istorie - materie bac

8/13/2019 Istorie - Materie Bac

1/63

Istoria RomanieiMaterie pentru Bacalaureat 2012/2013

18/02/2013


2/63

1.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILORRazboaiele dintre daci si romani:87-88 ecebal impotri!a lui omitian8" #ace a!anta$oasa pentru daci%acestia de!in clientiai Romei& primindbani& mesteri pentru a apara 'ranitele Imperiului Roman de in!aziilemi'ratorilor(101-102 #rimul razboi %ecebal contra )raian(102 )ratat de pace ne*a!orabil dacilor %pierd o mare parte din teritoriu+lteniei& Banat& trebuie sa darame cetatile& sa predea *u'arii romani& numai au dreptul la politica e,terna: sa aiba de prieteni si dusmani pe

prietenii si dusmanii Romei(10-10. l doilea razboi intre daci si romani ucerirea acia& ecebase sinucide10. acia de!ine pro!incie a Imperiului Roman

Etnogeneza romneascEtapele romanizarii: contacte dintre daci si romani inainte de razboaie acia pro!incie romana%10.-271( Romanizarea dacilor liberi dupa 271& cand urelian paraseste pro!inciasi retra'e armata si administratia la sud de unare& din cauzarepetatelor atacuri ale mi'ratorilor si ale dacilor liberi care traiau inMoldo!a& Maramures& Muntenia umi4i doi *actori ai romaniz5rii

Factorii romanizarii: armata ,administratia, veteranii, colonistii

Poor!" s# "#m$a romn6ormat la ord& dar si la ud de unare ca popor romanic %din 'eto-dacsi romani(Romanizarea dacilor din pro!incia cucerita& dar si a dacilor liberi duparetra'erea din 271#erioada *ormarii: in secolul al - III - lea %dupa asimilarea sla!ilor seconsidera *ormat poporul roman(

%#a"ecte"e "#m$## romane& aco-rom9n%nord de unare( Istro- rom9n%sud de unare( #eninsula Istria-roatia Me'leno-rom9n%sud de unare( recia rom9n%sud de unare( Macedoniaomponenta limbii romane: .0; strat latin& 20; adstrat sla!& 10;substrat 'eto-dac& 10; altele

2


3/63

Rom9nii in sursele timpurii:ec III- Insemnare Muntele astamonitu%recia(-atesta asa numitiivlaho rinchiniiec I< ronica turca Oguzname- !orbeste detara vlahilor (Ulak Iliec < - Imparatul bizantin asile al II lea !orbeste devlahi

Romanii in surse medie!ale tarzii %sec


4/63

-asemanarea dintre limba rom9n5 Ci limba albanez5%ceea ce arataca s-ar *i *ormat ambele la sud de unare( -lipsa de elemente 'ermane din limba rom9n5 %tinand cont ca dupa271& *osta pro!incie romana acia a *ost in!adata de mi'ratori de ori'ine'ermana care puteau lasa urme in le,icul rom9nesc( -lipsa unor iz!oare%documente(istorice despre poporul rom9n panain secolul imea Ci continuitatea poporului rom9n An

acest spa4iu istoric st*el& An secolul al


5/63

)ermeni istorici: +dunarea arii, autonomie interna, cnezat, comitat,curte domneasca, descalecat, dinastie, district, obste sateasca, s$atdomnesc,scaune,suveranitate, suzeranitate, tribut, vasal,voievodatutonomii locale :a( Obstea sateasca prima *orma de *orma de conducere a!anddi*erentiere sociala%un conducator numit4udesau cneaz& s$atulbatranilorcare se ocupa& de obicei cu stabilirea $udecatii& e,istand si ostrati*icare sociala incipienta: o parte a membrilor acestei obstiacapareaza treptat a!utie-pamant sau !ite eobicei& obstea stapanestein comun padurile& izlazurile& apele(b( "tructuri politice prestatale %asa numitele Romanii populare/icolaeIor'a( s-au *ormat din unirea mai multor obsti satesti& purtand di*eritedenumiri: 5'ri, cnezate, voievodate, c&mpuri, ocoale, codri, 4upante@,emple:Rolul autonomiilor locale in *ormarea statelor medie!aleutonomiile locale au reprezentat baza de plecare& nucleul pentru

*ormarea statelor medie!ale rom9neCti incluz9nd urm5toarele elemente:a( cre6terea demogra$ic' - datorat5 Ambun5t54irii condi4iilor de !ia45&r5zboaielor mai pu4ine& pro'reselor economice& r5ririi in!aziilormi'ratorilor dup5 Marea in!azie mon'ola din 12F1b( dezvoltarea economic' -rezult5 din .iploma 7avalerilor Ioani5i& undocument emis de re'ale En'ariei& Bela al I&care acorda acestorc5lu'5ri - ca!aleri teritoriul dintre un5re Ci arpa4i %Gara Rom9neascA demai t9rziu(: se men4ioneaz5 !enituri pro!enite din slu$be& morile&*anetele si pasunile& !itele si oile& pescariile si iazurile& ocnele care

e,istau pe teritoriul celor *ormatiuni prestatale amintite %cazul *rateluilui Hito!oi& b5rbat& care cade prizonier la un'uri si !rea sa o*ere o suma de bani carascumparare(

- rezult5 din e,isten4a unor drumuri comerciale care *5ceau le'5tura cuteritoriile de laMarea ea'r5 de pe care se percepeau ta,e

c( ierarhia social'- do!edit5 de iploma care aminteCte mai mariip5m9ntului %boierii( Ci rusticii%45ranii(d( organizarea militar' -Rezult5 din aceeaCi iplom5& care relateaz5 c5

Hito!oi este ucis Antr-o lupt5 cu re'ele un'ur& iar *ratele s5u& B5rbat cadeprizonier % numai ideea de a se lupta cu re'ele En'ariei do!edeCte oanumit5 or'anizare militar5& c>iar dac5 aceasta nu este de*init5(

TRANSILVANIA

oie!odatele luielu%entru(&lad%Banat(&Menumorut%risana(

ec I +nnonimus 8Faptele ungurilor 8"ec) 3II

5


6/63

ecolul Iizat solda4ii An >aine otomanepro!oc9nd acestora mari pierderi e!oit s5 p5r5seasc5 4ara& sere*u'iaz5 An En'aria& unde re'ele Matei or!in Al Anc>ide la iCe'rad

Ianc! +e 5!ne+oara )o#e)o+ a" Trans#")an#e#2 9;;?-9;;; ampania cea lun'5- Case luni de atacuri asupra teritoriilorotomane de la sud de un5re 9;;; ratat de pace de la "eghedin 8 pace pe 10 ani cu Imperiul+toman

A"e0an+r! ce" 3!n 9;@)ratat de !asalitate *a45 de #olonia 9;@ #rima lupt5 dintre moldo!eni Ci turcii- aceCtia sunt respinCi din*a4a cet54ii >ilia

6te7an ce" Mare 1F" ratat de la Overchel'u5i- !asalitate *a45 de #olonia %reAnnoit An1F8( prote$a Moldo!a de e,pansiunea En'ariei care de4inea>ilia%p9n5 An 1F.( Ci controla drumul comercial din !ecin5tatea ei ianuarie 9;


15/63

+ugust 9ADA !'t'lia de la 7'lug'reni - Mi>ai reuCeCte prin !ite$ia sa s5decid5 soarta b5t5liei cu cel mai mare 'eneral otoman inan #aCa& dar&copleCit de num5rul turcilor& care ocup5 BucureCtiul se retra'eOctombrie 9ADA !'t'lia de la iurgiu - cu a$utor din )ransil!ania CiMoldo!a& Mi>aicucereCte cetatea iur'iu Ci-i An!in'e pe turci& dup5 ceeliberase )9r'o!iCtea Ci BucureCtiul1"7 )ratat de pace cu turcii%Ai recunosc domnia pe !ia45 C

An$um5t54esc tributul(9ADG 8 ratatul de la &n'stirea .ealu - u Rudol* al II lea& Amp5ratul>absbur' %romano-'erman(& %Ai recunoaCte domnia ereditar5 Ci Ai acord5bani pentru lupta antiotoman5(1"" B5t5lia de la Lelimb5r Mi>ai intr5 An )ransil!ania& care subconducerea lui ndrei Bat>or ieCise din Hi'a *9nt5 pre*er9nd pacea cuturcii1.00 Mi>ai ocup5 Moldo!a%ucea!a ACi desc>ide por4ile *5r5 lupt5(#RIM EIR@ GNRIH+R R+MO@

1.01 Mi>ai e asasinat de mercenarii 'eneralului >absbur' Basta

*r#"e Romne -n sec.'VII('VIII Rolul iploma4iei G5rilor Rom9ne la s*9rCitul e!ului mediu Ci Anceputumodernit54ii%se precizea5 Ci cele dou5 e!enimente Hu4P Ci t5nileCti( ecolul ai iteazul are loc o lupt5 permanent5

Antre concep4ia turcilor de a numi ei AnCiCi domnitorul Ci cea auto>ton5care pre!edea ca domnul s5 *ie ale de dunarea G5rii%t5rile #ri!ile'iatedominate de boieri( u toate acestea& au e,istat momente An care

domnitorii au Ancercat s5 scape de sub suzeranitatea otoman5:onstantin Br9nco!eanu& domn An Gara Rom9neasc5 la s*9rCitul secolulual


16/63

- Rusia Ci Imperiul ?absbur'ic doreau Amp5r4ireaImperiului +toman& a*lat An de*ensi!5 dup5 1.83& c9nd armatele turcilor*useser5 respinse de sub zidurile ienein timpul re'imului *anariot au a!ut loc C r'zboaieAntre ruCi & austrieci Cturci pe teritoriul #rincipatelor Rom9ne& care au pro!ocat mari distru'ermateriale& Anapoiere economic5& m5rirea contribu4iilor materiale *a45 deturci& dar Ci pierderea unor teritorii :177 Buco!ina e cedat5 de turci Imperiului ?absbur'ic1812 Basarabia e cedat5 de turci Rusieiup5 toatea aceste r5zboaie& boierii rom9ni au Ancercat s5 prezintemarilor puteri la ne'ocierile de pace& memorii An care cereau condi4ii de!ia45 mai bune& sc5derea contribu4iilor materiale& respectareaautonomiei interne a principatelor& Ans5 aceste memorii au r5mas lastadiul de proiect& ne*iind acceptate@,emple: 9


17/63

)ermeni:partida na5ional', burghezie, a abdica, a sanc5iona)

@lita politic5 rom9neasc5 %boierii An primul r9nd( a Ancercat An sec


18/63


19/63


20/63

rezol!area problemei a'rare prin Ampropriet5rirea 45ranilor -a An*iin4at7omisia #ropriet'5ii*5r5 a reuCi rezol!area problemei 45ranilor eadopt5 acum tricolorulca stea'Jn$r&ngerea revolu5iei-)urcii au inter!enit mai Ant9i diplomatic& apoi cu*or4a armat5 %6uad #aCa(& care pe 13 septembrie 18F8& cu toat5rezisten4a pompierilor conduCi de #a!el S5'5nescu& din ealul pirii

Trans#")an#aaracteristici: +pozitie *a45 de politica de ma'>iarizare& An conte,tulm5surilor dure luate dup5 ane,area acestei pro!incii la En'aria %mai18F8(& lipsa drepturilor politice pentru rom9ni& lipsa de cooperare Antrere!olu4ionarii rom9ni Ci cei ma'>iari

#articipan4i :+vram Iancu,+le/andru #apiu Ilarian, "imion !'rnu5iu)3 mai la Bla$ - #eti5ia >a5ional', citit5 la Marea dunare a4ional5 arom9nilor& F0 000 de participan4i:- independenta na4ional5 a rom9nilor din )ransil!ania- des*iin4area iob5'iei $'r' desp'gubiredin partea 45ranilor- An*iin4area unei '5rzi na4ionale rom9neCti- dun5ri populare au a!ut loc si An Banat E$timie urgusi An Buco!inaEudo/iu 2urmuzaki #entru An!r5$birea re!olutiei rom9ne si a acelei ma'>iare& Amp5ratuaustriac a sanc4ionat ane,area )ransil!aniei la En'aria& Anc5lc9ndu-se

ast*el !oin4a rom9nilor Rom9nii au rezistat An Mun4ii puseni conduCi de+vram Iancu,reuCind s5 4in5 piept un'urilor& dar prin inter!en4ia ruCilorAn lupta de la Hiria l9n'5 rad %au'ust 18F"(& armatele re!olu4ionarema'>iare au *ost An!inse& En'aria Ci )ransil!ania *iind predate de ruCaustriecilor

Stat!" romn mo+ern( Un#rea +#n 1:>=

#unct de !edere pri!ind importan4a *orm5rii statului rom9n modern:up5 opinia mea& constituirea statului rom9n modern An secolul


21/63

- Anr5ut54irea condi4iei politice a G5rii Rom9neCti Ci Moldo!ei dup5Re!olu4ia de la 18F8-18F" 7onven5ia de la !alta 0iman%impus5 de ruCi Ci turci( domnitoriierau numi4i de turci& pe 7 ani& ocupa4ie militar5-Re!olu4ionarii sunt ne!oi4i s5 *u'5 An occident& mai cu seam5 la #aris7onte/t e/tern:- R5zboiul rimeii %Rusia contra Imperiului +toman& a$utat de n'lia Ci6ran4a care nu doreau s5 se strice ec>ilibrul european prin An*r9n'ereaturcilor & iar #rincipatele au *ost ocupate militar An timpul con*lictului( umi4i dou5 *apte istorice pe plan e,tern An care s-au implicat rom9nii%G5rile Rom9ne sau Rom9nia( An a doua $um5tate a secolului al


22/63

9GAG - 7on$erin5a de la #arisa celor 7 mari puteri a adoptat 7onven5iade la #aris%rol constitu4ional ( stabilea:- unirea sub numele de #rincipatele Unite ale oldovei 6i 1alahiei%nu seaccepta numele de Rom9nia(- statul a!ea 2 domni aleCi pe !ia45& 2 adunari le'islati!e& 2 'u!erne& 2capitale %IaCi& BucureCti(- doar 2 institu4ii erau comune 7omisia 7entral' de la Foc6ani %elaborale'ile(- Jnalta 7urte de *usti5ie 6i 7asa5ie %puterea $udec5toreasc5 suprem5(9GAD - A ianuarie Ia6i - este ales prin !ot de adunarea electi!5 a Moldo!eidrept domn le,andru Ioan uza8 ; ianuarie !ucure6ti -este ales prin !ot de adunarea electi!5 a G5riiRom9neCti ca domn tot uza& pro*it9nd de interpretarea $uridic5 aon!en4iei de la #aris care nu pre!edea ca aceeaCi persoan5 s5 nu *iealeas5 de dou5 ori

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii Ci-au consolidatstatulmodern%modernizat statul ( An sec


23/63

II. $poca marilor re%orme! prim ministru &i'ail (o)lniceanu18"#!18"*

9GC? decembrie - legea seculariz'rii averilor m'n'stire6ti circa un s*ert din terenul arabil al 45rii& care apar4inea acestora %multem5n5stiri erau din inai sau de la Muntele t>os (era trecut Anproprietatea statului %turcii au protestat& sub prete,tul c5 a$ut5 #atriar>iade la onstantinopol& sub autotitatea c5reia se a*la Biserica +rtodo,5( 9GC; august 8legea rural' se des*iin4a claca%munca 45ranilor 'ratuit5 pentru boieri( circa F.0 000 *amilii primeau p5m9nt An *unc4ie de num5rul de !itede4inut& dar erau obli'a4i s5-i desp5'ubeasc5 pe boieri timp de 1 anipentru p5m9ntul primitin p5cate& nu to4i 45ranii au primit p9m9nt& parcelele au *ost destul demici Ci s-au *5r9mi4at Ci mai mult prin moCteniri& iar lipsa unei b5nci cares5 Ce acorde credit a determinat An mare parte eCecul acestei re*orme

9GC; noiembrie- legea instuc5iunii publice s-au stabilit trei 'rade de An!a45m9nt: primar& secundar& superior%18.0Eni!ersitate IaCi 18.F Eni!ersitate BucureCti( An!545m9nutul primar era gratuit %pentru ca to4i 45ranii s5-Ci permit5(Ciobli'atoriu%pentru a nu-Ci 4ine copiii acas5(& iar al*abetul c>irilic era

Anlocuit de cel cu caractere latinelte re*orme: od penal& od ci!il& n*iin4area @& He'ea or'aniz5riiarmatei& He'ea or'aniz5rii administra4iei

III. $poca domniei autoritare 18"*!18""

9GC; - mai:- uza d5 o lo!itur5 de stat& dizol!9nd dunarea He'islati!5&- se adopt5 prinplebiscit (re$erendumnoua constitu4ie tatutulez!olt5tor& care-i acord5 puteri sporiteuza Ancepe s5 *ie suspectat de liberalii radicali& care s-au aliat cuconser!atorii duCmanii lor %se *orma monstuoasa coali5ie(& c5 arinten4iona s5 instituie un re'im personal omplotistii au reusit s5-sirealizeze planurile atr5'9nd de partea lor o parte a armatei %colonelul?aralambie& maiorul Hecca(& si l-au obli'at s5 abdice pe 11*ebruarie

18.. *ost Anlocuit de o locotenen45 domneasc5

In+een+en,a +e stat a Romn#e#

#unct de vedere : Impliocarea Rom&niei n rela5iile interna5ionale nsecolul 3I3

23


24/63

onsider c5 Rom9nia a a!ut un rol important An rela4iile interna4ionaledin secolul eiat de Rom9nia cu #uterile entrale %1883( Ciconsecin4e str9n'erea rela4iilor dintre Rom9nia Ci ermania7onte/t e/tern:187-7. criz5 oriental5 An Balcani- r5scoale An Bosnia ?er4e'o!inaBul'aria erbia Muntene'ru Ampotri!a turcilor187. + nou5 constitu4ie otoman5 numea Rom9niaprovincie privilegiat)7onte/t intern:Ha 10 mai 18.. locotenen4a domneasc5 e Anlocuit5 de arol de

?o>enzollern& ca domnitor dintr-o dinastie str5in5 cu scopul de a ob4inespri$inul marilor puteri europene& pentru consolidarea autonomiei interneCi pentru a pre'5ti ob4inerea independen4ei politice e dorea ob4inereaindependen4ei prin demersuri diplomatice pe l9n'5 ermaniaRusia& sub prete,tul ap5r5rii *ra4ilor creCtini din Balcani a decis s5inter!in5 An con*lict #entru aceasta era ne!oie de a tranzita cu armatasa teritoriul Rom9niei up5 tratati!e purtate de rom9ni Ci ruCi la Hi!adia&

An rimeea s-a semnat la F aprilie 1877- 7onven5ie rom&no- rus' la!ucure6ti %Mi>ail To'5lniceanu Ci baronul mitri tuart au semnat (- ruCii primeau dreptul de a-Ci transporta trupele prin Rom9nia

- ruCii se obli'au s5 pl5teasc5 transportul& s5 ocoleasc5BucureCtiul%pentru a nu-l $e*ui(- s5 respecte inte'ritatatea teritorial5 a 45rii %adic5 s5 nu aib5 preten4iiteritoriale asupra teritoriului Rom9niei( 9 aprilie Rusia declar5 r5zboi Imperiului +toman& trupele sale trec lasud de un5re

24


25/63

D mai 9G


26/63

7onte/t interna5ional: dup5 ob4inerea independen4ei de stat& rela4iileRom9niei cu Rusia s-au r5cit din cauza ced5rii celor trei $ude4e din suduBasarabiei n anul 1882 s-a *ormat prima alian45 politico-militar5 numit5ripla +lian5' (ermania, +ustro-Ungaria 6i Italia) Re'ele arol I asemnat un tratat secret de*ensi! %pre!edea a$utorul militar dac5 una dinp5r4i era atacat5(cu aceast5 alian45 An 1883 n anul 1"07 s-a de*initi!atCi cea de-a doua alian45 politico-militar5 numit5+ntanta (+nglia, Fran5a,Rusia ntre anii 1"12-1"13 Rom9nia a participat la R'zboaiele !alcanice%primul Ampotri!a Imperiului +toman& al doilea contra Bul'ariei( An urmac5rora a ob4inut sudul obro'ei (7adrilaterul( de la Bul'aria #rezenta4i un *apt istoric prin care Rom9nia sau rom9nii s-au implicat

An politica e,tern5 An prima $um5tate a secolului eutralitatea: c9nd a izbucnit r5zboiul& An anul 1"1F& dup5 atentatuld e laara$e!o Ci atacul ustro-En'ariei contra erbiei& Rom9nia a consideratc5 ustria a declanCat r5zboiul Ci a decis& prin !otul unui 7onsiliu de7oroan' s5 r5m9n5 neutr'& deCi re'ale arol a prezentat tratatul secretcu #uterile entrale #rimul ministru al Rom9niei& Ion I Br5tianu a

Anceput ne'ocierile cu ntanta dup5 moarte re'elui arol An septembrie1"1F care au durat doi ani I-a urmat la tron re'ale& 6erdinand I %1"1F-1"27(Ha F au'ust 1"1. s-au semnat documentele de alianD5 cu ntanta& care

cuprindeau :1conven5ie politic'-6ran4a& Marea Britanie& Italia%care trecuse de parteantantei An 1"1( Ui Rusia 'arantau inte'ritatea teritorial5 a Rom9niei&iar 4ara noastr5 declara r5zboi ustro-En'ariei ntanta recunoCteadreptul Rom9niei la ane,area teritoriilor din ustro-En'aria locuite derom9ni & anume )ransil!ania& Banatul Ui Buco!ina Militar& nta) conven5ie militar'- Rom9nia se obli'a s5 atace ustro-En'aria cel mat9rziu la 1 au'ust 1"1.& armata rus5 trebuia s5 4in5 ocupat5 armataaustriac5& s5 Ampiedice debarcarea inamicului pe litoralul rom9nesc& iaraliaDii se mai obli'au s5 declanCeze o o*ensi!5 la alonic Ci s5 o*ere

muni4ii Rom9niei de circa 300 tone pe zi

n noaptea de 1F-1 au'ust 1"1.& Rom9nia a intrat An r5zboi& deCa!ea o armat5 slab pre'5tit5& Ci a!ea de luptat pe un *ront destul de

Antins de pe crestele arpa4ilor cu ustro-En'aria& p9n5 pe un5re& cuBul'aria& aliat5 a #uterilor entrale rmata rom9n5 a trecut arpa4iiMeridionali& An )ransil!ania& #rimele atacuri au *ost Ancununate de succes&

26


27/63

obli'9ndu-i pe austro-un'ari s5 se retra'5 Ci ocup9nd BraCo!ul ar'ermanii au trimis patru armate An )ransil!ania& respin'9ndu-I perom9ni& c>iar dac5 aceCtia bene*iciau de a$utorul a trei di!izii ale ruCilor

#e 1 septembrie 1"1.& 'eneralul +ugust von ackensen& numit laconducerea unei armate *ormat5 din trupe 'ermane& bul'are Ci otomanea atacat trupele rom9ne dinspre Bul'aria& An!in'9ndu-le la urtucaia%Bul'aria azi( Rom9nii au suspendat o*ensi!a An )ransil!ania& Ancerc9nds5-i respin'5 pe atacatorii de la sud de un5re +*ensi!a rom9n5 nu aa!ut success& cu toate c5 era spri$init5 de ruCi& iar trupele #uterilorentrale din )ransil!ania au ocupat trec5torile Meridionali& trec9nd lasud de arpa4i Rom9nii au *ost prinCi Antre dou5 armate ale #uterilorentrale Ha . decembrie 1"1. a a!ut loc pe r9ul r'eC& b5t5lia pentruBucureCti& pierdut5 de rom9ni& 'ermanii au ocupat capitala& re'ale&armata& politicienii s-au retras la IaCi& iar tezaurul a *ost trimis la ruCipentru a *i sal!at 6rontul s-a stabilizat An sudul Moldo!ei& un rol

important a!9ndu-l Ci ap5rarea trec5torilor arpa4ilor +rientali n iarnacare a urmat& armata rom9n5 a *ost reor'anizat5 Ci cu a$utorul corpului*rancez condus de 'eneralul ?enr Bert>elot& reuCind s5 rezisteatacurilor 'ermane An !ara anului 1"17& la 'r'6ti, 'r'6e6ti, Oituz&unde s-au remarcat generalii +verescu, rigorescu 6i #rezan) n octombrie 1"17& comuniCtii bolCe!icii au cucerit puterea An Rusia Aniar Henin& a promis scoaterea Rusiei din r5zboi pentru a-Ci atra'e spri$inulpopula4iei RuCii au semnat cu 'ermanii )ratatul de la Brest-Hito!sP%1"18(& Rom9nia r5m9n9nd Ancercuit5 de inamici& *5r5 alia4i

n aprilie 1"18 -Rom9nia a *ost ne!oit5 s5 semneze #acea de la!ucure6ticu #uterile entrale %ceda obro'ea ermaniei& )rec5torilearpa4ilor ustro-En'ariei& produc4ia de 'r9u& ptreol Ci cereale timp de"0 de ani #uterilor entrale(Re'ele 6erdinand a re*uzat s5 Alsanc5ioneze%s5-l semneze( up5 o*ensi!a ntantei de la alonic care a a!ut ca rezultat scoatereadin r5zboi a Bul'ariei Ci pe *ondul An*r9n'erilor #uterilor entrale pe*rontul de !est& Rom9nia a reintrat An r5zboi pe 10 noiembrie 1"18& cudoar o zi mai Anainte ca r5zboiul s5 se Anc>eie An !est%11 noiembrie1"18(

umi4i dou5 consecin4e ale unui *apt istoric prin care Rom9nia saurom9nii s-au implicat An politica e,tern5 An prima $um5tate a secolului


28/63

up5 opinia mea& constituirea statului na4ional rom9n la Anceputulsecolului


29/63


30/63

1"1" - )ratatul cu Bul'aria- >euill% se recunoCtea posesia asupra7adrilaterului)1"20 - )ratatul cu En'aria- rianon- se recunoCtea unirea ransilvaniei)1"20 - )ratatul de la #aris- se recunoCtea unirea !asarabiei%=aponia CiE nu au semnat( #reciza4i dou5 urm5ri ale Enirii din 1"18

Urmr#"e Un#r##&- pozitive: - creCte teritoriul na4ional& creCtere demo'ra*ic5&

Ambun5t54ire a st5rii economice& dez!oltarea in*rastructurii %numai c5ile*erate s-au m5rit de la F300 Pm la circa 11 000 Pm moCteni4i de laustro-Ungaria)- negative -creCtere important5 a num5rului minorit54ilor %71&"; rom9niCi 28&1; minorit54i( cu consecin4e ne'ati!e& tulbur5ri interetnice AnBasarabia& )ransil!aniaK alt element ne'ati!e a *ost Ant9rzierea uni*ic5riimonetare Ci prin cursul ridicat la care ea s-a e*ectuat& circul9nd An paralel

mai multe monede

Constituiile Romniei ! Actele %undamentale#unct de !edere pri!ind importan4a constitu4iilor:

up5 opinia mea constitu4iile au a!ut un rol esen4ial An dez!oltareaRom9niei & deoarece *5r5 un act *undamental un stat nu poate *unc4ionast*el& prin adoptarea An anul 18.. a unei prime onstitu4ii s-a cosolidatstatul rom9n modern& desc>iz9nd calea sc>imb5rilor de ordin $uridic ce

au urmat& precum c9Cti'area independen4ei de stat An 1877 sautrans*ormarea statului An re'at An 1881 Introducere eseun Rom9nia prima constitu4ie a ap5rut mai t9rziu dec9t An ma$oritateastatelor europene din cauze care 4in de dez!oltarea economic5& social5 Cicultural5& dar Ci de statutul politic al 45rii& anume suzeranitatea otoman5#9n5 An 18.. au e,istat An #rincipatele Rom9ne Ci An Rom9nia mai multe

Ancerc5ri constitu4ionale%Re'ulamentele +r'anice& oc re!olu4iei de la18F8&on!en4ia de la #aris etc(& Ans5 onstitu4ia din 18.. e primul act*undamental propriu-zis al 45rii elaborat *5r5 inter!en4ie str5in5 si *5r5

aprobare e,tern5 ceasta a de!enit un act de mani*estare aindependen4ei& *5c9nd abstracDie de suzeranitatea otoman5 si 'aran4iacolecti!5 a celor 7 mari puteri& o*erind totodat5 cadrul pentru e!olu4iastatului rom9n pe baze moderne Ci democratice

Constituia din 18""

30


31/63

*ost discutat5 Ci !otat5 de dunarea onstituant5 Ci promulgat'dedomnitorul arol I la 1 iulie 18.. a!ut ca model onstitu4ia bel'ian5 %cele 2 45ri se asem5nau Ci dindorin4a de a o*eri tronul lui Heopold& prin4ul Bel'iei(tatut politico-$uridic: nu e men4ionat& deCi Rom9nia se a*la Anc5 subsuzeranitate otoman5& nu era stat independent6orma de 'u!ernare: monarhie constitu5ional' %ereditar5 din *amiliadomnitorului& pe linie masculin5& cu reli'ie ortodo,5(umi4i dou5 principii Anscrise Antr-o constitu4ie% acte *undamentale(#rincipii:- su!eranitatea na4ional5 %adic5 na4iunea decide soarta 45rii(&- separarea puterilor An stat %le'islati!5& e,ecuti!5& $udec5toreasc5(- 'u!ernarea reprezentati!5 %'u!ernul ac4ioneaz5 An numele na4iunii pecare o reprezint5(istemul de !ot: vot censitar-barba5ii%dup5 a!ere( cu F cole'ielectorale%3 cole'ii din 188F(& le'e modi*icat5 An 188F

et54enia: rt7 pre!edea ceta4enie rom9n5 doar pt locuitorii cre6tini,e!reii e,cluCi%187"modi*icat la presiuni e,terne(repturi Ci libert54i cet54eneCti: libertatea conCtiin4ei& An!545m9ntului&presei& Antrunirilor Ci de asociere#rezenta4i un principiu Anscris An una din constitu4iile alese: principiusepar5rii puterilor An stat

P!terea "eg#s"at#)1 omnitor %din 1881 re'e( ) #arlamentul !icameral: "enat

6i +dunarea .eputa5ilor

- ini4iaz5& promul'5%semneaz5&d9ndu-i caracter o*icial( le'ile- con!oac5 sau poate dizol!adunarea He'islati!5

- adopt' legile 6i bugetul statului

P!terea e0ec!t#)9) .omnitor %din 1881 re'e(prin guvernul s5u

) #rerogativeledomnitorului(regelui, din 1881

- ministrii aveauresponsabilitatea legilor siraspundeau in $ata#arlamentului)

- are drept de veto absolut(sepoate opune unei legi- nume6te sau demite guvernul- conduce armata-bate moned'-acord' decora5ii, grade militare- declar' r'zboi sau ncheie pace - semneaz' tratate sauconven5ii interna5ionale

31


32/63


33/63

sau9D?-9D?G etc, pentru c' acolo apar di$eren5ele) 1' ve5i e/prima

ast$el (E/emple:+ asem5nare Antre onstitu4ia din 18.. Ci cea din 1"23 este aceea c5 Anambele acte *undamentale este pre!5zut5 separarea puterilor An stat%le'islati!5& e,ecuti!5 Ci $udec5toreasc5( ac5 se cere o deosebire: nonstitu4ia din 18..& cet54enia este acordat5 con*orm articolului 7 doarlocuitorilor de reli'ie creCtin5 pre deosebire de onstitu4ia din 18..& Anactul *undamental din 1"23& cet54enia este acordat5 tuturor locuitorilorRom9niei& indi*erent de reli'ie

tatut politico-$uridic: Rom9nia stat na4ional%al unei sin'ure na4iuni& cearom9n5(& unitar& indi!izibil%nu se poate di!ide(& cu teritoriu inalienabil%cenu poate *i Anstr5inat(- %spre deosebire de 18.. unde nu e precizatstatutul politico-$uridic(6orma de 'u!ernare: monarhie constitu5ional' %ereditar5& pe liniemasculin5& cu reli'ie ortodo,5(#rincipii: - su!eranitatea na4ional5& separarea puterilor An stat&'u!ernarea reprezentati!5 %la *el ca An 18..(

istemul de !ot: universal-barba4ii care au peste 21 de ani %di*eren45*a45 de 18.. unde era !ot censitar(et54enia: )o4i locuitorii indi*erent de reli'ie primeau cet54enierom9n5%spre deosebire de 18..- !ezi articolul 7(repturi Ci libert54i cet54eneCti: libertatea conCtiin4ei& An!545m9ntului&presei& Antrunirilor Ci de asociere %idem 18..(

P!terea @!+ecatoreasca

P!terea e0ec!t#)9) .omnitor %din 1881 re'e( prin7onsiliu de ini6tri-guvern

) #rerogativele regelui

mini6trii aveau responsabilitatealegilor 6i r'spundeau n $a5a

+celea6i ca n 9GCC, dar nu aredrept de veto absolut, n plus

33

9)Regele ) #arlamentul(!icameral: "enat6i +dunarea .eputa5ilor

- ini5iaz', promulg'(semneaz',d&ndu-i caracter o$icial legile- convoac' sau poate dizolva

+dunarea 0egislativ'

- adopt' legile 6i bugetul statului


34/63

#arlamentului actele regelui trebuiecontrasemnate de c'tre unministru de resort (adic' de celdin domeniul respectiv

P!terea ?!+ectoreasc9)Organe 4udec'tore6ti locale 6icentrale

) 7urtea de 7asa5ie

2ot'r&rile lor sunt e/ecutate nnumele regelui

- instan5a suprem' n domeniu

#rezenta4i importan4a sau urm5rile constitu4iei alese %1"23(Importan4a Ci urm5rile onstitu4iei de la 1"23: aceasta pune bazelesistemului politic interbelic& ap5rute o dat5 cu sc>imb5rile datorate uniriidin 1"18 #erioada interbelic5 se caracterizeaz5 prin momente de criz5

politic5 Ci economic5%1"18-1"22 din cauza urm5rilor r5zboiului Ci adi*icult54ilor le'ate de inte'rarea noilor pro!incii An cadrul statuluiK 1"2"-1"33 din cauza marii crize economice mondiale& sunt 8 'u!erne45r5niste( #rincipale partide politice sunt #H %condus de Ion IBr5tianu(Ci #artidul a4ional G5r5nesc%*ormat An 1"2.& condus de IuliuManiu(#artidul onser!ator a disp5rut dup5 Enire& An condi4iile acord5rii!otului uni!ersal Ci a re*ormei a'rare care a redus rolul moCierilor#rincipalele le'i adoptate An perioada interbelic5:9DA - legea organiz'rii !isericii Ortodo/e Rom&ne(aceasta devine

patriarhie)9DA - legea uni$ic'rii administrative(unit'5i: 4ude5e, pl'6i, comuneurbane 6i comune rurale, sate)9DC - legea electoral'(a primei electorale: partidul care c&6tiga locul Ila alegeri lua A@N din voturi, dac' avea peste ;@N din voturi, restulvoturilor se mp'r5eau propor5ional tuturor partidelor inclusiv celuic&6tig'tor) +st$el, acesta avea ma4oritate 6i $orma guvernul, evit&ndcoali5iile) Era o lege care aveanta4a partidul c&6tig'tor n alegeri, dar nuera pe deplin democratic' ncalc&ndu-se principiul propor5ionalit'5ii)

Constituia din 18 *ost redactat5 de $uristul Istrate Micescu & inspirat5 de arol al II-leacare dorea instaturarea unui re'im autoritar& a!9nd ca model re'imurilede acelaCi tip din @uropa% deosebire& nu mai e discutat5 de dunareonstituant5( Ci a *ost promul'at5 la 27 *ebruarie 1"38 onte,tuladopt5rii constitu4iei era: arol era inspirat de re'imurile de tip autoritar

34


35/63

europene& iar pe plan intern& dup5 ale'erile din 1"37 niciun partid nuob4inuse ma$oritatea& *iind imposibil5 *ormarea 'u!ernuluitatut politico-$uridic: Rom9nia stat na4ionalunitar& indi!izibil& cu teritoriuinalienabil6orma de 'u!ernare: monarhie autoritar': Regele este 7apul "tatului(art)?@#rincipii: - su!eranitatea na4ional5& separarea puterilor An stat&'u!ernarea reprezentati!5 %la *el ca An 18..(istemul de !ot: universal-barba4ii care au peste 30 de ani %teamare'elui de in*lune4a le'inarilor care erau tineri(et54enia: ationalitatea romana se dobandeste prin casatorie& prin*iliatiune& prin recunoastere si prin naturalizare repturi Ci libert54cet54eneCti: toate drepturile cunoscute

P!terea "eg#s"at#)9)Regele prin #arlament ) #arlamentul(!icameral: "enat

6i +dunarea .eputa5ilor

Initiativa legilor este dataRegeluiRegele sanctioneaza si

promulga legile

-are doar un rol decorativ,regele are dreptul s' impun'senatori

P!terea e0ec!t#)9) Regele prin guvernul s'u ) #rerogativele regeluimini6trii aveau responsabilitatealegilor 6ir'spundeau n $a5a #arlamentului

7ele clasice, n plus,ini6trii r'spund doar n $a5aregelui, nu a #arlamentului

P!terea ?!+ectoreasc9) Organe 4udec'tore6ti locale 6icentrale

) 7urtea de 7asa5ie

2ot'r&rile lor sunt e/ecutate nnumele regelui, regele seamestec' n hot'r&rile 4usti5iei

*udec'torii sunt inamovibili(adic' nu poate $i destituit saumutat din $unc5ia pe care ode5ine

- instan5a suprem' n domeniu

Importan4a Ci urm5rile onstitu4iei de la 1"23: ceasta restr9n'edrepturile Ci libert54ile cet54eneCti& sc>imb5 !9rsta ale'5torilor la 30 deani& dar acord5 Ci drept de !ot *emeilor Imediat dup5 adoptareaonstitu4iei& arol AnlocuieCte pluripartitismul cu partidul unic%6rontulRenaCterii a4ionale( Re'imul autoritar al lui arol al II lea eCueaz5 An1"F0 c9nd Rom9nia e ne!oit5 s5 cedeze aproape $um5tate din teritoriuls5u& re'ale abdic9nd

35


36/63

Constituiile epocii comuniste 1*8/15#/1"5unt adoptate ca urmare a sc>imb5rii re'imului politic An Rom9nia& prinpreluarea puterii de c5tre comuniCti dup5 al doilea r5zboi mondial cuspri$inul rmatei RoCii %so!ietice(

Constituia din 1*8re ca model onstitu4ia so!ietic5 din 1"3.tatut politico-$uridic: stat popular, unitar independent, prin lupta

Antr'ului popor cu reac4iunea An *runte cu muncitorimea6orma de 'u!ernare: Republic' #opular' Rom&nia (pe 30 decembrie1"F7 re'ele Mi>ai I *usese ne!oit s5 abdice(#rincipii: -puterea poporuluiCi monopartitism%un sin'ur partid( #artiduuncitoresc Rom9n din 18F8 numit ast*elistemul de !ot: vot universal, dar *ormalrepturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti&dar doar teoretic recunoscute& ele *iind Anc5lcate#uterea He'islati!5: area +dunare >a5ional'%monocameral5(-numeCte'u!ernul& !oteaz5 bu'etul& delar5 pace Ci r5zboi& modi*ic5 constitu4ia& eor'anul suprem An stat#uterea @,ecuti!5: onsiliul de MiniCti %u!ernul(#uterea =udec5toreasc5: urtea uprem5& tribunalele& cur4ile de apel&

$udec5toriitructura social-economic5: toate mi$loacele economice apar4instatului&bo'54iile subsolului ca Ci p5durile& apele& poCta& statul

controleaz5 comer4ul& se pun bazele na4ionaliz5rii%con*isc5rii de c5trestat( a Antre'ii industrii

Constituia din 15#e adopt5 ca urmare a consolid5rii re'imului& prin na4ionalizareaindustriei Ci colecti!izarea a'riculturiitatut politico-$uridic: stat al oamenilor muncii de la oraCe Csate&popular,unitar& su!eran Ci independent,6orma de 'u!ernare: Republic' "ocialist' Rom&nia

#rincipii: - alian4a dintre muncitori Ci 45rani Ci monopartitism#artidulomunist Rom9nistemul de !ot: vot universal, dar *ormalrepturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti&dar doar teoretic recunoscute& ele *iind Anc5lcate#uterea He'islati!5: la *el ca Anainte& An plus ale'e #reCedintele din 1"7F#uterea @,ecuti!5: la *el ca An 1"F8

36


37/63

#uterea =udec5toreasc5: )ribunalul uprem al Republicii #opulare&tribunalele& cur4ile de apel& $udec5toriitructura social-economic5: la *el ca An 1"F8

Constituia din 1"5#une bazele re'imului condus de icolae eauCescutatut politico-$uridic: stat popular, unitar independent, prin lupta

Antr'ului popor cu reac4iunea An *runte cu muncitorimea6orma de 'u!ernare: Republic' #opular' Rom&nia (pe 30 decembrie1"F7 re'ele Mi>ai I *usese ne!oit s5 abdice(#rincipii: -puterea poporuluiCi monopartitism%un sin'ur partid( #artidulMuncitoresc Rom9n din 18F8 numit ast*elistemul de !ot: vot universal, dar *ormalrepturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti&dar doar teoretic recunoscute& ele *iind Anc5lcate#uterea He'islati!5: area +dunare >a5ional'%monocameral5(-numeCte

'u!ernul& !oteaz5 bu'etul& delar5 pace Ci r5zboi& modi*ic5 constitu4ia& eor'anul suprem An stat#uterea @,ecuti!5: #reCedintele& onsiliul de tat Ci onsiliul de MiniCti #reCedintele conduce onsiliul de tat& 'rade& decora4ii& decretepreziden4iale& Anc>eie tratate interna4ionale#uterea =udec5toreasc5: la *el ca An 1"2 "tructura social-economic': la$el ca n 9DA

Constituia din 11

reprezentat onstitu4ia Antoarcerii la democra4ie dup5 1"8"&*iinddezb5tut5 de o adunare constituant5 Ci supus5 unui re*erendum popular-8 decembrie 1""1tatut politico-$uridic: stat na5ional, suveran, independent, unitar,indivizibil, cu teritoriu inalienabil6orma de 'u!ernare: Republic'#rincipii: suveranitatea na5ional', separarea puterilor n stat, pluralism

politic, guvernare reprezentativ'istemul de !ot: vot universal, de la 18 ani at9t pentru b5rbai c9t Ci

pentru *emeirepturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCtidin eclara4ia Eni! a repturilor +mului#uterea He'islati!5: #arlament bicameral: "enat 6i 7amera .eputa5ilor:adopt' legi, organizeaz' guvernul#uterea @,ecuti!5:-#re6edintele ca 'arant al independen4ei&

37


38/63

- uvernul- primul ministru numit de preCedinte din #artidul care ac9Cti'at ale'erile

- r5spunde An *a4a #arlamentului pentru *aptele sale#uterea =udec5toreasc5: urtea uprem5 de =usti4ie & $udec5torii suntindependen4i Ci se supun doar le'ilortructura social - economic5: toate mi$loacele economice apar4instatului&bo'54iile subsolului ca Ci p5durile& apele& poCta& statulcontroleaz5 comer4ul& se pun bazele na4ionaliz5rii%con*isc5rii de c5trestat( a Antre'ii industrii"ecolul 33 ntre democra5ie 6i totalitarism- Ideologii 6i practici politice n

Rom&nia 6i Europa

R$0I&-RI D$&CRA2IC$ ! CARAC2$RI32ICI

#rezenta4i dou5 principii democratice din secolul


39/63

re'im reprezentati! Ci pe separarea puterilor An stat(& ale'eri libere-permit cet54enilor dreptul de a-Ci ale'e conduc5torii

b @conomia liber5 sau economie de pia45& An cadrul c5reia statul nu aredreptul s5 inter!in5 An rela4iile economice& pia4a liber5 *iind cea care leautore'leaz5 prin ni!elul de cerere Ci o*ert5

2ipuri de re)imuri politice democratice4Monar>ii: Marea Britania +landa anemarca uedia pania or!e'iaRepublici parlamentare: erm& Italia ustria-rolul preCedintelui estedecorati!& nu e ales prin !ot directRepublici semipreziden4iale : 6ran4a& Rom9nia

+RAC2ICI +I2IC$ D$&CRA2IC$ 67 3$C- #ractica politic5 se re*er5 la modul An care sunt aplicate principiiledemocratice& An cazuri concrete la ni!elul statelor democratice ac5

ideolo'ia se re*er5 la elemente comune mai multor re'imuri politice&practica se m5r'ineCte la *iecare stat An parte& la modul cum acesta ACiaplic5 propria le'isla4ie la ni!el na4ional #rezenta4i dou5 practici democratice din secolul


40/63

W 1"18 Ci 1"F0 are re'im democratic republican& pluralist& caracterizatprin instabilitate 'u!ernamental5 %are F2 de 'u!erne( #rincipalele *or4epolitice a!eau orientare de dreapta %Blocul a4ional& Eniunea a4ional5(&dar prin 6rontul popular%coalizarea *or4elor de st9n'a(&An anul 1"3. apareprimul 'u!ern de st9n'a condus de socialiCti care au luat m5surpopuliste-primul concediu pl5tit din istorie pentru muncitoriW up5 al oilea R5zboi Mondial& a *ost adoptat5 o nou5 onstitu4ie& careinstituia un re'im parlamentar clasic >arles de aulle& preCedinte al45rii din anul 1""& a sus4inut ideea consolid5rii puterii Ce*ului statuluiacesta a!9nd dreptul s5 se pronun4e asupra liniilor 'enerale ale politiciinterne Ci e,terne a 45riiW Re*orma constitu4ional5 din anul 1".2& a stabilit ca preCedintele6ran4ei s5 *ie ales de cet54eni prin !ot uni!ersal& nu de un cole'iuelectoral& ca p9n5 atunci re Ci un rol e,tern important& prin sus4inereaindependen4ei l'eriei An 1".2 Weor'es #ompidou& a *ost continuat5 politica lui de aulle& 6ran4a

Anre'istr9nd pro'rese economice importante& cu accent pe industrie& darproblemele sociale s-au men4inut @l a sus4inut inte'rarea Marii BritaniAn @W 6ranXois Mitterand%#ocialist( u el apare *enomenul de coabitarealaputere a unui preCedinte Ci a unui prim-ministru de orient5ri di*erite n1"8.& Mitterand era preCedinte socialist& prim-ministrul =acYues >irac&de dreapta

erman#a

W up5 #rimul R5zboi Mondial& ermania a *ost or'anizat5 prinonstitu4ia de la Veimar%1"1"(ca o 4ar5 cu un re'im politic democratic&condus5 de un preCedinte itua4ia s-a sc>imbat Ans5 An 1"33& puterea epreluat5 de ?itlerW n a doua $um5tate a secolului al


41/63

e,emplu rotati!a 'u!ernamental5 dup5 18.. cu cele dou5 partide liberalCi conser!ator& respecti!& dup5 1"23& le'ile adoptate dup5 1"23& cum ar*i le'ea primei electorale din 1"2F& etc( Ha subiectele cu principiidemocratice An @uropa Ci un stat An care acestea au *ost puse An practic5se pot *olosi e,emplele celor dou5 constitu4ii Ci la descrierea elementelorde acolo& cu separarea puterilor An stat& principii& etc Ci cu men4ionareaRom9niei ca statul An care aceste principii sunt puse An practic5

emonstra4i c5 democra4ia este un re'im politic ce caracterizeaz5secolul


42/63

%#7eren,e"e -ntre !n reg#m o"#t#c a!tor#tar 4# !n!" tota"#tarRe'im autoritar Re'im totalitar-nu e o ideolo'ie ci omentalitate%de ordine& disciplin5&reli'ie(

-1 partid& dar mobilizaea politic5 nue 'eneral5%nu eCti obli'at(-pluralism politic limitat%biserica&or'aniza4ii pro*esionale(-dictatur5%nu total5& cultura& !ia4asocial5 nu depind de dictator(

-lipsa monopolului asuprami$loacelor militare

-lipsa monopolului asupraeconomiei-lipsa e,termin5rii unor cate'oriisociale sau etnice

-are ideolo'ie o*icial5 binestructurat5 An totate aspectele!ie4ii& la care cet54enii suntobli'a4i c5 adere-1 partid& 1 lider caremonopolizeaz5 toate ac4iunilepolitice-lipsa pluralismului politic-control total %de tip terorist-supra!e'>ere& tortur5&amenin45ri( asupra Antre'iisociet54i-monopol asupra mi$loacelor

militare-monopol asupra economiei princentralizare-e,terminarea de popula4ii%?itler e!reii& talin-t5tarii etc(

in aceste cauz5 se consider5 c5 doar dou5 re'imuri au Antrunit toateelementele pentru a *i Ancadrate ca re'imuri de tip totalitar: ermania

nazist5 Ci Eniunea o!ietic5 Re'imul *ascist din Italia& deCi e consideratde unii autori drept totalitar& nu AntruneCte toate elementele pentru a seAncadra An aceast5 cate'orie

emonstra4i c5 An secolul


43/63


44/63

Anre'imentarea tinerilor An or'aniza4ii %pionierii& tinerii lui ?itler& etc(easemenea& sportul este *olosit ca un mi$loc de propa'and5 alre'imului pentru a controla !ia4a social5 a cet54eniloru e,ist5 loc dediscu4ii la adresa ideolo'iei o*iciale%sau aceasta este aspru pedepsit5(&iar oamenii sunt Ancura$a4i s5 de!in5 complici ai sistemului %turn5tori ai!ecinului& cole'ului de munc5& ect( Re'imul politic respecti! reprezint5binele suprem An con*runtare cu r5ul suprem reprezentat de di!ersecate'orii sociale sau etnice @,ist5 Ci elemente de natur5 mitolo'ic5%eroul sal!ator& omul superior& supraomul care au rolul de a mobilizapopula4ia prin raportarea acesteia la anumite !alori din trecut (

+RAC2ICI 22AI2AR$ 67 3$C-

Reg#m!" 7asc#st +#n Ita"#au e considerat un re'im totalitar&deoarece nu AntruneCte toateelementele necesare& dar anumite practici politice des*5Curate An cadru

acestuia pot *i Ancadrate An aceast5 cate'oriecesta apare An Italia caurmare direct5 a crizei sociale& politice Ci economice de dup5 #rimulR5zboi Mondial Italienii erau nemul4umi4i de pre!ederile tratatelor depace de dup5 r5zboi & care nu le acordaser5 teritoriile la care ei speraudin cadrul *ostei monar>ii austro-un'are: cele din sudul ustriei sau dinalma4ia%roa4ia de azi( n 1"22& are loc marCul asupra Romei& prin care*asciCtii Al silesc prin presiune pe re'ele ictor @manuel s5 Ai acordeputerea lui de Benito Mussolini #artidula4ional 6ascist preia putereadeplin5 An anul 1"2F& re'ele Italiei de!enind un element de decor

Caracteristicile re)imului %ascista4ionalism - reAn!ierea 'loriei Romei ntice %*ascia era simbolul $usti4iei

An Roma antic5& mani*est5ri imperiale(orporatism - sunt Anlocuite sindicatele cu corpora4iile %un sistemeconomic bazat pe *uziunea capitalismului & p5str9nd ierar>ia social5&dar permi49nd muncitorilor s5 ne'ocieze pe baze e'ale cu proprietariia*acerilor An problemele salariilor& pro'ramului sau condi4iilor de munc5(#oli4ie politic5 %+R( Ci or'aniza4ii paramilitare %c5m5Cile ne're( caspri$in principal al re'imului Hic>idarea opozi4iei

%de la asasinate politice - 1"2F socialistul Matteotti& p9n5 la amenin45ri&cenzur5& des*iin4area partidelor politice sau a sindicatelor(ultul personalit54ii - Mussolini era denumit IH E@& mani*esta4ii etconcordatul cu papalitatea - 9DD +cordul de la 0aterano& prin careMussolini recunoCtea su!eranitatea statului papal& c>iar dac5 pe unteritoriu minuscul An $urul atedralei an #ietro

44


45/63

)endin4e imperialiste An politica e,tern5 - dorin4a de a domina MareaMediteranean5 prin ac4iuni An alma4ia& recia Ci lbania %reAn!iind ideeaRomei antice de MR@ +)REM(& dar Ci aceea de a-Ci crea un imperiucolonial An *rica %Ancerc5ri de a e,tinde posesiunile din Hibia Ci atacul din1"3 asupra @tiopia(

Reg#m!" naz#st +#n erman#a@ste un re'im politic totalitar de e/trema dreapt'& reprezentat de#artidul >azist%#artidul a4ional ocialist al Muncitorilor emania-#- >ationalsozialistische .eutsche +rbeiterpartei, pe scurt, #artidul>azist( cesta a ap5rut An ermania pe *ondul nemul4umirilor ce auurmat adopt5rii )ratatului de la ersailles& prin care ermania pierdeateritorii Ci era umilit5 la plata unor desp5'ubiri de r5zboi uriaCe n timpulRepublicii de la Veimar& din cauza crizei economice din anii 1"2"-1"33&rolul #artidului azist a crescut& *iind posibil5 c9Cti'area ale'erilor din1"32

- Ideolo'ia partidului este e,pus5 An lucrarea M@I TM#6 %1"2. dol*?itler(- Hiderul dol* ?itler numit @HR%prim ministru( pe ?@ ianuarie9D??& iar An 9D?; dup5 moartea preCedintelui ?indenbur'& numit 6Z?R@R%conduc5tor(- 1"3F capararea Antre'ii puteri An stat prin intermediul Batalionului deprotecDie("chutzsta$$el -"",o or'anizaDie nazist5 paramilitar5 de elit5&Ci de c5tre @)#+& poli4ia secret5 a re'imului& prin +#)@EGI)@H+R HEI %?@ iunie 9D?;dup5 Andep5rtarea Ci lic>idarea

or'aniza4iei paramilitare Batalioanele de salt % "turmabteilung sau7'm'6ile brune( condus5 de @rnst R[>m& care reprezenta o amenin4arela ascensiunea lui ?itler&dar nemul4umeau prin ac4iunile lor distructi!e Ciliderii armatei& pe care ?itler Ai dorea de partea sa(& des*iin4areapartidelor politice Ci a sindicatelor& cenzura mass-media& controlul asuprabisericii- 9Cti'area Ancrederii popula4iei- creCterea economic5 puternic5 Ci astandardului de !ia45 i-au determinat pe 'ermani s5 nu contestem5surile lui ?itler& care a continuat r5*uielile politice arest9nd comuniCti&socialiCti& acuz9ndu-i de tr5dare& mul4i *iind e,ecuta4i& iar zeci de mii depersoane disp5rute

Caracteristicile re)imului nazist1 ntisemitismul - 1"3 He'ile de la \rnber'- le'i rasiale prin care leerau interzise e!reilor dreptul de a a a!ea cet54enie 'erman5 sau de ase c5s5tori cu cet54eni 'ermani Ci de a a!ea *unc4ii An stat%lucru de careau pro*itat Comerii(

45


46/63

- 1"38 oaptea de cristal %"-10 noiembrie( pogrom%atac masi!&spontan sau or'anizat& contra unui 'rup minoritar(& Ampotri!a e!reilor&prin distur'erea ma'azinelor Ci a caselor acestora& ca urmare p9n5 ladeclanCarea r5zboiului& 200 000 de e!rei au *u'it din ermania& bunurilelor *iind con*iscate- 1"F2 olu4ia *inal5 %e,terminarea e!reilor An camere de 'azare Anla'5rele de la+uschitz-!irkenau, !elzec, "obibor, reblinka, 7helmno,a4danek , dup5 ce se dorise o deportare a acestora An Mada'ascar&eCuat5 din cauza di*icult54ilor r5zboiului(u e,istat Ci alte pro'rame de e,terminare a membrilor slabisauhandicapa5i& prin care eci de mii de persoane de ori'ine 'eman5 au *osteutanasiate& iar persoanele considerate de*ecte din punct de !edere'enetic au *ost sterilizate%alcoolicii& cei cu boli mintale(

2 pa4iul !ital %lebensraum -ideea c5 pentru a se dez!olta& popoareleau ne!oie de un spaDiu !ital ia r Antrea'a istorie a omenirii este o lupt5 a

statelor Ci na4iunilor pentru a cuceri sau men4ine spaDiul de care aune!oie @l reprezenta dorin4a ermaniei de a-Ci m5ri teritoriul la est %Andauna #olonie Ci ER(

3 Rasismul Ci ,eno*obia%ura *a45 de str5ini( rasa 'erman5 eraconsiderat5 pur5& arian5& ermanii erau considera4i rasa superioar5&a!9nd obli'a4ia de a men4ine puritatea rasial5 prin subordonarea raselorin*erioare: evreii, 5iganii, slavii6i negrii)

F ultul personalit54ii - mari mani*est5ri or'anizate de ministrul pentrupropa'and5&*oseph oebbelsAn *a!oarea re'imului Ci a conduc5torului%numit 6Z?R@R( mai ales An oraCul \rnber'K Anre'imentarea tinerilor Anor'aniza4ii precum )ineretul ?itlerist %2itler4ugendP propa'and5a'resi!5 prin mass-media& sport %=ocurile +limpice de la Berlin din 1"3.au reprezentat o ocazie pentru prosl5!irea re'imului nazist (& spectacole&a*iCe& *ilme&etc easemnea& lozincile *olosite pentru a ridica moraluloamenilor Ci a demonstra m5re4ia re'imuli :Ein 1olk, ein Reich, einFQhrerM(Un popor, o na5iune, un conduc'torM, *olosirea semnului solararian al z!asticii Ci a ac!ilei& Ci ideea unui Imperiu de 1000 de ani& ca

simboluri ale re'imului

emonstra4i c5 An a doua $um5tatea a secolul


47/63

comunist cest re'im a *ost e,portat An @uropa de @st de so!ietici cares-au *olosit de rmata RoCie& An!in'5toare An r5zboi pentru a-Ci impunepropriul re'im politic An aceast5 parte a continentuluipoi se d5 un e,emplu de practic5 totalitar5 de la comunismul dinRom9nia: de e,emplu : con*iscarea propreit54ii pri!ate cu cele dou5aspecte: na4ionalizarea industriei %1"F8( Ci colecti!izareaa'riculturii%1"F8-1".2(

#rezenta4i dou5 practici totalitatere An secolul ezie( Ci des$iin5areapropriet'5ii private) @l propunea controlulmuncitoresc al statului prin sistemul so!ietelor(unitatea de organizarede baz' a societ'5ii, $ormat' din consilii locale ale muncitorilor) Ideea

re!olu4iei mondiale prin care s5 se impun5 dictatura proletariatului%aoamenilor muncii( An *a4a aCa numitei dictaturi a burgheziei)Hiderul - 0enin& dup5 moartea sa An 1"2F& "talin %abia din 1"2" cu puteridepline& p9n5 An 1"3(#artidul: #artidul omunist al Eniunii o!ietice%#E(& la Ancepul #artidulBolCe!ic%roCu(

7onsolidarea puterii comunisten timpul lui 0enin- >E#-ul%Henin dorea Anlocuirea propriet54ii pri!ate cu cea de stat&colecti!5& prin na4ionalizarea industriei Ci colecti!izarea a'riculturii& Ans5conCtient c5 nu poate p5stra puterea dac5 nu se aproprie de 45rani aam9nat acest pas& lans9nd& An anul 1"21& pe *ondul r5zboiului ci!il dinRusia& aCa numitul @#-noul politica economica& Amp5r4ea p5m9nt45ranilor Ci Ai l5sa s5-Ci !9nd5 surplusul de produse& aceeaCi m5sur5 *iindluat5 Ci An cazul micilor Antrepriz5tori- des$iin5area oric'rei $orme de opozi5ie 6i c&6tigarea r'zboiului civil%cua$utorul poli4iei politice @T(&

47
http://ro.wikipedia.org/wiki/Soviethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soviet


48/63

- $ormarea UR"" (9DRusia& Ecraina& Belarus Ci Republiciletranscaucaziene

7aracteristici ale regimului comunist n timpul lui "talin (stalinismul- centralism economic%statul subordona total economia(- plani*icare anual5 Ci cincinal5 %din 1"28-1"33 primul cincinal(- prinstabilirea de obiecti!e economice reprezent9nd c9t trebuie s5 produc54ara An acel inter!al- na4ionalizarea industriei %toate *abricile Ci Antreprinderile treceau Anposesia statului(- colecti!izarea a'riculturii-prin lic>idarea unei Antre'i cate'orii socialecea a c>iaburilor sau Pulacilor & cei mai >arnici Ci 'ospodari oameni aisatelor& de *apt %ca urmare a acestui proces An anii 1"31-1"32& .milioane de ucrainieni au *ost uciCi prin An*ometare& acuza4i c5 nu predau'r9nele autorit54ilor(- industrializare *or4at5 %*5r5 a 4ine cont de distribu4ia resurselor naturale

ale 45rii( pe baza industriei 'rle& metalur'ic5& ener'etic5& constructoarede maCini e constuiesc noi oraCe An iberia: o!osibirsP& sau An altezone nedez!oltateRezultatul este creCterea produc4iei industirale dec9te!a ori& dar cu costuri umane imense- Marea teroare%1"3.-1"3"(-milioane de oameni sunt depora4i& trimiCi Anla'5re de munc5& aresta4i& asasina4i d!ersarii erau elementeconsiderate antiso!ietice din r9ndul intelectualilor& a celor mai Anst5ri4i45rani c>iaburii (kulacii(& dar Ci din industrie Ci transporturi sau armat5talin ACi elimin5 to4i ad!ersarii politici %Tiro!& )ro4Pi etc(& *oloseCte poli4ia

politic5 T& apoi TB& An acest scop& trimite An iberia An la'5re dee,terminare numite EH Antre'i cate'orii de oameni Re'imul nu iart5nici eroii armatei& nici oameni de Ctiin45 +amenii tr5iesc zilnic cu spaimapierderii libert54ii sau c>iar a !ie4ii- lic>idarea unor popula4ii Antre'i%Capte popoare din ER sunte,terminate& dintre care cei mai importan4i sunt t5tarii din rimeea(- cultul personalit54ii %numeroase oraCe sau alte locuri primesc numelelui talin- talin'rad de e,emplu& Henin'rad& numele lui Henin& seconstruiesc statui imense cu liderii so!ietici& mai cu seam5 cei doi&sportul& cultura de!in obiecte de propa'and5 ale re'imului& n timpul

celui de-al doilea r5zboi mondial& talin este considerat sal!atorul 45rii& ise Anc>in5 c9ntece& poezii& tablouri& mani*esta4ii9DAC- ?ruCcio! denun45 re'imul lui talin& cultul personalit54ii Ciabuzurile sale9DGAorbacio! Ancepe politica de #@R@)R+IT%reconstruc4ie( CiH+) %transparen45(9DD9 -ER se des*iin4eaz5& comunismul e Anl5turat

48


49/63

Reg#m!" com!n#st +#n Romn#a)ermeni : e/propriere, stalinist, epurare, prim secretar, na5ionalcomunist, na5ionalizare, industrializare, colectivizare, cincinal, industriee/tensiv', "O1RO, 7+ER, +7, 7+#,chiaburi,proletcultismul

Ca!ze"e #nsta!rr## reg#m!"!# com!n#st -n Romn#aumi4i doi *actori%cauze( ale instaur5rii re'imului comunist AnRom9nia%pot *i doi interni Ci doi e,terni(a) Cauze :%actori externi;- alian5a %numit5 a4iunile Enite( ER cu n'lia Ci E Ampotri!aemaniei naziste Ci concesiile *5cute de cele dou5 state occidentaleruCilor& %Anc>eierea unui acord Antre >urc>ill Ci talin%" octombrie 1"FF&on*erin4a de la Mosco!a( prin care se Amp5r4eau s*erele de in*luen45 An@uropa de R5s5rit& Rom9nia urm9nd s5 aib5 "0; in*luen45 so!ietic5&con*erin4ele de la ]alta Ci #otsdam -1"F& unde aceste aspecte au *ostrecon*irmate(-1ictoriilermatei RoCii pe *rontul de est& Ci ocuparea unui teritoriu p9n5la !est de Berlin-#olitica ER de a-Ci impune& cu spri$inul rmatei RoCii, propriul regim

politic& cel comunist An statele a*late An s*era sa de in*luen45 %ocupatemilitar(- Rom9nia& #olonia& En'aria& e>oslo!acia& Bul'aria&b) Cauze :%actori interni;-momentul ? august 9D;;%lo!itura de stat(- mareCalul ntonescu eraarestat& Antoarcerea armelor Ampotri!a armatei 'ermane Ci Anc>eierea

arminsti4iului cu a4iunile Enite%12 septembrie 1"FF(- prezen4a+rmatei Ro6iipe teritoriul Rom9niei& care ac4iona ca o *or45 deocupare& An timp ce armata rom9n5 se lupta pe *rontul de !est% An

)ransil!ania& En'aria& e>oslo!acia& ustria c>iar(- reAn*iin4area #artidului 7omunist %*ormat An 1"21& scos An a*ara le'ii An1"2F pentru ac4iuni care !izau distru'erea Rom9niei Mari( Ci *olosirea lui&cu spri$in so!ietic pentru a a$un'e la 'u!ernare

Etae"e #nsta!rr## reg#m!"!# com!n#st -n Romn#a

#rezenta4i un *apt istoric prin care s-a sc>imbat re'imul politic An adoua $um5tate a sec


50/63

#rimul 'u!ern- comuniCtii se *olosesc de alian4a numit5 6R+)EHGI+H @M+R) % #R& #& 6rontul #lu'arilor( pentru a preluaputerea& a!9ndu-l pe Hucre4iu #5tr5Ccanu drept ministru secretar de stat

An primul 'u!ern condus de un militar& 'eneralul 5n5tescu%au'ust-octombrie 1"FF( l doilea 'u!ern %'en 5n5tescu no!-decembrie1"FF(- Hucre4iu#5tr5Ccanu drept ministru $usti4iei l treilea 'u!ern %'eneralul R5descu decembrie martie 1"F(- ministere conduc comuniCtii& cu presiuni mari din partea acestora pentrua prelua puterea %mani*esta4iile din *ebruarie 1"F(b)$tapa comunizrii :prelurii puterii depline; " martie 1*5 !ai& An care se mai re'5seau Ans5 Ci personalit54i din!ec>ile partide istorice& pe care comuniCtii Ancercau s5-i discrediteze

-" martie 1"F- se restabilea controlul rom9nesc asupra >1 ransilvanieipierdut An 1"F0- artie 9D;A- re$orma agarar'- se e,propriau%intrau An posesia statului(moCiile de peste 0 >a- greva regal'%au'ust F- ianuarie F.( re'ele Mi>ai& re*uz5 semnareaactelor 'u!ernului-$alsi$icarea alegerilor legislative%1" noiembrie 1"F.(- comuniCtii a*la4i Analian45 cu alte partide de st9n'a%Blocul #artidelor emocratice(& ob4in70; din !oturi& deCi #G c9Cti'ase ale'erile -au *olosit de prezen4a

rmatei RoCii a unor 'rupuri de intimidare%b5t5uCi( care amenin4aupopula4ia-eliminarea partidelor politice istorice%#H Ci #G(- arestarea liderilor45r5niCti Iuliu Maniu Ci Ion Mi>alac>e An 1"F7& acuz9ndu-i c5 au !rut s5*u'5 din Gar5 dup5 ce comuniCtii le pre'5tiser5 un a!ion Ci presiunileasupra liderului liberal onstantin Br5tianu pentru ca partidul s5u s5-Ci

Anceteze acti!itatea- abdicarea *or4at5 a re'elui Mi>ai %?@ decembrie 9D;


51/63

istorie este nt'rirea rela5iilor Rom&nei cu UR"", ca urmare, n 9DAG+rmata Ro6ie a $ost retras' din Rom&nia de c'tre >ikita 2ru6ciov, liderulsovietic)

up5 abdicare re'elui Mi>ai& Rom9nia de!ine un stat totalitar& dup5modelul so!ietic stalinist& An care puterea e concentrat5 An m9inile#artidului omunist %de!enit Antre anii 1"F8- 1".- #artidul MuncitorescRom9n(

R$A>II$ $2$R7$ A$ R$0I&--I 32AI7I32 DI7 R&?7IAA 2 #RIM 6SN& imediat dup5 r5zboi& subordonare politic' total'*a45de Eniunea o!ietic51"F8- 1"F"& condamnarea ac4iunilor re'imului iu'osla! condus de itocare se detaCa de so!ietici1"F" participarea la 7+ER%onsiliul de $utor @conomic Reciproc(&or'aniza4ie a statelor comuniste care se ocupa cu sc>imburile

comerciale Antre aceste state1" particip5 la ratatul de la 1ar6ovia%alian45 politico- militar5 astatelor comuniste opus5 )+(1". Revolu5ia din UngariaAmpotri!a re'imului comunist- Rom9niao*er5 spri$in so!ieticilor%tancurile lor trec prin 4ara noastr5( pentru a

An5buCi re!olta& conduc5torul acesteia& Imre a' este arestat Ci de4inutaici #reciza4i dou5 e!enimente interna4ionale%dou5 *apte istorice( prin carere'imul stalinist se implic5 An rela4iile interna4ionale

9)7+ER 9D;D) Revolu5ia din Ungaria 9DAC?) Respingerea planului 1alev(9DC;

3 2 +E 6SN& dup5 moartea lui talin An 1"3 & distan5are politic'*a45 de Eniunea o!ietic5& An conte,tul An care ac4iunile acestuia Ancep s5*ie condamnate An ER de ?ruCcio!& urmaCul s5u1"8 retragerea trupelor sovietice din Rom9nia %sin'urul stat comunist

An care s-a Ant9mplat aceasta(dup5 1".0:- reluarea leg'turilor cu OccidentulAn domeniul Ctiin4i*oc Ci cultural

-reluarea rela5iilor diplomatice cu Iugoslavia1".F - respingerea#lanului 1alev - prpus de un bul'ar ce pre!edeaspecializarea economic5 a statelor comuniste& urm9nd ca Rom9nia CiBul'aria plus Ecraina%ca parte a ER( s5 se specializeze pe produc4iaa'ricol5& iar e>oslo!acia Ci En'aria pe cea industrial5% practic Rom9niade!enea dependent5 de acest sistem(

51


52/63

- .eclara5ia din aprilie 9DC;- e$ re*uza amestecul e,tern& su4in9ndideea su!eranit54ii na4ionale Ci pricipiul e'alit54ii Antre statele Ci partidelecomuniste

CARAC2$RI32ICI I72$R7$ A$ R$0I&--I 32AI7I32 DI7R&?7IA

#reciza4i dou5 practici politice ale re'imului stalinist dinRom9nia(lupta pentru putere 6i constitu5iile)

1. POLITIC#artidul unic 1"F8/1". #MR %Muncitoresc( prim secretar e$prin *uziunea #R-#lupta pentru putere - mani*estat5 prin epur'ri% elimin5ri prin m5surirepresi!e( -1"F8 arestarea lui Hucre4iu #5tr5Ccanu& acuzat de tendin4e

bur'>eze %1"F e,ecutat( - 1"2 eliminarea ec>ipei pro mosco!ite na #auPer& asile Huca - 1"7 eliminarea ad!ersarilor lui e$ pe *ondul destaliniz5riiI>iCine!sc>i& Monstantinescu

adoptarea constitu4iilor din 1"F8 Ci 1"2& inspirate din onstitu4iaso!ietic5& rolul #artidului& #arlament unicameral- Marea dunarea4ional5& subordonarea economic5& etc

#rezenta4i un *apt istoric adoptat pe plan intern An timpul re'imului

comunist %sau An timpul re'imului stalinist& atentie^^^ u din timpulre'imului na4ional comunist^( Ci o consecin45 a acestui *apt pt Rom9nia"e prezint' con$iscarea propriet'5ii private din Rom&nia cu cele dou'elemente, na5ionalizarea 6i colectivizarea)7onsecin5a este c' nu mai e/ist' economie de pia5', o cerin5'$undamental' pt) $unc5ionarea unui stat democratic) #reciza4i dou5 *apte istorice adoptate pe plan intern An timpulre'imului stalinist din Rom9nia Ci dou5 consecin4e ale acestora>a5ionalizarea 6i colectivizarea 6i consecin5' nu mai e/ist' economie de

pia5' 6i arest'ri ale 5'ranilor care s-au opus colectiviz'rii)

;. ECONOMIC _ 11 iunie 1"F8- na4ionalizarea tuturor mi$loacelor de produc4ie%industria& b5ncile& transporturile& comer4ul( au *ost con*iscate An maimulte etape a$un'9ndu-se la teatre& *armacii& cinemato'ra*e _ 1"F8 -plani*icarea centralizat5 dup5 model so!ietic& anual& apoicincinal %pe ani plani*icare(1"1-1"

52


53/63

_ industrializarea *or4at5- s-a mani*estat imediat dup5 preluareaputerii&-accentul pe industria grea: electric5& c>imic5& metalur'ic5&constructoare de maCini industriale-mari 6antiere na5ionale& cu mii de muncitori deplasa4i %la bara$e&combinate& drumuri(- industrie e/tensiv'%accent pe cantitate& nu calitate(& sta>ano!ism%!eziER(- "O1RO- Antreprinderi so!ieto-rom9ne prin care se dorea platadatoriilor de r5zboi pt RuCi- CA$R%!ezi mai sus& rela4iile e,terne(:_ 1"F8-1".2- colecti!izarea a'riculturii- trecerea terenurilor a'ricole Anproprietatea statului& dup5 modelul so!ietic& prin An*iin4area +7%ospod5rii 'ricole olecti!e( Ci apoi 7+#%ooperati!e 'ricole de#roduc4ie (-s-a realizat prin m'suri represive: arest5ri%80 000 45rani(& amenin45ri&

corup4ie& propa'and5- a e,istat rezisten5'din partea 45ranilor %re!olte& r5scoale& *u'a Anmun4i&re*uzul pl54ii cotelor produse (- distru'erea elitelor satului %cei mai Anst5r4i 45rani& numi4i chiaburi, erauurm5ri4i cu prec5dere(- la *inalul campaniei, DCNdin supra*a4a 45rii a *ost colecti!izat5& restul45ranilor oricum pl5teau cote- consecin5e dezastuoasepentru lumea rural5& distru'9nd ordineaconstiut5 An 'enera4ii de oameni& 45ranii& lipsi4i de proprietate au luat

calea e,odului spre oraC& pe *ondul industrializ5rii& unde de multe ori nus-au adaptatK 45ranii r5maCi au *ost ne!oi4i s5 munceasc5 pentru stat&nea!9nd interesul de a-Ci ap5ra proprietatea care nu mai e,ista& ceea cea condus la dezinteresul *a45 de o munc5 An *olosul altora #reciza4i 3 m5suri luate pe plan cultural de c5tre re'imul stalinist

B. CULTURALa orice re'im totalitar& re'imul comunist din Rom9nia Ci-a pusamprenta Ci asupra !ie4ii cultural-artistice& dorind modelarea caracteruluiomului An acord cu ideile mar,ist-leniniste Ci *ormarea& Antr-o ultim5instan45 a omului nou #entru aceasta re'imul stalinist din timpul lui e$

s-a *olosit de urm5toarele:- Ruperea oric5ror le'5turi de ordin cultural cu +ccidentul- reor'anizarea institu4iilor culturale& pe baze noi& pentru *olosulre'imului%arta& istoria&literatura(- rescrierea manualelor Ccolare An con*ormitate cu intereselere'imului%Istoria- Mi>ail Roller (

53


54/63

- oreor'anizarea An!545m9ntului pe model so!ietic& lima rus5 de!ineobli'atorie An Ccoli- cultura proletariatului era promo!at5 intens %proletcultismul(- reli'ia interzis5 Ci promo!area ateismului& cu m5suri dure Ampotri!aBisericii reco-atolice- *olosirea cenzurii An domeniul cultural&c9t Ci Ctiin4i*ic%inde, al c5r4ilorinterzise-8000 An 1"F8(up5 1"8& o dat5 cu retra'erea rmatei RoCii din Rom9nia se mani*est5o realti!5 rela,are a m5surilor An domeniul cultural& *iind des*iin4ate oserie de institu4ii care se ocupau cu rusi*icarea& Institutul Ma,im orPi&sau Muzeul Rom9no-Rus


55/63

1"8 - momentul de glorie al regimului pe plan interna5ional& Anconte,tul An care Re!olu4ia din e>oslo!acia a *ost brutal An*r9nt5 deinter!en4ia trupelor )ratatului de la arCo!ia& coordonate de so!ieticieauCescu 4ine un discurs An *a4a a zeci de mii de oameni la balconulomitetului entral al #artidului omunist& condamn9nd inter!en4iastr5in5 An a*acerile interne ale alrot state%cu trimitere direct5 la ac4iunileruCilor la #ra'a( Ci re*uz5 trimiterea de trupe rom9neCti sau orice alta$utor militar An scopul in!aziei Momentul este bine e,ploatat pe plane,tern& +ccidentul pri!indu-l ca pe un erou care Andr5zneCte s5 se opun5politicii Mosco!ei& consider9nd Rom9nia punctul slab al sistemuluicomunistn aceste condi4ii au loc !izitele lui >arles de aulle %6ran4a 1"."( CiRic>ard i,on %E 1"." - primul preC american ce !izita o 4ar5 dinblocul politic comunist(& erald 6ord& dar Ci Ci !izita lui eauCescu laHondra%1"78(& primit *iind de Re'ina @lisabeta a II-a )ot acum& 6ran4adesc>ide *abricile Renault %I #iteCti(& itroen %+H)I) raio!a (iar

E acord5 Rom9niei clauza na4iunii celei mai *a!orizate%care permiteadez!oltarea de rela4ii economice An condi4iile cele mai a!anta$oase( )oate aceste realiz5ri au concolidat pozi4ia lui eauCescu nu doar pe plane,tern& ci Ci pe plan intern #reciza4i dou5 e!enimente interna4ionale%dou5 *apte istorice( prin carere'imul na4ional comunist se implic5 An rela4iile interna4ionale9) Revolu5ia din 7ehoslovacia 9DCG) "emnarea actului de la 2elsinki 9Didere *a45 de+ccident se Anc>eie brusc dup5 !izitele din1=1 !7hina 6i 7oreea de >ordc9nd eauCescu& impresioant deceremoniile *astuase la care a asistat a declanCat An Rom9nia cultulpersonalit54ii dus la m5suri de neima'inat%mani*esta4ii cultural artisticesporti!e etc(1=5 !"emnarea la 2elsinki a actului $inal al 7"7E%on*erin4a pentruecuritate Ci ooperare An @uropa( prin care statele comuniste& inclusi!Rom9nia se an'a$au s5 respecte drepturile omului Ci cet54eanului& Ansc>imbul recunoaCterii de c5tre +ccident a re'imurilor comuniste din

@uropa entral5 Ci de @st eauCescu a semnat Ci actele ulterioare dincadrul on*erin4ei& dar a Anc5lcat constant pre!ederile acestoraDup 18< !izolarea treptat' a Rom&niei pe plan intena5ional-eauCescu re*uz5 colaborarea cu Mi>ail orbacio!& noul lider politic de laMosco!a Ci nu doreCte aplicarea re*ormelor pe care acesta lepromo!eaz5 'lasnost %transparen45 politic5( Ci perestroiPa%restructurare

55


56/63

economic5( mericanii !5d An noul lider so!ietic un partener mult maicredibil de ne'ocieri dec9t eauCescu

#rezenta4i un moti! al c5derii re'imului na4ional comunistriza petrolului& economic5 din anii 80& criza alimentar5& introducereacartelelor alimentare Ci ener'ia restrc4ionat5 popula4iei& e,emplu 20 delitri de benzin5 pe cartel5 *iec5rei maCinin acelaCi timp& eauCescu se autoizoleaz5 pe plan interna4ional&pre*er9nd le'5turi str9nse cu statele arabe sau a*ricane An speran4adez!olt5rii unor rela4ii comerciale care de *apt s-au tradus An in!esti4iicostisitoare ale Rom9niei An iria& @'ipt& etc n plus& dup5 crizapetrolului din 1"73 care a determinat creCterea pre4ului de F ori& Cir5sturnarea re'imului iranian An 1"7" de c5tre *undamentaliCtii reli'ioCisperan4ele economice ale re'imului de a se baza pe petrolul arab ausu*erit o puternic5 lo!itur5& iar economia rom9neasc5 a intrat pe o pant5descendent5

#. +I2ICA I72$R7 A R$0I&--I 7A>I7A! C&-7I32 DI7R&?7IA

#reciza4i patru practici politice ale re' na4ional comunist %rotirea&@lena& reabilitarea& eauCescu preCedinte(1. POLITICa #erioada 9DCA-9D


57/63

9Dimba4idin *unc4ii(-cenzura 'eneralizat5 Anso4it5 de m5suri represi!e la adresa poten4ialilorduCmani ai sistemului-impunerea rudelor sale An pozi4ii importante%@lena - prim !iceprim-ministru(

;. ECONOMIC 6I SOCIAL #rezenta4i un *apt istoric adoptat pe plan intern An timpul re'imuluina4ional comunist^ Ci o consecin45 a acestui *apt pt Rom9niaIndustrializarea cu urbanizarea 6i sistematizarea satelor , iar consecin5adepopularea satelorM

#reciza4i dou5 *apte istorice adoptate pe plan intern An timpulre'imului stalinist din Rom9nia Ci dou5 consecin4e ale acestora9) industrializarea masiv', consecin5' urbanizare 6i depopulare sate ).ecretul din 9DCC, consecin5' cre6ere demogra$ic' puternic'(dublareanum'rului de na6teri 6i mortalitate ridicat' n r&ndul $emeilor care recurgla avorturi clandestine

- @ste continuat procesul de industrializare Anceput An !remea lui e$&dar& spre deosebire de acesta& *5c9ndu-se apel la te>nolo'ie

occidental5%I& +H)I)( Rezultatele nu se las5 aCteptate reCteproduc4ia An industrie `a'ricultur5& se dez!olt5 in*rastructura& cresce,porturile a urmare& creCte Ci ni!elul de trai & iar m5surile represi!esunt atenuate u toate acestea& industrializarea nu a 4inut cont depoten4ialul de dez!oltare al di*eritelor re'iuni& ast*el Anc9t au ap5rutoraCe monoindustriale& bazate doar pe o anumit5 ramur5 deacti!itate%ala4i& ReCi4a& ?unedoara siderur'ic& #loieCti-petrol& #etroCani&Hupeni-carbune(- eauCescu pune accent pe urbanizare masi!5 construind noi cartiere Anmarile oraCe %BucureCti& BraCo!& lu$( sau trans*orm9nd oraCe

neAnsemnate An centre industriale %oraCele din alea =iului& ictoria& Mizil&om5neCti( -unt Ans5 sistematizate satele%de *apt des*iin4ate& printrans*ormarea An localit54i de tip urban& demol9nd casele Ci mmut9ndoamenii An blocuri insalubre& ma$oritatea construite rapid& *5r5 utilit54ileelementare An centrul satului& proces ce a determinat e,odul masi! alpopula4iei rurale c5tre marile oraCe An conte,tul industiraliz5rii *or4ate (

57


58/63

- #e plan social se >ot5r5Cte o nou5 politic5 demo'ra*ic5& ecretul din1"..& prin care se interzic a!orturile& a!9nd drept consecin45 o dublare anum5rului de naCteri An anii urm5tori& dar Ci numeroase cazuri decomplica4ii medicale Ci deces An r9ndul *emeilor& care apelau la metodeile'ale pentru Antreruperea sarcinilor- up5 1"80 se pune accentul pe industria 'rea%metalur'ic5& minier5&constuctoare de maCini( ncep proiecte mari de in$rastructur'%analulun5re-Marea ea'r5& )rans*5'5r5Canul& Marile >idrocentrale-maribara$e& #or4ile de 6ier& Bicaz& idraru& etc& drumuri&Cosele(& dar Ciproiecte$araonice- asa poporului sau sistematizarea centruluiBucureCtiului%Sona Enirii& cu demolarea multor obiecti!e istorice& biserici&etc& pentru a *ace loc unei ar>itecturi de tip comunist dominat5 deblocuri monotone( celaCi proces e su*erit de toate marile oraCeculturale ale 45rii care su*er5 mutil5ri care nu mai pot *i niciodat5remediate& prin distru'erea centrelor istorice

#rezenta4i un moti! al c5derii re'imului na4ional comunist- 1"81- eauCescu doreCte plata datoriilor e,terne& de 10 miliarde dedolari & *or4eaz5 e/porturilemai ales An state din lumea arab5 saua*rican5& consumul intern e total ne'li$at& alimentele de!in o raritate&apar cartelelepentru bunurile de strict5 necesitate%p9ine& ulei& za>5r&carne-se stabilea o cantitate lunar5 pentru *iecare persoan5& e!identmult sub limita unui trai decent( easemenea& sunt ra5ionalizateapacald5& curentul electric& 'azele& c5ldura pe timp de iarn5%An sensul An care acestea sunt disponibile doar c9te!a ore pe zi(& iar

programul tveste redus la 2 ore pe zi & cu e,cep4ia duminicii %20-22(&timp An care propa'anda re'imului *unc4iona din plin #entru a 4ine An*r9u popula4ia& ac4iunile ecurit54ii se intensi*ic5& Anc5lc9ndu - se 'ra!drepturile Ci libert54ile cet54eneCti

EH)ERH #reciza4i 3 m5suri luate pe plan cultural de c5tre re'imul stalinist

- re loc o destindere relati!5& cultura iese de sub mantia so!ietic5&intelectualii sunt promo!a4i

- u loc sc>imburi Ci e,perien4e culturale cu +ccidentul mai ales AnCtiin4ele e,acte%!izite& seminarii etc(- Istoria pune accentul pe na4ioanlism& uneori e,acerbat%ideea dacilor& amarilor domnitori (- )otuCi& cenzura *unc4ioneaz5 An continuare& c>iar dac5 la un ni!el maisc5zut dec9t Anainte

58


59/63

- .up' 9Dimbare ma$or5& le'5turile cu +ccidentulsunt t5iate& cenzura se ampli*ic5& istoria e rescris5 An interes de partid&rom9nii sunt considera4i An!in'5tori& mari in!entatori An Ctiin45 etc- e creeaz5+cademia Hte$an heorghiu&ce An'loba doenii ca sociolo'iaCi $urnalistica& An slu$ba re'imului- ultul #ersonalit54ii& a$un'e la dimensiuni 'roteCti % eauCescu e numit-geniul 7arpa5ilor, arele 7&rmaci, #rimul Fiu al #atriei, 7el ai Iubit7onduc'tor(& au loc mani*esta4ii%9ntarea Rom9niei& e*il5ri de 23au'ust dar lCi cu alte ocazii& dup5 model corean& totul An cinstea cupluluipreziden4ial(& tablouri& poezii& oma'ii& muzee dedicate re'imului&ima'inea lui eauCecu *olosit5 An orice sal5 de clas5 Ci pe prima pa'in5 amanualelor Ccolare& mani*est5ri sporti!e& tinerii Anrola4i Anor'aniza4ii%Coimii patriei-'r5dini45K pionieri-Ccoal5K E) - Eniunea

)inerilor omuniCti(& )otul e *olosit pentru pream5rirea cupluluieauCescu

>. Reres#!nea Com!n#st #reciza4i 2 elemente ale represiunii comuniste9)"ecuritatea 6i ) ili5ia

#reciza4i 3 m5suri ale re'imului comunist An ceea ce pri!eCterepresiunea:

+restare lideri politici ai opozi5iei, deport'ri, lag're de munc', nchisoride e/terminare cu e/emple pentru $iecare

6iind un sistem impus cu *or4a& comunismul a!ea ne!oie de un aparatrepresi! care s5 4in5 An *r9u masele populare Ci orice Ancercare de protestla adresa acestuia s5 *ie rapid stopat51"F-1"F8 - sunt aresta4i liderii politici interbelici%Maniu& Mi>alac>e(&*oCti le'ionari& industriaCi& banc>eri1"F8 - se An*iin4eaz5 @ERI))@- condus5 de a'en4iso!ietici%>eor'>e #intilie( a!9nd ca 4int5 elita politic5 interbelic5&intelectualii& preo4ii 45r5nimea Ci orice poten4ial suspect la adresare'imului1"F" - se An*iin4eaz5 MIHIGI Ci la'5re de munc5 *or4at5%analul un5re

Marea ea'r5& elta un5rii(- Ancep deport5rile An B5r5'an%persoanele considerate suspecte& mai alesdin Banat& unde comuniCtii se temeau de in*luen4a iu'osla!5& erautrimise s5 locuiasc5 An locuin4e impro!izate& An c9mp desc>is- circa 200000 (- apar Anc>isorile de e,terminare =ila!a& iud& >erla& i'>et& R9mnicu5rat& #oarta lb5

59


60/63

1"1- sistemul de reeducare de la #iteCti%studen4ii suspec4i erau aresta4i&tortura4i de al4i puCc5riaCi& cu scopul *inal de a le Cter'e memoria Ci de a-i reeducaAn spirit comunist(1".2- Ancepe eliberare ade4inu4ilor politici& An condi4iile destaliniz5rii Ci arelati!ei Andep5rt5ri de politica ERup5 1".F& sistemul represi! cap5t5 *orme mai subtile& e,terminarea*izic5 *iind Anlocuit5 de un sistem bine pus la punct de in*ormatori&ascultarea con!orbirilor tele*onice& domiciliu *or4at pentru ad!ersariire'imului&*olosirea spitalelor de psi>iatri pentru posibilii suspec4i sau*abricarea unui dosar personal cu care oamenii erau Canta$a4i >iar CiaCa numeroase persoane au *ost maltratate de ecuritate& mer'9ndp9n5 la e,terminarea *izic5 n timpul re'imului lui e$& .00 000 deoameni au *ost de4inu4i politici sub di*erite *orme

. %#s#+en,a ant#com!n#st( 9orme +e rez#sten, ant#com!n#st #reciza4i 2 elemente ale disiden4ei anticomuniste - dou' din ele la

alegere #rezenta4i o modalitate de ac4iune a disiden4ei anticomuniste - seprezint' rezisten5a armat' din mun5i

eCi era un re'im impus& comunismul rom9nesc nu s-a con*runtat cure!olte politice importante ca celalalte state din blocul so!ietic& #olonia&En'aria& sau e>oslo!acia auzele sunt di!erse: slaba or'anizare adisiden4ei& e,isten4a unei re4ele de in*ormatori& teama de e!entualelem5suri dure care mer'eau p9n5 la e,terminarea *izic5& dar Ci

colaborarea per*ect5 Antre *or4ele de represiune%ecuritatea Ci Mili4ia( 9.Rezistena armat %#artizanii din mun4i& dup5 numele rezisten4eiantinaziste iu'osla!e ( 1"FF-1"8

+amenii credeau c5 re'imul comunist !a *i unul de scurt5 durat5& *iindcon!inCi de iminen4a unei inter!en4ii americane e aceea& *oCti militaridin re'imul ntonescu& le'ionari& *oCti membri ai partidelor democratice&intelectuali& 45rani nemul4umi4i de colecti!izare au or'anizat o rezisten45armat5& mai ales An zone inaccesibile%Mun4ii arpa4i& elta un5rii(6olosirea ecurit54ii care a *olosit m5suri represi!e mai ales asupra

acelora care-i apro!izionau pe partizani %45ranii din satele din $ur& Anprimul r9nd(& dar Ci sistemul de tr5dare& bine re'izat de re'im adeterminat prinderea Ci lic>idarea ma$orit54ii 'rupurilor de rezisten45:2aiducii uscelului, "umanele >egre, 2aiducii lui +vram Iancu, rupul7arpatin F'g'r'6ean, raiul "&ngelui, Organiza5ia )-au remarcatprintre partizani& coloneii E45%MaramureC(Ci rsenescu%65'5raC( Ci 'rupul

60


61/63

condus de *ra4ii rn5u4oiu& tot An 65'5raC )reptat& aceste 'rupuri suntlic>idate& An condi4iile An care inter!en4ia E s-a do!edit utopic5

2 Rezistena rneasc %anticolecti!izare( 1"F" -1".2G5ranii au re*uzat Anscrierea An sau #& nu au pl5tit coteleobli'atorii impuse& au atacat sediile locale de prim5rie sau ale #artidului&e,ist9nd multe re!olte spontane reprimate crunt de ecuritate& prindeport5ri& arest5ri& e,ecu4ii%se estimeaz5 c5 80 000 de 45rani au *ostaresta4i An acest proces de colecti!izare(

3 Revoltele muncitoreti - speci*ice perioadei de dup5 1"70i!elul de trai tot mai sc5zut Ci eCecurile politicii economice a re'imuluieauCescu au determinat declanCarea unor re!olte muncitoreCti& cucaracter economic An primul r9nd%cerin4ele erau de ordin economic- !ia45mai bun5& condi4ii de munc5 Ambun5t54ite& creCterea salariilor( u s-apus la Andoial5 prin aceste re!olte le'itimitatea re'imului comunist& aCa

cum se Ant9mplase An re!olu4iile anticomuniste din statele!ecine%En'aria& e>oslo!acia(1"77- Minerii din alea =iului au protestat din cauza condi4iilor de munc5'rele& eauCescu a inter!enit personal& *iind sec>estrat de muncitori Anmin5 Hiderii au *ost aresta4i& anc>etele securit54ii au detensionat situa4ia1"87- Re!olta muncitorilor de la uzina tea'ul RoCu BraCo!& r5mas5 tot*5r5 rezultat

F Disidena anticomunist a intelectualilor - o *orm5 de protest

indi!idual5 An timpul lui eauCescuIntelectualii au *ost stimula4i de raportul de la ?elsinPi1"7& c9ndRom9nia se obli'a s5 respecte drepturile omului1"77- crisorile desc>ise Ci romanele lui #aul oma%dup5 modelulmiCc5rii intelectuale ce>oslo!ace numic5 >arta 77( ceastea nu aua!ut rezultat& dec9t prin acceptarea de c5tre comuniCti a plec5riiautorului An 6ran4a1"7" - predicile preotului alciu umitreasa%l5sat s5 plece din 4ar5 An

1"8(nii 1"80 - acti!itatea *ira!5 a unor intelectuali care scriau subtilit54i la

adresa re'imului& o pozi4ie radical5 Ampotri!a acestuia ne*iindposibil5%Mircea inescu& na Blandiana& oian ornea& Mi>ai Botez( ecereau printre altele& condi4ii economice mai bune& respectareadrepturilor omului& Ancetarea demol5rilor1"8 - uciderea An arestul ecurit54ii a in'inerul Ci poetul >eor'>e Ersu&pentru te,tul unui $urnal intim scris pe parcursul a 1 ani Ci pentruscrisori trimise la Europa 0iber'%post de radio rom9n liber din Munc>en(

61


62/63

1"8"- publicarea la BB a scrisorii celor C%*oste personalit54i ale #R(care criticau politica re'imului& propun9nd re*orme dup5 modelul luiorbacio! din ER

1#unct de !edere pri!ind rolul re'imului comunist An Rom9niaonsider c5 re'imul comunist a a!ut un rol ne'ati! An dez!oltareaRom9niei deoarece a con*iscat proprietatea pri!at5st*el& prinna4ionalizarea industriei %1"F8( Ci colecti!izarea a'riculturii%1"F8-1".2(

Antrea'a economie a 45rii a *ost etatizat5%ac5 punctul de !edere estedespre re'imul na4ioanl comunist& atunci e,emplul o*erit este cel alindustrializ5rii *or4ate Ci al planurilor cincinale care a!ut un impactne'ati! asupra dez!olt5rii economice a Rom9niei postbelice(

2 #unct de !edere pri!ind rolul Rom9niei An rela4iile interna4ionale An adoua $um5tate a sec


63/63

istorie - materie bac

Documents