SANDA BULGAREAN

DANIEL ARDELEAN

MEMORATORDE GEOGRAFIE

pentru pregdtireaexamenului de bacalaureat

Edila a II-a

Editura Paralela 45

Redactare: Mugur Butuza

Corccturt: Bianca Vi$an

Tehnoredactare & pregatire de tipar: Marius Badea

Desiga coPerti: Mirona Pintilie

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalion{le a Romaniei

BULGiRI,AN, SAXDA-' "--**oi

a" t"o*.afic Pentru pr€gttfuee eramenului de

rtr""i-i""r I Stti" e"lgarean. Daniel Ardelean - Ed a 2-a' -

Pitesti : Paral€la 45,2020rsRN 978-971-47-3I91-6

L Ardelean, Daniel

913

cuprins

I. EUROPA SI ROMANIA.

ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA

l. Spatiul romanesc si spatiul european

Caracteristici geografi ce de ansamblu.

Pozifia geografice ti2. Element€ fizico-geografice definitorii ale

Europei ti ale Romaniei

Reliefii major - trepte,

tipuri 9i unitdli rnajore de

Clima factorii genetici, elemente climatice,

rcgronarea

Activitatile economice

4. T5rile vecine Romaniei

l1

1l

37

Hidrografia - aspecte generale.

Duniirea $i Marea

inveliqul biopedogeografic.............................................54

Resursele naturale...... ................57

3. Elem€nte de geografie rmarl ale Europei 9i ale Romeniei........59

Harta polirici a Europei. Romania ca stat al Europei.....59

Populafia ii caEctedsticile ei geodernografice .............. 6 I

Sistemul de ola$e 65

68

85CoDwisht O Editura Paralela 45. 2020pr.i'"nti tu"tut" foto..sL" denumiri ce constituie miirci

i"."etJ"t", i". conlinutul este Fotejat de I€gislalia privind

dreptul de proprietabe int€leotualb'

II. ROMANIA $I ITNIIJNEA EUROPEAN4.............................92

1. Formarea Uniunii Euopene $i evolutia

integldrii europene

2. Caracteristici geogafice, politice qi economice

actuale ale Uniunii Euopene

3. Statele Uniunii Euopene................. . ., ...... -- ,,,,.--.....,,,95

4. Romania ca parte a Uniunii Europene. . .......................... 107

I. EUROPA 9I ROMANIA. ELEMENTEGEOGRAFICE DE BAZi

1. SPAT|UI RoMAIESC St SpAItUt EUF0pEAit

CaHcteristici geografice de ansamblu.Pozilia geografict 9i limitete

EUROPA

- Suprafala: 10,7 milioane krn ;

- Populatia: peste 700 milioatre de locuitori.Pozilia geogralicd

- in emisfera nordicd;

- formeazd impreun5 cu Asia o mare masd continentald numitiEurasia;

- limita dintre Europa gi Asia o formeaza Munlii Ural, fluviulUral, Marea Caspicd Si Mmtii Caucaz;

- este incadratd de oceane $i mAri pe trci laturi:la N: Oceanul Arctic, Marea Menecii, Marca Nordului, Marea

Norvegiei, Marea Barents, Marca Albtr, Marea Baftica;- la V: Oceanul Adaotic, Golful Biscaya;- la S: Marea MediteraneaDa cu mArile mergina$e care-i apa4in(ldarea Ligurice, Marea Ti€nianI, Marea Ioiict" Marea Addatice,Marea Egee), Marea Marmar4 Marea Neagd cu Marea Azov.

Puncte extreme

- la N: 7 1 "08' lat. N - Capul Nord,Nodkinn (ln Norvegia);- la S: 36' lat N Pmta Marroqui (ln Spania); 35o lat N - I. Geta;- la E: 67"30' long. E - nord-estul Muntilor Ural (in Rusia);- la V: 9"34' long. V Capul Roca,/Cabo da Roca (ln pofiugalia).

Distanta dinhe exhemitatile nordicb 9i sudicl ale Europei este de

cca. 4000 km.Distanta dinhe extremitedle vestice si estic[ ale Eutopei este de

cca. 5000 km.

limu le au o lungime totald de 43 000 km:

Carcctetistici:

- sunt foate crestate;

- sunt foarte variate (di[ punct de vederc genetic)'

Afti c ul a.tiil e ld r n u til o r:. PENTNSULE:

- in N: Scandinavia, Iutlanda, Kola;

- ln V: Bretagne;

- in S: Iberice, Itafice, Balcanicd, Pelopotres, Cdmeea'

'INSIT'LE:

- ln Oceanul Atlantic: Islanda, Arhipelagul Bdtanic (I Marca

Britanie, I. klanda, He Hebride), Arhipelagul Azore qi Arhi-

pelagul Madeira (Porhrgatia), Arhipelagul Canare (Spania);

- ln M."u Mediterand: Baleare (Spania), Corsica (Fratrta)'

Sicilia 9i Sardinia (Italia), Creta, Ciclade, Sporade, Ionice'

Rodos (Grccia), Malta, cipru.. GOLFURI:

- la Oceanul Atlantic: Biscaya;

- la Marea Balticd: Botnio, Finic, Riga;

- la Marca Mediterantr: LYon, Genova;

- la Marea Neagd: Odessa.. STRAMTORI:

- Skagerrak 9i Kattegat (leagd Marea Nordului 9i Marea

Balt;e), callais (leagd Marea Manecii $i Marea Nordului),

Gibnltat (leage Marea Mediterane de Oceanul Atlantic),

Bosfor li Dardanele (leage Marea Neagrd de Marea

Mediterane), Kerci (leaga Marea Neagrtr de Msdle Azo\t)'

6

Tipuride tdrnuri:. TAIiMURI iNATTE:

- ldrmul cu /iaxr este specific masivelor muntoase vechi(hercinice) sau poditudlor u$or inalFle. alcdruiLe din rocirezistente la ercziure. Se cuactzizeazApin golfiui mmificate

Si inguste (rezultate prin adancirea unor vdi in masive vechi,relntrllate, invadate apoi de mare), axate pe cursurile hfe-rioare ale laulilor. Se regtrseite ln nord-vestul Spaniei, inPeninsula Bretagne;

- ldmul cu forduri este specific regiunilor litorale inalte careau fost afectate de gheJarii pleistoceni. Fiordurile sunt vechivdi glaciare invadate de apele mdrii, cu aspectul unor gol-furi hguste cu perelii inalti $i abrupli. Adencimea fiordu-rilor este uneori foarte mare, dep4ind ln medie 200-300 m,ajuEand chiar pand b 1000 m (Sognefor4 1308 m). Acesttip de tarm apare ln vestul Pednsulei Scandinave, Sco1i4vestul Groenlandei, Islanda, Irlanda;

- ldrmul de tip dalmalic sau Frmul cu structure longitudinalesau cu canale s-a fomat pdn invadarea de c6tre apele mdriia urei regiuni formate din tiruri paralele de culmi (axate pe

anticlinale) ce alterneazd cu vdi qi depresiuai (dezvoltate pesinclimle). Ca urmare, oulrnile au devenit insule, iar ln lungulvdilor gi depresiunilor s-au dezvoltat golfuri $i canale. Se

in6ln€$te pe litomlul estic al Merii Adriatice.. TiRMURT JOASE:

ldrmul cu lagune este caracterizat pdn prezent! cordoanelotde dsip care inchid complet sau aproape complet golfluilemarine, formandu-se lacuri numite lagune, cu dimensir.miuneod de cedva zeci sau sute de km,. Se lnteinetfe pe lirmulromanesc al Merii Negre, pe tErrrul Mfii Baltice, in nordulPoloniei;

- ldrmul cu limane se fonJJ'eazi in regiunile unde principalahdsdturE este dati de sectoarele de limane foftlate in urma

7

inundirii gurilor de vtusare a durilor 9i a barfii acestora

"iin "otao-*" litorale. Sunt q)ecifice prmurilor lipsite de

maree sau urde aceslea au o amplitudlne redusa! iar reurile

transporti puline aluviuni. Este specific fdrmului Merii

Negre (Ucraina qi Rom6nia);

- tariul cu esuare se lormeaza lt cazd reurilor/fluviilor care

se vars6 in mfui cu maree putemice - refluxul transporG in

i".n roat" aluuiunite, neldsfod posibililatea formarii unei

deil. A6t la flux, cat maiales la reflux' malurile de la gura

a" ,ranare a rauhri sunt eiodate $i l[rgit€, formdnd o pAlnie

trumittr esfuar. Sunt cunosoute estuarele fluviilor Sena'

Tamisa, Elba etc.;. ,ar-ut a deka se fofinea'a la gura de varsare a fluviilor

unde platforma contineol.ala esb extinsd Cotrdigii de lormare

a del;i: liDsa sau slaba existelF a mareelor: existen{a unor

mari cantii.dti de aluviuni, panta lind dir zona de varsare a

ttoltiotui, o"ti** curentiior marini, oscilaliile nivelului

mtuii. A;fel aluviunile se depun, formand rm reliefde acu-

toJu." t"pt"r"oat p"ot-* alsamblu de grinduri' canale. fiJ"p."ti*l o-pt tt"

"o apE- sunt cunoscute deltele fluviilor

Dundre4 Volga, Ron.

ROMANIA- Suorafata: 238.391 km':;

- Popubfa: 20,1 mitioane de tocuitori

Agezarca malsnaticiPe 6lob

in emisfera nordid - este haversatii (prin jumdtatea sudicA) de

p;;i; ;. 45" lat. N. fiind pozilionarn h jumaBtea distantei

dintre Ecuator $i Polul Nord;

--io ".i.f"* ".ti"a -

"ste travena6 de meridianul de 25" long' E;

- iot"ir""tiu p-of"t"i a" 46' lal N cu meridianul de 25' lory' E

determintpu;ctul geometric central al Romaniei'

. CoNSEcfi{Jr:

- climat temperat;

- vegetalie Si faune specifice climahrlui tempemt;

- duata $i intensitatea luminfii Si lncdlzirii, cu un maxim lasolstitiul de varE $i un minim la solstitiul de iamd.

Pe continent

- in SE Euopei Cenaale, la distanle aproximativ egale faiS de

limitele Europei: Oceanul Arctic - 2800 km, Oceanul Atlantic -2700 km, Mutrtii Ural - 2600 lan $i mai aproape fate de MareaMediterane 1050 km;

- meridiatrul de 25o long. E marcheazd jum6tatea distanlei dintreOceanul Atlantic $i Munlii UraL

. CoNSECINTE:

- climat continental modeal la contactul cu climatul continentalexcesiv, cel oceanic, mediteranean si cel rcce, scandinavo-baltic;

- pe teritodul Romaniei se inhepetrund doud limite fitogeografice(limita de est a pldurilor de foioase cu limita de vest a stepei) $ilimita nordicd de extindere a vitsi-de-vie.Punctele ertrcne

laN: 48'15' lat. N Horodbtea;

- Ia S:43'37'lat. S - Zimnicea;la E: 29"41'long. E - Sulina;la V: 20"15' long.E Beba Veche.

Vecini

- Ungaria: ln N-V, lntre rad Tur (in apropiere de Halmeu) EiBeba Veche;

- Serbia: ln SV, intre Beba Veche $i Pristol;

- Bulgaria: in S, intle Pristol ti Vamd Veche;

- Republica Moldova: in E, hhe Pdltini$ si valsarea rauhi Prutln Dunlre;

Uqaina: in \ inhe Halmeu qi P tini$; ltr E, lntre venarearaului Prut in Dundre ;i vtusarEa bratului Chilia in Marea Neagd.

Granile]'-n,'L-i."u totala: 3149.9 km Oeste 1000 kn gmnile terestrei

p.r[is;0 k- gt-l(" ouviale 5i pesre 247 km granita maritima)'

Asezarea geograliciO"i".* oitiU"i ,"'" i" Europa. Romania poate fi considerata o tare

carp ato lukdre ano-Pont icdr

MuntiiCarDati'' I ilpr""i"ia o unilate majora de relief imPonanta penru tara

noastr6;'--lili' dio tonlul

"orpalic se gesesc pe teritoriul Romdniei (lanpl

"*;;-; ;",sfi$"; pe teritoriul statelor Slovacia' Poloni4

Ungaria, Ucraina, Romania, Se$ia);

- determhd nuanle climatice;

- influenteaze dispunerea retelei bidro$afice;

- iti"."t"-, dispunerea vegeraiei determin6nd $i limita

estica a Dedurilor de fagi""'- ^'.}*ii a.-" r**l timpului, condi$i de locuire' de retugiu

qi de apdrare;

- au lesurse natuale bogate'

FluviulDundrea' '- "t"

liJo.f *" t"etate teritoriul Romaniei pe o distanti de

1075 km (din cei 2860 km);':-;;;G din Munlii Pddurea Neagri' srtbate l0 - tdri

,c".riJu.-aut*iu, Slovacia- Ungaria Croatia' Serbia' Rominia'

b"J*til **"ifi." n,'"ldova- Ucmina)' 4 capitale (Viena- Bmtistava'

u"ff-o*r. 'S"t;"d, $i se varsa in Marea Neagdr fijnd cel mai

imoortant fluviu al Europei Centrale;'"'l"i*"-a aproape loate rdurile din Rominia (97 8o/o)' cu

exceotia unor rduri dobrogenel

- este principala cale navigabih a Romefliei;

are un mate potential hidroenergetlci

l0

- are o mare importanli pentru idgatii, pescuit qi alimedtarea cuape a localit4ilor;

are un important poten{ial turistic.Marea Neagft

are ietire la Marea Neagri pe o distanld de cca'247 kfi;- realizeazd legdfiri economice qi de navigatie cu alte tdri ale

lumii;- Rom6nia face parte din gnrparea C.E.M.N. (Coq)emrca Econo-

mici a Mfii Nege).

2. ETEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE DEFINITORII AtEEUR0PE| $t AtE R0MANTET

RELIEFUL MA'OR - TREPTE, TIPURI 9I UNITiTIMAJORE DE RELIEF

EUROPATrepte de reliel

- este continentul cu cele mai mici altitudini;- altitudinea medie este de 320 m;

predomind relieftl cu altitudini reduse, de cempie (lntre 0 $i200 m) - 57 %, urmat de cel de dealuri 9i podiguri joase (20G500 m)- 27 V., deaftiinalte 9i mlmti joqi (500-1000 m) - 10 % 9i munli

(peste I 000 m) - 6 % ditr suFafala totald;

- altitudinile sunt cuprinse lntre -27 m (nivelul Mtuii Caspice)

9i 4807 m (Vf. Mont Blanc din Alpi) sau 5642 m (Vf. Elbrus)dacd se include zona Caucazului ln Europa.

Unitili morf oslructl|lalePrinul nucleu continental este reprczentat printr-o unitate de

platfomd precambriane alcdtuiti din Scutul Scandinav, in nor4 9iPlaca Est-European5 care se suprapune peste cea mai mare parte alluropei Estice.

11