORI OBSERVAŢII

Spaţii DIDAC-TICE

Nr. săli de clasă 17

Starea sălilor de clasă Foarte bună – spaţii reabilitate

Nr. de cabinete şi denumirea acestora(tipul de cabinet)

3 Informatica-foarte bun 1 lb. română - bun1 lb. engleza;lb. - bun1 franceza - bun1 geografie - bun1 desen tehnic - bun

Gradul de dotare al cabinetelor Bun

Alte spaţii didactice – cu denumi-rea acestora şi gradul de dotare al acestora

Centrul de Documentare si Informare - dotare buna.

Total spaţii didactice 25

Laborator informatică

Nr. de calculatoare 78

Nr. de prof. Informatică 2,5

Nr. de informaticieni -

Nivelul de performanţă al reţelei de calculatoare

Foarte bun

Laboratoare, ateliere profe-sionale

Nr. de laboratoare şi denumirea acestora(tipul de laborator)

Fizica - 2Chimie - 1Biologie - 2Protecţia mediului - 2Prelucrarea lemnului - 3Ecologie - 1Total 11

Gradul de dotare al laboratoarelorBun

Nr. de ateliere şi denumirea ace-stora

Prelucrarea lemnului - 3 ateliere

Gradul de dotare al atelierelor Bun

Sală de sport Starea sălii Bună

Gradul de dotare Bun

studiu.indb 72 04.07.2009 13:12:45

73

Aspecte exterioare Distanţa din centrul localităţii

0,4 kilometri

Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş

Câmpulung Muscel – 25 km

Distanţa faţă de capitala de judeţ

Rucăr Piteşti – 75 km

Calitatea drumului de ac-ces

excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Aspect exterior clădire x

Aspect intrare principală x

Aspect curte x

Teren de sport x

Aspecte interior clădire excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Nr. de spaţii didactice 25

Aspect hol principal x

Misiunea şcolii x

Existenţa unor panouri de informare

x

Acces persoane cu CES (rampă)

x

Reflectarea diversităţii culturale, lingvistice

x

Panou informare formare/ dezvoltare profesională

x

Număr materiale for-mare

x

Vechimea – actualitatea materialelor afişate

x

Laborator informatică x

Laboratoare, ateliere profesionale

x

Aspectul claselor x

Aspectul cancelariei x

Grupuri sanitare elevi x

Grupuri sanitare cadre didactice

x

Sală de sport x

studiu.indb 73 04.07.2009 13:12:45

74

Climatul şcolii

Climatul şcolii este unul pozitiv, caracterizat de modul activ si dinamic al activităţii membrilor grupului, de înţelegerea, încrederea, colaborarea bazată pe muncă si responsabilitate, de întra-jutorarea dintre membrii acestuia, lăsaţi sa se concentreze si să-si pună in valoare cunoştinţele, experienţa si iniţiativa. Climatul şcolii Rucăr mobilizează, impulsionează disponibilităţile creative si conducerea participativă. Elevii precizează că se simt bineveniţi în şcoală, valorizaţi; relaţia cu pro-fesorii este deschisă, de colaborare, aceştia iau în considerare părerile lor, este bazată pe respect reciproc, limbaj adecvat. Atitudinea profesorilor este nediscriminatorie.

Echipa managerială a şcolii are meritul creării unui climat educaţional pozitiv, datorat, în prin-cipal, adoptării unui anumit stil managerial, adecvat problemelor şcolii. Climatul existent în această unitate de învăţământ este democratic consultativ, el permite o comunicare bilaterală, subordonaţii sunt implicaţi în procesul de luare a deciziilor la nivelul de bază al organizaţiei.Climatul şcolii este apreciat ca fiind unul bun, chiar dacă profesorii (în special cei tineri) recunosc că s-au confruntat cu situaţii dificile,uneori, cu situaţii de refuz al îndeplinirii sarcinilor şcolare de către unii elevi, dar că au beneficiat de sprijin din partea colegilor cu experienţă din şcoală. Elevii se raportează la respectarea Regulamentului de ordine interioară; nu există un regulament al clasei şi consideră că ar fi bun unul pe care ei înşişi să îl elaboreze şi să stabilească sancţiuni în caz de încălcare.

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă:

Deşi şcoala a fost pilot pentru efectuarea analizei nevoilor de formare prin implicarea agentu-lui locale de implementare şi a responsabilului cu perfecţionarea din şcoală, numărul participanţilor la cursurile organizate prin Programul Phare 2005 a fost foarte mic datorită faptului că în acelaşi timp cu derularea cursurilor prin CALED 1 Piteşti au fost derulate cursurile de formare prin Programul pentru Învăţământul Rural, care a facilitat formarea chiar în şcoală şi nu la Piteşti, aşa cum a presu-pus formarea prin Phare 2005. Astfel, profesorii cu domiciliul în localitatea Rucăr au ales cursul de formare prin PIR, chiar dacă numărul de credite obţinute a fost mai mic.

Focus-grupul cu profesorii a pus în evidenţă aspecte precum:

Au participat la cursurile de formare pentru că aveau nevoie de credite(cei care au fost formaţi •prin Proiectul Pentru Învăţământul Rural şi interesaţi de tematică cei care au fost formaţi prin Phare 2005, întrucât programul CALED 1 şi MEDURUR răspundeau nevoilor de formare identificate la nivelul şcolii prin implicarea agentului local de implementare şi a responsabilu-lui cu formarea continuă.

Efectele cursurile de formare se regăsesc la nivelul următoarelor aspecte: îmbunătăţirea •relaţiei cu elevii, a comunicării cu elevii şi cu colegii profesori, a comunicării cu părinţii, îmbunătăţirea capacităţii de utilizare a metodelor activ – participative, formarea competenţei utilizării lucrului în grup şi a valorificării valenţelor acestui mod de organizare a activităţii de învăţare.

Interviurile cu directorul şi cu responsabilul cu formarea continuă au pus în evidenţă următoarele:

şcoala are ca puncte forte: relaţia cadrelor didactice cu elevii, receptivitatea cadrelor didac- •tice la modernizarea lecţiilor, un mediu fizic şcolar optim;aspectele care necesită îmbunătăţire se referă la : competenţele cadrelor didactice de a lucra •în echipă, promovarea la nivelul întregii şcoli a experienţelor de succes ale unor profesori, nu numai la nivelul comisiei metodice/ ariei curriculare, formarea competenţelor de abordare interdisciplinară a învăţării, desfăşurarea de lecţii în Programul AEL de către toate cadrele didactice, derularea de proiecte pluridisciplinare la toate clasele;nevoile de formare au fost identificate la nivelul comisiilor metodice şi mai puţin prin impli- •

studiu.indb 74 04.07.2009 13:12:46

75

carea consecventă a responsabilului cu formarea continuă din şcoală, după ce s-a încheiat proiectul în care Grupul Şcolar Rucăr fost unitate pilot;cadrele didactice care au participat la cursurile de formare organizate prin Phare 2005 (6 •persoane prin Phare 2005 şi 21 de persoane prin PIR) precum şi prin alte programe au mani-festat un interes crescut pentru temele : proiectare, evaluare, metode active, managementul clasei, comunicare;schimbările vizibile la nivelul şcolii la acest moment se referă la: capacitatea de a gestiona •mai bine situaţiile ce apar la fiecare clasă, de a comunica, atât cu colegii profesori cât şi cu elevii şi cu părinţii acestora, de a utiliza lucrul în grup,de utilizare a calculatorului, receptivi-tate la nevoile reale ale elevilor, deschidere spre cooperare, o mai bună relaţionare la nivelul colectivului de cadre didactice, întrucât cursurile de formare le-au oferit posibilitatea de a se cunoaşte mai bine, creşterea interesului cadrelor didactice pentru colaborarea cu comuni-tatea locală, pentru asumarea de responsabilităţi, pentru promovarea imaginii şcolii, interesul unora pentru a căuta şi participa la diverse manifestări (simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice) care vizează dezvoltarea profesională şi popularizarea succeselor profesionale.gradul de satisfacţie al cadrelor didactice cu privire la cursurile de formare la care au par- •ticipat este foarte bun, întrucât sunt motivaţi de rezultatele pe care le obţin prin aplicarea achiziţiilor şi a competenţelor formate prin cursurile de formare;în urma cursurilor de formare nu s-au manifestat iniţiative remarcabile la nivelul şcolii; •

Profesorii din Grup Şcolar Forestier Rucăr manifestă interes pentru formarea continuă. Cadrele didactice din şcoală aşteaptă ca în cadrul programelor de formare să se lucreze interactiv într-o şi mai mare măsură, activităţile practice să aibă o pondere mai mare, unele dintre acestea să se desfăşoare sub forma lecţiilor, sesiuni în carul cărora cursanţii să fie elevi, în aşa fel încât , spre ex-emplu, să poată învăţa metodele moderne nu din prezentări, ci exersându-le.

Consideră că ar fi oportun ca desfăşurarea cursurilor de formare să se realizeze în şcoală, astfel încât formatorii să aibă posibilitatea de a observa schimbările care se produc în şcoală de la un curs la celălalt.

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale

O parte a calificărilor oferite de Grupul Şcolar Forestier Rucăr se află în concordanţă cu specificul zonei – Protecţia mediului, Servicii, fiind corespunzătoare preocupărilor din zona Rucăr. Dintre absolvenţii din anul şcolar trecut, 4 sunt implicaţi în iniţiative antreprenoriale, iar alţi 4 sunt angajaţi în turismul rural.

Întrucât s-au făcut exploatări lemnoase masive în ultimii ani şi pentru că la nivelul comunităţii o problemă identificată este aceea a păstrării de către locuitori a unui mediu curat, calificarea Protecţia mediului este absolut un răspuns la nevoile reale ale comunităţii Rucăr.

Oferta educaţională (privind educaţia formală, dar şi informală) este una ce răspunde nevoii elevilor, în bună măsură. Curriculumul la decizia şcolii şi programul de activităţi extraşcolare se caracterizează printr-un bun grad de adecvare la interesele elevilor şi la nevoile comunităţii locale, după cum rezultă din discuţiile purtate cu elevi şi cu reprezentanţi ai comunităţii (activităţi prin care sunt puse în val-oare tradiţii şi obiceiuri specifice zonei, îndeletniciri specifice zonei, activităţi cu caracter ecologic desfăşurate în cadrul unor proiecte zonale şi naţionale).

studiu.indb 75 04.07.2009 13:12:46

76

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor):

Echipa managerială consideră că pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale ar fi oportună formare pe problematica educaţiei de calitate, a activităţii de monitorizare şi evaluare internă a Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii. Niciunul dintre directorii actuali nu a participat la cur-surile de formare nici pentru profesori şi nici pentru manageri.

În ceea ce priveşte formarea profesorilor, conducerea şcolii a identificat ca problemă difi-cultatea de a lucra cu elevii cu CES. Aceasta ar putea fi rezolvată prin formare pe tema Curriculum diferenţiat.

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării pro-fesionale a cadrelor didactice:

Managerul susţine participarea colaboratorilor şi a subordonaţilor la activitatea managerială. Are o imagine clară asupra activităţii proprii şi face o evaluare corectă a activităţii celorlalţi. În şcoală nu sunt conflicte, este asigurată o participare activă a subordonaţilor la realizarea sarcinilor. Doar pentru un număr mic de cadre didactice din şcoală alte sarcini în afara orelor de curs reprezintă o supraîncărcare. Fiind discutate problemele în cadrul structurilor existente în şcoală (Consiliul de administraţie, Consiliul profesoral), managerul şcolii asigură colegilor posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi.

Efectele identificate la nivelul şcolii sunt, într-o oarecare măsură datorate implicării echipei manageriale a şcolii în derularea unor proiecte de cooperare internaţională.

Democratizarea şcolii este o caracteristică identificată la nivelul şcolii, consiliul elevilor reprezintă o voce, un organism care îşi apără interesele(implicarea în schimbarea uniformei şcolare, care a fost impusă cu câţiva ani în urmă şi pe care elevii nu vor să o mai accepte aşa cum este în prezent).

Şcoala are pârghiile necesare pentru stimularea interesului pentru dezvoltare profesională. Conducerea şcolii implică responsabilul cu perfecţionarea continuă şi îl susţine, totodată, în ex-ercitarea atribuţiilor privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din şcoală, în formarea de echipe multidisciplinare care să ofere sprijin cadrelor didactice tinere, care au nevoie de sprijin. Planul operaţional elaborat la nivelul comisiei de perfecţionare este în concordanţă cu direcţiile de acţiune stabilite în planul de dezvoltare şcolară , referitoare la dezvoltarea resurselor umane.

Despre formarea continuă a cadrelor didactice , relevante sunt următoarele:

a) În legătură cu calitatea informării cadrelor didactice privind formarea continuă, se constată că responsabilul cu formarea continuă oferă cadrelor didactice din şcoală informaţii specifice, fie în cadrul întâlnirilor Consiliului profesoral, fie prin afişarea la un panou , în cancelarie, a informaţiilor relevante pentru înscrierea la grade didactice şi la cursurile de formare oferite prin CCD Argeş sau alţi furnizori de formare, a Metodologiei formării continue a cadrelor didactice. Din discuţiile cu cadrele didactice a reieşit faptul că acestea cunosc oportunităţile de formare pe care le au şi sunt persoane interesate de dezvoltarea profesională, în majoritatea cazurilor.

b)Discuţiile şi analiza activităţii pe problematica formării continue se fac doar cu prilejul şedinţelor pentru analiza semestrială a activităţii, prilej cu care sunt prezentate rapoarte întocmite de respon-sabilul cu formarea continuă

studiu.indb 76 04.07.2009 13:12:46

77

c) Din analiza activităţii comisie de perfecţionare din şcoală, aspectele pozitive identificate sunt:

- formarea continuă este un domeniu de interes pentru majoritatea cadrelor didactice şi că se realizează prin forme diverse, atât la nivelul şcolii, prin utilizarea persoanelor - resursă existente în şcoală, cât şi în afara şcolii, prin cercurile pedagogice organizate de ISJ Argeş , prin programele de formare oferite de diverşi furnizori de formare; Se constată existenţa unei baze de date foarte clare cu privire la formare fiecărui cadru didactic din şcoală, numărul de credite obţinute de fiecare şi pro-gramul prin care au fost obţinute. Tinerii din această unitate de învăţământ sunt mulţumiţi de faptul că sunt sprijiniţi de cadre didactice cu experienţă / formatori locali, responsabilizate de conducerea şcolii, de către responsabilul cu perfecţionarea, în vederea asigurării formării continue a acestora, astfel încât să fie posibile: aplicarea la clasă a metodelor active şi interactive adecvate obiectivelor/ competenţelor generale şi specifice propuse prin programele şcolare, integrarea în lecţii a mijloace-lor de învăţământ de care dispune şcoala, utilizarea metodelor alternative de evaluare.

d) Aspectele nereuşite ale activităţii privind formarea continuă la nivelul şcolii se referă la :slaba colaborare între responsabilii comisiilor metodice, între ariile curriculare, între responsabilul cu formarea continuă şi responsabilii de comisie metodică;lipsa preocupării pentru promovarea la nivelul tuturor ariilor curriculare a exemplelor de bună practică din activitatea unor cadre didactice formate prin Programul Phare 2005 sau alte programe, prin schimb de experienţă;inexistenţa unor întâlniri periodice pentru analiză şi reflecţie, pentru autoreflecţie, în scopul identificării nevoilor de formare care apar, a reuşitelor, respective nereuşitelor cadrelor didactice în activitatea de aplicare la clasă a achiziţiilor dobândite şi a competenţelor formate într-o mai mică sau mai mare măsură prin participarea la diverse programe de formare continuă, slaba preocupare a echi-pei manageriale pentru formarea la nivelul şcolii a unor echipe multidisciplinare care să promoveze abordarea integrată a învăţării;

Despre formarea continuă a cadrelor didactice

excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Calitatea materialelor re-feritoare la dezvoltarea profesională

x

Cantitatea materialelor referitoare la dezvoltarea profesională

x

Discuţii şi analize pe tema formării continue

săptămânal lunar De 2-3 ori pe an Nu

x

Conflicte legate de formarea continuă

Dezvoltarea de proiecte cen-trate pe formare continuă

nu da Nr, teme, de ataşat materiale supli-mentare�

Stimularea dezvoltării profe-sionale în şcoală

nu da Cum?- Prin recompensarea acelora care au rezulate vizibile la clasă, urma-re a preocupării pentru formarea continuă(salarii de merit) - Prin activităţile susţinute la co-misia metodică pentru promovarea unor exemple de bună practică;- prin cooptarea în echipa de lucru din cadrul reţelei internaţionale de colaborare

studiu.indb 77 04.07.2009 13:12:46

78

Stadiul de asimilare a orientărilor, principiilor şi practicilor dezvoltării profesionale a ca-drelor didactice

Şcoală avansată(comentarii)XŞcoala are experienţă în derularea unor proiecte de coopera-re internaţională, ceea ce a permis atât elevilor cât şi profeso-rilor să intre în contact cu practici educaţionale diverse, axate pe învăţarea activă, interdisciplinară, pe valori ale democrati-ci, practici care au fost demultiplicate şi la nivelul şcolii. Per-sonalul didactic şi elevii sunt implicaţi în reţele de colaborare care au drept efect îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Cadrele didactice manifestă interes pentru participarea la diverse cursuri de formare , pentru aplicarea la clasă sau la nivel de şcoală a ceea ce învaţă, pentru înscrierea la diverse forme de studii aprofundate în domeniul specialităţii.Punctele forte ale şcolii: relaţia cadrelor didactice cu elevii, receptivitatea cadrelor didactice la modernizarea lecţiilor, un mediu fizic şcolar optim, interesul pentru dezvoltarea profesională.

Şcoală ezitantă Şcoală conserva-toare

Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la di-verse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale etc.);

Grupul Şcolar Forestier Rucăr este într-o reţea de colaborare cu toate şcolile din împrejurimi, prin intermediul căreia se urmăreşte desfăşurarea unor acţiuni menite să promoveze imaginea şcolii, în vederea atragerii populaţiei şcolare către clasele de învăţământ liceal .Face parte dintr-o reţea de colaborare internaţională (Italia, Spania, Cehia).

Perspective de dezvoltare instituţională.

Grupul Şcolar Forestier Rucăr îşi propune să asigure concordanţa calificărilor cu cerinţele de pe piaţa muncii, cu specificul local, să extindă profilul „ Servicii (mai multe clase şi mai multe calificări având în vedere nevoile existente şi viitoare privind turismul rural).

În ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane, echipa managerială a şcolii îşi propune creşterea rolului comisiei de perfecţionare din şcoală, a comisiilor metodice, crearea de echipe multidisciplin-are care să sprijine abordarea învăţării din perspectivă interdisciplinară la nivelul întregii şcoli, o mai bună colaborare a profesorilor în etapa de proiectare a activităţilor, astfel încât să existe o mai bună armonizare atât a lecţiilor, cât şi a unor activităţi extraşcolare.

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor benefi-ciare Phare):

Nevoile de formare identificate pentru formarea viitoare a cadrelor didactice se referă la:

dezvoltarea de programe internaţionale; •management de proiect; •modalităţi de organizare a conţinuturilor, abordarea integrată a învăţării •currriculum diferenţiat – pentru elevii cu CES, în mod special; •TIC; •Gândire critică. •

studiu.indb 78 04.07.2009 13:12:46

79

Perspective de dezvoltare profesională;

În etapa următoare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice va fi asigurat prin:

studii aprofundate de master; •înscrierea unor profesori la doctorat; •înscrierea la grade didactice; •cursuri de perfecţionare oferite de CCD Argeş, respectiv de către alţi furnizori de formare •(„Management şi comunicare”, „Educaţia la timpul viitor” etc.);Participarea la diverse simpozioane ( • Educaţia ecologică şi societatea umană, Valorificarea noilor educaţii)perfecţionarea realizată la nivelul şcolii prin activitatea comisiilor metodice şi prin comisia de •perfecţionare existentă la nivelul şcolii

Practici didactice:

Din observarea a trei lecţii s-au desprins următoarele concluzii:

niciun profesor nu anunţă obiectivele lecţiei; •toţi profesorii reactualizează ideile „ ancoră” necesare pentru învăţarea noului conţinut, sunt •valorificate achiziţiile anterioare ale elevilor, achiziţii pe baza cărora se produce învăţarea;valorificarea achiziţiilor anterioare este o preocupare a tuturor cadrelor didactice asistate la •lecţii, dar nu şi valorificarea experienţei de viaţă a elevilor, aceasta fiind observată numai în lecţia de Chimie;două dintre cele trei cadre didactice care au susţinut lecţiile observate asigură condiţiile nec- •esare pentru o învăţare de tip activ, în care elevii învaţă făcând, în timp la cealaltă clasă profesoara urmăreşte însuşirea de către elevi a cunoştinţelor noi;două dintre cele trei cadre didactice asistate la lecţie demonstrează competenţă în selecta- •rea şi utilizarea în lecţii a metodelor activ – participative. Metodele alese facilitează realizarea obiectivelor lecţiei, implicând elevii într-o învăţare prin efort propriu (la două dintre cele trei lecţii observate) – experimentul, învăţarea prin descoperire, conversaţia euristică;În lecţia de Chimie se remarcă preocuparea profesorului pentru valorificarea experienţei de •viaţă a elevilor şi a achiziţiilor anterioare dobândite în şcoală, pe baza cărora se construieşte învăţarea;lucrul în grup are o pondere bună, în bugetul timpului didactic la lecţiile de matematică şi •Chimie; profesorii monitorizează activitatea de lucru în grup, elevii sunt responsabilizaţi , fiecare fiind implicat în realizarea experimentului şi în desprinderea concluziilor în urma activităţii de grup desfăşurate;sarcinile de lucru îi ajută pe elevi să îşi clarifice înţelegerea şi să inspire investigaţia continuă, •atât în lecţia de Chimie cât şi în lecţia de Matematică;Întrebările adresate în lecţiile de Chimie şi Matematică vizează toate nivelurile taxonomiei •lui Bloom, mai ales întrebări deschise şi de ordin superior (de explicare, de argumentare, de tip cauză – efect) pe când la Tehnologia lemnului profesoara adresează în principal întrebări de reproducere a conţinutului, cu accent pe fluenţă şi corectitudine şi rareori adresează întrebări care vizează comprehensiunea în lecţie; majoritatea întrebărilor se referă la definiţii şi clasificări, ceea ce face ca învăţarea să se producă la un nivel inferior.se remarcă un echilibru între activitatea frontală, grupală şi individuală la două dintre cele trei •lecţii observate, iar la lecţia de Tehnologia lemnului ponderea cea mai mare o are activitatea frontală;comunicarea este direcţionată doar de la profesor la elevi, în lecţiile de Matematică şi de •Tehnologia lemnului; câteodată elevii adresează întrebări profesorului şi îşi adresează comentarii directe unii al- •tora, în lecţia de Chimie;sursele de învăţare utilizate sunt reprezentate de manual şi materiale auxiliare în lecţia de •Chimie şi de programul AEL în lecţia de Matematică, pe când în lecţia de Tehnologia lemnului

studiu.indb 79 04.07.2009 13:12:46

80

singura sursă este manualul;profesorii nu dau elevilor un feedback constructiv; •proiectul este utilizat uneori ca metodă de învăţare nu şi ca metodă complementară de evalu- •are; proiectele realizate de elevi sunt individuale şi au un caracter monodisciplinar; fiecare dintre cei trei profesori ale căror lecţii au fost observate utilizează portofoliul ca metodă •de evaluare complementară, acestea conţin piese diverse şi evidenţiază progresul elevilor pe o perioadă mai lungă de timp;profesorii acordă şanse egale tuturor elevilor, au aşteptări înalte faţă de toţi, nu se fac •discriminări ;nu se remarcă la nicio clasă preocuparea profesorilor pentru asigurarea diferenţierii învăţării, •sarcinile învăţării fiind aceleaşi pentru toţi elevii;stilul didactic al cadrelor didactice este predominant democratic în lecţiile de Matematică şi •de Chimie şi autoritar în lecţia de Tehnologia lemnului.

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi:

relaţiile dintre profesor si clasă sunt pozitive, de încredere reciprocă, de respect şi colabo- •raredupă cum rezultă din discuţiile cu elevii, o parte insemnată din profesori , in aprecierile pe •care le fac asupra elevilor pun accentul, cu precedere, pe reuşitele acestora , fac prognoze încurajatoare; mulţi profesori din şcoală apreciază pozitiv elevii pentru unele progrese minore incercand in •felul acesta să dezvolte increderea acestora in propriile forţe. autoritatea profesorului , bazata pe principiul "magister dixit" , a fost înlocuită cu una •intemeiată pe relatii în care profesorul are rol de indrumător şi coordonator al activitatii ele-vului, în majoritatea situaţiilorprincipala activitate a unor profesori nu este predarea , ci angajarea elevilor in investigaţii şi •lucrări independente . profesorii acceptă opinii ale elevilor, ţin seama de unele propuneri ale Consiliului elevilor şi •care vizează viaţa lor în şcoală(exemplu: schimbarea uniformei şcolare cu una care să fie pe placul elevilor), precum şi unele idei despre acţiuni pe care doresc să le desfăşoare, conform intereselor pe care le au;în clasă se remarcă un climat de comunicare; •majoritatea profesorilor, conform informaţiilor culese de la elevi, facilitează exprimarea , o •încurajeze printr-o atitudine de ascultare deschisa, manifestă toleranţă fata de elevi;relaţia profesor elev este evidentă în situaţii multiple: în clasă, în afara clasei, în afara şcolii, •individual şi colectiv;lecţiile se desfăşoară intr-un climat afectiv particular, profesorii nu lezează personalitatea •elevilor ;profesorii discută cu elevii despre problemele lor personale, fie în activităţile educative •desfăşurate cu profesorii diriginţi, fie individual, atunci când elevii au o problemă sau când profesorii constată că este necesară o discuţie individuală cu unii elevi; problemele personale nu sunt abordate de profesori în faţa clasei;elevii stabilesc relaţii pozitive atât la nivelul clasei, cât şi al şcolii; sunt foarte rare conflictele •care apar între elevi, iar atunci când există, sunt bine gestionate de profesorii diriginţi, în mod special.

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.

Focus-grupurile cu elevii au pus în evidenţă următoarele:

Le place în şcoala lor:

faptul că „înţeleg” ceea ce le explică profesorii, •desfăşoară la nivelul comunităţii activităţi de tradiţie pentru zona Rucăr; •

studiu.indb 80 04.07.2009 13:12:46

81

profesorii au un „ stil european”; •relaţia cu profesorii şi cu diriginţii pentru că discută mai mult cu elevii; •felul în care se implică profesorii („ cu dăruire”); •calificarea pe ca o vor obţine; •implicarea elevilor în derularea parteneriatului cu şcoli din Italia, Spania, Cehia; •evaluarea prin portofoliu este interesantă şi îi avantajează, au timp să il elaboreze; •

Le place modul în care se desfăşoară majoritatea lecţiilor deoarece:

se utilizează în lecţii echipamente moderne; •diriginţii pun în discuţie teme de interes pentru adolescenţi (efectele drogurilor, alcoolului, •tutunului, prietenia etc.);la majoritatea disciplinelor se lucrează în grup; •la unele discipline lucrează uneori în Programul AEL, •

Ar schimba în şcoala lor:uniforma – care să fie aleasă de elevi; •numele liceului, care nu este reprezentativ pentru toate specializările; •accesul la CDI. dotarea cu multe calculatoare, desfăşurarea de lecţii în CDI; •orarul, care este foarte aglomerat; •creşterea frecvenţei lecţiilor desfăşurate în programul AEL •

Elevii constată unele schimbări în şcoală, care se referă la următoarele aspecte:

profesorii şi-au schimbat,într-o oarecare măsură, stilul de lucru, unii elevi afirmând că profe- •sori dintre ai lor „folosesc un stil european”, aşa cum au văzut în vizitele efectuate în şcolile partenere ale proiectului de cooperare internaţională în care este cuprins Grupul Şcolar Forestier Rucăr (Italia, Cehia);profesorii au început să utilizeze calculatorul în timpul lecţiilor, a crescut numărul acelora care •desfăşoară lecţiile în Programul AEL;lucrul în grup este utilizat de mai mulţi profesori,fiind o modalitate pe care elevii o preferă în •învăţare, precizând că lucrează mult mai uşor, mai confortabil, se pot sprijini reciproc;relaţia cu profesor – elev este mai bună, profesorii sunt receptivi la unele sugestii ale •elevilor;profesorii îi evaluează şi prin portofolii, modalitate preferată de elevi, întrucât au timp să îl •elaboreze şi sunt mulţumiţi pentru că pot obţine note mai mari decât în lucrările scrise.

Concluzii Coroborând datele culese din surse diverse, concluziile care se desprind sunt următoarele:

Gradul de informare a cadrelor didactice despre formare continuă este f oarte bun, întrucât, din discuţiile purtate cu cadrele didactice s-a constatat că dispun de informaţii referitoare la Me-todologia de formare continuă, cunosc oferta de formare a CCD Argeş, oportunităţile de a par-ticipa la simpozioane judeţene, naţionale şi internaţionale,sesiuni de comunicări ştiinţifice etc.Interesul pentru formarea continuă este de nivel foarte bun, întrucât se constată că toate cadrele didactice din şcoală care au întrunit condiţiile de înscriere au participat la cursurile de formare; în acest an şcolar sunt încă două persoane înscrise la cursuri de formare prin CCD Argeş (specialitate Religie şi specialitatea Geografie)

Deschiderea, sinceritatea cadrelor didactice – poate fi apreciată cu foarte bineImpactul vizibil al participării la cursuri de formare este bun, având în vedere că timpul care a trecut de la încheierea cursurilor de formare este foarte scurt, iar profesorii sunt interesaţi să aplice, să-şi adapteze metodele învăţate la specificul şcolii, la nevoile reale ale elevilor.

studiu.indb 81 04.07.2009 13:12:46

82

2. Grup Şcolar Silvic „T. Pietraru” Brăneşti, judeţul Ilfov

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Silvic „ T. PIETRARU” Brăneşti, Ilfov

Data vizitei/vizitelor : 24-25 martie 2009

Numele expertului:Mihăescu MirelaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 11Număr de chestionare aplicate: 25, din care 15 pentru elevi, 9 pentru cadre didactice formate, 1 pentru director.

Diagnoză instituţională

Context

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic);

Populaţia şcolară a Grupului Şcolar „T. Pietraru” Brăneşti, Ilfov are următoarele caracteristici:a) Structura etnica:

100 % sunt români;b) Structura populaţiei după limba vorbită:

limba română 100 %c) Structura populaţiei după religie:

Ortodoxă – 99,80%Adventişti de ziua a şaptea – 0,20 %

d) Stratificări economiceElevii provin din familii cu venituri financiare modeste, în cea mai mare parte.

În ceea ce priveşte potenţialul economic al localităţii se constată următoarele:

majoritatea locuitorilor lucrează în Brăneşti, la firmele WEBER şi MACHITA, •ceilalţi lucrează în Bucureşti; •localitatea dispune de un buget anual de aprox.20 miliarde lei. •rata şomajului este foarte mică (4-5 %). •

Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici).

Din analiza informaţiilor culese cu prilejul vizitei, rezultă o bună colaborare dintre Grupul Şcolar Silvic Brăneşti şi comunitatea locală. Şcoala se implică în derularea unor parteneriate încheiate cu Ocolul Silvic Brăneşti, în baza căruia desfăşoară acţiuni de ecologizare, de protejare a pădurii „ Luna pădurii”. Are o foarte bună colaborare cu SC Pasărea SRL, agentul economic unde se efectuează practica pentru elevii de la SAM, calificarea „Vânătoare” şi „Salmovicultură”.

Şcoala colaborează cu Primăria, cu Poliţia, cu Biserica, dar nu şi cu dispensarul medical, care nu manifestă deschidere faţă de problemele şi acţiunile iniţiate de şcoală pe probleme de educaţie pentru sănătate.

Caracteristicile comunităţii educative

Personalul didactic:

Dintre cei 28 de profesori ai Grupului Şcolar Silvic Brăneşti – Ilfov, 50 % sunt încadraţi la clasele

studiu.indb 82 04.07.2009 13:12:46

83

de liceu, 67,85 % din numărul cadrelor didactice ale şcolii sunt titulare. Profesorii suplinitori sunt calificaţi şi sunt încadraţi la disciplinele: limba engleza, geografie, religie, socio-umane, matematica, silvicultura.

Date referitoare la personalul didactic

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

total personal didactic 28

din care la liceu 14

din care titulari 19

din care suplinitori (de precizat şi materiile)

9 Limba engleza,geografie,religie,socio-umane,matematica,silvicultura

din care navetişti 11

Elevi, rezultate şcolare:

Din analiza datelor de mai jos se observă că majoritatea elevilor sunt din localitate, 18 % din numărul acestora fac naveta în localităţi învecinate din judeţul Ilfov, iar 13,09% din numărul elevilor şcolii locuiesc în internat, întrucât provin din alte judeţe. Nu există elevi cu CES. Toţi elevii grupului şcolar sunt români.

Date referitoare la elevi *OBSERVAŢII (detalii relevante)total elevi înscrişi în unitatea de învăţământ

611

din care la liceu 514

care fac naveta 110

care stau în internat 80

cu CES -

aparţinând unor grupuri minoritare -

Rezultatele obţinute de elevii Grupului Şcolar Silvic Brăneşti în anul şcolar 2007 – 2008 sunt cele prezentate în tabelul de mai jos. Mediile obţinute la clasele de liceu se situează în intervalul 7,89 – 8,14. Se constată că rata repetenţiei este foarte scăzută şi nu există niciun caz de abandon şcolar. Având în vedere că aproximativ 65 % din numărul absolvenţilor şcolii urmează studii supe-rioare, iar 30 % se angajează în domeniul pentru care au fost pregătiţi, rezultă că numai 5% din numărul absolvenţi nu sunt incluşi într-o formă de educaţie superioară sau pe piaţa muncii, ceea ce demonstrează un grad foarte bun de inserţie al absolvenţilor.

Date referitoare la rezultate şcolare (anul şcolar trecut)

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

Rezultate la capacitate (dacă este cazul) -

Media generală obţinută pe clasele de liceu

Clasa a IX-a 8,14

studiu.indb 83 04.07.2009 13:12:46

84

Date referitoare la rezultate şcolare (anul şcolar trecut)

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

Clasa a X-a 7,37

Clasa a XI-a 7,57

Clasa a XII-a 7,89

% repetenţi 0,65%

% abandon -

% admitere în învăţământul superior 65%

Informaţii referitoare la inserţia pe piaţa mun-cii a absolvenţilor

30%

Clădire şi dotări:

Spaţiul şcolar este foarte bun, foarte bine întreţinut şi amenajat, fiind asigurate condiţii optime pentru desfăşurarea procesului de învăţământ. Pe holuri există diverse panouri pentru informarea cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor, produse ale activităţii elevilor, toate acestea evidenţiind specificul şcolii (profilul, calificările).

Sălile de clasă sunt, în cea mai mare parte, prietenoase, cu un afişaj corespunzător, şi un mobilier care permite organizarea unor activităţi de lucru în grup, spaţioase, foarte curate.

Cabinetele şi laboratoarele au o dotare bună, materialul şi aparatura existentă permit desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice. Se remarcă existenţa unui număr de 10 cabinete (lb. română, istorie,matematică, lb. străine, silvicultură, AEL, fizică, chimie, biologie,

psihologie).

Cancelaria este un spaţiu modern; dispune de panouri de informare pentru cadre didactice, pe care sunt afişate şi informaţii referitoare la formarea cadrelor didactice (informaţii privind înscri-erea la grade didactice, oferta CCD Ilfov).

Şcoala dispune de un CDI dotat cu un fond de carte divers, unde funcţionează şi biblioteca şcolii. CDI-ul dispune de câteva calculatoare, astfel încât să fie posibilă desfăşurarea în acest spaţiu a unor lecţii în cadrul cărora elevii să poată folosi surse multiple de documentare şi informare.

studiu.indb 84 04.07.2009 13:12:46

85

SPAŢII ŞCOLARE

INDICATORI OBSERVAŢII

Spaţii DI-DACTICE

Nr. săli de clasă 7Starea sălilor de clasă buna

Nr. de cabinete şi denu-mirea acestora(tipul de cabinet)

10 Lb.romana,istorie,matematica,lb.straoine,silvicultura,AELFizica,chimie,biologie,psihologie

Gradul de dotare al cabinetelor

Excelent Foarte bun Bun Slab x

Alte spaţii didactice – cu denumirea acestora şi gradul de dotare al acestora

CDI – Foarte bun

Total spaţii didactice 18

Laborator informatică

Nr. de calculatoare 52

Nr. de prof. Informatică 1

Nr. de informaticieni -

Nivelul de performanţă al reţelei de calculato-are

Excelent Foarte bun Bun Slab X xO reţea are un nivel de performanţă foarte bun, iar cealaltă un nivel bun

Laboratoare, ateliere pro-fesionale

Nr. de laboratoare şi de-numirea acestora(tipul de laborator)

5 – 2 AEL, 1 fizica, 1 chimie, 1 biologie

Gradul de dotare al laboratoarelor de fizica, chimie, biologie

Excelent Foarte bun Bun Slab x

Nr. de ateliere şi denu-mirea acestora

Nu exista ateliere, întrucât calificarea obţinută de elevii de liceu este silvicultura

Gradul de dotare al atelierelor

Excelent Foarte bun Bun Slab

Nu există ateliere

Sală de sport

Starea sălii Nu există sala de sport

Gradul de dotare Excelent Foarte bun Bun Slab -

În ceea ce priveşte exteriorul şcolii, informaţiile relevante sunt cele prezentate în situaţia de mai jos. Se remarcă preocuparea conducerii şcolii pentru amenajarea spaţiului verde din curtea şcolii.

studiu.indb 85 04.07.2009 13:12:47

86

Aspecte exterioare Distanţa din centrul localităţii

0 kilometri

Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş

20 km

Distanţa faţă de capitala de judeţ

Brăneşti - Bucureşti 20 km

Calitatea drumului de acces

excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Aspect exterior clădire x

Aspect intrare principală x

Aspect curte x

Teren de sport x

În ceea ce priveşte interiorul şcolii, informatiile relevante sunt prezentate în tabelul care urmează:

Aspecte interior clădire excelent foarte bine satisfăcător deficitarNr. de spaţii didactice 18

Aspect hol principal x

Misiunea şcolii x

Existenţa unor panouri de informare

x

Acces persoane cu CES (rampă)

x

Reflectarea diversităţii culturale, lingvistice

XDoar în ca-binetul de limbă străină, pentru că în şcoală sunt numai români.

Panou informare formare/ dezvoltare profesională

x

Număr materiale formare x

Vechimea – actualitatea materialelor afişate

x

Laborator informatică x

Laboratoare, ateliere pro-fesionale

xlaboratoare

Aspectul claselor x

studiu.indb 86 04.07.2009 13:12:47

87

Aspecte interior clădire excelent foarte bine satisfăcător deficitarAspectul cancelariei x

Grupuri sanitare elevi x

Grupuri sanitare cadre didactice

x

Sală de sport XNu există.

Climatul şcolii.

Climatul şcolii este unul pozitiv, caracterizat de modul activ si dinamic al activităţii membrilor grupului, de înţelegerea, încrederea, colaborarea bazată pe munca si responsabilitate, de întraju-torarea dintre membrii acestuia, cu spirit de iniţiativă şi capacitate de asumare a responsabilităţilor. Se remarcă un bun management al şcolii, capacitate de delegare a responsabilităţilor în funcţie de potenţialul membrilor organizaţiei, de motivare a echipei de cadre didactice pentru implicarea în rezolvarea problemelor şcolii şi pentru promovarea unei educaţii de calitate.

Echipa managerială a şcolii are meritul creării unui climat educaţional pozitiv, datorat, în prin-cipal, adoptării unui anumit stil managerial, adecvat problemelor şcolii. Climatul existent în această unitate de învăţământ este democratic consultativ, el permite o comunicare bilaterală, subordonaţii sunt implicaţi în procesul de luare a deciziilor la nivelul de bază al organizaţiei.

Elevii precizează că se simt bineveniţi în şcoală, valorizaţi de majoritatea profesorilor. Relaţia cu profesorii este deschisă, de colaborare, bazată pe respect reciproc; profesorii iau în considerare părerile lor. Apreciază că mulţi dintre profesori sunt receptivi la probleme lor personale, poartă discuţii individuale cu elevii, asigură confidenţialitatea discuţiilor. Elevii remarcă faptul că, în ultimul an, s-a îmbunătăţit comunicarea elev - profesor. În ceea ce priveşte atitudinea la lecţii, elevii apreciază că profesorii lor sunt dispuşi la dialog, apar frecvent situaţii în care elevii au posibilitatea să îşi exprime punctele de vedere, opiniile personale, dezbat anumite probleme de interes pentru adolescenţi, mai ales în activităţile de dirigenţie.

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă.

Grupul Şcolar Silvic Brăneşti a beneficiat de cursuri de formare în cadrul Proiectului Phare 2005 desfăşurate de Universitatea Tehnică în Construcţii, curs care s-a încheiat în februarie 2009.

Din discuţiile purtate cu profesorii în cadrul focus-grupului organizat cu prilejul vizitei, au re-zultat următoarele:

au participat la cursurile de formare pentru că au fost interesaţi de tematică, pentru că oferta •a răspuns nevoilor de formare identificate prin analiza nevoilor de formare realizată prin proi-ect, cu sprijinul agentului local de implementare, prof. Vasile Molan.a fost o oportunitate faptul că au fost organizate cursurile în localitatea Brăneşti; •interesul cursanţilor pentru formare a crescut în timpul derulării programului, ca urmare a •calităţii cursului , a competenţei profesorilor universitari .cursurile de formare au contribuit la îmbunătăţirea activităţii profesionale a profesorilor, ca •urmare a acumulării de noi cunoştinţe şi a competenţelor formate;cunoştinţele de interes acumulate de profesori vizează, în special, • managementul de proiect, curriculumul, evaluarea, psihologia grupului, comunicarea, relaţia cu comunitatea etc;competenţele dovedite de cadrele didactice în urma cursurilor de formare se referă, în princi- •pal, la:capacitatea de lucru în echipă, relaţionarea cu elevii şi cu părinţii acestora, comunica-

studiu.indb 87 04.07.2009 13:12:47

88

rea cu colegii şi cu elevii, utilizarea metodelor activ – participative şi a metodelor interactive, organizarea unor activităţi de lucru în grup cu elevii.

Interviurile cu directorul şi cu responsabilul cu formarea continuă au pus în evidenţă următoarele:

cadrele didactice care au participat la cursurile de formare organizate prin Phare 2005 au •manifestat un interes crescut pentru temele :comunicare, managementul clasei, metode ac-tive;schimbările vizibile la nivelul şcolii la acest moment se referă la: capacitatea de a utiliza lu- •crul în grup, de comunicare , de lucru în echipă, de utilizare a metodelor activ – participative şi a celor interactive, de gestionare a situaţiilor care apar la clasă, de scriere a unui proiect, de utilizare a unor tehnici diverse de comunicare cu părinţii, având în vedere că mulţi dintre aceştia locuiesc în alte judeţe, la distanţe mari (scrisori, telegrame, convorbiri telefonice, cu unii prin e�mail, precum şi discuţiile individuale când părinţii vin la şcoală); este vizibil in-teresul profesorilor de a învăţa unii de la alţii, toleranţa acestora întrucât au avut posibilitatea de a se cunoaşte mai bine cu prilejul participării la cursurile de formare, sunt mult mai sensibil la problemele colegilor de serviciu;gradul de satisfacţie al cadrelor didactice cu privire la cursurile de formare este foarte bun, •întrucât sunt motivaţi de rezultatele pe care le obţin prin aplicarea achiziţiilor şi a competenţelor formate prin cursurile de formare; au reuşit să obţină experienţe de succes prin îmbinarea optimă a metodelor tradiţionale cu cele activ – participative, îşi împărtăşesc impresii, bucuria reuşitei în activitatea didactică, întrucât feedbackul primit de la elevi este unul favorabil; elevii remarcă faptul că învaţă într-un mod plăcut;urmare a cursurilor de formare s-au manifestat unele iniţiative la nivelul şcolii – scrierea de •proiecte , intenţia de a depune o aplicaţie pe fonduri europene.

Aşteptările profesorilor faţă de programele de formare continuă se referă la aspecte precum:

raportarea furnizorilor de programe la nevoile de formare ale grupului de formabili; •organizarea de către furnizorii de formare a unor focus – grupuri pentru a monitoriza activi- •tatea profesorilor şi pentru a cunoaşte impactul cursurilor de formare;negocierea programului de către furnizorii de programe de formare şi cursanţi; •

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii localeProfilul Silvicultură al liceului este de tradiţie, aici sunt şcolarizaţi elevi din multe judeţe ale

ţării şi chiar dacă nu constituie o nevoie prioritară a localităţii, iar forţa de muncă se îndreaptă către judeţele din care provin elevii, comunitatea locală consideră că această specializare trebuie să rămână în continuare, întrucât există resurse umane specializate pentru acest profil, există un ocol silvic dezvoltat , care poate asigura pregătirea practică a viitorilor absolvenţi. Majoritatea elevilor care învaţă în Grupul Şcolar Silvic sunt copiii foştilor absolvenţi ai acestui liceu, care sprijină şcoala şi cu care s-a creat o legătură de „ suflet” de-a lungul anilor.

Oferta educaţională (privind educaţia formală, dar şi informală) este una ce răspunde nevoii elevilor, în bună măsură. Curriculumul la decizia şcolii şi programul de activităţi extraşcolare se caracterizează printr-un grad bun de adecvare la interesele elevilor şi la nevoile comunităţii locale, după cum rezultă din discuţiile purtate cu elevi şi cu reprezentanţi ai comunităţii (activităţi de prote-jare a pădurii, în special , în parteneriat cu Ocolul Silvic Brăneşti).

Nevoile comunităţii sunt asigurate şi prin calificările pe care le au celelalte două licee din localitate, primarul comunei susţinând ideea că oferta şcolilor la acest moment răspunde nevoilor locale.

studiu.indb 88 04.07.2009 13:12:47

89

Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor):

Echipa managerială consideră că nevoile de formare ale profesorilor se referă la : relaţia şcoală – comunitate, utilizarea în lecţii a mijloacelor şi a echipamentelor moderne, proiectarea evaluării, gândire critică

Pentru echipa managerială a şcolii prezintă interes aprofundarea temelor care se referă la : manage-mentul calităţii, managementul strategic, managementul resurselor umane.

Echipa managerială consideră că este foarte importantă activitatea comisiei de perfecţionare din şcoală, întrucât are rolul de a continua procesul de analiză a nevoilor de formare şi pe viitor, conform competenţelor formate în timpul proiectului, în perioada cât Grupul Şcolar Silvic a fost liceu pilot. Nu au mai fost analizate nevoile de formare în acest an şcolar, având în vedere că s-au încheiat cursurile de formare la începutul anului 2009, dar se va continua începând cu septembrie 2009, în vederea înscrierii la cursuri a celor care se încadrează în precizările metodologiei de formare, cât şi pentru formarea la nivelul şcolii, în cadrul activităţilor planificate la nivelul comisiilor metodice, a comisiei de perfecţionare.

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării pro-fesionale a cadrelor didactice:

Managerul susţine participarea colaboratorilor şi a subordonaţilor la activitatea managerială, asigură colegilor posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi. Managerul susţine participarea colaboratorilor şi a subordonaţilor la activitatea managerială, îi implică în procesul de luare a deciziilor. Schimbările survenite la nivelul managementului şcolii se referă la aspecte precum:

delegarea responsabilităţilor în mod realist, ca urmare a unei mai bune cunoaşteri a profesorilor, în cadrul cursurilor de formare;implicarea profesorilor, a elevilor şi a părinţilor în procesul de luare a deciziilor;mai mare atenţie dată întâlnirilor informale cu colegii, ca modalitate de a identifica nevoile de formare, problemele existente la nivelul echipei de profesori , de a-i provoca pe profesori pentru implicarea în diverse acţiuni ale şcolii, de a găsi soluţii pentru probleme existente. Există cadre didactice cu iniţiative apreciate de conducerea şcolii şi de către colegi (scrierea de proiecte – Proiect regional de Educaţie pentru sănătate) ceea ce ar putea stimula şi alte iniţiative în rândul profesorilor.

Conducerea şcolii implică responsabilul cu perfecţionarea continuă şi îl susţine, totodată, în exer-citarea atribuţiilor privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din şcoală. Planul managerial elaborat la nivelul comisiei de perfecţionare este în concordanţă cu direcţiile de acţiune stabilite în planul de dezvoltare şcolară, referitoare la dezvoltarea resurselor umane.

Despre formarea continuă a cadrelor didactice, relevante sunt următoarele:

a) În legătură cu calitatea informării cadrelor didactice privind formarea continuă, se constată că re-sponsabilul cu formarea continuă oferă cadrelor didactice din şcoală informaţii specifice prin afişarea la un panou , în cancelarie, a informaţiilor relevante pentru înscrierea la grade didactice şi la cursurile de formare oferite prin CCD Ilfov. Din discuţiile cu cadrele didactice a reieşit faptul că acestea cu-nosc oportunităţile de formare pe care le au şi sunt persoane interesate de dezvoltarea profesională. Pentru Grupul Şcolar Silvic Brăneşti este o oportunitate faptul că CCD îşi are sediul în localitatea Brăneşti.

studiu.indb 89 04.07.2009 13:12:47

90

b) Discuţiile şi analiza activităţii pe problematica formării continue se fac cu prilejul şedinţelor pentru analiza semestrială a activităţii, prilej cu care sunt prezentate rapoarte întocmite de responsabilul cu formarea continuă . În raportul elaborat de echipa managerială pentru semestrul I al anului şcolar 2008 – 2009 se regăseşte analiza activităţii comisiilor metodice şi a comisiei de perfecţionare, rap-ort care are un caracter evaluativ. În acest sens, sunt surprinse aspectele pozitive determinate de participarea cursanţilor la cursurile de formare prin Proiectul Phare 2005 şi prin alte cursuri la care au participat unele cadre didactice din şcoală (Consiliere şi orientare şi cursuri AEL prin CCD Ilfov), precum şi aspectele care necesită îmbunătăţire.

c) Din analiza activităţii comisie de perfecţionare din şcoală, aspectele pozitive identificate sunt:

există o bază de date foarte cu privire la formare fiecărui cadru didactic din şcoală, numărul de credite obţinute de fiecare şi programul prin care au fost obţinute.formarea continuă este un domeniu de interes pentru majoritatea cadrelor didactice şi se realizează prin forme diverse, atât la nivelul şcolii, prin implicarea unor cadre didactice din şcoală, cât şi în afara şcolii, prin cercurile pedagogice organizate de ISJ Ilfov , prin programele de formare oferite în special de CCD Ilfov;cadrele didactice tinere sunt consiliate pe probleme de didactica specialităţii, această activi-tate fiind monitorizată de către responsabilii de comisie metodică şi de către responsabilul cu perfecţionarea.prin interasistenţele care se realizează la nivelul şcolii, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, profesorii îşi oferă un feedback constructiv , învaţă unii de la alţii, îmbunătăţesc împreună, în special în ceea ce priveşte utilizarea metodelor active şi interactive în procesul de învăţare, eficientizarea lucrului în grup prin responsabilizarea elevilor.

d) Aspectele nereuşite ale activităţii privind formarea continuă la nivelul şcolii se referă la :

insuficienta colaborare între responsabilii comisiilor metodice, între ariile curriculare, între respon-sabilul cu formarea continuă şi responsabilii de comisie metodică;inexistenţa unor întâlniri periodice pentru analiză şi reflecţie, pentru autoreflecţie, în scopul identificării nevoilor de formare care apar, a reuşitelor, respective nereuşitelor cadrelor didactice în activitatea de aplicare la clasă a achiziţiilor dobândite şi a competenţelor formate într-o mai mică sau mai mare măsură prin participarea la diverse programe de formare continuă.

Despre formarea continuă a cadrelor didactice

excelent foarte bine

satisfăcător deficitar

Calitatea materialelor re-feritoare la dezvoltarea profesională

x

Cantitatea materialelor referitoare la dezvoltarea profesională

x

Discuţii şi analize pe tema formării continue

săptămânal lunar De 2-3 ori pe an Nu

XNumai cu prilejul prezentării rapoar-telor semestirale şi anuale în cadrul Consiliului profe-soral.

studiu.indb 90 04.07.2009 13:12:47

91

Despre formarea continuă a cadrelor didactice

excelent foarte bine

satisfăcător deficitar

Conflicte legate de formarea continuă

- - - -

Dezvoltarea de proiecte cen-trate pe formare continuă

nu da Nr, teme, de ataşat materiale suplimen-tare_

Stimularea dezvoltării profe-sionale în şcoală

Nu da Cum?Prin popularizarea la nivelul echipei de profesori a unor exemple de bună pratică Prin recompensarea acelora care au rezultate bune la clasă, urma-re a preocupării pentru formarea continuă(salarii de merit).

Stadiul de asimilare a orientărilor, principiilor şi practicilor dezvoltării profesionale a ca-drelor didactice

Şcoală avansată(comentarii)XPunctele forte ale şcolii:existenţa în şcoală a unui grup de persoane resursă , a unor cadre didactice interesate de dezvoltarea profesională, care au participat la multe cursuri de forma-re şi care influenţează pozitiv încercările celorlalte cadre didactice de a schimba modul de abordare a procesu-lui de învăţare; promovarea acestora de către echipa managerială;utilizarea metodelor active şi interactive la clasă;comunicarea eficientă la nivelul echipei de profesori, precum şi între profesori şi elevi;stimularea cadrelor didactice de a desfăşura lecţii în cadrul Centrului de documentare şi informare, precum şi lecţii în Programul AEL.utilizarea unor tehnici diverse de comunicare cu părinţii elevilor.

Şcoală ezitantă Şcoală conserva-toare

Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la di-verse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale etc.);

Grupul Şcolar Silvic Brăneşti este într-o reţea de colaborare cu celelalte licee din comunitate, pre-cum, şi cu alte şcoli din ţară, cu care sunt încheiate acorduri de parteneriat. Unele colaborări au fost create în timpul proiectului, în perioada când grupul şcolar era şcoală pilot, iar altele existau deja înainte de proiect. Şcoala are parteneriate cu agenţii economici, cu poliţia, cu Ocolul Silvic Brăneşti, cu biserica, în baza cărora se desfăşoară unele acţiuni comune (proiecte extraşcolare - Exemplu: „Ziua pădurii”).

Perspective de dezvoltare instituţională.

Grupul Şcolar Silvic Brăneşti îşi propune să asigure în continuare dezvoltarea resurselor umane, să sprijine procesul de formare a cadrelor didactice prin programe oferite de CCD Ilfov. Conform planu-

studiu.indb 91 04.07.2009 13:12:47

92

lui de dezvoltare şcolară, una dintre direcţiile stabilite vizează motivarea cadrelor didactice pentru sprijinirea diferenţiată a elevilor care locuiesc în internat, implicarea în organizarea unor acţiuni extraşcolare adecvate nevoilor reale ale elevilor. În ceea ce priveşte curriculumul, şcoala îşi propune să crească în viitor gradul de adecvare a ofertei şcolii la nevoile reale ale elevilor, prin implicare pro-fesorilor în procesul de cunoaştere a preferinţelor elevilor, a problemelor cu care se confruntă (prin aplicare de chestionare şi organizare de discuţii cu elevii şi cu reprezentanţii Consiliului elevilor).De asemenea, echipa managerială vizează crearea de „After school” pentru elevii care locuiesc în internat.Echipa managerială îşi propune să sprijine procesul de realizare a analizei de nevoi în viitor şi iden-tificarea cursurilor de care are nevoie fiecare profesor.

În ceea ce priveşte opţiunea strategică Resurse materiale, o nevoie a şcolii este aceea a finalizării campusului (sala de sport , bloc de garsoniere pentru cadrele didactice navetiste), constru-irii unei săli de sport.

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor beneficiare Phare):

Nevoile de formare identificate pentru formarea viitoare a cadrelor didactice se referă la apro-fundarea următoarelor domenii:

Gândirea critică. •Limbă străină (limba engleză); •Metode interactive, cu mai multe aplicaţii practice; •Managementul clasei de elevi. •

Perspective de dezvoltare profesională; În etapa următoare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice va fi asigurat prin:

cursuri de perfecţionare oferite de CCD Ilfov, respectiv de către alţi furnizori de formare ; •studii aprofundate de master; •perfecţionarea realizată la nivelul şcolii prin activitatea comisiilor metodice şi prin comisia de •perfecţionare existentă la nivelul şcolii.participarea la schimburi de experienţă, simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice. •

Echipa managerială îşi propune prin planul de acţiune al şcolii:

elaborarea de instrumente de monitorizare a activităţii de dezvoltare a resurselor umane: •monitorizarea – evaluarea modului în care cadrele didactice formate aplică la clasă ceea ce •au învăţat la cursurile de formare;diseminarea exemplelor de bună practică la nivelul şcolii şi al reţelelor de colaborare; •stabilirea unor întâlniri ale cadrelor didactice pentru analiză şi reflecţie, pe comisii metodice, •care să influenţeze interesul pentru dezvoltarea profesională continuă şi să îmbunătăţească procesul de dezvoltare a resurselor umane din şcoală.

Practici didactice:

Prin observarea a trei lecţii s-a constatat că profesorii aplică la clasă ceea ce au învăţat la cursurile de formare, manifestă deschidere faşă de practicarea unui învăţământ modern, de calitate. Aspect-ele sesizate la lecţii sunt următoarele:

profesorii creează elevilor un scop pentru învăţare; •toţi profesorii reactualizează ideile „ancoră” necesare pentru învăţarea noului conţinut, •

studiu.indb 92 04.07.2009 13:12:47

93

valorifică achiziţiile anterioare ale elevilor, achiziţii pe baza cărora se produce învăţarea, dar nu şi experienţa de viaţă a elevilor;toate cele trei cadre didactice care au susţinut lecţiile observate asigură condiţiile necesare •pentru o învăţare de tip activ, prin selectarea şi utilizarea cu competenţă a metodelor activ – participative , a celor interactive;lucrul în grup are o pondere bună în fiecare dintre cele trei lecţii, elevii sunt responsabilizaţi; •evaluarea produselor elaborate în grup (postere) se face prin feedbackul pe care şi-l dau reciproc grupele de elevi, pe baza unor criterii de evaluare date de profesori.aşezarea mobilierului este asigurată în concordanţă cu modul de organizare a activităţii, mo- •bilierul permite dispunerea adecvată pentru sarcinile de lucru în grup.întrebările adresate sunt în special, întrebări deschise, de transpunere, de interpretare, de •explicare, de argumentare, de tip cauză – efect, evaluative,conform specificului fiecărei dis-cipline de învăţământ;se remarcă faptul că fiecare dintre modurile de organizare a activităţii este prezent în activi- •tate, ponderea cea mai mare revenind activităţii frontale;comunicarea este direcţionată de la profesor la elevi, în cele mai multe situaţii şi rareori din- •spre elev către profesor;sursele de învăţare utilizate sunt reprezentate de manual şi materiale auxiliare multiplicate •de profesori;profesorii dau elevilor un feedback prea general, care nu îi ajută pe elevi să îmbunătăţească •acele competenţe unde apar disfuncţionalităţi.proiectul este utilizat uneori ca metodă de învăţare nu şi ca metodă complementară de evalu- •are; proiectele realizate de elevi sunt individuale şi au un caracter monodisciplinar, în cele mai multe situaţii; fiecare dintre cei trei profesori ale căror lecţii au fost observate, utilizează portofoliul ca •metodă de evaluare complementară, acestea conţin piese diverse şi evidenţiază progresul elevilor pe o anumită perioadă de timp;profesorii acordă şanse egale tuturor elevilor, au aşteptări înalte faţă de toţi, nu se fac •discriminări ;se remarcă unele încercări ale profesorilor pentru asigurarea diferenţierii învăţării, diferenţierea •asigurată la nivelul conţinutului învăţării, precum şi la nivelul strategiilor didactice;stilul didactic al cadrelor didactice este predominant democratic. •

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi:

în clasă se remarcă un climat de comunicare profesor - elev, elev - elev; elevii apreciază •faptul că sunt respectaţi de profesori şi că există, de fapt, un respect reciproc.majoritatea profesorilor, conform informaţiilor culese de la elevi, facilitează exprimarea opi- •niilor în legătură cu anumite probleme puse în discuţie de profesori sau care vizează aspecte din viaţa colectivului de elevi;lecţiile se desfăşoară intr-un climat pozitiv, profesorii nu lezează personalitatea elevilor ; •problemele personale sunt abordate de profesori prin discuţii individuale;elevii stabilesc relaţii pozitive atât la nivelul clasei, cât şi al şcolii; •principala activitate a profesorilor nu mai este predarea , ci angajarea elevilor in procesul •de învăţare prin efort propriu; elevii sunt implicaţi în procesul de învăţare, nu sunt ascultători pasivi ai unui conţinut prezentat de profesor, în mod exclusiv,elevii apreciază că deseori lucrează în grup, iar acest mod de organizare este mult mai con- •fortabil şi mai eficient, întrucât învaţă mult mai uşor şi într-un timp mai scurt;

studiu.indb 93 04.07.2009 13:12:47

94

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.

Focus-grupurile cu elevii au pus în evidenţă următoarele:

Le place în şcoala lor:relaţia cu colegii; •faptul că profesorii sunt interesaţi de îmbunătăţirea rezultatele şcolare ale elevilor; •modul în care explică profesorii şi în care se desfăşoară lecţiile, atractivitatea unora dintre •lecţii;spaţiul şcolar, curtea şcolii; •existenţa unor reguli pe care elevii trebuie să le respecte la şcoală şi în internat •

Le place modul în care se desfăşoară lecţiile deoarece:la majoritatea disciplinelor se lucrează în grup; •profesorii le oferă surse multiple de învăţare, au posibilitatea să utilizeze calculatorul, unele •dintre lecţii desfăşurându-se în laboratorul de informatică, folosind programele AEL;sunt trataţi cu respect de către profesori; „nu sunt ironizaţi atunci când greşesc”; •

Ar schimba în şcoala lor:construirea unei săli de sport; •îmbunătăţirea condiţiilor din internat; •creşterea numărului de parteneriate ale şcolii. •

Elevii constată unele schimbări în şcoală, care se referă la următoarele aspecte:

profesorii şi-au schimbat stilul de lucru, lucrează frecvent în grup, lecţiile sunt mai inter- •esante;relaţia profesor – elev este una pozitivă, profesorii sunt mai receptivi la nevoile elevilor şi la •problemele acestora;elevii sunt sprijiniţi de profesori în procesul de învăţare, poartă discuţii individuale cu elevii în •scopul rezolvării unor probleme personale ale elevilor;profesorii îi încurajează pe elevi să se ajute reciproc, mai ales aceia care locuiesc în căminul •şcolii;profesorii îi respectă pe elevi şi invers. •

Concluzii

Coroborând datele culese din surse diverse, concluziile care se desprind sunt următoarele:

Gradul de informare a cadrelor didactice despre formare continuă este • bun, întrucât, din discuţiile purtate cu cadrele didactice s-a constatat că dispun de informaţii referitoare la Me-todologia de formare continuă, cunosc oferta de formare a CCD Ilfov, oportunităţile de a participa la simpozioane judeţene, naţionale şi internaţionale,sesiuni de comunicări ştiinţifice etc. Se remarcă o colaborarea foarte bună a responsabilului cu perfecţionarea cu profesorii metodişti din CCD Ilfov, oportunitatea fiind aceea că această instituţie este situată chiar în localitatea Brăneşti.

Interesul pentru formarea continuă este de nivel • foarte bun, întrucât se constată că toate cadrele didactice din şcoală care au întrunit condiţiile de înscriere au participat la cursurile de formare, iar unii dintre profesori au participat şi la alte cursuri. Toate cadrele didactice au participat cel puţin la un curs de formare în ultimul an şcolar, iar 11 persoane au fost formate prin Proiectul Phare 2005, în cadrul Programului de formare oferit de Universitatea Tehnică în Construcţii.Deschiderea, sinceritatea cadrelor didactice – poate fi apreciată cu • foarte bineImpactul vizibil al participării la cursuri de formare este • bun, având în vedere că cei mai mulţi dintre profesori aplică achiziţiile dobândite la cursurile de formare . Elevii sunt aceia care apreciază faptul că lecţiile se desfăşoară „în alt mod, mai interesant”.

studiu.indb 94 04.07.2009 13:12:47

95

3. Grup Şcolar Măneciu, judeţul Prahova

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Măneciu, jud PrahovaData vizitei/vizitelor: 12-13 martie 2009Numele expertului: Mihăescu MirelaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare:31, din care 26 pentru cadre didactice, 1 pentru director, 4 pentru manageri Număr de chestionare aplicate: 54, din care 23 pentru elevi

Diagnoză instituţională

Context

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic);

Populaţia şcolară a Grupului şcolar Forestier Rucăr are următoarele caracteristici:a) Structura etnica:

- 99,97 % sunt români;- 0,03 % sunt romi, dar nedeclaraţi

b) Structura populaţiei după limba vorbită:- limba română 100 %

c) Structura populaţiei după religie: - Ortodoxă – 99,43%- -Evanghelică – 0,12 %Adventişti de ziua a şaptea – 0,45 %

d) Stratificări economiceElevii provin din familii cu venituri financiare modeste, în cea mai mare parte.

În ceea ce priveşte potenţialul economic al localităţii se constată următoarele:

Ocupaţiile principale ale localnicilor sunt: prelucrarea lemnului(IMM Bradul, SA MOBICOM), turismul rural (în satul Cheia există 4 hoteluri şi multe pensiuni);

mare parte din locuitori lucrează în domeniile susmenţionate, ceea ce face ca rata şomajului să fie destul de mică

Rata şomajului este de aproximativ 5%, din datele oferite de primarul localităţii Măneciu.

Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici)

Din informaţiile oferite de primarul comunei, relaţia şcoală – comunitate este bună, dar ea nu se concretizează în parteneriate prin care să se desfăşoare cu consecvenţă acţiuni de interes pentru fiecare dintre factorii comunităţii.

Relaţia cu comunitatea se concretizează în participarea elevilor şi a cadrelor didactice la unele sărbători tradiţionale pentru comunitatea Măneciu (programe artistice). Şcoala nu derulează proiecte de acţiune civică în comunitate. Cei cu care am discutat nu au identificat ca fiind necesare proiecte care să se desfăşoare în parteneriat cu reprezentanţi ai comunităţii, în sprijinul şcolii dar şi al celorlalte instituţii din comunitate. Relaţia cu comunitatea se regăseşte doar la un nivel formal,

studiu.indb 95 04.07.2009 13:12:47

96

prin contractele de parteneriat care sunt încheiate, dar care nu vizează rezolvarea unor probleme identificate la nivelul şcolii şi al comunităţii.

Şcoala are o bună colaborare cu agenţii economici cu care sunt încheiate parteneriate în vederea desfăşurării practicii de către elevi.

Caracteristicile comunităţii educative

Personalul didactic:

Majoritatea profesorilor din Grup Şcolar Măneciu sunt încadraţi atât la clasele V-VIII, cât şi la liceu / SAM . Dintre aceşti, 68 % au domiciliul în localitate, iar ceilalţi fac naveta. Se constată că 30 % din numărul profesorilor încadraţi la liceu nu sunt titulari ai şcolii, unii sunt suplinitori necalificaţi (cei mai mulţi la disciplinele tehnice) ceea ce are repercusiuni asupra calităţi procesului de predare – învăţare – evaluare. Instabilitatea acestora în şcoală are influenţe şi asupra interesului profesorilor pentru participare la programe de formare continuă.

Date referitoare la personalul didactic

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

total personal didactic 93

din care la liceu 33

din care titulari 51

din care suplinitori (de precizat şi materiile)

42 Învăţător 1; lb.română 4;lb.franceză 2; lb.engleză 1;matematică 1; maiştri instr.7;fizică 1; chimie 1; biolo-gie 1;istorie 2;socio-umane 2; religie 1; ed.plastică 1; ed.muzicală 1; ed.fizică 1;informatică 1; discipline tehnice 13.

din care navetişti 30

studiu.indb 96 04.07.2009 13:12:48

97

Elevi, rezultate şcolare:

Date referitoare la elevi *OBSERVAŢII (detalii relevante)total elevi înscrişi în uni-tatea de învăţământ

1417

din care la liceu 445 Matematică - informaticăTehnician ecolog şi protecţia mediuluiTehnician în turism / în administraţieTehnician în industria textilă / mecanic pentru instaşlaţii şi reparaţiiElectromecanic utilaje şi instalaţiILucrător în tâmplărie (SAM)Lucrător în alimentaţie (SAM)Lucrător în comerţ (SAM)Lucrător în tricotaje –confecţii (SAM)Lucrător în mecanică de montaj, întreţinere şi reparaţii (SAM)Construcţii şi lucrări publice(SAM ŞI AN DE COMPLETARE)Ospătar / vânzător în unităţile de alimentaţie publică (AN DE COMPLETARE)Comerciant – vânzător (AN DE COMPLETARE)

care fac naveta 35 Fac naveta în satele învecinate

care stau în internat -

cu CES - Nu există elevi diagnosticaţi cu CES de către Comisia de expertiză complexă

aparţinând unor grupuri minoritare

- Majoritatea sunt români (99,97 %)

Date referitoare la rezultate şcolare (anul şcolar trecut)

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

Rezultate la capacitate (dacă este cazul) Peste media de pe judeţ

Media generală obţinută pe clasele de liceu

Clasa a IX-a 8,92

Clasa a X-a 8,94

Clasa a XI-a 8,68

Clasa a XII-a 8,78

% corigenţi 2,3%

% repetenţi 0,7%

% abandon 1,2%

% admitere în învăţământul superior 85%

Informaţii referitoare la inserţia pe piaţa mun-cii a absolvenţilor

85% din absolvenţi preferă să-şi continue studiile;10% se angajează;5% rămân în şomaj

studiu.indb 97 04.07.2009 13:12:48

98

Clădire şi dotări:

Sălile de clasă, respectiv cabinetele şi laboratoarele din Grup Şcolar Măneciu sunt plasate în trei clădiri, dintre care una a fost reabilitată. Aspectul exterior şi aspectul intrării principale sunt de nivel satisfăcător . Curtea are un aspect nesatisfăcător (diverse obiecte, bănci vechi sunt depozitate în curtea şcolii într-o mare dezordine, lemnele sunt în mijlocul curţii etc).

Panourile existente pe holuri nu au un aspect unitar, armonios, ceea ce demonstrează o slabă preo-cuparea pentru asigurarea unui mediu fizic şcolar în întreg spaţiul şcolar.

În sălile de clasă nu există un afişaj corespunzător, spaţiul pentru afişaj este unul care nu permite schimbarea periodică a unor informaţii expuse (acestea se pun sub sticlă)

Cabinetele şi laboratoarele au o dotare bună, materialul şi aparatura existentă permit desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice. Se remarcă existenţa unui număr de 2 cabinete de informatică, cu reţele de calculatoare, în care se desfăşoară,în special, orele de informatică.

Dotarea atelierelor este bună(maşini şi utilaje specifice, de generaţie nouă în atelierul de prelucrarea lemnului, maşini şi utilaje care nu sunt de ultimă generaţie - la atelierul de mecanică).

Sala de sport se află într-o stare satisfăcătoare, atât din punct de vedere al clădirii, cât şi din punct de vedere al dotării cu aparatură şi materiale sportive specifice activităţii desfăşurate la sală (mingi, saltele, ladă, capră, scară fixă, bastoane etc.), este funcţională.

SPAŢII ŞCOLARE

INDICATORI OBSERVAŢII

Spaţii DIDAC-TICE

Nr. săli de clasă 22 - Deficit de spaţiu. Se învaţă chiar şi în ateliere, în perioda când elevii nu sunt în pratică. Este în construcţie încă o clădire.

Starea sălilor de clasă BunăNu exista un afişaj adecvat

Nr. de cabinete şi denumirea acestora(tipul de cabinet)

Unele săli de clasă sunt transformate în cabinete: geografie; limbi străine; lb. română; istorie; religie

Gradul de dotare al cabinetelor Bun

Alte spaţii didactice şi gradul de dotare al acestora -

Total spaţii didactice 22

Laborator informatică

2 laboratoare

Nr. de calculatoare43

Nr. de prof. Informatică3

Nr. de informaticieni 1

Nivelul de performanţă al reţelei de calculatoare

Foarte bun

studiu.indb 98 04.07.2009 13:12:48

99

SPAŢII ŞCOLARE

INDICATORI OBSERVAŢII

Laboratoare, ateliere profe-sionale

Nr. de laboratoare şi denumirea acestora(tipul de laborator)

3 (chimie, fizică, biologie)

Gradul de dotare al laboratoarelor Bun

Nr. de ateliere şi denumirea ace-stora

2 (mecanică; prelucrarea lemnului)

Gradul de dotare al atelierelor bun

Sală de sport Starea sălii satisfăcătoare

Gradul de dotare satisfăcător

Aspecte exterioare Distanţa din centrul localităţii

0, 1 kilometri

Distanţa faţă de cel mai apro-piat oraş

Vălenii de Munte– 25 km

Distanţa faţă de capitala de judeţ

Măneciu - Ploieşti 60 km

Calitatea drumului de acces excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Aspect exterior clădire x

Aspect intrare principală x

Aspect curte XDezordine

Teren de sport x

Aspecte interior clădire

excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Nr. de spaţii didactice 22

Aspect hol principal x

Misiunea şcolii x

Existenţa unor panou-ri de informare

x

Acces persoane cu CES (rampă)

x

Reflectarea diversităţii culturale, lingvistice

xÎn cabinetele de limbi străine

studiu.indb 99 04.07.2009 13:12:48

100

Aspecte interior clădire

excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Panou informare formare/ dezvoltare profesională

x

Număr materiale formare

x

Vechimea – actua-litatea materialelor afişate

x

Laborator informatică x

Laboratoare, ateliere profesionale

x

Aspectul claselor x

Aspectul cancelariei XMobilier vechi

Grupuri sanitare elevi XModernizate,,dar neîntreţinute corespunzător, ceea ce indică probleme de educaţie la nivelul elevilor, pe probleme de igienă

Grupuri sanitare ca-dre didactice

XModernizate

Sală de sport XSală veche, cu dotare învechită, uzată

Climatul şcolii.

Climatul şcolii este unul aparent pozitiv, caracterizat de modul activ si dinamic al câtorva persoane. Climatul şcolii Măneciu nu mobilizează, nu stimulează implicarea tuturor cadrelor didac-tice, nu sunt delegate responsabilităţile. Responsabilul cu perfecţionarea ezită să răspundă la unele întrebări, încercând să vadă care este punctul de vedere al directorului şi să răspundă la nivelul aşteptărilor acestuia.

Elevii consideră că relaţia cu profesorii lor este una pozitivă, relaţia cu profesorii este deschisă, de colaborare, aceştia iau în considerare părerile lor, sunt mult mai apropiaţi de elevi în ultimul an şcolar, relaţia elev – profesor este bazată pe respect reciproc. Elevii consideră că orarul este făcut în favoarea profesorilor şi nu în avantajul elevilor, nu li se respectă curba de efort, sunt stabilite suc-cesiv mai multe ore la aceeaşi disciplină, iar la unele clase la ore foarte nepotrivite.

Elevii se raportează la respectarea Regulamentului de ordine interioară; nu există un regula-ment al clasei.

studiu.indb 100 04.07.2009 13:12:48

101

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă.

Grupul Şcolar Măneciu a fost şcoală pilot pentru efectuarea analizei nevoilor de formare în cadrul Proiectului Phare. Numărul de participanţi la cursurile de formare a fost de :

39 de profesori – Centrul Educaţia 2000+ Bucureşti •4 cadre didactice la cursul de formare pentru manageri -MEDURUR •

Focus-grupul cu profesorii a pus în evidenţă aspecte precum:

Au participat la cursurile de formare pentru că au fost interesaţi de tematică, pentru că oferta Centrului Educaţia 2000+ Bucureşti a răspuns nevoilor de formare care au fost identificate cu ajutorul agentului local de implementare şi a responsabilului cu formarea continuă, în perioada când liceul a fost unitate pilot.

Efectele cursurile de formare se regăsesc la nivelul următoarelor aspecte: utilizarea me-todelor active şi interactive, utilizarea lucrului în grup, valorificarea tipului dominant de inteligenţă a elevului în procesul de învăţare, includerea în activitatea didactică a învăţării bazate pe proiect, competenţe de scriere de proiecte, diferenţierea învăţării, o mai bună gestionare a timpului şi a altor resurse, o mai mare implicare a elevilor în procesul de învăţare, o mai bună relaţie profesor – elev.Interviurile cu directorul şi cu responsabilul cu formarea continuă au pus în evidenţă următoarele:

Şcoala are ca puncte forte: interesul cadrelor didactice pentru perfecţionare, oferta •educaţională diversificată, relaţia cu agenţii economiciAspectele care necesită îmbunătăţire se referă la comunicarea

între cadrele didactice, •între cadrele didactice şi managerii şcolii •între director şi directorul adjunct . •

în această unitate sunt vizibile barierele în comunicare între conducerea şcolii şi ceilalţi, este •evidentă tendinţa managerului şcolii de a ţine sub control ceea ce se întâmplă în şcoală, este transparentă teama celorlalţi de a lua decizii şi de a exprima un punct de vedere, atâta timp cât nu cunosc părerea directorului. Toate acestea demonstrează că nu s-au produs mari schimbări în ceea ce priveşte managementul unităţii, până la acest moment. nevoile de formare nu au mai fost identificate la nivelul şcolii, bazându-se pe nevoile care •au rezultat din ANF realizat în timpul proiectului Phare, prin implicarea agentului local de implementare, care a avut cea mai mare contribuţie, intrucât profesorii nu au acceptat ca re-sponsabilul cu formarea continuă să îi intervieveze. Toate acestea demonstrează că în acest colectiv au fost probleme de comunicare şi sunt încă nerezolvate la acest moment. cadrele didactice care au participat la cursurile de formare organizate prin Phare 2005 au •manifestat un interes crescut pentru temele : metode active, managementul de proiect, teoria inteligenţelor multiple, asigurarea calităţii.schimbările vizibile la nivelul şcolii la acest moment se referă la: capacitatea de a utiliza lucrul •în grup în cadrul lecţiilor, de diferenţiere a învăţării, de utilizare a învăţării active, de stabi-lire a unei relaţii pozitive, de a fi receptivi la unele probleme semnalate de elevi, creşterea interesului cadrelor didactice pentru activităţile culturale desfăşurate în comunitate, pentru parteneriatul cu Poliţia, având în vedere numărul foarte mare de elevi din şcoală , unele cadre didactice au devenit practicieni reflexivi, discută în grupuri mici despre reuşita aplicării la clasă a metodelor învăţate la cursuri; unii colegi comunică mai bine, întrucât formare a fost un prilej de intercunoaştere.gradul de satisfacţie al cadrelor didactice cu privire la cursurile de formare la care au par- •ticipat este foarte bun, întrucât sunt motivaţi de rezultatele pe care le obţin prin aplicarea achiziţiilor şi a competenţelor formate prin cursurile de formare;

studiu.indb 101 04.07.2009 13:12:48

102

În urma cursurilor de formare s-au manifestat unele iniţiative apreciate de profesori la nive-lul şcolii: iniţierea unui parteneriat cu Casa memorială „ I-L Caragiale” Ploieşti şi un parteneriat cu două licee din Craiova, în cadrul derulării unui proiect ECO.Profesorii din Grup Şcolar Măneciu apreciază modul în care s-au desfăşurat cursurile de formare , ponderea foarte bună a activităţilor cu caracter practic, multitudinea de metode şi tehnici de pr-edare – învăţare – evaluare, de management al clasei şi al unităţii de învăţământ.Consideră că ar fi oportun ca desfăşurarea cursurilor de formare să se realizeze în şcoală, astfel încât formatorii să aibă posibilitatea de a observa schimbările care se produc în şcoală de la un curs la celălalt.

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale

O parte a calificărilor oferite de Grupul Şcolar Măneciu se află în concordanţă cu specificul zonei :

Tehnician (AN DE COMPLETARE) •

Întrucât s-au făcut exploatări lemnoase masive în ultimii ani şi pentru că la nivelul comunităţii o problemă identificată este aceea a păstrării de către locuitori a unui mediu curat, calificarea Protecţia mediului este absolut un răspuns la nevoile reale ale comunităţii Măneciu.

Oferta educaţională (privind educaţia formală, dar şi informală) este una ce răspunde nevoii elevilor, în bună măsură. Curriculumul la decizia şcolii şi programul de activităţi extraşcolare se caracterizează printr-un grad acceptabil de adecvare la interesele elevilor şi la nevoile comunităţii locale, după cum rezultă din discuţiile purtate cu elevi şi cu reprezentanţi ai comunităţii (activităţi prin care sunt puse în valoare tradiţii şi obiceiuri specifice zonei, cu prilejul zilelor comunei Măneciu).

Din discuţiile cu primarul localităţii a reieşit ca mare nevoie calificarea pentru ospătari, lucrători hotelieri, având în vedere oportunităţile de dezvoltare a zonei, ceea ce demonstrează că planul de şcolarizare al şcolii este în concordanţă cu nevoile comunităţii locale.

Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor):

Echipa managerială consideră că pentru îmbunătăţirea activităţii cadrelor didactice ar fi oportună formare pe problematica educaţiei copiilor cu CES, având în vedere că există un număr de 10 elevi la nivelul învăţământului primar şi ar fi o necesitate şi pentru profesori în anii următori.

Directorul şcolii consideră că nu există nicio competenţă pentru care să fie preocupat la acest moment. Deţine foarte multe competenţe, iar altele sunt în curs de formare, cum ar fi: competenţe de evaluare, crearea climatului de colaborare, soluţionarea situaţiilor conflictuale. Ceilalţi membri ai echipei manageriale consideră că au nevoie de formare pe domeniile: procesul de luare a deciziilor, de utilizare a calculatorului, gestionarea resurselor financiare ale şcolii, delegarea responsabilităţilor, formare echipei.

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării profesionale a cadrelor didactice:

Managerul nu susţine participarea colaboratorilor şi a subordonaţilor la activitatea managerială. Membrii organizaţiei nu lucrează ca o echipă, lipseşte armonizarea , multe dintre idei rămân doar la stadiul de intenţii, unii sunt receptivi la schimbare, alţii nu. Lipsesc modalităţile de stimulare a profe-sorilor şi de preocupare a conducerii şcolii pentru formarea spiritului de echipă, pentru responsabili-zarea cadrelor didactice şi pentru valorizarea acelora acare au experienţe de succes.

studiu.indb 102 04.07.2009 13:12:48

103

Echipa managerială responsabilizează un număr mic de cadre didactice, delegarea responsabilităţilor şi motivarea membrilor sunt deficitare, cadrele didactice nu au iniţiative deose-bite deoarece le lipseşte curajul, încrederea in ei înşişi. Nu este evident spiritul de echipă la nivelul unităţii de învăţământ.

Efectele identificate la nivelul şcolii sunt, într-o oarecare măsură datorate modului de lucru al echipei manageriale, în sensul că nu există o imagine de ansamblu asupra vieţii şcolii, a rezultatelor obţinute de cadrele didactice şi de către elevi.

Democratizarea şcolii nu este o caracteristică identificată la nivelul unităţii şcolare, con-siliul elevilor nu este încă o voce la nivelul şcolii, având în vedere că sunt multe aspecte care îi nemulţumesc pe elevi şi nu s-a găsit modalitatea de rezolvare: orarul construit în defavoarea elevilor, lipsa consultării elevilor în stabilirea CDŞ-ului, obligativitatea participării elevilor la olimpia-dele şcolare etc.

Şcoala nu are pârghiile necesare pentru stimularea interesului pentru dezvoltare profesională. Nu există o evidenţă a cursurilor de formare la care au participat cadrele didactice, în afara celor realizate prin cursurilor făcute prin Phare, livrate de CEDU.

Despre formarea continuă a cadrelor didactice, relevante sunt următoarele:

a) În legătură cu calitatea informării cadrelor didactice privind formarea continuă, se constată că responsabilul cu formarea continuă oferă cadrelor didactice din şcoală un minimum de informaţii specifice, fie în cadrul întâlnirilor Consiliului profesoral, fie prin afişarea la un panou , pe holul şcolii. Din discuţiile cu cadrele didactice a reieşit faptul că acestea cunosc câteva dintre oportunităţile de formare pe care le oferă CCD Prahova.

b) Discuţiile şi analiza activităţii pe problematica formării continue se fac doar cu prilejul şedinţelor pentru analiza semestrială a activităţii.

c) Din analiza activităţii comisie de perfecţionare din şcoală, aspectele pozitive identificate sunt:

formarea continuă este un domeniu de interes pentru cadrele didactice şi că se realizează prin forme diverse, atât la nivelul şcolii, prin comisiile metodice cât şi în afara şcolii, prin cercurile pedagogice organizate de ISJ Prahova , prin programele de formare oferite de diverşi furnizori de formare;responsabilul cu perfecţionare are în intenţie să promoveze la nivelul şcolii activitatea de proiectare şi de desfăşurare a unor activităţi cu caracter interdisciplinar.

d) Aspectele nereuşite ale activităţii privind formarea continuă la nivelul şcolii se referă la :

inexistenţa unei baze de date cu privire la formare fiecărui cadru didactic din şcoală, numărul •de credite obţinute de fiecare şi programul prin care au fost obţinute; profesorii nu oferă informaţii cu privire la cursurile de formare la care participă, iar conducerea şcolii află despre acestea numai cu prilejul depunerii dosarelor pentru acordarea salariilor sau a gradaţiilor de merit.slaba colaborare între responsabilii comisiilor metodice, între ariile curriculare, între respon- •sabilul cu formarea continuă şi responsabilii de comisie metodică;lipsa preocupării pentru promovarea la nivelul tuturor ariilor curriculare a exemplelor de bună •practică din activitatea unor cadre didactice formate prin Programul Phare 2005 sau alte pro-grame, prin schimb de experienţă;inexistenţa unor întâlniri periodice pentru analiză şi reflecţie, pentru autoreflecţie, în scopul •identificării nevoilor de formare care apar, a reuşitelor, respective nereuşitelor cadrelor didac-tice în activitatea de aplicare la clasă a achiziţiilor dobândite şi a competenţelor formate într-o mai mică sau mai mare măsură prin participarea la diverse programe de formare continuă

studiu.indb 103 04.07.2009 13:12:48

104

slaba preocupare a echipei manageriale pentru formarea la nivelul şcolii a unor echipe multidisciplinare care să promoveze abordarea integrată a învăţării;

Despre formarea continuă a cadrelor didactice

excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Calitatea materialelor referitoare la dezvoltarea profesională

x

Cantitatea materialelor referitoare la dezvoltarea profesională

XExista un minimum de informaţii referitoare la formarea prin grade didacti-ce şi prin CCD Prahova

Discuţii şi analize pe tema formării continue

săptămânal lunar De 2-3 ori pe an Nu

XNumai cu pri-lejul prezentării rapoartelor semestirale şi anuale în ca-drul Consiliului profesoral.

Conflicte legate de formarea continuă

Dezvoltarea de proiecte cen-trate pe formare continuă

nu da Nr, teme, de ataşat materiale supli-mentare_

Stimularea dezvoltării profe-sionale în şcoală

Nu

Dezvoltarea profesională este mai mult o dorinţă a fiecăruia, dar nu este stimulată la ni-vel de şcoală-

da Cum?

Stadiul de asimilare a orientărilor, principiilor şi practicilor dezvoltării profesionale a ca-drelor didactice

Şcoală avansată(comentarii)

Şcoală ezitantăX

Şcoală conserva-toare

Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la diverse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale etc.);

studiu.indb 104 04.07.2009 13:12:48

105

Grupul Şcolar Măneciu este într-o reţea de colaborare cu toate şcolile din împrejurimi, prin intermediul căreia se urmăreşte desfăşurarea unor acţiuni menite să promoveze imaginea şcolii, în vederea atragerii populaţiei şcolare către clasele de învăţământ liceal. Face parte dintr-o reţea de colaborare cu alte două licee din Craiova, în cadrul unui Proiect ECO. Colaborarea la nivelul comunităţii este mai mult una formală şi nu se concretizează într-o reţea de colaborare.

Perspective de dezvoltare instituţională.

Grupul Şcolar Măneciu îşi propune să asigure şi în continuare concordanţa calificărilor cu cerinţele de pe piaţa muncii, cu specificul local, să extindă profilul „ Servicii (mai multe clase şi mai multe calificări având în vedere nevoile existente şi viitoare privind turismul rural). Şcoala îşi propune rezolvarea problemelor referitoare la spaţiul şcolar prin finalizarea în decursul acestui an a clădirii aflate în construcţie, cu încă 6 săli de clasă.

În ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane, echipa managerială a şcolii conştientizează necesitatea creşterii rolului comisiei de perfecţionare din şcoală, a comisiilor metodice, nevoia concentrării pe promovarea unor tehnici de lucru care să stimuleze lucrul în echipă, motivarea echi-pei la nivelul şcolii, încurajarea tuturor cadrelor didactice care încearcă o schimbare la clasă, în vederea creşterii calităţii procesului de predare – învăţare - evaluare.

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor beneficiare Phare):

Nevoile de formare identificate pentru formarea viitoare a cadrelor didactice se referă la apro-fundarea următoarelor domenii:

modalităţi de motivare a elevilor pentru învăţare; •evaluarea complementară; •transdisciplinaritatea; •programele AEL; •managementul clasei. •

Perspective de dezvoltare profesională;

În etapa următoare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice va fi asigurat prin:

studii aprofundate de master; •cursuri de perfecţionare oferite de CCD Prahova, respectiv de către alţi furnizori de formare •participarea la diverse simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice •perfecţionarea realizată la nivelul şcolii prin activitatea comisiilor metodice şi prin comisia de •perfecţionare existentă la nivelul şcolii

•Echipa managerială îşi propune:

monitorizare – evaluare a modului în care cadrele didactice formate aplică la clasă ceea ce •au învăţat la cursurile de formare şi să popularizeze practicile de succes la nivelul şcolii;stabilirea unor întâlniri ale cadrelor didactice pentru analiză şi reflecţie, pe comisii metodice, •care să influenţeze interesul pentru dezvoltarea profesională continuă.

Practici didactice:

Din observarea a trei lecţii (Limbă franceză, Limba engleză şi Religie) s-a constatat că pro-fesorii au capacitate de promovare a unei învăţări de tip activ, a unui bun management al clasei, au

studiu.indb 105 04.07.2009 13:12:48

106

capacitate de evaluare formativă. Aspectele sesizate la lecţii sunt următoarele:

nici un profesor nu anunţă obiectivele lecţiei;•toţi profesorii reactualizează ideile „ ancoră” necesare pentru învăţarea noului conţinut, sunt •valorificate achiziţiile anterioare ale elevilor,achiziţii pe baza cărora se produce învăţarea;valorificarea achiziţiilor anterioare este o preocupare a tuturor cadrelor didactice asistate la lecţii;•valorificarea experienţei de viaţă a elevilor este o preocupare doar în lecţia de Limba •engleză;toate cele trei cadre didactice care au susţinut lecţiile observate asigură condiţiile necesare •pentru o învăţare de tip activ, în care elevii învaţă făcând;demonstrează competenţă în selectarea şi utilizarea în lecţii a metodelor activ – participative; •metodele alese facilitează realizarea obiectivelor lecţiei,implicând elevii într-o învăţare prin efort propriu – jocul de rol, dezbaterea;lucrul în grup are o pondere foarte bună, profesorii monitorizează activitatea de lucru în grup, •elevii sunt responsabilizaţi;întrebările adresate vizează, în special, nivelurile superioare ale taxonomiei lui Bloom (mai •ales în lecţia de Limba engleză şi Religie - întrebări deschise de explicare, de argumentare, de tip cauză – efect);se remarcă un echilibru între activitatea frontală, grupală şi individuală ;•comunicarea este direcţionată doar de la profesor la elevi, nu şi invers;•sursele de învăţare utilizate sunt reprezentate de manual şi materiale auxiliare multiplicate •de profesori; profesorii nu dau elevilor un feedback constructiv;•proiectul este utilizat uneori ca metodă de învăţare nu şi ca metodă complementară de evalu-•are; proiectele realizate de elevi sunt individuale şi au un caracter monodisciplinar, în cele mai multe situaţii; fiecare dintre cei trei profesori ale căror lecţii au fost observate, utilizează portofoliul ca •metodă de evaluare complementară, acestea conţin piese diverse şi evidenţiază progresul elevilor pe o perioadă mai lungă de timp;profesorii acordă şanse egale tuturor elevilor;•nu se remarcă la nicio clasă preocuparea profesorilor pentru asigurarea diferenţierii învăţării, •sarcinile învăţării fiind aceleaşi pentru toţi elevii;stilul didactic al cadrelor didactice este predominant democratic. •

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi:

în clasă se remarcă un climat de comunicare; •majoritatea profesorilor, conform informaţiilor culese de la elevi, facilitează exprimarea , o •încurajează printr-o atitudine de ascultare deschisă, manifestă deschidere faţă de probleme lor, mai ales profesorii diriginţi;problemele personale nu sunt abordate de profesori în faţa clasei; lecţiile se desfăşoară intr-•un climat pozitiv, profesorii nu lezează personalitatea elevilor ;profesorii discută cu elevii despre problemele lor personale;•elevii stabilesc relaţii pozitive atât la nivelul clasei, cât şi al şcolii;•unii profesori ţin seama şi de părerile elevilor;•principala activitate a unor profesori nu mai este predarea , ci angajarea elevilor in procesul •de învăţare prin efort propriu; profesorii acordă atenţie dezvoltării unor tehnici de muncă intelectuală;la lecţii se discută mai mult cu elevii;•elevii apreciază că deseori lucrează în grup, iar acest mod de organizare este mult mai con-•fortabil pentru ei, învaţă cu mai multă plăcere.

studiu.indb 106 04.07.2009 13:12:48

107

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.

Focus-grupurile cu elevii au pus în evidenţă următoarele:

Le place în şcoala lor:•relaţia cu colegii;•stilul profesorilor de a preda;•modernizarea laboratoarelor;•atractivitatea lecţiilor;•relaţia cadru didactic – elev.•Le place modul în care se desfăşoară lecţiile deoarece:•la majoritatea disciplinelor se lucrează în grup;•se utilizează în lecţii echipamente moderne;•diriginţii pun în discuţie teme de interes pentru adolescenţi. •Ar schimba în şcoala lor:•orarul;•modul de amenajare a sălilor de clasă;•cursurile opţionale – care să răspundă nevoilor elevilor;•sala de sport – care ar trebui să fie modernă.•

Elevii constată unele schimbări în şcoală, care se referă la următoarele aspecte:

profesorii şi-au schimbat,într-o oarecare măsură, stilul de lucru, lucrează frecvent în grup , •elevii sunt implicaţi în aprecierea lucrărilor colegilor;relaţia cu profesor – elev este mai bună, are un caracter stimulativ;•profesorii îi evaluează şi prin portofolii, modalitate preferată de elevi, întrucât au timp să îl •elaboreze şi sunt mulţumiţi pentru că pot obţine note mai mari decât în lucrările scrise.

Concluzii

Coroborând datele culese din surse diverse, concluziile care se desprind sunt următoarele:

Gradul de informare a cadrelor didactice despre formare continuă este • acceptabil, întrucât, din discuţiile purtate cu cadrele didactice s-a constatat că dispun de informaţii referitoare la Metodologia de formare continuă, cunosc oferta de formare a CCD Prahova, oportunităţile de a participa la simpozioane judeţene, naţionale şi internaţionale,sesiuni de comunicări ştiinţifice etc.Interesul pentru formarea continuă este de nivel • bun, întrucât se constată că toate cadrele didactice din şcoală care au întrunit condiţiile de înscriere au participat la cursurile de for-mare; mulţi dintre profesori participă şi la alter cursuri oferite de CCD Prahova.Deschiderea, sinceritatea cadrelor didactice – poate fi apreciată cu • bine.Impactul vizibil al participării la cursuri de formare este• bun, având în vedere că timpul care a trecut de la încheierea cursurilor de formare este foarte scurt, iar profesorii sunt interesaţi să aplice la clasă ceea ce au învăţat la cursuri.

studiu.indb 107 04.07.2009 13:12:48

108

4. Grup Şcolar „Sf. Mucenic Sava” Berca, judeţul Buzău

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar „Sf. Mucenic Sava” Berca, jud. BuzăuData vizitei/vizitelor: 18-19 martie 2009Numele expertului: Mihăescu MirelaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 17 Număr de chestionare aplicate: 30, din care 12 pentru elevi, 17 pentru cadre didactice formate, 1 pentru director

Diagnoză instituţională

Context

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic);

Populaţia şcolară a Grupului Şcolar „Sf. Mucenic Sava” Berca Buzău are următoarele caracteristici:a) Structura etnica:

100 % sunt români;

b) Structura populaţiei după limba vorbită:limba română 100 %

c) Structura populaţiei după religie: Ortodoxă – 99,56%Adventişti de ziua a şaptea – 0,44 %

d) Stratificări economiceElevii provin din familii cu venituri financiare modeste, în cea mai mare parte.

În ceea ce priveşte potenţialul economic al localităţii se constată următoarele:majoritatea locuitorilor lucrează în schela petrolieră, la fabrica de cărămidă, iar alţii la firme din Buzău;la nivelul localităţii există , cu aproximaţie, 500 de şomeri.

Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici).

Din analiza informaţiilor culese cu prilejul vizitei, rezultă slaba colaborare dintre Primăria Berca şi şcoală, ca urmare a implicării primarului în nominalizarea ca director cu delegaţie, de către ISJ Buzău, a unui cadru didactic fără normă întreagă de profesor în Grupul Şcolar Berca şi care nu se bucură de aprecierea colegilor profesori.

Din interviurile luate cu prilejul vizitei, rezultă că deciziile pe care le ia Primăria în ceea ce priveşte şcoala nu sunt întotdeauna în concordanţă cu nevoile reale ale şcolii, cu opiniile membrilor

Consiliului de administraţie.

Elevii şi cadrele didactice din această unitate de învăţământ participă la diverse acţiuni culturale organizate la nivelul localităţii, cu formaţii pregătite de cadre didactice (dansuri populare, muzică).

În ceea ce priveşte implicarea şcolii în viaţa comunităţii, este de reţinut, pentru viitor, derula-rea unui proiect de ecologizare a zonei. Şcoala are o bună colaborare cu agenţii economici cu care sunt încheiate parteneriate în vederea desfăşurării practicii de către elevii acestui grup şcolar.

studiu.indb 108 04.07.2009 13:12:49

109

Caracteristicile comunităţii educative

Personalul didactic:

Majoritatea profesorilor din Grup Şcolar Berca – Buzău sunt încadraţi atât la clasele V-VIII, cât şi la liceu / SAM . Dintre aceştia, 27 % au domiciliul în localitate, iar ceilalţi sunt fac naveta la o distanţă de cel mult 20 de kilometri.

Se constată că 27,65 % din numărul profesorilor încadraţi la liceu nu sunt titulari ai şcolii, dar sunt suplinitori calificaţi.

1. Date referitoare la personalul didactic

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

total personal didactic 73 57 profesori , 4 maistri instructori, 12 invatatori

din care la liceu 47 Printre acestia sunt profesori care au ore si la gimnaziu

din care titulari 34

din care suplinitori (de precizat şi materiile)

13 Lb. Romana, Lb. Engleza, Istorie, Geografie,Socio – umane, Biologie, Matematica, Religie, Ed. Muzicala, Ed. Fizica, Infor-matica, Discipline tehnice.

din care navetişti 30 Titulari si suplinitori calificati

Elevi, rezultate şcolare:

Din analiza datelor de mai jos se observă că majoritatea elevilor sunt din localitate, numai 17,29 % din numărul acestora sunt navetişti. Toţi elevii sunt români.

Date referitoare la elevi *OBSERVAŢII (detalii relevante)total elevi înscrişi în uni-tatea de învăţământ

950

din care la liceu 370 Liceu + SAM

care fac naveta 64 Liceu + SAM

care stau în internat - Grupul Şcolar Berca nu are internat.

cu CES 3 La invatamant primar

aparţinând unor grupuri minoritare

-

Rezultatele obţinute de elevii Grupului Şcolar Berca în anul şcolar 2007 – 2008 sunt cele prezen-tate în tabelul de mai jos. Mediile obţinute la clasele de liceu se situează în intervalul 7,43 – 7,92. Se constată un nivel ridicat de abandon şcolar (7,02 %), cauza fiind în principal legată de situaţia materială şi financiară a familiilor acestora. Având în vedere că mai puţin de o treime din numărul absolvenţilor urmează studiile superioare, iar aproximativ o treime se angajează după absolvire, rezultă că aproximativ 40 % din numărul absolvenţilor rămân atât în afara educaţiei cât şi în afara pieţei muncii, activitatea acestora limitându-se la diverse ocupaţii în familie.

studiu.indb 109 04.07.2009 13:12:49

110

Date referitoare la rezultate şcolare (anul şcolar trecut)

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

Rezultate la capacitate (dacă este cazul) 98% promovati

Media generală obţinută pe clasele de liceu

Clasa a IX-a 7,43

Clasa a X-a 7,87

Clasa a XI-a 7,92

Clasa a XII-a 7,56

% corigenţi 4,50 %

% repetenţi 0,50 %

% abandon 7,02 %

% admitere în învăţământul superior 27%

Informaţii referitoare la inserţia pe piaţa mun-cii a absolvenţilor

36%

Clădire şi dotări:

Sălile de clasă, respectiv cabinetele şi laboratoarele din Grup Şcolar Berca sunt plasate în trei clădiri, dintre care una reabilitată şi una nouă. Aspectul exterior şi aspectul intrării principale sunt de nivel foarte bun.

Pe holuri există diverse panouri pentru informarea cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor, precum şi produse ale activităţii elevilor, obţinute în cadrul unor acţiuni nonformale pe teme de in-teres pentru vârsta elevilor de liceu.

Sălile de clasă sunt, în cea mai mare parte , prietenoase, cu un afişaj corespunzător, şi un mobilier care permite organizarea unor activităţi de lucru în grup.

Cabinetele şi laboratoarele au o dotare bună, materialul şi aparatura existente în şcoală permit desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice. Se remarcă existenţa unui număr de 2 cabinete de informatică, cu reţele de calculatoare, în care se desfăşoară ore de informatică, precum şi lecţii în cadrul Programului AEL.

Atelierele sunt situate în spaţii improprii, într-o baracă situată în curtea şcolii, iar dotarea este de nivel slab. Şcoala nu a beneficiat de dotări pentru ateliere, nu a fost inclusă în nici un proiect Phare TVET.

Cancelaria este un spaţiu modern, amenajată într-o clădire reabilitată; dispune de panouri de informare pentru cadre didactice, pe care sunt afişate şi informaţii referitoare la formarea cadrelor didactice (informaţii privind înscrierea la grade didactice, oferta CCD Buzău). Nu există un panou amenajat în mod special pentru informarea cadrelor didactice pe problematica formării / dezvoltării profesionale.

studiu.indb 110 04.07.2009 13:12:49

111

SPAŢII ŞCOLARE

INDICATORI OBSERVAŢII

Spaţii DIDAC-TICE

Nr. săli de clasă 23

Starea sălilor de clasă Excelent Foarte bun Bun Slab x

Nr. de cabinete şi denumirea acestora(tipul de cabinet)

4 – 1 Matematica, 1 Ed. tenologica, 2 Informatică, din care unul este pentru AEL

Gradul de dotare al cabinetelor Excelent Foarte bun Bun Slab x

Alte spaţii didactice – cu denumi-rea acestora şi gradul de dotare al acestora

C.D.I. dotat cu cărţi şi două calculatoare

Total spaţii didactice 26

Laborator informatică

Nr. de calculatoare52

Nr. de prof. Informatică 2

Nr. de informaticieni 1 (are si ore de informatica)

Nivelul de performanţă al reţelei de calculatoare

Excelent Foarte bun Bun Slab x

Laboratoare, ateliere profe-sionale

Nr. de laboratoare şi denumirea acestora(tipul de laborator)

Biologie, Chimie (in curs de reamenajare)

Gradul de dotare al laboratoarelorExcelent Foarte bun Bun Slab x

Nr. de ateliere şi denumirea ace-stora

3 (2 profil mecanic si 1 profil electric) – in curs de reamenajare

Gradul de dotare al atelierelor Excelent Foarte bun Bun Slab x

Sală de sport Starea sălii Nu exista sală de sport.

Gradul de dotare -

studiu.indb 111 04.07.2009 13:12:49

112

În ceea ce priveşte exteriorul şcolii, informaţiile relevante sunt cele prezentate în următoarea situaţie :

Aspecte exterioare Distanţa din centrul localităţii

0,1 kilometri

Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş

20 km

Distanţa faţă de capitala de judeţ

Berca - Buzău – 20 km

Calitatea drumului de ac-ces

excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Aspect exterior clădire x

Aspect intrare principală x

Aspect curte x

Teren de sport x

În ceea ce priveşte interiorul şcolii, informatile relevante sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Aspecte interior clădire excelent foarte bine satisfăcător deficitarNr. de spaţii didactice 26

Aspect hol principal x

Misiunea şcolii x

Existenţa unor panouri de informare

x

Acces persoane cu CES (rampă)

x

Reflectarea diversităţii culturale, lingvistice

x

Panou informare formare/ dezvoltare profesională

x

Număr materiale formare x

Vechimea – actualitatea materialelor afişate

x

Laborator informatică x

Laboratoare, ateliere pro-fesionale

xlaboratoare

xateliere

Aspectul claselor x

Aspectul cancelariei x

studiu.indb 112 04.07.2009 13:12:49

113

Aspecte interior clădire excelent foarte bine satisfăcător deficitarGrupuri sanitare elevi X

Grupuri sanitare noi, dar care nu sunt plasate în interiorul clădirii şcolii

Grupuri sanitare cadre didactice

x

Sală de sport x

Climatul şcolii.

Implicarea directorului adjunct, precum şi relaţia acestuia cu cadrele didactice şi cu elevii determină existenţa unui climat pozitiv, de altfel deteriorat, într-o oarecare măsură, după nominali-zarea în funcţia de director, a unei profesoare care nu se bucură de respectul colegilor, întrucât nu acţionează pentru formarea unui etos şcolar pozitiv.

Urmare a cursurilor de formare, profesorii au o atitudine proactivă, au puncte de vedere pe care şi le exprimă în Consiliul profesoral sau în Consiliul de administraţie, chiar dacă acestea nu coincid cu ale doamnei director, oferă un feedback constructiv în scopul reglării unor probleme de management pe care echipa de profesori le identifică la nivelul şcolii.

Elevii consideră că relaţia cu profesorii lor este una pozitivă, deschisă, de colaborare, pro-fesorii sunt mult mai apropiaţi de elevi în ultimul an şcolar; relaţia elev – profesor este bazată pe respect reciproc. Apreciază că mulţi dintre profesori sunt receptivi la probleme lor personale, poartă discuţii individuale cu elevii, asigură confidenţialitatea discuţiilor, se implică în desfăşurarea unor activităţi cu caracter extraşcolar pe teme de mare interes pentru adolescenţi (proiecte de prevenire a violenţei, fumatului, consumului de droguri etc).

În ceea ce priveşte atitudinea la lecţii, elevii apreciază că profesorii lor sunt dispuşi la dialog, creează situaţii în care elevii au posibilitatea să îşi exprime punctele de vedere,opiniile personale, comunicarea este direcţionată şi dinspre elevi spre profesori şi nu numai dinspre profesori spre elevi.

Consiliul elevilor este o structură care facilitează implicarea elevilor în procesul de luare a deciziilor, membrii consiliului şi preşedintele, în mod special (care este şi preşedintele Consiliului judeţean al elevilor din judeţul Buzău) se implică în rezolvarea unor probleme pe care le identifică la nivelul şcolii (rezultate slabe la examenul de bacalaureat în anul şcolar trecut, numărul mic al parteneriatelor şcolii cu alte licee, amenajarea unei săli de lectură pentru elevii care stau în gazdă).

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă.

Grupul Şcolar Berca a beneficiat de cursuri de formare în cadrul Proiectului Phare 2006 desfăşurate de Centrul Educaţia 2000+ Bucureşti, prin Programul „ Profesorul 2000 +” care nu s-a finalizat încă.

Din discuţiile purtate cu profesorii în cadrul focus-grupului organizat cu prilejul vizitei, au rezultat următoarele:

au participat la cursurile de formare pentru că au fost interesaţi de tematică, pentru că oferta •Centrului Educaţia 2000+ Bucureşti a răspuns nevoilor de formare, dar şi pentru că aveau nevoie de acumularea de credite;

studiu.indb 113 04.07.2009 13:12:49

114

interesul cursanţilor pentru formare a crescut în timpul derulării programului, ca urmare a •calităţii cursului şi a faptului că locul de desfăşurare a fost Grupul Şcolar Berca;cursurile de formare au contribuit la îmbunătăţirea activităţii profesionale a profesorilor, în ceea ce priveşte: schimbarea modului de abordare a procesului de învăţare, adaptarea stilu-lui de predare la stilul de învăţare al elevului, diferenţierea învăţării prin aplicarea teoriei inteligenţelor multiple, implicarea elevilor în învăţare pe baza tipului dominant de inteligenţă, utilizarea unor metode şi tehnici de cunoaştere a elevilor, schimbarea modului de abordare a învăţării din perspectiva pregătiri pentru viaţă a elevilor, a valorificării experienţei personale a elevilor , a creării unor situaţii de învăţare cu valoare practic – aplicativă, îmbinarea me-todelor tradiţionale cu cele active şi interactive, o mai bună relaţionare cu elevii, creşterea gradului de atractivitate al lecţiilor, prin introducerea lucrului în grup şi a unor sarcini inter-esante pentru elevi, utilizarea în evaluare a portofoliului, organizarea unor întâlniri interactive cu părinţii elevilor

Interviurile cu directorul şi cu responsabilul cu formarea continuă au pus în evidenţă următoarele:

cadrele didactice care au participat la cursurile de formare organizate prin Phare 2006 au manifestat un interes crescut pentru temele : metode active, comunicarea, evaluarea, man-agementul de proiect, teoria inteligenţelor multiple, asigurarea calităţii.schimbările vizibile la nivelul şcolii la acest moment se referă la: capacitatea de a utiliza lucrul în grup, de comunicare , de lucru în echipă, de utilizare a metodelor activ – participative şi a celor interactive, a metodelor de învăţare prin cooperare, de a încerca să abordeze învăţarea din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple şi a inteligenţei emoţionalegradul de satisfacţie al cadrelor didactice cu privire la cursurile de formare care nu s-au încheiat încă, este foarte bun, întrucât sunt motivaţi de rezultatele pe care le obţin prin apli-carea achiziţiilor şi a competenţelor formate prin cursurile de formare;urmare a cursurilor de formare s-au manifestat unele iniţiative apreciate de profesori la nivelul şcolii: desfăşurarea unor activităţi extraşcolare de interes pentru elevi, solicitate de Consiliul elevilor) proiecte pentru prevenirea violenţei, a fumatului, a consumului de alcool şi de droguri) , organizarea unor şedinţe interactive cu părinţii elevilor.

Aşteptările profesorilor faţă de programele de formare continuă se referă la aspecte precum:

negocierea programului de către furnizorii de programe de formare şi cursanţi;cunoaşterea de către furnizorii de formare a nevoilor cursanţilor;pondere mare a activităţilor practice în raport cu prezentările teoretice;conţinutul formării să nu fie o reluare a conţinutului învăţat prin formarea iniţială.

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale

O parte a calificărilor oferite de Grupul Şcolar Berca se află în concordanţă cu nevoile zonei:

Lucrător în mecanica de motoare (SAM)Mecanic auto (SAM)Matemática – informática (Liceu teoretic)Tehnician mecatronist (Liceu tehnologic)Tehnician instalaţii electrice(Liceu tehnologic)Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii (Liceu tehnologic)Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii (Ruta progresivă)

Oferta educaţională (privind educaţia formală, dar şi informală) este una ce răspunde nevoii elevilor, în bună măsură. Curriculumul la decizia şcolii şi programul de activităţi extraşcolare se caracterizează printr-un grad bun de adecvare la interesele elevilor şi la nevoile comunităţii locale, după cum rezultă din discuţiile purtate cu elevi şi cu reprezentanţi ai comunităţii (activităţi prin care sunt puse în valoare tradiţii şi obiceiuri specifice zonei, cu ocazia unor manifestări culturale la nivelul comunei Berca).

studiu.indb 114 04.07.2009 13:12:49

115

Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor):Echipa managerială consideră că nevoile de formare ale profesorilor se referă la: relaţia

şcoală – comunitate, implicarea părinţilor în viaţa şcolii. Domeniile de interes pentru echipa managerială sunt următoarele:comunicarea, utilizarea

calculatorului, managementul resurselor umane, managementul strategic.La cursul de formare desfăşurat prin Proiectul Phare 2006 a participat numai directorul ad-

junct, întrucât directorul şcolii nu are ore la clasele de liceu şi nu întrunea condiţiile participării la programul de formare.

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării profesionale a cadrelor didactice:

Directorul şcolii nu susţine, în mod vizibil, participarea colaboratorilor şi a subordonaţilor la activitatea managerială, însă echilibrul în această unitate este ţinut prin atitudinea directorului adjunct, care motivează echipa de profesori prin exemplul personal – participare la cursuri de for-mare alături de colegi, aplicarea la clasă a strategiilor didactice moderne. Deşi nu există consens la nivelul echipei manageriale, membrii organizaţiei acţionează „ca o echipă”, întrucât există dorinţa îmbunătăţirii rezultatelor şcolare, având în vedere că la bacalaureat s-au înregistrat rezultate foarte slabe în anul şcolar trecut.

Cadrele didactice sunt responsabilizate, delegarea responsabilităţilor şi motivarea membrilor sunt bine realizate. Există cadre didactice cu iniţiative apreciate de conducerea şcolii şi de către co-legi (întâlnirile cu părinţii, implicarea profesorilor în organizarea unor activităţi extraşcolare solicitate de elevi) ceea ce ar putea favoriza şi alte iniţiative în rândul cadrelor didactice.

Democratizarea şcolii este o caracteristică identificată la nivelul unităţii şcolare, consiliul elevilor este „o voce” la nivelul şcolii; la iniţiativa Consiliului elevilor se desfăşoară unele activităţi extraşcolare preferate de adolescenţi, care vizează probleme specifice vârstei; conducerea şcolii încurajează acţiunile consiliului elevilor.

Şcoala are pârghiile necesare pentru stimularea interesului pentru dezvoltare profesională. Responsabilul cu perfecţionarea continuă este un cadru didactic foarte implicat în viaţa şcolii, apre-ciat de conducerea şcolii, interesat de propria dezvoltare profesională dar şi de perfecţionarea celorlalţi, de motivarea colegilor pentru aplicarea la clasă a metodelor şi tehnicilor de lucru însuşite la cursurile de formare, de creşterea spiritului de echipă la nivelul profesorilor, de îmbunătăţirea comunicării dintre profesori şi directorul unităţii de învăţământ.

Despre formarea continuă a cadrelor didactice, relevante sunt următoarele:

a) În legătură cu calitatea informării cadrelor didactice privind formarea continuă, se constată că:

responsabilul cu formarea continuă oferă cadrelor didactice din şcoală informaţiile specifice, fie în cadrul întâlnirilor Consiliului profesoral, fie prin afişarea lor în cancelarie; din discuţiile cu cadrele didactice a reieşit faptul că acestea cunosc oferta de formare a CCD Buzău;există o bază de date cu privire la evidenţa cursurilor de formare, precum şi copii de pe cer-tificatele obţinute de cadrele didactice în urma participării la cursuri ;la nivelul comisiei de perfecţionare există o analiză SWOT care precedă etapa elaborării planului managerial al comisie de perfecţionare, în care se regăsesc diverse activităţi de perfecţionare la nivelul şcolii(lecţii demonstrative pentru diseminarea unor practici de succes în rândul colegilor profesori, susţinerea cadrelor didactice tinere care au nevoie de sprijin profesional);materialele care evidenţiază receptivitatea cadrelor didactice faţă de dezvoltarea profesională

studiu.indb 115 04.07.2009 13:12:49

116

se concretizează în: produse ale activităţii desfăşurate cu elevii (în special produse de grup) şi care demonstrează preocuparea profesorilor pentru schimbarea modului de abordare a procesului de învăţare, liste de sugestii pentru profesori, expuse în cancelarie (Profesorul ideal, văzut cu ochii elevului), portofolii ale profesorilor de fizică – chimie care conţin produse ale activităţii elevilor – eseuri, fişe de experiment, scheme elaborate prin organizatori grafici etc.)

b) Discuţiile şi analiza activităţii pe problematica formării continue se fac doar cu prilejul şedinţelor pentru analiza semestrială a activităţii.

c) Din analiza activităţii comisie de perfecţionare din şcoală, aspectele pozitive identificate sunt:

responsabilul cu perfecţionarea promovează ideile novatoare privind modernizarea lecţiei, învăţarea centrată pe elev, comunicarea eficientă pe orizontală la nivelul clasei şi al echipei de profesori;formarea continuă este un domeniu de interes pentru majoritatea cadrelor didactice şi se realizează prin forme diverse, atât la nivelul şcolii, prin comisiile metodice cât şi în afara şcolii, prin cercurile pedagogice organizate de ISJ Buzău , prin programele de formare oferite de diverşi furnizori de formare;prin planul managerial , comisia de perfecţionare îşi propune dezvoltarea de programe pro-prii pentru formarea continuă, folosind persoane resursă din şcoală - formatori locali, mem-brii comisiei de perfecţionare (activităţi care s-au derulat la nivelul ariei curriiculare Limbă şi comunicare, Om şi societate).

d) Aspectele care necesită îmbunătăţire în domeniul formării continue la nivelul şcolii se referă la :

inexistenţa unor întâlniri periodice pentru analiză şi reflecţie, pentru autoreflecţie, în scopul identificării nevoilor de formare care apar, a reuşitelor, respective nereuşitelor cadrelor didac-tice în activitatea de aplicare la clasă a achiziţiilor dobândite şi a competenţelor formate într-o mai mică sau mai mare măsură prin participarea la diverse programe de formare continuăslaba preocupare a echipei manageriale pentru formarea la nivelul şcolii a unor echipe multi-disciplinare care să promoveze abordarea integrată a învăţării;amenajarea unui panou INFO special pentru informarea profesorilor pe problematica formării / dezvoltării profesionale;

studiu.indb 116 04.07.2009 13:12:49

117

Despre formarea continuă a cadrelor didactice

excelent foarte bine satisfăcător deficitar

Calitatea materialelor referitoare la dezvoltarea profesională

x

Cantitatea materialelor referitoare la dezvoltarea profesională

x

Discuţii şi analize pe tema formării continue

săptămânal lunar De 2-3 ori pe an Nu

XNumai cu pri-lejul prezentării rapoartelor semestirale şi anuale în ca-drul Consiliului profesoral.

Conflicte legate de formarea continuă

- - - -

Dezvoltarea de proiecte cen-trate pe formare continuă

nu da Nr, teme, de ataşat materiale supli-mentare_

Stimularea dezvoltării profe-sionale în şcoală

Nu da Cum?Prin recompensarea acelora care au rezulate vizibile la clasă, urma-re a preocupării pentru formarea continuă(salarii de merit).Prin popularizarea la nivelul echi-pei de profesori a exemplelor de bună pratică Prin participarea directorului adjunct la orice activitate de perfecţionare, în scopul motivări participării şi a celorlaţi colegi din şcoală.

studiu.indb 117 04.07.2009 13:12:49

118

Stadiul de asimilare a orientărilor, principiilor şi practicilor dezvoltării profesionale a ca-drelor didactice Şcoală avansată(comentarii)XPunctele forte ale şcolii:existenţa în şcoală a unui nucleu de cadre didactice foarte bine formate, a unor metodişti ai ISJ Buzău, a unor cadre didactice interesate de dezvoltarea profesională, deschise la problematica aplicării noilor didactici;utilizarea metodelor active şi interactive la clasă;comunicarea eficientă la nivelul echipei de profesori, precum şi între profesori şi elevi;capacitatea persoanelor resursă din şcoală de a moti-va colegii în ceea ce priveşte schimbarea modului de abordare a procesului de predare – învăţare – evaluare la nivelul întregii şcolii;deschiderea şcolii faţă de rolul Consiliul elevilor, faţă de implicarea elevilor în luarea deciziilor;implicarea părinţilor în viaţa şcolii;conştientizarea ideii de consultare a factorilor interesaţi de educaţie în vederea identificării problemelor şcolii, a nevoi de creare a unor reţele de colaborare cu alte şcoli şi instituţii de la nivelul comunităţii locale.

Şcoală ezitantă Şcoală conserva-toare

Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la diverse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale etc.);

Grupul Şcolar Berca este într-o reţea de colaborare cu şcoli din împrejurimi, prin intermediul căreia se urmăreşte desfăşurarea unor acţiuni menite să promoveze imaginea şcolii, în vederea atragerii populaţiei şcolare către clasele de învăţământ liceal .

Colaborarea şcolii cu Primăria Berca este deficitară la nivelul relaţiilor interumane, în sensul că există consens doar între această instituţie şi directorul şcolii, nu şi Consiliul de administraţie. Se remarcă, însă, implicarea primăriei, a Consiliului local în construirea unuia dintre spaţiile şcolare ale acestei unităţi de învăţământ, ceea ce face ca elevii să beneficieze de săli de clasă foarte bune. Şcoala are parteneriate cu agenţii economici, cu poliţia, biserica şi cu dispensarul medical, în baza cărora se desfăşoară unele acţiuni comune .

Perspective de dezvoltare instituţională.

Grupul Şcolar Berca îşi propune să asigure şi în continuare concordanţa calificărilor cu cerinţele de pe piaţa muncii, cu specificul local.

În ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şcoala îşi propune îmbunătăţirea dia-logului cu comunitatea, a spiritului de echipă,asigurarea egalităţii de şanse de acces spre cariera dorită de elevi. Echipa managerială a şcolii conştientizează necesitatea creşterii rolului comisiei de perfecţionare din şcoală, a comisiilor metodice, nevoia concentrării pe promovarea unor tehnici de lucru care să stimuleze lucrul în echipă, motivarea echipei la nivelul şcolii, încurajarea tuturor cad-relor didactice care încearcă o schimbare la clasă, în vederea creşterii calităţii procesului de predare – învăţare - evaluare.

studiu.indb 118 04.07.2009 13:12:49

119

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor ben-eficiare Phare):

Nevoile de formare identificate pentru formarea viitoare a cadrelor didactice se referă la aprofunda-rea următoarelor domenii:

abordarea interdisciplinară, transdisciplinară a învăţării, •managementul carierei; •managementul proiectelor internaţionale; •parteneriate educaţionale; •gândirea critică. •

Perspective de dezvoltare profesională;

În etapa următoare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice va fi asigurat prin:

studii aprofundate de master; •cursuri de perfecţionare oferite de CCD Buzău, respectiv de către alţi furnizori de formare •participarea la diverse simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice •perfecţionarea realizată la nivelul şcolii prin activitatea comisiilor metodice şi prin comisia de •perfecţionare existentă la nivelul şcolii.

Echipa managerială conştientizează nevoia :

monitorizării – evaluării modului în care cadrele didactice formate aplică la clasă ceea ce au •învăţat la cursurile de formare şi să popularizeze practicile de succes la nivelul şcolii;stabilirii unor întâlniri ale cadrelor didactice pentru analiză şi reflecţie, pe comisii metodice, •care să influenţeze interesul pentru dezvoltarea profesională continuă.

Practici didactice:

Din observarea a trei lecţii (Limbă franceză, Informatică şi Istorie) s-a constatat că profesorii au capacitate de promovare a unei învăţări de tip activ, a unui bun management al clasei. Aspectele sesizate la lecţii sunt următoarele:

profesorii anunţă obiectivele lecţiei şi creează elevilor un scop pentru învăţare; •toţi profesorii reactualizează ideile „ ancoră” necesare pentru învăţarea noului conţinut, sunt •valorificate achiziţiile anterioare ale elevilor,achiziţii pe baza cărora se produce învăţarea;toate cele trei cadre didactice care au susţinut lecţiile observate asigură condiţiile necesare •pentru o învăţare de tip activ, prin selectarea şi utilizarea cu competenţă a metodelor activ – participative , a celor interactive;lucrul în grup are o pondere foarte bună în fiecare dintre cele trei lecţii, profesorii monitorizează •activitatea de lucru în grup, elevii sunt responsabilizaţi; evaluarea produselor elaborate în grup (postere) se face prin interevaluarea grupurilor, pe baza unor criterii de evaluare prezen-tate elevilor anterior rezolvării sarcinilor de lucru în grup; o problemă identificată este aceea a constituirii grupelor cu un număr prea mare de elevi (8 elevi la lecţia de istorie)aşezarea mobilierului este asigurată în concordanţă cu modul de organizare a activităţii; •întrebările adresate vizează, în special, nivelurile superioare ale taxonomiei lui Bloom - •întrebări deschise, de explicare, de argumentare, de tip cauză – efect, emiterea unor judecăţi de valoare);se remarcă un echilibru între activitatea frontală, grupală şi individuală ; •comunicarea este direcţionată de la profesor la elevi, în cele mai multe situaţii, nu şi invers; •sursele de învăţare utilizate sunt reprezentate de manual şi materiale auxiliare multiplicate de •profesori, imagini şi informaţii scrise prezentate cu ajutorul videoproiectorului;

studiu.indb 119 04.07.2009 13:12:49

120

profesorii nu dau elevilor un feedback constructiv; în cele mai multe situaţii este un feedback •general, care nu îi ajută pe elevi să regleze disfuncţionalităţile.proiectul este utilizat uneori ca metodă de învăţare nu şi ca metodă complementară de evalu- •are; proiectele realizate de elevi sunt individuale şi au un caracter monodisciplinar, în cele mai multe situaţii; fiecare dintre cei trei profesori ale căror lecţii au fost observate, utilizează portofoliul ca •metodă de evaluare complementară, acestea conţin piese diverse şi evidenţiază progresul elevilor pe o perioadă mai lungă de timp;profesorii acordă şanse egale tuturor elevilor, au aşteptări înalte faţă de toţi, nu se fac •discriminări ;se remarcă preocuparea profesorilor pentru asigurarea diferenţierii învăţării, diferenţierea •asigurată la nivelul conţinutului învăţării, precum şi la nivelul strategiilor didactice ;stilul didactic al cadrelor didactice este predominant democratic ; •uneori, recompensarea elevilor pentru o sarcină rezolvată corect se face prin simboluri nep- •otrivite vârstei (flori decupate din hârtie colorată – în lecţia de informatică - elemente de im-pact la clase mai mici, dar nu şi la liceu).

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi:

în clasă se remarcă un climat de comunicare profesor - elev, elev - elev; •majoritatea profesorilor, conform informaţiilor culese de la elevi, facilitează exprimarea , o •încurajează printr-o atitudine de ascultare deschisa; profesori ţin seama şi de părerile elevilor, atât în cadrul lecţiilor / activităţilor, cât şi în ceea ce priveşte includerea în documentele proi-ective ale unor acţiuni de interes pentru elevi , propuse de aceştia;problemele personale nu sunt abordate de profesori în faţa clasei; lecţiile se desfăşoară intr- •un climat pozitiv;profesorii discută cu elevii despre problemele lor personale; •elevii stabilesc relaţii pozitive atât la nivelul clasei, cât şi al şcolii; •principala activitate a profesorilor nu mai este predarea , ci angajarea elevilor in procesul de •învăţare prin efort propriu;la lecţii se discută mai mult cu elevii; •elevii apreciază că deseori lucrează în grup, iar acest mod de organizare este mult mai con- •fortabil şi mai eficient, întrucât învaţă mult mai uşor.

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.Focus-grupurile cu elevii au pus în evidenţă următoarele:

Le place în şcoala lor: •relaţia cu colegii; •modul în care se desfăşoară lecţiile; •relaţia cu profesorii, •utilizarea în lecţii a echipamentelor moderne (calculatoare, laptop, videoproiector); •Le place modul în care se desfăşoară lecţiile deoarece: •la majoritatea disciplinelor se lucrează în grup; •se utilizează în lecţii echipamente moderne; deseori desfăşoară lecţii în programul AEL; •diriginţii pun în discuţie teme de interes pentru adolescenţi •Ar schimba în şcoala lor: •Atelierele (construirea unor ateliere moderne) , construirea unei săli de sport); •amenajarea unei săli de lectură pentru colegii care stau în gazdă; •creşterea numărului de parteneriate ale şcolii; •utilizarea unor tehnici de atragere de fonduri, de sponsorizări în vederea organizării unor •activităţi recreative pentru elevi,respectarea regulamentului şcolii de către toţi elevii; •Elevii constată unele schimbări în şcoală, care se referă la următoarele aspecte: •

studiu.indb 120 04.07.2009 13:12:49

121

relaţia profesor – elev este mai bună, profesorii sunt mai receptivi la nevoile elevilor şi la •problemele acestora, sprijină pe elevi în procesul de învăţare, poartă discuţii individuale cu elevii în scopul rezolvării unor probleme personale ale elevilor;profesorii şi-au schimbat stilul de lucru, lucrează frecvent în grup, elevii sunt implicaţi în inter- •evaluarea produselor de grup;lecţiile sunt mai interesante ca urmare a unor metode noi pe care le folosesc profesorii; •profesorii îi respectă pe elevi şi invers. •şedinţele cu părinţii se desfăşoară altfel; uneori se organizează şedinţe comune profesor •diriginte – elevi – părinţi.

Concluzii

Coroborând datele culese din surse diverse, concluziile care se desprind sunt următoarele:

Gradul de informare a cadrelor didactice despre formare continuă este • bun, întrucât, din discuţiile purtate cu cadrele didactice s-a constatat că dispun de informaţii referitoare la Me-todologia de formare continuă, cunosc oferta de formare a CCD Buzău, oportunităţile de a participa la simpozioane judeţene, naţionale şi internaţionale,sesiuni de comunicări ştiinţifice etc.Interesul pentru formarea continuă este de nivel • foarte bun, întrucât se constată că toate cadrele didactice din şcoală care au întrunit condiţiile de înscriere au participat la cursurile de formare, iar unii dintre profesori au participat şi la alte cursuri. În total au fost 40 de per-soane care au fost formate în diverse programe de formare(dintre care 21 în Proicetul Phare 2006)Deschiderea, sinceritatea cadrelor didactice – poate fi apreciată cu • foarte bineImpactul vizibil al participării la cursuri de formare este • bun, având în vedere că nici nu s-a încheiat cursul şi cei mai mulţi dintre profesori aplică achiziţiile dobândite la cursurile de for-mare . Elevii dau un feedback stimulativ profesorilor referitor la faptul că lecţiile sunt mult mai interesante, învaţă mult mai uşor şi le este confortabil de când lecţiile se desfăşoară altfel.

studiu.indb 121 04.07.2009 13:12:50

122

5. Grup Şcolar „ I.Gh. Duca” Vedea, judeţul Argeş

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar „ I.Gh. Duca” Vedea, judeţul ArgeşData vizitei: 26 martie 2009Numele expertului: Mihăescu MirelaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 16Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(22), pentru profesori beneficiari de formare(16), pentru manageri beneficiari de formare(0), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (1)

SINTEZA INTERVIULUI CU DIRECTORUL ŞCOLII ŞI CU RESPONSABILUL CU PERFECŢIONAREA

Interviul cu directorul şi cu responsabilul cu formarea s-a desfăşurat simultan, întrucât directorul a solicitat acest mod de desfăşurare.

Aspectele forte ale liceului, din punctul de vedere al persoanelor intervievate, sunt: profilul atractiv al liceului, profesionalismul cadrelor didactice, relaţia şcolii cu agentul economic.

Resursele umane sunt apreciate ca fiind: interesate de imaginea şcolii, dispuse la colabo-rare, preocupate pentru îmbunătăţirea rezultatelor şcolare.

Consideră că aspectele care necesită îmbunătăţire se referă la: stabilitatea cadrelor didac-tice pe post, parteneriatul şcoală – comunitate, şcoală – părinţi, în special.

Interesul cadrelor didactice pentru formare rezultă din numărul celor care au fost formaţi în ultimul an – 16 prin Proiectul Phare 2005(furnizori de formare: CALED 1 - DPPD, Univ. Piteşti), 55 de profesori prin Proiectul pentru Învăţământ Rural.

Din răspunsurile date de responsabilul cu formarea rezultă că nevoile de formare au fost iden-tificate doar prin discuţiile purtate de furnizorii de formare cu cadrele didactice (CALED 1 Piteşti).

În formare, profesorii au avut următoarele priorităţi: metodele activ – participative, comunica-rea, managementul clasei.

Profesorii din Grup Şcolar Vedea au oportunităţi de formare prin CCD Argeş, pe domenii care există în oferta CCD (formare în specialitate, cursuri de consiliere şi orientare,TIC, AEL etc.)

Gradul de satisfacţie al cadrelor didactice la încheierea cursurilor de formare derulate în cadrul Proiectului Phare 2005 (februarie 2009) a fost foarte bun şi se menţine la acelaşi nivel şi la acest moment, întrucât conţinutul modulelor are aplicabilitate la clasă, în desfăşurarea lecţiilor.

Schimbările observate la încheierea cursurilor în ceea ce priveşte:

nivelul cunoştinţelor achiziţionate se referă la o bună bază teoretică pe problematica me- •todelor activ – participative şi a tehnicilor de comunicare;

nivelul competenţelor formate este evident printr-o mai bună capacitate de utilizare a me- •todelor activ – participative, preocupare pentru învăţarea centrată pe elev, capacitate de comunicare şi colaborare la nivelul colectivului de profesori.

studiu.indb 122 04.07.2009 13:12:50

123

Schimbările observate după o lună de la încheierea cursurilor, în ceea ce priveşte nivelul competenţelor formate, se referă la:

capacitatea cadrelor didactice de comunicare cu elevii; •dorinţa profesorilor de a identifica anumite nevoi ale elevilor; •disponibilitatea cadrelor didactice de a ţine seama de părerile elevilor (Exemplu: elaborarea •Regulamentului elevilor prin implicarea acestora, a Consiliului elevilor).

Directorul şi responsabilul cu perfecţionarea apreciază că achiziţiile pe care profesorii le au după o lună de la încheierea cursurilor de formare sunt de nivel bun, aceştia dispun de informaţii care le permit aplicarea la clasă a unor strategii moderne de lucru.

Dorinţa cadrelor didactice de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare a existat şi există în aceeaşi măsură şi la acest moment la unele cadre didactice, dar sunt mulţi profesori care nu sunt consecvenţi în ceea ce priveşte utilizarea competentelor formate prin cursurile de formare.

Directorul şcolii şi responsabilul cu formare nu menţionează nicio iniţiativă la nivelul şcolii, care să fi condus la schimbări vizibile.

De asemenea, consideră că nu s-au produs schimbări în ceea ce priveşte colaborarea cad-relor didactice cu comunitatea, deoarece şi înainte de cursurile de formare colaborarea era bună.

La nivelul performanţelor profesorilor formaţi nu se constată, deocamdată, schimbări reflec-tate în rezultatele şcolare ale elevilor.

În ceea ce priveşte comportamentul cadrelor didactice formate se constată:

interes pentru comunicarea profesor – profesor; •discuţii constructive între profesorii cu experienţă şi cei tineri. •

Profesorii care au urmat cursuri de formare nu s-au remarcat, deocamdată , la nivelul şcolii prin obţinere de proiecte în urma unor competiţii la nivel local sau naţional. ISJ Argeş a alocat şcolii un număr de 10 salarii de merit, dintre care 5 au fost atribuite profesorilor care au urmat cursurile de formare prin Proiectul Phare 2005.

La nivelul managementului nu au intervenit schimbări, întrucât directorul şcolii crede că „tot ce se învaţă la cursurile de formare nu este ceva nou” şi că, de fapt, „schimbarea se produce la nive-lul creşterii volumului de documente” pe care trebuie să le întocmească directorul, respectiv profeso-rii. Consideră că managementul şcolii este la fel de bun cum era şi înainte de cursurile de formare.

Alte aspecte:

directorul şcolii este mulţumit de calitatea cursurilor de formare şi de efectele produse de •acestea la nivelul şcolii, dar nu poate exemplifica, ceea ce demonstrează că nu sunt sufi-ciente informaţii la nivelul conducerii şcolii în legătură cu modul în care se desfăşoară activi-tatea la clasă;consideră că este importantă implicarea responsabilului cu în ceea ce priveşte motivarea •profesorilor pentru formare continuă, în informarea colegilor privind oportunităţile de formare existente la nivelul judeţului, dar cele afirmate nu se concretizează în nicio direcţie de acţiune a şcolii;formarea profesorilor este înţeleasă atât de către director cât şi de către responsabilul cu for- •marea mai mult ca o modalitate de acumulare de credite, pentru că „ceea ce se cere acum” nu este nimic nou faţă de ceea ce ştiau profesorii aflaţi în ultimii ani de activitate didactică;sugestiile de îmbunătăţire a programelor de formare se referă la faptul că atunci când sunt •

studiu.indb 123 04.07.2009 13:12:50

124

prezentate cursanţilor metode noi, acestea să fie învăţate nu prin prezentarea de către form-ator, ci prin activităţi practice, astfel încât să poată fi înţelese corect de către cursanţi.

Din discuţiile purtate cu directorul şi cu responsabilul cu formarea se desprind următoarele concluzii:

se constată multe afirmaţii contradictorii de la o etapă la alta a interviului, atât în ceea ce îl •priveşte pe directorul şcolii, cât şi pe responsabilul cu formarea;aceştia nu cred în schimbare, în nevoia de a se produce schimbarea la nivelul managemen- •tului lecţiei şi al organizaţiei şcolare;apreciază cadrele didactice cu experienţă şi nu sunt optimişti în ceea ce priveşte cadrele •didactice tinere;nu există la nivelul şcolii politici care să sprijine dezvoltarea profesională a cadrelor didactice •aflate în primii ani de activitate şi nici a celor cu experienţă;nu sunt stabilite direcţii pentru dezvoltarea resurselor umane, în general; •nu se popularizează experienţele de succes ale unor colegi din şcoală şi ,de fapt, acestea •nici nu sunt cunoscute, întrucât nu au putut fi date exemple de astfel de experienţe.

studiu.indb 124 04.07.2009 13:12:50

125

6. Grup Şcolar „ I.C.Petrescu” Stâlpeni, judeţul Argeş

INFORMAŢII GENERALE

Numele şcolii: Grup Şcolar „ I.C.Petrescu” Stâlpeni, judeţul ArgeşData vizitei: 3 martie 2009Numele expertului: Mihăescu MirelaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 21 (19 + 2)Număr de chestionare aplicate: pentru elevi (22), pentru profesori beneficiari de formare(13), pentru manageri beneficiari de formare (2), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (1)

SINTEZA INTERVIULUI CU DIRECTORUL ŞCOLII ŞI CU RESPONSABILUL CU PERFECŢIONAREA

Interviul cu directorul şi cu responsabilul cu formarea s-a desfăşurat simultan, întrucât direc-torul a solicitat acest mod de desfăşurare.

Aspectele forte ale liceului, din punctul de vedere al persoanelor intervievate, sunt: rezultatele şcolare bune la bacalaureat, teze şi la activităţi extraşcolare, cu precădere la activităţile sportive, co-laborarea cu alte grupuri şcolare şi cu instituţiile locale prin derularea unor parteneriate, dorinţa cad-relor didactice pentru dezvoltare profesională şi pentru promovarea imaginii şcolii în comunitate.

Resursele umane sunt apreciate ca fiind: cu spirit de iniţiativă, comunicative, dispuse spre colaborare.

Consideră că aspectele care necesită îmbunătăţire se referă la: relaţia cu părinţii, implicarea acestora în viaţa şcolii, capacitatea şcolii de a atrage fonduri extrabugetare, preocuparea cadrelor didactice pentru diferenţierea învăţării în funcţie de nevoile reale ale elevilor.

Interesul cadrelor didactice pentru formare rezultă din numărul celor care au fost formaţi în ultimul an – 21 prin Proiectul Phare 2005 (furnizori de formare: CALED 1 - DPPD, Univ. Piteşti, re-spectiv MEDURUR – Univ. Piteşti), 5 profesori prin CCD Argeş, 13 profesori prin grade didactice.

Din răspunsurile date de responsabilul cu formarea rezultă că nevoile de formare au fost identificate prin discuţiile purtate cu cadrele didactice în cadrul întâlnirilor comisiei metodice şi prin studiul dosarelor personale ale acestora, din care se observă ce cursuri de formare au parcurs.

În formare, profesorii au avut următoarele priorităţi: formare pe probleme de didactică modernă şi de consiliere a carierei, iar directorul şcolii formare pe problematica managementului calităţii.

Profesorii din Grup Şcolar Stâlpeni au oportunităţi de formare prin CCD Argeş, pe domenii care există în oferta CCD (formare în specialitate, cursuri de consiliere şi orientare,TIC, AEL etc.)

Gradul de satisfacţie al cadrelor didactice la încheierea cursurilor de formare derulate în cadrul Proiectului Phare 2005 (februarie 2009) a fost foarte bun şi se menţine la acelaşi nivel şi la acest moment, întrucât conţinutul modulelor de formare şi-a găsit aplicabilitate în activitatea didactică şi managementul unităţii de învăţământ.

Schimbările observate la încheierea cursurilor în ceea ce priveşte:

nivelul cunoştinţelor achiziţionate se referă la următoarele: o bună bază teoretică pe problem-atica metodelor activ – participative, managementului clasei de elevi, învăţământ tradiţional – versus învăţământ modern;nivelul competenţelor formate se referă la o mai bună capacitatea de comunicare şi co-laborare la nivelul colectivului de profesori, utilizarea metodelor active şi interactive în lecţii, utilizarea lucrului în grup în unele activităţi didactice, crearea unui climat educaţional optim, stabilirea de relaţii pozitive cu elevii.

studiu.indb 125 04.07.2009 13:12:50

126

Nu au apărut alte schimbări faţă de momentul finalizării cursurilor, întrucât timpul care a trecut de la finalizare este foarte scurt (o lună de zile).

Directorul şi responsabilul cu perfecţionarea apreciază că achiziţiile pe care profesorii le au după o lună de la încheierea cursurilor de formare sunt de nivel bun şi foarte bun, dispun de informaţii corecte, de actualitate, care le permit aplicarea la clasă în mod profesionist. Achiziţiile dobândite generează dorinţa de aprofundare a conţinuturilor parcurse la cursurile de formare. Se constată că acestea au influenţat , într-o bună măsură, atitudinea profesorilor faţă de cerinţele practicării unui învăţământ modern, gradul de receptivitate a cadrelor didactice la problemele cu care se confruntă adolescenţii.

Dorinţa cadrelor didactice de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de for-mare a existat şi există în aceeaşi măsură şi la acest moment (80% din numărul cadrelor didactice aplică în mod consecvent).

Dintre iniţiativele profesorilor la nivelul şcolii, directorul şcolii menţionează: generalizarea practicii profesorilor de a utiliza fişele de lucru în lecţii, generalizarea evaluării prin portofoliu, modali-tate foarte bine primită de elevi.

În ceea ce priveşte schimbarea care s-a produs la nivelul relaţionării colegilor, atât directorul, cât şi responsabilul cu formarea apreciază că se reflectă în comunicarea şi colaborarea dintre comisii metodice/arii curriculare, în vederea proiectării şi desfăşurării unor activităţi cu caracter interdisciplinar.

La nivelul performanţelor profesorilor formaţi nu se constată, deocamdată, schimbări semnifi-cative faţă de anul şcolar trecut, reflectate în rezultatele şcolare ale elevilor, dar câştigul este evident în ceea ce priveşte utilizarea unor altfel de metode de lucru cu elevii, comunicarea în cadrul echipei de profesori şi în planul relaţionării cu elevii, după cum rezultă din feedbackul pe care îl dau aceştia (învaţă mai uşor şi se simt mai confortabil).

În ceea ce priveşte comportamentul cadrelor didactice formate se constată o mai bună ca-pacitate de lucru în echipă a profesorilor, o relaţie de colaborare cu elevii, o mai mare atenţie la problemele personale ale elevilor, interes pentru implicarea în derularea unor acţiuni cu caracter comunitar.

Profesorii care au urmat cursuri de formare nu s-au remarcat, deocamdată, la nivelul şcolii prin obţinere de proiecte în urma unor competiţii la nivel local sau naţional. S-au remarcat prin obţinerea unui număr de 7 salarii de merit acordate de ISJ Argeş.

Schimbările care au intervenit la nivelul managementului şcolii, ca urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice, se referă la: creşterea gradului de responsabilizare a profesorilor în funcţie de capacitatea fiecăruia, delegarea responsabilităţilor, implicarea profesorilor în diverse acţiuni care implică lucrul în echipă, implicarea consiliului elevilor în procesul decizional al şcolii.

Alte aspecte:

directorul şcolii este mulţumit de calitatea cursurilor de formare şi de efectele produse de acestea la nivelul şcolii;consideră că este foarte importantă implicarea responsabilului cu formarea în ceea ce priveşte motivarea profesorilor pentru formare continuă, în informarea colegilor privind oportunităţile de formare existente la nivelul judeţului;sugestiile de îmbunătăţire a programelor de formare se referă la negocierea cu formabilii a perioadei de desfăşurare a cursurilor.

studiu.indb 126 04.07.2009 13:12:50

127

7. Liceul Teoretic Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova

INFORMAŢII GENERALE

Numele şcolii: Liceul Teoretic Filipeştii de Pădure – judeţul PrahovaData vizitei: 17 martie 2009Numele expertului: Mihăescu MirelaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 17Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(19), pentru profesori beneficiari de formare(13), pentru manageri beneficiari de formare(0), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (1)

SINTEZA INTERVIULUI CU DIRECTORUL ŞCOLII ŞI CU RESPONSABILUL CU PERFECŢIONAREA

Interviul cu directorul şi cu responsabilul cu formarea s-a desfăşurat simultan, întrucât directorul a solicitat acest mod de desfăşurare.

Aspectele forte ale liceului, din punctul de vedere al persoanelor intervievate, sunt :

profesionalismul cadrelor didactice;climatul educaţional;baza materială a şcolii.

Resursele umane sunt caracterizate printr-o foarte bună pregătire ştiinţifică, seriozitate, pre-ocupare pentru îmbunătăţirea rezultatelor, deschidere spre nou.

Consideră că aspectele care necesită îmbunătăţire se referă la: formarea pe probleme de didactica specialităţii, evaluarea complementară, abordarea transdisciplinară a învăţării într-o mai mare măsură decât este realizată la acest moment.

Interesul cadrelor didactice pentru formare rezultă din numărul celor care au fost formaţi în ultimul an – 17 profesori prin Proiectul Phare 2005 (furnizor de formare: CENTRUL Educaţia 2000+ Bucureşti, prin Programul „ Profesorul 2000+”), 10 cadre didactice formate prin CCD Prahova (cur-suri AEL).

Din răspunsurile date de responsabilul cu formarea rezultă că nevoile de formare au fost identificate prin chestionarele care au fost aplicate de furnizorul de formare (CEDU), înainte de începerea cursurilor în cadrul Proiectului Phare 2005, precum şi prin chestionarele aplicate recent de către responsabilul cu formarea în vederea identificării schimbărilor care s-au produs în ceea ce priveşte activitatea cadrelor didactice, în urma participării la cursuri de formare, precum şi pentru identificarea nevoilor pentru semestrul al II-lea al anului şcolar 2008 – 2009,respectiv pentru anul şcolar 2009 – 2010.

În formare profesorii au avut următoarele priorităţi: noi didactici în viziune transdisciplinară, comunicare, managementul proiectului, asigurarea calităţii.

Profesorii din Liceul Teoretic Filipeştii de Pădure – judeţul Prahova au oportunităţi de formare prin CCD Prahova, pe domenii care există în oferta CCD (TIC, Management şi comunicare), precum prin Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti (didactica specialităţii).

Gradul de satisfacţie al cadrelor didactice la încheierea cursului de formare derulat în cadrul Proiectului Phare 2005(ianuarie 2009) a fost foarte bun şi se menţine la acelaşi nivel şi la acest mo-ment, întrucât este apreciat de cadrele didactice ca fiind unul dintre cele mai interesante cursuri de formare la care au participat până acum:

conţinutul modulelor de formare şi-a găsit aplicabilitate în activitatea didactică şi în manage-

studiu.indb 127 04.07.2009 13:12:50

128

mentul organizaţiei şcolare;profesorii au participat cu foarte mare plăcere la curs deoarece a fost desfăşurat într-un mod foarte atractiv, atmosfera a fost foarte plăcută;sunt vizibile schimbări în activitatea cu elevii, feedbackul dat de elevi este foarte bun („lecţiile nu mai sunt monotone”, „nu ne plictisim”,”învăţăm într-un mod mai plăcut”).

Schimbările observate la încheierea cursurilor în ceea ce priveşte:

nivelul cunoştinţelor achiziţionate se referă la următoarele: o bună bază teoretică pe prob-lematica abordată la curs (metode activ – participative, managementul clasei, abordare transdisciplinară a învăţării, managementul calităţii etc);nivelul competenţelor formate se referă la următoarele:capacitate de selectare şi utilizare a metodelor activ- participative, a metodelor de învăţare prin colaborare, capacitate de adaptare a stilului didactic la stilul de învăţare propriu elevului, capacitate de utilizare a unor tehnici diverse de comunicare.

Schimbările observate la aproximativ două luni de la încheierea cursurilor de formare în ceea ce priveşte:

nivelul cunoştinţelor achiziţionate – se referă la aprofundarea cunoştinţelor prin interesul manifestat de profesori în consultarea bibliografiei recomandate de formatori;nivelul competenţelor formate se referă la: capacitate şi interes pentru scriere de proiecte, derulare de proiecte cu elevii, practicarea unui demers investigativ, implicarea elevilor în procesul de învăţare, comunicarea cu elevii, cu colegii profesori şi cu părinţii elevilor, dis-eminarea bunelor practici la nivelul şcolii, capacitatea cadrelor didactice de cunoaştere a elevilor, încercări de abordare integrată a învăţării - paşi spre abordarea transdisciplinară a învăţării.

Dorinţa cadrelor didactice de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de for-mare a existat şi există în aceeaşi măsură şi la acest moment pentru toate cadrele didactice formate, fiind remarcat interesul tuturor de a schimba modul de abordare al procesului de învăţare la clasă.

Directorul şi responsabilul cu perfecţionarea apreciază că achiziţiile pe care profesorii le au după aproximativ două luni de la încheierea cursurilor de formare sunt de nivel foarte bun, dispun de informaţii de actualitate, care le permit practicarea la clasă a unui învăţământ modern, axat pe formarea la elevi a capacităţii de a utiliza cunoştinţele în contexte variate, pe formarea de atitudini.

Dintre iniţiativele profesorilor la nivelul şcolii, directorul şcolii menţionează:

iniţierea unor activităţi extraşcolare cu caracter transdisciplinar care au presupus munca în echipă a cadrelor didactice şi a elevilor (Proiectul „ Viaţa are culoarea verde”, cu implicarea profesorilor de chimie, fizică, biologie, educaţie plastică, istorie, activitatea „ Şezătoarea la români” – cu implicarea elevilor de la toate nivelurile de învăţământ la nivelul disciplinelor: limba română, educaţie muzicală);capacitatea cadrelor didactice de a-şi asuma roluri şi responsabilităţi, de a lucra în echipă.

În ceea ce priveşte schimbarea care s-a produs la nivelul relaţionării colegilor cu comunitatea locală, atât directorul, cât şi responsabilul cu formarea apreciază că se reflectă în:

colaborarea cu părinţii, concretizată în încercarea de a desfăşura în alt mod şedinţele cu părinţii, de a da în alt mod feedback părinţilor, de a-i motiva pentru implicarea în unele acţiuni ale şcolii;proiectarea şi desfăşurarea unor acţiuni în parteneriat cu dispensarul medical, biserica, poliţia comunitară, agenţii economici.La nivelul performanţelor profesorilor formaţi nu se constată, deocamdată, schimbări semni-

studiu.indb 128 04.07.2009 13:12:50

129

ficative faţă de anul şcolar trecut, reflectate în rezultatele şcolare ale elevilor; în ceea ce priveşte comportamentul profesorilor se poate observa că aceştia comunică mai bine, se consultă frecvent, îşi împărtăşesc experienţe, s-a îmbunătăţit comunicarea atât pe orizontală cât şi pe verticală;profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii prin obţinerea unui număr de 7 salarii de merit şi a unei gradaţii de merit;cadrele didactice sunt mai motivate: unele dintre acestea au solicitat inspectorilor de speci-alitate să susţină activităţi demonstrative în cadrul cercului pedagogic în scopul diseminării experienţelor de succes obţinute ca urmare a aplicării la clasă a ceea ce au învăţat la cur-surile de formare organizate prin Proiectul Phare 2005, alţi profesori îşi asumă anumite responsabilităţi, oferindu-se să se implice în anumite acţiuni care vizează dezvoltarea instituţională.

Schimbările care au intervenit la nivelul managementului şcolii, ca urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice, se referă la :

manifestarea unei mai mari deschideri a conducerii şcolii la problemele profesorilor şi ale elevilor;delegarea responsabilităţilor conform calităţilor pe care le demonstrează profesorii;încurajarea asumării de responsabilităţi;abordarea unui stil de conducere democratic, prin implicarea cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor în luarea deciziilor;îmbunătăţirea colaborării cu comunitatea locală prin implicarea tuturor factorilor interesaţi de educaţie atât în proiectarea cât şi în desfăşurarea unor acţiuni comune şcoală – comunitate.

Alte aspecte:

directorul şcolii şi responsabilul cu formarea apreciază calitatea cursurilor desfăşurate de CEDU întrucât s-a format echipa şcolii, colegii se cunosc mult mai bine, sunt mai responsa-bili, lucrează altfel cu elevii, iar aceştia se simt mult mai bine pentru că învaţă mai uşor, mai plăcut , îi simt pe profesori mai aproape de problemele lor;directorul şcolii apreciază că atitudine formatorilor din cadrul programului „ Profesorul 2000+” a fost un model pentru profesori, model pe care aceştia încearcă să îl transfere la clasă, în relaţia cu elevii;directorul şcolii apreciază că este foarte important rolul responsabilului cu formarea şi încurajează iniţiativele acestuia de a identifica nevoile de formare şi de a cunoaşte efectele produse de cursurile de formare la care participă cadrele didactice.sugestiile de îmbunătăţire a programelor de formare se referă la faptul că ar trebui să cuprindă în cea mai mare parte, sesiuni interactive.

studiu.indb 129 04.07.2009 13:12:50

130

8. Grupul Şcolar Tehnic Drăgăneşti-Vlaşca, judeţul Teleorman

INFORMAŢII GENERALE:

Numele şcolii: Grupul Şcolar Tehnic Drăgăneşti – Vlaşca, judeţul TeleormanData vizitei: 27 martie 2009Numele expertului: Mihăescu MirelaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 3Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(19), pentru profesori beneficiari de formare(0), pentru manageri beneficiari de formare(3), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (1)

SINTEZA INTERVIULUI CU DIRECTORUL ŞCOLII ŞI CU RESPONSABILUL CU PERFECŢIONAREA

Interviul cu directorul şi cu responsabilul cu formarea s-a desfăşurat simultan, întrucât directorul a solicitat acest mod de desfăşurare.

Aspectele forte ale liceului, din punctul de vedere al persoanelor intervievate, sunt :

încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate;interesul cadrelor didactice pentru formare;dotarea bună a laboratoarelor.

Resursele umane sunt caracterizate printr-o foarte bună pregătire ştiinţifică, receptivitate la nou, capacitate de colaborare.

Consideră că aspectele care necesită îmbunătăţire se referă la: sprijinirea de către şcoală a elevilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară, identificarea de soluţii împreună cu comunitatea locală pentru a acorda sprijin elevilor cu situaţie materială şi financiară precară, în vederea prevenirii ab-senteismului, respectiv a abandonului şcolar la clasele IX – X.

Interesul cadrelor didactice pentru formare rezultă din numărul celor care au solicitat formare în cadrul Proiectului Phare 2005, dar care nu au participat datorită faptului că furnizorul de formare – DPPD Piteşti a organizat cursul la Piteşti, la o distanţă prea mare faţă de domiciliul cursanţilor. La cursul de formare pe probleme de management, furnizat de MEDURUR Piteşti, au participat 3 persoane care au şi finalizat cursul.

Profesorii şcolii au participat la alte cursuri de formare organizate prin CCD Teleorman (TIC, AEL, didactica specialităţii, consiliere şi orientare), numărul acestora fiind 28.

Din răspunsurile date de responsabilul cu formarea rezultă că nu au fost identificate nevoile de formare ale profesorilor; fiecare participant la formare a ales cursul conform nevoilor identificate prin autoevaluare.

În formare profesorii au avut următoarele priorităţi: AEL, tic, consiliere şi orientare, metode

Profesorii din: Grupul Şcolar Tehnic Drăgăneşti – Vlaşca au oportunităţi de formare prin CCD Teleorman, pe domenii care există în oferta CCD.

Gradul de satisfacţie al managerilor la încheierea cursului de formare organizat de MEDU-RUR Piteşti, derulat în cadrul Proiectului Phare 2005 (ianuarie 2009) a fost foarte bun şi se menţine la acelaşi nivel şi la acest moment, întrucât conţinutul cursului a fost foarte interesant, cu aplicabili-tate la nivelul managementului unităţii de învăţământ.

studiu.indb 130 04.07.2009 13:12:50

131

Schimbările observate la încheierea cursurilor în ceea ce priveşte:

nivelul cunoştinţelor achiziţionate se referă la următoarele: tehnici de comunicare, formarea echipei;nivelul competenţelor formate se referă la: capacitate de aplicare a tehnicilor de comunicare, a capacităţii de soluţionare a conflictelor, de adaptare a stilului

Schimbările observate la aproximativ trei luni de la încheierea cursurilor de formare în ceea ce priveşte:

nivelul cunoştinţelor achiziţionate – se referă la aprofundarea cunoştinţelor însuşite la curs, prin studierea suportului de curs;nivelul competenţelor formate se referă la: valorizarea elevilor în cadrul unor manifestări naţionale, motivarea profesorilor pentru utilizarea în lecţii a mijloacelor tehnice moderne, promovarea lucrului în echipă la nivelul profesorilor şi al elevilor, popularizarea experienţelor de succes ale profesorilor de limbi străine în ceea ce priveşte utilizarea metodelor moderne de predare – învăţare – evaluare.Dorinţa cadrelor didactice de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare a existat şi există în aceeaşi măsură şi la acest moment pentru cele trei cadre di-dactice formate, întrucât rezultatele cu privire la comunicarea şi motivarea profesorilor sunt pozitive.

Dintre iniţiativele profesorilor la nivelul şcolii, directorul şcolii menţionează:

organizarea la nivelul şcolii a unei sesiuni de comunicări ştiinţifice pentru elevi;facilitarea participării unor elevi din şcoală la o sesiune naţională de comunicări ştiinţifice.

În ceea ce priveşte schimbarea care s-a produs la nivelul relaţionării colegilor cu comunitatea locală, atât directorul cât şi responsabilul cu formarea apreciază că aceasta se reflectă în proiectarea şi derularea în parteneriat cu comunitatea locală a unor acţiuni comune (Exemplu: Proiectul „ Un om educat” – grant de dezvoltare şcolară).

La nivelul performanţelor profesorilor formaţi se constată că :

există o bună colaborare la nivelul şcolii, şcoala colaborează cu comunitatea locală, participă la diverse acţiuni, festivităţi ale comunităţii(cultural – artistice);profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii prin obţinerea de salarii de merit şi/sau gradaţii de merit;managerii formaţi au influenţat implicarea profesorilor în viaţa şcolii, participarea la acţiunile desfăşurate în cadrul Strategiei naţionale de acţiune comunitară.

Schimbările care au intervenit la nivelul managementului şcolii se referă la faptul că del-egarea responsabilităţilor de către conducerea şcolii se face conform disponibilităţii profesorilor, a competenţelor acestora.

Alte aspecte:

directorul şcolii şi responsabilul cu formarea apreciază calitatea cursurilor desfăşurate de MEDURUR Piteşti;sugestiile de îmbunătăţire a programelor de formare se referă la creşterea ponderii activităţilor cu caracter practic în detrimentul prezentărilor teoretice, realizarea prezentărilor teoretice într-un limbaj accesibil participanţilor.

studiu.indb 131 04.07.2009 13:12:50

132

9. Grup Şcolar Topraisar Comuna Topraisar, Judeţul Constanţa

Informaţii generale

Numele şcolii: GRUP SCOLAR TOPRAISARData vizitei/vizitelor : 19-20 MARTIE 2009Numele expertului: GEORGETA IONNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 18 Număr de chestionare aplicate: 14 PROFESORI, 25 ELEVIFurnizorul formarii: Universitatea Ovidius din Constanta- Programul Eu-ro-formare

Diagnoză instituţională

Context

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic);

Comuna Topraisar se situeaza in partea de sud-est a judetului Constanta, la o distanta de 30 km de Municipiul Constanta. Teritoriul comunei Topraisar se invecineaza la nord cu Canalul Dunare – Marea Neagra (comuna Cumpana); la est comuna Agigea, oras Techirghiol, comuna Tuzla ; la sud comuna 23 August si comuna Amzacea; la vest comuna Mereni. Suprafata totala a comunei este de 13.165 ha cu o populatie de 5457 locuitori.Comuna Topraisar are in componenta urmatoarele sate:

Topraisar – resedinta de comuna; Biruinta; Movilita; Potarnichea.

Activitatea industriala pe teritoriul comunei este relativ scazuta existând o statie de prelucrare a laptelui. Comuna Topraisar are o economie exclusiv agrara, profilul agricol predominant este dat de productia vegetala si cresterea animalelor. Din suprafata totala de teren peste 90% este folosit pentru agricultura.

Potrivit reprezentantilor comunitatii locale, in viitor exista posibilitatea de a initia si dezvolta noi proiecte in domeniul industrial: Fabrică îmbuteliere apă plată – izvor in localitatea Topraisar; Fabrică de conserve de legume – bazin legumicol in localitatea Biruinta, Centrală eoliană – frecvenţă mare a vânturilor (NE şi NV) in localitatea Topraisar.

Comuna se afla intr-un proces de dezvoltare economica, dat si de faptul ca multi locuitori ai orasului Constanta au proprietati in comuna. De asemenea se vorbeste si despre dezvoltarea importanta a turismului in zona.

Oportunitatea de a accesa fonduri europene in ultima perioada, face ca previziunile pentru dezvoltarea pe termen mediu si lung sa fie dintre cele mai bune, reprezentantii comunitatii accentu-and rolul investitiilor realizate in ultima vreme.

Din punct de vedere al compozitiei etnice a comunei, majoritatea este reprezentata de rom-ani, existanad si o numeroasa minoritate tatara, lipoveni si romi.

Data fiind varietatea populatiei din punct de vedere etnic, in localitate sunt respectate traditiile fiecarei minoritati, identitatea religioasa si limba. Exista o biserica ortodoxa dar si o moschee unde la sfarsit de saptamana se tin cursuri de “citire a Coranului” pentru comunitatea musulmana.

studiu.indb 132 04.07.2009 13:12:50

133

De asemenea, aici se tin si cursuri de limba materna pentru locuitorii ce apartin minoritatilor.

Potrivit reprezentatilor autoritatilor locale, toate etniile convietuiesc in armonie, neinregistran-du-se cazuri de neadapatare sau probleme de integrare.

Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici).

Grupul şcolar a dezvoltat relaţii bune de colaborare cu reprezentanţii autorităţilor locale. Pe lângă susţinerea financiară, primăria se implică în proiectele şcolii: organizarea şi participarea elevilor la competiţii sportive, zilele scolii, cursuri pe anumite teme pe care personalul scolii le ofera angajatilor primariei (ex. Cursul de alfabetizare digitala tinut de profesorul de informatica al scolii).

Cele mai recente proiecte ale scolii realizate cu ajutorul fondurilor obtinute de la primarie sunt construirea terenului de sport si renovarea si modernizarea scolii, dotarea cu centrala termica pro-prie, iar pe viitor se pregateste construirea unei sali de sport, care sa serveasca drept baza sportiva pentru intreaga comunitate. Relatiile dintre autoritatile locale si conducerea scolii sunt apreciate de ambele parti ca fiind pozitive, comunicarea este una eficienta, ambele parti informandu-se reciproc despre proiectele care se au in vedere.

La sugestia primariei, liceul doreste sa isi adapteze oferta educationala la nevoile comunitatii. Propunerea este ca pe viitor profilul liceului sa fie predominant orientat spre servicii, desi Inspec-toratul scolar nu sustine acesta idee si prevede transformarea liceului in unul cu profil agricol. De asemenea se are in vedere realizarea unui program after-school pentru acei elevi care prefera sa ramana in scoala pentru a-si petrece timpul dupa terminarea cursurilor.

Caracteristicile comunităţii educative

Grupul scolar are profil tehnologic, incluzand clasele I-XIII, SAM, iar specializarile sunt: proc-esare text-imagine, protectia mediului si servicii – gastronomie (specializare in lichidare)

Personalul didactic;Cadrele didactice ales scolii sunt reprezentate de urmatoarele categorii :

Titulari: 24

Suplinitori: 18

Navetisti 38

Total cadre didactice 42

In ceea ce priveste elevii, situatia este urmatoarea:

Total elevi: 644

Navetisti: 185

Grupuri minoritare: 25 tatari

studiu.indb 133 04.07.2009 13:12:50

134

Date referitoare la rezultatele scolare

Capacitate: Teste Nationale – sesiune speciala: 16 participanti (8 promovati, 8 respinsi)

Media generala obtinuta pe clasele de liceu:

Clasa a IX-a 7,32

Clasa a XI-a 7,73

Clasa a X-a 7,28

Clasa a XII-a 8,21

Repetenti 2%

Abandon 3 %

Admitere in invatamantul superior 42%

Informatii referitoare la insertia pe piata muncii: din 21 de elevi , 10 sunt angajati in domeniul servicii

Clădire şi dotări;

Grupul Şcolar dispune de mai multe clădiri în care se desfăşoară activităţile diferitelor cicluri de învăţământ – primar, gimanzial, liceal, ŞAM, etc. Cladirea scolii primare este separata de cea a liceului si in prezent se afla in proces de renovare. Cladirea liceului are un etaj si dispune de ur-matoarele: Sali de clasa, 3 laboratoare de informatica, un centru de documentare, grupuri sanitare interioare, teren de sport.

Se dispune de rampa pentru persoanele cu dizabilitati, precum si de spaţii şi facilităţi special dedicate practicii elevilor, desi se considera inca insufiente si necorespunzator dotate.

Centrul de Documentare recent dat in folosinta este dotat la cel mai inalt standard, şi labora-torul de Informare dotat corespunzator, cu acces la internet. Asa cum precizam anterior, finanţarea a fost obţinută din fonduri europene şi din finanţări de la bugetul de stat şi bugetul local. Grupurile sanitare sunt inaugurate recent şi respectă normele de igiena.

Coridoarele sunt ample, si aici sunt expuse contributiile elevilor, lucrari realizate fie in cadrul unor proiecte specifice, fie in cadrul atelierelor de specialitate. Se observa ca exponatele sunt peri-odic inlocuite si adaptate fie sezonului fie activitatilor recente ale elevilor sau profesorilor. Mesajele cuprinse in aceste panouri sunt adecvate specificului zonei, observandu-se in mod special trimiteri la protectia si respectarea mediului, a specificului local si a minoritatilor.

Climatul şcolii; Climatul şcolii este unul deschis, prietenos, în care comunicarea între profesori şi elevi, pre-

cum şi între profesori de diferite etnii este promovata si incurajata. De altfel, directoarea scolii men-tioneaza eforturile facute pentru a nu exista diferente intre cadrele didactice cu vechime si cele nou venite in scoala, nici intre titulari si suplinitori.

Cancelaria este un spatiul prietenos, aranjat in asa fel incat cadrele didactice sa poata comu-nica. Din discutiile cu cadrele didactice se poate observa ca acestea se simt confortabil in scoala. Aceasi senzatie o transmite si discutia avuta cu elevii, care considera ca profesorii lor sunt persoane deschise cu care pot comunica eficient atat in cadrul orelor cat si in afara lor, ii caracterizeaza ca fiind “prieteni” si persoane pe care se pot baza in orice situatie.

Elevii apreciza scoala ca fiind un spatiu in care se simt respectati, ca profesorii le acorda atentia cuvenita si se preocupa pentru formarea lor.

studiu.indb 134 04.07.2009 13:12:51

135

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă.

Participarea cadrelor didactice la cursurile de formare Phare 2005 este in general valorizata ca fiind pozitiva. Continuturile cursurile au fost extrem de dense, fapt pe de o parte considerat pozi-tiv, pentru ca a oferit cadrelor didactice posibilitatea unei formari temeinice in diferite domenii, iar pe de alta parte se considera ca aceastra stuctura nu se adapteaza perfect programului de lucru al cadrelor didactice, care desori isi dedica �eekendurile si vacantele participarii la cursuri de formare. Cu toate acestea, este unamim recunoscuta valoarea cursurilor de formare si faptul ca daca vrei sa fi un cadru didactic bine pregatit ai nevoie in permanenta sa fi la curent cu noile tendinte pedagogice si cu ultimele descoperiri in domeniul pe care il predai.

Printre prioritatile cadrelor didactice se numara dorinta de a se specializa in domeniul propriu iar pe de alta parte reactualizarea.

Cu toate acestea exista si cadre didactice, aflate in pragul pensionarii care considera ca nu au nevoie de cursuri de formare, acestea continand aspecte care deja se cunosc. Ba mai mult decat atat, cursurile de formare nu ar oferi cunoastine noi ci tot aceleasi cunoastinte vechi, “doar cu alte denumiri”. Opinia nu este impartasita de toti membrii liceului care vad in cursurile de formare o buna oportunitate pentru a-si largi campul de cunostinte de specialitate si de a comunica cu colegi din alte scoli.

Cursurile de formare despre tehnici de predare –invatare centrate pe elev sunt apreciate in mod deosebit desi se recunoaste faptul ca pentru a le pune in practica este nevoie de mai mult timp si de dotari speciale, cum ar fi noi laboratoare, pe care scoala inca nu le are. Programa prea incar-cata este o alta cauza a lipsei de motivatie pentru aplicarea noilor metode.

Profesorii solicita pe langa o programa mai lejera care sa le permita sa aprofundeze cu elevii elementele esentiale ale materiei, si mai mult timp pe care elevii sa-l petreaca in scoala, in asa fel incat sa poata realiza temele aici si in acelasi timp sa ofere profesorilor posibilitatea de a-i tine sub observatie.

Dintre motivele care ii fac sa participe la cursurile de formare se numara in primul rand creditele pe care acestea le ofera, apoi curiozitatea de a fi la curent cu noutatile in domeniu, iar in al treilea rand oportunitatea de a socializa cu colegi din alte scoli si de a stabili contacte care le pot servi pe viitor.

Fara indoiala, profesorii sunt de acord ca folosind cele invatate la cursurile de formare se pot constata imbunatatiri vizible in comportamentul elevilor la clasa si in afara ei. Printre aceste schim-bari se numara:

posibilitatea de a trata teme interdisciplinare;activitatea este mai eficienta;orele sunt mai placute;elevii sunt mai implicati, iar profesorul este mai relaxat;se lucreaza in echipa, iar coeziunea grupului creste

Pe viitor si-ar dori sa participe la cursuri de formare care sa vizeze:comunicarea cu parintii si cum poate fi aceasta eficientizata. De asemenea motivarea parin-tilor si stimularea participarii lor la viata scolii sunt teme prioritare;accentul pe aspectele practice ale activitatii din scoala cu exemple si modele concrete;scrierea de proiecte de parteneriat cu comunitatea sau de dezvoltare de relatii institution-ale;modele de activitati extrascolare.Profesorii si-ar dori de asemenea ca pe viitor cursurile de formare sa se realizeze in scoala in

felul acesta formatorul va fi familiarizat cu contextul educational al scolii, iar timpul va fi valorificat la maxim.

studiu.indb 135 04.07.2009 13:12:51

136

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale

Oferta educaţională şi profesională continuă tradiţia comunei venind în întâmpinarea dezvoltării economice locale, prin oferirea de specializări în strânsă legătură cu domeniile de dez-voltare economică a comunei (turism, data fiind dezvoltarea zonei in acesta directie, si pe viitor agricultura dat fiind specificul agrar al comunei)Oferta educaţională, potrivit reprezentantilor comunitatii si directoarei scolii, este în concordanta cu oportunităţile de angajare existente la nivel local.

Cu toate acestea exista nemultumiri la nivelul conducerii cu privire la posibilitatile de angajare ale elevilor. Ne referim aici la profilul de prelucrare text-imagine, care nu isi gaseste debusee profe-sionale la nivel local, dar care ii orienteaza pe elevi spre facultati de profil.

Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor);

Echipa manageriala apreciaza in mod deosebit eforturile cadrelor didactice de a fi in pas cu noile practici profesionale, definind corpul profesoral ca fiind unul devotat meseriei, caracterizat printr-un inalt profesionalism si coeziv.

In ceea ce priveste posibile cursuri pentru directori, acestia considera ca le-ar fi de folos:sa aiba competente de gestionare a bugetului• sa stie sa gestioneze mai bine resursele umane din scoala;• sa se specializeze pe probleme specifice ale activitatii de conducere (managementul • resurselor, achizitii, redactare de documente specifice)

Echipa manageriala apreciza in mod pozitiv efectele cursurilor de formare asupra cadrelor didactice. Dintre aceste mentionam:

imbunatirea relatiilor cu eleviicresterea nivelului de responsabilitate;sporirea gradului de implicare la nivelul scoliiinitiativadezvoltarea de activitati extrascolare

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării profesionale a cadrelor didactice;

Din discuţiile avute cu cadrele didactice şi din interviurile cu responsabilul de formare şi managerul, se evidenţiază rolul de lider al directorului, deschiderea lui către activitatea cadrelor didactice şi rolul de consilier pentru acestea.

Performanţele individuale ale profesorilor sunt recompensate atât financiar (salariile de merit) cât şi non-financiar (recunoaştere instituţională, implicarea in diferite comisii, etc).

Echipa de conducere ofera sprijin in fiecare moment cadrelor didactice care doresc sa se formeze, si le ofera oportunitati de dezvoltare profesionala atat in scoala cat si in afara ei.

Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la di-verse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale, etc.);

Liceul a dezvoltat retele importante cu alte centre din judet dar si cu comunitatea locala, la nivelul acesteia oferind sprijin pentru diferite proiecte cu primaria.

studiu.indb 136 04.07.2009 13:12:51

137

Perspective de dezvoltare instituţională.

Grupul şcolar Topraisar se remarcă prin dezvoltarea parteneriatului cu autorităţile locale, prin organizarea de activitati de formare sau activitati extracurriculare. Pe de alta parte, prin participarea la proiecte europene de tip Comenius scoala a reusit sa stabileasca relatii de parteneriat cu alte institutii de invatamant din Europa.

Relatiile institutionale cu scoli din zona Constantei, a facut ca liceul Topraisar sa constituie un punct de referinta pentru organizarea diferitelor activitati: intreceri sportive, activitati extracurriculare, etc.

Conducerea scolii mentioneaza si relatiile cu agentii comerciali care servesc drept baza pen-tru practica profesionala a elevilor.

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor beneficiare Phare);

Echipa managerială apreciază interesul cadrelor didactice pentru participarea la programe de formare profesională ca fiind unul ridicat. In acelasi timp, mentioneaza ca la inceputul cursurilor interesul cadrelor didactice a fost scazut considerand programul prea dens, temandu-se de suprain-carcarea programului si de lipsa timpului pentru a se dedica activitatii propriu-zise.

Dupa inceperea cursurilor s-a putut remarca o crestere a nivelului de motivatie a cadrelor didactice si implicarea totala in activitatile presupuse de cursuri.

Cu toate ca multe dintre cadrele didactice considera ca prioritar in alegerea cursurilor de formare este acordarea de credite, se constata ca multe dintre acestea participa si la cursuri care nu sunt dotate cu credite, in functie de interesul pe care il prezinta pentru cursanti. De cele mai multe ori, cursurile la care participa cadrele didactice sunt cele oferite de catre Inspectoratul Scolar sau CCD, apreciindu-se oferata acestora ca bine organizata si cuprinzatoare.

Nevoile de formare sunt identificate de catre proprii profesori, si au la baza dorinta de a avea rezultate bune, de a fi mai bine pregatiti, de a-si reactualiza cunostintele. Peste 50% dintre cadrele didactice ale scolii au participat al cursurile de formare in ultimii ani, iar rezultatele sunt vizibile.

Dintre nevoile de formare identificate de catre echipa de conducere se numara urmatoarele elemente:

metode interactive de predare-invatareproiecte europenemanagementul timpuluiImportante sunt cursurile care oferă posibilitatea de a face schimb de experienţă cu colegii sau cu cadrele didactice preocupate de aceleaşi subiecte

Perspective de dezvoltare profesională;

Intrebati fiind cum isi proiecteaza dezvoltarea profesionala viitoare, cadrele didactice vad o dez-voltare ascendenta, adaptata nevoilor elevilor si specificului comunitar. Cu toate acestea nu toti profesorii considera ca vor continua sa lucreze in mediul educativ in urmatorii ani.

Profesorii ar prefera ca desfasurarea cursurilor de formare sa se realizeze pe perioada vacantelor sau la sfarsit de saptamana.

Profesorii si-ar dori ca pe viitor sa isi dezvolte competentele de a preda folosind metodele interactive,

studiu.indb 137 04.07.2009 13:12:51

138

internetul si mijloacele TIC. Dotarea scolii cu un centru de documentare a facilitat accesul cadrelor didactice la informatii in acest sens.

Profesorii considera cursurile de formare ca fiind utile, desi uneori modalitatile de predare sunt traditionale si si-ar dori ca partea aplicativa sa fie predominanta.

Practici didactice;

Practicile didactice ale profesorilor sunt apreciate de catre acestia ca fiind in concordanta cu cerintele actuale ale procesului de invatamant. Elevii la randul lor se manifesta satisfacuti cu felul in care predau profesorii, acestia apreciind in mod special orele desfasurate cu ajutorul proiectelor pe echipe, a portofoliilor, a metodelor interacticve in care participarea lor este considerabila.

De altfel din observatiile la clasa se poate concluziona ca profesorii folosesc metodele inter-active cu succes. Dialogul, exemplificarea sunt doar cateva dintre practicile folosite.

Elevii se implica activ, iar situatiile practice, cu referire la situatii cotidiene le suscita interesul si ii fac sa fie atenti la desfasurarea orelor.

Observaţiile la clasă au demonstrat obişnuinţa elevilor de a utiliza aceste metode în special în cazul orelor de matematica si de economie, unde situatiile practice, reale, ofera elevilor un contact strans cu domeniul in care vor lucra in viitor (dat fiind profilul de servicii al grupului scolar).

Mentionam in mod special folosirea feed back-ului oferit de catre profesor ca modalitate de intarire a raspunsurilor si accentuarea raspunsurilor bune. Elevii sunt incurajati sa se corecteze singuri, si doar daca nu se obtine un raspuns corect, profesorul intervine si corecteaza. Modalitatea de predare este cea inductiva in 2 dintre cele 3 ore observate.

Climatul clasei este unul pozitiv, propice invatarii, se observa o buna comunicare intre profe-sor si elevi (mai ales in cazul orei de economie sustinuta de un cadru didactic tanar). Se promoveaza comunicarea si intrebarile elevilor, acestia sunt respectuosi fata de profesor si relaxati in relatiile cu el.

Participarea elevilor este promovata, un exemplu in acest sens fiind ora de matematica unde elevii insisi sunt cei care propun probleme pe care sa le rezolve. De asemnea se observa ca elevii sunt obisnuiti cu documentarea suplimentara, date fiind referirile repetate la activitatea desfasurata in centrul de documentare.

Nu au fost observate elemente de discriminare sau tratare diferentiata a elevilor mai buni fata de cei mai slabi. Toti sunt impliacti in egala masura in desfasurarea lectiei.

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi;

In ceea ce priveste relatiile dintre profesori si elevi, acestea se afla in concordanta cu percep-tiile generale asupra activitatii educative din scoala. Elevii se simt mandri de liceul lor, mai ales de renovarea recenta si constructia terenului de sport. Considera ca este rezultatul eforturilor tuturor. Sale de informatica cu acces la internet, centrul de documentare dotat la inalte standarde, un loc agreabil in care se pot consulta carti si reviste de actualitate, contribuie la buna imagine pe care liceul o are in fata elevilor.

Cu toate acestea disciplina in scoala, impunerea folosirii uniformei si lipsa anumitor resurse sunt aspecte pe care ellevii le considera demne de a fi imbunatatite.

Aceeaşi percepţie o au şi faţă de cadrele didactice faţă de care îşi manifestă un deosebit respect, le consideră apropiate faţă de nevoile lor, se simt ascultaţi şi “înţeleşi”. Profesorii “fac in asa fel incat sa intelegem” materia si folosesc metode interactive de predare-invatare, concluzioneaza unul dintre elevi.

studiu.indb 138 04.07.2009 13:12:51

139

De cele mai multe ori profesorii folosesc lucrul in echipa, portofoliul, discutiile in grup, si foarte rar predau si dicteza elevilor.

Atmosfera la clasa este considerata foarte agreabila, nu sunt semnalate conflicte intre elevi si profe-sori, iar elevii ii considera pe profesori ca fiind “prieteni dar in acelasi timp cadre didactice”.

De altfel, multumirea fata de activitatea cadrelor didactice la clasa reprezinta unul dintre punctele forte ale scolii, alaturi de atmosfera din scoala. Printre schimbarile pe care le-ar face se numara cateva aspecte legate de organizare: oararul prea incarcat, pauzele insuficiente pentru a lua masa, programul care incepe prea devereme (la 7.30). Nu ar schimba nimic in ceea ce priveste profesorii. Elevii apreciază în mod special acei profesori care oferă explicaţii ample, fac scheme şi folosesc material vizual pentru a susţine lecţia.

Profesorii sunt atenţi şi deschişi şi construiesc o relaţie de încredere cu elevii. Sunt atenţi şi la nevoile lor personale şi sunt dispuşi să discute aceste probleme deschis.

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.

Elevii au in general o buna impresie fata de activitatea din liceu. Solicita mai multe resurse materiale, o sala de sport care sa “serveasca intregii comunitati nu doar scolii”, si care sa transforme liceul intr-un punct de referinta la nivelul comunei.

De asemenea si-ar dori ca profilul liceului sa ramana acelasi (servicii, gastronomie) si nu agricultura, dat fiind ca multi dintre elevi au inceput deja sa lucreze in vacante pe litoral. Cei mai multi dintre elevii participanti la focus-grup doresc sa continue studiile la universitate. Concluzionand consideram ca elevii apreciaza pozitiv relatiile cu profesorii lor si se declara multumiti de stilul de predare al aces-tora.

Concluzii

Grupul scolar Topraisar se afla intr-o zona in plina dezvoltare economica a judetului Con-stanta, iar liceul reprezinta un punct de referinta pentru dezvoltarea comunei;relatiile pe care liceul le stabileste cu comunitatea locala sunt dintre cele mai bune, existand sprijin din partea acesteia pentru derularea de proiecte de dezvoltare la nivelul scolii;profesorii se arata deschisi fata de programele de formare, considerand ca acestea au con-tribuit la dezvoltarea competentelor lor profesionale, desi unele dintre cursuri in special cele didactice sunt considerate inutile pentru profesorii cu experienta, dar bine apreciate de pro-fesorii tineri;nevoile de formare identificate sunt legate de aspecte noi – inovative ale procesului de pre-dare-invatare

studiu.indb 139 04.07.2009 13:12:51

140

10. Liceul Teoretic „Gh Magheru”, Comuna Cetate, judeţul Dolj

Informaţii generale

Numele şcolii : LICEUL TEORETIC GH. MAGHERU, CETATE-DOLJ Data vizitei/vizitelor : 26-27 MARTIE 2009Numele expertului: GEORGETA IONNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 20Număr de chestionare aplicate: 15 PROFESORI, 19 ELEVIFurnizorul formarii: CASA CORPULUI DIDACTIC DOLJDenumirea programului: CREŞTEREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI DIN MEDIUL RURAL PRIN FORMA-REA PROFESORILOR DIN LICEELE DIN DOLJ (90 de credite)

Raportul ce urmeaza are la baza informatiile obtinute prin colectarea, procesarea şi anal-iza datelor obţinute în urma realizării interviurilor şi a focus-grupurilor, precum şi a centralizării observaţiilor realizate la faţa locului şi a observaţiilor la clasă. Menţionam că analiza datelor s-a re-alizat folosindu-se tehnici specifice calitative. In analiza informatiilor s-a folosit triangularea surselor de informaţie (cadre didactice, directori, elevi) si a tehnicilor de culegere a informaţiilor (chestionare, interviuri, analiza documentelor).

Au fost realizate focus grupuri cu profesori şi elevi, la care au participat 7 cadre didactice (biologie, franceza, chimie, romana, geografie, istorie, religie) respectiv 8 elevi din clasele a X-XI.

Diagnoză instituţională

Context

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic);

Comuna Cetate este situata in nord-vestul judetului Dolj, la 25 de km de Catafat, cel mai apropiat oras si la 90 km. de Craiova - capitala de judet. Suprafata totala a comunei este 86,80 de km patrati, iar populatia este de 6200 de locuitori, majoritatea romani, si 15% romi, perfect integrati, potrivit datelor furnizate de primarul comunei.

Activitatile prioritare ale comunei sunt agricultura si comertul cu amanuntul, moraritul si pani-ficatia. Comuna are 2 gradinite, 4 scoli si un liceu. Potrivit reprezentantilor comunitatii locale, in viitor exista posibilitatea de dezvoltare economica, prin accesarea de fonduri structurale.

Crearea de locuri de munca si asigurarea tuturor serviciilor sunt prioritatile Primariei pe ter-men mediu si lung.

Desi exista o minoritate considerabila de romi in comuna, primarul asigura ca integrarea acestora s-a realizat la cel mai bun nivel, astfel incat astazi nu se face nicio diferenta intre acestia si populatia majoritara. Cu toate aceste, se poate constata ca la nivelul sistemului de invatamant exista problema abandonului scolar in special in trecerea de la nivelul primar la cel gimazial si de la cel gimnazial la cel liceal.

Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici).

Liceul a dezvoltat relaţii bune de colaborare cu reprezentanţii autorităţilor locale. Intre direc-torul scolii si primarul comunei exista o buna relatie de colaborare, primaria sustine proiectele scolii, atat cele la nivelul infrastructurii (renovarea corpurilor de scoala, sprijin in recuperarea unor corpuri de cladire si unor suprafete de teren recent pierdute in urma retrocedarii, sprijin financiar pentru

studiu.indb 140 04.07.2009 13:12:51

141

navetisti, autobuz scolar), cat si la nivelul formarii elevilor (sponsorizarea participarii elevilor la difer-ite competitii, sustinerea formarii cadrelor didactice).

In ceea ce priveste pregatirea elevilor pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare ale comunei, primarul considera ca profilul liceului nu este inconcordanta cu aceste solicitari. In mod traditional comuna a fost cunoscuta ca o asezare bazata pe mestesugarit, dar in timp traditiile s-au pierdut, iar una dintre cauze ar fi transformarea liceului in unul cu profil teoretic. Potrivit primarului ar fi mult mai adecvat ca liceul sa aiba un profil centrat pe aspecte practice, care sa pregateasca elevii pentru o meserie, in felul acesta asigurandu-le un viitor profesional conform cu cerintele locale de dez-voltare.

Tot pentru a veni in intampinarea nevoilor de dezvoltare ale comunei, primaria si-ar dori ca liceul sa serveasca drept centru de formare sau de reciclare pentru locuitorii care isi doresc perfec-tionarea intr-un domeniu profesional sau pentru cei care se confrunta cu somajul, prin desfasurarea de cursuri de specialitate sau cursuri pe diferite meserii.

Caracteristicile comunităţii educative

Grupul scolar are profil teoretic, incluzand invatamant preprimar, primar, gimnazial, liceal si SAM.Personalul didactic;Cadrele didactice ales scolii sunt reprezentate de urmatoarele categorii :

Total cadre didactice 52

La liceu 25

Titulari 20

Suplinitori 5

Navetisti 24

In ceea ce priveste elevii, situatia este urmatoarea:

Total elevi 892

La liceu 100

Fac naveta 30

Minoritati 10%(romi)

Date referitoare la rezultatele scolare (anul scolar anterior)Capacitate: Teste Nationale – promovabilitate 76%Media generala obtinuta pe clasele de liceu:

Clasa a IX-a 7,72

Clasa a XI-a 7,40

Clasa a X-a 7,30

Clasa a XII-a 6,90

Corigenti 5%

Repetenti -

studiu.indb 141 04.07.2009 13:12:51

142

Abandon -(datele se refera numai la nivelul liceal)

Admitere in invatamantul superior 16 elevi

Insertia pe piata muncii 5%

Clădire şi dotări;

Liceul dispune de 4 corpuri de cladire, dintre care doar doua in stare de functionare (unul adaposteste salile de clasa iar celalalt laboratorele de informatica). Cladirea liceului are un etaj si dispune de urmatoarele dotari: Sali de clasa cu banci noi, 3 laboratoare de informatica, laboratoare de fizica, chimie, biologie, un centru de documentare, grupuri sanitare interioare. Liceul dispune de teren de sport.

Nu exista rampa pentru persoanele cu dizabilitati (in scoala nu exista persoane cu CES) iar diversi-tatea culturala nu este reflectata in niciun moment (cu toate ca exista elevi romi). Centrul de Documentare este un spatiu modern, cu acces la Internet si cu carti la dispozitia elevilor. Grupurile sanitare sunt recent modernizate dar nu exceleaza prin curatenie, ca de altfel nici cori-doarele, care au un aspect neingrijit.Terenul de sport este situat in spatele scolii si nu este asfaltat, ceea ce il face impracticabil cand ploua. Panourile care imbraca peretii coridoarelor surprind activitatea elevilor, dar nu par a fi inlocuite pe-riodic, avand un aspect vechi. Informatii referitoare la posibilitatile de formare ale cadrelor didactice sunt afisate in cancelarie.

Climatul şcolii;

Climatul şcolii este unul deschis, prietenos, în care comunicarea între profesori şi director este apreciata ca fiind excelenta.

Cancelaria este un spatiu frumos amenajat in asa fel incat cadrele didactice sa poata comunica. Din discutiile cu cadrele didactice se poate observa ca acestea se simt confortabil in scoala. Directorul scolii reprezinta un factor de referinta si apare deseori in dicutiile avute cu cadrele didactice si cu elevii. Acestia din urma considera ca atunci cand au o problema gasesc in director un interlocutor dispus sa ajute.

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă;

Participarea cadrelor didactice la cursurile de formare Phare 2005 este in general apreciata ca fiind pozitiva. Cursurile de formare au reprezentat o buna ocazie pentru a se afla in fata unor situ-atii practice care sa le asigure o mai buna pregatire pentru activitatea cu elevii. De altfel majoritatea cadrelor didactice participante la discutia de grup, recunoaste ca munca cu elevii este activitatea pe care o apreciaza cel mai mult, si care ii motiveaza. Desi cursurile de formare s-au intins pe durata a aproape un an de zile (din aprilie 2008 pana in februarie 2009), continuturile au fost apreciate ca fiind interesante si adecvate activitatii lor. Desi cursurile de formare curpinse in programul Phare 2005, au fost extrem de dense, cadrele didactice apreciaza in mod pozitiv faptul ca formatorii s-au deplasat in scoala si doar de cateva ori au fost nevoiti sa se mearga la Craiova (si de data aceasta cu microbuzul scolii), ceea ce a facilitat accesul si s-a economisit timp.

Programele de formare in general si cele din Phare 2005 in special, contribuie la crearea unei mai bune imagini asupra propriului statut profesional, ii ajuta pe profesori sa fie la curent cu noutatile in domeniul educativ si le ofera o perspectiva noua asupra proceselor de predare-invatare.

studiu.indb 142 04.07.2009 13:12:51

143

Cursurile sunt utile pentru ca ii instrumenteaza pe profesori cu noi metode de predare, dar si cu noi posibilitati de a aborda relatia cu elevii si cu parintii acestora. Metodele active cu care s-au familiarizat in cadrul cursurilor sunt bine primite de catre elevi, care participa mai mult la clasa si sunt mai motivati.

Printre prioritatile cadrelor didactice se numara dorinta de a se specializa in domeniul propriu, reactualizarea cunostintelor pedagogice, dar si obtinerea creditelor pe care cursurile le ofera.

Cursurile de formare despre tehnici de predare –invatare centrate pe elev sunt apreciate in mod deosebit, desi se recunoaste faptul ca pentru a le pune in practica este nevoie de mai mult timp si de materiale specifice pe care nu si le pot procura fara ajutorul financiar al scolii.

Cadrele didactice considera, in unanimitate, ca programa scoala mult prea incarcata si schim-barile frecvente in politicile educationale si structura examenelor, sunt doar cateva dintre obstacolele pe care le intampina in momentul in care doresc sa aplice noile cunostinte sau noile metode de predare-invatare-evaluare.

Profesorii considera ca folosind cele invatate la cursurile de formare se pot constata imbuna-tatiri vizible in comportamentul elevilor la clasa si in afara ei. Printre aceste schimbari se numara:

posibilitatea de a folosi cu succes noile tehnologii in activitatea la clasa; •eficientizarea activitatii la clasa; •orele sunt mai placute; •elevii sunt mai implicati; •se lucreaza in echipa cu mai mare facilitate si fara teama de a nu putea controla grupul. •

Pe viitor si-ar dori sa participe la cursuri de formare care sa vizeze:pregatirea pe arii curriculare care sa ofere un continut adaptat diferitelor specialitati •accentul pe aspectele practice ale activitatii din scoala cu exemple si modele concrete; •prezentarea de noi metode de predare care sa stimuleze interesul elevilor •sa se organizeze pe grupe, si sa cuprinda si activitati optionale •cursurile sa fie mai adaptate specificului rural al invatamantului •sa fie gratuite •

Profesorii si-ar dori de asemenea ca pe viitor cursurile de formare sa se realizeze in scoala in felul acesta timpul va fi valorificat la maxim.

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii localeOferta educaţională, potrivit reprezentantilor comunitatii si conducerii scolii, nu este în concordanta cu oportunităţile de angajare existente la nivel local. S-ar dori, din aceasta perspectiva revenirea la un profil profesional al liceului.

Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor);Echipa manageriala apreciaza resursele umane din scoala ca fiind adecvat pregatite, atat din punct de vedere al specialitatii cat si a metodologiei de predare, si avand o atitudine pozitiva fata de for-marea profesionala. Nevoile de formare sunt identificate de catre director prin intermediul unui program de asistenta la clasa bine pus la punct si care se deruleaza de-a lungul intregului an scolar. Planificarea asistentelor la clasa (“programul de control al directorului”) este afisata in cancelarie in asa fel incat cadrele di-dactice se pot pregati in prealabil pentru a primi asistenta directorului. Acestei modalitati i se alatura

studiu.indb 143 04.07.2009 13:12:51

144

o analiza a indeplinirii obiectivelor propuse in fiecare an de conducerea scolii si rezultatele cadrelor didactice la concursurile scolare la care participa elevii.

Pe baza acestor date si a dorintei cadrelor didactice de a se perfectiona, sunt luate deciziile referitoare la inscrierea profesorilor la cursurile de formare.

Echipa manageriala mentioneaza cateva aspecte pozitive ale participarii la cursurile de formare: cresterea nivelului de responsabilitate din partea profesorilor;cresterea calitatii procesului didactic mai ales la profesorii care predau la SAM;sporirea gradului de implicare la nivelul scolii prin propunerea de proiecte de antreprenoriat Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării pro-fesionale a cadrelor didactice;

Din discuţiile avute cu cadrele didactice şi din interviurile cu responsabilul de formare şi di-rectorul, se evidenţiază faptul ca performanţele individuale ale profesorilor sunt recompensate atât financiar (salariile de merit) cât şi non-financiar (recunoaştere instituţională, implicarea in diferite comisii, etc). Echipa managerială acordă suport şi oferă feedback constant cadrelor, atât în ceea ce priveşte activitatea didactică, cât şi implicarea acestora în alte proiecte ale şcolii (proiect Comenius, Centrul de Documentare şi Informare).

Echipa de conducere ofera sprijin in fiecare moment cadrelor didactice care doresc sa se formeze, si le ofera oportunitati de dezvoltare profesionala atat in scoala cat si in afara ei.

Liceul a dezvoltat retele importante cu alte centre din judet dar si cu comunitatea locala, cu primaria, politia si agentii economici.

Perspective de dezvoltare instituţională.

Echipa managerială îşi propune realizarea de investiţii pentru modernizarea spaţiului de învăţământ, in special marirea acestuia prin redobandirea unor cladiri care au fost de curand retro-cedate fostilor proprietari.

Alaturi de aspectele de infrastructura, conducerea scolii acorda o atentie deosebită procesu-lui dificil de schimbarea a mentalităţilor, în care predarea centrată pe continut a dominat, în favoarea predării centrate pe elev, pe nevoile de dezvoltare ale acestuia. Se doreste adaptarea mai adecvata a ofertei de formare a elevilor la noile proiecte de dezvoltare ale primariei.

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor ben-eficiare Phare);

Echipa managerială apreciază interesul cadrelor didactice pentru participarea la programe de formare profesională ca fiind unul ridicat. Interesul s-a asociat cu dorinta de perfectionare, cu adaptarea la nevoile elevilor si la noile cerinte de dezvoltare ale acestora.

Cu toate ca multe dintre cadrele didactice considera ca prioritar in alegerea cursurilor de formare este acordarea de credite, se constata ca multe dintre acestea participa si la cursuri care nu sunt dotate cu credite, in functie de interesul pe care il prezinta pentru cursanti. De cele mai multe ori, cursurile la care participa cadrele didactice sunt cele oferite de catre Inspectoratul Scolar sau CCD, apreciindu-se oferta acestora ca bine organizata si cuprinzatoare.

Nevoile de formare au la baza dorinta de a avea rezultate bune, de a fi mai bine pregatiti, de a-si reactualiza cunostintele. Peste 80% dintre cadrele didactice ale scolii au participat al cursurile de formare in ultimii ani, iar rezultatele sunt vizibile potrivit spuselor acestora si ale directorului scolii

studiu.indb 144 04.07.2009 13:12:51

145

Schimbarile in comportamentul profesorilor au aparut atat pe parcursul programului de for-mare cat si la finalul acestuia si se asociaza cu un numar mai mare de elevi care participa la olim-piadele scolare, cu organizarea si participarea la simpozioane judetene si cu un numar sporit de parteneriate in afara scolii.

Perspective de dezvoltare profesională;

Intrebati fiind cum isi proiecteaza dezvoltarea profesionala viitoare, cadrele didactice se vad lucrand in continuare in invatamant cu toate ca nu se simt pe deplin satisfacute de statutul profe-sional pe care aceasta profesie il ofera. Profesorii si-ar dori ca pe viitor sa isi dezvolte competentele de a preda folosind metodele interactive, Internetul si mijloacele TIC.

Participand la cursuri de formare, cadrele didactice se simt mai implicate, mai valorizate in comunitatea educativa. Cu toate acestea, nu se simt suficient de apreciate si considera ca nu li se acorda atentia cuvenita la nivel social. Si-ar dori ca pe viitor sa continue sa faca ceea ce fac, sa se dedice elevilor, dar sa aiba mai multe resurse, sa aiba mai multe posturi si mai multa stabilitate la locul de munca. Considera ca lipsa acestor aspecte face ca rezultatele cursurilor de formare sa fie alterate.

Practici didactice;

in urma observatiilor realizate la clasa, consideram ca practicile didactice ale profesorilor sunt in concordanta cu conceptiile acestora asupra procesului de invatamant.

Desi etapele “standard” ale desfasurarii unei lectii nu sunt respectate de cele mai multe ori, se constanta ca profesorii predau folosind metodele interactive, implicandu-i pe elevi in fiecare mo-ment al lectiei si bazandu-se pe contributia lor in momentul in care se introduc elemente de continut noi.

Din observatiile realizate nu se poate generaliza asupra modului de predare-invatare. Exista cazuri in care profesorii folosesc metodologiile traditionale, bazate pe reactii de tipul “intrebare-raspuns”, cu pozitionarea in partea frontala a clasei de unde dirijeaza intregul proces, in care nu se valorifica experienta anterioara a elevilor iar feedback-ul nu este folosit in mod corespunzator.

Exista si cadre didactice care predau folosind potentialul elevilor in mod activ, implicandu-i efectiv in activitate. De asemenea sunt observate elemente de tratare diferentiata a elevilor, de spri-jinire a celor care au un ritm mai lent de intelegere si de motivare a celor care participa mai mult.

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi;

Din discutiile cu elevii reiese ca acestia sunt multumiti de liceul lor pe care il considera mod-ern, frumos si adecvat nevoilor lor. Relatiile cu profesorii sunt apreciate ca fiind in general bune, bazate pe respect reciproc. Cu toate acestea, elevii insista asupra tratarii diferentiate a elevilor de catre profesori. Acestia trateaza diferentiat elevii buni de cei slabi, sunt semnalate evenimente de discriminare si de etichetare a elevilor slabi sau provenind din medii socio-economice mai sarace.

Elevii considera ca acest tip de relatie este favorizata de mentalitatea cadrelor didactice si de lipsa de motivatie a acestora fata de activitatea din scoala sau chiar de o nesatisfactie generalizata fata de activitatea didactica. Elevii considera ca daca profesorii ar fi mai multumiti, s-ar interesa mai mult de elevi si activitatea desfasurata ar fi mai buna.

Elevii considera ca in liceu invata doar cine vrea, exigentele profesorilor nu sunt foarte mari, iar un elev bun “s-ar putea plafona” venind la acest liceu.

In ceea ce priveste relatiile, elevii considera ca se inteleg mai bine cu cadrele didactice mai tinere, de la care primesc sprijin.

studiu.indb 145 04.07.2009 13:12:51

146

In ceea ce priveste practicile didactice actuale, elevii considera ca ele difera de la profesor la profesor. In general profesorii mai tineri sunt mai dispusi sa incerce metode noi, sa implice mai mult elevii, sa faciliteze dialogul la clasa, sau sa aplice metode centrate pe elev.

Cel mai des profesorul dicteaza si elevii iau notite, desi sunt semnalate si cazuri in care sunt folosite portofoliile, lucrul cu proiecte, discutiile libere pe teme propuse de elevi. Cel mai adesea folosesc dialogul la orele de romana si matematica.

Atmosfera la clasa este considerata ca fiind placuta, tipica unui liceu “mediu, normal cu elevi si profesori de tot felul”.

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.

Elevii au in general o buna impresie fata de activitatea din liceu. Si-ar dori mai multa disci-plina in scoala, sa nu mai existe discriminari intre elevii buni si cei slabi, sa li se acorde tuturor aceasi atentie. O alta modalitate de eliminare a discriminarii intre elevii care provin din diferite medii sociale ar fi potrivit elevilor, introducerea uniformelor.

Si-ar dori de asemenea ca lectiile sa fie predate “pe scurt” adica sa le dea timp sa discute si sa aprofundeze anumite teme. Cei mai multi dintre elevii participanti la focus-grup doresc sa continue studiile la universitate si nu se proiecteaza pe termen lung in comuna.

Concluzii

Liceul Gh Magheru reprezinta un punct de referinta in comuna Cetate, beneficiind de atentia autoritatilor locale si de sprijinul acestora; Primaria ofera sprijin atat la derularea proiectelor de infrastructura cat si in aspecte care tin de oferta de formare a scolii; profesorii considera programele de formare ca utile, un pas important in dezvoltarea lor pro-fesionala si o conditie a unui invatamant de calitate;profesorii considera ca prin intermediul participarii la cursuri isi dezvolta competentele profe-sionale, cele legate de relatiile cu elevii si cu parintii acestora;cursurile de formare sunt o conditie importanta pentru ascensiunea profesionala, mobilitatea profesionala (detasari), si obtinerea unui statut profesional satisfacator.nevoile de formare sunt legate de aspecte noi – inovative ale procesului de predare-invatare, adaptate situatiilor actuale si in concordanta cu profilul scolii, al elevilor si al mediului rural.

studiu.indb 146 04.07.2009 13:12:51

147

11. Grupul Şcolar Agricol „Jacques M. Elias” Sascut, judeţul Bacău

Informaţii generale

Numele şcolii : GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL „JACQUES M. ELIAS”Data vizitei/vizitelor : 18.03.2009 & 27.03.2009Numele expertului: CONŢIU ŞOITUNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 25Număr de chestionare aplicate: 22 profesori, 2 manageri, 21 elevi

Diagnoză instituţională

ContextCaracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic);

Comuna Sascut are 1800 de locuitori. In comuna a funcţionat cea mai veche fabrică de zahăr din ţară. Cu 10 ani în urmă s-a închis şi a fost şi demolată. Au fost închise în ultimii ani : o întreprindere de prelucrarea laptelui, vin-alcool, crescătorie de animale (vaci, porci). Rata şomajului este la 60-70 %. S-au organizat asociatii agricole de 1200, 500 ha, fermieri cu 100, 200, 50 ha care asigura locuri de munca pentru unii consateni. Un sat al comunei Sascut, Fântânele, are o puternică comunitate de catolici. Nu există grupuri minoritoare etnice.

Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici).

Relaţii declarate ca fiind foarte bune între şcoala şi primărie. Şcoala are relaţii foarte bune cu agenţi economici locali.O strânsă colaborare cu Academia Română, prin intermediul Fundaţiei Elias.

Caracteristicile comunităţii educative

Personalul didactic;

1. Date referitoare la personalul di-dactic

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

total personal didactic 33

din care la liceu 33

din care titulari 20

din care suplinitori (de pre-cizat şi materiile)

13 Protecţia mediului, Religie, Informatica, ITC, Istorie, Mecanica, Lb. Româna, Lb. Engleză, Ed. Muzicală, Economie, Matematică, Fizică

din care navetişti 20

studiu.indb 147 04.07.2009 13:12:51

148

Elevi, rezultate şcolare;2. Date referitoare la elevi *OBSERVAŢII (detalii relevante)

total elevi înscrişi în unitatea de învăţământ

406

din care la liceu 283

care fac naveta 220

care stau în internat 12

cu CES -

aparţinând unor gru-puri minoritare

da Religios, elevi romano-catolici

Date referitoare la rezultate şcolare (anul şcolar trecut)

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

Rezultate la capacitate (dacă este cazul)

-

Media generală obţinută pe clasele de liceu

7.04

Clasa a IX-a 7.10

Clasa a X-a 7.02

Clasa a XI-a 6.98

Clasa a XII-a 7.05

% corigenţi

% repetenţi 4%

% abandon 5%

% admitere în învăţământul superior 90%

Informaţii referitoare la inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor

Clădire şi dotări

Clădirea principală este parţial modernizaţă. În spaţiile de la ultimul nivel lucrarile de mod-ernizare nu au fost finalizate şi infiltraţiile apei pot afecta şi etajele inferioare. Dotarea majorităţii spaţiilor didactice, laboratoare, ateliere, cancelarie etc. este foarte bună. Dotarea a fost realizată cu fonduri atrase prin proiecte dar şi prin colaborarea cu Primăria Sascut şi Fundaţia Menahem Elias şi Academia Română.

Climatul şcolii;

Climat favorabil comunicării în interiorul şcolii (între cadre didactice, conducere şi elevi). Nu au fost observate sau declarate tensiuni sau animozităţi. Comunicare foarte deschisă, apropiată şi puţin formalizată în cancelarie.

studiu.indb 148 04.07.2009 13:12:51

149

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă;

Răspunsul oferit la interviuri şi în chestionare indica necesitatea şi utilitatea de netăgăduit a pro-gramelor de formare continuă.Implicare în numeroase activităţi de formare, în diverse ipostaze (inclusiv formatori sau experţi).Au existat intrebări cu referire la decizia din februarie 2009 a Ministerului Educaţiei de a se renunţa la acordarea de credite în programele de formare continuă. Se reclamă oboseala produsă de inten-sitatea activităţilor de formare.

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale

Foarte bună. Confirmată atât de conducerea şcolii cât şi de vice-primar. Există o îngrijorare determinată de dispariţia claselor de la SAM începând cu anul viitor şi de capacitatea de a atrage un număr dublu de elevi la clasele de liceu, conform formaţiilor de studiu aprobate.

Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor);

Principalele nevoi de formare menţionate pentru sunt cele referitoare la creşterea capacităţii de a atrage fonduri prin competiţie de proiecte.

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării profesionale a cadrelor didactice;

O mai uşoară distribuţie a sarcinilor după competenţe şi după dorinta de implicare crescută a cadrelor didactice.

Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la diverse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale etc.);

Participă constant la proiecte şi reţele judeţene, naţionale şi internaţionale.

O legătură tradiţională şi benefică şcolii cu Fundaţia Elias (administrată de Academia Română). Şcoala poartă numele fondatorului fundaţiei.

Perspective de dezvoltare instituţională.Toate răspunsurile au indicat un puternic optimism. Atitudinea este motivată prin creşterea

numărului de proiecte la care şcoala este parte şi prin recunoaşteri primite de profesori (experţi şi evaluatori ARACIP, formatori etc.).

Cadre didacticeNevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor ben-eficiare Phare);

Nevoi de formare identificate printr-o cercetare: „Motivaţia muncii profesorilor de la Grupul Şcolar „I.M.Elias” din Sacut, în ianuarie 2008.”

Principalele nevoi menţionate fac trimitere la diversificarea metodelor de predare.Consideră adecvate modulele oferite de programul de formare.Perspective de dezvoltare profesională; Acelaşi optimism şi aceeaşi motivaţie ca şi în cazul dezvoltării instituţionale:

“În 2007 am obţinut o bursă Comenius la Vichy, Franta. Sunt metodist, din 2008 şi msterand, tot din

studiu.indb 149 04.07.2009 13:12:52

150

2008, am facut şi cursuri de managementul proiectelor şcolare şi management educaţional, Con-siliere şi orientare, mai sunt, cred, dar nu îmi amintesc.Ce mi-aş dori să fac in continuare pentru ca activitatea mea să fie şi mai bună, şi mai eficientă? În domeniul comunicării cred că sunt probleme, şi de aceea m-am şi înscris la masterat. Este şi din cauza faptului că eu, cel puţin, am avut o educaţie în care era proponderenta era ideea că nu te lauzi, dar în ultimul timp am învatat cu toţii să facem lucrul ăsta, pentru ca altfel pierdem. Deci pe latura comunicarii ar fi domeniul în care eu trebuie să ma perfectionez. Inclusiv metodele interactive pe care trebuie să le aplic mai mult, mai des şi mai eficient. ”

“...daca nu ar fi xistat acste cursuri de formare cred ca eram in aer când ar fi venit ARACIP-ul. Dar asa, ne-a fost foarte usor, am ştiut ce trebuie să facem, am ştiut c este şi cum se completează o fişa de lucru. Lucrasem cu ele. Iar aceste inspecţii ale ARACIP-ului ne-au prins pregătiţi.

De acea am şi fost selectaţi 3 dintre noi ca evaluatori ARACIP, în baza unei foarte activitaţi şi al unui foarte bun CV.

Eu pot să vă spun ca a crescut increderea fiecaruia în fortele proprii. Constat un interes mare pentru dezvoltarea profesională, dar chiar unul pentru dezvoltarea personala, până la urmă. A fost interes la concursul pentru obţinerea gradaţiilor şi pntru înscrierea la masterate. Se vede o tmosferă pozitvă, care, eu cred, că este şi legată de participarea la cursurile de formare profesională. Apoi este aceasta atmosferă ozitivă, care duce la rezultte foarte bune. Rezultatele cu elevii se vor vedea în timp, nu putem spune că imediat vedem saltul calitativ. De alfel s vede ca din ce ince mai muţil, la ore folosesc meode diferite de predare. Se vede cum lucrează pe grupe, se vede cum au portofolii, se vede cum lucrează cu aparatura. Deci se sime acest interes pentru metode noi, iar eu personal sunt foarte mulţumit.

Avem şi proiect pe fonduri structurale. Am trimis la Piatra Neamt anul trecut, nu au fost apro-bate, dar am trimis şi altele on-line pentru care nu am primit încă raspuns, dar ce freau să spun este ca acele cursuri ne-au folosit, chiar le-am utilizat.”

Practici didactice;

Se folosesc mult portofolii, proiecte, lucrul in grup. Se lucrează mult în laboratoare şi ateliere. Profesorii incearcă să utilizeze pe parcursul orei mai multe modalităţi de lucru.

Conform declaraţiilor din focus-grupuri :“Elevul resimte o relaxare în relaţia profesor – elev. Dacă el se relaxează, dintr-o dată are

capacitatea mai mare de a acumula cunoştinte noi. Nu mai este stresat că trebuie să stea nemişcat, să ridice mâna să răspundă. Cursurile astea de perfecţionare contină imi dau metode noi : metoda lucrului in grup : ceea ce face ca elevul să poata descoperi, să poata fi un lider sau să aibă o altă posibilitate d a se forma, de a relaţiona Îşi găseşte poate hobby-uri noi, poate mergem prea departe, dar poat identifica o viitoare meserie. Ii da elevului o oarecare independenţă.”

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi;

Relaţii declarate de ambele părţi ca fiind apropiate şi foarte bune.“Elevul este în centru. El devine responsabil. Când este în centru devine responsabil. Când

este situat undeva jos, nu cred ca devine responsabil. Apoi mai este vorba de independenţa. Foarte important este, cred, lucrul în grup. Noi eram invătati inainte să concurăm între noi. Astăzi ii invatam pe elevi să colaboreze şi cred ca este cel mai importat. Nu cine este primul în clasă, ci cine a reuşit să relaţioneze adune în jurul lui cei mi mulţi oameni, să facă ceva important.”

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.

studiu.indb 150 04.07.2009 13:12:52

151

Elevii îşi doresc ca toate spaţiile şcolii să treacă prin procesul de modernizare. « Aici la liceu îmi place cel mai mult modul de predare al profesorilor, relaţiile deschise pe care dânşii le au cu noi şi modul de predare pe care aceştia îl abordare. Ceea ce aş schimba : daca s-ar putea să fie mai multe activităţi extracurriculare, să se organizeze mai multe simpozioane pe diferite teme, şi la fel ca şi colegele mele, dacă s-ar putea să fie mai multă ordine şi disciplină. »

Concluzii

Considerăm GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL „JACQUES M. ELIAS” din Sascut ca fiind o şcoală avansată din perspectiva dezvoltării profesionale a cadrelor didactice.Indicaţia este motivată de numărul şi diversitatea programelor de formare la care participă prin inter-mediul şcolii sau pe cont propriu, în grup sau individual cadrele didactice din şcoală. Câteva cadre didactice au primit statutul de evaluatori ARACIP. Au existat, există şi au fost depuse aplicaţii pentru proiecte de dezvoltare profesională.

Între şcolile vizitate, este unul dintre bunele exemple de dezvoltare a unor reţele de cooper-are şi parteneriat cu instituţii publice şi organisme private la nivel local, naţional şi internaţional.

studiu.indb 151 04.07.2009 13:12:52

152

12. Grup Şcolar “Nicanor Moroşan” Pîrteştii de Jos, judeţul Suceava

Informaţii generale

Numele şcolii : Grup Şcolar “Nicanor Moroşan” Pîrteştii de Jos, SuceavaData vizitei/vizitelor : 20.03.2009&26.03.2009Numele expertului: Conţiu Tiberiu ŞOITUNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 21Număr de chestionare aplicate: 29 elevi, 2 manageri, 14 cadre didactice

Diagnoză instituţională

Context

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic);

Pîrteştii de Jos, Suceava este situat între Gura Humorului şi Suceava, ceea ce uşurează ac-cesul spre oraş. Populaţie este de 2831 de locuitori (la 1 iulie 2008), în scădere faţă de 2002 când, la recensământ, erau înregistraţi 3016 locuitori. În comună nu există grupuri minoritare înregistrate. Locuiesc câteva familii de rromi care s-au declarat – la recensăminte – etnici români. La Cacica (la 3 Km) există o puternică minoritate etnică poloneză şi religioasă catolică. Elevii polonezi din liceu sunt de la Cacica. Principalele activiţăţi economice : agricultura, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului. Persoane care incasează ajutor de şomaj sunt foarte puţine (5-6). Restul au ieşit din perio-ada de plată a şomajului şi foarte mulţi sunt plecaţi din ţară.

Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici).

Liceu aflat la început de drum (prima promoţie de absolvenţi în 2008).Importante resurse şi eforturi direcţionate către modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii şi bazei materiale. Relaţii declarate ca fiind bune între şcoala şi primărie. Probleme apar atunci când şcoala trebuie să solicite bani de la Consiliul Local.

Caracteristicile comunităţii educative

Personalul didactic;

Numărul personalului didactic este 42, din care doar 7 au ore exclusiv la liceu. In proporţie foarte mare, cadrele didactice sunt titulare (34 din 42), suplinitori existând la discipline socio-umane, religie, engleză, educaţie fizică. Aproximativ un sfert (12/42) din personalul didadctic face naveta, în special la Gura Humorului (15 Km).

studiu.indb 152 04.07.2009 13:12:52

153

Elevi, rezultate şcolare;2. Date referitoare la elevi *OBSERVAŢII (detalii relevante)

total elevi înscrişi în uni-tatea de învăţământ

699

din care la liceu 221

care fac naveta 123 Majoritatea pe distanţe scurte de 3-5 Km.

care stau în internat - Nu există un internat.

cu CES 25 Conform declaraţiilor profesorilor : « elevi de etnie rromă, dar nedeclarată ».

aparţinând unor grupuri minoritare

18 Polonezi (şi catolici) din Cacica, localitate aflată la 3 Km.

Date referitoare la rezultate şcolare (anul şcolar trecut)

*OBSERVAŢII (detalii relevante)

Rezultate la capacitate (dacă este cazul)

-

Media generală obţinută pe clasele de liceu

7.64

Clasa a IX-a 7.52

Clasa a X-a 7.83

Clasa a XI-a 7.55

Clasa a XII-a 7.68

% corigenţi 11.88%

% repetenţi -

% abandon 1.75 In condiţiile unui număr foarte mare de copii ai caror parinţi nu sunt în ţară.

% admitere în învăţământul superior 92 Prima promoţie a liceului a absolvit in 2008.

Informaţii referitoare la inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor

3 absolvenţi de liceu din 2008 sunt angajati.

Clădire şi dotări;

Grupul şcolar funcţionează în mai multe corpuri de clădiri cu grade diferite de confort şi dotare. Pen-tru două din cele patru clădiri se finalizează lucrările de modernizare finanţate prin proiecte Phare.

Existenţa unor spaţii şcolare moderne alături de altele pentru care modernizarea este evident necesară, face ca atât echipa managerială, profesorii, dar în special elevii să indice continuarea lucrarilor de consolidare şi renovare ca una dintre priorităţi.Cea mai gravă situaţie o prezintă sala de sport, care – în acest moment – a fost amenajată într-o sala de clasa de dimensiuni medii.Cinci dintre cele opt ateliere şi laboratoare au fost recent echipate şi dotate cu aparatură şi utilaje noi.

studiu.indb 153 04.07.2009 13:12:52

154

Climatul şcolii;

Climat favorabil comunicării în interiorul şcolii (între cadre didactice, conducere şi elevi). Nu au fost observate sau declarate tensiuni sau animozităţi.

Comunicare dificilă între şcoală şi o parte dintre părinţi, în special în cazurile numeroase ale copiilor rămaşi singuri acasă.

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă;

Au putut fi recepţionate două mesaje contradictorii.Răspunsul oferit la interviuri şi în majoritatea chestionarelor indica necesitatea şi utilitatea de netăgăduit a programelor de formare continuă.La interviul focalizat realizat cu profesorii dar şi in discuţii informale, era reclamat programul extrem de intens şi solicitant al activităţii de formare. Această dificultate era percepută şi mai puternic pe fondul deciziei din februarie 2009 a Ministerului Educaţiei de a se renunţa la acordarea de credite în programele de formare continuă. Această nemulţumire – rostită în majoritatea şcolilor vizitate – sugerează că, deşi rareori mărturisită direct, obţinerea creditelor a constituit o motivaţie importantă pentru mulţi dintre profesorii incluşi in formare.

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale

Este considerată bună, mai ales în condiţiile în care clasle de liceu – mult timp solicitate – există de relativ puţin timp. Specializările sunt considerate ca fiind adecvate specificului zonei (tur-ism, prelucrarea lemnului), atât pentru băieţi cât şi pentru fete.

Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor);

Consideră ca principale nevoi de formare ale cadrelor didactice cele referitoare la tehnologii şi metode moderne (TIC, Metode moderne de predare). Profesorul responsabil de formarea continuă adaugă nevoia de îmbunătăţire a cunoşterii unei limbi străine (engleza).

Ca nevoi proprii sunt indicate: Cunoaşterea legislaţiei şi Managementul proiectelor.

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării profesionale a cadrelor didactice;

Deşi activitatea de formare nu este încă finalizată, au fost indicate ca deja observabile o mai uşoară implicare a cadrelor didactice în discutarea şi rezolvarea problemelor şcolii.

Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la diverse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale etc.);

Relativ redusă dar aflată într-o constantă creştere.

Perspective de dezvoltare instituţională.

Evoluţiile din ultimii ani (dobândirea statutului de liceu, proiectele de finanţare a lucrărilor la infrastructură, prezentul program de formare) alimentează optimismul echipei manageriale, dar şi al cadrelor didactice şi al elevilor. Dezvoltarea este indicată ca putând fi compromisă sau încetinită de contextul economic local şi/sau naţional.

studiu.indb 154 04.07.2009 13:12:52

155

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor ben-eficiare Phare);

Nevoile de formare au fost identificate nu printr-un proces de autoanaliză (la nivel individual sau instituţional) sistematizat ci prin raportare la autoevaluări ad-hoc, aspiraţii şi interese individuale. Nevoia de formare a fost recunoscută cvasi-unanim şi motivată de schimbările la nivel naţional (ad-erarea la UE), de modificări de politică educaţională (finanţarea pe bază de concurs de proiecte) şi de accesul la noi tehnologii şi echipamente.

In aceste condiţii, principalele nevoi au fost indicate a fi cele referitoare la tehnologii şi metode moderne, limbi străine, managementul proiectelor. Alături de acestea, au fost indicate: consilierea elevilor, educaţia centrată pe elev.

Consideră mai puţin util modulul de educaţie economică.

Perspective de dezvoltare profesională;

Există o oarecare confuzie şi absenţă a capacităţii de a face predicţii. Răspunsurile din focus grup indică un optimism ce se doreşte mai curând “politic corect”:

« Ma gandesc ca vom reuşi sa atragem elevii către şcoală şi să ne adaptăm la nevoile lor.

Un număr prea mare de cursuri de formare continuă puţin adaptate situaţiilor concrete dintr-o şcoală poate duce la o reacţie de respingere

Vom participa mulţi in proiecte europene.

Rezultatele elevilor nostri si atitudinea lor faţă de noi ne va putea servi de indicator. »

Confuzia este produsă de acte normative contradictorii (precum cele din decembrie 2008 şi februarie 2009 referitoare la formarea continuă), dar şi numeroasele schimbări cu care s-au confruntat profe-sorii din şcoală în ultimii ani (schimbări la nivelul şcolii dar şi la nivel naţional).

Practici didactice;

Diferă de la o disciplină la alta şi de la o oră la alta. Se folosesc mult portofolii, proiecte, lucrul in grup. Se lucrează mult în laboratoare şi ateliere. Profesorii incearcă să utilizeze pe parcursul orei mai multe modalităţi de lucru.

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi;

Relaţii declarate de ambele părţi ca fiind apropiate şi foarte bune. Relaţiile cu părinţii constituie – uneori – o problemă. Se încearcă găsirea de modalităţi de suplinire a prezenţei părinţilor în şcoală, atunci când aceştia nu sunt în ţară.

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.

Elevii remarcă în special schimbările survenite la nivelul clădirii şi dotărilor laboratoarelor şi ateliere-lor. Îşi doresc ca toate spaţiile şcolii să treacă prin procesul de modernizare.

Conform declaraţiilor din focus grup, principalele nevoi sunt reprezentate de “Sala de sport şi reno-varea tuturor clădirilor.”

studiu.indb 155 04.07.2009 13:12:52

156

Concluzii

Grupul Şcolar „Nicanor Moroşan” este o instituţie de învăţământ care a cunoscut numeroase schimbări în ultimii ani. Aceste schimbări determină o atitudine preponderent optimistă a tuturor ce-lor implicaţi: conducere, corp profesoral, elevi, autorităţi locale, reprezentanţi ai părinţilor.

Există tendinţa de a supraevalua importanţa investiţiilor în baza materială în defavoarea celei în resursa umană. Cel putin parţial, atitudinea echivocă cu privire la formarea continuă poate fi explicată de momentul realizării evaluarii (spre finalul unei perioade de solicitare intensă, in aproape fiecare sfârşit de săptămână) şi de confuzia produsă de actele normative contradictorii referitoare la recunoaşterea activităţii de formare.

studiu.indb 156 04.07.2009 13:12:52

157

13. Grup Şcolar Agricol „M. Kogălniceanu”, Miroslava judeţul Iaşi

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Agricol „M. Kogălniceanu”, Miroslava (Iaşi)Data vizitei: 19.03.2009Numele expertului: Conţiu ŞOITUNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 20Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(17), pentru profesori beneficiari de formare(17), pentru manageri beneficiar de formare(2), pentru directorul liceului din care provin cursanţii

Sinteza interviului

Directori: Bunea & Ionescu

1. Folosiţi 3 cuvinte pentru a sintetiza aspectele forte ale liceului pe care îl conduceţi.

- Traditie- Profesionalism- Perspectivă

2. Ce aspecte pot fi îmbunătăţite în liceul dvs.?

- Infrastructura, partea care nu corespunde exigentelor unei şcoli europene. Nu atât labo-ratoarele, rezolvate prin programele Phare 2004-2006 ci infrastructura care deserveşte activitatea zilnică şi partea de cazare. Mai precis, avem clădiri vechi şi foarte vechi, unele de la sfârşitul sec. XIX, folosite nu doar ca muzeu ci şi ca spaţiu didactic, iar cele mai tinere sunt de la 1962 şi ar trebui reabilitate

3. Dacă ar fi să alegeţi 3 cuvinte pentru a caracteriza resursele umane din şcoala dvs., ce cuvinte aţi folosi?

- Competenţă. Avem şansa unui colectiv foarte bun, ca rezultat al unei selecţii in timpAtmosferă deschisăDorinţa de perfecţionare, către nou.

4.Cum aţi caracteriza interesul cadrelor didactice din şcoala dvs. faţă de formarea continuă?

- Aproape fără excepţie, interesul este foarte mare. Sunt conştienţi că metodele clasice nu sunt suficiente. Stam mai bine decât alte şcoli.

Cum aţi identificat nevoile de formare?

- Prin aplicarea de chestionare. Am fost şcoală pilot în programul de studire a nevoii de for-mare si in urma unei activitati foarte serioase am ajuns sa ştim foarte exact ce se poate corecta la fiecare dintre noi. Unele corecţii am putut face prin acest program de formare, altele rămân pentru viitor.

Care au fost priorităţile de formare ale colegilor dvs.? Dar ale dvs, ca director?

- Cunoasterea posibilităţilor actuale didactice, de utilizare a tehnologiei la clasă, creativitate, managementul clasei si rezolvarea conflictelorDirector: Ridicarea calităţii pentru că stări tensionate şi propleme in colectiv nu am avut si nu avem, daci a rămas partea referitoare la calitate. Problema e acuta pentru că in ultimii ani am avut copii cu performanţe şi potenţial mai reduse.

studiu.indb 157 04.07.2009 13:12:52

158

Care este numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare?

- Practic toţi colegii, inclusiv cei in prag de pensionare. Am avut si o situaţie in care a dorit sa vină desi era pensionat si avea prelungire. In total 20.

Ce oportunităţi de formare au cadrele didactice din şcoala dvs? Daţi exemple, precizaţi proiectul şi furnizorul.

- Grade didactice, masterate, doctorate, in special la Universitatea „Al.I.Cuza”, „Educaţia 2000+” este o constantă pentru activităţile noastre de formare

5. La sfârşitul formării

Care este numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului 2009?

- 20

Câţi dintre colegii dvs au participat la cursuri de formare derulate prin Schemele de grant Phare 2005 şi 2006?

- 20

Menţionaţi numele acestui/acestor cursuri şi numele furnizorului. Când s-au încheiat aceste cursuri?

- Educaţia 2000+, se incheie in aprilie 2009

Cum comentaţi nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare?

- Foarte bun. Unii au dorit sa renunte la activitatile de formare de la universitate in favoarea acestor cursuri.

Numiţi câteva dintre schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare.

- Discuţii in pauze intre colegi, formarea de echipe pentru realizarea de proiecte comune.

Ce aveţi de comentat în legătură cu dorinţa sau încercarea colegilor dvs. de a folosi cunoştinţele /competenţele dobândite la cursurile de formare?

6. Impactul cursului (dupa o perioadă de la încheierea programului) Cum apreciaţi gradul de satisfacţie a profesorilor la X luni /săptămâni de la încheierea programului de formare?

Cum apreciaţi achiziţiile pe care profesorii le au după X săptămâni/luni de la încheierea programului de formare? Exemplificaţi.

Dar dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele /competenţele la X săptămâni/luni de la încheierea programului de formare ?

7. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

Ce schimbări aţi observat la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor cadrelor didactice care au participat la programul de formare după X săptămâni/luni de la finalizarea programului?

- Interes sporit inclusiv din partea profesorilor dar si a elevilor

studiu.indb 158 04.07.2009 13:12:52

159

După participarea la cursurile de formare, există profesori care au avut iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii? Care au fost aceste schimbări/inovaţii?

- Numeroase proiecte depuse, propuneri făcute de grupuri de profesori, amplificarea activităţii extraşcolare

Ce shimbări aţi remarcat în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor dvs din şcoală cu comunitatea? Daţi exemple.

- Nu pot spune asta pentru că în cadrul comunităţii există preocupări mai curând pentru infrastructură, dar nu pentru activitatea didactica. Există bunăvoinţa din partea primarului, mai puţin din partea C.L., pentru carea şcoala este un mare consumator si care prezintă o tentaţie prin suprafeţele agricole pe care le deţine. Consideră că ferma didactică ar trebui să poată autofinanţa şcoala. Vom primi de la Minister o serie de utilaje pentru ferma care eventual vor permite reducerea chel-tuielilor si servicii către terţi. Astfel vom putea obţine nişte bani suplimentari. Dar ferma trebuie sa permita realizarea de activităţi „model” şi nu să producă, in primul rând, bani. Avem 110 ha., din care 50 ha. propietatea şcolii.

8. Impactul la nivelul performanţei

Colegii dvs au performanţe diferite comparativ cu anul trecut? Cu ce asociaţi această schimbare?

- Aş zice că da. Pe lângă modernizarea activităţii, a crescut şi interesul elevilor. Vom vedea la sfârşitul anului.

Colegii dvs se comportă altfel în şcoală? (cu colegii, cu elevii, cu echipa managerială, cu părinţii elevilor, cu membrii comunităţii)

- Evident da. Unele exemple deja am dat. Preocuparea pentru schimbare a imbunătăţit comu-nicarea cu toţi partenerii. Doar parţial cu părinţii, pentru că avem copii din 65 de localităţi şi – datorită distanţelor – prezenţa părinţilor în şcoală este mult mai redusă decât într-o şcoală de cartier. Avem apoi mulţi părinţi plecaţi din ţară şi uneori elevi care îşi controlează şi sprijină părintele alcoolic rămas acasă şi nu invers.

În ce fel profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii (au obţinut proiecte în urma unor competiţii la nivel local sau naţional etc, salarii de merit, alte tipuri de beneficii)?

- Da, atât numărul de salarii cât şi gradaţii de merit a crescut. Nu numai datorită perfecţionării profesorilor dar şi faptului că au descoperit, ei înşişi că sunt buni şi au îndrăznit să participe la aceste competiţii unde înainte se considera că doar cei din oraş au şanse.

Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări? Argumentaţi

- Sunt depuse şi sau incepute mai multe proiecte decât anterior (7-8, naţionale şi internaţionale). Direct in urma formarii au fost depuse 4-5 proiecte.

Care sunt schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în com-portamentul cadrelor didactice?

- E mai uşor de confins colegii să se implice in activităţi comune. Colectivul este mai sudat.

studiu.indb 159 04.07.2009 13:12:52

160

9. Alte aspecte Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare?

- Incontestabil da.

Ce aţi îmbunătăţi în viitor pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului?

- Activităţile legate de utilizarea TIC, in special pentru profesorii maturi, cu o adaptare mai redusă la tehnologia noua.

Soluţii pentru situaţiile speciale ale familiilor.Activităţi extraşcolare. Cândva şcoala aceasta avea – prin tradiţie – activităţi extraşcolare

generalizate la fiecare clasă şi fiecare elev. Astfel am putea contracara şi explozia de prost-gust. Dar aceasta se poate realiza cu suport financiar.

Care consideraţi că sunt consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare?

- A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitarăNu putem face aprecieri pentru promoţia actuală. Mai curând avem rezerve faţă de cei de

acum şi speranţe mult mai mari pentru cei care vin din urmă.A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă

Da, dar depinde de evoluţia economică şi socială a zonei.

A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale

Avem mai curând elevi ce provin din medii economic, social şi cultural defavorizate sau nesupravegheaţi de familie. Programul a avut efecte pozitive asupra acestor elevi datorită pregat-irii mai bune a profesorilor pentru a lucra diferenţiat şi adaptat cu acesti elevi. Nu avem elevi cu handicap.

studiu.indb 160 04.07.2009 13:12:52

161

14. Grup Şcolar Agricol Dorna Candrenilor, judeţul Suceava

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Agricol Dorna Candrenilor, SuceavaData vizitei: 12.03.2009Numele expertului: Conţiu Tiberiu ŞOITUNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 32Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(30), pentru profesori beneficiari de formare(29), pentru manageri beneficiar de formare (3), pentru directorul liceului din care provin cursanţii

Sinteza interviului

Responsabilul cu perfecţionarea prof. Ciobanu Zamfira

1. Folosiţi 3 cuvinte pentru a sintetiza aspectele forte ale liceului pe care îl conduceţi.

- Cadre didactice foarte bine pregatite, fara necalificati- Disciplina- Bune relatii intre profesori si conducere

2. Ce aspecte pot fi îmbunătăţite în liceul dvs.?

- Ferma didactica este in construcţie şi parte dintre elevi nu pot să-şi desfăşoare activitatea. Baza materială – în general – inclusiv unele laboratoare.

3. Dacă ar fi să alegeţi 3 cuvinte pentru a caracteriza resursele umane din şcoala dvs., ce cuvinte aţi folosi?

- Competenţă- Cadre didactice cu performanţe la olimpiade

4.Cum aţi caracteriza interesul cadrelor didactice din şcoala dvs. faţă de formarea continuă?2

- Foarte bună

Cum aţi identificat nevoile de formare?

- Atât cei cu grade didactice cât şi cei tineri au simţit nevoia să urmeze aceste cursuri.

Care au fost priorităţile de formare ale colegilor dvs.?

- TIC, dorit de majoritatea- Educaţia antreprenorială

Dar ale dvs, ca director?

- Educaţia antreprenorială

Dar si TIC, dl. Director poate face acum grafice in Excel.Care este numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare?

- 32

studiu.indb 161 04.07.2009 13:12:52

162

Ce oportunităţi de formare au cadrele didactice din şcoala dvs? Daţi exemple, precizaţi proiectul şi furnizorul.

- CCD, consiliere si orientare, fiecare face in domeniul lui, la Geografie ceva in eco...

5. La sfârşitul formării

Care este numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului..2009.?

- 32

Câţi dintre colegii dvs au participat la cursuri de formare derulate prin Schemele de grant Phare 2005 şi 2006?

- 32

Menţionaţi numele acestui/acestor cursuri şi numele furnizorului. Când s-au încheiat aceste cur-suri?

- CREE, se vor incheia in iunie 2009

Cum comentaţi nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare?

- Multumiti si foarte multumiti

Numiţi câteva dintre schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare.

- Utilizarea instrumentelor moderne de lucru, calculatoare, laboratoare etc.

Ce aveţi de comentat în legătură cu dorinţa sau încercarea colegilor dvs. de a folosi cunoştinţele /competenţele dobândite la cursurile de formare?

- Sunt folosite inclusiv la dirigentie – in special ceea ce au invatat la cursurile de educatie economica. Unii nu stiu exact cum sa le foloseasca, de exemplu, profesorul de muzică.

6. Impactul cursului (dupa o perioadă de la încheierea programului) Cum apreciaţi gradul de satisfacţie a profesorilor la X luni /săptămâni de la încheierea programului de formare?

- Nu au fost finalizate

Cum apreciaţi achiziţiile pe care profesorii le au după X săptămâni/luni de la încheierea programului de formare? Exemplificaţi.

- Nu au fost finalizate

Dar dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele /competenţele la X săptămâni/luni de la încheierea programului de formare ?

- Nu au fost finalizate

7. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

studiu.indb 162 04.07.2009 13:12:52

163

Ce schimbări aţi observat la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor cadrelor didactice care au participat la programul de formare după X săptămâni/luni de la finalizarea programului?

- Interes deosebit in rezolvarea „temelor pentru acasa” primite ca sarcina la cursuri. Rede-scopera un tip de activitate pe care l-au practicat mai putin in ultima vreme.

După participarea la cursurile de formare, există profesori care au avut iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii? Care au fost aceste schimbări/inovaţii?

- Deocamdată nu.

Ce shimbări aţi remarcat în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor dvs din şcoală cu comunitatea? Daţi exemple.

- Deocamdată nu.

8. Impactul la nivelul performanţei

Colegii dvs au performanţe diferite comparativ cu anul trecut? Cu ce asociaţi această schimbare?

- Se poate să crească, dar aşteptăm rezultatele elevilor la sfârşit de an pentru a putea com-para cu cele de anul trecut.

Colegii dvs se comportă altfel în şcoală? (cu colegii, cu elevii, cu echipa managerială, cu părinţii elevilor, cu membrii comunităţii)

- O atmosferă de lucru şi de colaborare mai dezvoltată.

În ce fel profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii (au obţinut proiecte în urma unor competiţii la nivel local sau naţional etc, salarii de merit, alte tipuri de beneficii)

- Salarii de merit, obţinute de mai mulţi colegi decât în trecut.

Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări? Argumentaţi

- Deocamdată nu.

Care sunt schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în com-portamentul cadrelor didactice?

- Colaborare mai strânsă, implicare mai puternică şi mai uşoară în problemele şcolii.

9. Alte aspecte

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare?

- Da, foarte mulţumită, au fost mulţumiţi şi cei de la Bucureşti.

Ce aţi îmbunătăţi în viitor pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului?

- Sunt colegi ce ar dori şi alte module, de ex. limbi străine.

studiu.indb 163 04.07.2009 13:12:52

164

Care consideraţi că sunt consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare?

- A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară

Este posibil sa fie mai multe intenţii. dar aşteptăm rezultatele elevilor la sfârşit de an pentru a putea compara cu cele de anul trecut.A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncăDa, deja se poate observa.A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative specialePuţin, nu prea avem astfel de elevi.

Alte consecinţe?

- Imbunătăţirea relaţiilor cu ISJ.

studiu.indb 164 04.07.2009 13:12:52

165

15. Grup Şcolar „Al. Vlahuţă” Podu Turcului, judeţul Bacău

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar “Al. Vlahuţă” Podu Turcului, Bacău

Data vizitei: 17.03.2009Numele expertului: Conţiu Tiberiu ŞOITUNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 37Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(23), pentru profesori beneficiari de formare(21), pentru manageri beneficiar de formare(2), pentru directorul liceului din care provin cursanţii.

Sinteza interviului

Directorul şcolii Prof. Ciobanu Dumitru (director din 1998)

1. Folosiţi 3 cuvinte pentru a sintetiza aspectele forte ale liceului pe care îl conduceţi.

- Acces la nou- Lucrul in echipa- Preocupare pentru elevi

2. Ce aspecte pot fi îmbunătăţite în liceul dvs.?

- Finalizarea proiectelor deja aflate in derulare. Avem un proiect de finantare de tip „Campus Şcolar”, in valoare de cca. 7 milioane de euro, cu o durata de executie de 2 ani, in urma caruia com-plexul nostru şcolar va arăta foarte modern. Motivarea elevilor pentru studiu.

3. Dacă ar fi să alegeţi 3 cuvinte pentru a caracteriza resursele umane din şcoala dvs., ce cuvinte aţi folosi?

- Implicare, responsabilitate, competivitate

4.Cum aţi caracteriza interesul cadrelor didactice din şcoala dvs. faţă de formarea continuă?3 Cum aţi identificat nevoile de formare?

- Ca urmare a intrarii in UE si a schimbbarii standardelor educationale, am observat nevoia de actualizare, imbunatatire a formarii cadrelor didactice.

Care au fost priorităţile de formare ale colegilor dvs.? Dar ale dvs, ca director?

- Strategii de comunicare- Managementul proiectelor si programelor, atat pentru profesori cat si pentru directori

Care este numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare?

- 37

Ce oportunităţi de formare au cadrele didactice din şcoala dvs? Daţi exemple, precizaţi proiectul şi furnizorul.

- Masterate, doctorate, grade didactice, alte forme organizate de CCD

studiu.indb 165 04.07.2009 13:12:52

166

5. La sfârşitul formării

Care este numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului.2009.?

- 37 + 9 masterat + 1 doctorat

Câţi dintre colegii dvs au participat la cursuri de formare derulate prin Schemele de grant Phare 2005 şi 2006?

- 37

Menţionaţi numele acestui/acestor cursuri şi numele furnizorului. Când s-au încheiat aceste cur-suri?

- CCD BC. Se vor incheia in 28 martie 2009 si apoi evaluarea.

Cum comentaţi nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare?

- Foarte bun, in ciuda retinerilor initiale datorate programului plin la sfarsit de saptamana. E si urmarea calitatii lectorilor.

Numiţi câteva dintre schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare.

- Imbunatatirea utilizarii tehnicii informationale, a laboratoarelor, lucrul in echipa si altele.

Ce aveţi de comentat în legătură cu dorinţa sau încercarea colegilor dvs. de a folosi cunoştinţele /competenţele dobândite la cursurile de formare?

- Cadrele didactice sunt dornice sa afle lucruri noi

6. Impactul cursului (dupa o perioadă de la încheierea programului) Cum apreciaţi gradul de satisfacţie a profesorilor la X luni /săptămâni de la încheierea programului de formare? -

Cum apreciaţi achiziţiile pe care profesorii le au după X săptămâni/luni de la încheierea programului de formare? Exemplificaţi.

-

Dar dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele /competenţele la X săptămâni/luni de la încheierea programului de formare ?

-

7. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale Ce schimbări aţi observat la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor cadrelor didactice care au participat la programul de formare după X săptămâni/luni de la finalizarea programului?

-

studiu.indb 166 04.07.2009 13:12:52

167

După participarea la cursurile de formare, există profesori care au avut iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii? Care au fost aceste schimbări/inovaţii?

-

Ce shimbări aţi remarcat în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor dvs din şcoală cu comunitatea? Daţi exemple.

- Am avut mereu relatii foarte bune cu Primaria si CL.

8. Impactul la nivelul performanţei Colegii dvs au performanţe diferite comparativ cu anul trecut? Cu ce asociaţi această schimbare?

- Desi nu s-au incheiat cursurile, se observa schimbari in bine.

Colegii dvs se comportă altfel în şcoală? (cu colegii, cu elevii, cu echipa managerială, cu părinţii elevilor, cu membrii comunităţii)

- Da. Observ asta la discutiile purtate in Cancelarie, in relatia cu parintii, un fel de mindrie pentru ca sunt la curent cu noutatile.

În ce fel profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii (au obţinut proiecte în urma unor competiţii la nivel local sau naţional etc, salarii de merit, alte tipuri de beneficii)?

- Proiecte Commenius, alte proiecte de finantare, inclusiv pentru infrastructura. Se observa o mai mare implicare, vor sa vada ce proiecte au facut alte scoli

Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări? Argumentaţi

- Da.

Care sunt schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în com-portamentul cadrelor didactice?

- Desi nu am fost foarte optimist initial, acum realizez ca a fost binevenit. Colegii sunt inter-esati, solicita documente de management, vin cu propuneri de proiecte, au o atitudine schimbata in relatie cu clasa, cu elevii.Odata cu incheierea cursului, scoala va face un pas inainte in domeniul cunoasterii.

9. Alte aspecte

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare?

- Da, cu tarie si cu toată răspunderea.

Ce aţi îmbunătăţi în viitor pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului?

- Nu pot spune ca acest curs nu a fost bine organizat, dar are un caracter prea general. Toate scolile au fost băgate în aceeaşi oală. Un curs de formare ar trebui să ţină cont de condiţiile specifice fiecărei şcoli: mărime, complexitate, comunitate.

studiu.indb 167 04.07.2009 13:12:52

168

Care consideraţi că sunt consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare?

- A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară

Scoala noastra are o traditie in a da multi studenti. Un sondaj in randurile elevilor de an terminal arata ca foarte multi vor sa urmeze o forma de invatamant universitar.

A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncăDa. Sunt destui absolventi care lucrează deja, in special cei de profil tehnic si de la SAM.

A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative specialeDa. Se pune mai mult accent pe educaţia diferenţiată.Se pune accentul pe invăţarea centrată pe elev, pe lucrul in echipă şi pe implicarea psihologului şcolii.

Alte consecinţe?

studiu.indb 168 04.07.2009 13:12:53

169

16. Grup Şcolar Agricol „Ion Ionescu de la Brad”, Horia, judeţul Neamţ

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Agricol „Ion Ionescu de la Brad”, Horia, Judeţul Neamţ

Data vizitei: 25.03.2009Numele expertului: Conţiu ŞOITUNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 6Număr de chestionare aplicate: pentru elevi (17), pentru profesori beneficiari de formare(6), pentru manageri beneficiar de formare, pentru directorul liceului din care provin cursanţii.

Sinteza interviului

directorul şcolii Prof. Liviu Ciubotaru1. Folosiţi 3 cuvinte pentru a sintetiza aspectele forte ale liceului pe care îl conduceţi.

- tradiţie - modernitate - toleranţă

2. Ce aspecte pot fi îmbunătăţite în liceul dvs.?

- Refacerea infrastructurii- Implementarea sisteului de asigurare a calităţii- Participarea într-o măsură mai mare a cadrelor didactice la cursuri de formare

3. Dacă ar fi să alegeţi 3 cuvinte pentru a caracteriza resursele umane din şcoala dvs., ce cuvinte aţi folosi?

- Competenţă- Implicare- Responsabilitate

4.Cum aţi caracteriza interesul cadrelor didactice din şcoala dvs. faţă de formarea continuă?4 Cum aţi identificat nevoile de formare?

- Prin discuţii individuale- Prin sedinte în cadrul catedrei- În activităţi metodice

Care au fost priorităţile de formare ale colegilor dvs.? Dar ale dvs, ca director?- informatica

- învăţarea creativă- învăţarea centrată pe elev- managementul educaţional (director)

Care este numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare?

- 18 cadre didactice

Ce oportunităţi de formare au cadrele didactice din şcoala dvs? Daţi exemple, precizaţi proiectul şi furnizorul.

- Cursuri de formare continuă prin Casa Corpului Didactic

studiu.indb 169 04.07.2009 13:12:53

170

- Cursuri de formare continuă prin universitate- Cursuri de formare continuă prin proiect cu finantare europeană

5. La sfârşitul formării Care este numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului 2009?

- 12 cadre didactice

Câţi dintre colegii dvs au participat la cursuri de formare derulate prin Schemele de grant Phare 2005 şi 2006?

- 6 cadre didactice

Menţionaţi numele acestui/acestor cursuri şi numele furnizorului. Când s-au încheiat aceste cur-suri?

- „Provocări şi oportunităţi în perspectiva învaţării pe tot parcursul vieţii”, Proiect Phare TVet 2005- „Concept privind realizarea Planului de acţiune al şcolii”, Proiect Phare TVet 2005- „ Asigurarea calităţii în învăţămânul profesional şi tehnic”, Proiect Phare TVet 2005- Cusrurile s-au încheiat in 2008.

Cum comentaţi nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare?

- Feedback-ul de la sfârşitul activitaţilor de formare apreciază pozitiv abilităţile dobândite.

Numiţi câteva dintre schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare.

- Îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare- preocuparea pentru utilizarea noilor strategii didactice în activittea de predare – învăţare –

evaluare.

Ce aveţi de comentat în legătură cu dorinţa sau încercarea colegilor dvs. de a folosi cunoştinţele /competenţele dobândite la cursurile de formare?

- Apreciez pozitiv preocuparea cadrelor didactice de formare continuă în concordanţă cu cerinţele educaţionale contemporane aliniate la învăţământul de calitate european.

6. Impactul cursului (dupa o perioadă de la încheierea programului) Cum apreciaţi gradul de satisfacţie a profesorilor la X luni /săptămâni de la încheierea programului de formare?

- Apreciez pozitiv

Cum apreciaţi achiziţiile pe care profesorii le au după X săptămâni/luni de la încheierea programului de formare? Exemplificaţi.

- Apreciez achiziţiile ca necesare şi utile în formarea şi educarea elevilor, în rezultatele elevilor la examenele finale şi încadrarea pe piaţa munci.

studiu.indb 170 04.07.2009 13:12:53

171

Dar dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele /competenţele la X săptămâni/luni de la încheierea programului de formare ?

- Apreciez pozitiv

7. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale Ce schimbări aţi observat la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor cadrelor didactice care au participat la programul de formare după X săptămâni/luni de la finalizarea programului?

- O mai mare implicare în activitatea didactică

După participarea la cursurile de formare, există profesori care au avut iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii? Care au fost aceste schimbări/inovaţii?

- implicarea in proiecte europene

Ce shimbări aţi remarcat în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor dvs din şcoală cu comunitatea? Daţi exemple.

- Relaţiile cadrelor didactice cu comunitatea s-au îmbunătăţit.- S-au realizat proiecte cu instituţiile locale.

8. Impactul la nivelul performanţei Colegii dvs au performanţe diferite comparativ cu anul trecut? Cu ce asociaţi această schimbare?

- Cadrele didactice şi-au îmbunatăţit stilul educational.- Rezultatele elevilor s-au îmbunătăţit; s-au readus absenteismul şi abandonul şcolar.

Colegii dvs se comportă altfel în şcoală? (cu colegii, cu elevii, cu echipa managerială, cu părinţii elevilor, cu membrii comunităţii)

- Cadrele didactice sunt mai receptive şi tolerante la opiniile celorlalţi.

În ce fel profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii (au obţinut proiecte în urma unor competiţii la nivel local sau naţional etc, salarii de merit, alte tipuri de beneficii)?

- Profesorii s-au implicat în derularea unor proiecte cu finantare europeană, au participat la olimpiade şi concursuri profesionale, au obţinut gradatii şi salarii de merit.

Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări? Argumentaţi

- Da, activităţile derulate în cadrul diferitelor faze din priect au presupus lucru în echipă si, în acelaşi timp, au potentat competitivitatea.

Care sunt schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în com-portamentul cadrelor didactice?

- Am adoptat stilul de management participativ, care reprezinta o modalitate de implicare într-o masură mai mare a tuturor factorilor implicaţi în procesul educativ.

studiu.indb 171 04.07.2009 13:12:53

172

9. Alte aspecte

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare?

- da

Ce aţi îmbunătăţi în viitor pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului?

- formare on-line

Care consideraţi că sunt consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare?

- A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară- A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă

studiu.indb 172 04.07.2009 13:12:53

173

17. Liceul Teoretic „Radu Vlădescu”, Pătârlagele, judeţul Buzău

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul Teoretic „Radu Vlădescu”, Pătârlagele, BuzăuData vizitei: 30 martie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 10 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 27 elevipentru profesori beneficiari de formare: 10 profesoripentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 2 directori

Sinteza interviului

Observaţii generale

Interviul s-a derulat cu echipa managerială a şcolii (director, director adjunct) şi responsabilul de formare şi dezvoltare profesională. Liceul Teoretic „Radu Vlădescu” este un liceu de renume în zonă pentru performanţele foarte bune ale elevilor şi calitatea procesului de educaţie, desfăşurat de cadre didactice implicate şi pasionate.

Echipa managerială coordonează bine activitatea din şcoală şi asigură suport pentru fiecare cadru didactic în efortul de formare şi dezvoltare profesională, alături de responsabilul cu perfecţionarea. Se remarcă gradul de seriozitate al cadrelor didactice, buna lor pregătire (mastere, grade didactice), ataşament şi dedicare faţă de şcoală, o stare pozitivă de cooperare.

Furnizorul de formare: Centrul Educaţia 2000+, Profesorul 2000+, un profesionist al educaţiei centrate pe elev, Schema de grant Phare 2006.

Sinteza interviului cu directorul şcolii. Sinteza interviului cu responsabilul cu perfecţionarea

Aspecte forte ale liceului: „Tradiţie, calitate, rezultate foarte bune după absolvire, procent foarte mare pentru admiterea la facultate.”

Aspecte de îmbunătăţit: „Legislaţie mai coerentă, mai multe resurse financiare, să ieşim mai mult în lume, să avem contacte şi parteneriate.”

Resurse umane: competiţie, dorinţă de formare, angajare în proiecte

Interesul cadrelor didactice faţă de formarea continuă este crescut. Nevoile de formare se identifică prin chestionare, întâlniri la nivelul catedrelor, focus grupuri, consilii profesorale cu temă, discuţii informale. Priorităţile de formare ale cadrelor didactice se centrează pe: didactica disciplinei, metode moderne şi active de predare-învăţare. Se constată o nevoie imperioasă de formare şi dezvoltare profesională pentru asigurarea calităţii în educaţie şi managementul proiectelor, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru directori. Aproximativ 70% (30-35 cadre didactice) au solicitat participarea la cursuri de formare. Printre oportunităţile de formare pentru cadrelor didactice se numără:

CCD Buzău: Educaţie incluzivă (15 persoane), Utilizarea AEL în activităţile educaţionale (25 persoane), Consiliere şi Orientare Şcolară (50 persoane), în anii anteriori, Evaluarea pentru examenul de bacalaureat şi examenele naţionale (6 persoane), în derulare

studiu.indb 173 04.07.2009 13:12:53

174

Universitatea Transilvania Braşov: Academica (Ştiinţe) (7 persoane), în derulare

Centrul Educaţia 2000+ (10 persoane), în derulare

Cei care nu urmează în mod expres cursuri de formare sunt înscrişi în procedura pentru obţinerea gradelor didactice, ca formă de perfecţionare. Nu există o statistică (documente) în ceea ce priveşte fomarea şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în anii anteriori. În anul 2007/2008 se estimează că au participat la cursuri de formare prin CCD Buzău un număr de 20 de persoane. 32 de persoane au solicitat participarea la cursul de formare.

Se cunoaşte numărul exact al participării colegilor la cursul de formare derulate prin Schema de grant Phare 2006, Centrul Educaţia 2000+, 10 cadre didactice.

Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare este considerat „mare”. Sunt lucruri utile şi interesante, dar de multe ori ori prea abstracte, „nu la obiect” şi „nu adaptate la problemele de zi cu zi”. De exemplu, tema transdisciplinarităţii, nu poate fi aplicată în totalitate, aşa cum se pledează.

Schimbările observate la sfârşitul programului de formare, atât la nivelul cunoştinţelor, cât şi al competenţelor se încadrează în:

asimilarea conceptelor: transdisciplinaritate, TIM, profilul profesorului autoreflexiv

aplicarea la clasă a strategiilor de învăţare centrate pe elev, a metodelor activ-participative (turul galeriei, ciorchinele, cubul, învăţarea prin descoperire, etc.)

îmbunătăţirea comunicării dintre elevi şi profesori, între profesori

Marea majoritate a profesorilor doreşte să utilizeze cunoştinţele /competenţele dobândite la cursurile de formare, dar la obiectele care permit aceasta. Valorizarea fiecărui elev în funcţie de potenţialul fiecăruia, conform teoriei inteligenţelor multiple este un aspect pozitiv, implementat la clasă de profesori.

În ceea ce priveşte programul „Profesorul 2000+”, furnizat de Centrul Educaţia 2000+, gradul de satisfacţie a profesorilor este foarte ridicat, deşi au fost nişte „sacrificii” de timp (sâmbăta şi duminica), dar după o pauză mai lungă între module „ne lipseşte ceva”, „când începem?”. Achiziţiile sunt „durabile”, de bună calitate, „le aplicăm la ore” şi... „ni s-a deschis dorinţa de a scrie şi noi proiecte”, în urma modulului „Managementul proiectelor”. Deşi în şcoală există aşa numiţii conservatori şi cei care acceptă mai uşor schimbarea, s-a constat că se manifestă în mod concret dorinţa de a învăţa unii de la alţii. S-a experimentat predarea în echipă (team teaching) la diferite discipline (geografie şi fizică, de exemplu).

Se observă schimbări semnificative la nivelul cunoştinţelor şi competenţelor cadrelor didactice care au participat la programul de formare: lucru în echipă, interes mai mare pentru angajarea în schimburi de experienţă, profesionalism în intervenţii şi prezentări, foarte bună comunicarea cu elevii şi părinţii, metode şi tehnici moderne de lucru.

Există profesori care au avut iniţiative ce au condus şi conduc la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii. De exemplu: participarea la cercuri pedagogice cu activităţi în care se folosesc metode interactive cu elevii, organizarea acestor întâlniri în liceu („nu le mai este teamă”), participarea crescută la activităţile extraşcolare (Casa de Copii din localitate, spectacole), mai multă atenţie în implicarea copiilor cu CES (rromi, săraci, părinţi ai copiilor plecaţi în străinătate, dizabilizăţi motorii- distrofie musculară), valorizarea copiilor supradotaţi cu diferite talente/aptitudini (olimpiade şcolare, concursuri). Relaţiile dintre colegi sunt foarte bune. Nu mai sunt discuţii, conflicte, bârfe. Se abordează problemele din şcoală şi nu persoanele, sunt mai multe idei pentru îmbunătăţirea procesului de

studiu.indb 174 04.07.2009 13:12:53

175

învăţământ. Diriginţii au responsabilitatea de a-şi cunoaşte clasa şi apoi să informeze profesorii care predau despre specificul problemelor întâlnite. „Dacă sunt informaţi, rezultatele sunt mai bune.”

Impactul la nivelul performanţei este categoric vizibil. La aceeaşi profesori se constată o mai mare angajare în anul acesta, „au ceva nou de arătat colegilor”. Vin cu noutăţi, se manifestă în activităţile educaţionale „mai cu pasiune”. „Această schimbare s-a petrecut şi nu este un lucru aşa spus, că sunteţi dvs. aici, ci este direct proporţională cu activităţile de formare, implicarea, aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor.” Obiectivele stabilite au fost realizate 100%. Au fost şi proiecte de succes, cum ar fi: „Sub stelele Europei” (Centrul Educaţia 2000+), activităţi de igienizare şi ecologizare în Munţii Siriului (Asociaţia Sud Carpatica).

Relaţionarea colegilor din şcoală cu comunitatea s-a îmbunătăţit, prin mai bune şedinţe cu părinţii, prin atragerea reprezentanţilor comunităţii la acţiuni comune. „Şi totuşi, acest aspect nu este foarte dezvoltat, mai este de lucru, cu elevii, cu părinţii, cu comunitatea.” Părinţii este necesar să fie mai des implicaţi. Au fost consultaţi şi au oferit ajutor în amenajarea claselor şi a şcolii, în negocierea uniformelor purtate de elevi. Există parteneriate cu primăria, poliţia, dispensarul, biserica. Agenţii economici sunt puţini în zonă.

Profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii prin dezvoltarea unor parteneriate cu unităţi şcolare din judeţ şi din Uniunea Europeană (Germania, Olanda- 8 cadre didactice şi 36 elevi). Salarii de merit, gradaţii de merit au fost în număr foarte mare (rezultate foarte bune cu elevii la concursuri, olimpiade). Înscrierea la examenele pentru obţinerea cadrelor didactice reprezintă o stare de normalitate.

Obiectivele din planul managerial sunt în concordanţă cu nevoile şi realitatea şcolii. În comportamentul cadrelor didactice se observă că sunt mult mai deschişi, formarea şi dezvoltarea personală se consideră importantă, competiţia este permanentă. Echipa managerială funcţionează de 15 ani, este considerată un model de succes. Este formată din profesoare localnice, pasionate de meserie.

Conducerea şcolii este foarte mulţumită de rezultatele cursurilor de formare. Îmbunătăţirile pentru viitoarele programe de formare consistă în: desfăşurarea acestora în şcoală, adaptarea temelor şi metodelor la nevoile oamenilor şcolii. Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare se reflectă în: creşterea numărului de elevi care urmează o cariera universitară (100%). Oferta de locuri de muncă fiind mică, rămân foarte puţini absolvenţi în zonă. Există un număr relativ mediu care şi-a găsit un loc de muncă, dar mai ales în ţară şi în străinătate. Au contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale. Este o bună comunicare cu acestea, şi nu există o abordare discriminativă. Un rol important integrarea copiilor cu CES este asigurat de psihologul şcolii.

„Satisfacţia reuşitelor copiilor noştri este şi a noastră. Şcoala noastră este foarte bună, în competiţie, cu succese în domenii importante (studenţi la electronică, automatică, etc.). Ne bucurăm de rezultatele foarte bune ale copiilor!”

studiu.indb 175 04.07.2009 13:12:53

176

18. Grupul Şcolar Agricol Smeeni, judeţul Buzău

Informaţii generale

Numele şcolii: Grupul Şcolar Agricol Smeeni, BuzăuData vizitei: 31 martie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 13 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 11 elevipentru profesori beneficiari de formare: 13 profesoripentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 1 director

Sinteza interviului

Observaţii generale

Interviul s-a derulat cu directoarea şcolii. Există o viziune, din punct de vedere al managementului educaţional, concretizată în strategii de acţiune precizate în planul de dezvoltare instituţională. O atmosferă plăcută şi un climat educaţional motivant, dar pentru care se fac eforturi. Nivelul performanţelor elevilor este scăzut. Se doreşte o abordare a acestora din perspectiva „succesului amânat”, şi nu a eşecului şcolar.

Echipa şcolii este formată din cadre didactice tinere, suplinitoare, cu o mare fluctuaţie a acestora. Se doreşte o mai bună colaborare cu reprezentaţii comunităţii. Se încearcă implicarea părinţilor (nivel economic scăzut, şomaj, plecaţi la muncă în străinătate) în educaţia copiilor (ateliere de lucru, întâlniri de informare, etc.), dar sporadic.

Numărul chestionarelor este numai 11, pentru că o parte din elevi, respectiv 7 erau la pregătirea practică pentru obţinerea permisului auto.

Furnizorul de formare: Centrul Educaţia 2000+, Profesorul 2000+/ un profesionist al educaţiei centrate pe elev, un profesionist al şcolii moderne, Schema de grant Phare 2006.

Sinteza interviului cu directoarea şcolii

Aspecte forte ale liceului: „deprinderi, tenacitate, organizare”

Aspecte de îmbunătăţit: „laboratoare la nivel european, săli de sport de nota 10, un cămin/internat care să intre în circuitul turistic, campus şcolar, parcuri, asfaltarea incintei şcolii, bază sportivă în aer liber, bibliotecă modernă, cu un fond de carte actualizat, săli de clasă cu mobilier modern şi modular, smartboard-uri, cabinet de informatică cu mai multe computere, avem 24, dar vrem mai multe şi mai performante.”

Resurse umane: „echipă, eficienţă, modestie, luptăm pentru existenţă”

În ceea ce priveşte formarea continuă, cadrele didactice au mare nevoie de formare. Nevoile de formare se identifică prin: asistenţe la ore, discuţii în cancelarie, chestionare, întâlniri, schimburi de experienţă. Managementul este interesat să găsească modalităţi de a-i face pe angajaţi să înveţe meseria de cadru didactic, să-şi dezvolte cultura generală şi profesională. Este nevoie ca profesorii „să se prezinte ca lumea la inspecţii, în faţa elevilor”. „În şcoală sunt şi debutanţi şi profesori cu grade didactice şi trebuie să găsesc un echilibru.”

studiu.indb 176 04.07.2009 13:12:53

177

Priorităţile de formare ale colegilor au fost: management de proiect, cum să se dezvolte un campus şcolar, metode active de predare- învăţare- evaluare, elaborarea de portofolii. „Ca director, sunt interesată de comunicare, rezolvarea conflictelor, instrumente de evaluare pentru organizaţii şi instituţii (ARACIP), evaluarea calităţii în educaţie şi relaţia cu agenţii economici.”

Numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare: 19 cadre didactice.

Oportunităţile de formare pe care le-au avut cadrele didactice din şcoală sunt:

CCD Buzău: Consiliere şi Orientare (24 ore), folosirea TIC în educaţie, primul an de învăţământ, evaluare pentru examenele de bacalaureat, psihologie definitivat, în general oferta de formare a CCD, „nu-mi aduc aminte acum pe toate”

Universitatea Transilvania Braşov: Academica (tehnologii, pedagogie, psihologie, ecologie)

Centrul Educaţia 2000+: (13 persoane), Profesorul 2000+, în derulare

Numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului trecut este de 10 cadre didactice, „deoarece avem puţin titulari, vin şi pleacă.” Colegii care au participat la cursuri de formare derulate prin Schema de grant Phare 2006 este de 13 persoane, 2 au abandonat. Au fost înscrişi iniţial 15 persoane.

Nivelul de satisfacţie al profesorilor pe parcursul procesului de formare este foarte bun, aceştia sunt foarte mulţumiţi. Există un interes, o dorinţă de a aplica cunoştinţele/competenţele, mai ales la cei tineri.

Schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor se concretizează în: elaborarea de portofolii şi proiecte (de exemplu, pe teme de ecologie), aplicarea metodelor active (turul galeriei, lucrările practice), folosirea instrumentelor de evaluare (teste, itemi), folosirea mijloacelor educaţionale (computer, flipchart).

Gradul de satisfacţie a profesorilor este apreciat ca fiind foarte bun. Iar achiziţiile acestora se concretizează în: abilităţi de comunicare eficiente, „sunt mai puţin certăreţi”, o mai bună relaţionare în echipa şcolii, metode interactive, autenticitate în comportament, cum să se scrie un proiect finanţat. Dorinţa de a folosi cunoştinţele /competenţele este foarte mare, mai ales de a aplica cele învăţate. Pentru evaluarea finală sunt ambiţionaţi să-şi elaboreze portofolii frumoase şi utile, pentru a fi o prezentare de calitate. Atmosfera a fost plăcută, formatorii sunt nişte oameni deosebiţi, tare drăguţi şi cooperanţi, a fost un schimb de experienţă reuşit. „Nici nu ştiam când trec orele.”

După participarea la cursurile de formare, există profesori care au avut iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii. De exemplu: proiecte ecologice, revista şcolară, oferta şcolii este modernizată în domeniul agriculturii (ecolog tehnician, mecanic auto, electromecanic, zootehnist), „programele la opţionale au fost adaptate, aşa cum am învăţat acum”, abordarea transdisciplinară a temelor. În ceea ce priveşte relaţiile colegilor cu comunitatea se constată că s-au îmbunătăţit. „Ne înţelegem mai bine cu primăria şi domnul primar, cu consilierii locali, cu părinţii, la fel, deşi nu prea reuşim să-i aducem la şcoală. Dar între noi, cu certitudine comunicăm mai bine. Avem un obiectiv important: de a dezvolta proiecte cu comunitatea, căci nu avem.”

Performanţele colegilor sunt mai bune: prezenţă la program, mai multă conştiinciozitate, participarea la concursuri cu elevii, rezultatele la concursurile profesionale, cercurile interşcoli (protecţia mediului), note mai bune (se observă un progres în cataloage), elevii sunt mai motivaţi şi interesaţi. „Perfecţionarea este binevenită întotdeauna, iar schimbările din şcoală, performanţele sunt… şi datorită cursului acesta.”

studiu.indb 177 04.07.2009 13:12:53

178

Colegii se comportă altfel în şcoală: „nu prea se mai ridică tonul, nu se jigneşte, se comportă mai frumos, ne respectăm între noi, ne ajutăm, ne cerem părerea.” A devenit un partener al elevului, „ei ne spun toate nevoile: şi bucuriile, şi necazurile.” Colegilor când le solicit ajutorul, ca şi director, „fac imediat, nu comentează”. Serviciul pe şcoală este un eveniment care face parte din cultura organizaţională (un mesaj pozitiv şi protocol pentru colegi). Există şi întâlniri informale care dezvoltă echipa şcolii. Se comunică greu cu părinţii, dar se comunică, în scris, prin poştă. Nu sunt încă parteneri funcţionali ai şcolii, „nu prea ne ajută cu copiii”.

Profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii prin: obţinerea a 2 gradaţii de merit şi 3 salarii de merit, participarea la concursuri, organizarea unui simpozion judeţean (tradiţii populare, ediţia a II a). Nu există proiecte, încă, „suntem o şcoală micuţă, numai 247 elevi”.

Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor cursuri de formare. În special cei începători, care fac proiecte de lecţii, „observ la ei un interes, văd schimbare”. La ceilalţi constat că au început să lucreze cu portofolii, rezultatele la clasă sunt mai bune. „Noi muncim să avem rezultate cu copiii. Aici copiii sunt slabi, dar au învăţat şi aceştia să facă proiecte: exersarea de competenţe printr-un proiect, profesorii ingineri sunt îndrumători de proiect.” Schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice se concretizează în: „Munca a devenit, un pic mai uşoară, mai plăcută. Mă ajută, sunt ca o echipă. Respectă întâlnirile de la comisiile metodice. Pun suflet. Şi eu am nevoie că sunt singură, nu este şi un director adjunct.”

Conducerea şcolii este foarte mulţumită de rezultatele cursurilor de formare. Este un program excelent. Ne-am bucurat de sprijinul oamenilor acestora, care au venit cu tot la noi. (echipamente, consumabile, formatori). Ca îmbunătăţiri, în viitor, este nevoie de: curaj, muncă, perseverenţă, convingerea primarului, cursuri de psihologie pentru cei tineri.

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare: nu a crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară (mai puţin cariera universitară : se îndreaptă către şcoli postliceale, avem probleme cu absolvirea bacalaureatului, elevii au serioase lacune la matematică, română, deprinderi de bază), a sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă. „Nu avem persoane cu cerinţe educative speciale, dar există un număr mare de copii săraci şi părinţi plecaţi în străinătate, tot cu nevoi speciale.” Se încearcă integrarea acestora şi „suplinirea” acestor lipsuri materiale şi emoţionale.

studiu.indb 178 04.07.2009 13:12:53

179

19. Grupul Şcolar „Grigore Gheba”, Dumitreşti, judeţul Vrancea

Informaţii generale

Numele şcolii: Grupul Şcolar „Grigore Gheba”, Dumitreşti, VranceaData vizitei: 2 aprilie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 18 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 23 elevipentru profesori beneficiari de formare: 18 profesoripentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 1 director

Sinteza interviului

Directorul şcolii şi responsabila de formare şi dezvoltare profesională au participat la interviu, într-o atmosferă primitoare şi deschisă de comunicare. Grupul Şcolar „Grigore Gheba” face eforturi pentru motivarea angajaţilor care să ţină pasul cu noutăţile din educaţie, mai ales în condiţiile în care utilităţile (căldură, apă, toalete) şi resursele financiare (consumabile, echipamente, mobilier) de la nivelul şcolii constituie o problemă.

Managementul constituie o provocare, este abia la început (nou numit director). Rămâne să se vadă dacă viziunea, strategia de acţiune a echipei manageriale vor conduce angajaţii ca o echipă spre îndeplinirea obiectivelor. Colaborarea cu părinţii şi reprezentanţii comunităţii locale este mai mult formală. Se remarcă dorinţa cadrelor didactice de a învăţa, de a se implica în scrierea de proiecte. De asemenea, implicarea responsabilei cu formarea şi dezvoltarea profesională în motivarea cadrelor didactice pentru perfecţionare continuă.

Furnizorul de formare: Centrul Educaţia 2000+, Profesorul 2000+, un profesionist al educaţiei centrate pe elev, Schema de grant Phare 2006.

Sinteza interviului cu directorul şcolii. Sinteza interviului cu responsabilul cu perfecţionarea

Aspecte forte ale liceului: „Deschidere spre nou a cadrelor didactice pentru educaţie, colaborare, noul director care ne impulsionează şi pe noi, profilul specific zonei, aşezarea, cadrele didactice, condiţiile pe care le oferim prin cantină şi internat.”

Aspecte de îmbunătăţit: „Sunt două puncte de vedere aici: educaţional şi material. Aplicarea concretă a metodelor moderne, impas datorat lipsei materialelor didactice, a consumabilelor, lărgirea orizontului profesional prin demararea de proiecte educaţionale, bază materială slabă, relaţia dintre profesori, uneori conflictuală.”

Resurse umane: „tinereţe, comunicare bună între majoritatea angajaţilor, dorinţa de muncă, faptul că există, colaborează şi aşteaptă să se întâmple lucruri bune.”

A crescut interesul cadrelor didactice faţă de formarea continuă, dar „este încă de lucru”. Se înscriu la cursuri pentru că „au grade de susţinut”, iar „aceste cursuri îi ajută”, deşi uneori necesită timp mult. Nevoile de formare se identifică prin: analiza SWOT, chestionare, discuţii libere. Priorităţile de formare ale cadrelor didactice se înscriu în: metode moderne de predare- învăţare (joc, tehnici ale gândirii critice), lucru în echipă, managementul proiectelor (scrierea de proiecte, nevoia de a demara proiecte), atragerea de fonduri, abilităţi şi cunoştinţe pe specialităţi/didactici. Pentru director se enumeră ca nevoi prioritare: curs de management educaţional, educaţie tehnologică.

studiu.indb 179 04.07.2009 13:12:53

180

Numărul colegilor care au solicitat participarea şi care participă efectiv la cursul de formare derulat prin Schema de grant Phare 2006, Centrul Educaţia 2000+: 18 cadre didactice. Cadrele didactice au beneficiat de următoarele cursuri de formare:

CCD Buzău: management educaţional, consiliere şi orientare şcolară (toţi diriginţii, 25 persoane), didactici şi specialităţi, evaluare, educaţie tehnologică

MECT: Proiectul pentru Învăţământ Rural (PIR, Centrul Educaţia 2000+, Universitatea Bucureşti): 40 persoane

Centrul Educaţia 2000+: 18 persoane, în derulare

Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare: „mulţumiţi”. Dar participanţii afirmă că există „prea multă psihopedagogie”, se doresc „mai multe aplicaţii pe specialitate, mai concrete, mai practice”. Este o experienţă didactică, care „ne ajută să ţinem pasul cu noul din învăţământ”. Schimbările observate la sfârşitul programului de formare, atât la nivelul cunoştinţelor, cât şi al competenţelor consistă în:

O mai bună comunicare între colegi şi la clasă ●Aplicaţii practice la clasă în măsura posibilităţilor materiale şi de timp ●Tematică nouă: transdisciplinaritate, proiecte ●

Dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare constă în interes pentru metodele moderne, „elevul nu mai este cel de acum 20 ani”. Achiziţiile sunt: evaluare interactivă, noutăţi (transdisciplinaritate, scriere de proiecte, ideea de profesor autoreflexiv, cercetarea, însă, cere mult timp şi efort). S-a îmbunătăţit colaborarea. Contactul cu oamenii bine pregătiţi, cu formatorii, cu directoarea de program, a creat o altă stare de spirit, ne-a impulsionat experienţa profesională şi cea personală.

Impactul la nivelul schimbărilor (cunoştinţe şi competenţe) se relevă în: ●materiale noi, cunoştinţe de psihopedagogie, transdisciplinaritate ●aplicaţii, metode moderne, mijloace de predare (computer) ●lucru în echipă şi comunicare educaţională ●

După participarea la cursul de formare, există profesori, dar nu toţi, care au avut iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii. Prin: dorinţa profesorilor de a accesa fonduri prin proiecte europene, deschiderea pentru interasistenţă la clasă, aplicarea metodelor moderne (tehnici ale gândirii critice: mozaicul, turul galeriei, nufărul, ciorchinele, brainstorming-ul, jurnalul cu dublă intrare, SINELG, plus/minus).

Relaţionarea colegilor din şcoală şi a şcolii cu comunitatea este foarte bună, dar este de dorit să fie „fără culoare politică”. Există cooperare cu primăria, schimburi de experienţă între şcoli, parteneriate cu grădiniţe, licee (Focşani, Jitia). În cadrul unor evenimente, cum ar fi: Zilele Porţilor Deschise, Ziua Şcolii, Cea mai frumoasă şcoală (uniformă, siglă, mascotă, tricou, imagine) se dezvoltă aceste colaborări. Relaţia cu părinţii este deficitară, părinţii nu sunt interesaţi de şcoală. Un procent foarte mic se implică în activităţile şcolare, 10-15%. „Nu cunoaştem părinţii, nici noi, dar nici ei, nu ne cunosc.” „Trebuie să facem ceva în acest sens.”

Colegii participanţi la cursurile de formare au obţinut performanţe diferite comparativ cu anul trecut, mai ales la concursurile şcolare de matematică, informatică, română (menţiune), biologie („Sanitarii pricepuţi”). Se asociază cu pregătirea profesională şi cu spiritul de iniţiativă. Dar rezultatele, în general, ale elevilor sunt scăzute, ar putea şi mai mult, dacă toţi factorii educaţionali ar conlucra. Cadrele didactice se comportă altfel în şcoală, dar nu toţi, doar o parte dintre ei, sunt mai deschişi spre nou şi spre colaborare. Acestea au obţinut salarii de merit, dar nu- gradaţii de merit. Nu sunt implicaţi în proiecte, iar iniţiativele sperăm că vor apărea, „suntem abia la început”. Un beneficiu este

studiu.indb 180 04.07.2009 13:12:53

181

acela că fac parte din grupul ţintă şi că sunt formaţi, că au fost aleşi de Centrul Educaţia 2000+, cu care au mai colaborat excelent, în proiectul „Satul nostru sub stelele Europei”.

La nivelul managementului şcolii, directorul declară că are intenţia de a produce schimbări la nivelul bazei materiale şi al disciplinei elevilor. Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare. În viitor, pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului, este de dorit să fie planificate în vacanţa mare, nu pe termen atât de lung şi „evaluarea să se producă după fiecare modul, cu o comisie, aşa cum este preconizată evaluarea finală.”

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare: a crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară (cadrele didactice din şcoală sunt foşti elevi), a sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă, dar în oraşe şi în afara ţării, şi nu în comună (care are de suferit din această cauză), nu a contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale, pentru că nu avem astfel de persoane.

„Nu mai ştim ce să spunem! Oricum a fost bună întâlnirea cu dvs., că a trebuit analizăm nişte aspecte la care nu ne-am gândit până acum. Am conştientizat importanţa programelor de formare. ”

studiu.indb 181 04.07.2009 13:12:53

182

20. Colegiul „Dobrogea” Castelu, judeţul Constanţa

Informaţii generale

Numele şcolii: Colegiul „Dobrogea” Castelu, ConstanţaData vizitei: 25 februarie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 15 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 18 elevipentru profesori beneficiari de formare: 15 profesoripentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 1 director

Sinteza interviului

Grupul Şcolar Castelu a devenit de la 1 septembrie 2009 Colegiul Dobrogea Castelu, foarte apreciat în judeţ, cu 458 elevi şi 21 cadre didactice. Interviul s-a derulat cu directoarea şi responsabila de formare şi dezvoltare profesională. Este promovată şi susţinută schimbarea.

Cadrele didactice sunt implicate şi motivate printr-un management participativ foarte bun în crearea unui mediu pozitiv şi competitiv de învăţare, pentru participarea la cursuri de formare şi dezvoltarea profesională continuă. Echipa managerială este interesată de atragerea de fonduri prin diferite moduri, în special, prin scrierea de proiecte finanţate.

Există o deschidere extraordinară şi concretizată într-un portofoliu de proiecte pentru iniţierea şi implementarea de proiecte educaţionale naţionale şi internaţionale. Elementele de cultură organizaţională şi management startegic sunt vizibile (viziune, misiune, cod de conduită al elevului, resposnabilităţile profesorilor, mesaje educaţionale puternice, etc.)

Calitatea umană, iniţiativa, deschiderea şi pregătirea profesională a echipei manageriale sunt imprimate şi personalului şcolii, care manifestă profesionalism şi dedicare. Se remarcă dotarea cu echipamente care sunt valorificate, la modul practic, în timpul activităţilor didactice. În fiecare clasă există un computer şi un videoproiector.

Furnizorul de formare: Centrul Educaţia 2000+, Profesorul 2000+, Schema de grant Phare 2005.

Sinteza interviului cu directorul şcolii. Sinteza interviului cu responsabilul cu perfecţionarea

Aspecte forte ale liceului: „resurse umane, cooperare, dotare, ofertă educaţională, parteneriate, calitate”

Aspecte de îmbunătăţit: „infrastructura (construcţii, şcoală nouă, cămin, campus), bază materială specifică, noile calificări, retribuţia profesorilor după indicatori de calitate, sălile de sport, inexistenţa unui teren de sport, îmbunătăţirea relaţiilor cu părinţii, implicarea comunităţii în viaţa şcolii, nivel scăzut al educaţiei părinţilor”

Resurse umane: „dăruire, pentru a schimba imaginea şcolii şi mentalitatea, menţinere la standarde, dorinţă de perfecţionare, puterea exemplului”

Interesul cadrelor didactice faţă de formarea continuă este foarte mare. Nevoile de formare au fost identificate prin chestionare (la nivel de catedră, activităţi metodice), interviuri, discuţii informale, discuţii de tip focus-grup, discutarea proictului ca procedură şi ca instrument. „Fiind şcoală pilot, interviurile s-au realizat cu fiecare profesor, iar o parte dintre noi, am participat şi la formare. Analiza de nevoi a fost foarte serioasă, şi cu experţi străini.” Priorităţile de formare ale colegilor au fost:

studiu.indb 182 04.07.2009 13:12:53

183

transdisciplinaritate, evaluare, managementul proiectelor, metode active, profesorul autoreflexiv, comunicarea educaţională, asigurarea calităţii. Ca director, sunt priorităţi „care se regăsesc în cele ale profesorilor”, dar ar fi nevoie de: relaţia cu agenţii economici, managementul de proiect. „Sunt fericită că au înţeles importanţa cursurilor de formare, ca investiţie în oameni.” Numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare, în general: toţi, 21 de profesori. La schema de grant Phare 2005, 19 au solicitat cursul de formare, pe baza analizei nevoilor de formare, 15 au participat efectiv. „Important este ca maiştrii să intre în programele de formare împreună cu profesorii”.

Oportunităţile de formare ale cadrelor didactice din liceu sunt:Programele europene, din 2001- prezent ●Programele naţionale (PIR, Phare 2005, Phare 2003, Schema de grant 2005) ●ONG-uri: Centrul Educaţia 2000+, Kultur Kontact (Austria: implementarea unei noi meserii, ●lucrător în agricultură şi gospodărie ecologică)ISJ Constanţa ●CCD Constanţa (Management educaţional) ●IRCE Bucureşti (Managementul calităţii) ●Universitatea Ovidius, Universitatea Spiru Haret, Universitate Dimitrie Cantemir, Universita- ●tea BioTerra

„Am accesat aceste oportunităţi de formare ale cadrelor didactice pentru sunte în permanenţă interesaţi de schimbarea ofertei educaţionale şi adaptarea ei în funcţie nevoile existente pe piaţa muncii, nevoile părinţilor şi ale elevilor. Astfel că, dacă în 2001 eram mecanic agricol, în 2009 suntem centraţi pe turism, alimentaţie, gastronomie (tehnician turism, gastronomie, lucrător în alimentaţie publică).”

Numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului 2008 se concretizează după cum urmează:

PIR: 18, finalizat în martie- aprilie 2008 ●Schema de grant 2005: 5 septembrie- 5 noiembrie 2008, finalizat cu examen de evaluare în ●7 februarie 2009CCD Constanţa: evaluare bacalaureat (4), AEL (7) ●IRCE: 3 (managementul calităţii în educaţie şi atragerea de fonduri, sursele de autofinanţa- ●re), finalizat în martie 2008Grade didactice (3) şi master (1) ●Lille, Franţa, Invitaţie de la Comisia Europeană, Bune practici, Seminarii pentru obţinerea de ●credite transferabile şi recunoaşterea calificărilor (EQF)

Se cunoaşte numărul colegilor care au participat la cursuri de formare derulate prin Schema de grant Phare 2005: 15 profesori.

Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare este apreciat ca fiind foarte bun spre excelent, deoarece unele cursuri ne-au interesat mai mult, altele mai puţin. „Important este că de la fiecare achiziţionezi câte ceva.”

Câteva dintre dintre schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare sunt:

„Metodele, în mare parte le cunoşteam” ●Lucrul în echipă ●Comunicarea „vorbim toţi aceeaşi limbă” ●Transdisciplinaritatea (CDŞ, clasele a IX a, a X a, CDL, la SAM şi agenţi economici locali, ●sunt un fel de „opţionale impuse”)

studiu.indb 183 04.07.2009 13:12:53

184

„Unele abordări de la curs au fost ca pentru stagiari, nu au fost adaptate pentru noi, care nu eram chiar nişte începători!” „Am ales Centrul Educaţia 2000+, pentru că ştiam ce formatori are. A fost o neînţelegere, că noi am aplicat ca parteneri, apoi am devenit beneficiari. Însă din orice înceţi câte puţin. Oferta a fost vastă: de la Universitatea Ovidius, Universitatea Piteşti, Centrul Educaţia 2000+. La o parte din formatori, însă, calitatea şi prestaţia au lăsat de dorit.”

Dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare: „Cum adică? Este absolut normală, se aplică!”

La final, nu este cineva nemulţumit, este foarte bine, referitor la gradul de satisfacţie a profesorilor la încheierea programului de formare. Achiziţiile sunt benefice atât în plan personal, cât şi al şcolii. Deja, avem în derulare 3 proiecte, cu 3 echipe diferite: Natura, prietena mea, Părinţii, imaginea în oglindă, Tradiţii naţionale, tradiţii locale (schema de finanţare MECT, extins la nivel naţional, 90%- MECT, 10%- primărie), Redu, refoloseşte, reciclează. Am aplicat şi proiecte pentru FSE, pentru noi, 2%, nu este o problemă.

Au fost schimbări la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor cadrelor didactice care au participat la programul de formare după finalizarea programului. „Le-am precizat!” Există profesori care au avut iniţiative care au condus la schimbări/inovaţii la nivelul şcolii prin: modul de prezentare a materialelor, afişaje, idei de proiecte, lărgirea echipei, abordarea copilului, relaţia profesor- elev, implicarea a 2 persoane pentru participarea la Concursul Naţional Extracurricular. În ceea ce priveşte relaţionarea colegilor din şcoală cu comunitatea s-au remarcat valenţe privind sănătatea şi securitatea în şcoală (proiecte ISJ, ITM), modul de corespondenţă, formatul de corespondenţei (scrisoare de mulţumire), formatul de comunicare cu părinţii şi comunitatea (invitaţii).

Colegii au performanţe diferite comparativ cu anul trecut, în proporţie de 100%. Dar timpul este scurt pentru a aprecia acest aspect. Acum, la momentul interviului, doresc să se implice în proiecte, a crescut motivaţia. Evident, că această schimbare este asociată şi cu programele de formare. Colegii se comportă altfel în şcoală, cu certitudine. Comunicarea este mai eficientă, s-a deschis, a dispărut „un pic” anxietatea, nu mai sunt „rupturi”. „Ne spunem pe numele mic, deşi unii nu pot încă”. Profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii prin obţinerea de salarii de merit, 2%, gradaţii de merit, implicarea în proiecte. Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări prin următoarele atitudini şi abilităţi: iniţiază, fac, demonstrează, nu mai aşteaptă să primească sarcini.

În ceea ce priveşte schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice se declară: „Eu nu cred că m-am schimbat!”

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare: da! „Ne-a felicitat!”, afirmă responsabila de formare şi dezvoltare profesională. Ca îmbunătăţiri ale cursurilor de formare, se precizează:

Desfăşurarea lor la firul ierbii (nu în timpul cursurilor, în afara activităţilor didactice, aveam ●ore, ci în perioada vacanţelor, în alte locaţii: Sinaia, Buzău, etc.)Implicarea unor formatori care să funcţioneze ca o echipă ●Implicarea unui grup ţintă mai larg, de exemplu, şi comunitatea ●Adpatarea la nivelul de vârstă, la nivelul de şcolarizare (gimnaziu, liceu) ●O ofertă mai mare de cursuri de formare, căci sunt puţine cursuri de formare ●Delimitarea clară şi strictă a perioadei de evaluare (nu se ştia perioada şi modul în care se ●face evaluarea)

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare

a crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară: da! „de exemplu, eu, ca di- ●rigintă, la clasele a XII a, din 21 elevi, 4nu urmează carieră universitară”, cam aceasta este

studiu.indb 184 04.07.2009 13:12:54

185

media, „dar pe anul şcolar 2008/2009, nu ştiu!”a sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă: da! „Doar dacă nu vrei nu te angajezi, ●practica la angajaţii economici, este OK, parteneriate reale în stagiile de practică.”A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale: da! „Îi an- ●trenează pe copii, chiar le place, se implică. Data viitoare va fi mai bine! Nu-i critic! E loc de mai bine!”Alte consecinţe: proiecte pentru elevi: viticultură, standarde de calitate pentru procesarea ●strugurilor, stiluri de învăţare, TIM, burse Comenius 2.2.C (mobilităţi), Arion (Italia), Leonardo da Vinci (adulţi, 5 cadre didactice), TOT (agricultură, Spania, Academia din Cordoba), Scho-ol is cool (Youth/ LDV), dezvoltarea reţelei educaţionale, deschidere de orizont, viziune

21. Colegiul Agricol „Poarta Albă”, judeţul Constanţa

Informaţii generale

Numele şcolii: Colegiul Agricol „Poarta Albă”, ConstanţaData vizitei: 23 februarie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 21 profesori/20 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 27 elevipentru profesori beneficiari de formare: 21 profesori/20 profesoripentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 2 directori

Sinteza interviului

Interviul s-a derulat cu echipa managerială a şcolii (directoare, directoare adjunctă) şi responsabila de formare şi dezvoltare profesională. Se doreşte promovarea schimbării şi implicarea tuturor cadrelor didactice în crearea unui climat educaţional bazat pe cooperare.

Se constată promptitudine şi organizare bună din partea echipei manageriale şi un interes crescut al cadrelor didactice pentru participarea la cursuri de formare continuă, pentru dezvoltarea profesională.

Există deschidere pentru participarea în proiecte educaţionale naţionale şi internaţionale şi se conştientizează ideea că o educaţie de calitate presupune în mod cert şi dezvoltare profesională.

Furnizorul de formare: Centrul Educaţia 2000+, Profesorul 2000+, Schema de grant Phare 2005.

Sinteza interviului cu directorul şcolii. Sinteza interviului cu responsabilul cu perfecţionarea

Aspecte forte ale liceului: „profesionalism, energie, punctualitate, seriozitate, dăruire şi dragoste faţă de profesie, cadre didactice titulare”

Aspecte de îmbunătăţit: „aspectul fizic al şcolii, atragerea de foarte mulţi copii, varietatea calificărilor profesionale (LICEU, tehnolog ecolog, protecţia calităţii mediului, agricultură, activităţi economice, SAM: lucrător în alimentaţie publică, horticultor, lucrător în cultură plantelor, tehnician hidrometrolog), oferta educaţională nu a fost popularizată în oraş, implicarea elevilor în popularizarea acestei oferte educaţionale, motivarea, mai multă publicitate, pentru că suntem izolaţi, transformarea cadrelor didactice nepregătite în performanţă, dotarea este bună, baza materială de asemenea, dar trebuie să fie un climat mai cald, atragerea elevilor din tot judeţul, renovarea căminului care este în conservare, mai bune rezultate în cadrul activităţilor extraşcolare”

studiu.indb 185 04.07.2009 13:12:54

186

Resurse umane: „altruism, responsabilitate, comunicare”

Cadrele didactice manifestă un interes crescut faţă de formarea continuă. Pentru identificarea nevoile de formare se utilizează: chestionare, analize de nevoi pe domenii (management), discipline (metode de predare), discuţii informale.

Priorităţile şi oportunităţile de formare ale cadrelor didactice sunt:

CCD Constanţa: managementul clasei, consiliere şi orientare (40), managementul proiectelor, metodica predării specialităţilor şi didactici (49), evaluare bacalaureat (10), metode active, informatică, managementul proiectelor

Universitatea Ovidius Constanţa: management educaţional, ICT, comunicare

Alumni Constanţa: management educaţional, ICT, comunicare

Centrul Educaţia 2000+ (20 persoane), finalizat în noiembrie 2008, Proiectul pentru Învăţământ Rural (PIR), 25 persoane

Se cunoaşte numărul exact al participării colegilor la cursul de formare derulate prin Schema de grant Phare 2005, Centrul Educaţia 2000+, 21 cadre didactice, dar din care au absolvit numai 20 de persoane, din motive de sănătate.

„Ca directori suntem interesaţi de management educaţional, mai aplicat, reforma în educaţie, proiectele europene şi fondurile structurale”. Numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare este de fapt, majoritatea, „suntem foarte receptivi, aproximativ 30 cadre didactice.”

Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare este apreciat ca fiind excelent. S-au titularizat datorită acestor cursuri. Le-au folosit cunoştinţele şi mai ales aplicaţiile despre metodele active (de exemplu: bulgărele de zăpadă, pălăriile E. Bono). Rezultatele observate la clasă sunt consecinţa aplicării metodelor interactive, „elevii sunt încântaţi”, „iar pentru cei irascibili constituie o bună modalitate de a-i responsabiliza şi de a-i integra în grup, prin observaţiile din timpul activităţilor, de exemplu”. „Chiar şi pensionarii sau cei mai în vârstă, se pot schimba în sistemul de comunicare dintre profesori şi elevi. Pot face o combinaţie interesantă a tradiţionalului cu modernul.”

Schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare se centrează pe următoarele aspecte:

brainstorming, SINELG, ciorchine, KWL, autorizare/acreditare („Întâi ne calificăm pentru o ●anumită calificare pe care vrem s-o introducem, după aceea obţinem acreditarea”), ARACIP, formarea echipei şi delegarea responsabilităţilor, asigurarea calităţii, principiile calităţii pentru învăţământul profesional şi tehnic, acordarea calificativelor, evaluarea internă făcută public (CEAC)relaţii mai bune cu elevii, abordarea temelor la clasă din perspectivă transdisciplinară (con- ●ceptul de supă Knorr)discuţii, interasistenţe (arii curriculare), lucru în echipă (teme, proiecte) ●

Dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele /competenţele dobândite la cursurile de formare se realizează permanent, „astfel încât să nu le uităm”, „să fie îmbunătăţite pe parcurs şi nu doar sporadic, acum este momentul cald.”

Gradul de satisfacţie a profesorilor la 2 săptămâni de la încheierea programului de formare (a evaluării) este excelent. „Satisfacţie mare, muncă multă, am depus la portofolii tot ceea ce ne putea

studiu.indb 186 04.07.2009 13:12:54

187

folosi: fişe, grile de autoevaluare, aplicaţii de la clasă, jurnalul profesorului autoreflexiv, management strategic, planul de dezvoltare instituţională.”

Achiziţiile pe care profesorii le au după 2 săptămâni de la încheierea programului de formare sunt „voluminoase şi proaspete”. „Comunicarea în context educaţional, asigurarea calităţii, etapele unui proiect, aplicarea acestora, nu numai teorie, rezultatele obţinute, fişa de autoreflecţie asupra profesorului şi elevului, TIM. Am lucrat în echipă.”

Dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele /competenţele la 2 săptămâni de la încheierea programului de formare se exprimă în faptul că sunt şi mai motivaţi să aplice. „Sunt ore atât de frumoase la clasă. Afirmă: Ce metode mai facem astăzi? Ore atractive, de exemplu de planificarea carierei, pentru cei mari, OSP, în colaborare cu CJRAE Constanţa şi Colegiul Tehnic Pontica.”

Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

schimbări la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor: o mai bună comunicare, lecţii mai bune, închegarea relaţiilor, echipă, interes, suflet în tot ceea ce se face şi calitate, „fiecare a venit cu ceva valoros”, înţelegerea conceptelor: pluri- multi- inter- transdisciplinaritate

iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii: metodele active, pregătirea copiilor pentru olimpiadă, implicarea mai bună, fără timiditate, folosirea cunoştinţelor în realizarea PDI, aplicarea trandisciplinarităţii la clasă (agentul economic: director- strategie, economie aplicată- discipline, managementul firmei- contabilitate, matematică, educaţie antreprenorială, supa Knorr- morcov, ţelină, etc. un nou concept, delicat)

schimbări despre relaţionarea colegilor din şcoală cu comunitatea: căminul de bătrâni (vizite, activităţi, de 1 şi 8 martie se confecţionează felicitări), serbări şi dansuri populare, parteneriate de colaborare cu primăria, poliţia, agenţii economici, relaţii foarte bune cu etniile, de exemplu, cu lipovenii (întâlniri, discuţii, proiectul „Tradiţii şi obiceiuri dobrogene”, obiceiuri de nuntă, de botez, de înmormântare, de ceată), „Da, au ieşit mai mult în comunitate!”

Impactul la nivelul performanţei

Colegii au performanţe diferite comparativ cu anul trecut, schimbare care este asociată cu programul de formare. De exemplu: bacalaureat 100%, concursuri, olimpiade şcolare, cultură civică, discipline tehnice, matematică, ştiinţe.

Colegii sunt mai deschişi, există comunicare, mai multă încredere, ne cunoaştem mai bine, lucrul în echipă. Relaţia cu elevii este bună, profesorii fac naveta cu aceştia. Se produce acea învăţare prin contagiune. Cu părinţii este o colaborare bună, există acordul scris cu aceştia, la început de ciclu, un parteneriat pentru educaţie. De asemenea, se organizează lectoratele cu părinţii, mai ales atunci când este nevoie de sprijin: bacalaureat (cls. a XII a), tezele cu subiect unic (cls. a VII a şi cls. a VIII a).

Profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii: au obţinut 2%, salarii de merit, gradaţii de merit, suport pentru proiectele europene, ROI este discutat în mod foarte democratic, seriozitate.

Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări, pentru că funcţionează teoria schimbului. Schimbările survenite nu sunt doar „de faţadă”, ele există. Au depus proiecte FSE (conceperea proiectului OSP), valorizarea OŞP (socio-umane, TIM, stiluri de învăţare), lecţii deschise.

Schimbările de la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice constau în: ordine în idei, mai multă disciplină şi organizare, profesionalism în

studiu.indb 187 04.07.2009 13:12:54

188

analiză şi sinteză, mai concreţi în abordările educaţionale sau cele de dezvoltare şi atragere de fonduri („facem un proiect, dar de ce-l facem?”), cunoaşterea legilor, de exemplu pentru achiziţii publice, comisia paritară, comunicare şi management participativ, asigurarea unui demers didactic relevant, calitativ, atmosfera, mediul ambiant plăcut şi cald, eficienţă.

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare. Ca îmbunătăţiri pentru programele de formare viitoare se recomandă: timp mai restrâns, cursuri intensive, nu în vacanţe, evaluarea cursului („de la începutul cursului să fim anunţaţi în ce constă evaluarea în mod clar”), tematica să nu mai fie stufoasă, să se deruleze în �eek-end (acord şi dezacord), formarea modulului să se realizeze într-o săptămână, apoi să se schimbe modulul.

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare:

A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară: da. ●A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă: da, „suntem foarte interesaţi de cum ●să apropiem şcoala de viaţa activă”A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale: da, prin ●programul „A doua şansă” (pentru cei de la penitenciarul Poarta Albă), respectarea etniilor prin „Tradiţii şi obiceiuri dobrogene” (macedoneni, lipoveni, rromi), proiecte pentru săraci şi familii dezavantajate, respectarea tradiţiilor (Dragobetele) şi a particularităţilor de vârstă (Balul bobocilor)

studiu.indb 188 04.07.2009 13:12:54

189

22. Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, ConstanţaData vizitei: 26 februarie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 21 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 26 elevipentru profesori beneficiari de formare: 21 profesoripentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 1 director

Observaţii generale

Interviul s-a derulat cu un reprezentant al echipei manageriale, cu directorul adjunct, deşi am solicitat şi prezenţa celuilalt director. Se precizează utilitatea şi importanţa participării la cursuri de formare, cadrele didactice sunt încurajate să participe la cursuri de formare, dar acestea să aibă un caracter practic aplicativ.

Nu există o statistică a cursurilor de formare derulate anterior. Se constată slabe competenţe ale echipei manageriale de a realiza o analiză de nevoi de formare bine fundamentată, realistă, deşi se recunoaşte utilitatea unei astfel de activităţi la nivelul şcolii. Se promovează la clasă o învăţare centrată pe elev, aşa cum au învăţat la cursurile de formare, dar se afirmă că: sunt consumatoare de timp, nu există resurse logistice de implementare (consumabile, echipamente), conştrânşi de programe încărcate şi de tipul de evaluare. Se observă o oarecare grabă şi lipsă de precizie în abordarea problemei, în angrenarea cadrelor didactice pentru aplicarea chestionarelor.

Furnizorul de formare: Universitatea Ovidius, EU-RO-TRAINING (formare) Ovidius, Schema de grant Phare 2005.

Sinteza interviului cu directorul şcolii

Aspecte forte ale liceului: „necesar pentru comunitate, susţinut de comunitate, cu mari speranţe pentru comunitate”

Aspecte de îmbunătăţit: „o clădire nouă, dotări corespunzătoare, cu cadre didactice absolut calificate, cu mai puţini navetişti, cu largă deschidere profesională (ofertă educaţională pentru elevi), cu speranţa într-o stare materială, pe măsura pregătirii, etc.”

Resurse umane: tinereţe, speranţe, împliniri

Interesul cadrelor didactice din liceu faţă de formarea continuă este perceput ca fiind crescut, dar ar putea fi şi mai mare. Identificarea nevoilor de formare este recunoscută ca o activitate absolut necesară, dar nu se cunosc modalităţi concrete de „aflare” a acestora. Se afirmă că unii se înscriu benevol, „nu-i forţează nimeni”, alţii sunt interesaţi doar de obţinerea diplomelor, certificatelor sau creditelor.

Referitor la programul de formare prin Schema de grant 2005 pentru identificarea nevoilor de formare s-a analizat oferta de formare a Universităţii Ovidius Constanţa.

Priorităţile de formare ale colegilor sunt: noi metode de lucru, didactica specialităţii, proiectare didactică, comunicarea elevi-profesori, profesori- profesori, ca director: management educaţional,

studiu.indb 189 04.07.2009 13:12:54

190

coordonare şi evaluare. Oportunităţile de formare ale cadrelor didactice, pe baza analizei de nevoi:

CCD Constanţa: consiliere şi orientare, evaluare bacalaureat şi teste naţionale ●Alumni Constanţa: AEL, TIC ●Centrul Educaţia 2000+: PIR ●Periodic sunt interesaţi de formare şi dezvoltare profesională. Aproape toate cadrele didac- ●tice (64 cadre didactice) au trecut prin aceste modalităţi de formare. Pentru schema de grant 2005, se declară că s-au înscris mai mulţi, 24, au participat 21 şi au absolvit, 21. Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare este de bine spre foarte bine.

Schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare sunt: noi modalităţi de acţiune, aplicaţii de didactică modernă, o nouă relaţie profesor-elev, percepţia elevilor („au observat că noi am trecut prin aceste cursuri”), „un curs te uneşte, şi acolo, şi aici, la şcoală, creează o relaţie de apropiere şi încredere.” În legătură cu dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare se constată că mai mult aplică cei tineri, care parcă au mai multă responsabilitate. Se observă la lecţiile de asistenţă, prin noi metode folosite, cercuri pedagogice, lecţii deschise, „aduc un suflu nou”.

Impactul cursului, ca grad de satisfacţie: mulţumiţi, în mare măsură, achiziţiile sunt utile în mod categoric, dau o forţă nouă şi împlinire, există dorinţa de a folosi ceea ce s-a învăţat. Nu se exemplifică achiziţiile.

Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale se manifestă astfel:schimbări la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor: „mai deschişi, mai încrezători în ei, pri- ●vesc altfel lucrurile”, dar nu se dau exempleiniţiative care au condus la schimbări/inovaţii: „dorinţa de a ţine lecţii deschise, referate, noi ●metode, activităţi metodice în cadrul cercurilor şi disciplinelor”schimbări în relaţionarea colegilor din şcoală cu comunitatea: „Foarte deschise, nu există ●nici o reţinere în aceste relaţii. Este explicabilă susţinerea comunităţii, relaţiile între etnii, între majoritarii români şi turci, tătari, rromi, nu sunt doar pe hârtrie, ci ele se întâmplă în realitate. E o procupare a întregii comunităţi, ca o stare de veghe. Rromii, tătarii, turcii, poliţia, bisericile, unităţile economice, agenţii economici, aeroportul, unitatea militară, am mers noi către dânşii şi apoi au venit şi ei spre noi. Porţi larg deschise, chiar este un proiect. Fiind şi bază NATO, am derulat împreună cu americanii manifestări sportive, s-a realizat premierea activităţilor din fondurile lor, vizitarea bazei militare şi a campusului, au avut loc ateliere de lucru despre rolul păcii, înţelegerii şi toleranţei. Este un parteneriat. Cu părinţii există o colaborare- în general bună, dar avem o observaţie, nu toţi părinţii îşi asumă responsabilitatea faţă de familie, mulţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.”

Impactul la nivelul performanţei este vizibil:

colegii au performanţe diferite comparativ cu anul trecut, asociate cu participarea la cursul de ●formare: rezultatele de la bacalaureat sunt foarte bune, un procent de 97,8%.colegii se comportă altfel în şcoală: „cu siguranţă că da!” ●colegii s-au remarcat la nivelul şcolii prin: „proiecte, 2%, salarii de merit, gradaţii de merit, ●deşi există aceste beneficii, vor fi o speranţă, nu sunt pe deplin răsplătiţi din punct de vedere material, moral”.colegii au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor ●schimbări: „metode noi, relaţii de comunicare, optimism, toată viaţa avem ce învăţa, niciodată nu putem fi pe deplin mulţumiţi”schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în comporta- ●mentul cadrelor didactice: „mă simt mai tânăr sufleteşte, mai apropiat de colegi, de cei tineri, mai ales, încerc să atrag în locul meu pe cei tineri, care sunt capabili”

●

studiu.indb 190 04.07.2009 13:12:54

191

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare: „da, categoric!” Îmbunătăţirile vizate pentru programele de formare sunt: „mai mult atinsă latura practică, subiecte, mai concrete, mai realiste, apropiate de noi şi de elevi, fără cuvinte prea multe şi savante.” Despre formatorii cursului se spune că: „ne-am înţeles bine, dar s-a observat distanţa!”

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare:

a crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară: 90% (carieră universitară, academie ●militară)a sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă: „mai greu, se practică sistemul de ●pile şi relaţii, numai cei care sunt la SAM, avem două clase, a IX a, a X a, găsesc mai rapid” Există parteneriate cu agenţi economici „La Dorna”, „Lumina” (produse din carne), care pre-gătesc preparatori produse lactate şi preparatori produse din carne/peşte.a contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale: da! Există ●un ansamblu focloric „Prietenia” care câştigă premii şi este apreciat, proiecte „Prietenia, fără frontiere”, „O şcoală pentru toţi, o şansă pentru fiecare”.alte consecinţe: Vă mulţumim! ●

studiu.indb 191 04.07.2009 13:12:54

192

23. Grup Şcolar Udrea Băleanu, Băleni, judeţul Dâmboviţa

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Udrea Băleanu, Băleni, Dâmboviţa Data vizitei: 24 februarie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 21 profesoriNumăr de chestionare aplicatepentru elevi: 25 elevipentru profesori beneficiari de formare: 21 profesori/ 18 absolvenţipentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 3 directori

Observaţii generale

Interviul s-a desfăşurat în condiţii optime cu echipa managerială a şcolii (1 directoare şi 2 directoare adjuncte) şi responsabila cu formarea şi dezvoltarea profesională. Primirea s-a realizat în cadrul tradiţional al şcolii şi comunităţii: plăcinte bulgăreşti.

S-a bucurat de punctualitate şi comunicare deschisă. Se remarcă gradul de seriozitate al cadrelor didactice, ataşament şi dedicare faţă de şcoală, o stare pozitivă de cooperare. S-a observat încurajare din partea echipei manageriale pentru participarea la cursuri de formare şi dezvoltarea profesională continuă şi deschidere pentru participarea în proiecte educaţionale naţionale şi internaţionale. Se manifestă frecvent dorinţa de a fi îmbunătăţite utilităţile liceului, care au impact şi asupra calităţii actului educaţional.

Furnizorul de formare: Universitatea Valahia Târgovişte, DPPD, Formare şi dezvoltare profesională Schema de grant Phare 2005.

Sinteza interviului cu directorul şcolii. Sinteza interviului cu responsabilul cu perfecţionarea

Aspecte forte ale liceului: „ordine, colegialitate, dorinţa de nou, efective de elevi, ceea ce alte şcoli nu au, resurse umane calificate, rezultate bune la concursuri şi olimpiade”

Aspecte de îmbunătăţit: „Mai multă colaborare şi implicare, ceea ce nu depinde în totalitate de noi, bază materială mai bună. Dacă am putea să nu învăţăm în două schimburi, ar fi superb, suferim de spaţiu, implicare mai mare a comunităţii. Şcoala are deschidere, dar comunitatea mai puţin, există puţină comunicare din partea comunităţii, încercăm să-i atragem, dar nu răspund…, mai multă ordine, din partea celor în măsură să ofere ajutor, important pentru prevenirea actelor infracţionale, evitarea expresiei „Aşa vă învaţă la şcoală? Dar nici nu putem singuri. Uneori ne aflăm în situaţia lui Don Quijote! Confort ambiental (apă caldă, apă curentă, încălzire, reţele de utilităţi, centrală, camere de supraveghere, securitatea nu este pusă la punct şi avem două locaţii în două schimburi), extinderea parteneriatului comunitate- şcoală.”

Resurse umane: „competenţă, competenţe profesionale, colegialitate, profesionalism, corectitudine, deschidere spre nou”

Interesul cadrelor didactice faţă de formarea continuă este crescut. Analiza nevoilor de formare este o activitate de lungă durată şi destul de complexă. S-a realizat prin: completarea unor chestionare de către cadrele didactice din liceu, interviuri personale (activitate coordonată de Mirela Mihăescu). La investigarea acestora au participat şi agenţii economici din zonă care „şi-au spus dorinţele”, referitoare la ruta progresivă, efectuarea stagiilor de practică şi a practicii comasate.

studiu.indb 192 04.07.2009 13:12:54

193

„Pe baza unei oferte a Universităţii Valahia din Târgovişte, DPPD, colegii au bifat modulele pe care doresc să le parcurgă. S-a realizat un tabel centralizator. Au fost selectate: Managementul resurselor umane în instituţiile de învăţământ, Proiectarea, organizarea şi evaluarea activităţii didactice, Managementul calităţii şi managementul proiectelor, Şcoala şi comunitatea, Şcoala inclusivă.” „Am învăţat practic! Interesantă a fost abordarea şcolii şi comunităţii, în mediul rural. Este foarte importantă legătura, cum să procedăm pentru a realiza parteneriatul, identificarea problemei. De asemenea, managementul proiectelor, pentru că am vrea şi noi să aplicăm proiecte, ca să le câştigăm!”

Numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare a fost foarte mare, mai mulţi, chiar şi cei de la gimnaziu, doreau şi maiştrii şi învăţătorii. Se înscriseseră pentru acest curs 35-40, dar au fost selectaţi, conform condiţiilor, numai 21. Alte oportunităţi de formare pe care le-au avut cadrele didactice din şcoală au fost propuse de responsabilul de formare şi dezvoltare profesională:

CCD Târgovişte: oferta de formare ●Proiectul pentru Învăţământ Rural: „Metode activ participative” (pentru clasele I- VIII) ●Numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului 2008 este ●centralizat la modul următor, în total, 80 cadre didactice: PIR: 38, Universitatea Valahia: 21, CCD Târgovişte: evaluare bacalaureat (15), maiştri (6), alte cursuri, „alţii- colo şi acolo, alţii- nicăieri”.

Colegii care au participat la cursuri de formare derulate prin Schema de grant Phare 2005 au fost în număr de 21, dar au absolvit numai 18. A fost derulat de Universitatea Valahia Târgovişte, DPPD (modulul 1, modulul 2– 1 şi 2, modulul 3), şi s-a încheiat pe 7 februarie 2009, s-a evaluat pe 21 februarie 2009.

Nivelul de satisfacţie al profesorilor sfârşitul procesului de formare este foarte bine. Ei afirmă: „am găsit răspunsurile pe care le căutam (managementul calităţii, managementul proiectelor, şcoala inclusivă), dar există loc de mai bine întotdeauna.”

Schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare se centrează pe: analiza SWOT (toată lumea ştie, comisii metodice), implicarea unor persoane care erau mai reticente, s-au ajutat reciproc, portofoliu personal (materiale), extinderea metodelor activ participativ, nu în mod sporadic, acum se întâmplă mult mai mult, temele pentru evaluare, stimularea muncii în echipă, se cunosc mai mult, un început pentru alte activităţi din şcoală, ajutor reciproc în cazul în care alţii n-au putut să-şi completeze portofoliul (de exemplu, dacă unii erau internaţi în spital), mai multă comunicare, aplicaţii practice şi programări grafice (filmuleţe, coroniţa de iarnă, folosirea lor la cercuri metodice al profesorilor de tehnologie)

Dorinţa sau încercarea colegilor dvs. de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare este mare. „S-au bucurat, s-au obişnuit, petreceam sâmbetele şi duminicile împreună. Este clar că experienţa trebuie aplicată, nu numai la clasă. Au înţeles rolul acestor comisii metodice, care nu sunt în totalitate agreate, munca depusă. S-a învins inerţia!”

După două săptămâni, de la încheierea cursului, participanţii sunt încântaţi, atmosfera de înmânare a certificatelor, pe măsura cursului. Toată lumea a fost apreciată datorită efortului depus. Echipa de organizare a sesizat istoria proiectelor. „Noi am fost cei mai activi, uniţi, inimoşi, am tratat temele cu seriozitate. Am o slăbiciune pentru Băleni. (dl. Dogaru)” Achiziţiile au constat în: organizarea şi evaluarea activităţilor didactice, o mai mare seriozitate, planificarea documentelor manageriale, comisiile, mai prompte, mai bine puse la punct, folosirea ceea ce au învăţat la programare grafică (elaborarea lucrărilor de disertaţie), folosirea chestionarelor de identificare a nevoilor de formare ale cadrelor didactice (lucrări de master), realizarea unui site al şcolii, ca dorinţă veche, dar care are

studiu.indb 193 04.07.2009 13:12:54

194

„acum temelia, cărămida”, „majoritatea le folosim acum şi la ore, mai multă aplecare către metodele activ- participative”.

Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

schimbări observate la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor cadrelor didactice: portofoliu, ●analiza SWOT, calitatea în educaţie, necesitatea comisiei, metode activ participative, lucru diferenţiat (combaterea şi prevenirea insuccesului şcolar), atitudini (spirit de echipă, colegia-litate), elaborarea opţionalelor CDŞ (o altă abordare, deschidere)iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii: da, au fost, exprimate prin: ●realizarea de parteneriate cu alte şcoli, folosirea materialelor în activităţi metodice pe judeţ, dorinţa de a scrie proiecte, realizarea unui site al liceuluischimbări remarcate în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor dvs din şcoală cu comunita- ●tea: „avem un parteneriat cu comunitatea- consiliu local, dispensar, poliţie, acţiuni organizate de colegii noştri pe teme, cum ar fi: delincvenţa juvenilă, consumul de alcool, droguri, tutun, rolul familiei şi definirea acesteia de către copii, părinţi şi cadre didactice. Au început să con-ştientizeze importanţa acţiunilor derulate în comunitate de către cadre didactice. Să fie mai motivate.”

Impactul la nivelul performanţei: „ar trebui să aibă, pentru că a fost un imbold pentru cadrele didactice.” Colegii au performanţe diferite comparativ cu anul trecut, pentru că folosesc, în măsura în care au timp videoproiectoare. Performanţele elevilor se remarcă prin note mai mari, se păstrează procentul la bacalaureat/testarea naţională, participarea la olimpiadele şcolare, mai multe discipline. Această schimbare se asociază cu participarea la aceste cursuri, prin îmbunătăţirea metodelor activ participative, schimbarea mentalităţilor unor persoane, gândire pozitivă. Colegii dvs. se comportă altfel în şcoală, cu siguranţă. Lucrul în echipă, reacţii mai bune, s-a sudat echipa şcolii, dacă au nevoie de ajutor, „sună pe x”.

Profesorii care au urmat cursul de formare s-au remarcat la nivelul şcolii. A contribuit la obţinerea de salarii de merit, cu punctaje maxime şi la dorinţa de a obţine proiecte în urma unor competiţii la nivel local sau naţional, „dar deşi, suntem motivaţi să acţionăm, este un punct slab, pentru că, de exemplu, pentru obţinerea FSE (2% cofinanţare), nu avem primăria sau un agent economic puternic să ne sprijine. De asemenea, dorim investiţii.” Alte tipuri de beneficii: relaţii mai bune, morale, am fost vizitaţi de persoane importante, personalităţi ale educaţiei din România şi din UE, care ne-au dat încredere în noi (Anca Tîrcă, Vasile Molan, experţi străini).

Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări prin faptul că: îmbunătăţirea activităţii la clasă. Din jurnalul proiectului, ca anecdotă, „un coleg care întârzia la ore, la evaluare l-am luat de acasă, ca să fim siguri că vine. A fost în sensul bun un (prof)itor” al acestor cursuri.” „Simţim colaborarea colegilor, că am făcut ca directori, parte din echipa lor. Era un atelier de lucru în cabinet, când ne fabricam portofoliile. Era o atmosferă constructivă în pregătirea pentru evaluarea finală. Suntem mai bine integraţi în grup, s-au mai dărâmat zidurile dintre noi, din partea noastră, şi din partea celorlalţi. Uneori a fost greu, sâmbăta şi duminica, dar am simţit un uşor regret, când am terminat.”

Conducerea şcolii este foarte mulţumită de rezultatele cursurilor de formare. Îmbunătăţirile viitoare pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului constau în:

să „coboare” şi la ciclul gimnazial şi primar• să existe şi alte teme (opţionale, anumiţi oameni să opteze sau să aprofundeze)• să se desfăşoare la noi în şcoală, adică la firul ierbii• să fie aplicaţii multiple, cu cât mai multe activităţi practice, concrete, interactive, cu atât mai • binesă se realizeze, la final, evaluări cu elevii la clasă (aplicaţii „live”)•

studiu.indb 194 04.07.2009 13:12:54

195

să se propună concursuri între şcolile care participă ca beneficiare în proiect, cu premii • pentru premianţi, ca să se stimuleze participareasă se propună teme preferate, proiecte cu deschidere spre nou (parteneriate instituţionale, • studiul limbilor străine, managementul stresului, team-building, organizarea altfel a întâlnirilor, sub forma excursiilor, atelierelor de lucru)

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare constă în:

creşterea numărului de elevi care urmează o cariera universitară: da. (din 10 care au susţinut ●examenul de bacalaureat, 7 au luat)sporirea numărului celor care şi-au găsit un loc de muncă: da. ●contribuţia la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale: da. (existenţa ●mediatorilor bulgari şi rromi, existenţa familiilor monoparentale şi a psihologului în şcoală)„Ne-a deschis gustul pentru cursuri, am cunoscut personalităţi. Vă mulţumim!” ●

studiu.indb 195 04.07.2009 13:12:54

196

24. Liceul Teoretic Olteni, judeţul Teleorman

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul Teoretic Olteni, TeleormanData vizitei: 2 martie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 4 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 25 elevipentru profesori beneficiari de formare: 4 profesoripentru manageri beneficiari de formare: 1 managerpentru directorul liceului din care provin cursanţii: 1 director

Diagnoză instituţională

Observaţii generale

Interviul s-a derulat cu echipa managerială a şcolii (director) şi responsabila de formare şi dezvoltare profesională. Majoritatea cadrelor didactice sunt navetiste. Se manifestă slabe competenţe ale directorului de a realiza o analiză de nevoi de formare bine fundamentată, realistă (deşi consideră că este necesară).

Responsabila de formare şi dezvoltare profesională face eforturi pentru a dezvolta proceduri interne de centralizare, monitorizare şi valorificare a formărilor. Nu există o motivare pentru formare, perfecţionarea profesională este lăsată pe seama fiecărui cadru didactic. Cooperarea cu comunitatea locală, cu părinţii elevilor este formală, nu există o politică şcolară, practici sau proceduri interne de dezvoltare de reţele şcolare. Liceul Teoretic Olteni este o un spaţiu şcolar (fără utilităţi, fără echipamente, fără consumabile) care are nevoie urgentă de fonduri pentru a-l transforma într-un mediu pozitiv şi modern de învăţare.

Furnizori de formare:

Universitatea din Piteşti, DPPD, CALED 2, Schema de grant Phare 2005.

Universitataea din Piteşti, DPPD, MEDU RUR (Şi în mediul rural educaţia poate fi condusă performant), Schema de grant Phare 2005.

Sinteza interviului cu directorul şcolii. Sinteza interviului cu responsabilul cu perfecţionarea

Aspecte forte ale liceului: „comunicare, transparenţă, eficienţă (bacalaureat de la 93% la 100%)”

Aspecte de îmbunătăţit: „igienă, construcţie, realibilitare cămin, cantină, livadă, sală şi teren de sport, campus şcolar, teren de tenis de câmp, îmbunătăţirea claselor, mobilier, ateliere SAM pe domenii, de exemplu produse textile pielărie, materiale didactice, relaţii între colegi, calităţile şi competenţele profesorilor, relaţia cu comunitatea locală-şcoală, biblioteca computerizată, cu bază de date, scrierea de proiecte.

Resurse umane: „deschidere faţă de oameni, cu competenţe foarte mari/mari/mici, exigenţă faţă de sine”

Interesul cadrelor didactice faţă de formarea continuă este mulţumitor, ar putea fi şi mai bun. Nevoile de formare se identifică prin: interviuri, chestionare, cursuri de prezentar. „Acum nu mai ştim nimic! Dar dacă-mi amintesc bine, Lucian Ciolan a derulat un interviu cu fiecare cadru didactic în parte

studiu.indb 196 04.07.2009 13:12:54

197

şi cu managerul şcolii. Dar am avut şi experţi din Anglia.” „De multe ori, am mers aşa, după ce ne-au trimis prin fax!”. Priorităţile de formare pentru colegi şi director au fost: evaluare, asigurarea calităţii, comunicarea profesor-elev, eficienţa în actul educaţional, metodică, management educaţional, îndrumare şi control. Numărul de persoane (profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare: 8, cei mai tineri, „deşi toţi au scris că vor să meargă, dar în acţiune nu s-a întâmplat aşa.”

Oportunităţile de formare ale cadrelor didactice:

CCD Teleorman ● : AEL (6), consiliere şi orientare, didactici şi metodici ale disciplinelorAmbasada SUA ● : utilizarea metodelor moderne de comunicare în predarea limbii englezeUniversitatea Craiova ● : Oportunităţi de finanţare în procesul de integrare a RomânieiUniversitatea Piteşti ● : Management educaţional (101 credite, curs postuniversitar, MEDU RUR)Palatul Copiilor, MECT, Salvaţi Copiii, ISJ Teleorman ● : Alcoolul nu te face mare, Prevenţia HIV/SIDA

Numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului şcolar anterior se prezintă astfel: 11 (AEL-6, CALED- 4, MEDU RUR- 1). Nu există o statistică a acestor cursuri. La schema de grant Phare 2005, au participat: 5 persoane (CALED- 4, MEDU RUR- 1)

Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare: suficient, nici o mare bucurie (transportul, orele prea multe alocate, derularea în �eekend). Schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare: relaţia profesor-elev, metode moderne de predare-învăţare, organizarea foarte bună a lor, pe care o vom aplica şi noi, accent pe practică, competenţele managerilor („am devenit mai sigur pe mine”): legislaţie, documente, îndrumare şi control, achiziţionarea unor cărţi („Ghidul practic al directorului de învăţământ preuniversitar” Dan Zaharia, Gheorghe Iorga, Livia Liliana Sebeşteanu).

Dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare: da, categoric, evident!

Impactul cursului, după 1 lună de la abslovire: ca grad de satisfacţie (satisfăcător, calificativ: foarte bun), achiziţii, care se resimt în procesul de educaţie, metodică, o mai bună colaborare elevi- profesori- părinţi, dorinţa participanţilor certă de a aplica ceea ce au învăţat.

Impactul al nivelul schimbărilor comportamentale

schimbări observate la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor: progres evident, compor- ●tament mai bun, un tip de relaţii altfel, cunoştinţe în domeniul instructiv (metode moderne folosite la clasă), mijloace audio video, lucru pe grupe, fişe, chestionare, role play, close test, gap filling.iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii: „mai în serios orele, fără dis- ●criminări, aplixcarea lucrurilor mai elevate, atingerea calităţii, pregătirea cu mai multe mate-riale din afară, i-au mobilizat pe colegii noştri şi i-au stimulat”, există un altfel de afirmare, o competiţie frumoasă. Este importantă proiectarea managerială: PDI, plan managerial anual/semestrial bazate pe strategie şi proiect. Ca director, am devenit mai preocupat, mai orga-nizat. Relaţia director- profesor se realizează prin comunicarea cu documente, ca diriginte, prin portofoliu. Mai multă exigenţă a directorului, mai puţină toleranţă, atunci când totul este comunicat în scris. Este eliminat stresul.schimbări remarcate în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor din şcoală cu comunitatea: ●mai bine ca niciodată (parteneriate cu poliţia- vizite, invitaţii ale specialiştilor, căminul de bă-trâni- mici spectacole)

studiu.indb 197 04.07.2009 13:12:54

198

Impactul la nivelul performanţei

Colegii au performanţe diferite comparativ cu anul trecut, da. „În fiecare an, noi ne-am dus, ne-am înscris pe la toate cursurile, suntem conştienţi de importanţa lor şi suntem convinşi că în funcţie şi de noi, depind şi rezultatele elevilor.”

Colegii se comportă altfel în şcoală cu colegii, cu elevii, cu echipa managerială, cu părinţii elevilor, cu membrii comunităţii. Da, sunt mai serioşi, deficitari suntem în zona părinţilor, acum aceştia lucrează mai mult decât altă dată. Facem încă vizite la domiciliu. Oricum relaţia nu este una ideală. Părinţii nu conştientizează importanţa implicării în educaţia elevilor, lasă totul pe umerii şcolii, numai atunci, când sunt în situaţie de criză sau când li se întâmplă ceva apelează la şcoală. Şi gradul de cultură este foarte scăzut. Din perspectiva descentralizării, ne-am speriat, pentru că din CA vor face parte şi părinţii. Un alt aspect negativ este neimplicarea primăriei.

Profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii prin salarii şi gradaţii de merit, iar între noi suntem mai apreciaţi. Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări: da, evident, în comportament, metodică, mai multe cunoştinţe, la zi cu informaţia!

Buna pregătire a cadrelor didactice este satisfacţia directorului. Suntem mai cunoscuţi în judeţ, am revenit la ceea ce era înainte: absolvenţii Liceului Olteni erau o mândrie. Oina este originară din Olteni. Schimbările survenite la nivelul managementului şcolii sunt o urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice. Este nevoie de schimbări cu caracter administrativ (mobilier, cadre didactice calificate şi titulare), participarea la asistenţe la ore, prezentarea unor criterii clare de apreciere, exemple pozitive pentru ceilalţi, în cancelarie.

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare: da, în totalitate!

Îmbunătăţirile viitoare pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului se referă la: să se desfăşoare zonal, să existe posibilităţi de transport la distanţă mică, să nu acopere aşa de multe ore, să se refere strict la o anumită problematică, nu atât de generale, pe subiect, şi pe nevoie, să aibă caracter practic, să fie gratuite, să pornească de la dorinţa fiecărui cadru didactic de a participa, să fie motivante, să fie „impuse poate” (să nu se dea salarii de merit, dacă nu se participă, dacă nu este activitate internă şi neimplicare din punct de vedere al noutăţilor în domeniu)

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare:

A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară, da: ASE, geografie, Politeh- ●nică, jurnalism, filologie, Î postliceal (nu există o statistică)A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă: da, din cei care au terminat cum 2 ●ani, toţi elevii, 28, lucrează. Nu lucrează în străinătate.A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale. Nu ştiu dacă ●a contribuit cu succes, cred că ar trebui un curs separat. Părinţii să conştientizeze cerinţele educative speciale. Cei mai mulţi refuză, nu recunosc că au o astfel de cerinţă specială (diza-bilitate motorie, psihică, anumite nevoi emoţionale, sărăcie, divorţ, familii monoparentale, agresivitate, violenţă, etc.). Din păcate nu există un consilier şcolar.Alte consecinţe. În mod cert, fără consecinţe negative. ●

studiu.indb 198 04.07.2009 13:12:54

199

25. Grup Şcolar Agricol Topolog, judeţul Tulcea

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Agricol Topolog, Tulcea

Data vizitei: 27 februarie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 27 profesori (2 decedaţi, 1 plecat din sistemul de învăţământ)

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 23 elevipentru profesori beneficiari de formare: 24 profesoripentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 2 directori

Diagnoză instituţională

Observaţii generale

Interviul s-a derulat cu directoarea şcolii care a declarat că a învăţat la aceste cursuri de formare să negocieze cu angajaţii pentru organizarea programului, respectarea şi asumarea responsabilităţilor, motivarea acestora, să practice un management bazat pe obiective.

Este şcoală coordonatoare, în care se pune accent pe un învăţământ modern, în care elevii să fie învăţaţi cum să folosească informaţiile, în mod creativ. Există foarte bune relaţii cu comunitatea, o comunitate, care are tendinţa de a dezvolta IMM-uri şi care este orientată spre dezvoltarea de afaceri. Angajaţi şcolii fac parte din Consiliul Local al comunei.

Se remarcă gradul de seriozitate al cadrelor didactice, buna lor pregătire (mastere, grade didactice), seriozitate, ataşament şi dedicare faţă de şcoală, o stare pozitivă de cooperare şi competiţie. Aceştia sunt foşti elevi ai şcolii. De asemenea se observă o bună distribuţie din punct de vedere al echităţii de gen (femei şi bărbaţi). Echipa şcolii este formată din cadre didactice titulare, motivate, tinere, fără a prezenta o fluctuaţie a acestora. Au responsabilităţi la nivelul comisiilor metodice şi ariilor curriculare pe care le îndeplinesc cu succes.

Furnizorul de formare: Centrul Educaţia 2000+, Profesorul 2000+, Schema de grant Phare 2005.

Sinteza interviului cu directorul şcolii

Aspecte forte ale liceului: „profesionalism, educaţie, instrucţie”

Aspecte de îmbunătăţit: „instrucţia elevilor, contribuţia didactică, derularea de programe, dotarea didactică, echipamente didactice, avem atelierele de practică pentru mecanicăm, dar suntem deficitari, participarea părinţilor, parcă nu am găsit cheia comunicării cu aceştia, implicarea agenţilor economici, care trebuie să se întâmple mai mult”

Resurse umane: „responsabilitate, exigenţă, prietenie (amici), şi în relaţiile cu copiii”

Interesul cadrelor didactice faţă de formarea continuă este foarte bun. Nevoile de formare se identifică prin chestionare, interviuri şi primirea ofertei de fomare de la CCD Tulcea, apoi Centrul Educaţia 2000+, Universitatea din Ploieşti, Universitatea Ovidius Constanţa. „La noi, colegii au ales. Dan Ionescu, care a răspuns de Topolog şi Mahmudia, o persoană profesionistă, a avut o mare influenţă. Argumentează prin faptul că au venit formatorii la firul ierbii, acasă, să fim la curent cu tot

studiu.indb 199 04.07.2009 13:12:54

200

ceea ce este nou. Şi aşa ne simţim frustraţi, că suntem departe de informaţie. Altfel se desfăşoară faţă în faţă.”

Priorităţile de formare ale colegilor şi directorilor au fost: management educaţional al clasei (director şi diriginte), important pentru a percepe altfel relaţiile cu elevii, didactici transdisciplinare (CDŞ, modele pentru colaborarea profesorilor pe diferite arii curiculare, foarte benefice), asigurarea calităţii (domenii de calificare care să fie acreditate de ARACIP, pentru a funcţiona), comunicare. Importante sunt aici şi implicarea în proiectele de construcţie a parcurilor eoliene (capus şcolar, reorganizare SAM, crearea locurilor de muncă, transformarea în liceu tehnic agricol), care reprezintă oportunitate pentru tot bazinul şcolar şi comunitar. Ca directoare, sunt intersesată şi de didactica specialităţii mele, geografie şi franceză, dar şi de management educaţional pentru directori. „Comunicarea a fost binevenită. Sunt foarte mândră că am discutat cu profesorii şi i-am convins să participe la acest curs de formare”.

Se cunoaşte numărul exact de profesori care au solicitat participarea la cursuri de formare: toate cadrele didactice (şi învăţători, şi educatori, şi gimnaziu, şi liceu): 60.

Oportunităţile de formare au cadrele didactice din şcoală:

CCD Tulcea: AEL, didactica specialităţii (majoritatea disciplinelor), consiliere şi orientare, ●comunicare şi transdisciplinaritate, iniţiere în TIC şi folosirea la clasă de către învăţători şi educatori (16), economia bazată pe cunoaştere (2)Biblioteca comunală ●Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor: 9 cadre didactice, reprezentanţi ai satelor şi pri- ●mărieiProiectul pentru Învăţământ Rural: 9 ●Proiect SAPARD: Centrul de prelucrare a laptelui de capră (formarea specialiştilor) ●After school: Satul a început să aibă rromi, pregătirea mediatorilor (baie, maşină de spălat, ●educaţie, clase)Phare 2005: iulie- august 2008, septembrie- decembrie 2008, ianuarie-februarie 2008, 7 fe- ●bruarie- evaluarea finală

Numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului anterior: toate, cele 60 de cadre didactice, în combinaţie, adică unii au urmat mai multe. Prin schema de grant Phare 2005, au fost participanţi, cu finalizare (din păcate, 2 au decedat, accident de maşină, 1 a plecat din sistem): 24 de cadre didactice de liceu (Î liceal, SAM, cel puţin 2 ore pe specialitate, titulari).

Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare: super! Echipa din Topolog, a primit „Magna cum laude”, care a fost felicitată de toată lumea pentru implicare şi seriozitate, am primit un feedback excelent.

Schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare: metodică, metode de lucru, comunicare îmbunătăţită, utilizarea materialelor didactice, relaţionare adecvată, mai interesaţi de job-ul de profesor, mai motivaţi în activităţile de la clasă, de a aplica ceea ce este nou şi modern. „Totul a fost foarte bine!”

În ceea ce priveşte dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare se constată că elevii sunt mai deschiţi la orice lucru nou, se „livrează” acestora aplicaţii noi şi moderne. La clasă se practică ceea ce au învăţat, aspect observat şi la activităţile metodice de la nivel judeţean. S-au schimbat foarte multe lucruri: relaţiile cu copiii, interesul pentru activitatea didactică. „Merg spre bine!” Din asistenţele de la ore, din pulsul discuţiilor din cancelarie, din întâlnirile pe comisii metodice şi din interasistenţe observăm „că nu au fost la cursuri, aşa, pentru credite!”

studiu.indb 200 04.07.2009 13:12:55

201

Gradul de satisfacţie a profesorilor de la încheierea programului de formare: bine, lucru benefic, n-au fost refractari, sunt deschişi. Achiziţiile sunt bune. De exemplu, planificările sunt făcute la timp, dorinţa de a se înscrie la activităţile metodice, interesul de a utiliza din materialele didactice, solicitarea laborantului în activităţi, folosirea cunoştinţelor din mai multe surse (CCD Constanţa, Alumni Constanţa, Centrul Educaţia 2000+). Dacă unii au fost centraţi pe transdisciplinaritate, iar alţii pe calitate, fac schimb de experienţă. „Să vedem ce ai învăţat tu, ce scrie în manual, ce ne recomandă inspectoratul! Trebuie să observăm diferite activităţi, să elaborăm referate, să facem un CEAC funcţional.)

Se aplică Legea lui Brooke: „Un gram de practică valorează cât o tonă de teorie.” Se spune: „Hai nu vii la mine la oră? Se vede, se simte calitatea”. Dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele/competenţele este evidentă. „Cine vrea să vină la mine la oră?” Se manifestă prin: multiplicarea materialelor, conectarea la Internet, accesarea unor oferte de formare contra cost, li s-a deschis gustul pentru formare. Nu alegem noi ca manageri cursurile, ci este decizia lor, noi, doar sugerăm.

Impactul al nivelul schimbărilor comportamentale

schimbări observate la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor: comunicarea între cadre di- ●dactice şi cu elevii, un alt tip de relaţie între profesori şi elevi, încercarea unei mai bune colaborări cu părinţii, pentru că sunt „înglodaţi” în prea multe griji (Programul „Bani de liceu” este bun, dar nu este un stimulent educaţional, ci unul material, este mai mult pentru părinţi), evaluarea copiilor, noi nu avem aici cazuri de violenţă sau de consum de droguri, au fost doar câteva cazuri întâmplătoare.iniţiative care au condus la schimbări /inovaţii la nivelul şcolii: scrierea unor proiecte, de către ●2 echipe diferite, pentru accesarea fondurilor FSE. (Şcoala, emblema comunităţii, pentru ate-lierele şcoală, Şcoala, după şcoală, formarea adulţilor), revista şcolii (revistă premiată pentru mediul rural), parteneriate reale şi funcţionale pentru 7 agenţi economici.schimbări remarcate în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor din şcoală cu comunitatea: ●proiecte derulate împreună cu agenţii economici, parteneriate educaţionale, convenţii de co-laborare, instruirea copiilor pentru transmiterea tradiţiilor (proiectul Micul folclorist, pliante, şezătoare), poliţia este implicată (probleme seara cu fetele), la fel şi biserica, şi cu părinţii „ne străduim să-i atragem”. Suntem conştienţi că direcţia este şcoală- comunitate şi nu invers.

Impactul la nivelul performanţei

Se afirmă că participanţii la cursul de formare au performanţe diferite comparativ cu anul trecut, deoarece acestea sunt percepute ca o experienţă nouă. Se relevă în procente de promovare de la tezele unice şi bacalaureat (60%- bac, 90%- a VIII a), faptul că toţi sunt cuprinşi într-o formă de educaţie, învăţământ liceal sau profesional, participarea copiilor la diferite proiecte.

Colegii se comportă altfel în şcoală cu colegii, cu elevii, cu echipa managerială, cu părinţii elevilor, cu membrii comunităţii: da. Mai este de lucru la relaţia cu părinţii şi cu unii reprezentanţi ai comunităţii.

S-au remarcat la nivelul şcolii: dornici de a participa la echipa proiectelor depuse, cererea de a participa la curs Managementul proiectelor, realizat de Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi (8 persoane care şi-au plătit personal cursul), obţinerea de salarii şi gradaţii de merit, atragerea agenţilor economici în proiectele şcolii.

Se afirmă cu certitudine că cei care au participat la formare au manifestat iniţiative la nivelul clasei şi la nivelul liceului şi şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări. De exemplu: aplicaţii la clasă, dezvoltarea unor evenimente extraşcolare (expoziţii, costume populare, sală de spectacol, etc.), mediatizarea imaginii şcolii prin crearea unor postere, pliante, fluturaşi, etc.,

studiu.indb 201 04.07.2009 13:12:55

202

implicarea în proiecte, cum ar fi, Micul folclorist (Banca Mondială), Muzeul satului, Micul naturalist (10 000 Euro, cabinet metodic).

Schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice. În primul rând, mi-am schimbat eu atitudinea, am învăţat să fiu puţin mai diplomată, să nu mai spun direct, fără trebuie, să negociez şi să-i motivez în dorinţa de a participa la proiecte.

Conducerea şcolii este foarte mulţumită de rezultatele cursurilor de formare. Unii n-au participat, nu s-au implicat, dar i-am convins să fie în pas cu tot ce este nou, modern. Pentru ca îmbunătăţirile în viitor ale programelor de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului este nevoie de: înlesnirea posibilităţilor de a participa la absolut toate cursurile, îmbunătăţirea bazei materiale, care să fie utilizată de toţi profesorii (PIR, MECT, proiecte), obţinerea unor performanţe şi mai bune din punct de vedere profesional (certificate, agenţii economici, care dau calificative bune), continuarea muncii de către elevi, utilizarea experienţei personale a formatorului, la temele propuse să existe jocuri de rol, teme interactive şi ateliere de lucru, didactica transdisciplinarităţii, existenţa a diferite locaţii, condiţii de trening, teambuilding out-door.

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare:

A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară: da, 10 %, accesează colegii ●şi universităţi din Brăila, Galaţi, Tulcea.A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă: da, 50%, în comerţ, ca şi tehnician ●în activităţi comerciale.A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale. Nu avem ●probleme, doar din perspectiva sărăciei, iar aici, se implică primăria, prin programele sociale (se doreşte prin proiectele propuse, în care se lucrează diferenţiat, ca beneficiarii să devină independenţi, să se întreţină singuri)Alte consecinţe: să dezvoltăm proiecte! ● Să ne cunoaştem rădăcinile (Sâmbăta de Sus, Sâm-băta de Jos, Sâmbăta Nouă, Făgăraş şi Făgăraş Nou, transhumanţa- păşuni, împroprietăriţi) Şcoala se deschide, Veşnicia s-a născut la sat sau este veşnică şcoala.

studiu.indb 202 04.07.2009 13:12:55

203

26. Liceul Teoretic Lădeşti, judeţul Vâlcea

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul Teoretic Lădeşti Vâlcea

Data vizitei: 3 martie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 9 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 29 elevipentru profesori beneficiari de formare: 9 profesoripentru manageri beneficiari de formare: 1 managerpentru directorul liceului din care provin cursanţii: 1 director

Diagnoză instituţională

Observaţii generale

Interviul s-a derulat cu directorul şcolii, care a manifestat deschidere. Echipa managerială este interesată de îmbunătăţirea şi modernizarea spaţiului şcolar pentru a deveni un mediu prietenos şi competitiv. Se doreşte atragerea reprezentanţilor comunităţii locale şi a părinţilor în colaborarea eficientă cu şcoala.

Activitatea din şcoală este bine coordonată. Se încearcă dezvoltarea spiritului de echipă. Cadrele didactice sunt interesate de formarea şi dezvoltarea profesională, li se asigură suport, în acest sens, din partea echipei manageriale. La nivel judeţean sunt responsabili de cercuri pedagogice, metodişti, autori de manuale şcolare (de exemplu, matematică). Se manifestă dorinţa de a fi mai multă implicare din partea colegilor de cancelarie în asigurarea obiectivelor educaţionale, de atragere de fonduri prin proiecte (FSE, ANPCDEFP, etc.)

Furnizori de formare

Universitatea din Piteşti, DPPD, CALED 2, Schema de grant Phare 2005.

Universitataea din Piteşti, DPPD, MEDU RUR („Şi în mediul rural educaţia poate fi condusă performant”), Schema de grant Phare 2005.

Sinteza interviului cu directorul şcolii

Aspecte forte ale liceului: „implicare, seriozitate, misiune (obiective fundamentale de atins)”

Aspecte de îmbunătăţit: „mai multă ordine şi disciplină, bază materială perfromantă, deşi mai avem dotări, laboratoare moderne pentru limbi străine, cadre didactice titulare”

Resurse umane: „flexibilitate, deschidere la nou, unitate”

Interesul cadrelor didactice faţă de formarea continuă este crescut. Nevoile de formare se identifică prin: analiză SWOT, chestionare, oferte de cursuri ale furnizorilor de formare, discuţii formale şi informale între colegii care au participat şi cei care nu au fost la cursuri. Directorul liceului cunoaşte bine, identifică uşor nevoile de formare ale personalului didactic - consideră că acesta are nevoie de formare în specialitate, managementul clasei, curriculum, evaluare, TIC (în şcoală există o reţea de calculatoare care nu e valorificată în timpul activităţilor didactice, iar formarea pe această problematică ar valorifica baza materială a şcolii, obţinută cu efort, în scopul creşterii calităţii educaţiei).

studiu.indb 203 04.07.2009 13:12:55

204

Priorităţile de formare ale colegilor sunt: cunoaşterea mai bună a cerinţelor elevilor, psihologia copilului şi adolescentului, managementul clasei, perfecţionarea stilului de muncă la clasă, îmbunătăţirea atitudinii faţă de actul didactic, iar ca director- management educaţional. Numărul de persoane (profesori) care a solicitat participarea la cursuri de formare: 20, în medie din totalul de 25 de cadre didactice ale şcolii. Oportunităţile de formare pe care le au cadrele didactice din şcoală: cele din oferta CCD Vâlcea (didactica specialităţii, consiliere şi orientare, AEL, etc.), Proiectul pentru Învăţământ Rural (25 cadre didactice), Schema de grant Phare 2005.

Nu există o statistică a numărului de persoane participante la cursurile de formare. Sunt exprimate cu „aproximaţie” doar la unele cursuri de formare, unde se menţionează şi furnizorii de formare. Numărul de profesori care a solicitat participarea la cursul de formare pentru schema de grant Phare 2005 pe baza identificării nevoilor proprii de formare a fost de 18. Se cunoaşte situaţia exactă a numărului de persoane pentru schema de grant Phare 2005: 10 persoane (9 profesori, 1 manager).

Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare: maximă. Schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare: utilizarea metodelor noi de predare-învăţare-evaluare, ridicarea calităţii procesului de învăţământ, rezultate mai bune la teze, o mai bună comunicare între cadre didactice, iniţiative la clasă. În legătură cu dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite la cursurile de formare este interesant că la început sunt entuziasmaţi, doresc să le aplice, dar apoi revin la vechile tradiţii.

Impactul cursului

gradul de satisfacţie ● : ridicatachiziţii ● : au crescut achiziţiile, de exemplu, metodele centrate pe elev, metodele de evaluare, aplicarea TIC la clasă, iar eu, ca director, am încercat să-mi îmbunătăţesc managementul şi relaţiile cu oamenii pe care-i conduc, de asemenea documentele şi asigurarea calităţiidorinţa şi încercarea ● colegilor de a folosi ceea ce au învăţat la curs de formare există, dar ar trebui mai multă implicare şi consecvenţă

Schimbările observate la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor: a crescut nivelul de cunoştinţe şi competenţe: metode, evaluare, TIC, comunicare, încredere, socializare, lucru în echipă.

Iniţiative care au condus la schimbări/inovaţii la nivelul şcolii: utilizarea mijloacelor moderne şi a computerului la lecţii, cadrele didactice colaborează mai bine, „a fost ceva nou şi pentru ei şi acum aplică ceea ce au învăţat”, interesate de atragerea de fonduri prin scrierea de proiecte europene.

Schimbări remarcate în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor din şcoală cu comunitatea: iniţierea şi dezvoltarea unor parteneriate cu biserica, poliţia, dispensarul, agenţii economici din zonă.

Impactul la nivelul performanţei

Se consideră că nu a fost timp pentru observarea unor performanţe diferite comparativ cu anul trecut. De obicei, noi avem „100%” la teze cu subiect unic şi la bacalaureat. Cursurile de formare constituie un factor al schimbării, dar nu sunt şi suficiente. Ar fi necesare, de exemplu, nişte CD-uri cu filme, în care să se prezeinte lecţii demonstrative pe specialitate, adaptate conţinuturilor din manuale şi tipurilor de evaluare de la finalul unui ciclu de învăţământ.

Colegii se comportă altfel în şcoală, cu colegii, cu elevii, cu echipa managerială, cu părinţii elevilor, cu membrii comunităţii, dar nu a fost o schimbare foarte mare. Atmosfera este bună în

studiu.indb 204 04.07.2009 13:12:55

205

şcoală, ca director, încerc să imprim o tentă democratică în relaţiile cu angajaţii, care de multe ori nu este apreciată.

Profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii prin: 6 gradaţii de merit, 4 salarii de merit, 2%, participarea cu elevii la olimpiade de matematică, mai ales, concursuri de tip Kangorou (deşi acesta este la ciclul primar), participarea la competiţia de concursuri de manuale de matematică, unde s-a obţinut cel mai mare punctaj.

Cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări, dar foarte sporadic. Un factor important este timpul, iar „masa critică”, doar 9 profesori, nu a produs încă efecte în lanţ, nu a generat schimbare. Există situaţii în care se manifestă iniţiative: lecţii deschise, cercuri metodice, o mai bună relaţionare cu părinţii.

Schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice ar putea fi traduse prin expresia „să fiu un pic mai rău”. Eu cred în înţelegere cu colegii, în management participativ, „nu vreau să jignesc pe nimeni” şi de multe ori acest aspect nu este suficient înţeles.

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare: da. Bine că există, chiar dacă efectele nu se văd imediat. În timp, se produce o schimbare, este evident, nimic nu rămâne fără rezultat. Îmbunătăţirile viitoare constau în: locaţia, ai aproape de casă, şi formare on-line, pentru a putea clarifica eventualele nelămuriri, întrebări asupra subiectelor aflate în dezbatere, cursurile să fie practice şi aplicate pe specialitate, nu la modul abstract tratate. Şi să se realizeze aceste cursuri, în acest fel, încă din facultate, să se pună accent pe practica pedagogică.

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare

A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară, da, procentul este cam de ●95%, mai ales în condiţiile dezvoltării învăţământului superior particularA sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă, da, la noi în zonă, este o ofertă bo- ●gată de locuri de muncăA contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale, da, am de- ●pus un proiect prin care să se asigure specialişti din partea ISJ, CJAPP, psihologi, logopezi şi prin care să se dezvolte la noi în liceu in cabinet de consiliere Alte consecinţe: am conştientizat importanţa cursurilor de formare şi a implicării în scrierea ●de proiecte pentru dezvoltarea instituţională şi a calităţii procesului de educaţie, pentru atra-gerea de fonduri, mai ales din perspectiva descentralizării învăţământului

studiu.indb 205 04.07.2009 13:12:55

206

27. Liceul Teoretic şi Tehnologic Beceni, judeţul Buzău

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul Teoretic şi Tehnologic Beceni, BuzăuData vizitei: 1 aprilie 2009Numele expertului: Marcela Claudia CălineciNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 18 profesori

Număr de chestionare aplicatepentru elevi: 13 elevipentru profesori beneficiari de formare: 18 profesoripentru manageri beneficiari de formare: -pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 1 director

Diagnoză instituţională

Observaţii generale

La interviu au participat directoarea şi responsabila cu formarea şi dezvoltarea profesională. Liceul Beceni beneficiază de cadre didactice bine pregătite din punct de vedere profesional, motivate să se dezvolte şi să atragă elevii în actul educaţional. (www.liceulbeceni.ro)

Echipa managerială are o strategie de acţiune foarte bine definită, este interesată de îmbunătaţirea şi modernizarea spaţiului şcolar, de atragerea de fonduri. Există certe preocupări de dezvoltare a mediului şcolar într-unul prietenos, deschis, primitor, stimulativ şi competitiv (săli de clasă, laboratoare, holuri, utilităţi, etc.). De asemenea, oferta educaţională este adaptată la cerinţele pieţei muncii: agricultură ecologică, lucrător în gospodării agroturistice, resurse naturale şi calitatea mediului, agroturism ecologic. Promovarea liceului în reţeaua ANTREC şi colaborarea cu Asociaţia BioTerra este benefică pentru imaginea acestuia. Activitatea din şcoală este foarte bine coordonată. Este spriinit fiecare cadru didactic pentru atingerea obiectivelor propuse. Viziunea şcolii este afişată: Un învăţământ modern, competitiv, pe specialităţi, în pas cu cerinţele comunităţii şi flexibilitate.

Furnizorul de formare: Centrul Educaţia 2000+, Profesorul 2000+, un promotor al TIC în educaţie, Schema de grant Phare 2006.

Sinteza interviului cu directorul şcolii. Sinteza interviului cu responsabilul cu perfecţionarea

Aspecte forte ale liceului: „Civilizaţie, ambiţie, tradiţie”

Aspecte de îmbunătăţit: „Mentalitatea elevilor şi a părinţilor, scăderea importanţei învăţatului, slaba preocupare pentru învăţare, slaba pregătire, neinteresaţi să înveţe. Ştiu că trebuie stimulaţi şi se poate… recent am obţinut premii la un concurs de matematică, unde nimeni nu se mai aştepta, dar numai cu pregătire suplimentară, repet, sunt convinsă că se poate.”

Resurse umane: responsabilitate, curiozitate, putere de muncă, conştiinciozitate, seriozitate, putere mare de absorbţie.

Cadrele didactice sunt interesate de formarea continuă. Nevoile de formare se identifică prin chestionare, interviuri individuale, prezentări de oferte ale CCD Buzău, instruiri lunare, hărţi ale nevoilor, planuri individuale de dezvoltare (aplicate de expert Relu Olteanu şi devenite bune practici în liceu). Oportunităţile de formare a cadrelor didactice din şcoală sunt realizate prin:

CCD Buzău: TIC, comunicare, metode noi de predare- învăţare- evaluare, evaluare pentru ●examenele de bacalaureat, Consiliere şi Orientare (24 ore), AEL, managementul proiectelor, primul meu an de învăţământ

studiu.indb 206 04.07.2009 13:12:55

207

Universitatea Transilvania Braşov: Academica 1, Academica 2, Asigurarea calităţii în educa- ●ţie, 90 crediteCentrul Educaţia 2000+: (18 persoane), Profesorul 2000+, în derulare ●SIVECO, Managementul proiectelor ●SNSPA, Managementul educaţional , instituţional, Comunicare educaţională (master)

„Avem un dezavantaj că nu am prins stagiile de formare de acum 3 ani”. În anul 2007/2008 au participat la cursuri de formare prin CCD Buzău toate cadrele didactice, pe diferite teme.

Pentru noi constituie o prioritate zero cursurile de managementul proiectelor şi asigurarea calităţii. „Ca directoare, am mare nevoie de un curs de management educaţional practic, ca un ghid de la A la Z, ca să învăţ încă o dată cu ce se confruntă un manager în şcoală, zi de zi: organizarea consiliilor de adminstraţie şi a consiliilor profesorale, stabilirea tematicilor, elaborarea unui plan de încadrare, a unui plan de dezvoltare instituţională. Cred că sunt foarte importante din perspectiva descentralizării.” De asemenea, perfecţionarea limbilor străine constituie o altă prioritate a formării şi dezvoltării profesionale.

Este cunoscut numărul exact al participării colegilor la cursul de formare derulate prin Schema de grant Phare 2006, Centrul Educaţia 2000+, 18 cadre didactice, deşi au solicitat 20 de persoane.

Nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare este considerat „satisfăcător”, din punct de vedere al sacrificiului de timp, este ca „un maraton”. „Ca şi calitate este bun şi foarte bun!” Toţi cursanţii au lăudat caracterul practic al cursului pentru că au putut aplica la clasă ceea ce au învăţat şi exersat la sesiunile de formare.

Monitorizările la ore au fost benefice în observarea schimbărilor. Schimbările observate la sfârşitul programului de formare (deşi acesta este în derulare), atât la nivelul cunoştinţelor, cât şi al competenţelor în mod concret sunt:

Prezentarea lecţiilor în Po�er Point ●Scala inteligenţelor multiple (TIM) ●Metodele interactive moderne ●Metoda „De ce?” ( ● De ce nu învaţă copiii? Nu au timp. Cum explicaţi acest aspect?, Cine este implicat?, Ce se face pentru acest aspect?, etc.)Realizarea proiectelor şi elaborarea de portofolii ●Exerciţiile de autocunoaştere- profesorul autoreflexiv ●Încurajarea reciprocă, spiritul de echipă, buna comunicare ●

În ceea ce priveşte dorinţa sau încercarea colegilor dvs. de a folosi cunoştinţele /competenţele dobândite la cursurile de formare se simte acest lucru, „din punctul meu de vedere, mai ales la cadrele didactice tinere şi la cele de vârstă medie, surprinzător. Sunt şi excepţii, dar dacă ar face altcineva, ar fi foarte bine.”

Gradul de satisfacţie a profesorilor este apreciat ca fiind: „încântaţi”. „O bucurie pe faţă, ne-am apropiat mai mult, ne cunoaştem mai bine, interrelaţionăm, stăm unul lângă celălalt.” „Am descoperit colegii, ne-am dezvăluit unii celorlalţi, ca şi cum ne-am dezbrăcat de toate temerile, fricile.” Achiziţiile sunt în ton cu ceea ce este nou. Concret: ghemul, reţeaua, tehnici ale gândirii critice, cubul, mozaicul, KWL, diagramele Venn. La unison, doresc să aplice, cunoştinţele şi competenţele exersate în cadrul programului de formare.

După participarea la cursurile de formare, există profesori care au avut iniţiative şi inovaţii, aspecte care generează schimbări. De exemplu: folosirea proiectelor la orele de română, de geografie, aplicarea transdisciplinarităţii (mediu, ecologie, mărţişoare), lucrul în echipă la matematică. Se observă o mai strânsă legătură cu părinţii, care au venit mai des la şcoală, se foloseşte un ton mai cald, mai prietenos la discuţii. Aceste aspecte „i-au forţat” pe ceilalţi colegi să se comporte la fel. Nu se

studiu.indb 207 04.07.2009 13:12:55

208

mai practică lectoratele, ci atelierele de lucru, întâlnirile cu părinţii, în funcţie de nevoile lor. „Aceasta este o inovaţie, pentru zona noastră”. La nivelul relaţionării colegilor din şcoală cu comunitatea au apărut abordări noi: poliţia, biserica, cabinete medicale, Palatul Copiilor Beceni (meşteşuguri populare tradiţionale: olărit, ţesut, ansamblu folcloric), Liceul de Informatică Marghiloman din Buzău (informatică şi celelalte discipline).

De asemenea, echipa managerială practică un marketing agresiv, mai ales în relaţia cu sponsorii (abordarea foştilor elevi ai şcolii sau ai comunităţii pentru implicarea în acte de sponsorizare, de exemplu, o donaţie de 200 milioane de la Adrian Porumboiu, antrenor FC Vaslui, pentru finanţarea arhitecturii liceului şi a Centrului de Informare şi Documentare). Există parteneriate cu: Direcţia Agricolă (unitatea de implementare), Oficiul de Consultanţă Agricolă, CERES Arad, unităţi de profil din Germania (cel mai mic tarif, deoarece au apreciat modul de prezentare al liceului), voluntariat pictor celebru care realizează un curs de pictură, legătura cu bătrânii satului.

Colegii au obţinut performanţe diferite comparativ cu anul trecut, schimbarea care se asociază cu programul de formare Phare 2006 al Centrului Educaţia 2000+. „Eu, ca manager m-am schimbat, ştiu că dacă managementul este calitativ, profesorii se simt sprijiniţi.” Se rezolvă mai uşor „nevoile în care te împinge viaţa.” De exemplu: Consiliul elevilor (este funcţional, relaţia cu elevii este mai bună), de două ori pe semestru, ca manager, am întâlnire cu şefii claselor, „am uşa deschisă şi la propriu, şi la figurat” pentru elevi, colegi, părinţi etc.

Colegii sunt mai sociabili, mai dornici să colaboreze între ei, să elaboreze proiecte comune, de exemplu, chiar la o excursie, organizată de curând au participat mai mulţi profesori, un număr de 6, ceea ce este un fapt inedit pentru liceul nostru.

Profesorii care au urmat cursul de formare s-au remarcat la nivelul şcolii: au obţinut rezultate pozitive la concursuri (premii), au participat la simpozioane cu teme interesante de comunicări ştiinţifice, au scris proiecte (programul de granturi, folclor, muzeul satului). Nu au obţinut salarii şi gradaţii de merit. Pentru scrierea de proiecte, cofinanţarea este încă o problemă, „dar nu renunţăm”. Dar s-au înscris la master, cursuri post-universitare, grade didactice. Într-un fel, aceste cursuri au „spulberat indecizia şi nehotărârea”, au conştientizat importanţa activităţilor de formare.

Ca şi schimbări survenite la nivelul managementului şcolii, se constată că „mă înţeleg mai bine cu ei, colaborez mai bine, se implică mai mult în activităţile şcolare, căută sponsorizări (aspect trecut ca responsabilitate în fişa postului, 1 milion de lei- 1 punct), nu fac numai ca să fie, au depăşi faza de „hârţogăraie”, pur şi simplu, acţionează. „Cei care se zbat sunt suplinitorii”. Este un paradox, dar sunt puşi pe treabă, ceea ce mă bucură.” Aceasta se datorează în mare măsură şi schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice, în urma cursurilor de formare.

Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare. Îmbunătăţirile viitoare pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului se referă la: mai multe aplicaţii, schimburi de experienţă, monitorizări pe termen lung, caracter practic, analize comparative finale asupra beneficiarilor din toate şcolile implicate în proiect (Phare 2006: Beceni- Buzău, Pechea şi Tudor Vladimirescu- Galaţi), formare în continuare „la firul ierbii”, de la toţi ofertanţii de servicii de formare.

Consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare

A crescut numărul de elevi care urmează o cariera universitară: Da. Dar nu există o statistică ●în acest sens.A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă. Da. Mai ales prin parteneriatul cu ●AJOFM Buzău cu care este dezvoltată o relaţie de colaborare. Se consideră că ar fi util de dezvoltat un proiect pentru a monitoriza pe termen mediu şi lung inserţia pe piaţa muncii, a absolvenţilor Liceului Beceni.

studiu.indb 208 04.07.2009 13:12:55

209

A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale. Nu am avut ●cazuri, dar suntem deschişi la conceptul de şcoală inclusivă.Alte consecinţe? Creşterea cifrei de şcolarizare, calitatea serviciilor oferite de cadrele didacti- ●ce, atitudine ai cooperantă, aplicarea unor metode noi, atractive, care se pliază pe generaţiile noi cu care lucrăm, considerate de mulţi „mai zvăpăiate”.

28. Grupul Scolar Agricol Voineşti, judeţul Dâmboviţa

Informaţii generale

Numele şcolii: Grupul Scolar Agricol Voinesti, Judetul DambovitaData vizitei: 9 martie 2009 Numele expertului : Manolescu Marin Numărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: ...cadre didacticeNumăr de chestionare aplicate:pentru elevi: 27 chestionarepentru profesori beneficiari de formare: 22 chestionarepentru manageri beneficiari de formare - pentru directorul liceului din care provin cursanţii : 1 interviu

Diagnoză instituţională

Observaţii generale

Grupul Scolar Agricol Voinesti este situat in localitatea Voinesti, Judetul Dambovita, la o distanta de 27 de km fata de Municipiul Targoviste, la 45 km fata de Campulung si 110 km fata de Bucuresti.Este amplasat in zona dealurilor subcarpatice, in centrul bazinului pomicol Dambovita. Conditiile naturale favorabile si prezenta Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Voinesti confera acestei unitati de invatamant un plus de originalitate.

In acest an Grupul Scolar Agricol Voinesti implineste 53 de ani de existenta. S-a pornit de la Scoala Profesionala Pomicola, infiintata in 1955, apoi Scoala Tehnica Horticola(1962), Liceul Agricol in 1966, iar din 1991 s-a transformat in Grup Scolar Agricol.

Vizita la Grupul Scolar Agricol Voinesti, Judetul Dambovita s-a desfasurat in conditii foarte bune. Directorul Grupului scolar, domnul Ion Constantinescu, a demonstrat receptivitate maxima la solicitarea de a face vizita la institutia pe care o conduce. Aceeasi disponibilitate de discutie am resimtit-o si in ceea ce priveste cadrele didactice, indiferent daca au fost sau nu cuprinse in programul de formare. De altfel, dupa aplicarea chestionarului am avut o scurta discutie/ dezbatere cu acestea, din care a rezultat interesul pentru activitati de acest gen si aprecierea cursurilor desfasurate in programul Phare. S-au formulat si o serie de intrebari referitoare la principiile care stau la baza intentiilor MECI de a restructura planurile de invatamant, activitate care se desfasoara in aceasta perioada la nivelul Ministerului. S-au formulat si opinii critice cu privire la intentiile declarate ale MECI de a reorganiza invatamantul preuniversitar.

Alte probleme critice vizeaza lipsa de corespondenta dintre profilurile liceului si ceea ce ofera piata muncii. Desi aparent profilurile liceului sunt de actualitate dar mai ales de perspectiva, absolventii nu gasesc locuri de munca in domeniul pentru care s-au pregatit. Multi absolventi se reorienteaza in cariera profesinala, multi merg la facultate.

De altfel, pe langa muncitori si tehnicieni scolarizati in aceasta unitate de invatamant, sunt numerosi cei cu studii superioare care se regasesc in diferite localitati ale judetului , nu numai ca ingineri horticultori, dar si ca economisti, profesori, medici etc.

studiu.indb 209 04.07.2009 13:12:55

210

Am remarcat spiritul gospodaresc deosebit al echipei manageriale precum si relatiile de colaborare deosebite practicate in raport de institutiile si persoanele cu atributii in comunitatea locala.

Sinteza interviului cu domnul Ion Constantinescu,directorul Grupului Scolar Agricol Voinesti, beneficiar de cursuri de formare finantate prin schemele de grant Phare

Cuvintele cheie care caracterizeaqza aspectele forte ale acestei institutii sunt: calitate, deschidere spre nou, feed- back.Cursul a fost foarte apreciat de cei care l-au absolvit. De altfel, cuvintele care caracterizeaza resursa umana sunt: realizator, organizator si responsabil de program.La discutie a participat si responsabilul cu perfectionarea din grupul scolar.Din discutiile cu domnul director a rezultat faptul ca este foarte atasat de aceasta institutie de invatamant, fiind de altfel stabilit in localitate. Fiind de fel din Craiova, dupa repartitia in invatamant la aceasta unitate scolara s-a stabilit in Voinesti. Am remarcat o mare experienta manageriala si un simt al realitatii deosebit. Este multumit de ceea ce face ca manager si ca profesor, dar considera ca s-ar putea face mult mai multe lucruri bune daca ar beneficia de autonomie in sensul real al cuvantului. Pe de alta parte are nemultumire faptului ca elevii sunt saraci si nu pot sa-si continuee studiile universitare in masura in care doresc acest lucru. Elevii au potential intelectual, sunt motivati pentru invatatura dar contextul economic esrte nefavorabil unora dintre ei. Referitor la cursurile de formare si la cadrele didactice care au absolvit cele trei module, opinia domnului director este una pozitiva. Cei care au urmat cursurile au fost realmente multumiti de calitatea prestatiei profesionale a formatorilor si de tactul pedagogic al acestora. Deja sunt opinii favorabile sio aprecieri pozitive ale elevilor in raport cu ceea ce se intamnpla in salile de clasa.considera ca ar trebui sa continue cursurile de perfectionare, insa acestea sa fie pe durate mai scurte si sa se desfasoare in incinta liceului. Redam in continuare textul integral al interviului cu domnul director.

1.Folosiţi 3 cuvinte pentru a sintetiza aspectele forte ale liceului pe care îl conduceţi.

- calitate, feedback, deschidere pentru nou

2.Ce aspecte pot fi îmbunătăţite în liceul dvs.?

- comunicare, creativitate, toleranţă3.Dacă ar fi să alegeţi 3 cuvinte pentru a caracteriza resursele umane din şcoala dvs. ce cuvinte aţi folosi? - realizator, organizator şi responsabil de acţiuni

4.Cum aţi caracteriza interesul cadrelor didactice din şcoala dvs. faţă de formarea continuă? a) Cum aţi identificat nevoile de formare? - discuţii, chestionare, analize b) Care au fost priorităţile de formare ale colegilor dvs.? Dar ale dvs. ca director? Colegi - managementul clasei, şcoala şi comunitatea Director- managementul proiectelor

c) Care este numărul de persoane(profesori) care au solicitat participarea la cursuri de formare? – 18 d) Ce oportunităţi de formare au cadrele didactice din şcoala dvs.? Daţi exemple, precizaţi proiectul şi furnizorul. - programe fără taxă acreditate prin CCD Dâmbovita- Intel Teach 5.La sfârşitul formării

studiu.indb 210 04.07.2009 13:12:55

211

e) Care este numărul persoanelor care au participat la cursurile de formare pe parcursul anului ? – 22

f) Câţi dintre colegii dvs.au participat la cursuri de formare derulate prin Schemele de grant Phare 2005 şi 2006? – 18 g) Menţionaţi numele acestui/acestor cursuri şi numele furnizorului. Când s-au încheiat aceste cursuri?1.Intel Teach –ianuarie 20092.Coeziune economică şi socială” – formare şi dezvoltare profesională PHARE 2005 prin Universitatea Valahia – mai 2008 – februarie 2009.

h) Cum comentaţi nivelul de satisfacţie al profesorilor la sfârşitul procesului de formare? - nivelul de satisfacţie al profesorilor este ridicat datorită volumului şi interesului ridicat al informaţiilor.Numiţi câteva dintre schimbările observate la nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor observate la sfârşitul programului de formare.utilizarea multimedia în activitatea educaţionalăfolosirea unor strategii diferenţiate de predare – învăţare evaluareaplicarea principiilor educaţiei incluzive pentru asigurarea unei culturi incluzivej) Ce aveţi de comentat în legătură cu dorinţa sau încercarea colegilor dvs.de a folosi cunoştinţele/competenţele dobândite ca cursurile de formare?- se încurajează încercarea folosirii.

6.Impactul cursului după o perioadă de încheiere a programului. k) Cum apreciaţi gradul de satisfacţie a profesorilor la 2 luni de la încheierea programului de formare? -gradul de satisfacţie – în mare măsură l) Cum apreciaţi achiziţiile pe care profesorii le au după 2 luni de la încheierea programului de formare? Exemplificaţi. - satisfăcătoare - strategii, tehnici, instrumente operaţionale şi bune practici m) Dar dorinţa sau încercarea colegilor de a folosi cunoştinţele/competenţele la 2 luni de la încheierea programului de formare? - sunt lăudabile încercările de a folosi cunoştinţele/competenţele

7.Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale n) Ce schimbări aţi observat la nivelul cunoştinţelor sau competenţelor cadrelor didactice care au participat la programul de formare după 2 luni de la finalizarea programului? -valorificarea resurselor umane, materiale şi informaţionale o) După participarea la cursurile de formare, există profesori care au avut iniţiative care au condus la schimbări/inovaţii la nivelul şcolii? Care au fost aceste schimbări/inovaţii? - Da. - parteneriat europene - programul Eco şcoala - simpozion judeţean p) Ce schimbări aţi remarcat în ceea ce priveşte relaţionarea colegilor dvs din şcoală cu comunitatea? Daţi exemple. - o bună colaborare - găsirea soluţiilor în rezolvarea nevoilor

8.Impactul la nivelul performanţei q) Colegii dvs au performanţe diferite comparativ cu anul trecut? Cu ce asociaţi această schimbare? - da

studiu.indb 211 04.07.2009 13:12:55

212

- Progres

r) Colegii dvs. se comportă altfel în şcoală?(cu colegii, cu elevii, cu echipa managerială, cu părinţii elevilor, cu membrii comunităţii) - Aproximativ la fel deocamdată

s) În ce fel profesorii care au urmat cursuri de formare s-au remarcat la nivelul şcolii(au obţinut proiecte în urma unor competiţii la nivel local sau naţional etc, salarii de merit, alte tipuri de beneficii) ? - bursa Comenius Austria - salarii de merit - gradaţii de merit - performanţe la concursuri educative

t) cadrele didactice care au manifestat asemenea iniţiative şi-au îmbunătăţit activitatea ca urmare a acestor schimbări? Argumentaţi. - da, îşi doresc mai mult u) Care sunt schimbările survenite la nivelul managementului şcolii ca urmare a schimbărilor în comportamentul cadrelor didactice? - înţelegere, ajutor, performanţă

9.Alte aspecte v) Conducerea şcolii este mulţumită de rezultatele cursurilor de formare? - Da

W) Ce aţi îmbunătăţi în viitor pentru ca programele de formare să răspundă mai bine nevoilor de formare ale personalului? - perioadă mai scurtă - deplasarea formatorilor în şcoala noastră

10) Care consideraţi că sunt consecinţele pozitive la nivelul comunităţii înregistrate ca urmare a desfăşurării programului de formare? X I) A crescut numărul de elevi care urmează o carieră universitară II) A sporit numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă III) A contribuit la integrarea cu succes a persoanelor cu cerinţe educative speciale IV) Alte consecinţe?

studiu.indb 212 04.07.2009 13:12:55

213

29. Liceul Teoretic Vişina, judeţul Dâmboviţa

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul teoretic Visina, Judetul DambovitaData vizitei: 16 martie 2009 Numele expertului: Manolescu Marin Număr de chestionare aplicate:pentru elevi: 26 chestionarepentru profesori beneficiari de formare: 20 chestionarepentru manageri beneficiar de formare - pentru directorul liceului din care provin cursanţii: 1 interviu

Diagnoză instituţională

Observaţii generale

Liceul Teoretic „Visina” este o institutie de prestigiu in zona, fiind dintotdeauna un reper prestigios in peisajul institutiilor de invatamant din judetul Dambovita. Datorita marii diversitati a specializarilor oferite, liceul este foarte cautat si apreciat de elevi de diverse niveluri de pregatire. Daca spre clasekle cu profil teoreti(mate- fizica, limbi straine, filologie) se orienteaza elevi foarte buni, si care ulterior ajung la performanta, spre profilele tehnice si tehnologie se indreapta elevi mai slabi, care doresc totusi sa-si continue studiile, dar aproape de casa. De altfel zona este deestul de saraca, posibilitatile materiale ale parintilor sunt mo9deste, asa incat apropierea scolii de casa reprezinta un mare� avantaj in zona.

Din discutiile cu elevii care au completat chestionare, dupa ce s-a incheiat aceasta activitate, a rezultat faptul ca scoala lor este une de prestigiu, tin la ea si le ofera o cultura oreganizationala de prestigiu. Elevii erau foarte mandrri si multumiti de profesorii lor si au remarcat faptul ca , dupa absolvirea cursurilor de catre unii dintre acestia, unii chiar asu incercat sa aplice la clasa ceea ce au dobandit in programul Phare.

Aspiratiile elevilor sunt foarte inalte. Multi dintre ei doresc sa continue studii superioare, dar in domenii importante: medicina, psihologie, informatica, limbi straine, arhitectura. De altfel rezultatele la concursuri si olimpiade ii indrepttate�sc sa aiba asemenea aspiratii. Clasa a XI-a de mate- fizica la care am aplicat chestionarele s-a dovedit una destul dee matura si cu orientare clara spre activitate didactica serioasa.

Cladirea liceului este foarte ingrijita, modernizata, beneficiind si de intrarea intr-un proiect de finantare si modernizare derulat in urma cu cativa ani.Am remarcat spiritul gospodaresc deosebit si preocuparile majore in acest sens ale echipei manageriale.

Planul de scolarizare se realizeaza in fiecare an. Diversitatea de profiluri si specializari ofera celor interesati posibilitatea de alegere. Elevii sunt in proportie covarsitoare din zona. Absolventii profilelor „ de elita” se orienteaza ulterior spre facultati de prestigiu, iar ceilalti absolventi se incadreaza in diverse locuri de munca, nu neaparat in profesia / specializarea dobandita. Multi absolventi se recalifica, pleaca la munca in straionatate.

Vizita la Liceul Teoretic “ Mihai Viteazul” Visina s-a realizat in conditii foarte bune. Si aici, ca si in celelalte locuri, am remarcat dorinta de a rezolva problemele, de a promova noul, de a mentine si dezvolta traditiile valoroase. Preocuoarea pentru a aduce cadre didactice bine pregatite, de a le oferi sanse de perfectionare si evolutie in cariera este o dimensiune constanta.Doamna director Stefan Dorina, profesoara de franceza, a prezentat cu pasiune si incantare traditiile liceului, rezultatele meritorii, dar a analizat critic si constructiv dificultatile actuuale. Ne-a prezentat de asemenea baza materiala relativ bine pusa la punct, a afirmat ca are relatii foarte bune

studiu.indb 213 04.07.2009 13:12:55

214

de colaborare cu factori dsi persoane din comunitatea locala. Liceul are un binemeritat loc in peisajul social, cultural, educational al zonei.La randul sau, doamna director adjunct a insistat sa ne prezinte activitatea deosebita a comisiilor metodice din scoala. Faptul ca liceul are toate nivelurile de instruire, de la prescolar la primar, gimnaziu si liceu, reprezinta o oportunitate pentru o activitate metodica deosebita dar si o mare proviocare. Nu lipsesc nici problemele, legate indeosebi de calitatea formarii intiale a unor cadre didactice, salariile mici, indeosebi pentru cei aflati la inceput de cariera didactica, dificultati in acoperirea cu care didactice la unele specializari etc.

Sinteza interviului cu Doamna Stefan Dorina, director al Liceului Teoretic “ Mihai Viteazul” Visina”Doamna director Stefan Dorina este o persoana distinsa si cu multa experienta. Lucreaza in aceasta unitate scolara de multi ani, face naveta, dar aceasta nu o impiedica sa obtina rezultate bune si foarte bune imp[reuna cu colegii sai. Cuvintele forte pentru a sintetiza aspectele forte ale liceului sunt: traditie, seriozitate, inovatie. Aspectele care ar merita sa fie imbunatatite sunt relationarea intre generatii diferite ca varsta, formarea initiala, resursele materiale. Conducerea liceului a preciat in mod deosenbit caltatea cursurilor de formare pentru profesori derulate de Universitatea Valahia din Targoviste. Indeosebi seminariile, aplicatiile au avut mare audienta si un succes deosebit.

Pentru viitior s-a formulat rugamintea de a organiza atat cursurile, cat si aplicatiile practice in spatiile liceului. Deplasarile la Targoviste au generat anumite probleme unor colegi.

Temele cele mai agreate au fost cele din domeniul pedagogiei moderne, cu trimitere la pedagogia interactiva, munca pe grupe si pe echipe, managementul clasei, introducerea tehnologiilor moderne in predare, educatia elevilor cu ritmurri mai lente de invatare etc.Dupa absolvirea cursurilor, multe cadre didactice si-au imbunatatit activitatea la clasa, indeosebi prin modul de proiectare, de organizare si desfasurare a lectiilor, prin relationarea cu elevii, prin atragerea factorilor din comunitatea locala. In acest context s-a formulat sugestia de a continua cursurile de perfectionare prin parcurgerea si a altor module oferite de furnizorii de formare.

studiu.indb 214 04.07.2009 13:12:55

215

30. Grupul Şcolar Agricol Calugăreni, judeţul Giurgiu

Informaţii generale

Numele şcolii: Grupul Scolar Agricol “ Calugareni”, Judetul Giurgiu

Data vizitei: 13 martie 2009 Numele expertului : Manolescu Marin Numărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare:.......cadre didacticeNumăr de chestionare aplicate:pentru elevi: 23 chestionare pentru profesori beneficiari de formare: 16 chestionare pentru manageri beneficiar de formare- pentru directorul liceului din care provin cursanţii : 1 interviu.

Diagnoză instituţională

Observaţii generale

Grupul Scolar Agricol „ Calugareni” Judetul Giurgiu este pozitionat la o distanta relativ mica fata de Capitala, intr-o zona cu rezonanta istorica, pe soseaua care leaga Bucurestiul de Giurgiu. Este o institutie cu traditie, care de-a lungul timpului a trecut prin numeroase transformari impuse de schimbarle sistemului de invatamant romanesc. In prezent asigura scolarizarea unui mare numar de elevi din zona, chiar daca specializarile oferite nu gasesc intotdeauna cele mai bune posibilitati de plasare in zona.

Scoala este veche, atat la propriu cat sai la figurat. Echipa manageriala face eforturi foarte nmari sa mentina la un nivel acceptabil stearea fizica a cladirilor, a facut si unele dezvoltari, dar, se pare, exista unele dificultati financiare si materiale cu care, aceasta institutie se confrunta.Dupa aplicarea chestionarelor, am realizat o discutie informala cu cadrele doidactice implicarte. Acestease declarau multumite de rezultatele institutionale, au apreciat mult calitatea cursurilor de formare la care au participat,m insa au tinut sa mentioneze ca efortul pe care l-au facut a fost foarte mare. Deplasarea la Targoviste, in fiecare saptamana, in perioada cursurilor, le-a solicitat un efort deosebit, in condsitiile in care cei mai multio profesori afirmau ca au gospodarii, se ocupa si cui alte indeletniciri penteru a-si asigura/ completa veniturile.

Discutiile pe teme profesionale au fost interesante si au demonstrat preocupare pentru cunoasterea si aplicarea noutatilor din domeniul invatamantului preuniversitar. Au formulat intrebari privind normele didactice, curriculum la decizia scolii, utilitatea creditelor obtinute prin aceste cursuri etc.

Grupul Scolar Agricol „ Caugareni” are o baza materiala modesta, nu a beneficiat de investitii majore. Conducerea scol;ii se preocupa de atragerea de fonduri, implicarea in proiecte si programe, dar baza materiala necesita modernizare si dezvoltare. Zona este una cu posibilitati materiale modeste, asa ca orice alte venituri provenite din divese surse sunt binevenite.Din discutiile cu elevii a rezultat ca acestia erau constienti de starea actuala a economiei romanesti, de posibilitatle limitarte absorbtie a fortei de munca, dar conteaza pe potentialul agricol al zonei, pe o eventuala revenire la o stare cat de cat acceptabila.

Planul de scolarizare este unul consistent. La unele specializari nu sunt probleme. Dificultatile apar, si aici, in momentul absolvirii liceului. Unele specializari sunt foarte moderne si actuale, dar firmele nu sunt disopuse sa angajeze absolventi care sa lucreze, spre exemplu, in protectai mediului. Acestea se orienteaza indeosebi spre absolventi ai profesiilor cu grad ridicat de aplicabilitate.

Vizita la Grupul Scolar Agricol “ Calugareni” a fost una agrabila, conducerea scolii si cadrele didactice

studiu.indb 215 04.07.2009 13:12:56

216

implicaste in program erau foarte interesatye de aceasta intalnire. Ca dovada- in finalul vizitei s-au formulat foarte multe intrebari, care demonstrau interes vizibil pentru viitorul grupului scolar si al scolii romaneesti in genera.Doamna director Birca Magdalena este preocupata de bunul mers al activitatii. Colaboreaza cu directorul adjunct, implica celelalte cadre cu responsabilitati in rezolvarea sarcinilor. S-a dovedit foarte receptiva la desfasurarea vizitei si as celorlalte activitati presupuse de aceasta. Ne-a oferit cu multa generozitate materiale care prezentau oferta educationala a scolii, informatii despre istoricul si evolutia institutiei.

Sinteza interviului cu Doamna Birca Magdalena, director la Grupul Scolar Agricol “ Calugareni”Cuvintele cheie care sintetizeaza aspectele forte ale grupului scolar pe care il conduce sunt: munca staruitoare, perseverenta, bun simt. Aceste cuvinte exprima intr-adevar esenta activitatii colectivului de cadre didactice de la Calugareni. Grupul Scolar este situat intr-o zona saraca, aflata intr-un declin economic pronuntat in ultimul deceniu si jumatate. Populatia sciolara este aproape integral din zona, modelele culturale, educationale se schimba cu mare rapiditate, si din pacate nu neaparat in bine. Potenttialul intelectual al elevilor este ridicat dar sunt multi factori de natura economica si financiara indeosebi care amplifica starea de saracie. Grupul Scolar Calugareni a mai fost cuprins in unele proiecte. Rezultatul a fost ca in ultimii 4-5 ani s-au modernizat carteva spatii de lucru didactic, cateva ateliere, baza matertiala s-a mai modernizat. Raman in continuare multe lucruri de facut. Cadrele didactice provin din doua zone: din localitate o parte, iar o alta parte oprovine din Municipiul Bucuresti. Si aici , ca si la Visina, in Judetul Dambovita, am simtit o anumita rezerva in legatura cu locatiile unde s-au desfasurat cursurile. Seminariile si aplicatiile s-au desfasurat in incinta liceului, iar cursurile s-au desfasurat la Targoviste, ceea ce a generat anumite nemultumiri. Dupa absolvirea cursurilor, cele mai evidente schimbari s-au resimtit in urmatoarele aspecte: dezvoltarea unei alte viziuni privind evolutia in cariera didactica, ameliorarea relatiilor cu comunitatea, cunoasterea legislatiei educationale romanesti si europene, prezentarea/ preluarea de bune practici , utilizarea procedurilor si metodelor activ participative, abordarea creativa si constructiva a strategiilor didactice folosite la clasa, elaborarea de curriculum care satisface in mai mare masura asteptarile elevilor etc. Conducerea scolii este multumita de desfasurarea si eficienta cursurilor, dar programul a fost incarcat.Sunt asteptate si alte initiative de acest fel.

studiu.indb 216 04.07.2009 13:12:56

217

31. Grupul Şcolar „Iordache Zossima”, Armăşeşti, judeţul Ialomiţa

Informaţii generale

Numele şcolii: Grupul Scolar “ Iordache Zossima”, Armasesti, Judetul IalomitaData vizitei: 28 martie 2009 Numele expertului : Manolescu Marin Numărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare : 4 Număr de chestionare aplicate:pentru manageri beneficiar de formare: 3 chestionare

Observaţii generale

Grupul Scolar Agricol „Iordache Zossima”, Judetul Ialomita, este o institutie de invatamant cu o traditie demna de toata aprecierea . A fost infiintat in 1889 de catre un boier fanariot, Iordache Zossima, care , la acea vreme, era secretarul Patriarhiei Romane. Documentele de infiintare, analizate de subsemnatul, reprezinta adevarate pagini de istorie a invatamantului romanesc. Acest boier a infiintat in 1889 o scoala cu profil agricol in zona, pentru fii de tarani, cu o vadita orientare profesionala spre profesiile agricole care se practicau in zona. Scoala era destinata fiilor de tarani din zona. Cadrele didactice trebuiau sa fie numai de nationalitate romana,, si numai in lipsa de cadre didactice era permisa incadrarea unor persoane din afara tarii.Constructiile actuale , care aveau diverse destinatii, demonstreaza faptul ca scoala nu a fost construita din economie, ci doar pe principii ale eficientei, confortului si asigurarii caltatii in invatamant. Spatiile sunt diferentiate: cladirea pentru activitati didactice, casa directorului, casa contabilului/ administratorului, cantina, camin pentru cazare, ferme agricole(pentru animale si pentru plante) , ateliere pentru instruirea practica etc. Odata cu construirea localului, Iordache Zossima a donat scolii o suprafata de 347 de hectare de pamant si 50 de hectare de padure.Situatia de astazi, din pacate, este departe de starea de bine si de intentiile de acum peste 100 de ani.Conducerea actuala a scolii, cu toate eforturile, care sunt foarte mari, abia reuseste sa tina pe linia de plutire aceasta prestigioasa institutie de invatamant profesional romanesc. Din diverse sponsorizari, din programe/ proiecte etc s-a reusit mentinerea intr-o stare acceptabila a cladirilor si a prestigiului dobandit in timp. Relatiile cu comunitatea locala nu sunt dintre cele mai bune. Actualul primar nu este interesat si nu acorda mare importanta acestei institutii, pe care o vede ca pe o consumatoare de fonduri financiare si materiale. De altfel in 2005 Grupul Scolar „ Iordache Zossima” a pierdut o mare suprafata de pamant si de padure care ii apartinea. Printr-un act legislativ contestat de conducerea actuala a scolii, guvernul Romaniei a lasat acestei institutii de invatamant doar 50 de hectare de pamant si 15 hectare de padure, restul intrand in posesia unei persoane particulare care nu are nimic de-a face cu invatamantul sau cu familia Zossima.Starea fizica a cladirilor, atelierelor, a caminului si cantinei n u este de invidiat. De altfel foarte putini elevi mai locuiesc in camin si iau masa la cantina, din cauza taxelor prea mari. Din discutiile cu cei patru directori ai grupului scolar(un director plin si trei adjuncti) a rezultat ca sunt mari probleme cu incadrarea absolventilor. Desi specializarile sunt predominant agricole, absolventii se orienteaza in foarte multe alte domenii, in functie de posibilitatile oferite de piata muncii. Planul de scolarizare pentru anul scolar 2008/ 2009 este in concordanta cu specializarile aprobate. Din discutiile cu echipa manageriala a rezultat faptul ca sunt unele dificultati in realizarea cifrei de scolarizare.Calitatea elevilor este destul de diversa. Am remarcat faptul ca se mentine dorinta conducerii scolii de a asigura o pregatire practica de calitate dar si pentru a forma o cultura a valorilor , a protectiei mediului etc. De altfel in ziua vizitei am remarcat o mare desfasurare de forte , elevi si cadre didactice, care pregateau plantarea unui numar impresionant de salcami si alti arbori si arbusti specifici zonei.

studiu.indb 217 04.07.2009 13:12:56

218

De asemenea elevii care se pregateau pentru zootehnie se organizau pentru activitati specifice perioadei de primavara.

Vizita la Grupul Scolar “Iordache Zossima “, Judetul Ialomita, a fost una destul de eficienta din punct de vedere al scopului proiectului nostru. Directorul scolii, domnul Radulescu Ciprian, a fost extrem de receptiv la intentiile noastre. A convocat intreaga echipa manageriala dar si alte persoane cu atributii in bunul mers al institutiei. De altfel a rezultat cu prisosinta faptul ca toti cei patru manageri(unul plin si trei adjuncti) au o bagata experienta si lucreaza de multi ani impreuna. Domnul director Radulescu Ciprian a detinut multe functii de conducere , a fost foarte multi ani director al scolii, a lucrat si la nivelul Ministerului Educatiei si la nivelul Judetului, ceea ce ii permite sa aiba o viziune de ansamblu asupra problematicii invatamantului romanesc, cu multe opinii critice si constructive.O mare preocupare a domniei sale este centrata pe mentinerea la un n ivel acceptabil a bazei materiale existente, recuperarea terenurilor , a padurii si a altor bunuri donate de Iordache Zossima in urma cu 120 de ani, mentinerea vie a spiritului „Iordache Zossima” si transmiterea lui din generatie in generatie.La randul sau, unul din directorii adjuncti a fost 16 ani director plin al liceului, in rastimpul in care domnul Radulescu Ciprian a detinut functii de conducere la alte niveluri: MEC, judet. Aceasta experienta de conducere este valorificata la ora actuala. Din discutiile interesante cu domnia sa a rezultat o usoara urma de nemultumire privind orientartile actuale ale MECI de a restructura invatamantul preuniversitar, privind calitatea proasta a formarii initiale a cadrelor didactice, dificultatile in gestionarea bazei materiale a unitatii de invatamant, neconcordante intre profiluri si specializari pe de o parte si ceea ce ofera piata muncii pe de alta parte, nivelul scazut de cultura generala al elevilor care invata in Liceul „ Iordache Zossima”, greutatile financiare si materiale cu care se confrunta populatia in zona si care se rasfrang si asupra calitatii actului de educatie si invatamant.

Sinteza interviului

Sinteza interviului cu domnul Radulescu Ciprian, directorul Grupului Scolar” Iordache Zossima”, Ialomita, beneficiar de cursuri de formare finantate prin schemele de grant PhareDiscutia cu domnul Ciprian Radulescu, directorul Grupului Scolar, a fost foarte interesanta . Are o foarte bogata experienta manageriala, obtinuta de-a lungul multor ani de conducere la dif�erite niveluri ale ierarhiei si de care este foarte mandru. De altfel este de mentionat faptul ca cele mai frecvente cuvinte invocate in discutia noastra au fost traditie, modernitate, profesionalism, daruire, competenta. Pe langa teme traditionale care sunt de interes permanent, domnul director a adus mereu in discutie calitatea formarii initiale si continue a cadrelor didactice. A subliniat in m,od repetat necesitatea de a se insista in cursurile de formare pe dimensiunea psihopedagogica si metodica si de a dezbate mai profesionist teme care tin de managementul clasei, educatia elevilor cu cerinte educative speciale, predare in echipa, dezvoltarea relatiilor cu comunitatea locala etc. Referitor la cursurile de formare la care au participat cei patru directori ai liceului, a avut numai cuvinte de lauda la adresa Universitatii din Pitesti care a derulat programul „Management educational performant”.Castigul cel mai mare al cursurilor a fost asociat cu multiplicarea perspectivelor de abordare a managementului institutional si al clasei. Apreciaza ca in activitatea colegilor sai se resimte o alta abordare a unor probleme cu care se confrunta scoala.

studiu.indb 218 04.07.2009 13:12:56

219

32. Grupul Şcolar „Pamfil Şeicaru”, Ciorogârla, judeţul Ilfov

Informaţii generale

Numele şcolii: Grupul Scolar “Pamfil Seicaru”, Ciorogarla, Judetul IlfovData vizitei: 12 martie 2009 Numele expertului: Manolescu Marin Numărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare:.......cadre didacticeNumăr de chestionare aplicate:pentru elevi: 26 chestionare pentru profesori beneficiari de formare : 77 chestionare pentru manageri beneficiari de formare- pentru directorul liceului din care provin cursanţii : 1 interviu.

Observaţii generale

Grupul Scolar Agricol „ Pamfil Seicaru” din Ciorogarla este amplasat in apropierea Capitalei, la o distanta de 15 km, , urmand autostrada Bucuresti- Pitesti.Numele inscris pe frontispiciu este o carte de vizita impresionanta. Localitatea a fost gazda unor oameni de seama ai culturii romanesti. Grupul Scolar are o traditie puternica. Dispune si in prezent de un corp profesoral bun, climatul din scoala este favorabil unui proces de invatamant de calitate. Imaginea de ansamblu a scolii demonstreaza o grija deosebita pentru continuarea unei traditii cu renume in ceea ce priveste dezvoltarea invatamantului in zona.In prezent scoala dispune de o baza materiala buna. Astfel:

cabinete pentru toate disciplinele ede invatamant, laboratoare de specialitate;• retea proprie de calculatoare;• scoala de soferi pentru toate categoriile• ateliere scoala pentru toate domeniile de pregatire si instruire practica;• sala de sport;• teren de sport;• internat pentru cazarea elevilor;• cantina proprie;• centru de documentare si informare;• club• biblioteca.•

Planul de scolarizare pentru anul scolar 2008/ 2009 este unul impresionant. Din discutiile cu echipa manageriala si cu unele cadre didactice implicate in programul de formare a rezultat faptul ca sunt unele dificultati in realizarea cifrei de scolarizare.Calitatea elevilor este destul de diversa. Sunt si elevi foarte buni dar si elevi care au chiar dificultati de invatare. Doamna profesor de istorie, sefa comisiei metodice, ne-a declarat ca a reusit sa realizeze proiecte foarte interesante cu elevi pasionati de istorie, de realizarea unei monografii a localitatii Ciorogarla. In felul acesta au descoperit lucruri interesante despre legaturile trainice ale unor personaltati de prestigiu ale culturii, artei si istoriei romanesti cu aceste meleaguri.

Vizita la Grupul Scolar “Pamfil Seicaru” Ciorogarla s-a desfasurat pe fondul unor relatii de colaborare mai vechi intre expert si echipa manageriala actuala dar si cu institutia de invatamant in ansamblul ei. Atat cele doua directoare actuiale dar si unele cadre didactice din scoala au fost beneficiare ale unor cursuri masterale sau postuniversitare realizate/ absolvite la Universitatea din Bucuresti.Din discutii au reiesit si unele probleme critice:dificultati in asigurarea cadrelor didactice calificate, lipsa locurilor de munca in zona, plecarea din localitate a absolventilor pentru a lucra in Bucuresti sau peste hotare (in Italia, Spania), existenta unui mare numar de elevi nesupraveghiati la domiciliu(parinti plecati la munca in strainatate) etc.De asemenea s-au purtat discutii si in legatura cu intentiile MECI de a schimba planul de invatamant

studiu.indb 219 04.07.2009 13:12:56

220

pentru invatamantul preuniversitar , dar mai ales reorganizarea nivelului liceal. Opiniile celor prezenti au fost pro si contra acestor intentii.Am remarcat spiritul de echipa al conducerii actuale, delegarea de responsabilitati, increderea intre cadrele cu functii de conducere.Am remarcat de asemenea spiritul gospodaresc deosebit al echipei manageriale precum si relatiile de colaborare deosebite practicate in raport de institutiile si persoanele cu atributii in comunitatea locala.

Sinteza interviului

Sinteza interviului cu doamna Mihalcea Mariana, directorul Grupului Scolar” Pamfil Seicaru” Ciorogarla, beneficiar de cursuri de formare finantate prin schemele de grant Phare

Desi interviul s-a desfasurat cu doamna director Mihalcea Mariana, am remarcat faptul ca opiniile domniei sale erau impartasite de intreaga echipa manageriala, formata din trei directori. Doamna director considera ca profesorii implicati in aceste cursuri au manifestat un real interes pentru continutul lor.Oferta programului a fost facuta de Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti care a realizat activitati de calitate . Considera ca in urma absolvirii acestor cursuri , profesorii implicati si-au imbunatatit prestatia la clasa, si-au clarificat anumite concepte pedagogice moderne, si-au imbunatatit stilul de lucru la clasa. Aceste aspecte au fost remarcate cu diferite prilejuri, cum ar fi activitati demonstrative4, referate pe teme de didactica moderna, dezbateri, rezuiltate ale elevilor obtinute in diverse imprejurari: bacalaureat, olimpiade, concursuri scolare, diminuarea rezultatelor slabe la invatatura etc.

Desigur, sunt inca destule probleme la nivelul scolii, care tin de calitatea cadrelor didactice venite in scoala in ultimul timp, atasamentul acestora fata de profesia didactica, interesul pentru aplicarea la clasa a achizitiilor recente din domeniul psihopedagogic si metodic.

Conducerea scolii este foarte mandra de traditiile Grupului Scolar „ Pamfil Seicaru”, de cartea de vizita impresionanta pe care o afiseaza. De altfel, aceasta unitate ede invatamant a fost si este un reper in peisajul institutiilor de invatamant din judet si din tara. Ambitia doamnei director si a intregii echipe manageriale este de a duce mai departe prestigiul pe care l-a dobandit in timp. In ultimii ani intrarea liceului in diverse proiecte a permis obtinerea unor fonduri si reabilitarea unor spatii de invatamant si a unor cladiri anexe. Spera sa obtina si in viitor sustinerea necesara pentru un proces de invatamant de calitate.

studiu.indb 220 04.07.2009 13:12:56

221

33. Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Haţeg” Mehadia, judeţul Caraş-Severin

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul Tehnologic Nicolae Stoica de Haţeg Mehadia, jud. Caraş-SeverinData vizitei: 3 aprilie 2009Numele expertului: Ariana VăcăreţuNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 18 (Managementul organizaţiei comunicante- furnizor CCD Deva), 7 (Manager pentru calitate/ performanţă – furnizor Universitatea de Vest Timişoara)Număr de chestionare aplicate: pentru elevi 19, pentru profesori beneficiari de formare 18, pentru manageri beneficiar de formare 4, pentru directorul liceului din care provin cursanţii 1.

Sinteza interviului

Sinteza interviului cu directorul şcolii – a participat directorul şcolii. Responsabilul cu perfecţionarea/ formarea continuă era în şcoală dar directorul a considerat că nu este necesară prezenţa lui la interviu.

Şcoala

Liceul are dotare foarte bună – în 2001-2002 a fost reabilitată clădirea liceului cu fonduri de la MEC şi comunitatea locală; în 2007 a fost inaugurată clădirea nouă pentru clasele I – IV. Sălile de clasă sunt foarte bine dotate – material didactic, bănci noi, materiale auxiliare-, există două laboratoare de informatică, există un centru de documentare. Spaţiul necesar pentru procesul instructiv educativ este insuficient – se desfăşoară ore în două schimburi + seral. Cadrele didactice sunt în marea lor majoritate navetiste. Deşi nu sunt multe cadre didactice titulare în şcoală, nu este fluctuaţie mare a cadrelor didactice – rămân prin continuitate, la cererea directorului şi cu acceptul ISJ.Interesul cadrelor didactice din şcoală faţă de formarea continuăCadrele didactice din şcoală sunt preocupate de propria perfecţionare- mai mult de 50% din cadrele didactice din şcoală participă la cursuri de formare continuă, sunt în procesul de obţinere a gradelor didactice, sunt înscrise la cursuri de master la diferite universităţi.Nevoile de formare ale cadrelor didactice sunt identificate de directorul şcolii şi membrii comisiei CEAC – în urma asistenţelor la ore. În multe situaţii cadrele didactice îşi identifică propriile nevoi de formare.Priorităţile de formare ale cadrelor didactice sunt: obţinerea gradelor didactice (pentru creşterea salariului), cursuri de perfecţionare odată la 5 ani acreditate, cursuri acreditate furnizate de CCD şi alţi furnizori (de ex.: şcoala incluzivă, DeCeE, AEL).În anul 2008-2009 au participat la cursuri de formare continuă 32 de cadre didactice: 7 la cursul Phare 2005 (furnizor Universitatea de Vest Timişoara), 18 la cursul Phare 2006 (furnizor CCD Deva), 7 la DeCeE (furnizor CCD Reşiţa).

Impactul cursului

a. Aprecieri despre curs

Participanţii la cursurile„Managementul organizaţiei comunicante” şi „Manager pentru calitate şi performanţă” au fost, majoritatea, mulţumiţi de curs. Materialele/ suporturile de curs au fost foarte bune, cursurile au avut o ţinută didactică deosebită, colaborarea cu lectorii a fost foarte bună, la cursuri au abordat în discuţii probleme interesante. În cadrul cursului „Managementul organizaţiei comunicante” au fost mici probleme de organizare – deplasarea la Reşiţa a însemnat timp şi bani pentru fiecare participant.

Directorul consideră că, cadrele didactice au asimilat cunoştinţe despre metodele de învăţare activă, utilizează mai des la clasă metodele moderne, lucru în grup. Managerii care au participat la cursul

studiu.indb 221 04.07.2009 13:12:56

222

de formare Manager pentru calitate şi performanţă (responsabil educativ, responsabilul cu formarea continuă, responsabilul CEAC şi membrii comisiei CEAC) îşi asumă responsabilităţile cu mai multă încredere; ştiu ce au de făcut, nu mai întreabă mereu directorul despre cum să facă un anumit lucru.Ambele cursuri de formare au fost un real câştig atât pentru director cât şi pentru colegi, dovadă modul în care aplică la clasă şi în activitatea managerială cele învăţate la curs.Cursul de formare „Managementul organizaţiei comunicante” ar fi putut fi îmbunătăţit prin organizarea lui în şcoală sau într-o locaţie mai aproape de şcoală – deplasarea la Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa a fost dificilă şi costisitoare pentru participanţi.

b. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

Cele de mai jos fac referire mai degrabă la cursul „Manager pentru calitate şi performanţă”. Cursul „Managementul organizaţiei comunicante” încă nu s-a încheiat, evaluarea va avea loc în 4.04.2009. Se observă însă încercări ale cadrelor de a aplica cele învăţate la cursul de formare.Cadrele didactice lucrează mult mai bine în echipă; de ex.: au lucrat foarte bine în echipă la proiectulu de încadrare, la planul managerial semestrial.Consiliul de adminstraţie al şcolii împreună cu membrii CEAC au pornit demersurile pentru extinderea spaţiului liceului prin mansardare; au depus săptămâna trecută un proiect în acest sens.Toată echipa managerială a participat la întâlnirile cu părinţii (nu doar directorul, cum se făcea până acum) – i-au informat în legătură cu calendarul, probele de concurs, modul de desfăşurare şi modul de evaluare pentru tezele cu subiect unic, pentru examenul de bacalaureat, examenele de competenţă pentru clasa a X-a SAM şi a XI-a rută progresivă. La şedinţele semestriale de raportare a execuţiei bugetare în cadrul şedinţelor Consiliului Local participă toţi membrii Consiliului de administraţie şi ai CEAC.Primarul este membru în Consiliul de administraţie al şcolii şi se implică activ în rezolvarea problemelor acesteia.Au organizat în acest semestru concursurile „cea mai frumoasă clasă” şi „cea mai bună clasă la învăţătură din liceu”.

c. Impactul la nivelul performanţei

S-au îmbunătăţit performanţele la clasă – o elevă s-a calificat la faza naţională la istorie, o altă elevă a obţinut locul I (pe ţară) la un concurs de creaţie literară – concurs organizat de Ministerul de Interne.Relaţia de comunicare cu elevii, cu părinţii (probleme de educaţie şi de comportament), între cadrele didactice care predau la aceeaşi clasă, cu comunitatea (obţin sponsorizări pentru diferite activităţi extracurriculare ale şcolii) s-au îmbunătăţit.Au iniţiat un parteneriat cu Ocolul Silvic (clasele de silvic şi protecţia mediului) pentru lucrări de împădurire – Luna pădurii (aprilie 2009).Au iniţiat un parteneriat cu Rezervaţia naturală Domoglet – Valea Cernii şi Apele Române Banat – Timişoara pentru curăţirea malurilor râului Cerna de deşeuri menajere din plastic.Au încheiat parteneriate cu Liceul Bilingv din Caraşova şi cu Liceul din Orşova pentru schimb de experienţă profesori, schimburi culturale – elevi.7 cadre didactice participante la cursurile de formare au primit salarii de merit în acest an.Membrii echipei manageriale a şcolii au o altă viziune asupra responsabilităţilor pe care le are fiecare, asupra modului de gestionare a fondurilor, asupra necesităţii procurării de fonduri extrabugetare şi implict o nouă viziune în relaţia cu ISJ (inspectori de specialitate + management) – de colaborare şi nu de subordonare. Directorul consideră că echipa managerială a liceului este pregătită pentru descentralizarea care se preconizează a se realiza în învăţământ.

Comentarii

Toate cadrele didactice din liceu au participat şi la cursurile de formare pe PIR.

studiu.indb 222 04.07.2009 13:12:56

223

34. Grup Şcolar Crişan Criscior, judeţul Hunedoara

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Crişan Criscior, jud. HunedoaraData vizitei: 26 martie 2009Numele expertului: Ariana VăcăreţuNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 47 (Managementul organizaţiei comunicante- furnizor CCD Deva), 8 (Manager pentru calitate/ performanţă – furnizor Universitatea de Vest Timişoara)Număr de chestionare aplicate: pentru elevi 18, pentru profesori beneficiari de formare 36, pentru manageri beneficiar de formare 0, pentru directorul liceului din care provin cursanţii 1.

Sinteza interviului

Sinteza interviului cu directorul şcolii – a participat directorul şcolii. Responsabila cu perfecţionarea/ formarea continuă din şcoală lipsea din şcoală în ziua vizitei.Interesul cadrelor didactice din şcoală faţă de formarea continuăCadrele didactice din şcoală sunt tinere (70% din cadrele didactice sunt sub 35 de ani), schimbul de generaţii s-a realizat treptat; cadrele didactice nou venite în şcoală au fost „tutorate” de cadrele didactice cu vechime. Cadrele didactice sunt interesate de formarea continuă – mai ales în domeniul specialităţii şi al metodicii. Nevoile de formare sunt identificate de directorul şcolii şi şefii de catedre şi comisii metodice – în urma asistenţelor la ore. În multe situaţii cadrele didactice îşi identifică propriile nevoi de formare. Toate cadrele didactice au solicitat participarea la cursuri de formare – chiar şi cele care mai aveau 1-2 ani până la pensie. Pe lângă cele 2 cursuri Phare (2005, respectiv, 2006), cadrele didactice din şcoală au participat în anul şcolar şi la alte cursuri de formare (de ex.: DeCeE, specialitate, calitate în educaţie).

Impactul cursului

a. Aprecieri despre curs

Participanţii la cursul „Managementul organizaţiei comunicante” au fost entuziasmaţi de curs. Cursul a fost foarte vast, astfel că a răspuns unor nevoi de formare diverse. A fost obositor – fiind foarte multe ore de formare – în luna septembrie, când trebuia pregătit începutul anului şcolar, au fost la o săptămână compactă de formare; au fost luni în care nu au avut nicio sâmbătă liberă.Directorul consideră că, cadrele didactice au asimilat cunoştinţe despre metodele de învăţare activă şi că deja se observă la unele cadre didactice schimbări de mentalitate referitor la motivarea/ abordarea elevilor, relaţia cu comunitatea şi cu părinţii.

Cursul de formare ar fi putut fi îmbunătăţit prin organizarea lui în şcoală – deplasarea la CCD Deva a fost dificilă şi costisitoare pentru participanţi – şi prin organizarea mai flexibilă a cursului – fiecare cadru didactic să participe doar la modulul/ modulele de formare care îi interesează.

b. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

Nu se pot observa încă schimbări comportamentale – cursul încă nu s-a încheiat, evaluarea va avea loc în 24.04.2009. Se observă însă încercări ale cadrelor de a aplica cele învăţate la cursul de formare.Au început să utilizeze la clasă metode active de predare – sunt abia la început, nu întotdeauna reuşesc să aplice noile metode eficient, dar există dorinţa de a le aplica. În consiliul profesoral au discutat împreună succese şi eşecuri în aplicarea metodelor active de predare învăţate la curs.Au scris două proiecte – au fost două echipe de cadre didactice – pentru finanţare de la Agenţia naţională de Dezvoltare a Zonelor Miniere; unul dintre proiecte a primit finanţare, celălalt nu.

studiu.indb 223 04.07.2009 13:12:56

224

Cadrele didactice participante la formare au încercat să diversifice metodele de abordare/ implicare a părinţilor în şcoală.

c. Impactul la nivelul performanţei

Este prea devreme să vorbim despre impact la nivelul performanţei cadrelor didactice – cursul încă nu s-a încheiat, evaluarea va avea loc în 24.04.2009. Diferenţa dintre performanţele cadrelor didactice din anul acesta şi anul anterior se va vedea la finalul anului şcolar.

Câteodată, conducerea şcolii a observat că elevii sunt mai mulţumiţi pentru că lecţiile sunt mai atractive.Cadrele didactice care au participat la cursul de formare şi au solicitat salariul de merit sau gradaţia de merit au obţinut un punctaj care le-a permis obţinerea lui/ei.

Comentarii

Cursul de formare încă nu s-a încheiat, de aceea, din ghidul de interviu pentru directorul liceului beneficiar de cursuri de formare finanţate prin schemele de grant Phare 2005 şi Phare 2006 nu a avut sens să adresez întrebările 6.k), l), m) 7.n). La întrebarea 9.x), directorul apreciază că ar putea răspunde peste unul sau mai mulţi ani.

studiu.indb 224 04.07.2009 13:12:56

225

35. Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” Ilia, judeţul Hunedoara

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul teoretic Silviu Dragomir Ilia, jud. HunedoaraData vizitei: 25 martie 2009Numele expertului: Ariana VăcăreţuNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 20 (Managementul organizaţiei comunicante- furnizor CCD Deva), 4 din care au finalizat 3 (Manager pentru calitate/ performanţă – furnizor Universitatea de Vest Timişoara)Număr de chestionare aplicate: pentru elevi 21, pentru profesori beneficiari de formare 13, pentru manageri beneficiar de formare 0, pentru directorul liceului din care provin cursanţii 1.

Sinteza interviului

Interesul cadrelor didactice din şcoală faţă de formarea continuăCadrele didactice din şcoală sunt tinere – în majoritate- şi toate cadrele didactice sunt calificate. Cadrele didactice sunt interesate de formarea continuă – mai ales în domeniul metodicii predării disciplinei şi al managementului; interesul cadrelor didactice pentru cursurile de formare se datorează şi creditelor aducătoare de punctaj la concursurile pentru detaşare sau suplinire. Nevoile de formare sunt identificate cu ajutorul chestionarelor elaborate de CCD şi şcoală – aplicate cadrelor didactice – dar şi chestionarele aplicate elevilor şi părinţilor de către comisia de asigurarea calităţii. Pe lângă cele 2 cursuri Phare (2005, respectiv, 2006), cadrele didactice din şcoală au participat în anul şcolar şi la alte cursuri de formare (de ex.: DeCeE, asigurarea calităţii în educaţie, AEL, A Doua Şansă); 6 cadre didactice s-au înscris pentru obţinerea de grade didactice.

Impactul cursului

a. Aprecieri despre curs

Participanţii la cursul „Managementul organizaţiei comunicante” sunt mulţumiţi de curs. Directoarea liceului a observat multă preocupare în pregătirea portofoliilor pentru evaluarea cadrelor didactice participante la cursul de formare.

Directoarea consideră că nu sunt schimbări semnificative la nivelul competenţelor cadrelor didactice; ea consideră că, s-a schimbat comunicarea dintre cadre didactice, comunicarea cu elevii, au început să conceapă proiecte de lecţie pe modelul pe care l-au primit la formare.Cursul de formare ar fi putut fi îmbunătăţit prin organizarea lui în şcoală, pe timpul vacanţelor; la anumite teme de formare ar fi utilă participarea elevilor şi părinţilor la cursurile de formare.b. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

Nu se pot observa încă schimbări comportamentale – cursul încă nu s-a încheiat, evaluarea va avea loc în 24.04.2009. Se observă însă încercări ale cadrelor de a aplica cele învăţate la cursul de formare.

La activităţile metodice, au fost propuse lecţii „model” în care sunt utilizate metode active de învăţare de către cadre didactice participante la cursul de formare; lecţiile demonstrative sunt urmate de discuţii şi analiză atentă de lecţiei.Cadrele didactice au început să colecteze feedback de la elevi.Au început să utilizeze la clasă metode active de predare – părinţii sunt mai mulţumiţi de lecţiile active -, să utilizeze AEL în cadrul lecţiilor.Liceul, împreună cu Primăria Ilia şi Centrul de zi sunt în curs de a înfiinţa un ONG care să spijine activităţile şcolii prin atragere de fonduri.

studiu.indb 225 04.07.2009 13:12:56

226

36. Grup Şcolar Industrial Jidvei, judeţul Alba

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Industrial Jidvei, jud. ABData vizitei: 6 martie 2009Numele expertului: Ariana VăcăreţuNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 4Număr de chestionare aplicate: pentru elevi 20, pentru profesori beneficiari de formare 0, pentru manageri beneficiari de formare 3, pentru directorul liceului din care provin cursanţii 1 (dir.adj.).

Sinteza interviului

La interviu a participat directoarea adjunctă – directoarea şcolii era plecată din şcoală pentru rezol-varea unor probleme; responsabila cu formarea continuă nu a fost în şcoală pe perioada vizitei de monitorizare. Din momentul în care am adresat directoarei.adjuncte întrebările referitoare la impac-tul privind schimbările comportamentale şi impactul cursului la nivelul performanţei, doamna direc-toare adjunctă a solicitat participarea la interviu a două dintre colegele participante la curs pentru că a afirmat că nu ştie ce să răspundă la acele întrebări.Directoarea adjunctă nu a participat la cursul de formare „Managerul şcolar” furnizat de Universi-tatea din Arad, deşi s-a înscris la curs şi ar fi dorit să participe. I s-a spus că a fost tăiată de pe listă de către IŞJ Alba; a menţionat că la acel moment nu deţinea funcţia de director adjunct.

Şcoala

În cadrul interviului, a reieşit că relaţia dintre cadrele didactice din şcoală lasă de dorit. Există multe neînţelegeri între cadrele didactice mai ales datorită faptului că, cadrele didactice cu experienţă mai bogată (peste 25-30 de ani vechime în învăţământ) se consideră „atoateştiutoare”. Ele reprezintă aprox. 20% din cadrele didactice ale şcolii, manifestă rezistenţă la iniţiativele celor mai tineri şi se lucrează extrem de greu cu ele. Cadrele didactice debutante şi suplinitorii se implică greu în viaţa şcolii; debutanţii – pentru că au mult de lucru în vederea pregătirii lecţiilor, suplinitorii – pentru că pentru ei liceul din Jidvei este doar un loc temporar de muncă.Din chestionare, nu rezultă cele menţionate mai sus. Directoarea adjunctă a afirmat că a completat chestionarul astfel încât „şcoala să iasă bine”.

Interesul cadrelor didactice din şcoală faţă de formarea continuă

Cadrele didactice din şcoală sunt interesate de participarea la cursuri de formare continuă prin mas-tere, grade didactice şi cursuri de formare continuă. Toate cadrele didactice au participat la cursul de formare din cadrul PIR.Oferta de formare a CCD şi IŞJ este prezentată cadrelor didactice, acestea îşi aleg cursurile la care doresc să participe şi se înscriu la curs. Cadrele didactice sunt interesate de obţinerea creditelor, alegând cu precădere cursuri de formare continuă purtătoare de credite.În 2007 şi 2008 cadrele didactice au participat la foarte multe cursuri de formare; ex.:Educaţia incluzivă, Învăţarea centrată pe elev, AEL, Educaţie şi schimbare.În acest an, 20 de cadre didactice au solicitat participarea la diferite forme de formare continuă – majoritatea s-au înscirs la grade didactice sau masterate. În 2008 – 2009, 4 cadre didactice au par-ticipat la cursul DeCeE – pentru teze unice.Directoarea adjunctă consideră că, cadrele didactice au învăţat metode noi de predare la cursurile de formare dar, ar trebui să şi utilizeze aceste metode în activitatea la clasă. Din păcate, doar un număr mic de cadre didactioce utilizează aceste metode în activitatea la clasă, deşi unii dintre colegi păreau nerăbdători, la finalul cursului, să aplice cele învăţate la cursuri.

studiu.indb 226 04.07.2009 13:12:56

227

Impactul cursului

a. Aprecieri despre curs

Directoarea adjunctă afirmă că participanţii la cursul „Managerul şcolar” livrat de Universitatea din Arad au fost foarte mulţumiţi (atât la finalul cursului cât şi acum, după 4 luni de la încheierea cursu-lui) de modul în care a fost organizat cursul de formare. A auzit participantele afirmând că a fost un curs foarte bine organizat, un curs necesar şi că le-ar plăcea să mai participe la astfel de cursuri de formare.

Directoarea adjunctă nu poate aprecia achiziţiile pe care profesorii le au după 4 luni de la încheierea programului şe formare – pentru că nu ştie care a fost conţinutul cursului.Directoarea adjunctă nu a observat dorinţa colegelor participante la programul de formare de a folosi cunoştinţele/ competenţele dobândite/ dezvoltate la curs.

b. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

Directoarea adjunctă nu poate răspunde la întrebările n, o, p; solicită permisiunea de a invita la in-terviu două dintre colegele participante la curs.

Acestea au afirmat că:Prin participarea la curs au dobândit informaţii despre activitatea directorului/ complexitatea activităţii directorului, despre cum se elaborează un proiect şi despre încheierea de parteneriate;Una dintre participantele la curs a susţinut iniţiativa şi a oferit sprijin unei colege de biologie de a derula proiectul „Alimentaţie sănătoasă”; Aceeaşi participantă la curs s-a implicat în organizarea parteneriatului iniţiat de IŞJ la propunerea Consiliului Judeţean al Elevilor cu Grupul Şcolar de Chimie Industrială Ocna Mureş. Ca reprezent-ant al şcolii gazdă, a propus activităţile la care vor participa elevii şi cadrul didactic de la şcoala parteneră.c. Impactul la nivelul performanţeiDirectoarea adjunctă afirmă că nu poate răspunde la întrebările q, r, s, t ,u.Cele două participante la curs afirmă că este prea devreme să discutăm de performanţe, că nu au trecut decât 4 luni de la încheierea cursului.

studiu.indb 227 04.07.2009 13:12:56

228

37. Grup Şcolar „Sover Elek” Joseni, judeţul Harghita

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Sover Elek Joseni, jud. HGData vizitei: 5 martie 2009Numele expertului: Ariana VăcăreţuNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 4Număr de chestionare aplicate: pentru elevi 22, pentru profesori beneficiari de formare 0, pentru manageri beneficiari de formare 4, pentru directorul liceului din care provin cursanţii 1 (nu a mai completat partea cu competenţele, pentru că le-a completat în cadrul chestionarului pentru manageri beneficiari de formare) .Notă: Grupul Şcolar Joseni este şcoală cu predare în limba maghiară; pentru aplicarea chestionare-lor pentru elevi, directorul a tradus oral, în limba maghiară, conţinutul chestionarului.

Sinteza interviului

La interviu au participat directorul şi directorul adjunct – ambii participanţi la cursul de formare.ŞcoalaŞcoala are 14 clădiri în diferite locaţii în cadrul comunei. Directorul a primit anul trecut de la IŞJ distincţia „Directorul anului” pentru rezultatele pe care le-a obţinut. 33% din cadrele didactice din şcoală au gradaţii de merit. Nu există la nivelul şcolii un responsabil cu formarea continuă; directorul adjunct are această responsabilitate.În şcoală s-au derulat în ultimii 4 ani foarte multe proiecte, majoritatea vizând infrastructura.

Interesul cadrelor didactice din şcoală faţă de formarea continuă

Cadrele didactice din şcoală sunt interesate de participarea la cursuri de formare continuă. Şcoala are o bază materială excelentă (4 săli dotate cu câte 25 de calculatoare, fiecare sală de clasă are câte un calculator/ laptop); acesta este motivul pentru care în şcoală s-au organizat cursuri de for-mare TIC pentru cadrele didactice- cursurile au fost livrate de către directorul adjunct al şcolii. Toate cadrele didactice au participat la cursul de formare din cadrul PIR, dar cadrele didactice cel mai mult învaţă unele de la altele - prin interasistenţe.Oferta de formare a CCD şi a altor furnizori de formare continuă este prezentată cadrelor didactice şi acestea îşi aleg cursurile la care doresc să participe şi se înscriu la curs. Cursurile organizate de Asociaţia Profesorilor Maghiari din România (Academia de vară Bolyai) sunt foarte apreciate de cad-rele didactice din şcoală şi deşi aceste cursuri nu sunt acreditate, cadrele didactice participă pentru că au ce învăţa participând la ele.În acest an, 24 din cele 51 de cadre didactice ale şcolii s-au înscris la cursuri de formare continuă. 15 cadre didactice au participat deja la formare – 4 cadre didactice la DeCeE şi 11 cadre didactice la AEL.Directorul şcolii consideră că, la cadrele didactice care au participat la cursuri serioase de formare pot fi identificate schimbări ale cunoştinţelor/ competenţelor. Din păcate, foarte multe cursuri de formare sunt organizate doar pentru că „trebuie” organizate, formatorii nu respectă programul de formare, cadrele didactice merg la locaţia formării ca să aibă de unde să se întoarcă, calendarul formării nu este negociat cu participanţi, se anunţă în ultimul moment data şi ora la care are loc formarea. Toate acestea denotă o totală lipsă de respect a furnizorului faţă de cadrul didactic participant la formare.

Impactul cursului

a. Aprecieri despre curs

Participanţii la cursul MEDURUR livrat de Universitatea din Piteşti – Centrul de formare Muntenia au fost foarte mulţumiţi (atât la finalul cursului cât şi acum, după 2 luni de la încheierea cursului) de modul în care a fost organizat cursul de formare. Directorul ar da nota 9 – 9,50 cursului (nota 10 este

studiu.indb 228 04.07.2009 13:12:56

229

pentru un curs excepţional). Organizarea cursului, profesionalismul formatorilor au fost de excepţie. Cursul a fost benefic, bine gândit şi util. În cadrul cursului nu au fost doar prezentate teorii ci au fost comparate aspecte ale realităţii din liceele din mediul rural cu teoria şi a avut loc un util schimb de experienţă cu participanţii din celelate judeţe.

Cei doi directori consideră că atât ei cât şi ceilalţi participanţi la curs au acumulat cunoştinţe în do-meniul managementului educaţional, ex.: leadership. Pentru cei doi directori noţiunile învăţate la curs nu au constituit neapărat o noutate, dar, participarea la curs i-a ajutat să identifice posibilităţi de îmbunătăţire a diferite aspecte legate de managementul şcolii.

b. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

Mai multă grijă pentru păstrarea dovezilor despre activităţile derulate de/ în şcoală; de ex.: documen-tarea tuturor activităţilor şcolii cu camere de luat vederi;

Deschidere în relaţia cu cadrele didactice; ex: au organizat activităţi de intercunoaştere între cadrele didactice – cu ocazia diferitelor sărbători (Crăciun, 8 Martie), gândite în detaliu în vederea atingerii obiectivelor (unele cadre didactice ale şcolii nu se cunosc pentru că lucrează de ani de zile în clădiri diferite)Transparenţă în comunicarea cu cadrele didactice; de ex.: cei 4 manageri participanţi la curs şi-au propus să îmbunătăţească colaborarea dintre cadre didactice şi direcţiune dar şi relaţia cadru didac-tic – cadru didactic. De aceea, de la începutul lunii septembrie şi până acum au organizat 10 întâniri cu toate cadrele didactice din şcoală. La aceste întâlniri sunt prezentate cadrelor didactice filmări ale diferitelor activităţi ce s-au derulat în şcoală şi sunt iniţiate dezbateri pe diferite teme legate de aspecte ale procesului de predare – învăţare – evaluare (ex.: ultima temă a fost evaluarea)După finalizarea cursului, directorul şi-a dat seama că nu e un director bun şi a aflat şi cum ar trebui să fie pentru a fi un director bun; ex: e maximalist, vrea prea mult de la cadrele didactice şi angajaţii şcolii.

c. Impactul la nivelul performanţei

Directorul afirmă că este greu de spus dacă performanţele participanţilor la curs sunt diferite de anul trecut, dar consideră că merită precizat faptul că:Cei 4 participanţi au acum o altă viziune asupra funcţionării şcolii;Imaginea participanţilor la curs s-a îmbunătăţit în cadrul colectivului de cadre didactice din şcoală – „se vede că au participat la curs”Intenţionează să construiască o aripă nouă de clădire prin Programul Operaţional Regional – reabilitări şcoli (parteneriat cu Primăria)Iniţiativa unuia dintre participanţii la curs, responsabilul Comisiei de asigurarea calităţii din şcoală, s-a dovedit a fi extrem de bună din perspectiva asigurării calităţii şi a formării continue a cadrelor di-dactice: în fiecare semestru, fiecare cadru didactic trebuie să observe o lecţie a unui coleg de catedră + o lecţie a fiecărui cadru didactic trebuie să fie observată de un coleg de catedră. Interasistenţa este urmată de o discuţie a celor două cadre didactice, observat şi observator. Şeful de catedră colectează toate fişele de observare a lecţiei completate şi realizează o sinteză a informaţiilor cu-prinse în acestea.Echipa managerială a şcolii a decis solicitarea aprobării unui post în anul şcolar 2008-2009 pentru un învăţător de sprijin pentru cei 12 copii cu CES din clasele I-IV.

studiu.indb 229 04.07.2009 13:12:56

230

38. Grup Şcolar „Tudor Vladimirescu” Şimian, judeţul Mehedinţi

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Tudor Vladimirescu Şimian, jud. MHData vizitei: 1 aprilie 2009Numele expertului: Ariana VăcăreţuNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 1Număr de chestionare aplicate: pentru elevi 24, pentru profesori beneficiari de formare 0, pentru manageri beneficiari de formare 1, pentru directorul liceului din care provin cursanţii 1.

Sinteza interviului

La interviu a participat doar directoarea şcolii. Responsabilul cu formarea continuă din şcoală este directorul adjunct al şcolii. Deşi era în şcoală şi era disponibil pentru a participa la discuţie, directoa-rea şcolii a considerat că nu este necesar să participe la interviu.

Şcoala

Şcoala are mult spaţiu – curte mare, teren de fotbal, grădină – a propus şi propune multe proiecte. Multe din proiectele pe care le-au propus nu au obţinut finanţare, dar echipa managerială nu se demobilizează. În 2009 au depus deja 3 proiecte: Calea ta pe piaţa muncii (POR), Leonardo – practică în firme din Germania pentru elevii de la mecatronică, Paşi în natură (mediu). Directoarea şcolii doreşte să finalizeze un proiect (în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local) pentru a a obţine fonduri pentru construirea unui campus şcolar la Şimian.

Interesul cadrelor didactice din şcoală faţă de formarea continuă

Cadrele didactice din şcoală sunt interesate de participarea la cursuri de formare continuă. Priorităţile de formare ale acestora sunt cursurile cu credite, cursurile MECT/ MECI (consiliere şi orientare/ DeCeE) – pentru a putea fi plătiţi pt activitatea de diriginte/ evaluator examene, grade didactice. Cadrele didactice se înscriu pentru obţinerea gradelor didactice imediat ce îndeplinesc condiţiile şi au parcurs şi finalizat cursuri postuniversitare pentru a avea 2-3 specializări. Anual, cel puţin 25 de cadre didactice se înscriu la cursuri de formare – de ex.: în anul 2007-2008 35 de cadre didactice s-au înscris la cursuri de formare. Cadrele didactice auxiliare (secretara, bibliotecara, laboranta) au participat la cursuri de formare.Directoarea şcolii este doctorandă, a absolvit trei cursuri postuniversitare (mecatronică, educaţie tehnologică – informatică, management).Cadrele didactice îşi autoidentifică nevoia de formare. Oferta de formare a CCD, facultăţi/ universităţi este prezentată cadrelor didactice şi acestea îşi aleg cursurile la care doresc să participe şi se înscriu la curs. Cursurile de formare continuă oferite de CCD MH la care au participat cadrele didactice din şcoală sunt: Protehnica, management, consiliere şi orientare, DeCeE, cursuri pentru învăţarea limbilor străine. Cadrele didactice au participat şi la formările ce au fost realizate prin PIR şi participă la cursul AEL furnizat de SIVECO.Directoarea şcolii consideră că rezultatele cursurilor de formare continuă sunt bune – se poate ob-serva îmbunătăţirea activităţii cadrelor didactice după participarea la astfel de cursuri. Programele de formare continuă ar răspunde mai bine nevoilor de formare a cadrelor didactice dacă ar avea o abordare mai practică, dacă ar veni cu noutăţi în domeniul diferitelor specializări – apar specializări noi (de ex.: mecatronica) şi cadrele didactice nu au cunoştinţele necesare pentru a derula procesul de predare-învăţare-evaluare.

studiu.indb 230 04.07.2009 13:12:56

231

Impactul cursului

a. Aprecieri despre curs

Participanta la cursul MEDURUR livrat de Universitatea din Piteşti – Centrul de formare Muntenia a fost foarte mulţumită (atât la finalul cursului cât şi acum, după 3 luni de la încheierea cursului) de modul în care a fost organizat cursul de formare. Cursul a fost foarte serios, nu s-au făcut compro-misuri, a învăţat foarte multe, a contribuit la dezvoltarea personală a participantei.

Directoarea consideră că participanta la curs a acumulat noi cunoştinţe în domeniul managementu-lui educaţional, ex.: plan managerial, plan de dezvoltare instituţională (PDŞ), analiză SWOT. Pentru că, cursul de formare s-a desfăşurat online, participanta a învăţat să utilizeze mai bine calculatorul, să utilizeze: skype, cameră video, e-platforme de învăţare.

b. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

La momentul înscrierii şi participării la curs, participanta era responsabila CEAC; la acest moment d-na nu mai este nici responsabilă, nici membră a CEAC şi nu are alte responsabilităţi manageriale în cadrul şcolii. Motivul este că nici d-na prof. nu a mai dorit să aibă această responsabilitate şi nici echipa managerială nu a mai dorit-o pentru că se comunică greu cu dânsa şi nu se implică sufi-cient.

Participanta a împărtăşit colegilor şi echipei manageriale a şcolii cunoştinţe asimilate la curs, exem-ple pozitive şi negative de la alte şcoli; contribuie valoros la discuţiile din cadrul şedinţelor consiliului profesoral atunci când se discută aspecte de management.Are idei bune – a avut iniţiative propunând activităţi pentru planul de acţiune al şcolii, pentru planul activităţilor extraşcolare.În lecţii, utilizează mai mult calculatorul pentru că după ce a experimentat e-platforma de învăţare din cadrul cursului de formare şi-a dezvoltat competenţele de integrare eficientă a calculatorului în cadrul lecţiilor- propune teste, materiale de învăţare pe calculator.La nivel de acţiune, nu se observă schimbări pentru că participanta la curs nu se implică la nivel de acţiune în şcoală.

c. Impactul la nivelul performanţei

Directoarea afirmă că este greu de spus dacă performanţa participantei la curs este diferită de anul trecut, dar consideră că merită precizat faptul că:Doamna profesoară, participantă la cursul de formare, are acum o altă viziune asupra funcţionării şcolii, înţelege altfel managementul şcolii, complexitatea managementului educaţional;Participanta la cursul de formare e mai comunicativă, mai deschisă la nou.Directoarea speră ca participanta la curs să contribuie la atragerea elevilor spre Grup Şcolar Tudor Vladimirescu Şimian, să contribuie la diminuarea punctelor slabe ale şcolii, să se implice în propu-nerea şi implementarea proiectelor şcolii.

studiu.indb 231 04.07.2009 13:12:57

232

39. Grup Şcolar Agricol Halânga, judeţul Mehedinţi

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Agricol Halânga, jud. MHData vizitei: 2 aprilie 2009Numele expertului: Ariana VăcăreţuNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 8Număr de chestionare aplicate: pentru elevi 16, pentru profesori beneficiari de formare 0, pentru manageri beneficiari de formare 7, pentru directorul liceului din care provin cursanţii 1 (nu a mai completat partea cu competenţele, pentru că le-a completat în cadrul chestionarului pentru manageri beneficiari de formare).

Sinteza interviului

La interviu a participat doar directorul şcolii. Responsabilul cu formarea continuă din şcoală este unul dintre cadrele didactice din şcoală – directorul nu a solicitat participarea responsabilului cu formarea continuă la interviu.

Şcoala

Şcoala beneficiază de finanţare bună de la bugetul local; Consiliul Local din Halânga este unul dintre cele mai „bogate” din judeţ – în Halânga funcţionează un combinat chimic şi o termocentrală.Şcoala a primit finanţare de la MECT/ MECI pentru realizarea unui campus şcolar. La acest mo-ment toată activitatea şcolii se desfăşoară în internat – din cauza lucrărilor de reabilitare a clădirilor şcolii.Elevii şcolii nu sunt motivaţi pentru învăţare – în general, la acest liceu ajung cei care nu au medie de intrare la liceele din oraş.Cadrele didactice din şcoală sunt toate calificate; există aproape 50% suplinitori (în acest an sunt 29 suplinitori din 63 de cadre didactice) şi toate cadrele didactice sunt navetiste (liceul este situat la 4 km de centrul oraşului Drobeta Turnu Severin).

Interesul cadrelor didactice din şcoală faţă de formarea continuă

Cadrele didactice din şcoală sunt interesate de participarea la cursuri de formare continuă. Priorităţile de formare ale acestora sunt cursurile cu credite, cursurile MECT/ MECI (consiliere şi orientare/ De-CeE) – pentru a putea fi plătiţi pentru activitatea de diriginte/ evaluator examene. În anul şcolar 2008-2009, 25 de cadre didactice s-au înscris la cursuri de formare şi 16 cadre didactice au participat la cursuri de formare (Manager pentru calitate şi performanţă, DeCeE, Protehnica).

Directorul consideră că profesorii pot şi trebuie să îşi identifice singuri nevoia de formare. Directorul ar dori să participe la un curs de formare în domeniul accesării de fonduri prin proiecte Comenius/ Leonardo pentru că îşi doreşte să colaboreze cu unităţi de învăţământ din Europa.Oferta de formare a CCD, universităţi/ alţi furnizori este prezentată cadrelor didactice şi acestea îşi aleg cursurile la care doresc să participe şi se înscriu la curs. Cursurile de formare continuă oferite de CCD MH la care au participat cadrele didactice din şcoală sunt: Protehnica, management, con-siliere şi orientare, DeCeE, cursuri pe specialităţi (de ex: fizică, chimie etc.). Cadrele didactice au participat şi la formările ce au fost realizate prin PIR şi la cursul ECONET (firma de exerciţiu) – furni-zat Colegiul Economic Teodor Costescu din Drobeta Turnu Severin.Formarea continuă se realizează şi prin comisiile metodice – discuţiile şi materialele prezentate în cadrul întâlnirilor periodice sunt foarte utile mai ales din cauza fluctuaţiei mari a cadrelor didactice.Directorul şcolii consideră că rezultatele cursurilor de formare continuă sunt bune, cursurile de for-mare continuă sunt utile dar ar trebui diversificate. Programele de formare continuă ar răspunde mai bine nevoilor de formare a cadrelor didactice dacă ar avea o abordare mai practică şi dacă formatorii ar fi bine documentaţi şi ar avea experienţă reală în domeniul în care livrează cursul de formare.

studiu.indb 232 04.07.2009 13:12:57

233

Impactul cursului

a. Aprecieri despre curs

Participanţii la cursul Manager pentru calitate şi performanţă livrat de Universitatea de Vest Timişoara au fost foarte mulţumiţi (atât la finalul cursului cât şi acum, după 3 luni de la încheierea cursului) de curs. Au învăţat multe - pentru cadrele didactice care nu au mai participat la cursuri de management cursul a avut multe elemente de noutate. Au asimilat multe cunoştinţe. Cursul a fost util şi pentru că a oferit şi modele utile în managementul unităţii şcolare – de ex.: modele de convenţii, modele de protocoale de colaborare. Participanţii la curs din liceul din Halânga au dobândit un alt mod de a aborda actul educaţional – îl abordează ca pe un act managerial. Au dorit şi încercat să aplice cele învăţate la cursul de formare – de ex.: proiectarea/ evaluarea activităţilor manageriale, desfăşurarea efectivă a procesului instructiv-educativ (utilizarea de metode active pe care le-au văzut utilizate la formare de către formatori).

b. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

La cursul de formare Phare 2005 au participat directorul şi directoarea adjunctă a liceului, toţi mem-brii CEAC, doi din responsabilii ariilor curriculare, responsabilul cu activităţile extracurriculare + al comisiei diriginţilor. Ca urmare a participării la curs, aceştia au împărtăşit colegilor din cunoştinţele dobândite la curs – de ex: documente de proiectare/ evaluare (planificare calendaristică, SPP, portofoliul elevilor) şi au mobilizat toate cadrele didactice în a utiliza aceeaşi abordare managerială în activităţile şcolii.Activităţile extracurriculare s-au diversificat – de ex.: în fiecare joi după-amiaza se organizează activităţi pentru elevii interni (aprox. 100 elevi) în cantina şcolii (muzică, dans), implicare în plantarea de puieţi în cadrul proiectului România prinde rădăcini, iniţierea unui proiect în colaborare cu penite-ciarul din Drobeta Turnu Severin şi Centrul de minori al penitenciarului din Craiova.Sunt utilizate mai des metode active de învăţare în cadrul lecţiilor şi în cadrul altor activităţi.

c. Impactul la nivelul performanţei

S-a îmbunătăţit activitatea comisiilor metodice – organizarea activităţii este făcută „ca la carte” -pe baza unui plan managerial bine conceput-, proiectarea activităţilor este mult mai bine realizată.Negocierea conflictelor dă rezultate; şefii de catedre comunică mai eficient, mediază între membrii catedrei.Două participante la cursul de formare au obţinut gradaţii de merit, două participante au obţinut salarii de merit.La nivelul managementului şcolii s-a schimbat relaţia cu secretariatul (planificarea pe ore a activităţii de la secretariat/ ordonare a programului zilnic prin stabilirea de repere orare pentru relaţia cu pub-licul), relaţia director – responsabili arie curriculară (se întâlnesc mai des pentru a stabilii în detaliu diferite evenimente şcolare)A scăzut abandonul şcolar – informaţia este susţinută de monitorizarea frecvenţei elevilor; procentul va putea fi stabilit doar la finalul anului şcolar.

studiu.indb 233 04.07.2009 13:12:57

234

40. Grup Şcolar „Alexandru Filipaşcu” Petrova, judeţul Maramureş

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Alexandru Filipaşcu Petrova jud. MaramureşData vizitei: 4 martie 2009Numele expertului: Ariana VăcăreţuNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 3Număr de chestionare aplicate: pentru elevi 14, pentru profesori beneficiari de formare 0, pentru manageri beneficiar de formare 3, pentru directorul liceului din care provin cursanţii 1.Notă: la completarea chestionarelor de către elevi, 2 elevi de clasa a XI-a citeau cu foarte mare greu-tate textul chestionarului şi în cele din urmă, pentru a finaliza completarea chestionarelor, un elev din clasă le citea ce scria în chestionar, explica sensul cuvintelor şi cei 2 încercuiau cifra corespunzătoare răspunsului potrivit.

Sinteza interviului

La interviu au participat directoarea liceului şi directorul adjunct – ambii participanţi la cursul de for-mare. În şcoală nu există un responsabil cu perfecţionarea/ formarea continuă, directorul adjunct se ocupă de acest domeniu.Interesul cadrelor didactice din şcoală faţă de formarea continuăCadrele didactice din şcoală sunt fie trecute de 50 de ani fie foarte tinere (25 -30 de ani). Cele cu vechime mai mare sunt interesate de formarea continuă, se implică mult în activităţile şcolii. Cad-rele didactice tinere nu manifestă acelaşi interes faţă de dezvoltarea profesională; motivele: nivelul salarizării cadrelor didactice stagiare/ cu vechime mică, formarea iniţială – care s-a depreciat.Unele cadre didactice solicită să participe la cursuri de formare continuă (cele cu vechime mare). În urma asistenţelor la ore, directorii au sugerat unor cadre didactice (dintre cele tinere) să se înscrie şi să participe la cursuri de formare.Şi în acest an şcolar 9 cadre didactice au participat la cursuri de formare (ex.: DeCeE, Magister), unele dintre ele chiar şi la 2 cursuri de formare.

Impactul cursului

a. Aprecieri despre curs

Participanţii la cursul „Managerul şcolar” livrat de Universitatea din Arad au fost foarte mulţumiţi (atât la finalul cursului cât şi acum, după 4 luni de la încheierea cursului) de modul în care a fost organizat cursul de formare. Ambii directori au afirmat că le-ar plăcea să mai participe la astfel de cursuri de formare. Schimbul de experinţă cu alţi colegi din licee din mediul rural din alte zone ale ţării a fost benefic.

La acest curs, directoarea a învăţat că în procesul comunicării este foarte importantă ascultarea celuilalt iar directorul adjunct a fost surprins de faptul că formatorul nu „dădea dreptate unuia sau altuia dintre participanţi”.Organizarea cursului în sistem rezidenţial a avut ca rezultat transformarea grupului de 3 participanţi din şcoală într-o echipă.Cei doi directori consideră că participanţii (din şcoală) la curs au acumulat cunoştinţe despre educaţia adulţilor, scrierea de proiecte, TIC. Participanţii la curs au diseminat colegilor informaţiile despre educaţia adulţilor şi acum aceştia organizează şedinţele cu părinţii într-un mod mai atractiv.Cursul de formare ar fi putut fi îmbunătăţit prin prezentarea de cazuri concrete/ modele; de ex.: o aplicaţie pentru un proiect care a obţinut la evaluare punctajul maxim sau punctajul cel mai mare.

studiu.indb 234 04.07.2009 13:12:57

235

b. Impactul la nivelul schimbărilor comportamentale

Au început să utilizeze la clasă metode active de predare; comentariul meu: de reţinut că toate cad-rele didactice au participat la formare în cadrul PIR

Cadrele didactice din şcoală (nu doar cei care au participat la curs) organizează şedinţele cu părinţii încurajând dialogul cadru didactic – părinţi (monolog vs. dialog)Au iniţiat scrierea de proiecte; de exemplu, în aprilie este termenul limită pentru un proiect cu inter-culturalitate şi doresc să pregătească aplicaţia; în februarie 2009 au depus un proiect pe mediu dar la evaluarea proiectului punctajul obţinut nu a fost suficient pentru a primi finanţare; comentariu: în cadrul discuţiei, interlocutorii au prezentatproiectul S.O.S.- Natura pentru care au primit finanţare, dar a rezultat că proiectul s-a derulat în 2006 – 2007parteneriatele cu licee din jud Cluj – dar acestea se derulează de 2 anicenaclul Eminescu – există de 35 de anietc.S-a imbunătăţit relaţia cu Primăria (de ex.: au primit tichetele cadou) datorită celor învăţate la curs despre comunicare dar şi pentru că au mai mult tact în relaţia cu primăria şi pentru că s-a schimbat primarul.

c. Impactul la nivelul performanţei

Comunicare mai bunăOperativitate mai mare printr-o altă abordare a problemelor şcoliiImplicare mai mare în propria dezvoltare profesională – de ex: directorul adjunct a publicat un articol de astronomie într-o revistă pentru elevi, directoarea a publicat un articol despre ecologie în Şcoala MaramureşeanăO altă abordare a modului de desfăşurare a consiliilor profesorale – nu se mai citesc materialele ci se fac prezentări Po�erPoint, la începutul prezentării au introdus un moment de captarea atenţiei (aşa cum făceau formatorii la curs) cu imagini/ fotografii etc.Prezenţa mult mai bună a părinţilor la şedinţele cu părinţii are ca şi consecinţă obţinerea de rezultate importante datorită implicării părinţilor în viaţa şcolii; de ex.: cu ajutorul părinţilor au rezolvat prob-leme disciplinare.

Comentarii

Foarte greu de identificat ce anume s-a schimbat la nivelul şcolii ca urmare a participării la cursul de formare „Managerul şcolar”, furnizor Univ. A.V. Arad– pe de oparte datorită numărului mic de participanţi la curs (3 cadre didactice: directoarea, directorul adjunct şi responsabilul comisiei de asigurare a calităţii) şi pe de altă parte pentru că atunci când solicitam exemple, activităţile pe care le descriau erau proiectate şi derulate înainte de participarea lor la cursul de formare.

studiu.indb 235 04.07.2009 13:12:57

236

41. Liceul Văleni, judeţul Olt

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul Valeni OLTData vizitei: 26.03.2009Numele expertului: Jidveian Olivia MariaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 9 profesori si 3 manageriNumăr de chestionare aplicate: pentru elevi (23), pentru profesori beneficiari de formare(9), pentru manageri beneficiar de formare(3), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (1)

Observaţii general

Am fost impresionată de profesionalismul şi receptivitatea directoarei liceului, doamna Mihăilescu Florentina. Liceul nu are director adjunct, iar doamna directoare răspunde şi de formarea profesională.Deşi se află într-o zonă foarte săracă, şcoala este bine îngrijită şi bine dotată. Elevii sunt respectuoşi şi au un comportament civilizat.

Sinteza interviului

Pentru a descrie punctele forte ale şcolii, doamna directoare a ales cuvintele: deschisă, primitoare, acasă.

Aspectele care pot fi îmbunătăţite în liceu sunt:Condiţiile igienico-sanitare;Dotarea cabinetelor/laboratoarelor;Încadrarea (alegerea cadrelor didactice ar trebui făcută de şcoală).

Referitor la cadrele didactice, doamna directoare a considerat că pentru a le caracteriza pot fi fo-losite cuvintele:

- Tinereţe;- Implicare;- Comunicare.

Pentru stabilirea priorităţilor în formarea profesională se analizează fişele de observaţie de la asistenţele la ore, se analizează oferta de formare şi se corelează oferta cu necesităţile de formare constatate prin asistenţe la ore.În urma unui proces de tipul celui prezentat anterior s-au stabilit următoarele priorităţi de formare:

- Pentru profesori:- TIC;- Didactica specialităţii;- Consiliere;

Pentru director şi alţi doi profesori:- Management financiar;- Comunicare, negociere, managementul conflictelor.- 11 profesori şi directoarea au solicitat să participe la cursuri de formare. - Profesorii scolii au beneficiat de cursuri de formare prin CCD si în cadrul proiectului PHARE

VET. - Aceste cursuri au fost/sunt în domenii specifice tehnologiilor (industrie alimentară şi resurse naturale şi protecţia mediului) şi managementul calităţii.La cursurile finanţate prin scheme PHARE au participat:

- La cursuri pentru profesori 9 persoane- La cursuri pentru manageri 3 persoane (directoarea şi 2 profesori).

studiu.indb 236 04.07.2009 13:12:57

237

Ambele cursuri au fost furnizate de Universitatea din Piteşti.Cursul pentru manageri s-a numit MEDURUR şi s-a încheiat în decembrie 2008, iar cursul pentru profesori s-a numit CALED şi s-a încheiat în ianuarie 2009.

În general, participanţii la cursuri au fost mulţumiţi. Pe parcurs au apărut nemulţumiri (în cazul cur-sului pentru profesori) legate de faptul că aceste cursuri se derulau sâmbăta şi duminica la Slatina şi că întregul program a durat 9 luni (costurile cu transportul s-au decontat doar pentru 2 luni). În cazul cursului pentru manageri nu au existat astfel de probleme pentru că s-a desfăşurat ON LINE.

În schimb, în cazul cursului pentru manageri, s-a apreciat că evaluarea finală a ridicat probleme pentru că solicitările legate de lucrarea finală erau asemănătoare cu cele specifice unui masterat. Pe lângă profesorii care au participat la cursuri organizate prin PHARE, au beneficiat de programe de formare încă un profesor şi un învăţător. Aceştia au participat la cursuri de didactică organizate de Universitatea din Târgovişte.Ca urmare a participării la cursuri, profesorii şi-au diversificat metodele de predare, unii folosesc portofolii atat pentru profesori, cât şi pentru elevi.

Din punctul de vedere al cunoştinţelor şi competenţelor cadrelor didactice, nu s-au sesizat schimbări, dar din punctul de vedere al iniţiativelor personale, trebuie remarcat faptul că după participarea la curs, 3 cadre didactice fac săptămânal pregătire suplimentară cu elevii, în şcoală, în mod gratuit.Relaţia cu comunitatea a fost foarte bună şi nu s-a schimbat.In raport cu anul trecut câţiva dintre profesorii participanţi la cursuri au performanţe mai bune şi asta, se apreciază că se datorează schimbului de experienţă cu cei cu care au intrat în contact.

După participarea la curs s-a constatat că si elevii sunt mai deschisi si nu ezită să le împărtăşească profesorilor problemele pe care le întâmpină. De asemenea, s-a constatat că profesorii noi se interesează despre ceea ce participanţii au învăţat la cursuri.

Profesorii participanţi la cursuri nu s-au remarcat în mod special la nivelul şcolii pentru că nu a fost timpul necesar să o facă.In urma participării la cursuri relaţia dintre director şi profesori s-a schimbat în sensul că directorul le-a devenit “prieten”.

Conducerea şcolii este foarte mulţumită de rezultatele cursurilor. Se recomandă ca în viitor să se organizeze cursurile în aşa fel încât să nu ocupe tot timpul liber al profesorilor.

Una dintre cele mai importante îmbunătăţiri aduse în scoală prin participarea la cursuri este faptul că profesorii au învăţat să lucreze cu elevii cu CES (să aplice un învăţământ diferenţiat şi personalizat), iar elevii cu CES nu mai sunt marginalizaţi.

studiu.indb 237 04.07.2009 13:12:57

238

42. Liceul „Marincu” Poiana Mare, judeţul Dolj

Informaţii generale

Numele şcolii: Liceul Marincu Poiana MareData vizitei: 24.03.2009Numele expertului: Jidveian Olivia MariaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 20Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(17), pentru profesori beneficiari de formare(13), pentru manageri beneficiar de formare(0), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (2)

Observaţii generale

Scoala are clase gimnaziale, clase de liceu-filiera teoretică şi clase de liceu cu profil agricol. Gimnaziul funcţionează într-o clădire diferită de cea a liceului. Directoarea liceului, doamna Gligă Lila, este inginer agronom, iar doamna directoare adjunctă, Mitricoiu Constanţa, predă matematică numai la gimnaziu. Clădirea principală a fost proaspăt renovată, mobilierul este nou, materialul didactic bogat şi mod-ern. Scoala dispune de o sală de informare/documentare spaţioasă şi bine dotată.Personalul didactic este comunicativ şi receptiv solicitărilor. De exemplu, două dintre profesoarele participante la cursurile de formare au venit la şcoală să completeze chestionarele deşi erau în con-cediu medical.Am remarcat faptul că există probleme în ceea ce priveşte frecvenţa elevilor. Chiar dacă sunt în incinta şcolii elevii obişnuiesc să lipsească de la ore şi profesorii trebuie să îi adune de prin locurile în care se ascund. Deoarece directoarea liceului nu este bine informată cu privire la programul de formare profesională, la solicitatea dânsei, la interviu a participat şi directoarea adjunctă.

Sinteza interviului

Responsabilul cu formarea profesională nu era prezent în şcoală, doamna directoare adjunctă a sosit în timpul interviului şi nu deţinea informaţii referitoare la cursuri (pentru că dânsa nu are ore la liceu, nu a participat la cursuri şi este numită directoare de 3 luni de zile). Din aceste motive informaţiile culese sunt limitate.Doamna directoare a găsit cu greu 3 caracteristici forte ale liceului, caracteristici care se referă în totalitate la resursele umane:

- seriozitate, - pregătire, - colaborare.Conducerea şcolii consideră că în şcoală ar trebui aduse îmbunătăţiri privind frecvenţa

elevilor.Pentru stabilirea programului de formare se ţine cont de solicitările profesorilor. Directoarea şi-a amintit de o singură prioritate a profesorilor privind formarea şi anume TIC.

La programul de formare au solicitat să participe 20 de profesori.

Cadrele didactice pot beneficia de cursuri de formare organizate de CCD Craiova.

Dintre cadrele didactice înscrise la cursul de formare au participat la curs doar 19. Toate aceste cadre didactice au participat la programul de formare organizat prin schemele de grant PHARE.Temele abordate au fost referitoare la managemetul comunicării şi management educaţional. Furnizorul de formare au fost CCD Craiova.

studiu.indb 238 04.07.2009 13:12:57

239

Directoarea nu stie cand s-au încheiat cursurile. Participanţii la cursurile de formare au fost mulţumiţi de cursuri, dar au apreciat că perioada de deru-lare a fost prea mare.

Participarea la cursuri a avut ca efect:schimbarea atitudinii profesorilor faţă de elevi;creşterea interesului pentru AEL;folosirea unor metode de predare interactive, lucru în echipe, autoevaluare;o mai bună socializare cu colegii.

De asemenea, s-a remarcat faptul că în cadrul Comisiilor metodice se lucrează mai bine, documen-tele realizate sunt mai structurate, documentele sunt păstrate în ordine.

După participarea la curs profesorii doresc să organizeze spaţii de lucru dedicate. De exemplu, Comisia de managemet al calităţii solicită spaţiu pentru un cabinet dedicat. Profesorii participanţi la curs au iniţiat programe concrete de colaborare cu Politia, cu Dispensarul şi organizează mai des întâlniri cu părinţii.Directorii şcolii au cu profesosorii o relaţie de colaborare mult mai bună.

Referitor la relaţia cu comunitatea locală, nu s-au putut remarca îmbunătăţiri pentru că această relaţie a fost şi în trecut foarte bună.

Conducerea şcolii este foarte mulţumită de rezultatele obţinute până în prezent ca urmare a participării profesorilor la cursurile de formare.

Singura recomandare făcută pentru îmbunătăţirea viitoare a programelor de formare este aceea că viitoarele cursuri ar trebui organizate în vacanţe. Se consideră că profesorii au participat la cursuri mult prea lungi şi obositoare.

studiu.indb 239 04.07.2009 13:12:57

240

43. Grup Şcolar Agricol Malu Mare, judeţul Dolj

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Agricol Malu Mare jud DoljData vizitei: 23.03.2009Numele expertului: Jidveian Olivia MariaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 16Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(9), pentru profesori beneficiari de formare(10), pentru manageri beneficiar de formare(0), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (2)

Observaţii generale

Şcoala îşi derulează activitatea într-o clădire care necesită renovare. Mobilierul este vechi şi nu permite lucrul în echipe. Deşi baza materială lasă de dorit, personalul didactic pare entuziast şi dornic de perfecţionare. Elevii şcolii sunt în general persoane cu probleme familiale şi fac eforturi să frecventeze şcoala.

Sinteza interviului

Doamna Angela Dodocioiu, directoarea şcolii, este şi responsabilă cu formarea profesională. Dânsa apreciază că aspectele forte ale liceului pot fi sintetizate în:

motivaţie, dăruire, prietenie.

Conducerea şcolii consideră că în liceu ar trebui aduse îmbunătăţiri privind:

Relaţia şcoală-familie;Baza materială;Calitatea elevilor.Mentalitatea părinţilor din zonă este că numai copiii cu probleme merg la Scoli de arte şi me-serii şi din acest motiv elevii scolii sunt elevi cu performante scolare de nivel scazut.

Directoarea apreciază că principalele calităţi ale resurselor umane din scoală sunt:

dăruire;competenţă;loialitate.

Nu există o strategie de identificare a nevoilor de formare. În cazul programului de formare finanţat prin proiectul PHARE au existat 2 oferte de formare. În comisiile de specialitate s-au analizat cele două oferte şi s-a optat pentru una dintre ele.

Doamna directoare afirmă că singura motivaţie a profesorilor pentru participarea la aceste cursuri de formare a fost aceea că vor primi 90 de credite transferabile.La cursurile organizate prin programul PHARE s-au înscris 16 persoane şi toate au finalizat cur-surile.

S-a afirmat că o parte dintre cadrele didactice se perfecţionează prin masterat, iar altele au participat la cursuri de formare continuă organizate de Grupul Şcolar Electroputere, dar nu au fost precizate temele perfecţionărilor şi numărul de persoane implicate.

studiu.indb 240 04.07.2009 13:12:57

241

Cursurile de formare din cadrul proiectului PHARE au fost furnizate de CCD Craiova în colaborare cu Universitatea din Craiova. Titlul acestor cursuri este: Creşterea calităţii procesului educaţional în mediul rural prin formarea cadrelor didactice din licee, perspective ale educaţiei moderne.Participanţii la cursurile de formare au fost mulţumiţi de cursuri deoarece au fost “orientaţi şi informaţi unde să caute atunci când au nevoie”. Pentru majoritatea lor, cursurile au reprezentat o confirmare a faptului că metodele pedagogice şi didactice deja folosite de ei, mai ales în cazul elevilor cu CES, sunt apreciate de specialişti ca fiind bune. Aceasta le-a sporit încrederea în sine.

Ca urmare a participării la cursurile de formare s-a remarcat o îmbunătăţire privind:

comunicarea între profesori şi între profesori şi elevi;• lucrul cu elevii cu CES;• proiectarea didactică.•

De asemenea, s-a constatat că după participarea la cursuri, profesorii folosesc mai mult, in procesul didactic, metode care implică TIC.

Deoarece cursurile s-au terminat în luna ianuarie, este destul de greu să se vorbeasca despre im-pact.Se apreciază că achiziţiile profesorilor au fost conform aşteptărilor şi că profesorii par acum mai dornici de informare şi mai activi.Unii dintre profesori au manifestat iniţiative privind implicarea în proiecte. De exemplu, consilierul educativ a iniţiat un proiect cu Casa de Bătrâni “La Speranta” din Craiova.Relaţia cu comunitatea locală a fost bună şi este bună în continuare. Şcoala şi Primăria sunt impli-cate în proiectul “Zilele comunei”.

Nu s-au remarcat până acum performanţe deosebite ale profesorilor în raport cu anul precedent, dar în relaţia lor cu elevii au apărut schimbări deoarece s-a remarcat tendinţa de dezvoltare a actului didactic centrat pe elev. Ceea ce a rămas o problemă este relaţia şcolii cu părinţii elevilor.

Conducerea şcolii este foarte mulţumită de rezultatele obţinute până în prezent ca urmare a participării profesorilor la cursurile de formare. Se apreciază că orice informare în plus este benefică. Pe parcur-sul interviului s-a subliniat de mai multe ori că efectul cursurilor a fost informarea şi nu formarea.Pentru îmbunătăţirea programelor viitoare se recomandă organizarea lor în vacanţa de vară, într-un program intensiv, pentru că, pentru nişte profesori navetişti este foarte greu să aibă ocupate sâm-betele şi duminicile cu formarea pe perioade atât de lungi de timp.

studiu.indb 241 04.07.2009 13:12:57

242

44. Grup Şcolar „M. Basarab” Maxineni, judeţul Brăila

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar M. Basarab-Maxineni Data vizitei: 30.03.2009Numele expertului: Jidveian Olivia MariaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 14Număr de chestionare aplicate: pentru elevi(10), pentru profesori beneficiari de formare(14), pentru manageri beneficiar de formare(0), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (2)

Observaţii generale

Şcoala vizitată reprezintă unicul liceu din mediul rural din judeţul Brăila. Este o şcoală modernizată prin proiectul Băncii Mondiale, iar personalul didactic şi conducerea şcolii sunt deosebit de primitori şi de participativi. Deşi aşteptau o inspecţie RODIS (care a început chiar în timpul vizitei), întregul colectiv şi-a manifestat disponibilitatea de a discuta sau scrie despre experienţa acumulată prin par-ticiparea la cursurile de formare.

Sinteza interviului

La interviu au participat domnul director Ion Ştefănescu şi doamna directoare adjunctă Anda Crăcan, care este responsabila cu perfecţionarea. Responsabila cu programul de formare cu finanţare prin PHARE nu a putut participa la interviu deoarece avea asistenţă la ora (RODIS). Conducerea şcolii apreciază că punctele forte ale liceului pot fi sintetizate prin:

- Singular;- Oportunitate;- Tradiţie.

După părerea conducerii, în liceu ar putea fi îmbunătăţite:- Laboratoarele;- Centrala termică;- Baza sportivă din exteriorul clădirii şi

Ar trebui construit un campus.Resursele umane din şcoală ar putea fi caracterizate prin:

- Competenţă;- Corectitudine;- Perfecţionare.

Strategia de identificare a nevoilor de formare şi de stabilire a priorităţilor de formare prevede următoarele etape:

- Actualizarea anuală a bazei de date privind formarea profesorilor;- Analiza bazei de date actualizată;- Analiza listei cursurilor de formare oferite de CCD (există o persoană de contact cu CCD)

şi de alţi furnizori;- Analiza rapoartelor asistenţelor la ore;

Realizarea, în urma analizelor făcute, a unui raport, de către responsabilul cu perfecţionarea, privind carenţele observate şi nevoile de formare identificate şi prezentarea lui în Consiliul profesoral;Stabilirea de către Consiliul profesoral a priorităţilor de formare.Priorităţile de formare identificate în cazul profesorilor au fost:

- Consiliere;- Didactica disciplinei predate;- Psihopedagogie;- TIC.

studiu.indb 242 04.07.2009 13:12:57

243

Directorii au optat pentru management instituţional.Au solicitat cursuri de formare 21 de persoane. Formarea profesionala s-a putut face prin programul PHARE, prin cursuri furnizate de CCD şi prin Programul de dezvoltare a învăţământului rural.La cursuri de formare au participat pe parcursul anului 21 de profesori. La cursuri derulate prin scheme de finanţare PHARE au participat 14 profesori. Furnizorul cursurilor de formare prin PHARE a fost CEDU2000+. Cursurile s-au încheiat în februarie 2009. Aceste cursuri au cuprins mai multe module cu temele:

- Management de proiect;- Profesor autoreflexiv;- Transdisciplinaritate;- Comunicare educaţională;- Asigurarea calităţii.

Profesorii care nu au beneficiat de cursuri PHARE, au participat la următoarele cursuri organizate: de CCD Braila:

- Consiliere;- ACADEMICA;

prin Proiectul de dezvoltare a învăţământului rural:- Metode interactive de predare.Toţi participanţii la programe de formare sunt foarte mulţumiţi de ceea ce au învăţat.În urma participării la cursuri ei reuşesc să:- facă planificări mai bune;- folosească metode moderne de predare.Deşi sunt mulţumiţi de conţinutul cursurilor, profesorii sunt fericiţi că l-au terminat deoarece a fost foarte lung, iar deplasarea la Tulcea pentru evaluare a ridicat o mulţime de probleme.În cazul profesorilor care au participat la cursurile PHARE şi participă la cursul ACADEMICA s-a sesizat că îşi fac mai uşor temele pentru cursul ACADEMICA decât cei care nu au beneficiat de formare prin PHARE.Deoarece cursurile finanţate prin PHARE s-au terminat în februarie, nu se poate discuta despre impact.S-au sesizat însă, cu ocazia asistenţelor la ore, schimbări în bine privind metodele de predare utili-zate şi relaţia mai deschisă cu elevii.Doi dintre profesorii participanţi la cursuri au primit gradaţii de merit şi 4 au primit salarii de merit.De asemenea, profesorii participanţi la cursuri au iniţiat sau sunt implicaţi în proiectele derulate în şcoală:- un parteneriat cu Biserica;- un parteneriat cu familiile elevilor;- un proiect de colaborare cu mai multe şcoli din judeţ cu titlul “Dincolo de aparenţe este prietenia noastră”;proiecte educative: „Mici talente –Viitoare mari vedete”;- „Strada un pericol pentru pietoni”;- „A trăi sănătos”;- „Natura prietena mea”;- „Primii paşi”.Încă din timpul derulării cursurilor de formare, munca directorilor s-a uşurat. De asemenea s-a schim-bat şi atitudinea directorilor faţă de profesori, iar în Consiliile profesorale şi în general în viaţa de zi cu zi a şcolii sunt tot mai mult mediatizate exemplele pozitive.Pentru îmbunătăţirea cursurilor viitoare se recomandă o mai bună organizare. De exemplu, cursanţii au aflat de la început că pentru evaluarea finală trebuie să prezinte un portofoliu, dar nu au ştiut decât foarte târziu ce trebuie să conţină acest portofoliu. Din acest motiv a fost necesară o muncă titanică pentru finalizarea portofoliilor.

studiu.indb 243 04.07.2009 13:12:57

244

45. Grup Şcolar Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi

Informaţii generale

Numele şcolii: Grup Şcolar Tudor Vladimirescu (Galaţi)Data vizitei: 19.03.2009Numele expertului: Jidveian Olivia MariaNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare: 22Număr de chestionare aplicate: pentru elevi (10), pentru profesori beneficiari de formare (22), pentru manageri beneficiar de formare (0), pentru directorul liceului din care provin cursanţii (2)

Observaţii generale

Instituţia îşi desfăşoară activitatea in 4 clădiri amplasate la distanţă unele de altele, ceea ce face dificilă administrarea şi urmărirea. Clădirea principală a fost proaspăt renovată şi oferă un cadru plăcut pentru derularea activităţilor, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Clasele sunt luminoase, mobilierul permite schimbarea amplasamentului elevilor şi lucrul pe echipe. Sala de informare/documentare dispune de mobilier adecvat, calculator cuplat la Internet si o bibliotecă în care accesul la cărţi este uşor. In bibliotecă sunt multe cărţi noi.Personalul didactic formează o echipă dornică de perfecţionare, de învăţarea şi utilizarea de metode activ participative în procesul de predare învăţare. Elevii par relaxaţi, dornici de comunicare şi încrezători în forţele proprii.Deoarece directoarea liceului este foarte nouă în funcţie, a cerut permisiunea ca la interviu să partici-pe şi directoarea adjunctă. In timpul interviului s-a putut constata că cele două directoare colaborează foarte bine şi se completează reciproc.

Sinteza interviului

La interviul cu directoarea liceului, doamna Valentina Gurău, a participat, aşa cum am menţionat ante-rior, doamna Cristina Faur, atât în calitate de director adjunct, cât şi de responsabil cu perfecţionarea. Din interviu a reieşit faptul că directoarea deţine informaţii mai puţine privind formarea profesională, dar că se bazează pe informaţiile date de directoarea adjunctă. Persoanele intervievate apreciază de comun acord faptul că aspectele forte ale instituţiei sunt:

- disciplina, - rezultatele - dotarea.

Conducerea şcolii consideră că în liceu ar trebui aduse îmbunătăţiri privind:- Implicarea părinţilor;- Materialul didactic;- Implicarea în proiecte de parteneriat.

Se mentionează faptul că există o deosebire clară între implicarea elevilor şi profesorilor în activităţi curriculare şi în activităţi extracurriculare, iar această deosebire se datorează în primul rând faptului că cei mai mulţi dintre elevi şi profesori sunt navetisti.Directoarea apreciază că principalele calităţi ale resurselor umane din scoală sunt:

- Pregătirea;- Tactul;- Perseverenţa.

Deoarece oferta de formare este mare şi cererea nu depăşeşte oferta, în politica şcolii nu există o strategie de identificare a nevoilor de formare şi de prioritizare a nevoilor identificate. Responsabilul cu formarea / perfecţionarea afişeaza oferta, iar personalul didactic, deschis pentru formare, profită

studiu.indb 244 04.07.2009 13:12:57

245

de obicei de oportunităţi, în funcţie de nevoile personale identificate. S-au remarcat următoarele priorităţi privind formarea profesională:pentru profesori:

metode active de predare;dezvoltarea gândirii critice;consiliere şi orientare profeională;evaluare.

pentru învăţători:informatică;mentorat.

Au solicitat participarea la cursuri de formare 33 de cadre didactice (profesori şi învăţători), iar dintre aceştia au beneficiat de cursuri de formare prin programul PHARE, 22 de profesori. Incepând din luna mai va beneficia de cursuri de formare, în cadrul programului ”Economia bazată pe cunoaştere” şi personalul auxiliar.La cursurile organizate prin programul PHARE s-au înscris 22 de persoane. Dintre cei înscrişi la cursurile de formare, o singură persoană a renunţat pe parcurs. Temele abordate în cazul acestor cursuri au fost/sunt: TIC, Comunicare în context educaţional şi Management de proiect. Furnizorii de formare au fost/sunt CEDU2000+ şi CCD Galaţi. Cursurile se vor încheia în luna aprilie, iar evaluarea finală se va face în luna mai.Participanţii la cursurile de formare au fost mulţumiţi de cursuri. Sunt încântaţi de faptul că au învăţat să lucreze în PPT şi Excel şi că şi-au dezvoltat competenţe de comunicare. Singura nemulţumire manifestată este legată de perioada în care s-au desfăşurat cursurile. Iniţial participanţii au fost informaţi că aceste cursuri se vor derula compactat, în vacanţa de vară, pentru ca ulterior să fie nevoiţi să participe la cursuri în �eekend. În cazul navetiştilor aceasta a fost o problemă şi a făcut ca frecvenţa să nu fie de 100% deşi interesul pentru formare este foarte mare.Deşi perioada de formare nu s-a încheiat, conducerea şcolii a remarcat o îmbunătăţire în activitatea didactică: se foloseşte flipchart-ul, se lucrează mai mult în echipă, diriginţii îşi completează datele referitoare la elevi în Excel.Deoarece cursul este în derulare, nu se poate vorbi de impact. Pe lângă îmbunătăţirile menţionate anterior, directoarea şcolii apreciază că s-a îmbunătăţit considerabil relaţia profesorilor cu părinţii. De asemenea, doi dintre profesorii participanţi la curs au început elaborarea paginii WEB a şcolii.Referitor la relaţia cu comunitatea locală, nu s-au putut remarca îmbunătăţiri pentru că această relaţie a fost şi în trecut foarte bună.Chiar dacă nu se poate face o legătură foarte clară cu participarea la cursuri, conducerea şcolii a constatat faptul că rezultatele elevilor la teze sunt mult mai bune în prezentul an şcolar decât în anii anteriori. Unele dintre cauzele acestei îmbunătăţiri ar putea fi folositea de către profesori a unor metode noi de predare, folosirea de fişe, lucrul în echipe şi îmbunătăţirea comunicării între elevi şi profesori. De asemenea, s-a constatat faptul că elevii sunt mai întelegători.La nivelul managementului şcolii încă nu s-au remarcat schimbări.Conducerea şcolii este foarte mulţumită de rezultatele obţinute până în prezent ca urmare a participării profesorilor la cursurile de formare.Singura recomandare făcută pentru îmbunătăţirea viitoare a programelor de formare este aceea că viitoarele cursuri ar trebui organizate în vacanţe.Ca urmare a participării la cursuri s-a îmbunătăţit procesul de integrare a persoanelor cu CES.

studiu.indb 245 04.07.2009 13:12:57

246

46. Liceul Teoretic „Eftimie Murgu” Bozovici, judeţul Caraş-Severin

Diagnoză instituţională

CONTEXT

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic)Liceul Teoretic “Eftimie Murgu” Bozovici, jud. Caraş - Severin – este o unitate de învăţământ situată în comuna Bozovici, Judeţul Caraş - Severin, o comună cu tradiţii culturale şi educaţionale de lungă durată, care datează din secolul XVIII, localitate situată în zona montană a Banatului. Localitatea Bozovici este atestată documentar din secolul XV. Din 1958 funcţionează în localitatea Liceul Te-oretic Eftimie Murgu, prima denumire atestată fiind aceea de Şcoala Medie Bozovici. Localitate în care au convieţuit români, maghiari şi germani, comuna s-a remarcat prin dezvoltarea unor activităţi economice remarcabile pentru secolul XIX cum ar fi – ţiglărie, cărămidăria, fromageria almăj, activi-tatea meşteşugărească fiind cea mai importantă în comună şi în secolul următor. În 1921 documen-tele consemnează un număr impresionant de meseriaş – 135 cu meserii foarte diverse – bombo-nar, pictor, turtar, sitar, etc. Viaţa culturală a comunei s-a remarcat prin interesul manifestat pentru învăţământ, proiecţiile cinematografice (localitatea având cinematograf în anii ’30), piesele de teatru şi fanfara comunei.

Situată la confluenţa confluenţei râurilor Miniş şi Nera, pe artera naţională Oraviţa-Băile Her-culane, prin dreptul localităţii trece paralela 45, localitatea fiind situată într-un cadru natural deosebit care ar putea fi exploatat prin dezvoltarea activităţii turistice – specii rare de brad – pin roşu, specif protejată, singura zonă cu mori de apă active situate pe râuri de munte, din Europa (La Rudărie), etc. Comuna Bozovici a cunoscut în ultimele decenii un delcin economic din cei peste 3200 de locuitori ai comunei 700 fiind înregistraţi în prezent ca şomeri.

Investiţiile din comună sunt în special în sectorul agricol, servicii şi exploatarea şi prelucra-rea lemnului. Dependentă de activitatea de minierit de suprafaţă comuna a fost puternic afectată de închiderea minelor din zonă, fiind declarată zonă defavorizată care a atras investiţii din fonduri publice. Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici)

Liceul Teoretic, prin echipa de management a încercat să dezvolte relaţii de colaborare şi cooperare cu autorităţile publice. La efectuarea analizei de nevoi pentru programul de formare aceste relaţii cu primăria erau destul de încordate ca urmare a închirierii unui spaţiu din vecinătate pentru activităţi economice în detrimentul activităţilor educaţionale şi problemelor acute de subfinanţare a şcolii.

În acestă perioadă relaţiile conflictuale cu autorităţile locale şi judeţene s-au acutizat ca urmare a de-mersurilor directorului şcolii de a sensibiliza, în ultima instanţă, opinia publică cu privire la problemele şcolii, dintre care cea mai gravă întârzierea şi costurile enorme ale lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcţia campusului, întârzierile foarte mari şi lipsa susţinerii din partea autorităţilor. Ca-zul a generat o reacţie promptă la nivel audio – vizual existând mai multe preluări în mass media şi anchete cu privire la acest conflict. Actualmente situaţia investiţiei este discutată la nivel Ministerial şcoala primind suportul direct al Ministrului Educaţiei.

CARACTERISTICILE COMUNITĂŢII EDUCATIVE

Misiunea şcolii: educaţia elitelor – dezvoltarea personală şi profesională la un nivel ridicat.

Marea majoritate a cadrelor didactice ale Liceului Teoretic sunt foşti absolvenţi ai liceului şi marea majoritate a acestora şi-au derulat întreaga activitatea profesională numai în acest liceu.

studiu.indb 246 04.07.2009 13:12:57

247

Generaţii de profesori au întâlnit generaţii de elevii, într-o nouă postură aceea de colegi ceea ce a dus la perpetuarea unui spirit, destul de rar întâlnit în educaţia românească astăzi, acela orientat spre o opţiune elitistă în educaţie, de păstrare şi conservare a identităţii „intelectualului” zonei de acum câteva decenii.

Personalul didactic

Unitatea de învăţământ are un corp profesoral reprezentat de 38 de cadre didactice din care la liceu – 30, cu 21 de titulari şi 17 suplinitori, 26 de navetişti. Naveta se realizează pe distanţe foarte scurte, aceştia fiind destul de izolaţi faţă de oraşele reprezentative ca potenţial economic, educaţional şi cultural ale judeţului, Reşiţa, Caransebeş.

Marea majoritate a acestora se mândresc cu realizări profesionale foarte bune fie că este vorba de obţinerea gradului didactic 1, fie că este vorba de masterate sau doctorate, cursuri de perfecţionare profesională, de elaborare de culegeri sau participare la redactarea unora dintre manualele şcolare actuale.

Elevi, rezultate şcolare

Liceul are un număr de 513 elevi înscrişi, dintre aceştia 451 la liceu, 153 de navetişti, iar 15 dintre elevi sunt cazaţi în internat. Rezultatele şcolare înregistrate de elevii liceului se prezintă astfel:INDICATOR CLS.IX CLS. X CLS. XI CLS.XII

Media generală

7,12 7,35 7,87 8,20

Pondere corigenţi 7,21%

Pondere repetenţi 0,58%

Rata de aban-don şcolar Nu este cazul

Procent admitere în învăţământul superior

Număr de admişi în învăţământul superior - 56

Clădire şi dotări

Liceul Teoretic dispune o singură clădire în care se desfăşoară activitatea educaţională. Unitatea dispune de un laborator de informatică, dar nu are laboratoare special amenajate pentru discipline ca biologie, chimie, fizică. Pentru profesorii care predau aceste discipline, această situaţie este considerată ca un esenţial minus al activităţii lor cu efecte directe asupra performanţei elevilor.

Fondul de carte al bibliotecii este învechit, condiţiile sunt improprii pentru efectuarea activităţilor sportive. Grupurile sanitare nu sunt suficiente şi nu au fost modernizate în ultimii ani. Fondul de ma-teriale didactice este insuficient şi neactualizat.

Ca urmare a deschiderii şantierului în curtea şcolii şi a modificărilor necesare efectuării lucrărilor de construcţie – demolarea cantinei, a unor săli de clasă şi a unora dintre grupurile sanitare ca şi a

studiu.indb 247 04.07.2009 13:12:58

248

ocupării unei suprafeţe foarte mari de desfăşurarea lucrărilor de pregătire pentru construcţie, spaţiul din curtea şcolii destinat elevilor s-a redus la minim, la fel şi accesul la grupurile sanitare. Câinii comunitari sau din vecinătate se adăpostesc în curtea şcolii, întră în clădirea şcolii şi în clase (D.C.: “Câinii se plimbă liberi prin curtea şcolii, intră în holuri şi în clase” – răspuns cu privire la condiţiile oferite de şcoală, în cadrul focus grupului cu elevii).

Climatul şcolii

Climatul şcolii este unul competitiv, este încurajată dezvoltarea profesională individuală, valoarea fiecărui profesor în parte şi mai puţin activitatea de echipă. Rezultatele cele mai des menţionate cu privire la performanţa cadrelor didactice sunt rezultatele şcolare ale elevilor, participarea la olim-piade şi rezultatele individuale profesionale ale profesorilor – sesiuni de comunicări, participări la formări, forme de perfecţionare continuă – grade, masterate, doctorate, activitate profesională în diferite comisii.

Există o diferenţă de opinie semnificativă între echipa managerială, responsabilul cu formare continuă şi percepţia elevilor, la nivel de grup sau ca formă organizată (Consiliul Elevilor) cu privire la climatul şcolii. Elevii percep în general profesorii ca fiind orientaţi mai mult spre predare şi rezultate şcolare decât spre dezvoltarea lor personală şi implicarea în ceea ce înseamnă construirea unor relaţii ap-ropiate, de încredere care să le ofere posibilitatea elevilor de a căuta şi găsi modele de comporta-ment, în special în ceea ce priveşte valorile sociale, culturale, relaţionale. Responsabilul cu formarea continuă consideră, pe de altă parte că mulţi dintre profesori ar dori să se apropie mai mult de elevi dar nu există mecanisme interne, organizaţionale care să promoveze acest tip de relaţionare şi nici mecanisme de suport pentru cei care se confrută la clasă cu situaţii mai dificile la clasă. Directorul consideră că incapacitatea de relaţionare cu elevii i se datorează numai profesorului şi este rezul-tatul slabei pregătiri pedagogice a acestuia.

De asemenea, responsabilul cu formarea continuă sesizează anumite probleme de implicare a co-legilor în rezolvarea situaţiilor de criză prin care adolescenţii trec la un moment dat sau chiar a situaţiilor mai speciale, liceul având şi elevi cu situaţii materiale disperate – elevi care se susţin singuri şi îşi susţin şi bunicii, etc. Nu există o practică consolidată de susţinere şi mentorizare a co-legilor mai tineri care semnalează anumite probleme de comunicare sau disciplină la clasă, de către cadre didactice cu mai multă experienţă. Comportamentul de solicitare a ajutorului este catalogat ca o deficienţă profesională de echipa managerială şi de unii dintre colegi – “nu sunt suficient de buni, dacă ar ştii meserie ar ştii să stăpânească clasa” este formula frecvent întâlnită ca etichetă pentru aceste situaţii.

Echipa managerială consideră că nu există implicare suficientă din partea cadrelor didactice în ceea ce priveşte iniţiativele strategice ale conducerii, iar unele cadre didactice percep problemele legate de infrastructură ca un eşec generalizat, dar în care principala responsabilitate pentru situaţia de criză este atribuită conducerii.

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă

15 cadre didactice au participat la programele de formare continuă. Aprecierea conducerii cu privire la utilitatea programelor de formare, în special a programului Phare, este aceea a utilităţii parţiale din punct de vedere teoretic şi al transferului unui set de metode pedagogice noi, care pot fi parţial folosite la clasă, principala barieră cu privire la aplicarea pe scară largă a acestora fiind considerată de direcţiune aglomerarea materiei şi lipsa infrastructurii.

Cea mai frecventă remarcă cu privire la utilitatea programelor de formare continuă se referă la ben-eficiile socializării şi relaţionării în cadrul echipelor fără a fi menţionate în mod special utilitatea în termeni de conţinut, metode sau aplicabilitatea modulelor în activitatea didactică de zi cu zi.

studiu.indb 248 04.07.2009 13:12:58

249

Cu toate acestea există un mic număr de cadre didactice (3-4) care au aplicat metode noi, active la clasă şi care oferă informaţii substanţiale şi de profunzime cu privire la limitele şi avantajele aces-tora, cu privire la reacţia elevilor după orele la care aceste metode au fost utilizate. Şi aceste cadre didactice menţionează ca barieră programa supraîncărcată, tipul de evaluare, lipsa resurselor mate-riale şi a timpului necesar pregătirii unor astfel de activităţi. Cu toate acestea, cadrele didactice mai sus menţionate sunt decise să aplice metode ca proiectul interdisciplinar sau portofoliul în activităţi extracurriculare şi în activităţi de cerc. Critici ale conducerii şi responsabilului de formare continuă, confirmate şi de cadrele didactice au fost legate de modulul de educaţie antreprenorială care nu a fost din punctul lor de vedere util unui cadru didactic.

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale

Liceul teoretic îşi propune formarea competenţelor generale necesare în special pentru urmarea unui traseu de carieră academică. Liceul păstrează din acest punct de vedere ştacheta unei tradiţii bogate în personalităţi marcante, din zonă, care au fost elevii acestui liceu. Unul din instrumentele specifice prin care este cultivat acest tip de identitate, de apartenenţă la un anumit tip de elită intelectuală îl constituie revista Almăjana, a cercului literar – artistic al Liceului în colaborare cu centrul teritorial de învăţământ Bozovici. Unii dintre autorii care au publicat numeroase articole în această revistă fiind: Alexandru Nemoianu, Dumitru Popovici, Ion Marin Almăjan (almajana.�ordpress.com).

2. Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor)

Directorul şcolii apreciază că, în general, formările din ultimul timp, la care au participat cadrele di-dactice au fost mai mult formale, că nu au adus semnificativ de multe noutăţi în termeni de conţinut şi metodologie, fiind importante mai ales din perspectiva relaţionării şi schimbului de experienţă între profesionişti din acelaşi domeniu.

Nevoile de formare ale cadrelor didactice sunt de obicei discutate la nivelul consiliului profesoral ca urmare a ofertelor primite, calendarului perfecţionărilor obligatorii şi ofertelor identificate de cadrele didactice prin metode proprii. Echipa managerială a identificat la nivelul colectivului de cadre didactice nevoia de formare în domeniul managementului de proiect şi a scrierii cererilor de finanţare pentru fonduri europene. Menţionată atât în analiza de nevoi derulată la începutul programului, cât şi în discuţiile cu ofertanţii de formare, ea nu a fost introdusă în programul de formare, ceea ce reprezintă pentru toate cad-rele didactice participante la programul Phare unul dintre neajunsurile programului de formare şi o deficienţă de comunicare la nivelul programului.

Deficienţa de comunicare şi lipsa unor acţiuni concrete ca urmare a feedbackului oferit de formabili în mai multe etape ale derulării programului de formare a pus un serios semn de întrebare cu priv-ire la utilitatea reală a focus grupului şi chestionarelor aplicate în studiul de caz, motiv pentru care aceştia nu au dorit să fie înregistraţi şi au avut formulări critice destul de categorice cu privire la anumite aspecte ale derulării programului.

Cele mai critice aspecte au vizat în special neconcordanţa dintre obiectivele discutate şi fixate în mai multe etape ale programului – analiza de nevoi care nu s-a regăsit la nivelul ofertei, negocie-rea oferirii programului de formare la nivelul şcolii şi derularea lui reală la nivelul CCD, ISJ Reşita, nerespectarea programului de formare ca timp şi derularea pur formală a unor secvenţe.

studiu.indb 249 04.07.2009 13:12:58

250

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării pro-fesionale a cadrelor didacticeEchipa managerială este preocupată de calitatea cadrelor didactice, consideră că acestea sunt bine pregătite profesional şi interesate de performanţă, salariile de merit iau în considerare şi participarea la cursurile de formare dar nu ca şi principal criteriu. Unul dintre criteriile identificate de profesori ca fiind principale în evaluarea lor formală şi informală de către echipa managerială este cel cu privire la rezultatele şcolare ale elevilor. Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la di-verse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale, etc.)

Responsabilul cu formarea continuă a dezvoltat la nivelul şcolii un parteneriat cu Centrul Cultural Francez şi un proiect Comenius. De asemenea cadrele didactice sunt preocupate de relaţionarea cu alţi colegi şi de realizarea de proiecte de dezvoltare instituţională, participă cu plăcere în special la reţele informale stabilitate la nivel judeţean între profesori care predau aceleaşi discipline.

Perspective de dezvoltare instituţională

Echipa managerială are ca obiective directe – declarate şi percepute ca atare de cadrele didactice şi de elevii şcolii dezvoltarea bazei materiale a şcolii, atragere de finanţări europene şi creşterea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi a elevilor.

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor benefi-ciare Phare)

Cadrele didactice apreciază cursurile de formare continuă ca fiind necesare pentru actualizarea cunoştinţelor, pentru dezvoltarea competenţelor de predare, pentru dezvoltarea competenţelor de inter-relaţionare cu elevii. În mare parte au fost interesaţi de metodele activ participative dar le aplică mai greu la clasă din cauza programei foarte încărcate şi a lipsei timpului liber necesar pregătirii unor astfel de ore sau a lipsei resurselor materiale. Aceasta din urmă fiind cea mai frecvent menţionată ca barieră în aplicarea la clasă a unor noi metode de predare.

De asemenea, neconcordanţele dintre programele pentru diferite clase şi necesitatea de a preda părţi din materiile colegilor pentru a putea introduce unele noţiuni sunt văzute ca bariere. De ex., psi-hologia este predată la nivelul clasei a X, iar noţiunile despre analizatori şi funcţionarea creierului în cls. XI. Pentru proiectele interdisciplinare sunt necesare dotări IT care deşi existente nu sunt utiliza-bile pe termen lung acestea defectându-se frecvent – tabla Smart. De asemenea identificarea unui orar comun al profesorilor care pot contribui la aceste proiecte atât în ceea ce priveşte pregătirea cât şi implementarea lor, reprezintă un obstacol.

Modulele de formare au fost apreciate în general ca fiind interesate dar parţial neadaptate realităţilor şcolii, specificului diferitelor discipline, motiv pentru care ele sunt considerate de cadrele didactice fie ca parţial utile, mai ales din perspectiva socializării, fie ca “rupte de realitate” altele.

Nevoia de pragmatism, de studii de caz şi analize concrete a fost menţionată de mai mulţi participanţi la curs, unii dintre aceştia sugerând chiar folosirea, în formare, a unei echipe mixte teoreticieni – practicieni, pentru a putea aborda eficient unele aspecte mai sensibile sau mai dificile de genul ce-lor legate de managementul clasei sau dirigenţie, didactica disciplinei, care presupun o experienţă solidă la clasă.

studiu.indb 250 04.07.2009 13:12:58

251

Perspective de dezvoltare profesională

Cadrele didactice apreciază utilitatea cursurilor din perspectiva acumulării de credite şi a perfecţionării profesionale în primul rând, ambele fiind considerate markeri de succes la nivel instituţional.

Principalele puncte forte identificate la nivelul programului de formare Phare sunt – metodele utilizate de formatori şi metodele discutate şi analizate şi care pot fi transferate total sau parţial în activitatea didactică, relaţionarea, posibilitatea de învăţa lucruri noi, relaţia cu unii formatori.Cel mai puţin apreciate aspecte ale programului de formare sunt legate de ponderea componentei teoretice în cadrul programului, lipsa de flexibilitate a ofertantului de formare în legătura cu organi-zarea cursurilor doar la Reşiţa, la o distanţă de 70 km pe un drum de munte, greu din punctul de vedere al majorităţii cadrelor didactice.

Formarea la nivelul şcolii este cea preferată, efectele formării consideră ei, se pot vedea în timp şi nu se pot măsura imediat după finalizarea cursului. Apare ca şi posibilă barieră, care îngrădeşte participarea la programe de formare, costurile şi orarul acestora, în special dacă sunt programate în timpul anului şcolar şi nu pe perioada vacanţelor şcolare.

Practici didactice

Cadrele didactice au aplicat metode interactive, dar aplicarea acestora rămâne un soi de “celebrare” şi nu este folosită în mod obişnuit decât la unele materii – aceleaşi confirmate prin discuţii cu profe-sorii cât şi prin discuţiile cu elevii şi observaţiile la clasă (de ex. română, istorie, geografie). La restul materiilor percepţia elevilor este că “doar se predă şi se scrie şi apoi suntem ascultaţi”.

Conducerea şcolii nu transmite un mesaj ferm cu privire la metodele inovative, noi aplicate la clasă. Deşi directorul asistă la ore, nu este încurajat în mod special acest comportament.

Raportarea profesorilor cu privire la utilizarea metodelor activ – participative este aceea că nu îşi poţi permite utilizarea pe scără largă a acestora în cadrul formal al şcolii, metodele activ-participative introducând prea multă libertate şi familiaritate cu elevii. De asemenea, acestea sunt apreciate ca fiind energofage şi cronofage.

De cealaltă parte elevii simt nevoia de a discuta cu profesorii lor şi despre alte lucruri decât conţinuturi teoretice şi evoluţia lor şcolară, orele de dirigenţie fiind considerate de aceştia ca fiind foarte impor-tante, mai ales dacă sunt făcute “pe bune”. Elevii se simt valorizaţi la materiile la care pot lucra împreună la o idee sau la un proiect, au sentimentul că se pot exprima liber şi că ceea ce gândesc sau au înţeles din materie este important pentru profesor şi că în acest mod, profesorul fără a-i as-culta poate afla cât de mult au înţeles şi le poate oferi suport fără să fie notaţi.

În relaţia cu conducerea şcolii elevii au o atitudine ambivalentă, nu consideră că aceasta ia în con-siderarea opiniile şi nevoile formulate de Consiliul Elevilor sau nu îi asigură suficientă încredere în rezolvarea unor situaţii concrete, pe de altă parte direcţiunea este percepută de elevi ca fiind foarte implicată în gestionarea problemelor liceului.

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi

Tipul de relaţie preferat de majoritatea profesorilor este unul de tip formal, bazat pe disciplină şi reguli stricte, cea preferată de elevi este mai liberală şi mai centrată pe dezvoltarea şi valorizarea individuală.

Unii dintre profesori sunt respectaţi, iubiţi şi sunt modele, vizavi de ceilalţi atitudinea este “i-am re-specta mai mult dacă şi ei ne-ar respecta”. Elevii apreciază demersurile unor cadre didactice de a introduce elemente noi în activitatea de predare, apreciză proiectele şi portofoliile, activităţile extra-

studiu.indb 251 04.07.2009 13:12:58

252

curriculare şi deschiderea cadrelor didactice de a răspunde unor nevoi şi nu doar de a preda nişte lecţii. Una din principalele îngrijorări pentru aceştia este infrastructura şi starea necorespunzătoare a claselor şi clădirii şcolii ca şi programul extrem de încarcat zile cu ore până la ora 16.00 care este o problemă în special pentru cei care fac naveta.

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală. Elevii apreciază programa şcolară ca fiind prea încărcată, efortul de acumulare a cunoştinţelor fiind considerabil. Un alt aspect neplăcut esete legat de numărul mare de ore.

Cele mai invocate schimbări necesare sunt legate de infrastructură, amenajarea unor spaţii pentru pauză şi a unor spaţii verzi, dotarea laboratoarelor de specialitate, schimbarea unor profesori “ care nu ştiu materie sau nu ştiu să predea”, impunerea unor reguli pentru profesori de a sta mai mult cu elevii şi de a-şi asculta elevii, “să facem proiecte pe grupuri cu toţi profii”.

Concluzii

Dedicat tradiţiei şi formării elitelor liceul este mai puţin deschis unui demers didactic centrat pe nevoile elevilor;Conducerea şcolii este preocupată în principal de dezvoltarea infrastructurii şcolare şi de stimularea cadrelor didactice pentru implicarea în dezvoltarea instituţională, în special în ceea ce priveşte at-ragerea de fonduri extrabugetare;Participarea la formare este vazută ca un marker de succes profesional în sine, însă este puţin asociată unor dezvoltări personale semnificative sau unor activităţi de aplicare ulterioară la clasă; Relaţiile cu comunitatea trebuie să fie îmbunătăţite, sprijinul autorităţilor fiind absolut necesar, con-flictul actual la nivel local şi regional care a ajuns deja la minister nerezolvat pe termen lung poate compromite dezvoltarea instituţională armonioasă;Climatul şcolii este apreciat ca fiind unul competitiv, formal care pune accent pe formare profesională şi mai puţin pe relaţionare;Se remarcă interesul profesorilor pentru transferarea cunostinţelor, mai puţin a metodelor dobândite la cursuri.

studiu.indb 252 04.07.2009 13:12:58

253

47. Grupul Şcolar Agricol Biled, judeţul Timiş

Diagnoză instituţională

CONTEXT

Caracteristicile câmpului social al şcolii (structura demografică, diversitatea culturală şi lingvistică, stratificări din punct de vedere economic)

Grup Şcolar Agricol – este o unitate de învăţământ situată în comuna Biled, Judeţul Timiş, o comună cu o populaţie totală de 3.524 locuitori, comunitate mixtă în care trăiesc familiii de germani, români, romi.

Localitatea Biled se află în partea de vest a ţării fiind aşezată în plină Câmpie a Banatului, în partea vestică a oraşului Timişoara, la o distanţă de 27 km de acesta, pe şoseaua DN6 spre Sânnicolau-Mare.

Atestată documentar la 21 octombrie 1765, în cursul celei de a doua colonizări germane. După 1990 comunitatea a pierdut foarte mulţi dintre reprezentanţii etniei germane, majoritare până în acel moment, aspect care a afectat profilul socio-economic al comunei şi dezvoltarea sa ulterioară. Convieţuirea interetnică de foarte lungă durată a imprimat anumite norme sociale şi de comporta-ment prezente şi astăzi caracterizate de rigurozitate, discreţie, preocupare pentru respectarea regu-lilor, respect pentru autoritate şi responsabilitate colectivă pentru dezvoltarea comunei şi statutul acesteia. Amprenta germana este încă extrem de puternică în viaţa culturală a comunităţii care a păstrat tradiţii specifice acesteia.

Din punct de vedere economic, dezvoltarea comunei se bazează în principal pe sectorul primar, industria şi serviciile fiind mai puţin reprezentate. Comuna beneficiază de pe urma prezenţei inves-titorilor străini – SC HAWLEH SRL – investiţie germană şi SC CLAGI SRL – investiţie italiană. Se remarcă nivelul scăzut al şomajului – 0,45% însă din păcate nivelul de sărăcie este ridicat. Comuna înregistrează o rată semnificativă de migraţie externă pentru muncă.

În comună există 12 societăţi comerciale cu profil agricol şi 11 asociaţii agricole bazate pe explo-atarea agricolă. Există şi câteva societăţi cu capital de stat unde lucrează majoritatea oamenilor din comună. Acestea sunt: SNP Timiş, CONPET Ploieşti, BAT Arad, S.C. Foraj Sonde Zădăreni.

În comună există televiziune prin cablu de care beneficiază în medie 65% din populaţie. Există ac-ces la reţelele de telefonie mobilă şi la internet. Comuna dispune de reţea de distribuţie a apei şi de reţea de gaz, facilităţi de care beneficiază toate cele trei clădiri ale grupului şcolar.

Caracteristicile contextului social-economic al unităţii de învăţământ (relaţiile cu autorităţile locale, cu agenţii economici)

Grupul şcolar, prin echipa de management, a dezvoltat relaţii bune de colaborare cu comunitatea locală: Consiliul Local, Biserica, Poliţia şi în special cu Forumul Democrat German prin organizarea de parteneriate. Pe lângă susţinerea financiară, primăria se implică în proiectele şcolii: organiza-rea şi participarea elevilor la competiţii sportive, spectacole artistice, etc. De asemenea, primăria se implică în renovarea şcolii şi în susţinerea strategiilor de dezvoltare pe termen lung, strategie propusă de managementul instituţiei. Unitatea de învăţământ a dezvoltat parteneriate cu agenţii economici locali aceştia din urmă asigurând accesul elevilor la infrastructura necesară desfăşurării orelor de practică specializată necesare calificării profesionale a elevilor.

studiu.indb 253 04.07.2009 13:12:58

254

CARACTERISTICILE COMUNITĂŢII EDUCATIVE

Misiunea şcolii: dezvoltarea unui climat pozitiv în şcoală, prin implicarea elevilor, aplicarea me-todelor active de predare, integrarea în comunitate prin adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele comunităţii locale, formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor prac-tice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice.

Personalul didactic;Unitatea de învăţământ are un corp profesoral reprezentat de 54 de cadre didactice din care la liceu - 21. Din totalul de cadre didactice un număr de 11 sunt titulari, restul de 10 fiind suplinitori. Din colectivul profesoral, 16 persoane fac naveta pe distanţe relativ mici.

Elevi, rezultate şcolare;Grupul şcolar are 990 de elevi înscrişi, dintre acestea 574 sunt înrolaţi la liceu. Rezultatele şcolare înregistrate de elevii grupului şcolar se prezintă astfel:INDICATOR CLS.IX CLS. X CLS. XI CLS.XII

Media generală

7-8,99 7-8,99 7-8,99 7-8,99

Pondere corigenţi 3,83%

Pondere repetenţi 2,61%

Rata de aban-don şcolar 2,61%

Procent admitere în învăţământul superior

9,7%

Clădire şi dotări

Grupul Şcolar dispune de mai multe clădiri în care se desfăşoară activităţile diferitelor cicluri de învăţământ – primar, gimnazial, liceal, ŞAM, etc. Unitatea şcolară dispune de un Centru de Docu-mentare şi Informare, precum şi de laboratoare de informatică.

Cladirile sunt parţial renovate, lucrările de modernizare fiind în derulare. Atât grupurile sanitare, cât şi terenul de sport necesită lucrări de modernizare, starea lor actuală nefiind corespunzătoare. Cad-rele didactice resimt nevoia unor investiţii pentru dotarea laboratoarelor experimentale, extinderea sălii de sport, dezvoltarea bazei de materiale didactice.

Climatul şcolii

Climatul şcolii este unul prietenos, în care comunicarea deschisă între profesori şi elevi este încurajată.

Atât directorii cât şi cadrele didactice caracterizează climatul ca fiind unul pozitiv, democratic. Con-solidarea relaţiilor între cadrele didactice este îngreunată de fluctuaţia personalului, precum şi ponderea importantă a navetiştilor. Directorul adjunct apreciază calitatea profesională a corpului

studiu.indb 254 04.07.2009 13:12:58

255

didactic, precum şi interesul profesorilor pentru dezvoltarea şcolii. Climatul general al şcolii este caracterizat de profesori ca fiind unul sigur, elevii având avantajul de a rămâne aproape de familie, în comunitate. La rândul lor, elevii apreciază relaţiile apropiate dezvoltate cu unii profesori, şcoala fiind „spaţiul în care mă simt cel mai bine” (Sebi, clasa a X-a), sau „locul în care am cea mai multă energie” (Daniela, clasa a XI-a)

Percepţii şi aşteptări faţă de programele de formare continuă

Echipa managerială apreciază calitatea programelor de formare profesională ca fiind peste aşteptările iniţiale, complexitatea conţinuturilor şi profesionalismul formatorilor fiind punctele forte ale acestor programe. 15 cadre didactice ale grupului şcolar au urmat programe de formare complexe, impactul acestor programe de formare stimulând şi interesul neparticipanţilor. Atât conducerea şcolii, cât şi profesorii apreciază metodele de predare şi calitatea relaţiilor dezvoltate în timpul formării, precum şi ulterior cu formatorii. S-a remarcat şi utilitatea primului modul de formare, în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării, modul care a facilitat asimilarea eficientă a celorlalte module, toate bazate de suport informatic.

Participarea la cursurile de formare a permis atât dezvoltarea competenţelor de interrelaţionare, cât şi a cunoştiinţelor care contribuie la creşterea calităţii actului de predare .

Adaptarea ofertei educaţionale a şcolii la nevoile comunităţii locale

Grupul şcolar este parte a reţelei TVET. La înfiinţare, scopul grupului şcolar a fost pregătirea specialiştilor de nivel mediu necesari activităţilor din agricultură. În prezent, Grupul Şcolar Agricol Biled pregăteşte elevi în cadrul liceului tehnologic în profilul „Tehnic” (specializările tehnician meca-tronist, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii, regim zi şi fără frecvenţă) şi „Şcoala de Arte şi Meserii” (specializările lucrător în mecanica de motoare, şi mecanic motoare termice).

Se reamarcă preocuparea echipei manageriale pentru promovarea a două meserii noi în pro-gramele de pregătire ale Grupului Scolar: electronist, respectiv, electrician automatizări. Dezvolta-rea ulterioară a comunităţii locale, precum şi interesul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovaţiei pentru acreditarea unor noi meserii în domeniul agricol, va influenţa evoluţia liniilor de specializare promovate de grupul şcolar. Conducerea şcolii îşi doreşte să menţină tradiţia şcolii, de formare în domeniul agricol.

2. Practici profesionale

Echipa managerială

Percepţiile referitoare la nevoile de formare (proprii şi ale colegilor)

La nivelul conducerii şcolii, cursurile de formare sunt apreciate ca fiind necesare pentru dezvolta-rea cadrelor didactice, corpul didactic fiind deschis formării continuue, în special cadrele didactice tinere. Formarea continuă permite actualizarea cunoştinţelor de specialitate, dar mai ales însuşirea metodelor inetractive de predare, precum şi transferarea acestor metode în activităţile la clasă. Conducerea şcolii încurajează dezbateri între cadrele didactice pentru analiza ofertelor de formare, deciziile se bazează pe aceste discuţii, procesul consultativ fiind apreciat de cei implicaţi. Cadrele didactice resimt nevoia de auto-perfecţionare ca o nevoie reală, raportarea la noutăţile domeniului şi actualizarea cunoştinţelor de specialitate fiind necesară.

Efectele exercitării autorităţii managerilor asupra vieţii cotidiene în şcoală şi asupra dezvoltării pro-fesionale a cadrelor didactice

Echipa managerială este preocupată de motivarea financiară a cadrelor didactice, salariile de merit

studiu.indb 255 04.07.2009 13:12:58

256

fiind o formă de recunoaştere a rezultatelor individiuale. Interesul conducerii, precum şi participarea la programele de formare reprezintă un factor stimulator, care motivează corpul profesoral pentru a se implica în dezvoltarea activităţilor de predare şi a celor extra-curriculare.

Plasarea liceului în cadrul unor reţele instituţionale (prin participarea la proiecte, apartenenţa la di-verse reţele din care fac parte licee, ONG-uri sau agenţii guvernamentale, etc.)

Conducerea şcolii apreciază pozitiv relaţiile dezvoltate pe baza parteneriatului cu autorităţile locale. Totuşi, unele cadre didactice resimt atitudinea promovată de reprezentanţii autorităţilor publice ca fiind inadecvată, descurajantă, neconstructivă.

Parteneriatul cu Forumul Democrat German aduce beneficii prin organizarea de evenimente la care participă membrii comunităţii. Se remarcă eforturile conducerii şcolii pentru menţinerea claselor cu predare în limba germană, în ciuda reducerii considerabile a minorităţii germane din zonă.

Perspective de dezvoltare instituţională

Echipa managerială îşi propune realizarea de investiţii pentru modernizarea spaţiului de învăţământ, în special dotarea a 2 ateliere profesionale şi construcţia unei săli de sport moderne (în prezent, spaţiul în care se desfăşoară orele de sport este modernizat, însă are o capacitate foarte redusă.

Este important să amintim eforturile conducerii cu scopul menţinerii tradiţiei şcolii din Biled, concre-tizate în demersurile pentru acreditarea unei meserii noi în domeniul agricol.

Cadre didactice

Nevoi de formare identificate (respectiv asociate cu programele de formare în cazul şcolilor benefi-ciare Phare)

Cadrele didactice apreciază cursurile de formare continuă ca fiind necesare pentru actualizarea cunoştinţelor, pentru dezvoltarea competenţelor de predare, pentru dezvoltarea competenţelor de inter-relaţionare cu elevii. Programele de formare “au răspuns nevoilor mele de formare” (C.A., pro-fesor de mecanică), însă se remarcă dificultăţile de transferare a metodelor interactive în activităţile la clasă, printre motive remarcându-se “programa rigidă” (L.Z., profesor de biologie), “durata lor, mai mare decât la predarea frontală” (L. I., profesor de informatică).

Perspective de dezvoltare profesională

Cadrele didactice apreciază calitatea programelor de formare şi a formatorilor, utilitatea acestor pro-grame fiind resimţită pe parcursul formării, precum şi ulterior. Modulele pedgogice şi modulelele TIC s-au bucurat de largă apreciere din partea profesorilor, care şi-au dezvoltat ulterior activitatea pe baza achiziţiilor dobândite la aceste cursuri: “ putem preda mai bine copiilor” (N.L. inginer mecanic), “la ore încercăm să folosim aceste metode noi” (G.D., profesor de chimie).Totuşi, unele cadre didac-tice consideră că utilitate modulelor ar fi mult mai ridicată prin livrarea de module adaptate specificu-lui disciplinelor, facilitând transferul metodele de predare şi comunicare cu elevii.

Conducerea şcolii apreciază faptul că multe programe de formare s-au derulat pe perioada vacanţelor, fără a afecta activitatea didactică, contribuind la asimilarea de noi cunoştinţe fără stressul asociat activităţilor curente.

Cadrele didactice apreciază utilitatea cursurilor din perspectiva acumulării de credite şi a perfecţionării profesionale. Perspectiva de viitor este fie una atractivă – “mai împlinit profesional” (N.L., inginer mecanic), fie una sumbră - “şomer” (L.I., profesor de informatică).

studiu.indb 256 04.07.2009 13:12:58

257

Practici didactice

Cadrele didactice au transferat metode interactive, calitatea orelor fiind în continuă creştere: a crescut caracterul pragmatic al orelor, reducându-se astel ponderea prelegerilor.

Conducerea şcolii apreciază în mod deosebit interesul profesorilor pentru introducerea elementelor de noutate în activităţile cu elevii. În cadrul observaţiilor la clasă, s-a remarcat preocuparea cadrelor didactice pentru promovarea comunicării deschise cu elevi şi a dezvoltării competenţelor de muncă în echipă. Cadrele didactice oferă suport constant, recompensând verbal performanţă, încurajându-i totodată pe cei mai puţin performanţi. Dinamismul oreleor este asigurat prin alternanţa sarcinilor individuale şi de grup, prin creşterea gradului de dificultate a sacinilor stabilite pentru elevi, prin vari-etatea materialelor suport utilizate în timpul orei, precum şi prin alternanţa dintre abordarea frontală şi cea individuală, respectiv grupală.

Totuşi există riscul ca prestaţia profesorilor observaţi să fi fost influenţată de prezenţa evaluatorului, de dorinţa cadrelor didactice “de a-şi demonstra” calităţile în faţa unui “extern”.

Articularea relaţiilor dintre profesori şi elevi

Cadrele didactice sunt apreciate de elevi ca fiind preocupate de dezvoltarea unor relaţii bazate pe sinceritate şi sprijin acordat elevilor. Se remarcă eforturile profesorilor de a discuta cu elevii atât probleme care ţin strict de prestaţia şcolară, cât şi probleme de natură personală, încrederea reciprocă fiind foarte importantă pentru elevi.

Elevii apreciază demersurile unor cadre didactice de a introduce elemente noi în activitatea de pr-edare, de a dezvolta proiecte extra-curriculare ale căror beneficiari sunt ei.

Percepţiile pe care elevii le au faţă de schimbările (dezirabile) produse în clasă şi şcoală.

Elevii apreciază programa şcolară ca fiind prea încărcată, efortul de acumulare a cunoştinţelor fiind considerabil. Un alt aspect neplăcut esete legat de numărul mare de ore, care reduce capacitatea de concentrare la realizarea temelor de casă. În acelaşi timp, aceştia apreciază preocupările profesorilor pentru introducerea unor metode noi de învăţare (munca în echipă, jocuri interactive, realizarea de portofolii şi referate individuale). La disciplina limba română, elevii au remarcat preocuparea pentru transmiterea cunoştinţelor prin prelegeri, în detrimentul unor metode interactive de predare. La dis-ciplinele cu caracter aplicativ, dotarea necorespunzătoare a laboratoarelor şi a atelierea afectează procesul de învăţare.

Cele mai invocate schimbări necesare sunt legate de construcţia unei săli de sport moderne, dota-rea laboratorului de informatică şi a cabinetului medical, precum şi nevoia introducerii unor măsuri pentru creşterea securităţii în şcoală (legitimaţii pentru elevi, bilete de învoire etc.)

3. Concluzii

Grupul şcolar industrial continuă tradiţia şcolii, oferind formare în profesii necesare activităţii în agricultură, la care se adaugă specializări noi, care răspund nevoilor comunităţii;

Conducerea şcolii este preocupată de dezvoltarea infrastructurii şcolare şi de stimularea cadrelor didactice pentru implicarea în dezvoltarea instituţională;Se remarcă interesul cadrelor didactice pentru cursurile de formare, precum şi aprecierea necesităţii şi utilităţii acestora;Relaţiile cu comunitatea trebuie să fie îmbunătăţite, sprijinul autorităţilor fiind absolut nec-esar;Climatul şcolii este apreciat ca fiind unul deschis, prietenos, motivant, atât de către elevi, cât şi de către cadrele didactice şi conducerea şcolii;

studiu.indb 257 04.07.2009 13:12:58

258

Se remarcă interesul profesorilor pentru transferarea cunoştinţelor şi competenţelor dobân-dite la cursurile de formare, aprecireile pozitive legate de dezvoltarea relaţiilor de colaborare între colegi, precum şi interesul pentru menţinerea legăturilor cu formatorii.

48. Grup Şcolar Gurahonţ, judeţul Arad

INFORMAŢII GENERALE

Numele şcolii – Grup Şcolar Gurahonţ – judeţul Arad

Data vizitei – 25 martie 2009Numele expertului – Camelia MORARUNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare – 11Număr de chestionare aplicate:

pentru elevi - 24- pentru profesori beneficiari de formare - 12- pentru manageri beneficiari de formare - 1 - pentru directorul liceului din care provin cursanţii - 0-

Sinteza interviului

Conducerea şcolii apreciază nivelul de pregătire al cadrelor didactice ca fiind unul ridicat (marea majoritate a cadrelor didactice au urmat programe de master, unele dintre ele au obţinut titlu de doc-tor), potenţialul de dezvoltare al acestora fiind perceput ca şi o resursă importantă pentru şcoală. Interesul pentru formare, cu accent pe actualizarea cunoştinţelor, este împărtăşit atât de conducerea şcolii, cât şi de cadrele didactice.

Rolul metodelor interactive este apreciat ca fiind important în activitatea de predare, acestea fiind considerate complementare metodelor tradiţionale. Metodele inovative (munca în echipă, realiza-rea de portofolii, realizarea de proiecte) au fost transferate în activităţile la clasă, frecvenţa utilizării acestora crescând în urma participării la cursuri de formare. Cele mai importante bariere în utilizarea metodelor interactive de învăţare sunt legate de caracterul încărcat al programei şcolare, absenţa corenţei între conţinuturile dezvoltate la diferite discipline.

Furnizorii tradiţionali de formare pentru grupul şcolar sunt – Casa Corpului Didactic Arad, Universi-tatea Aurel Vlaicu Arad. Cadrele didactice apreciază metodele de livrare utilizate de formatori, însă menţionează ca reco-mandare adaptarea acestora la specificul activităţii la clasă. Majoritatea cadrelor didactice îşi identifică individual programele de formare, urmărind dezvoltarea personală, cu scopul utilizării noilor cunoştinţe la nivel instituţional.

Una dintre neîmplinirile resimţite de cadrele didcatice se referă la relaţia încă insuficient dezvoltată cu familiile elevilor, care ezită în a se implica constat şi consistent în viaţa şcolii.

Schimbările percepute ca fiind rezultat al participării cadrelor didactice la programe de formare sunt în special legate de achiziţionarea de noi metode didactice.

În afară de o preocupare crescută a cadrelor didactice cu privire la îmbunătăţirea relaţiei şcoală – familie, acestea nu au generat noi iniţiative sau proiecte la nivel instituţional ca urmare a cursurilor de formare.

Echipa managerială încurajează participarea cadrelor didactice la cursuri de formare care răspund atât nevoilor şcolii cât şi nevoilor specifice cadrelor didactice şi care ţin de perspectiva personală cu

studiu.indb 258 04.07.2009 13:12:58

259

privire la formarea profesională. Activităţile pe catedre cât şi asistenţele la ore încurajează utilizarea de către cadrele didactice a unor metode active.

Programele de formare din perspectiva managementului şcolii şi cadrelor didactice trebuie să răspundă nevoilor şcolii, să propună studii de caz şi soluţii practice la probleme specifice legate de didactica disciplinei sau de managementul clasei şi să se desfăşoare pe cât posibil în vacanţe şi la nivelul şcolii.

49. Liceul Teoretic Periam, judeţul Timiş

INFORMAŢII GENERALE

Numele şcolii – Liceul Teoretic Periam – judeţul TimişData vizitei – 1 Aprilie 2009Numele expertului – Camelia MORARUNumărul personalului didactic cuprins la cursurile de formare – 12Număr de chestionare aplicate:

pentru elevi - 25- pentru profesori beneficiari de formare - 9- pentru manageri beneficiar de formare - 1 - pentru directorul liceului din care provin cursanţii - 0-

OBSERVAŢII GENERALE

Sinteza interviului cu directorul şcolii

Sinteza interviului cu responsabilul cu perfecţionarea

Resursele umane la nivelul şcolii sunt considerate a fi resurse de calitate, cu important potenţial de transformare şi dezvoltare a realităţii şcolii, implicat şi cu aşteptări personale ridicate cu privire la rolul profesorului în formarea elevilor.

Nevoile de formare derivă pe de o parte din nevoile de dezvoltare ale şcolii, profesorii fiind conştienţi de acestea şi dorind să participe la rezolvarea lor. Pe de altă parte sunt încurajate opţiunile individu-ale în formare dacă acestea pot avea efecte pozitive la nivel instituţional profesorii fiind încurajaţi să caute singuri rute profesionale de dezvoltare, mulţi dintre aceştia sunt preocupaţi activ de identifica-rea de cursuri care să răspundă acestor nevoi.

În principal priorităţile de formare se leagă de utilizarea metodelor active, realizarea de lecţii bazate pe TIC, formare în management de proiect şi activităţi extracurriculare, asigurarea unui climat favo-rabil pentru dezvoltarea elevilor, formarea în domeniul evaluării şi oferirii de feedback în învăţare, abordare didactică centrată pe elev.

În general, echipa şcolii are o strategie reactivă de identificare a formărilor necesare tuturor cad-relor didactice. Toate cadrele didactice doresc să participe la programe de formare, iar organizarea formărilor la nivelul şcolii a fost considerat de cele mai multe dintre acestea ca fiind un atu.

În general, furnizorii de formare pentru liceul teoretic sunt – Casa Corpului Didactic Timiş, Universi-tatea de Vest, Universitata Aurel Vlaicu Arad şi EOS Timişoara. La formare au participat constant toate cadrele didactice care au fost înscrise în program. Aces-tea apreciază că deşi conţinuturile programelor de formare nu au avut neapărat un grad mare de noutate acestea au fost deosebit de utile din perspectiva metodelor de lucru şi a materialelor de lucru

studiu.indb 259 04.07.2009 13:12:58

260

furnizate în timpul formării (totuşi, se remarcă din partea cadrelor didactice anumite reţineri în intro-ducerea unei mari varităţi de metode interactive, datorită nevoii de a acoperi conţinuturile impuse de programa şcolară). De asemenea modul de raportare al formatorilor la grupul de formabili a fost perceput ca fiind foarte adecvat nevoilor de formare ale acestora, abordare care a stimulat comuni-care şi a determinat dezvoltarea unei relaţii de încredere formator – formabil şi uneori de colaborare pe termen mai lung. Marea majoritate a profesorilor consideră că programul a fost util şi bine organizat. Principalele schimbări care au apărut fiind în special legate de achiziţionarea de noi metode didactice, metode de utilizare a TIC în procesul de predare – învăţare şi respectiv învăţarea bazată pe proiect. Aplicaţiile practice la clasă au apărut în special în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului în predare dar şi la nivelul generării de proiecte noi şi respectiv modificării stilului de abordare al clasei din perspectiva relaţională.

Un efect al aplicării proiectelor la clasă a fost faptul că au început să apară idei de proiecte inter-disciplinare dinspre elevi care sunt apoi preluate şi de profesori şi dezvoltate din perspectivă interdisciplinară.

Un mod de transfer al competenţelor TIC la clasă constă în crearea unei platforme virtuale care conţine un forum în care interacţionează elevii pe teme ce ţin de activităţile la clasă şi propria lor dezvoltare.

Unul din efectele la nivel de şcoală ca urmare a implementării programului de formare a fost iniţiativa mai multor profesori de a se implica în activităţi extracurriculare şi proiecte la nivel de şcoală. Relaţia cu familiile elevilor s-a îmbunătăţit, mai mulţi diriginţi realizând proiecte de şcoala părinţilor şi activităţi speciale în cadrul orelor de dirigenţie care să vizeze discutarea problemelor elevilor. Caz-urile speciale au beneficiat de atenţia întregului grup de profesori şi s-au propus soluţii de rezolvare a acestora.

Managementul şcolii oferă suport cadrelor didactice care se implică în proiecte în şcoală şi aplică metode noi, active, ca rezultat al formărilor la care au participat.

Programele de formare din perspectiva managementului şcolii şi cadrelor didactice trebuie să fie centrate pe nevoile reale ale cadrelor didactice şi ale şcolii şi să îşi propună să familiarizeze cadrele didactice nu numai cu noi cunoştinţe şi metode ci şi cu strategii de aplicare practică a acestora şi de adaptare la specificul diferitelor tipuri de discipline şi de clase.

Chestionarele şi distribuţiile răspunsurilor respondenţilor din unităţile şcolare cuprinse în cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin Schema de granturi PHARE 2006

studiu.indb 260 04.07.2009 13:12:58

261

PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preniversitar”

Chestionar pentru cadrele didactice cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin Schema

de granturi Phare 2005Vă rugăm să vă gândiţi la lucrurile despre care aţi discutat in cadrul programului de formare la care

aţi participat.

Ce notă, de la 1 la 10, utilizând notarea de la şcoală, aţi acorda:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 NR Total Media

Lectorilorc1. 0% 0% 0% 0% 0% 1% 1% 5% 27% 66% 0% 100% 9,5

Organizăriic2. 0% 0% 0% 0% 0% 0% 2% 10% 28% 58% 1% 100% 9,3

Materialelor primitec3. 0% 0% 0% 0% 0% 2% 2% 7% 29% 58% 1% 100% 9,2

Conţinutului formăriic4. 0% 0% 0% 0% 0% 1% 1% 8% 26% 62% 2% 100% 9,1

Activităţii în ansamblul eic5. 0% 0% 0% 0% 0% 1% 2% 8% 29% 59% 1% 100% 9,2

Vă rugăm să notaţi afirmaţiile de mai jos în funcţie de cât de aproape sunt de opinia dvs. Utilizaţi scala de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total”, iar 10 indică „acord total”.

Dezacord total Acord totalNR total media

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Deja utilizam metode de genul c6. celor discutate, încă înainte de începerea programului de formare

1% 1% 1% 1% 4% 6% 12% 30% 29% 14% 1% 100% 7,9

Conţinutul programului este c7. adecvat nevoilor pe care le am în predare

0% 0% 0% 0% 0% 2% 3% 16% 34% 42% 1% 100% 8,9

Lucrurile despre care s-a discutat în cursul întâlnirilor …

…sunt noi pentru minec8. 2% 3% 3% 3% 9% 7% 21% 20% 21% 6% 4% 100% 6,4

…au aplicativitate imediată în c9. activitatea dvs. 0% 0% 1% 0% 2% 2% 9% 21% 30% 32% 2% 100% 8,3

…sunt inutilec10. 53% 13% 7% 2% 5% 1% 3% 2% 3% 2% 9% 100% 1,4

Activităţile din cadrul programului de formare mă ajută să îmbunătăţesc …

comunicarea cu eleviic11. 0% 0% 0% 0% 1% 1% 3% 12% 28% 54% 1% 100% 9,2

comunicarea cu conducerea c12. şcolii 1% 1% 1% 0% 1% 3% 5% 14% 27% 46% 2% 100% 8,6

comunicarea cu colegiic13. 1% 0% 0% 1% 1% 1% 4% 12% 26% 54% 2% 100% 8,9

studiu.indb 261 04.07.2009 13:12:59

262

Care dintre următoarele afirmaţii este mai apropriată de opinia dvs. :c14.

Conţinutul programelor de formare este prea general

Conţinutul programelor de formare este adecvat nevoilor de predare, elevilor pe care îi am şi problemelor specifice cu care mă confrunt

NR Total Media

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0% 0% 1% 0% 3% 3% 4% 16% 33% 27% 13% 100% 6,5

În prezent, se vorbeşte mult despre utilizarea metodelor active în procesul de predare-învăţare. Dvs. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: (încercuiţi pe fiecare rând răspunsul care vi se potriveşte cel mai mult)

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare măsură

Nu răspund Total

Metodele active sunt utilev1. 0% 1% 45% 54% 0% 100%

Nu este suficient timp să v2. utilizezi la clasă metode active

7% 35% 46% 9% 2% 100%

Metodele tradiţionale sunt mai v3. eficiente 14% 55% 25% 5% 1% 100%

Elevii nu sunt pregătiţi pentru v4. metodele active 20% 43% 31% 3% 2% 100%

Cât de des folosiţi la lecţiile pe care le susţineţi:

Aproape la fiecare

oră

O dată la 3- 4

ore

Mai rar Niciodată Nu răspund Total

Activităţile de grupv5. 27% 54% 18% 0% 1% 100%

Dezbateri între eleviv6. 28% 44% 27% 1% 1% 100%

Abordarea de teme propuse v7. de elevi 9% 33% 53% 4% 1% 100%

Realizarea de proiectev8. 4% 36% 54% 4% 2% 100%

Evaluarea pe bază de v9. portofoliu 8% 32% 55% 4% 1% 100%

Concursuri între eleviv10. 11% 28% 57% 3% 1% 100%

Alte resurse de învăţare, în v11. afară de manual 49% 36% 13% 1% 1% 100%

Dvs. sunteţi preocupat de evoluţia în cariera didactică? v12. 1. DA 90% 2. NU 1% Nu au răspuns 9%

Consideraţi că evoluţia în cariera didactică e condiţionată de dezvoltarea competenţelor: v13. metodologice, de comunicare şi relaţionare, de evaluare, psiho - sociale, tehnice şi tehnologice, de management al carierei necesare fiecărui cadru didactic în procesul instructiv – educativ?

1. în foarte mică măsură 2. în mică măsură 3. în mare măsură 4. în foarte mare măsură 1% 2% 30% 51% Nu au răspuns: 17%

studiu.indb 262 04.07.2009 13:12:59

263

Mai jos am listat ce spun unele cadre didactice despre cursurile de formare continuă. Vă rugăm să ne spuneţi în ce măsură sunteţi de acord cu fiecare dintre afirmaţii:

În foarte mică

măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

Nu răspunde Total

Este absolută nevoie de v14. actualizarea frecventă a cunoştinţelor

2% 3% 42% 53% 0% 100%

Cursurile de formare continuă v15. sunt în general inutile: nu afli mare lucru în timpul lor

68% 21% 7% 2% 2% 100%

Pot să mă perfecţionez mai v16. bine de unul singur, nu am nevoie de astfel de cursuri

51% 40% 6% 1% 2% 100%

Cursurile de formare sunt v17. plăcute pentru că întâlneşti oameni cu preocupări similare

1% 7% 40% 52% 0% 100%

Gândindu-vă acum la şcoala în care activaţi, în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele:

În foarte mică

măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

Atmosfera din cadrul şcolii este v18. una plăcută 3% 7% 50% 41% 0% 100%

Mă simt foarte bine alături de v19. colegii din şcoală 0% 6% 41% 53% 0% 100%

Colaborez bine cu colegii din v20. alte arii curriculare 0% 4% 46% 49% 0% 100%

Părinţii participă la viaţa şcoliiv21. 12% 52% 31% 5% 0% 100%

Comunitatea locală sprijină v22. activitatea şcolii 7% 29% 47% 17% 0% 100%

Avem relaţii tensionate cu v23. primăria 64% 20% 7% 3% 6% 100%

Colaborez bine cu inspectorii v24. şcolari de specialitate 1% 4% 41% 54% 1% 100%

Colaborez bine cu managerul v25. şcolii unde predau 1% 2% 27% 57% 12% 100%

studiu.indb 263 04.07.2009 13:12:59

268

Grilă de autoevaluare a competenţelor didactice

Lista de mai jos cuprinde competenţe specifice profesiei didactice din România. Autoevaluaţi-vă alegând pe fiecare rând varianta care se potriveşte cel mai bine situaţiei dvs. actuale. Alegeţi una dintre variantele 1, 2, 3 sau 4, unde

1 = Această competenţă nu constituie o prioritate pentru moment

2 = Sunt preocupat de formarea acestei competenţe

3 = Lucrez la formarea acestei competenţe prin cursul de formare la care particip

4 = Deţin deja această competenţă

I. Competenţe metodologice

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

V1. Să utilizez adecvat concepte şi teorii din ştiinţele educaţiei (abordări interdisciplinare, didactica generală şi a specialităţii, psihologie etc.)

0% 26% 54% 17% 2% 100%

V2. Să aplic concepte şi teorii moderne privind formarea capacităţilor de cunoaştere 1% 21% 58% 18% 3% 100%

V3.Să proiectez conţinuturi instructiv-educative semestrial, anual 1% 17% 17% 62% 2% 100%

V4. Să organizez adecvat activităţile didactice în funcţie de tipul de lecţie dominant 0% 17% 26% 54% 3% 100%

V5. Să utilizez metode şi strategii de predare adecvate particularităţilor individuale/ de grup, scopului şi tipului lecţiei

0% 12% 36% 49% 2% 100%

V6. Să selectez materiale şi auxiliare didactice pe care să le utilizez în activităţile de învăţare 0% 11% 25% 61% 3% 100%

studiu.indb 268 04.07.2009 13:12:59

269

I. Competenţe metodologice

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

V1.Să utilizez optim factori spaţio-temporali în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ

1% 18% 34% 45% 3% 100%

V 2 . Să manifest o conduită metodologică inovativă în plan profesional 2% 16% 50% 31% 2% 100%

V 3 Să realizez activităţi instructiv educative 0% 16% 32% 50% 2% 100%

II. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja

această competenţă

Nu au răspuns Total

cr1. Să aplic conceptele şi teoriile moderne de comunicare 0% 18% 55% 26% 1% 100%

cr 2.Să manifest comportament empatic şi să vin în ajutorul elevilor 0% 12% 30% 57% 1% 100%

cr 3.Să accesez diverse surse de informare în scopul documentării 0% 11% 30% 58% 1% 100%

cr 4. Să proiectez, conduc şi realizez procesul instructiv-educativ, ca act de comunicare 1% 11% 39% 48% 1% 100%

cr 5.Să realizez proiecte comune şcoală-familie-comunitate 3% 29% 48% 19% 1% 100%

studiu.indb 269 04.07.2009 13:12:59

270

III. Competenţe de evaluare a elevilor

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Să proiectez evaluarea (faze, forme, tipuri)e1. 2% 11% 30% 56% 1% 100%

Să utilizez strategii adecvate de evaluare e2. individuală/ de grup 0% 11% 39% 49% 1% 100%

Să elaborez instrumente de evaluare în funcţie de e3. scop şi particularităţile individuale/ de grup 1% 13% 43% 42% 1% 100%

Să utilizez metode specifice gândirii criticee4. 0% 21% 49% 29% 1% 100%

IV. Competenţe psiho-sociale

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea

acestei competenţe

prin cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Formarea capacităţilor de adaptare rapidă la ps1. schimbările de natură socială 2% 26% 39% 29% 3% 100%

Valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi ps2. activizare a elevilor 0% 16% 48% 33% 2% 100%

Asumarea responsabilă a rolului social al cadrului ps3. didactic 1% 16% 29% 50% 3% 100%

Implicarea în elaborarea şi derularea în şcoli a ps4. proiectelor de cooperare internaţională 9% 39% 37% 12% 3% 100%

Identificarea dinamicii şi tendinţelor de pe piaţa muncii ps5. şi corelarea acestora cu procesul instructiv-educativ 3% 42% 39% 13% 2% 100%

studiu.indb 270 04.07.2009 13:12:59

271

IV. Competenţe psiho-sociale

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea

acestei competenţe

prin cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

ps6. Elaborarea de strategii eficiente ale parteneriatului şcoală-familie 1% 32% 44% 21% 2% 100%

ps7. Organizarea şi administrarea mediului de învăţare în colaborare cu Comitetul de părinţi al clasei 2% 30% 37% 28% 3% 100%

ps8. Colaborarea cu părinţii/comunitatea, în scopul realizării unui autentic parteneriat în educaţie 2% 26% 43% 25% 3% 100%

V. Competenţe tehnice şi tehnologice

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja

această competenţă

Nu au răspuns Total

Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ tt1. 1% 16% 24% 55% 4% 100%

Exersarea schemelor de acţiune, în vederea dobândirii tt2. / perfecţionării deprinderilor practice 1% 22% 35% 38% 4% 100%

Conceperea şi utilizarea materialelor /mijloacelor de tt3. învăţare 0% 16% 26% 54% 4% 100%

Aplicarea strategiilor didactice de utilizare eficientă tt4. a mijloacelor /auxiliarelor didactice în procesul de învăţământ

0% 13% 34% 50% 4% 100%

studiu.indb 271 04.07.2009 13:13:00

272

VI. Competenţe de management al carierei

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei

competenţe prin cursul de

formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

mc1. Utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psiho-comportamental 1% 21% 34% 42% 2% 100%

mc2. Adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea ”situaţiilor de criză” 1% 23% 36% 38% 2% 100%

mc3. Deschiderea faţă de schimbările care au loc în situaţiile de competiţie, examen, concurs etc. 0% 22% 29% 46% 2% 100%

mc4. Asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicaţii docimologice (examinator/examinat/ concurent/ supraveghetor etc.)

2% 22% 26% 48% 2% 100%

mc5. Manifestarea unei conduite (auto)reflexive asupra activităţilor didactice/pedagogice proprii 1% 18% 36% 42% 3% 100%

mc6. Manifestarea deschiderii faţă de tendinţele inovatoare necesare dezvoltării profesionale 1% 19% 42% 35% 2% 100%

mc7. Asimilarea cunoştinţelor de tip organizaţional 2% 21% 45% 29% 2% 100%

studiu.indb 272 04.07.2009 13:13:00

264

Grilă de autoevaluare a competenţelor didacticeLista de mai jos cuprinde competenţe specifice profesiei didactice din România. Autoevaluaţi-vă alegând pe fiecare rând varianta care se potriveşte cel mai bine situaţiei dvs. actuale. Alegeţi una dintre variantele 1, 2, 3 sau 4, unde

1 = Această competenţă nu constituie o prioritate pentru moment

2 = Sunt preocupat de formarea acestei competenţe

3 = Lucrez la formarea acestei competenţe prin cursul de formare la care particip

4 = Deţin deja această competenţă

I. Competenţe metodologice

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Să utilizez adecvat concepte şi teorii din ştiinţele v1. educaţiei (abordări interdisciplinare, didactica generală şi a specialităţii, psihologie etc.)

1% 27% 43% 28% 1% 100%

Să aplic concepte şi teorii moderne privind v2. formarea capacităţilor de cunoaştere 1% 24% 47% 26% 2% 100%

Să proiectez conţinuturi instructiv-educative v3. semestrial, anual 1% 11% 18% 67% 2% 100%

Să organizez adecvat activităţile didactice în v4. funcţie de tipul de lecţie dominant 0% 12% 20% 65% 2% 100%

Să utilizez metode şi strategii de predare v5. adecvate particularităţilor individuale/ de grup, scopului şi tipului lecţiei

1% 11% 29% 57% 2% 100%

Să selectez materiale şi auxiliare didactice pe v6. care să le utilizez în activităţile de învăţare 0% 11% 19% 67% 3% 100%

Să utilizez optim factori spaţio-temporali în v7. vederea eficientizării procesului instructiv-educativ 1% 20% 32% 44% 2% 100%

Să manifest o conduită metodologică inovativă în v8. plan profesional 1% 19% 42% 36% 2% 100%

studiu.indb 264 04.07.2009 13:13:00

265

I. Competenţe metodologice

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Să realizez activităţi instructiv educative v9. 1% 13% 26% 58% 1% 100%

II. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de formarea

acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Să aplic conceptele şi teoriile moderne de comunicare cr1. 1% 21% 42% 35% 1% 100%

Să manifest comportament empatic şi să vin în ajutorul cr2. elevilor 1% 15% 27% 56% 1% 100%

Să accesez diverse surse de informare în scopul cr3. documentării 0% 13% 25% 60% 1% 100%

Să proiectez, conduc şi realizez procesul instructiv-educativ, cr4. ca act de comunicare 1% 11% 31% 55% 1% 100%

Să realizez proiecte comune şcoală-familie-comunitatecr5. 4% 32% 42% 21% 1% 100%

III. Competenţe de evaluare a elevilor

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Să proiectez evaluarea (faze, forme, tipuri)e1. 1% 14% 21% 63% 1% 100%

Să utilizez strategii adecvate de evaluare individuală/ e2. de grup 0% 14% 27% 57% 1% 100%

Să elaborez instrumente de evaluare în funcţie de e3. scop şi particularităţile individuale/ de grup 1% 16% 30% 52% 1% 100%

Să utilizez metode specifice gândirii criticee4. 2% 24% 40% 34% 1% 100%

studiu.indb 265 04.07.2009 13:13:00

266

IV. Competenţe psiho-sociale

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Formarea capacităţilor de adaptare rapidă la schimbările ps1. de natură socială 1% 28% 34% 33% 2% 100%

Valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi ps2. activizare a elevilor 0% 21% 38% 38% 3% 100%

Asumarea responsabilă a rolului social al cadrului ps3. didactic 0% 17% 24% 56% 2% 100%

Implicarea în elaborarea şi derularea în şcoli a proiectelor ps4. de cooperare internaţională 9% 45% 30% 14% 3% 100%

Identificarea dinamicii şi tendinţelor de pe piaţa muncii şi ps5. corelarea acestora cu procesul instructiv-educativ 3% 41% 37% 16% 2% 100%

Elaborarea de strategii eficiente ale parteneriatului ps6. şcoală-familie 2% 35% 42% 18% 2% 100%

Organizarea şi administrarea mediului de învăţare în ps7. colaborare cu Comitetul de părinţi al clasei 4% 30% 37% 27% 2% 100%

Colaborarea cu părinţii/comunitatea, în scopul realizării ps8. unui autentic parteneriat în educaţie 3% 29% 41% 25% 2% 100%

V. Competenţe tehnice şi tehnologice

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ tt1. 0% 20% 23% 55% 2% 100%

Exersarea schemelor de acţiune, în vederea dobândirii / tt2. perfecţionării deprinderilor practice 1% 20% 39% 39% 2% 100%

Conceperea şi utilizarea materialelor /mijloacelor de învăţarett3. 0% 13% 27% 58% 2% 100%

studiu.indb 266 04.07.2009 13:13:00

267

V. Competenţe tehnice şi tehnologice

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Aplicarea strategiilor didactice de utilizare eficientă a tt4. mijloacelor /auxiliarelor didactice în procesul de învăţământ 0% 14% 27% 57% 2% 100%

VI. Competenţe de management al carierei

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţă

Nu au răspuns Total

Utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psiho-mc1. comportamental 3% 20% 28% 47% 1% 100%

Adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea ”situaţiilor mc2. de criză” 2% 21% 35% 41% 1% 100%

Deschiderea faţă de schimbările care au loc în situaţiile de mc3. competiţie, examen, concurs etc. 1% 18% 28% 51% 2% 100%

Asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicaţii mc4. docimologice (examinator/examinat/ concurent/ supraveghetor etc.)

1% 19% 25% 52% 2% 100%

Manifestarea unei conduite (auto)reflexive asupra mc5. activităţilor didactice/pedagogice proprii 1% 15% 32% 50% 2% 100%

Manifestarea deschiderii faţă de tendinţele inovatoare mc6. necesare dezvoltării profesionale 1% 18% 37% 42% 2% 100%

Asimilarea cunoştinţelor de tip organizaţional mc7. 2% 20% 44% 32% 2% 100%

studiu.indb 267 04.07.2009 13:13:00

273

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre dvs. (utile în sens strict statistic):

Aria curriculară: v1.

Nu a răspuns 2,11 limbă şi comunicare 24,02 matematică / ştiinţe 28,13 om şi societate 14,74 arte 1,75 educaţie fizică şi sport 5,5

6 tehnologii 20,97 maistru 1,48 altele 1,7Total 100,0

Sexul: v2. 1. feminin 64% 2. masculin 33% Neprecizat: 3%

Vârsta (ani împliniţi): v3. ������

Experienţa didactică v4. (nr. ani): _____

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

v37 Vârsta (ani împliniţi) 20 63 39,08 10,773

v38 Experienţa didactică (nr. ani) 1 43 14,17 10,372

Cea mai înaltă şcoală absolvită:v5. studii universitare de nivel licenţă 72%a. sunt masterand 10%b. studii aprofundate (Master) 11%c. sunt doctorand 2%d. doctor 1%e.

Nu a precizat 3%

Gradul didacticv6. a) stagiar b) definitivat c) gradul II d) gradul I15% 34% 20% 30% Neprecizat:2%

Dvs. locuiţi în localitatea unde predaţi sau faceţi naveta: v7. 1. localnic: 31% 2. navetist: 58% nu au răspuns: 12%

studiu.indb 273 04.07.2009 13:13:00

274

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre şcoala dvs. (utile în sens strict statistic):

Judeţul: __________v8.

Localitatea: _________v9.

Tip liceu: v10. 1. teoretic 26% 2. vocaţional/tehnologic 64%

Număr aproximativ de elevi:____v11.

Unitatea şcolară are şi clase de gimnaziuv12. : 1. da:73% 2. nu: 24% NR: 2%

Unitatea şcolară are şi clase primare (I-IV)v13. : 1. da: 72% 2. nu: 25% NR: 3%

Dvs. predaţi şi la clasele V-VIII:v14. 1. da: 55% 2. nu: 44% NR: 2%

Vă mulţumim pentru completarea chestionarului!

studiu.indb 274 04.07.2009 13:13:01

275

PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar”

Chestionar pentru elevi din liceele cuprinse în programele de formare continuă finanţate prin Schema de granturi Phare

2006Vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări legate de modul în care se derulează activitatea în şcoala dvs. Răspunsurile sunt contabilizate în sens statistic, pentru o imagine de ansamblu a unor aspecte legate de sistemul de învăţământ. Ca în orice sondaj, garantăm anonimitatea răspunsurilor dvs.

Cât de des, la orele de la clasa dvs., se întâmplă fiecare dintre următoarele activităţi?Vă rugăm să încercuiţi câte o singură variantă de răspuns pe fiecare rând, cea mai apropiată de opinia dvs.

Aproape la fiecare

oră

O dată la 3- 4

ore

Mai rar Niciodată Nu

ştiu Total

Activităţi de grup, în v1. care elevii lucrează în grupuri mici şi prezintă rezultatele la final

12% 44% 42% 2% 0% 100%

Dezbateri între eleviv15. 28% 28% 40% 4% 0% 100%

Abordarea de teme propuse v16. de elevi 14% 31% 49% 6% 0% 100%

Realizarea de proiectev17. 9% 38% 51% 2% 0% 100%

Evaluarea pe bază de v18. portofoliu 14% 36% 47% 4% 0% 100%

Concursuri între eleviv19. 6% 14% 70% 9% 0% 100%

Folosirea altor resurse de v20. învăţare, în afară de manual 25% 38% 32% 5% 0% 100%

Profesorul dictează lecţiav21. 73% 15% 10% 2% 0% 100%

Profesorul predă, elevii doar v22. ascultă şi iau notiţe, fără a interveni

30% 22% 33% 15% 0% 100%

Din câte aţi observat, în şcoala în care studiaţi:În foarte

mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

Nu răspunde Total

Atmosfera din cadrul şcolii v23. este una plăcută 5% 19% 57% 18% 1% 100%

Mă simt foarte bine alături v24. de colegii din şcoală 4% 14% 46% 35% 1% 100%

studiu.indb 275 04.07.2009 13:13:01

276

Profesorii se înţeleg bine v25. între ei 3% 13% 51% 31% 2% 100%

Părinţii participă la viaţa v26. şcolii 12% 41% 33% 12% 1% 100%

Profesorii discută cu v27. elevii despre problemele acestora

17% 26% 37% 18% 2% 100%

Profesorii sunt prietenoşi cu v28. elevii 4% 13% 52% 30% 1% 100%

Elevii respectă profesoriiv29. 4% 15% 43% 38% 0% 100%

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre dvs. (utile în sens strict statistic):Sexul: v30. 1. feminin: 54% 2. masculin: 41% Nu au răspuns: 5%Vârsta (ani împliniţi): v31. ������

Cât de probabil este ca, după ce absolviţi şcoala pe care o urmaţi acum, să faceţi următoarele:

Foarte puţin

probabil

Puţin probabil

Destul de

probabil

Foarte probabil

Nu răspunde

Nu e cazul Total

Să vă completaţi v32. cursurile liceale 7% 8% 19% 43% 9% 14% 100%

Să urmaţi o facultatev33. 6% 11% 24% 57% 1% 100%

Să urmaţi o şcoală v34. de maiştri sau

postliceală45% 28% 16% 4% 7% 100%

Să vă angajaţi, cu o v35. meserie în profilul

liceului/grupului şcolar unde sunteţi

elev

39% 27% 20% 9% 5% 100%

Să vă angajaţi, cu o v36. meserie în alt profil 17% 23% 33% 23% 4% 100%

Să emigraţi în v37. străinătate 35% 26% 18% 16% 4% 100%

Care este nivelul maxim de educaţie atins de părinţii dvs.:

v38. Mama

v39. Tatăl

Şcoală primară sau mai puţin 2% 2%

Gimnaziu 8% 5%

Şcoală profesională sau de ucenici 14% 15%

Liceu 58% 48%

Şcoală de maiştri 3% 10%

studiu.indb 276 04.07.2009 13:13:01

277

Şcoală postliceală 6% 5%

Facultate 9% 12%

Nu au răspuns 1% 3%

TOTAL 100% 100%

Care a fost media dvs. generală la sfârşitul anului şcolar trecut (2007/2008): v40. ��������� (vă rugăm să scrieţi media)

Dvs. sunteţi acum în clasa: v41. 10. a X-a: 7% 11. a XI-a: 89%

Vă mulţumim pentru completarea chestionarului!

studiu.indb 277 04.07.2009 13:13:01

278

PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii

Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar”

Chestionar pentru elevi din liceele cuprinse în programele de formare continuă finanţate prin Schema de granturi Phare

2006Vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări legate de modul în care se derulează activitatea în şcoala dvs. Răspunsurile sunt contabilizate în sens statistic, pentru o imagine de ansamblu a unor aspecte legate de sistemul de învăţământ. Ca în orice sondaj, garantăm anonimitatea răspunsurilor dvs.

Cât de des, la orele de la clasa dvs., se întâmplă fiecare dintre următoarele activităţi?Vă rugăm să încercuiţi câte o singură variantă de răspuns pe fiecare rând, cea mai apropiată de opinia dvs.

Aproape la fiecare

oră

O dată la 3- 4

ore

Mai rar Niciodată Nu

ştiu Total

Activităţi de grup, în v1. care elevii lucrează în grupuri mici şi prezintă rezultatele la final

8% 47% 45% 1% 0% 100%

Dezbateri între eleviv42. 23% 24% 48% 5% 0% 100%

Abordarea de teme propuse v43. de elevi 8% 28% 53% 11% 0% 100%

Realizarea de proiectev44. 10% 48% 40% 3% 0% 100%

Evaluarea pe bază de v45. portofoliu 10% 26% 58% 7% 0% 100%

Concursuri între eleviv46. 4% 10% 76% 9% 0% 100%

Folosirea altor resurse v47. de învăţare, în afară de manual

18% 46% 33% 4% 0% 100%

Profesorul dictează lecţiav48. 62% 16% 14% 8% 0% 100%

Profesorul predă, elevii v49. doar ascultă şi iau notiţe, fără a interveni

19% 18% 41% 22% 0% 100%

studiu.indb 278 04.07.2009 13:13:01

279

Din câte aţi observat, în şcoala în care studiaţi:În foarte

mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

Nu răspunde Total

Atmosfera din cadrul şcolii este v50. una plăcută 8% 20% 59% 14% 0% 100%

Mă simt foarte bine alături de v51. colegii din şcoală 5% 16% 51% 28% 0% 100%

Profesorii se înţeleg bine între eiv52. 3% 14% 55% 27% 1% 100%

Părinţii participă la viaţa şcoliiv53. 22% 47% 26% 4% 1% 100%

Profesorii discută cu elevii despre v54. problemele acestora 20% 31% 38% 10% 1% 100%

Profesorii sunt prietenoşi cu eleviiv55. 5% 18% 56% 20% 1% 100%

Elevii respectă profesoriiv56. 3% 14% 47% 35% 1% 100%

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre dvs. (utile în sens strict statistic):Sexul: v57. 1. feminin: 58% 2. masculin: 39% Nu au răspuns: 3%Vârsta (ani împliniţi): v58. ������

Cât de probabil este ca, după ce absolviţi şcoala pe care o urmaţi acum, să faceţi următoarele:

Foarte puţin

probabil

Puţin probabil

Destul de

probabil

Foarte probabil

Nu răspunde

Nu e cazul Total

Să vă completaţi v59. cursurile liceale 5% 7% 20% 35% 11% 22% 100%

Să urmaţi o facultatev60. 5% 7% 25% 60% 3% 100%

Să urmaţi o şcoală v61. de maiştri sau postliceală

58% 24% 5% 3% 10% 100%

Să vă angajaţi, cu o v62. meserie în profilul liceului/grupului şcolar unde sunteţi elev

44% 27% 13% 9% 7% 100%

Să vă angajaţi, cu o v63. meserie în alt profil 17% 23% 32% 23% 6% 100%

Să emigraţi în v64. străinătate 25% 32% 24% 14% 5% 100%

studiu.indb 279 04.07.2009 13:13:01

280

Care este nivelul maxim de educaţie atins de părinţii dvs.:

v65. Mama

v66. Tatăl

Şcoală primară sau mai puţin 2% 1%

Gimnaziu 8% 7%

Şcoală profesională sau de ucenici 16% 23%

Liceu 54% 40%

Şcoală de maiştri 2% 8%

Şcoală postliceală 9% 8%

Facultate 9% 13%

Nu au răspuns 0% 2%

TOTAL 100% 100%

Care a fost media dvs. generală la sfârşitul anului şcolar trecut (2007/2008): v67. ��������� (vă rugăm să scrieţi media)

Dvs. sunteţi acum în clasa: v68. 10. a X-a: 1% 11. a XI-a: 89%

Vă mulţumim pentru completarea chestionarului!

studiu.indb 280 04.07.2009 13:13:01

281

PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar”

Chestionar pentru manageri licee cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin

Schema de granturi Phare 2005Vă rugăm să vă gândiţi la lucrurile despre care aţi discutat in cadrul programului de formare la care aţi participat.

Ce notă, de la 1 la 10, utilizând notarea de la şcoală, aţi acorda:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 NR Total Media

Lectorilorc1. 0 0 0 0 0 0 0 2 6 26 0 34 9,7Organizăriic1. 0 0 0 0 0 0 0 1 5 28 0 34 9,8Materialelor primitec2. 0 0 0 0 0 0 0 0 7 27 0 34 9,8Conţinutului c3. formării

0 0 0 0 0 0 0 2 5 27 0 34 9,7

Activităţii în c4. ansamblul ei

0 0 0 0 0 0 0 1 7 26 0 34 9,7

Vă rugăm să notaţi afirmaţiile de mai jos în funcţie de cât de aproape sunt de opinia dvs. Utilizaţi scala de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total”, iar 10 indică „acord total”.

Dezacord total Acord totalNR total media

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Deja utilizam c5. metode de genul celor discutate, încă înainte de începerea programului de formare

0 0 0 0 3 2 4 12 11 2 0 34 7,9

Conţinutul c6. programului este adecvat nevoilor pe care le am în predare

0 0 0 0 1 1 1 4 12 15 0 34 9,1

Conţinutul c7. programului este adecvat nevoilor pe care le am în managementul şcoli

0 0 0 0 0 0 0 4 10 20 0 34 9,5

Lucrurile despre care s-a discutat în cursul întâlnirilor …

studiu.indb 281 04.07.2009 13:13:02

282

…sunt noi pentru c8. mine

2 1 0 2 1 2 4 9 8 3 2 34 6,3

…au aplicativitate c9. imediată în activitatea dvs.

0 0 0 0 1 0 0 6 13 14 0 34 9,1

…sunt inutilec10. 27 2 1 0 1 1 0 0 0 0 2 34 0,8

Activităţile din cadrul programului de formare mă ajută să îmbunătăţesc …

comunicarea cu c11. elevii

0 0 0 0 0 0 0 5 6 23 0 34 9,5

comunicarea cu c12. conducerea şcolii

0 0 1 0 0 0 1 3 8 21 0 34 9,3

comunicarea cu c13. colegii

0 0 0 0 0 0 0 2 6 24 0 249,7

Care dintre următoarele afirmaţii este mai apropriată de opinia dvs. :c14.

Conţinutul programelor de formare este prea general

Conţinutul programelor de formare este adecvat nevoilor de predare, elevilor pe

care îi am şi problemelor specifice cu care mă confrunt

NR Total Media

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0 0 0 0 1 1 0 9 11 12 0 34 8,9

Vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări legate de modul în care se derulează activitatea în şcoala dvs. Răspunsurile sunt contabilizate în sens statistic, pentru o imagine de ansamblu a unor aspecte legate de sistemul de învăţământ. Ca în orice sondaj, garantăm anonimitatea răspunsurilor dvs.

În prezent, se vorbeşte mult despre utilizarea metodelor active în procesul de predare-învăţare. Dvs. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii: (încercuiţi pe fiecare rând răspunsul care vi se potriveşte cel mai mult)

În foarte mică

măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

Nu răspund Total

Metodele active sunt v1. utile 0 1 7 26 0 34

Nu este suficient timp să v69. utilizezi la clasă metode active

3 11 16 4 0 34

Metodele tradiţionale sunt v70. mai eficiente 11 16 6 1 0 34

Elevii nu sunt pregătiţi pentru v71. metodele active 6 15 12 1 0 34

studiu.indb 282 04.07.2009 13:13:02

283

Cât de des folosiţi la lecţiile pe care le susţineţi:Aproape

la fiecare

oră

O dată

la 3- 4 ore

Mai rar Niciodată

Nu mai am ore

Nu răspund Total

Activităţile de grupv72. 12 15 4 1 1 1 34Dezbateri între eleviv73. 11 15 6 0 1 1 34Abordarea de teme v74. propuse de elevi 2 14 16 0 1 1 34

Realizarea de proiectev75. 1 11 21 0 1 0 34Evaluarea pe bază de v76. portofoliu 1 13 17 1 1 1 34

Concursuri între eleviv77. 2 5 25 0 1 1 34Alte resurse de învăţare, v78. în afară de manual 19 8 5 0 1 1 34

Dvs. sunteţi preocupat de evoluţia în cariera didacticăv79. ? 1. DA 34 2. NU 0 Nu au răspuns 0

Consideraţi că evoluţia în cariera didactică e condiţionată de dezvoltarea competenţelor: v80. metodologice, de comunicare şi relaţionare, de evaluare, psiho - sociale, tehnice şi tehnologice, de management al carierei necesare fiecărui cadru didactic în procesul instructiv – educativ?

1. în foarte mică măsură 2. în mică măsură 3. în mare măsură 4. în foarte mare măsură

0 0 9 24 Nu au răspuns: 1

Mai jos am listat ce spun unele cadre didactice despre cursurile de formare continuă. Vă rugăm să ne spuneţi în ce măsură sunteţi de acord cu fiecare dintre afirmaţii:

În foarte mică

măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

Nu răspunde Total

Este absolută nevoie de v81. actualizarea frecventă a cunoştinţelor

0 0 12 22 0 34

Cursurile de formare continuă v82. sunt în general inutile: nu afli mare lucru în timpul lor

22 11 0 1 0 34

Pot să mă perfecţionez mai bine v83. de unul singur, nu am nevoie de astfel de cursuri

17 13 3 1 0 34

Cursurile de formare sunt v84. plăcute pentru că întâlneşti oameni cu preocupări similare

0 0 14 20 0 34

studiu.indb 283 04.07.2009 13:13:02

284

Gândindu-vă acum la şcoala în care activaţi, în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele:

În foarte mică

măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

Nu răspunde Total

Atmosfera din cadrul şcolii v85. este una plăcută 0 0 21 13 0 34

Mă simt foarte bine alături de v86. colegii din şcoală 0 0 14 20 0 34

Colaborez bine cu colegii din v87. alte arii curriculare 0 0 13 21 0 34

Părinţii participă la viaţa şcoliiv88. 0 17 9 8 0 34

Comunitatea locală sprijină v89. activitatea şcolii 0 3 16 15 0 34

Avem relaţii tensionate cu v90. primăria 26 4 1 2 1 34

Colaborez bine cu inspectorii v91. şcolari de specialitate 0 3 10 21 0 34

Colaborez bine cu managerul v92. şcolii unde predau 0 0 6 18 10 34

studiu.indb 284 04.07.2009 13:13:02

285

Grilă de autoevaluare a competenţelor manageriale

Lista de mai jos cuprinde competenţe specifice profesiei didactice din România. Autoevaluaţi-vă alegând pe fiecare rând varianta care se potriveşte cel mai bine situaţiei dvs. actuale. Alegeţi una dintre variantele 1, 2, 3 sau 4, unde

1 = Aceasta competenţă nu constituie o prioritate pentru moment

2 = Sunt preocupat de formarea acestei competenţe

3 = Lucrez la formarea acestei competenţe prin cursul de formare la care particip

4 = Deţin deja aceasta competenţă

I. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de formarea

acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe

prin cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A selecta căile şi mijloacele de comunicare d16. adecvate în vederea eficientizării demersului managerial

0 7 11 16 0 34

A se adapta la situaţii variate/neprevăzute pentru d17. rezolvarea operativă a problemelor educaţionale 0 8 14 12 0 34

A soluţiona situaţiile conflictuale, în urma d18. investigării, prin mediere şi negociere, în vederea asigurării unui climat de încredere şi responsabilitate

0 5 12 17 0 34

studiu.indb 285 04.07.2009 13:13:02

286

II. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe

prin cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A valoriza particularităţile individuale şi de grup ale d19. interlocutorilor, în scopul realizării unei comunicări eficiente 0 5 12 17 0 34

A adopta un comportament adecvat în raporturile cu d20. interlocutorii pentru realizarea unui climat de colaborare 0 4 9 21 0 34

III. Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A sintetiza informaţia pentru crearea unei baze de date d21. utile actului managerial 0 5 13 16 0 34

A valorifica informaţiile din baza de date în vederea d22. luării deciziilor în concordanţă cu realităţiile specifice mediului educaţional

0 6 15 13 0 34

A utiliza tehnicile şi tehnologiile informaţionale d23. computerizate pentru eficientizarea activităţii şi asigurarea calităţii acesteia

0 2 9 23 0 34

IV. Competenţe de conducere şi coordonare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de formarea

acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A proiecta activităţile în vederea realizării unui demers d24. educaţional de calitate 0 3 14 17 0 34

A organiza activităţile în vederea realizării obiectivelor din d25. planul managerial 0 7 13 14 0 34

studiu.indb 286 04.07.2009 13:13:02

287

IV. Competenţe de conducere şi coordonare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de formarea

acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A coordona procesul instructiv-educaţional pentru realizarea d26. progresului şcolar 0 4 13 17 0 34

A gestiona actul decizional prin asumarea răspunderii sau d27. delegarea responsabilităţilor în cadrul grupurilor de lucru din unitatea de învăţământ

0 5 11 18 0 34

V. Competenţe de evaluare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A stabili obiectivele şi criteriile de evaluare cu respectarea d28. principiilor managementului calităţii totale 0 5 14 15 0 34

A utiliza tehnicile şi instrumentele de evaluare specifice d29. procesului educaţional 0 1 12 21 0 34

A evalua demersul educaţional în scopul identificării d30. necesarului de formare a personalului 0 7 16 11 0 34

VI. Competenţe de gestionare şi administrare a resurselor

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A gestiona resursele materiale şi financiare în funcţie d31. de priorităţile planului managerial cu respectarea legislaţiei generale şi specifice

2 10 11 10 0 33

A gestiona actul decizional prin asumarea răspunderii d32. sau delegarea responsabilităţilor în cadrul grupurilor de lucru din unitatea de învăţământ

1 8 13 11 1 34

studiu.indb 287 04.07.2009 13:13:02

288

VI. Competenţe de gestionare şi administrare a resurselor

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A selecta resursele umane potrivit specificului unităţiid33. 3 6 10 14 1 34

VII. Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A analiza contextul educaţional în care funcţionează instituţia d34. în vederea proiectării unei strategii adecvate de dezvoltare instituţională

0 8 12 13 1 34

A proiecta strategia de dezvoltare instituţionalăd35. 1 6 10 16 1 34

A promova valorile naţionale şi europene în educaţie prin d36. programe şi parteneriate 1 9 14 9 1 34

VIII. Competenţe care vizează managementul propriei persoane

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A evalua propria activitate în scopul creşterii calităţii actului d37. managerial 0 4 10 19 1 34

A selecta traseul propriu de formare pentru dezvoltarea d38. carierei în concordanţă cu aspiraţiile personale şi cu specificul instituţiei

0 4 9 20 1 34

studiu.indb 288 04.07.2009 13:13:03

289

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre dvs. (utile în sens strict statistic):

Aria curriculară:v1.

limbă şi comunicare 51. matematică / ştiinţe2. om şi societate 183. arte4.

educaţie fizică şi sport5. tehnologii6. maistru7. altele; precizaţi ..................................8.

Sexul: v2. 1. feminin: 25 2. masculin: 9

Vârsta (ani împliniţi): v3. ������

Experienţa didactică v4. (nr. ani): _____

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

Număr de non-răspunsuri

Vârsta (ani împliniţi) 28 59 42,35 7,749 0Experienţa didactică (nr. ani) 5 36 17,70 7,796 1

Cea mai înaltă şcoală absolvită:v5. studii universitare de nivel licenţă 26a. sunt masterand 2b. studii aprofundate (Master) 4c. sunt doctorand 2d. doctor 0e.

Gradul didacticv6. a) stagiar b) definitivat: 5 c) gradul II: 7 d) gradul I: 21 Nu au răspuns: 1

Dvs. locuiţi în localitatea unde predaţi sau faceţi naveta: v7. 1. localnic: 11 2. navetist: 21

Nu au răspuns: 2

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre şcoala dvs. (utile în sens strict statistic):

Judeţul: __________v8. Localitatea: _________v9. Tip liceu: v10. 1. teoretic : 6 2. vocaţional/tehnologic: 26.

Nu au răspuns: 2

studiu.indb 289 04.07.2009 13:13:03

290

Număr aproximativ de elevi:____v11.

Minimum Maximum Mean Std. Deviation Număr de non-răspunsuri

Număr total de elevi 310 1500 740,06 358,491 3

Unitatea şcolară are şi clase de gimnaziuv12. : 1. da: 22 2. nu: 12

Unitatea şcolară are şi clase primare (I-IV)v13. : 1. da: 21 2. nu: 12

Dvs. predaţi şi la clasele V-VIII: v14. 1. da: 18 2. nu: 13

Număr total de cadre didactice:____v15. Numărul de posturi didactice ____v16. Media la Bacalaureat în 2008 (sesiunea iunie): _____v17. Număr elevi prezenţi la examenul de Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie): _____v18. Promovabilitatea la Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie): ____ v19. %

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

Număr de non-răspunsuri

Număr total de cadre didactice 25 100 51,30 19,512 1

Numărul de posturi didactice 18 127 56,87 25,867 4

Media la Bacalaureat în 2008 (sesiunea iunie) 6 8 7,41 0,682 5

Număr elevi prezenţi la examenul de Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie) 9 174 89,75 59,910 2

Promovabilitatea la Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie) 42% 100% 80,87% 19,646% 1

Vă mulţumim pentru completarea chestionarului!

studiu.indb 290 04.07.2009 13:13:03

291

PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar”

Chestionar pentru managerii liceelor cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin

Schema de granturi Phare 2005Vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări legate de modul în care se derulează activitatea în şcoala dvs. Răspunsurile sunt contabilizate în sens statistic, pentru o imagine de ansamblu a unor aspecte legate de sistemul de învăţământ. Ca în orice sondaj, garantăm anonimitatea răspunsurilor dvs.

Care este numărul de persoane (profesori) din unitatea dvs. care au solicitat participarea la v1. cursul de formare pe baza identificării nevoilor proprii de formare? ������������

Care este numărul total al persoanelor care s-au înscris la cursul de formare? ______v20.

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

d1 Care este numărul de persoane (profesori) din unitatea dvs. care au solicitat participarea la cursul de formare pe baza identificării nevoilor proprii de formare

0 60 17,86 12,784

d2 Care este numărul total al persoanelor care s-au înscris la cursul de formare

0 40 12,80 9,368

Şcoala dvs., prin cadrele sale didactice, a mai beneficiat şi de alte cursuri de formare v21. continuă: 1. da 34 şcoli

2. nu nici o şcoală Nu au răspuns o şcoalăGândindu-vă la şcoala în care activaţi, în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele:*

În foarte mică

măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

NR Total

Atmosfera din cadrul şcolii v22. este una plăcută 0 0 18 17 0 35

Mă simt foarte bine alături de v23. colegii din şcoală 0 0 7 28 0 35

Colaborez bine cu colegii din v24. alte arii curriculare 0 0 13 22 0 35

Părinţii participă la viaţa şcoliiv25. 1 18 10 5 1 35Comunitatea locală sprijină v26. activitatea şcolii 0 5 19 10 1 35

Avem relaţii tensionate cu v27. primăria 17 9 2 0 7 35

studiu.indb 291 04.07.2009 13:13:03

292

Colaborez bine cu v28. inspectorii şcolari de specialitate

0 0 12 22 1 35

Şcoala noastră are o v29. strategie de dezvoltare a resurselor umane

0 0 18 17 0 35

Am dezvoltat proiecte v30. comune cu alte licee/grupuri şcolare

0 0 7 28 0 35

* cifrele reprezintă numărul şcolilor care au indicat răspunsul în cauză.

Dacă vă gândiţi la absolvenţii clasei terminale, în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele:*

În foarte mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsurăNR Total

Absolvenţii noştri sunt bine v31. pregătiţi pentru integrarea pe piaţa muncii

0 4 27 4 0 35

Absolvenţii noştri sunt bine v32. pregătiţi pentru a continua studiile la nivelul terţiar (facultate, şcoală de maiştri, postliceal)

0 9 23 3 0 35

Urmărim în permanenţă ce se v33. întâmplă cu absolvenţii noştri 0 5 19 11 0 35

* cifrele reprezintă numărul şcolilor care au indicat răspunsul în cauză.

studiu.indb 292 04.07.2009 13:13:03

293

Grilă de autoevaluare a competenţelor manageriale

Lista de mai jos cuprinde competenţe specifice profesiei didactice din România. Autoevaluaţi-vă alegând pe fiecare rând varianta care se potriveşte cel mai bine situaţiei dvs. actuale. Alegeţi una dintre variantele 1, 2, 3 sau 4, unde

1 = Aceasta competenţă nu constituie o prioritate pentru moment

2 = Sunt preocupat de formarea acestei competenţe

3 = Lucrez la formarea acestei competenţe prin cursul de formare la care particip

4 = Deţin deja aceasta competenţă

I. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de formarea

acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe

prin cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A selecta căile şi mijloacele de comunicare v1. adecvate în vederea eficientizării demersului managerial

0 4 16 12 3 35

A se adapta la situaţii variate/neprevăzute pentru v2. rezolvarea operativă a problemelor educaţionale 0 7 15 10 3 35

A soluţiona situaţiile conflictuale, în urma v3. investigării, prin mediere şi negociere, în vederea asigurării unui climat de încredere şi responsabilitate

0 6 11 15 3 35

studiu.indb 293 04.07.2009 13:13:03

294

II. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe

prin cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A valoriza particularităţile individuale şi de grup ale v4. interlocutorilor, în scopul realizării unei comunicări eficiente

0 6 12 14 3 35

A adopta un comportament adecvat în raporturile v5. cu interlocutorii pentru realizarea unui climat de colaborare

0 1 11 19 4 35

III. Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A sintetiza informaţia pentru crearea unei baze de date v6. utile actului managerial 0 6 8 19 2 35

A valorifica informaţiile din baza de date în vederea luării v7. deciziilor în concordanţă cu realităţiile specifice mediului educaţional

0 4 13 16 2 35

A utiliza tehnicile şi tehnologiile informaţionale v8. computerizate pentru eficientizarea activităţii şi asigurarea calităţii acesteia

0 5 11 17 2 35

IV. Competenţe de conducere şi coordonare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A proiecta activităţile în vederea realizării unui demers v9. educaţional de calitate 0 0 10 23 2 35

studiu.indb 294 04.07.2009 13:13:03

295

IV. Competenţe de conducere şi coordonare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A organiza activităţile în vederea realizării obiectivelor v10. din planul managerial 0 1 10 22 2 35

A coordona procesul instructiv-educaţional pentru v11. realizarea progresului şcolar 0 2 8 23 2 35

A gestiona actul decizional prin asumarea răspunderii v12. sau delegarea responsabilităţilor în cadrul grupurilor de lucru din unitatea de învăţământ

0 2 10 21 2 35

V. Competenţe de evaluare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A stabili obiectivele şi criteriile de evaluare cu v13. respectarea principiilor managementului calităţii totale 0 7 13 12 3 35

A utiliza tehnicile şi instrumentele de evaluare specifice v14. procesului educaţional 0 4 10 19 2 35

A evalua demersul educaţional în scopul identificării v15. necesarului de formare a personalului 0 6 9 18 2 35

VI. Competenţe de gestionare şi administrare a resurselor

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A gestiona resursele materiale şi financiare în funcţie de v16. priorităţile planului managerial cu respectarea legislaţiei generale şi specifice

0 6 8 19 2 35

studiu.indb 295 04.07.2009 13:13:03

296

VI. Competenţe de gestionare şi administrare a resurselor

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A gestiona actul decizional prin asumarea răspunderii sau v17. delegarea responsabilităţilor în cadrul grupurilor de lucru din unitatea de învăţământ

0 4 13 16 2 35

A selecta resursele umane potrivit specificului unităţiiv18. 0 5 11 17 2 35

VII. Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja

această competenţă

NR Total

A analiza contextul educaţional în care funcţionează v19. instituţia în vederea proiectării unei strategii adecvate de dezvoltare instituţională

0 4 14 14 3 35

A proiecta strategia de dezvoltare instituţionalăv20. 0 1 13 18 3 35A promova valorile naţionale şi europene în educaţie prin v21. programe şi parteneriate 0 5 15 12 3 35

VIII. Competenţe care vizează managementul propriei persoane

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat

de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A evalua propria activitate în scopul creşterii calităţii v22. actului managerial 0 4 12 16 3 35

A selecta traseul propriu de formare pentru dezvoltarea v23. carierei în concordanţă cu aspiraţiile personale şi cu specificul instituţiei

0 1 12 19 3 35

studiu.indb 296 04.07.2009 13:13:04

297

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre şcoala dvs. (utile în sens strict statistic):

Judeţul: __________v1. Localitatea: _________v2. Tip liceu: v3. 1. teoretic: 8 2. vocaţional/tehnologic: 26Număr total de elevi:____v4. Număr total de cadre didactice:____v5. Numărul de posturi didactice ____v6. Numărul de profesori calificaţi _____v7. Numărul de profesori titulari _______v8. Numărul de profesori care fac naveta _________v9. Media la Bacalaureat în 2008 (sesiunea iunie): _____v10. Număr elevi prezenţi la examenul de Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie): _____v11. Promovabilitatea la Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie): ____ v12. %

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

Număr de nonrăspunsuri

d42 Număr total de elevi 142 1500 684,32 357,468 1

d43 Număr total de cadre didactice 0 548 133,63 164,719 0

d44 Numărul de posturi didactice 0 515 139,17 147,145 0

d45 Numărul de profesori calificaţi 2 887 87,94 147,419 2

d46 Numărul de profesori titulari 2 115 52,39 26,913 2

d47 Numărul de profesori care fac naveta 2 215 67,3 49,989 2

d48 Media la Bacalaureat în 2008 (sesiunea iunie) 1 185 58,09 39,277 2

d49 Număr elevi prezenţi la examenul de Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie)

0 175 22,06 39,573 0

d50 Promovabilitatea la Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie)

17 93 46,26 20,391 0

studiu.indb 297 04.07.2009 13:13:04

298

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre dvs. (utile în sens strict statistic):

Sexul: v13. 1. feminin: 22 2. masculin: 13

Vârsta (ani împliniţi): v14. ������

Experienţa didactică v15. (nr. ani): _____

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

d52 Vârsta (ani împliniţi) 30 60 48,63 8,395d53 Experienţa didactică (nr.

ani)7 39 23,29 9,121

Cea mai înaltă şcoală absolvită:v16. studii universitare de nivel licenţă: 17a. sunt masterand 5b. studii aprofundate (Master): 10c. sunt doctorand 2d. doctor 0e.

NR: 1

Gradul didacticv17. a) stagiar b) definitivat: c) gradul II: 4 d) gradul I: 31

Dvs. locuiţi în localitatea unde vă desfăşuraţi activitatea sau faceţi naveta: v18. 1. localnic: 19 2. navetist: 15 nu au răspuns: 1

Vă mulţumim pentru completarea chestionarului!

studiu.indb 298 04.07.2009 13:13:04

299

PHARE RO 2006/018-147. 04. 01. 02. 02. 01 „Asistenţă Tehnică pentru sprijinirea activităţii Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar”

Chestionar pentru managerii liceelor cuprinse în programe de formare continuă finanţate prin Schema de granturi Phare

2006Vă rugăm să ne răspundeţi la câteva întrebări legate de modul în care se derulează activitatea în şcoala dvs. Răspunsurile sunt contabilizate în sens statistic, pentru o imagine de ansamblu a unor aspecte legate de sistemul de învăţământ. Ca în orice sondaj, garantăm anonimitatea răspunsurilor dvs.

Care este numărul de persoane (profesori) din unitatea dvs. care au solicitat participarea la cursul de formare pe baza identificării nevoilor proprii de v1. formare? ____________

Care este numărul total al persoanelor care s-au înscris la cursul de formare? ______v19.

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

d1 Care este numărul de persoane (profesori) din unitatea

dvs. care au solicitat participarea la cursul de formare pe

baza identificării nevoilor proprii de formare

0 47 24,46 11,012

d2 Care este numărul total al persoanelor care s-au înscris

la cursul de formare

10 47 20,38 9,332

Şcoala dvs., prin cadrele sale didactice, a mai beneficiat şi de alte cursuri de formare continuă: v20. 1. da 13 şcoli 2. nu nici o şcoală Nu au răspuns o şcoală

studiu.indb 299 04.07.2009 13:13:04

300

Gândindu-vă la şcoala în care activaţi, în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele:*

În foarte mică

măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsurăNR Total

Atmosfera din cadrul şcolii este una v21. plăcută 0 0 8 5 0 13

Mă simt foarte bine alături de colegii din v22. şcoală 0 0 5 8 0 13

Colaborez bine cu colegii din alte arii v23. curriculare 0 1 2 10 0 13

Părinţii participă la viaţa şcoliiv24. 1 4 8 0 0 13

Comunitatea locală sprijină activitatea v25. şcolii 1 0 7 5 0 13

Avem relaţii tensionate cu primăriav26. 12 0 1 0 0 13

Colaborez bine cu inspectorii şcolari de v27. specialitate 0 0 4 9 0 13

Şcoala noastră are o strategie de v28. dezvoltare a resurselor umane 0 0 8 5 0 13

Am dezvoltat proiecte comune cu alte v29. licee/grupuri şcolare 0 0 5 8 0 13

* cifrele reprezintă numărul şcolilor care au indicat răspunsul în cauză.

studiu.indb 300 04.07.2009 13:13:04

301

Dacă vă gândiţi la absolvenţii clasei terminale, în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele:*În foarte

mică măsură

În mică măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsurăNR Total

Absolvenţii noştri sunt bine pregătiţi v30. pentru integrarea pe piaţa muncii 0 0 13 0 0 13

Absolvenţii noştri sunt bine pregătiţi v31. pentru a continua studiile la nivelul terţiar (facultate, şcoală de maiştri, postliceal)

0 1 10 2 0 13

Urmărim în permanenţă ce se întâmplă v32. cu absolvenţii noştri 0 0 9 4 0 13

* cifrele reprezintă numărul şcolilor care au indicat răspunsul în cauză.

studiu.indb 301 04.07.2009 13:13:04

302

Grilă de autoevaluare a competenţelor manageriale

Lista de mai jos cuprinde competenţe specifice profesiei didactice din România. Autoevaluaţi-vă alegând pe fiecare rând varianta care se potriveşte cel mai bine situaţiei dvs. actuale. Alegeţi una dintre variantele 1, 2, 3 sau 4, unde

1 = Aceasta competenţă nu constituie o prioritate pentru moment

2 = Sunt preocupat de formarea acestei competenţe

3 = Lucrez la formarea acestei competenţe prin cursul de formare la care particip

4 = Deţin deja aceasta competenţă

I. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe

prin cursul de formare

4. Deţin deja

această competenţă

NR Total

A selecta căile şi mijloacele de comunicare adecvate v1. în vederea eficientizării demersului managerial 0 4 4 5 0 13

A se adapta la situaţii variate/neprevăzute pentru v2. rezolvarea operativă a problemelor educaţionale 0 3 8 2 0 13

A soluţiona situaţiile conflictuale, în urma investigării, v3. prin mediere şi negociere, în vederea asigurării unui climat de încredere şi responsabilitate

0 2 2 9 0 13

studiu.indb 302 04.07.2009 13:13:04

303

II. Competenţe de comunicare şi relaţionare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de formarea acestei

competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A valoriza particularităţile individuale şi de grup ale v4. interlocutorilor, în scopul realizării unei comunicări eficiente

0 4 5 4 0 13

A adopta un comportament adecvat în raporturile v5. cu interlocutorii pentru realizarea unui climat de colaborare

0 3 5 5 0 13

III. Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate pentru

moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A sintetiza informaţia pentru crearea unei baze de v6. date utile actului managerial 0 3 4 6 0 13

A valorifica informaţiile din baza de date în vederea v7. luării deciziilor în concordanţă cu realităţiile specifice mediului educaţional

0 2 5 6 0 13

A utiliza tehnicile şi tehnologiile informaţionale v8. computerizate pentru eficientizarea activităţii şi asigurarea calităţii acesteia

0 3 4 6 0 13

studiu.indb 303 04.07.2009 13:13:04

304

IV. Competenţe de conducere şi coordonare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A proiecta activităţile în vederea realizării unui demers v9. educaţional de calitate 0 3 3 7 0 13

A organiza activităţile în vederea realizării obiectivelor din v10. planul managerial 0 4 5 4 0 13

A coordona procesul instructiv-educaţional pentru v11. realizarea progresului şcolar 0 2 6 5 0 13

A gestiona actul decizional prin asumarea răspunderii v12. sau delegarea responsabilităţilor în cadrul grupurilor de lucru din unitatea de învăţământ

0 4 2 7 0 13

V. Competenţe de evaluare

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A stabili obiectivele şi criteriile de evaluare cu v13. respectarea principiilor managementului calităţii totale 0 2 5 6 0 13

A utiliza tehnicile şi instrumentele de evaluare specifice v14. procesului educaţional 0 3 4 6 0 13

A evalua demersul educaţional în scopul identificării v15. necesarului de formare a personalului 0 3 3 7 0 13

studiu.indb 304 04.07.2009 13:13:04

305

VI. Competenţe de gestionare şi administrare a resurselor

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A gestiona resursele materiale şi financiare în funcţie v16. de priorităţile planului managerial cu respectarea legislaţiei generale şi specifice

0 4 5 4 0 13

A gestiona actul decizional prin asumarea răspunderii v17. sau delegarea responsabilităţilor în cadrul grupurilor de lucru din unitatea de învăţământ

0 2 4 7 0 13

A selecta resursele umane potrivit specificului unităţiiv18. 0 6 5 2 0 13

VII. Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A analiza contextul educaţional în care funcţionează v19. instituţia în vederea proiectării unei strategii adecvate de dezvoltare instituţională

0 2 5 6 0 13

A proiecta strategia de dezvoltare instituţionalăv20. 0 2 6 5 0 13

A promova valorile naţionale şi europene în educaţie v21. prin programe şi parteneriate 0 7 5 1 0 13

studiu.indb 305 04.07.2009 13:13:04

306

VIII. Competenţe care vizează managementul propriei persoane

Competenţe specifice

1. Nu constituie o prioritate

pentru moment

2. Sunt preocupat de

formarea acestei competenţe

3. Lucrez la formarea acestei competenţe prin

cursul de formare

4. Deţin deja această

competenţăNR Total

A evalua propria activitate în scopul creşterii calităţii v22. actului managerial 0 2 6 5 0 13

A selecta traseul propriu de formare pentru v23. dezvoltarea carierei în concordanţă cu aspiraţiile personale şi cu specificul instituţiei

0 5 3 5 0 13

studiu.indb 306 04.07.2009 13:13:04

307

Cea mai înaltă şcoală absolvită:v16. studii universitare de nivel licenţă: 11a. sunt masterand 1b. studii aprofundate (Master): 1c. sunt doctorand 0d. doctor 0e.

NR: 0

Gradul didacticv17. a) stagiar b) definitivat: c) gradul II: 3 d) gradul I: 10

Dvs. locuiţi în localitatea unde vă desfăşuraţi activitatea sau faceţi naveta: v18. 1. localnic: 8 2. navetist: 5 nu au răspuns: 0

Vă mulţumim pentru completarea chestionarului!

studiu.indb 307 04.07.2009 13:13:05

308

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre şcoala dvs. (utile în sens strict statistic):

Judeţul: __________v1. Localitatea: _________v2. Tip liceu: v3. 1. teoretic: 4 2. vocaţional/tehnologic: 6Număr total de elevi:____v4. Număr total de cadre didactice:____v5. Numărul de posturi didactice ____v6. Numărul de profesori calificaţi _____v7. Numărul de profesori titulari _______v8. Numărul de profesori care fac naveta _________v9. Media la Bacalaureat în 2008 (sesiunea iunie): _____v10. Număr elevi prezenţi la examenul de Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie): _____v11. Promovabilitatea la Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie): ____ v12. %

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

Număr de nonrăspunsuri

d42 Număr total de elevi 230 1149 702,38 287,822 0

d43 Număr total de cadre didactice 0 341 148,46 117,843 0

d44 Numărul de posturi didactice 0 338 175,08 122,046 0

d45 Numărul de profesori calificaţi 30 195 84,77 54,71 0

d46 Numărul de profesori titulari 18 161 72,64 45,37 2

d47 Numărul de profesori care fac naveta 13 226 72,92 62,42 0

d48 Media la Bacalaureat în 2008 (sesiunea iunie) 37 225 88,09 53,121 2

d49 Număr elevi prezenţi la examenul de Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie) 0 201 30,77 56,945 0

d50 Promovabilitatea la Bacalaureat 2008 (sesiunea iunie) 20 73 50,46 17,304 0

Vă rugăm acum să ne oferiţi câteva date despre dvs. (utile în sens strict statistic):

Sexul: v13. 1. feminin: 8 2. masculin: 5

Vârsta (ani împliniţi): v14. ������

Experienţa didactică v15. (nr. ani): _____

Minimum Maximum Mean Std. Deviation

d52 Vârsta (ani împliniţi) 33 62 51,54 9,735

d53 Experienţa didactică (nr.

ani)10 40 27,38 10,129

studiu.indb 308 04.07.2009 13:13:05