Upload File

condeiul ardelean 197

17
 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 197 (232), 16 Pagini, Pre ţ: 2 lei, Perioada: 4 - 17 noiembrie 2011 Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!“ Bilunardeatitudineşicultură Tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil dar şi derivate ale acestora, le dorim multă sănătate şi un sincer La Mulţi Ani! Publica ţia dumneavoastră preferat ă, Condeiul ardelean, o puteţi achiziţiona prin Poşta Română (abonamente  în j ude ţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu), prin solicitarea unui abonament direct redac ţiei (pentru toate judeţele ţării) şi de la chioşcurile de vânzare liber ă a presei din: Judeţul Mureş  - Chioşcurile Symetria   Târgu-Mureş, Luduş, Târnăveni, Sovata, Ungheni, Cristeşti Judeţul Braşov - Chioşcurile Roşii   Bra şov, Săcele, Codlea, Râşnov, Zărne şti, Predeal Judeţul Covasna  - Chioşcurile H-Press   Sfântu-Gheorg he, Târgu-Secuiesc, Covasna, Baraolt  - Chioşcurile Adrimar   Sfântu-Gheorg he, Covasna, Întorsura-Buz ăului Judeţul Harghita  - Chioşcurile Adrimar   Miercurea-C iuc, Topliţa, Gheorgheni, Bălan, Voşlăbeni  De n-aş fi om, aş vrea să fiu un tricolor uitat în Mun  ţ ii Apuseni. (Adrian Păunescu)  5 Primăria comunei Tulgheş este pe cale de a se închide  6 Patapievici slujeşte sau distruge cultura română?  7 Mihail Sadoveanu, punte literar ă peste Prut despre istoria Moldovei 9 Director fondator Doru Decebal Feldiorean  4 PREŞEDINTELE B  ĂSESCU SE VA RETRAGE DIN POLITIC  Ă  Când? Cum? Unde?  Ne gr ă  bim să ne întrebăm când? Pentru că prea am ajuns de râsul lumii, prea am săr ăcit într-o ţar ă doldora de bogăţii, prea ne-am învr ă  jbit şi, mai ales, prea ne-am împuţinat în aceşti ani în care diri- guitor al vieţii poporului ne-a fost acest neonorant preşedinte.  Cum şi unde se va retrage? Sunt întrebări mai dificile şi dile- matice, întrucât numai după prima mare infracţiune, cea a distrugerii flotei ţării, ar trebui „s ă se retragă” în puşcărie ani buni. Dac ă la toa- te acestea se adaugă f ăr ădelegile săvâr şite cu ajutorul justi ţiei şi al altora care i se închină, situaţi tot atât de jos ca şi el, cu înşelătorii, cu minciuni, fraude electorale, cu dispreţ faţă de popor şi acoperirea delapidărilor, atunci va avea nevo- ie de mai mulţi ani de „odihnă”.  Lipsa oricărui nivel de cultur ă a preşedintelui a adus ţării noastre o c ădere abisală până şi în viziu- nea statelor care mai aveau un cu- vânt de apreciere la adresa româ- nilor. Pentru c ă, dacă ar fi cultur ă, ar fi şi în ţelepciune, care l-ar putea ajuta să analizeze şi să înţeleagă că, din moment ce ţara merge din r ău în mai r ău, ar fi cazul să se re- tragă cât mai repede, pentru c ă el este sursa acestui r ău.  Ultimii trei ani ai misiunii pre- zidenţiale a lui Băsescu se prefigu- rează mult mai grav potrivit noilor infracţiuni pe care le pune la cale: vânzarea CFR Marf ă - întreprinde- re strategică a ţării, îndemnul la ja- ful bogăţiilor minerale ale Munţilor Apuseni, tranzacţionarea cu ungu- rii a Ardealului, drept recompens ă  pentru menţinerea lui la putere, şi cine ştie ce ne aşteaptă cu intenţia evreimii de a cumpăra România!  Cât de mare dizgraţie ţi se cu- vine ţie, conducător de ţar ă, când te încârdăşeşti cu str ăinii în de- favoarea poporului t ău? În faţa unor asemenea acuzaţii din partea colectivităţii pe care o conduci, o conştiinţă dreaptă şi o minte lim-  pede te-ar ajuta să înţelegi că tre-  buie s ă te dai la o parte şi s ă la şi sceptrul unuia cu cap şi cu simţire românească. Se vede, însă, că la acest preşedinte totul este atât de tulbure încât nu poate discerne că toată mocirla asta în care şi-a vârât ţara curge din abjecţia ego- ismului unei firi bolnave de putere şi incapabilă a sesiza nenorocirea  pe care o genereaz ă.  Întrucât Băsescu nu se poate trezi din beţie (la propriu şi la figu- rat), este cazul să se trezească cei care l-au votat, dezvăluind cu ve- hemenţă toate fraudele, refuzând toate momelile oferite de slugile  partidului s ău şi îndreptându-şi atenţia spre oameni cu demnitate, care nu acceptă s ă se aşeze pe un fotoliu de pre şedinte construit din înşelătorie. (continuare în pagina 2)  O după-amiază  înt r-o fru moa să şi dezvoltată comună co văsneană  prof. Georgeta Ciobot ă  (Alba-Iulia) „Fi  i pe pace ave  i-v  „Fiţi pe pace, aveţi-vă bine, nu vă sfădiţi” 1 an de la ridicarea la Domnul a poetului Adrian Păunescu 20 iulie 1943 - 5 noiembrie 2010  Mitropoliţii Transilvaniei, Andrei Şaguna şi Simion Ştefan, au fost canonizaţi pe 29 şi 30 octombrie 2011, la Sibiu şi respectiv  Alba-Iulia Sibiu

Upload: bodi-szilamer

Post on 22-Jul-2015

76 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

AnulVI,SerieNou-Nr.197(232),16Pagini,Pre:2lei,Perioada:4-17noiembrie2011Cuvnt ctre Neamul Romnesc: Prinii i ara nu se vorbesc de ru!BilunardeatitudineiculturTuturor celor care poart numele Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavriil dar i derivate ale acestora, le dorim mult sntate i un sincerLa Muli Ani!Publicaia dumneavoastr preferat, Condeiul ardelean, o putei achiziiona prin Pota Romn (abonamente n judeele Alba, Braov, Covasna, Harghita, Mure i Sibiu), prin solicitarea unui abonament direct redaciei (pentru toate judeele rii) i de la chiocurile de vnzare liber a presei din:Judeul Mure- Chiocurile SymetriaTrgu-Mure, Ludu, Trnveni, Sovata, Ungheni, CristetiJudeul Braov - Chiocurile RoiiBraov, Scele, Codlea, Rnov, Zrneti, PredealJudeul Covasna- Chiocurile H-PressSfntu-Gheorghe, Trgu-Secuiesc, Covasna, Baraolt- Chiocurile AdrimarSfntu-Gheorghe, Covasna, ntorsura-BuzuluiJudeul Harghita- Chiocurile AdrimarMiercurea-Ciuc, Toplia, Gheorgheni, Blan, Volbeni De n-a fi om,a vrea s fiuun tricoloruitat n Munii Apuseni.(Adrian Punescu) 5Primria comunei Tulghe este pe cale de a se nchide 6Patapievici slujete sau distruge cultura romn? 7Mihail Sadoveanu,punte literar peste Prut despre istoria Moldovei9Director fondator Doru Decebal Feldiorean 4PREEDINTELE BSESCU SE VA RETRAGE DIN POLITICCnd? Cum? Unde?Negrbimsnentrebm cnd? Pentru c prea am ajuns de rsullumii,preaamsrcitntr-o ar doldora de bogii, prea ne-am nvrjbiti,maiales,preane-am mpuinat n aceti ani n care diri-guitor al vieii poporului ne-a fost acest neonorant preedinte.Cumiundesevaretrage? Sunt ntrebri mai dificile i dile-matice, ntruct numai dup prima mare infraciune, cea a distrugerii flotei rii, ar trebui s se retrag n pucrie ani buni. Dac la toa-teacesteaseadaugfrdelegile svritecuajutoruljustiieiial altora care i se nchin, situai tot attdejoscaiel,cuneltorii, cu minciuni, fraude electorale, cu dispre fa de popor i acoperirea delapidrilor, atunci va avea nevo-ie de mai muli ani de odihn.Lipsa oricrui nivel de cultur a preedintelui a adus rii noastre ocdereabisalpninviziu-nea statelor care mai aveau un cu-vntdeaprecierelaadresarom-nilor. Pentru c, dac ar fi cultur, ar fi i nelepciune, care l-ar putea ajutasanalizezeisneleag c, din moment ce ara merge din ru n mai ru, ar fi cazul s se re-trag ct mai repede, pentru c el este sursa acestui ru.Ultimii trei ani ai misiunii pre-zideniale a lui Bsescu se prefigu-reaz mult mai grav potrivit noilor infraciuni pe care le pune la cale: vnzarea CFR Marf - ntreprinde-re strategic a rii, ndemnul la ja-ful bogiilor minerale ale Munilor Apuseni, tranzacionarea cu ungu-rii a Ardealului, drept recompens pentrumeninerealuilaputere,i cine tie ce ne ateapt cu intenia evreimii de a cumpra Romnia!Ct de mare dizgraie i se cu-vineie,conductordear,cnd tencrdeticustriniinde-favoareapoporuluitu?nfaa unor asemenea acuzaii din partea colectivitii pe care o conduci, o contiindreaptiomintelim-pede te-ar ajuta s nelegi c tre-buiestedailaoparteislai sceptrul unuia cu cap i cu simire romneasc.Sevede,ns,cla acestpreedintetotulesteattde tulburenctnupoatediscerne ctoatmocirlaastancarei-a vrtaracurgedinabjeciaego-ismului unei firi bolnave de putere iincapabilasesizanenorocirea pe care o genereaz.ntructBsescunusepoate trezi din beie (la propriu i la figu-rat), este cazul s se trezeasc cei care l-au votat, dezvluind cu ve-hementoatefraudele,refuznd toatemomelileoferitedeslugile partiduluisuindreptndu-i atenia spre oameni cu demnitate, care nu accept s se aeze pe un fotoliu de preedinte construit din neltorie.(continuare n pagina 2) O dup-amiaz ntr-o frumoas i dezvoltat comun covsnean prof. Georgeta Ciobot(Alba-Iulia)Fii pe pace, avei-v bine, nu v sfdii1 an de la ridicarea la Domnul a poetului Adrian Punescu20 iulie 1943 - 5 noiembrie 2010 Mitropoliii Transilvaniei, Andrei aguna i Simion tefan, au fost canonizai pe 29 i 30 octombrie 2011, la Sibiu i respectiv Alba-IuliaSibiu2Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) Opinii-EditorialArticolul 1 din Constituie: Romnia este stat naional, suveran i independent, unitar i indivizibil.Bilunar de atitudine i culturColaboratoriprof. univ. dr. Petre urleaprof. univ. dr. Ion Cojadr. Mircea Dogarudr. Ioan Lctuudr. Gheorghe Funardr. Gheorghe Olteanudr. Vlad Hogeadr. Mircea Freniu dr. Mircea Mranprof. dr. Ion Rancaing. Nicolae Dorofteiprof. Ilie andruprof. Ligia Dalila Ghineaprof. Vasile Stancuprof. Rodica Prvanprof. Doru Dobreanuprof. Alexandru Ciubcprof. Mihaela Vatamanu Alexandrescuprof. Georgeta Ciobotprof. Sanda Romana Feldioreanprof. ing. Maria Peligradprof. drd. Costel Cristian LazrPr. Prot. Florin TohneanPr. psh. Nicolae FloroiuPr. Ioan Ovidiu MciucPr. Cristian Vlad IrimiaPr. Iustin GrleanuPr. Nicolae BotaPr. Adrian StoianPr. Ioan Tma Lazr LdariuConstantin MustaVasile GoteaLucilia DinescuDan TanasMihai HorgaErich Mihail BroanrResponsabilitatea juridic pentru coninutul articolelor publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).E-Mail: [email protected] n 2006Director Ioan Mugur TopolnichiTehnoredactor (DTP) Bdi Szilamr JnosTiparul executat la:Intact SA BucuretiPota redaciei:O.P. 1, C.P. 179Municipiul Sfntu-Gheorghe, Judeul Covasna, RomniaCititorii ne pot contacta la:Tel.:0267-312.260 Fax:0367-814.145Editat de SC Tracia SRL Sfntu-GheorgheISSN 1843 - 4665Preedinte Florin IgnatAsociaia Noi RomniiMarc nregistrat la OSIM NR 87664(urmare din pagina 1)ntrebndu-ne dac se mai poa-te ndrepta ceva n viaa romnilor privinddemocraiaadevrat,pri-vindculturaromneascprincare spromovmvalorile,privindre-stabilirea adevrurilor istorice care contureazmreiaunuineamvi-teaz, demn i omenos, considerm c n ar exist romni cu o etic superioar,competeni,sobri,lu-cizi, cu un nalt nivel de cultur, dar mai ales cu o dorin arztoare de a-ivedeapoporulnprosperitate icurespectncontextulinterna-ional, oameni care s preia friele riiiscreezeposibilitateadea ne ndrepta din ncovoierea umilin-ei, s fim iari ce am fost, prin nsui preedintele nostru!Noi nu meritm:-sfimconsideraiceretori numai pentru c preedintele nos-truhoreteignetenschimbul votului iganilor,- s fim calificai un popor de nechibzuii, dac preedintele nu aretiinauneiconducerichib-zuite,-snelsmdeciziileasupra legilor rii la cheremul etniilor mi-noritare numai pentru a fi susinut la putere acest preedinte,- s suportm umilina de a ni sentoarcespateledectretoi demnitariialtorstatepentruc preedintelenuareprestigiun rndul acestora.PreedinteleBsescuafost unaccidentcumaregravitaten politicaromneasc,cuenorme consecinepentrumultvreme. El n-a fost preedintele tuturor ro-mnilor,alRomniei,afostpre-edintele partidului su, tot timpul preocupat de meninerea n partid acaracterelorslugarnice,bune executoarealemofturilorsalein-decente. De fapt, nici nu putea s fiepreedinteletuturor,dinmo-mentceafostvotatprinfraud doardemembriipartiduluisu. Aa se explic schimbarea aplau-zelor n huiduieli, cnd i-a artat adevratafa,nepsareafade viaa oamenilorAnudacursapeluluiAca-demiei Romne de a nu ngdui golirea pmntului de bogii de ctrestriniianesocotiopinia majoritiiromnilordeaopri jaful aurului, nu nseamn altce-vadecttrdare.Tottrdaren-seamn i tcerea n faa tuturor acuzaiilorformulatederomni laadresanclcriilegilorrii dectreungurinjudeeleCo-vasna i Harghita, ai cror repre-zentani din Guvernul rii l in pe preedinte n antaj i-l oblig s le fac pe plac. Ce i se cuvine trdtorului?Interesant,cebilanvaface Traian Bsescu la ncheierea celor dou mandate! Dac-l mai face...ARAsufer,ARAplnge, ARAacuz,iarhoiacontinu. Pn cnd?Depinde de noi s punem stavi-l neornduielii!PREEDINTELE BSESCU SE VA RETRAGE DIN POLITICSituaia economic a rilor din lumea ntrea-g creeaz grave incertitudini de redresare a eco-nomieimondiale.Cretereadatorieiexternea unor ri ca Grecia, Polonia, Ungaria, Romnia, Spania, dar i a unor ri cu o economie foarte dezvoltat ca SUA, Germania, Frana, Italia pun n pericol conceptul de pia liber, pun n peri-col nsi noiunea de capitalism. Iat c noiuni perimate de care am crezut c n-o s mai auzim niciodat,degenuleconomieplanificatdin Capitalul lui Karl Marx, sunt scoase de la naf-talin de unii reprezentani ai Fondului Monetar Internaional (FMI) i chiar de preedintele Ba-rak Obama, revenind n actualitatea imediat.Micrile de strad ale muncitorimii i ale al-tor categorii sociale din SUA, din rile Uniunii Europene, din cel puin 950 de orae ale lumii (New York, Londra, Berlin, Roma, Ottawa), caresuntmicrimpotrivafinaneiinternaio-nale, ne reamintesc de sloganul comunist: Re-voluiaproletarvaizbucninrilecelemai dezvoltate din lume, cu cele mai moderne mij-loace de producie. Nu cred c se va ajunge la aaceva,dartrebuieneapratcutaturgentun antidot universal pentru a stopa criza, pentru astopadeclinulsocietiicapitalistebazatpe economiadepia. Aceastcrizadatoriilora demonstrat i demonstreaz c problemele mon-diale nu pot fi soluionate de ctre grupurile fi-nanciare de pe Wall Street, n lupta lor continu pentru o nou ordine mondial. Ce se ntmpl n lume, ce se ntmpl n Grecia, sper c nu se va ntmpla n Romnia, adic o micare de stra-d violent.n Romnia, din 1989, cnd preedintele Cea-uescu a scpat ara de datoria extern prin sacri-ficiul poporului romn, i pn n prezent, datoria extern urc la peste 90 de miliarde de euro (dup alii, 150 de miliarde de euro - n.r.). Aceast da-torie enorm a Romniei este legat de dobnzile excesiv de mari i de prevalena creditrii Rom-niei pe termen scurt, care creeaz o aglomerare de pli n rambursare. Ce nseamn acest lucru pentru Romnia: reducerea locurilor de munc, cretereanprogresiegeometricaomajului, micorarea costurilor bugetare n sntate, nv-mnt,cultur,administraiepublic,poliiei armat. Meninerea, de asemenea, a unor preuri sczutelamajoritateamateriilorprime;avrea s amintesc aici lemnul din pdurile romneti, care nu este nnobilat cu munc romneasc n fabriciledemobil,citransportatpefurisub form de scndur n exterior. Cel mai grav lucru estesuspendareasubveniilorpentrusprijinirea produciei proprii i a exportului lovind n nsi substana economic a rii noastre, avnd ca i consecinscdereadrasticaniveluluidetrai apopulaiei.Acestaesteoculdatoriilorpltit, din pcate, de poporul romn. Fr o negociere rezonabil cu FMI, cu ct vom primi mai mul-te fonduri din strintate, cu att vor fi mai mari ratele i dobnzile pe care trebuie s le achitm. Cum scpm de aceast bomb cu ceas a datoriei externe este o ntrebare presant pentru noi, dar maialespentrupoliticieni.PreedinteleTraian Bsescudeclaracnumaicrendnoilocuride munc putem dezamorsa bomba numit datorie extern.Deasemenea,preedinteledeclarac acei minitri ai Guvernului care creeaz noi lo-curi de munc n departamentul lor, sunt minitri de performan, ceilali s plece. Declaraiile pre-edintelui de a crea noi locuri de munc ar trebui ascultate de guvernanii notri.Sunt dou prghii care in de noi i pe care guvernaniiartrebuisleaibnvedere:s reducemimporturile,scumprmtotceeace este romnesc (mncare, butur, medicamente, maini etc.), sau s mrim exporturile fabricnd produseromneticompetitiveiscumpe.n acest cadru, Romnia, prin reprezentanii ei, ar trebui s renegocieze la snge cu FMI i Banca Mondialtoateacestedatoriiispuncapt transferului de resurse financiare n exterior, prin ratele i dobnzile excesive impuse de acetia.Viaane-ademonstratcnicieconomiile rilor dezvoltate n-au scpat de criz i, sincer, nu a dori ca romn, ca ele s ias din criz pe umerii rii noastre. Cred n Romnia, cred n ro-mni, cred n poporul meu i dac cineva merit vreun sacrificiu, acesta este poporul romn.Romnia, ntre datorii i speran dr. Mircea Freniu(Blaj, Mica Rom)24 octombrie Veti din sora Ungaria. Extre-mitiilorvorsplecedinUniunea European. Drum bun i cale btut! Suntem,frete,curioiundeos mergei. Pe urmele lui Coroi Cioma Alexandru, sau v oprii n Federaia Rus?Vrugmsnedaidetire cnd v-ai hotrt, pentru a v ajuta. Oricum, n Transilvania nu v mai n-gduim. Domnule Orban, nu v mai mpotrivii, mergei cu ei. Teatru ieftin cu marele actor ArpadMarton.mbrcatninuta tradiionalamuncitorilorcomu-nitilaceasdesrbtoare,gulerul cmiialbepestegulerulhainei, vine la tribuna Marii Adunri Nai-onalescear ArhivelorNaionale Romnedocumenteleoriginaleale bisericilor ungureti. Nu le mai sunt satisfctoarecopiileorimicrofil-mele. De ce vrei, stimabile, origina-lele?Existunsingurrspunsade-vrat. Le vrei ca s le distrugei ori s le falsificai, ca s nu se mai vad activitatea de ungurizare i de antaj, a bisericilor ungare, pentru prsirea credinei ortodoxe de ctre romnii copleitor de muli din Transilvania. Numainiteantiromnivorputea luaoastfeldehotrre,careduce ladistrugereadovezilornoastrede continuitate pe pmntul romnesc. Doamne, nu ne lsa, c noi suntem poporul tu, toi lucrul minilor tale i numele tu chemm! Aflm de la ageniile de tiri c Institutul pentru Studierea Probleme-lorMinoritilorNaionale,aflatn subordinea Guvernului, i va deschi-deosucursallaSfntu-Gheorghe, judeul Covasna. Alexandru Tama a alocat i spaiul, 16 metri ptrai, din considerentul: Pentru c noi credem c trebuie s aib o reprezentan n inutul Secuiesc. El deja e n inu-tul din ar n care Guvernul i des-chidereprezentane!Impertinenai sfidarea nu o taxeaz Bsescu, Boc, Udrea, Roberta, Geoan, Crin, Victor cu tot neamul lor? Noi ne facem da-toria s o semnalm.25 octombrie Ziua Armatei Romne. Srb-toritcumsecuvinedePreedinie iGuvern.Parlamentul,adicaleii notri pentru a ne reprezenta interese-le, e poftit de neromnul i neortodo-xul Clin Constantin Anton Popescu Triceanu s srbtoreasc un eveni-mentmonden.Snufieprezenila cinstirea armatei naionale, care a dat jertf pentru neamul romnesc, ci s asculte un discurs fals, precum sru-tul lui Iuda, adresat romnilor de un rege nedemn de neamul romnesc, la mplinirea a 90 de ani de via. Rege-le Mihai a ratat momentul solemn n care putea s cear iertare romnilor c nu a colaborat cu Marealul Anto-nescu pentru salvarea lor, ci l-a ares-tat pentru a se salva cu avere cu tot, dndu-nepemnasovieticiloratei. E de neles de ce Biserica Ortodox, mama neamului romnesc, nu a fost reprezentat la cel mai nalt nivel la acestevenimentmonden.Eanul-a uns rege ca s se salveze el, ci ca s salvezesupuii.Ruineparlamenta-rilor!Nueunevenimentistoricc cineva a mplinit 90 de ani!AflmdeZiuaArmateide laamericanulLarryWatts,aflatla Trgu-Murelaprezentaredecarte, c:Politicaexternidesecuritate a Romniei a fost preluat de la pe-rioadainterbelic,n-afostlegatde comunism. Principiul de baz era si-milar cu principiile de drept interna-ionalclasicliberal.staestelucrul celmaidificildenelespentrunoi. V reamintii, desigur, de respect re-ciproc ntre state, pentru egalitate, su-veranitate,independenineames-tec n politica intern. Asta este din dreptul internaional clasic!. Srma-nul nonagenar! A trebuit s lupte co-munitii romni pentru ara pe care el a abandonat-o la 23 august 1944. Nu l-am auzit s le mulumeasc. Trist c ni se mai prezint astfel de oameni n Parlamentul rii.Agerpresnentiineazc PatriarhulDanielafostprezent,n SalaEuropaChristianaaPalatului Patriarhal,lalansareacriiCate-dralaMntuiriiNeamului-istoria unui ideal, lucrare aparinnd ingi-nerului Nicolae Noica, fost ministru alLucrrilorPubliceiAmenaj-riiTeritoriului(1996-2000).Noica renviepaiirealizaintimpspre mplinirea unui ideal - proiectul Ca-tedraleinvremeaRegeluiCarolI, demersurilepentruridicareaunei catedralentreprinsentreceledou rzboaiemondialeevideniindi peregrinrile Catedralei prin diverse amplasamente, dup 1990, ca i date privindamplasamentuldefinitivi proiectulnoiiCatedralePatriarhale. Redmdintirea Agerpres:Patri-arhulacalificatdreptimpresio-nantfaptulc,prinintermediul documentelor, prezentate n ordine istoric,seevideniaznecesitatea ridicrii Catedralei. Este timpul s construim o catedral dedicat ne-voilor publice, dar i meritelor unui poporromncretinjertfelnic,a spus patriarhul, subliniind c dei avem vulturi pe stema rii, ne-am obinuit s inem capul jos. Ca srbtoarea Armatei Rom-ne s fie complet, doamna Monica Vaina ne transmite c Grupul Par-tiduluiCivicMaghiardinConsiliul Judeean Covasna a introdus pe or-dineadeziaurmtoareiedinede Consiliu un proiect de hotrre refe-ritor la organizarea unui referendum local pe tema reorganizrii adminis-trative. n continuare, ncepe s ne fieprezentatadversitateaUDMR-ului fa de o astfel de iniiativ. Noi nu credem c, vreodat, corb la corb i scoate ochii, aa c ateptm adop-tarea hotrrii propuse. 26 octombrie Aflm de la Romanian Global News c n Romnia de Est separa-titii lui Smirnov suplimenteaz pos-turilevamalecuunulnlocalitatea Pohrebea i altul lng hidrocentrala de la Dubsari. Fac pai pentru fede-ralizareaRomnieideEstsaupen-tru sfrtecarea ei? Se pare c ruii i germanii vor ori una, ori alta numai alipirea la Uniunea European a Ro-mnieintreginu.Rmnedevzut dac vor reui. Poate de data asta vin americanii la timp i constructiv pen-tru neamul romnesc.DomnulMariusObreja,ocu-patprobabilculucrurimaiimpor-tantepentruar,llaspeGuruia-nu, prin intermediul Agerpres, s ne explice cum vede PNL-ul campania electoralviitoarenjudeulCovas-na.Dinpunctulnostrudevedere, nimic nou sub soare, numai idei fal-seirealizabile,amgitoare,pentru naivi. Cic liberalii vor duce o cam-panie fr conotaii etnice, dup care ne optete c bilingvismul este nu numainecesar,ciiobligatoriudin respectpentrupopulaiamaghiar majoritarnzon.Eina,poftim! Dumnealui... crede c ne pclete cu astfeldesnoave?Stimabile,ocam-paniefrconotaiietniceseduce n limba oficial a statului. Dac eti imparial,precumpretinzi,folose-tetermeniiadecvaiirecunoscui internaional.Unguriinusuntopo-pulaieaici,cisuntminoritari.Dac maiconsulidicionarele,ntimpul ce-lconsacriproprieieducaii,vei constatacDEX98,inunumai el,definete:POPULAIE,popu-laii,s.f.1.Totalitatealocuitorilor unei ri, ai unei regiuni, ai unui ora etc., poporaie, poporime Totalita-teaindiviziloranimalisauvegetali (dinaceeaispecie)rspndiipe unanumitteritoriu.Probabilte-au alungat brilenii c nici table nu tii a juca, i-i ncurcai, i te-a recuperat Ciprianspropovduietiineptele concepiialeuniuniiaculturale,pe plaiuriromneti,ndemnndu-te s dai cu zarul i s mui pulul. Din pcate, nu ai nvat s dai cu zarul, totprostmui,aactrecilastudiu ilas-necutreburilenoastreseri-oase.Sftuiescpriniisnu-imai lase copiii n preajma ta c nici table nu tii, darmite lucruri mai compli-catecumeconvieuireainteretnic cu oaspeii notri unguri i cu ungu-rizai.Aiuretipoporulpegalbenii aculturalilor! Mai afirmi: Cheia de baz este ceea ce noi susinem de o vreme, i anume o colaborare intens ntre romni i maghiari i darea la o parte, practic, a naionalitii. Ne ntrebm: cum poate fi cheie de baz darea la o parte a naionalitii pentru a colabora intens? Ai observat cumva c ungurii i ruii colaboreaz intens, fr a ine seama de naionalitate, la sfrtecareaRomniei?Dacda,fii mai explicit, nu te face de rs lsn-du-ne s credem c eti inept, vorba lui Mircea Badea. A, apropo, cheia de baz e cheia francez, deoarece o poi reglalamaimultedimensiunicas desfaci un ansamblu urub-piuli ori cheia papagal, fabricat pe principiul cheiifranceze,folositdeinstalatori naceleaiscopuri.Prini,nuuitai de sfatul nostru!HarnicaMonicaVainapubli-cuninterviucupragmaticul(cum spuneauziaritiidelaAdevrul) primar Arpad Antal. Nu am aflat de ce domnul primar a solicitat, proba-bil, s i se ia tocmai acum declaraii despre investiii, locuri de munc, sa-larii mai mari (!?) i planuri pentru un nou mandat. Mai e pn la declana-rea campaniei electorale. Oricum, noi am constatat c, momentan, domnul pragmaticatrecutdelaBtutala Lambada. Nu ne mai amenin cu Kosovo. i onduleaz mijlocul i ne vestetecpentrudezvoltarenua vrut s scoat bani din buzunarul ce-teanului, ci de la Guvern i Uniunea European, de parc banii Guvernu-lui nu sunt banii notri. Cic a fcut mai multe din banii altora dect din baniiproveniidinimpoziteitaxe locale. Oare banii din impozite i taxe localei-ainutpentruel,ctotvor-bete trgul c s-a mbogit de cnd are bugetul local pe mn?! Ei, s nu fim ri cu blndul primar! Economis-tul din sociologul Antal ne spune c: Evidentcpeviitor,nmomentul crerii unor noi locuri de munc, sa-lariilevorcrete.Haidade!Chiar aadesimplu?Da!ncounduire: Cred c romnii nu ar trebui s se speriedeloc,apoincuna:Vor-bim despre situaii delicate, dar care potfidepiteprincomunicare,i finalulLambadei:noricecaz,eu credctimpullucreaznfavoarea comunitiimaghiare-nsensulc vom ajunge din ce n ce mai aproape deceeaceintim:oregiunecusta-tut special pentru inutul Secuiesc. Stimabile, romnii nu danseaz Lam-bada,caut-ialiparteneri. Astanu nseamn c nu tim s o dansm, dar dac-odansm,apoinoiconducem. Frumoas evoluie de la sociologie la dans, c de diplomaie politic nici nu poate fi vorba, e prea fudul. Noi tim cum e vorba romneasc cu fudulul, nu? Iat exemplificarea chiar n inter-viu: Eu cred c maghiarii nu se tem de nimeni i nimic. Noi i transmi-tem pragmaticului c romnii se tem deDumnezeu.Vomvedeanoisau generaiile viitoare cine are adevrul cu el. Pn atunci, rugm pe Dumne-zeu s-i lumineze pe unguri i ungu-rizai cu adevrul, i la el s vie! Majoritatea suflrii europene a mai dat cu bocancul n neamul rom-nesc. Liderul separatist de la Tiraspol, din Romnia de Est, a fost srbtorit la mplinirea vrstei de 70 de ani de ambasadorii Ucrainei, Ungariei, Bul-gariei i Germaniei, de reprezentanii OSCE,aiFederaieiRuse,dePapa BenedictalXVI-leaprinreprezen-tantulsuAntonCoa,Episcopde Chiinu,ialiprieteniainotri.E de remarcat c pe timpul pontificatu-lui Papei Ioan Paul al II-lea, Smirnov nu a fost felicitat de reprezentanii Bi-sericii Romano-Catolice. Pi da, Ioan Paul al II-lea recunotea, n sfinenia sa,cRomniaesteGrdinaMaicii Domnului,srutndu-ipmntul cndacobortdinavion.Patriarhul Kiril al Moscovei i al ntregii Rusii a fost i el cu preuirea. Prin Mitropo-litulPaveldeReazaniMihailovsk l-adecoratpeSmirnovcuOrdinul BinecredinciosuluikneazDaniilal Moscovei,degradulI,alBisericii OrtodoxeRuse,spunnd:Permi-tei-misduclamplinirenaltai responsabila misiune ncredinat de Patriarhul Moscovei i al ntregii Ru-sii, care m-a binecuvntat s v aduc astzisalutulsuisVexprim sentimentele sale de adnc respect. Ceienumeraisuntcomunicatori, vorbalui Arpad Antal.Fiipepace, am priceput mesajul. Ne vom apra!27 octombrieNisedezvluieadevrata fa a pragmaticului primar de Sfn-tu-Gheorghe.Agerprescomunic: Preedintele UDMR Sfntu-Gheor-ghe, Antal Arpad, care este i primar al municipiului, susine c proiectul dehotrreelaboratdePartidul CivicMaghiar(PCM)privindor-ganizareareferendumuluipentru nfiinarea inutului Secuiesc are lacune i este insuficient de bine pre-gtitdinpunctdevederelegislativ pentru a avea sori de izbnd. Am putea crede, dar dac citim mai de-parte ne dumirim. Iat: S ne adu-cemamintecnoiamadusprimii ndiscuieaceastideeaunificrii judeelor Covasna i Harghita i am analizatcaresuntconsecinelepo-zitive i negative. (...) Dac o minte diabolic de la Bucureti va dori s nedespart,atuncivomfipregtii s facem repede acest pas i s unim celedoujudeeprinreferendum, aacumprevedelegea,darnmo-mentul de fa nu e un pericol real, pentru c eu cred c UDMR a stopat acele proiecte ce aveau intenia de a redesenahartaRomnieialtfelde-ct vrem noi.Dragi romni, e clar, cred,cpentruuniuneaacultural noi nu existm. E timpul s le artm evidena. Existm i ne aprm.FraiidelaNapocaNewsne spuncesentmpllaCluj-Napo-ca: Centrul oraului a fost umplut de stickere cu Ungaria Mare, nce-pnd cu cabinele de telefon din faa PrimrieiCluj-Napocaicontinu-ndcustradaMemorandumuluii PiaaUnirii.ntrebareaestedac Ungariamarevreassedesprind dinUniuneaEuropeansaunumai cea ngduit de Tratatul de la Tria-non? Altfel nu vedem rostul acestei aciuni provocatoare. Biei, fii mai explicii prin comunicatori, nu prin huligani!laveipeArpadAntal, folosii-l! El tie i arde de nerbda-re s se fac util!Ziuaeplindeevenimente importante. Arpad Antal, vioara nti. Tot Agerpresnezice:Conducerea Primriei Sfntu-Gheorghe intenio-neaz s achiziioneze 70 de hectare de teren n localitatea Boroneu-Ma-re pentru relocarea poligonului mili-tar din municipiu. Apoi ne transmite smiorciala primarului cnd e vorba de Statul Romn: Vrem s semnm uncontractdegaraniecuMApN cvormutapoligonulnaceast locaie,pentrucnuneapucms cumprmterenuricuscopuldea cultiva cartofi. (...) Este o soluie de compromis pentru c ideal ar fi fost s primim gratuit poligonul din Sfn-tu-Gheorghe,frsdmnimicn schimb. Pentru sociolog o fi ruinos scultivicartofi?Elvreasintabu-leze teren al Statului Romn n pro-prietateaConsiliuluiLocalSfntu-Gheorghe ca apoi s aib neruinarea s-ldeclarepmntalaltora? Auto-nom de Romnia pmnt? Zile dense, nu mai avem spaiu tipografic, dar esenialul l-am spus.Doamne ajut!A consemnat Ioan Mugur Topolnichi3Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) Actualitatentmplri comentate De la o ediie la alta4Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) Interviu Interviu cu primarul de Sita-Buzului, Constantin Filo- Mult lume vorbete de anul 2011 ca fiind unul ru. Pe dumneavoastr v-a bu-curat ceva n perioada trecut din el?-Euamavutbucurii.Ceamaimareeste aceea c am devenit bunic. M mai bucur de faptul c am putut trece, cel puin pn acum, prin criz cu toate proiectele i cu execuia bu-getar a comunei.- Ne putei spune care e secretul trecerii mai uor prin criza ce o resimim cu toii a comunitii ce o conducei?-Nueniciunsecret.Cndamvzutce vremuri grele se arat, am gndit cum s fac s trec, mpreun cu comunitatea, prin ele mai lesne.Lanceputulanului,amstructuratbu-getullimitndcheltuielilelastrictulnecesar. Amformatoechipbundepersoanecare s gestioneze toate problemele. mpreun am cutat s influenm mentalitatea comunitii, aoamenilorcareconducactivitiledinco-mun, n sensul abordrii problemelor creti-nete,decrearearelaiilordentrajutorarela greu, aa cum ne nva credina noastr. Din fericire, pot spune c oamenii au neles mesa-jul i s-au comportat, n viaa de zi cu zi, mult mai frumos dect n trecut. Faptul c s-au m-puinatbaniiafcutcamembriicomunitii noastre s fie mai chibzuii n cheltuial, mai sritori n a se ajuta unul pe altul, colabornd cu administraia local foarte bine.- Dai-ne un exemplu.- Un exemplu foarte relevant este ceea ce s-a ntmplat la distribuirea ajutoarelor venite prin programul naional pentru persoanele cu dizabiliti, pentru cei cu venituri mici, pentru omeri.S-audistribuitcelepeste13tonede alimente de prim necesitate ntr-o ordine de-svrit,frmbulzeli,frvociferri,fr niciun fel de scandal. Asta spune foarte mult desprementalitateaoamenilor.Audevenit mai buni, dei greutile sunt mai mari.- Cum de ai reuit o astfel de armonie? Suntconvinscnunumaigreutilen cretere au contribuit.- Atunci cnd am fost ales primar, acum 11 ani, crezul meu a fost c numai mpreun reu-im spre binele tuturor. Am considerat atunci, cum consider i astzi, c administraie publi-cnusepoatefacefrBisericaOrtodox, Mama Neamului Romnesc, fr coal, fr asistenmedical.Ocomunitatenupoate avansa fr credina ortodox, care i d repe-rele spirituale ale vieii, fr educaie, care te nva cum s te compori n societate i i d cunotinele practice pentru a te folosi n ceea ce vrei s faci i fr asistena medical, care te repar cnd ai necaz fizic. Am ascultat de biseric, am ajutat coala i am creat condiii pentruasistenamedical.Le-amcerutcola-borarea ori de cte ori a fost nevoie i mpre-un am rezolvat necazurile ct am putut. Ori-cum, o administrare n spirit cretin ortodox te duce spre bine.Sun telefonul i primarul Constantin Filofi (foto) mi spune c trebuie s ntre-rupem interviul deoarece trebuie s mear-g la o edin cu prinii la coala Gene-ral cu clasele I-VIII din Ciumernic. M-a invitat s merg cu el. Am mers. Cnd am intratnclasaundeseineaedina,am vzutIcoanaMaiciiDomnuluideasupra tablei. M-am bucurat! Am asistat la edin-a cu prinii i m-am convins cum prima-rulvegheazasupraeducaieicopiilor. A prezentat o situaie, vzut de dumnealui, unde a luat imediat atitudine aplicnd co-recianecesar,ncaremaimulicolari erauntr-oposturincompatibilcusta-tutullor,solicitndpriniloricadrelor didacticesfiemaivigileni,sdezbat cazul cu elevii pentru a nu se repeta fap-tele nici de autori i nici de alii. A preluat doleanelepriniloriprofesorilorspre rezolvare.Adat,cumultrbdare,rs-punsurilantrebri.I-amustratunpic pe cei ce nu au tiat nc lemnele pentru nclzirea colii, trimise din var. n final, le-a explicat prinilor c dac mai vor s aibcoalpnlaclasaaVIII-ansat, s-ideacopiiiaicilanvturinun altepri.Sfiebucuroicnus-ades-fiinatcoala,deiauexistatintenii,i sajutecoaladndcopiiisprenvare aici,acas,undeaucadredidacticebine pregtite,tinere,cuvocaiededascl,i condiiibune.I-afcutspriceapcn aceast epoc numrul copiilor ine coala n funciune i nu statul.Ne ntoarcem la Primrie s continum discuia noastr. - Domnule primar, am vzut, mergnd cudumneavoastrspreCiumernic,pe coastele muntelui, ngrdituri din lemn ce nconjurausuprafeesemnificativedep-une. Att de mari sunt proprietile unora de pe aici?- Ce ai vzut sunt punile comunei, care aufostngrdite,curiteiamenajateaa cum trebuie. Pe ele s-au construit 65 de cre-puri pentru adpatul bovinelor, n care apa se acumuleazprinaduciunicucdereliber. S-aufcutdrumurideaccespnlapuni. Acumavemnfazadeproiectare4saivane pentruadpostireatineretuluibovin.Toat aceast zbatere a noastr este pentru a ncuraja oamenii s creasc ct mai multe animale, s se mreasc numrul lor.- De unde ai avut atia bani, domnule primar?-Primriaaconcesionatpunilectre Asociaia Cresctorilor de Animale i Produ-ctorilordeLaptedincomun.Baniivenii prinsubveniapentrupunilaPrimrieau fost ntrebuinai de asociaie pentru ce v-am spus.Marelectigestecs-aucreatlocuri de munc pentru siteni, iar banii au rmas tot n comunitatea noastr. Sper ca n continuare aceast colaborare s dureze i s se dezvolte.- Am vzut c v preocup s nvee co-piii, oamenii s munceasc, s aib condiii mai bune de via n gospodriile lor, prin faptul c ai introdus apa curent i canali-zarea, dar de timpul lor liber avei grij?-Da,mpreocupiasta.Amrefcut Cminul Cultural, am ajutat revigorarea vie-ii culturale. Cu bucurie pot s v spun c la CminulCulturalactiveazungrupvocali un ansamblu de dansatori conduse de domnul DanielNeagoe.Suntemncntaicansam-blul de dansatori este format din trei generaii, de la mici la vrstnici, i c am reuit s-i du-cem, mpreun cu grupul vocal, s participe la diferite festivaluri n ar, fcndu-ne cunos-cute zona i tradiiile specifice. O mplinire a activitii mele pentru revigorarea cultural a comunei este faptul c am reuit s determin ca fiecare coal s aib grupul su de colin-dtori.iacestegrupuriauparticipativor participaideacumnaintelafestivaluride colinde n jude, n alte judee, n Basarabia. E important c s-au stabilit i se ntrein aceste contacte ntre copiii notri i copiii din celelal-te zone ale Romniei. Suntem de un neam i trebuie s ne cunoatem. i aceste contacte in unitatea neamului romnesc, pe care sitenii o doresc cu ardoare mai puternic.-Dince-mispunei,nelegcsuntei un adept al schimburilor culturale, a con-tactelorinterumane,caresducattla promovareazoneincaretrii,ctila cunoaterea compatrioilor. sta a fost sco-pul Srbtorii Sitenilor nceput n Ziua nlrii Domnului?- tii bine c n fiecare an, de Ziua nlrii Domnului, cnd se comemoreaz i eroii, cu-noscui i necunoscui ai Romniei, la noi n comunesrbtoare. Aducemunpiosoma-giu att eroilor comunei noastre, ct i eroilor din toate locurile rii. mpreun cu consilierii locali am gndit s prelungim aceast srb-toareanoastrmaimultezileisinvitm pe fraii romni din alte zone s fie prtai la bucuria noastr. Aa se face c am hotrt s instituimSrbtoareaSitenilor,caresn-ceap n Ziua nlrii Domnului i s dureze 4 zile. Cu aceast ocazie s organizm un trg meteugresc,expoziiideanimale,simpo-zionpetemezootehnice,ntrecerisportive, cntec i joc. S fie ct se poate de multe, de la mrturisirea credinei strmoeti, cinstirea eroilor, cultur, sport, utile, la promovarea zo-nei i cunoaterea compatrioilor.- Amneles. Aifcutiosocoteala realizrilor acestei srbtori?-Osocotealpropriu-zisnu.Daram constatoparticiparelocalmare,opartici-pareaoamenilordinjudeeleAlba,Buzu, PrahovaiacelordinnordulMoldovei.Cu banipuini,amreuits-ipunemmpreun pe meteugarii din zonele amintite cu cei ai notri. tiu sigur c sitenii vor ntoarce vizite-le, i prin asta scopul a fost atins. Nu suntem izolai, ci vii ntre ai notri.- Ce-i mai dorete primarul Constantin Filofi?-midorescsfinalizezceamnceput. Dorescsasfaltezstrzilecomuneipecare am introdus apa i canalizarea, ca lucrul s fie rotund, nchis, adic 10 km de drum cu infras-tructura complet.- Ce-i dorete persoana Constantin Fi-lofi?- Doresc s vd c neamul meu romnesc triete mai bine i c e respectat mult, pentru c merit. n rest, m rog lui Dumnezeu s-mi dea sntate, pentru c dac ai sntate, ai de toate.- Mulumesc! S v ajute Dumnezeu!- i eu v mulumesc! Ioan Mugur Topolnichi(Covasna) O dup-amiaz ntr-o frumoas i dezvoltat comun covsnean5Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) InterviuPrimria comunei Tulghe este pe cale de a se nchidePe Toader Ungureanu (foto), primarul comunei Tulghe din ju-deul Harghita, l-am ntlnit dup o edin extraordinar a Consiliu-lui Local. -Domnuleprimar,ceurgene au dezbtut consilierii?-Rectificarea bugetului local, pe bazauneidispoziiiadirectorului FinanelorPublice,princares-au suplimentat veniturile bugetului lo-cal din cote defalcate din TVA, cu suma de 233.000 lei. De asemenea, cu acccei sum au fost suplimen-tate cheltuielile de personal pentru nvmntul preuniversitar de stat pelunileseptembrieioctombrie 2011. Pentru luna noiembrie se a-teapt o alt rectificare.-Prin Primrie am vzut biro-urigoale,bachiarnbiroulcu problemesocialelucradezor LcrmioaraPop,directorul Cminului Cultural !?!-Doamna Lcrmioara Pop, prin dispoziieaprimaruluilucreaz delunipnvineriinclusiv,ntre orele9-13,laacestbiroupentru primirea cererilor i documentelor necesare ntocmirii dosarelor pen-tru subvenii la nclzire.-S trecem la birourile goale.-Compartimentele de specialita-te ale primarului, toate posturi uni-ce, sunt libere, din motivul plecrii oamenilor spre alte locuri de mun-cmaibinepltitedectnadmi-nistraie. n aceast situaie, postul de casier este vacant de peste un an de zile, la fel cele de programe de dezvoltare i urbanism, iar de dou lunidezileiceldelaprobleme sociale.nlocuitoriiacestorasunt salariai tot de pe posturi unice. De exemplu, juristul se ocup de pro-blemejuridice,achiziiipublice, programededezvoltareiurba-nism.Problemelesocialesuntre-zolvate de secretarul localitii, cu salariata de la starea civil i servi-cii de urgen, ajutai de directorul Cminului Cultural. Cum ai vzut, casieria am ncredinat-o salariatu-lui de la impozite, taxe i urmrire, iarauditulinternesteefectuatde ctre contabil, unde, de asemenea, suntdouposturi,darnumaiunul ocupat, contrar prevederilor legale.-Cuisedatoreaztoateaces-tea?-Toateacesteadatoritprevede-rilorOrdonaneideUrgenaGu-vernuluinr.63/2010,undesepre-cizeaz c la vacantarea a 7 posturi, sepoateocupa,princoncurs,doar unul. Nu tiu dac Guvernul Rom-nieiiMinisterul Administraieii Internelorcunoscfaptulcnser-viciile de specialitate ale primarilor de comun i pn la acea ordonan- de urgen, posturile erau ocupate de o singur persoan, deci posturi unice.Cutoateinterveniilescrise laGuvernulRomniei,laMiniste-rulAdministraieiiInternelor,la Agenia Naional a Funcionarilor Publici, nu am gsit nicio nelegere pentrudeblocareaacestorposturi. Dreptexemplu,pentruntrzierea de o zi, la depunerea centralizatoa-relorpeproblemesociale,nluna septembrie2011,primarulafost amendat cu 2.500 lei, cu precizarea inspectorilor c am fost trimii de Bucureti... ???!!! Avnd n vede-re i controlul Curii de Conturi, n perioadaactual,dai-vseaman ce situaii sunt pui funcionarii pu-blicidinPrimriaTulghe,pentru a pune la dispoziia acestora docu-mentelesolicitate, conformtematicii. Potprecizacdin cauzaposturilorli-bere,personaluldin serviciiledespecia-litatealeprimarului lucreaz12-14ore/zi,neavnddreptul laplatacuorai nicilacompensri cuzilelibere.Ce smaispundespre motivareaacesto-ra,dupcenanul 2010 din salariul de ncadrarele-amaifostluatiacel 25lasut,diminuarecarepersist i n 2011. Cu toate c Guvernul a majorat salariile cu 15 la sut, sala-riaii nu gsesc, n plus, n buzuna-rele lor niciun ban, datorit inflaiei i preurilor tot mai ridicate. Guver-nulareprghiiledecontrolasupra cheltuielilordepersonal,caresunt adoptateprinhotrrialeConsi-liuluiLocal,iarnNomenclatorul AdministraieiPubliceLocaleeste prevzutunnumrminimima-xim de personal pentru serviciile de specialitate ale primarului, n func-ie de numrul populaiei din unita-tea administrativ-teritorial. n ceea ce privete comuna Tulghe, fondul desalariiseasigurdinvenituri proprii. Este total de neneles de ce nu se accept deblocarea posturilor vacante, innd seama c sunt pos-turiunice,cndntregulpersonal din administraia comunei Tulghe, n cadrul creia este inclus i cul-tura,numrlaoraactual9oa-meni,dinminimum22deposturi, conform Nomenclatorului???!!! S spuncinevadinGuvernulRom-niei dac aa se poate face calitate iprogresnadministraiapublic local!!!Maimult,ipersonalul careamairmasmamenin,n continuare, cu demisia!!! Este nor-mal ca funcionarii din administra-ie, de la salariul de 700-800 de lei/lun s plece la salarii de 2.000 lei/lun,maindeserviciuilaptop, n sectorul privat, unde nu sunt aa stresai, dar mult mai bine motivai.-Dumneavoastrnusuntei deacordsfolosiitotfelulde inginerii,adicslucrezen administraieoamenincadrai ladiferiteasociaii.Cumvedei rezolvareaacesteiprobleme, care la Tulghe, iat, este destul de grav?-Singuramsurlegalpecare a vedea-o ar fi externalizarea unor servicii,cucosturicelpuindu-blefadedeblocareaposturilor vacanteiocupareaacestoracu funcionari.Undemaipunemres-pectarea termenelor de transmitere a attor i attor situaii, cu birouri goaleinumeroioamenilaui-leacestorailapoartaPrimriei. Suntempuinimposibilitateade a colecta toate veniturile din impo-zite i taxe la nivel local, precum i de a efectua toate anchetele sociale pentru alocaii de susinere, alocaii complementare,ajutoaresociale, bani de nclzire etc., cu un numr att de mic de personal i necalifi-cat pentru posturile respective.-Cum percep locuitorii comu-neiTulgheasemeneainsufici-ene?-LocuitoriicomuneiTulghe spunaproapentotdeaunacnu se vede nimic n localitate. Dar cu cinesrezolvmproblemelede investiii,care,practic,reprezint aproapentreagaactivitateaad-ministraieipublicelocale,dup prereamajoritiipopulaiei? Deoarece,pentruei,restulservi-ciilornureprezintnimicivd numaifaptulcGuvernulRom-niei, Consiliul Judeean, adminis-traiile locale trebuie s le asigure toate condiiile de via, fr a se ntreba dac dnii au vreo obliga-ie fa de societate sau s-i folo-seasc dreptul de munc, n loc de a atepta poman. P.S.Discutnddespreaceste problemecumaimulilocuitori ai comunei Tulghe, oameni, cum se spune, cu picioarele pe pmnt, mi-aurelatatfaptulcprimarul, cumainaproprie,s-aduslafi-ecaregospodrieiapredat,pe baz de semntur, ntiinrile de plat. Nu pot s nu redau afirma-iaunuigospodar:Halalar!, HalalGuvern!,dacaajuns primarulsmpartsomaiide plat???!!!. Vasile Gotea(Toplia)6Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) ActualitatePatapievici slujete sau distruge cultura romn?Formulmaceastntrebarecu justificatngrijorareirspun-dem i noi la apelul Aprai isto-riaromnilor!,emisdeungrup deziariticureferirelaproiectul Romniamedieval,lansatde ctredirectorulInstitutuluiCultu-ralRomn(ICR),HoriaRoman Patapievici(foto),ncolaborare cuMinisterulAfacerilorExterne (MAE),respectivcuministrul Te-odor Baconschi. Grupul de ziariti acuzpentreprinztoridefals asupra Istoriei Romnilor, fcut cu inteniidumnoase,denigratoare, viznd drumul parcurs n procesul deformareanaiuniiromne,de certificareaStatuluiRomn.Nu doardezaprobareaiacuzaiile,ci nsirevoltarbufnitndurerea romnului, cruia i se pune otrav lardcini,ideterminpeaceti ziariti s fac apel la opinia publi-cpentruasealturaunuiprotest colectivmpotrivaunuinouact dumnos la adresa valorilor rom-neti(veziinternet,EmiliaCorbu, Aurel Retegan i alii).Dac din prezentarea albumului iexpoziieiEternaifascinanta Romnie,Americaaluatcuno-tindefascinaiaRomnieiprin nite imagini animaliere purttoare dezvasticdreptemblemrom-neasc,noulproiectpatapievicesc idezvluieautoruluiticloiai incontienaattdepronunaten-ctinsulseautodesfiineaz,cci, fie i n derdere, dac declari Ro-mniaetern,eternitateapentru Romniansemnndiuntrecut adnc,prezentiviitornelimitat, nentrebmatuncicumdeeter-nitateaRomnieincepela1859, momentdesprecaremariicultu-ritiaiproiectuluiafirmcabia atunci statul romn a format nai-unea romn?! Nu numai dispre-uliveninulieslasuprafa,dar se ivete un nod de ndoial asupra competenei acestui luminat de a emite precepte despre curgerea for-mrii poporului, deoarece procesul istoricatestcnustatulacreat naiunea,cinaiuneacreeazsta-tul.Teoriamozaiculuidepopu-laii lovete exact acest principiu; Niciunstatnuaduslaformarea unuipopor.Dimpotriv,statele s-au format pe baza unui popor sau naiuni (Emilia Corbu). Se tie c obunpartedinstateleeuropene aufostconstituitelanceputulse-coluluiXX,decisunttinere,ns naiunilelorauovechimemile-nar.Totastfel,rdcinilenaiu-niiromneauoistorieadncn timp,iarRomnia,castat,aprut n1859,consolidatn1918,este chiar mai veche dect Italia (denu-mireaprutla1861)sauGerma-nia (1871), fr a mai vorbi de state ca Cehia sau Belgia.n fapt, n ce const vina lui Pa-tapievici? Se trezete la civa ani dupcirculdin Americacubren-dul turistic cu zvastic, s scormo-neascistoriavechearomnilor ispunsubsemnulntrebrii etnogenezapoporuluiromnia limbiiromne.ProiectulRom-niamedieval,ungravatentat mpotrivacontiineiistoricea romnilor, realizeaz performana incredibildeascoatedincoul de gunoi al istoriei teoria lui Rol-ler,publicatntratatuldeistorie din 1960, de a o ambala n istoria migraiilor i de a o prezenta drept istoriearomnilor.nirnd17 populaii ca participante la istoria medieval,creatoriiacesteiteorii nicimcarnunscriunacestir numele strmoilor notri, dacii i geii. Spre a-i exclude, n alt con-text,sevorbetedespremigraia dacilor liberi n vestul Europei, iar despregeinusevorbetedeloc, dei teritoriile locuite de ei au r-mas n mare parte libere, neinclu-se n provincia roman.Materialul teoretic, este conceput de elveianul Chrzanovsky, de origi-nepolonez,alecruilegturicu Moscova sunt cunoscute. Oprete-i mintea-n loc, romne, i ntreab-te: de ce elveian, de ce polonez, de ce legturi cu Moscova? De ce ofer i pltete Patapievici unui strin (unui asemeneastrin)proiectulpentru cercetareaadncimiloristorieiRo-mniei?N-agsitPatapieviciun romncares-isatisfacpoftabi-cisnic de a lovi n dreptul legitim al poporuluinostruasuprateritoriului strbun,trmbindideeacacest dreptestemultietnic?Picums gseasc? Istoricii notri au coloan vertebral. Ar fi scris cu snge, nu cu cerneal, un asemenea text. Se pare cpe acest Patapievici i intelectu-alii care i-au fost apropiai, emitori ai ideii c nu mai e nevoie de atta patriotism, l-au prsit.DisertaialuiChrzanovsky afostpublicatntr-ocartedelux, care a costat 1 milion de euro. Dar, directorulacesteiinstituiirom-neticareartrebuisvorbeasc lumiicuargumentedespreceeace suntem,nuseopreteaici,civa prezentaoseriedeexpoziiiinter-naionale, realizate n colaborare cu MAE,vorbinddespreceeacenu suntem.ncontinuare,afacereava costa 7 milioane de euro!!!S iei de le bietul dascl, care bate drumurilesatelorpentrualumina mini i a nclzi suflete ale copiilor rii, i s-i pui n buzunarele acestui slujitor sec la suflet, cu snge nveni-nat de ur, ale crui aciuni i revars reziduurile asupra chipului istoric al poporului romn, din truda cruia i hrnete leul, este unul din multele pcate ale celor care ngduie i sus-in aceast propagand de batjocorire a istoriei rii. i nc prin cheltuirea unor asemenea sume de bani, i nc susinutdepreedintelerii,carel felicit public pentru activitile cul-turale desfurate de insul cu proble-me de orientare.Neavnd o nvtur special de profil istoric, nu facem alte comen-tariiasupraadevruluivehiculat aici.Doarontrebarenetulbur logica,attacteste:cumareuit poporulnostruca,dinpuzderiade migratori,s-iselectezeis-i modeleze o limbproprie, s-i sta-tueze un specific naional de obice-iuri, un mod de via strns legat de pmntul locuit, toate pstrate dup retragerearomanilorpnla1859, 1918, cnd i-a furit i un stat pro-priu? Teoria lui Roller i Roesler nu numai c a fost acuzat vehement de istoricii romni i, n final, desfiina-t, dar chiar i astzi se vehiculeaz caoadevratminuneexistenai rezistenantimpalimbiiromne latine n groapa cu lei slav. Tocmai aceast realitate, care etaleaz limba noastrcaocomoarnadncuri nfundat,estecelmaiputernic argument care elimin de la sine te-oriamultietnicitiipoporuluiro-mn. Persistena limbii i rezistena poporului n faa invaziilor nscriu n actul legitim al istoriei noastre dova-dacacestneamarmasmonolit, aa cum l-a druit Dumnezeu.Nusefaceprecizareacaces-temigraiiauafectatdoaranumite segmentedetimpidoaranumite regiuni,uneleaflatenafaraRo-mniei de azi i c au avut doar un efectcolateral,pentrucstrbu-nii notri erau prea legai de cmp, deal i stnc pentru a fi clintii din aceste locuri. Se tie c nsui Bure-bistaafcutapellaunitateatribu-rilor dacice pentru a fi puternice n faaatacurilorbarbarilormigratori. Trectorii au venit, dar au i plecat, btinaiiaurmass-ipzeasc i s-i munceasc glia.Teoriadespreslavizarealimbii romneaduratrelativoperioad scurtdetimp,pentrucistoricii romniauavutcurajulsintervin, chiarinconstrngerilecomunis-mului, i s repun datele istoriei pe fgaul lor normal. Apologia migra-iilor,cabazaformriipoporului romn,cadedelasine,pentruc civilizaiadaco-romanle-aanihi-latinflueneleii-antritputerea cu timpul, consolidat n autoritatea unuistatpropriu,instauratnurma multorsacrificii.Rmielemino-ritare care triesc astzi pe teritoriul riinoastre,suntdovadacertc acest pmnt roditor cu iarb gras i poporul romn btina le-au oferit adpost cu omenie i mpcare.Ziaritiiimplicaindezvluirea icondamnareaaciunilordum-noase la adresa Romniei se refer la imprecaiile pe care cei doi inamici ai Romniei le gireaz, pentru a deni-gra n faa lumii identitatea naional a romnilor i a da dreptate neruina-telor revendicri teritoriale ale neore-vizionitilor unguri. Acuznd pe di-rectorul ICR pentru mrvia acestor aciuniicomentndsamavolnicia acesteirmieumane,ziaritiicer demisiadeonoarealuiPatapie-vici. Care onoare, domnilor ziariti? Deunde,dacnue?Nutrebuies cerem. Ne st n putere s-l scoatem la periferia societii, s-l izolm de treburilestatuluiidesufletulnea-muluinostru,casavemsigurana c nu va mai nate ali montri.DeiavemunMinisteralCul-turii,comisiideresortnParla-ment,AcademieRomn,forul cel mai nalt al erudiiei romneti, aceastpersoan,tulburelacap, facecevreanplanulculturiii istorieirii.Marisemnedengri-jorare! Poporul romn nu merit o asemenea pecete n faa lumii! Este uimitor,ns,cpreedintelerii i mulumete pentru aciunile sale culturale. (Corb la corb...) Sau, poate, nu trebuie s ne mai mirm, ci s facem ce trebuie fcut!LuiHoriaRomanPatapievicii sedezvluievechirdciniistate naciunidetrdare,transmiseprin snge paternal (vezi internet). Gravi-tateaactelorantiromnetialeaces-tui sinistru personaj produce schim-bri n convingerile celor ce-l cunosc mai demult, nlocuind chiar aprecieri cuacuzaiigeneratederevolt. Aa sentmplcuopiniilescriitoarei Herta Muller, care, dintr-o aprtoa-re a lui Patapievici n faa acuzaiilor exprimate de romni urmare artico-lelor de pres care vehiculau dizgra-ialaadresapoporului,teritoriului i, mai ales, la adresa lui Eminescu, ieite din mintea mucegit a cestui chip enkavedist, care merit numele deserviciuMiculFurer-Komisar al culturii romne, astzi, dumnea-eiclocotetedeindignarefade nerecunotinailipsadeloialitate, adictrdarealacarenoulcaporal s-a pretat n cea mai bun tradiie a familiei (Aurel Rogojan).Pentruapucturilesaledec-lualculturiiromneifecalo-idizarealimbajuluipublic,Horia RomanPatapievici,demndescen-dentalunuigestapovistsovietic cu trei nume, omul cu trei fee care aleargpeurmeletatluisu,cel puinprindarulminciunii,seafl lastadiulpromitoarelornce-puturi. Astadacnusetrezetela timp preedintele onorific al ICR i al Romniei (Aurel Rogojan).InstitutulCulturalRomncon-tinusaruncesumefabuloasen proiectepduchioase.Credcdoar demiterea grabnic a lui Patapievici nemaipoatescpadeproiectele scandaloase, alese parc s ne com-promit definitiv ca naiune, cultur, stat (Emilia Corbu).Subscriem i noi, membrii Fun-daiei Alba-Iulia 1918 pentru uni-tateaiintegritateaRomniei,cu sperana c partea aceea de oameni cumini,curaiiluminaiai-riivareuisspeleacestmucegai urtmirositor,careainfectatfilele culturiiiistorieiromneti.Dac nurmaattoractedecompromi-tereaprestigiuluirii,prinridicu-lizareavalorilorpoporuluiromn, estemeninutnaceastfuncieun asemeneaprocletcinic,sacrificnd milioanedeeuro,enevoiedeo grabnicscoateredinrdcinia rului. Doamne-ajut! prof. Georgeta Ciobot(Alba-Iulia)7Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) Literaturnchiriem,nzonacentralamunicipiuluiTrgu-Mure, spaii pentru locuine, birouri, cabinete, atelie-re, magazii i depozite (cu condiii de parcare aferente). nchiriem 20.000 de metri ptrai n oraul Ungheni (stradaPrincipal,nr.1/A-lngfabricadebere), cudestinaiepentrudepozite(pistebetonate),spa-ii pentru ser i creterea animalelor. Suprafaa are surs de ap proprie, acces de cale ferat propriu i acces direct la E60. Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797nchirieri, la preuri foarte avantajoase, n judeul MureMIHAIL SADOVEANU,punte literar peste Prut despre istoria Moldovei19 octombrie 2011 - 50 de ani de la moartea scriitoruluiEomarendrznealsscrii astzidespreMihailSadoveanu, cndvntuldemocraieianim noiorientri,strnetesentimente confuze,iscsmintelidetotfelul. Nu din curaj, ci din respect fa de condeierulcarealsatposteritii cronica vremurilor zbuciumate ale Moldovei,pecnderantreag, consemnndattcotidianulvieii cu primitivismul vremii, ct i mo-menteleeroicealefrmntrilor secularecareauculminatcun-scrierea n analele Europei a figurii luminoase a voievodului tefan cel Mare, vrednic pstrtor al indepen-denei moiei n faa tuturor jindui-torilor strini.Scrierile sadoveniene, cu bune imaipuinbune,culmineazcu romanele istorice din care se con-tureaz nucleul luptei nentrerupte pentru libertate a moldovenilor, ca onelegereadatorieitransmise prinporuncaluitefandeaps-traMoldovapentruviitorime.S nuuitmctotdeacoloaplecat rostuirea unirii romnilor i tot n acea parte de ar se gsesc rd-cinileceleimaifrumoasegriri poetice romneti.Urmrindncrengturadeidei desprinse din irul istorisirilor, reies ctevaaspectecarepunnlumin factoridttoridetriecelorcare n-auacceptatumilina.Inspirn-du-sedincronicilevremii,Mihail Sadoveanuaterne,nufrinter-veniafanteziei,paginidevibrant dorindelibertate,careaturnat puterenbraulmoldovean,carea transformatnvitejidepovestepe feciorii Vrancei, care a cldit zid de netrecutdinciobaniimunilorpr-vlii peste balaurul otoman.Atribuindu-imareluiroman-cier-consideratcndvacreatoral epopeiinaionale-semnificaiade punte peste Prut, punem n balan-ajudeciidrepteprezenaspiritu-lui Sfntului tefan, care a implan-tatnvecheaMoldovnsemnele izbnzilor sale, marcate prin domuri nlate drept recunotin lui Dum-nezeu,mnstirilelacareiastzi ne nchinm cu pioenie. Acest spi-rit nlnuie toate aciunile romane-lor istorice plsmuite de autor.Prezent direct ca personaj n tri-logia Fraii Jderi, tefan cel Mare, avndalturipeoameniiMriei Sale, nu pleac la lupt nainte de a asista la slujba de binecuvntare a otii. ncrcat cu credina n dreap-tabiruin,tefanfrngevisulde expansiunepestentreagaEurop alImperiuluiOtoman,izbndda-toratfaptuluictoimoldovenii devinoameniiMrieiSale.Spre justificatamndrieromneasc,n muzeul Mnstirii Putna, st scris pe plachet mare mrturia elogioas a unui cronicar polonez, care atribu-ie lui tefan cel Mare titlul de voie-vod, aprtor al Europei.Strbtndveacurile,duhullui tefan cheam mai departe la lupt contraasupritorilor,mbrbteaz pe urmai cu spiritul dreptii n ac-iuneadea-iapraviaa,bunurile idemnitatea.MihailSadoveanu urmrete destinul fotilor oteni ai marelui voievod, care se pieptoea-z, n trecerea vremii, cu certificatul de rze, adic lupttor rspltit de domnpentrufaptevitejeti.Me-ritulmareluipovestitorconstn dezvluireadovezilordesemeie rzeeasc din generaie n genera-ie,aacumsentmplnroma-nul Neamul oimretilor, n care colectivitateadininutulOrheiului nuacceptumilinaasupririiboie-rilor aflai sub oblduirea domniilor trdtoare.Tudoroimaru,fiude rze, pltete cu dreptate boierului Orheianu care i-a ucis tatl, restabi-linddrepturileobtiirzeetiasu-pra pmnturilor luate de boier.Darideealegturiidintregene-raii, care duce n timp faima voie-voduluicelMare,strbateistoria Moldoveicaunpronunatfirrou, nvluind n desfurarea lui figura luiTudoroimaru,btrncuplete albe i orb, prezent la curtea Duci-Vod,undelmustrpenemilosul domnpentrufrdelegilesalefa de cei obidii i lipsii de aprare: nu-i ncrca sufletul cu snge. Cci sesuiepnlacerplngerileobij-duiilor, iar monegii cei nenelepi i orbi te blastm s mori neiertat isingur.Ameninatcumoartea pentru ndrzneal, btrnul rmne demn, fr team n dojana sa: ateptsmloveti,caspierde buzduganul mriei tale, cum a pierit iprintelemeudebuzduganullui Aron Vod (Zodia cancerului sau vremea Duci-Vod, Editura Poli-tic, Bucureti, 1986, p. 207)Aceeaiideecare,nconcep-iascriitorului,alctuieteosatura istorieilibertiiiindependenei Moldovei,cutoatemomenteleei de vnturare a unor domnii nedem-ne,secontureazinNicoar Potcoav,alcruifirnarativni-r aventurile fiilor lui Ion Vod cel Cumplit, n ncercarea de a pedepsi petrdtoriiiucigaiitatluilor. ncredereascriitoruluicMoldova ivapstraprinveacuridemnita-tea nscunat de tefan cel Mare i gsete expresia n mesajul eroului NicoarPotcoav,aflatpeeafod: Dinsngelemeuvacreters-cumprarea cum crete grul dintr-osmn.Totastfel,unmartorla supliciu,povestetecMriasa Nicoaratrecutcaunvisalmol-dovenilor. Din duhul su, care nu se stnge, ne-om aprinde noi i alii de dup noi, cum se aprinde lumina din lumin (Nicoar Potcoav).Cmoldoveniil-aucanonizat demultpetefan,alturndnume-luisuatributulcelSfnt,odo-vedetesimuldatorieiostetial unor biei paznici ai Cetii Neam-ului,carendrznescsseopun faimoasei armate a regelui Sobieski, refuznd s se predea la somaie i nchiznd porile s nu zic leahul c-au intrat ntr-o romneasc cetate ca-ntr-o arin pustie (C. Negruzzi, Sobieskiiromnii),reuinds atrag admiraia orgoliosului rege.Maiaproapedeveaculnostru, strbatemndriarzeeascnpre-zentareadectreIonCreanga satului Humuleti: sat vechi r-zeesc, ntemeiat n toat puterea cu-vntului (Amintiri din copilrie).Elnsuidescendentdinmam moldoveanc,poartnsngespi-rituldejustiiarpreluatdintririle poporului. Povestirile sale, pronun-condamnarelaadresacelorpu-ternici i ri ori dau curs aciunii de pedepsire cu dreptate a faptelor cri-minale, ca n Jude al srmanilor i n Baltagul.Opera lui Mihail Sadoveanu nu poatefiscoasnafaravalorilor literarenaionale,attavremect npaginilecreaieisalestscris ofrmntaredeveacuriaacestei pri de Romnie.Municipiul Alba-Iuliapstreaz olegturdesufletcuMihailSa-doveanu, omagiind jertfa fiului su naldoilearzboimondial,solda-tulPaul-MihuSadoveanu,alcrui mormnt se afl n Cimitirul Eroilor din oraul nostru. prof. Georgeta Ciobot(Alba-Iulia)BasarabieDe nicieri nu-i semn de nicio mili s-a ajuns n cel din urm hali moare Basarabia umilCu capu-n vechiul sac imperial.N-avem puterea s-mprim o pineNe facem socoteli de precupeiDar tot acolo o s ajungem mineCu paii doar oleac mai ncei.Srac sor basarabTu, cea mai sfnt dintre toateZadarnic mama te ntreabDac trieti n libertate.i va veni i catastrofa ierniiCa s-o gustm de tot mai multe orii s-amurgim cu Gogol pe guberniiCa nite revizori rtcitori.Acum imperiul d o nou cinMnnc ri i bea popoare miciS vin Basarabia, s vinS-o guste menevici si bolevici.Trezete-te, tu patrie drogatC dac-n focul calculelor reciMai pierdem Basarabia o dati noi suntem pierdui n veci de veci.N-au nicio cale fraii s apuceAtept-n van un sprijin de la noiE dus Basarabia pe crucei noi o contemplm cu ochii goi.(Adrian Punescu)8Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) EvenimentSfntu-Gheorghe g Onoranta vizit a avut loc ca urmare a participrii buctarilor romni la Ziua Porilor Deschise de la Parlamentul Europeannperioada10-13octombrie 2011,norganizareaComitetului Regiunilor de la Bruxelles i a Eu-ro-ToquesInternaional,laParla-mentulEuropeanaavutlocZiua Porilor Deschide, eveniment gas-tronomic ce a reunit buctari din 14 ri ale Uniunii Europene, care i-au prezentatbuctriatradiionaln faa a 1.400 de europarlamentari.Romnia, pe gustul europarlamentarilorDespre acest eveniment festiv, la Grupul colar Constantin Brncui din Sfntu-Gheorghe, judeul Covas-na, a vorbit presei, dar i cadrelor di-dactice i elevilor din aceast unitate denvmnt,maestrulDumitru Burtea (foto, al treilea din stnga), preedinteleEuro-ToquesRomnia, nsoitnoraulnostrudeCornelia Ghioi (foto, a doua din dreapta), vicepreedinte al organizaiei, dar i buctar-ef la Hotelul ARO PALA-CE din Braov.Duetdealuisturioncusos de raci i trufe din Transilvania, mis-treicprioardeCarpaicuciu-percidepdure,papanaicusmn-tn i dulcea, i gomboi cu prune i gem de Topoloveni au reprezentat deliciile oferite de Romnia ambasa-dorilor i parlamentarilor europeni la evenimentul Open Days - sptm-naeuropeanaregiuniloriorae-lor, a spus maestrul n arta culinar DumitruBurtea,adugnd:Vinul romnesc, precum Grasa de Cotnari, Reca, Terra Romana Roze, Feteas-ca Neagr Dealul Mare, alturi de artizanatulspecificriinoastre,au acompaniatfoartebinepreparatele tradiionaleiauconstituitunmic colior din Romnia.Euro-ToquesRomniaaparti-cipatlaevenimentcuodelegaie numeroas,formatdinbuctaride renume i specialiti n gastronomie, printrecareiprofesoaracovs-neanc de la Constantin Brncui, CarmenTordai(foto,apatradin stnga). Meniul, prezentat n rndu-rile de mai sus chiar de preedintele Dumitru Burtea, a fost unul deosebit, ncntndpeceiprezenipringust, savoare, dar i mod de prezentare.PreedinteleEuro-ToquesIn-ternaional,DanielRameau,afost foartencntatdeprestaiabucta-rilorromni,nvremecedirectorul AfacerilorPublicealComitetului Regiunilor, Laurent Thieule, a artat cprinacestevenimentamoferit plcereoameniloriamvalorizat gastronomia european.Delegaia romn s-a ntors aca-s cu zmbetul pe chip i cu mulumi-rea n suflet c, prin astfel de eveni-mente, gastro-nomi a r o m -neasc va fi din cence maicu-noscut iapreciat n toate rile europenei chiar n afara Europei,a mai spus Du-mitru Burtea.Prezent laconferina depres,di-rectoarea Grupului colar Constan-tin Brncui, prof. Rodica Prvan (foto,ncentru),amulumitoas-peilorpentruvizitareainstituieide nvmnt,invitndu-i,totodat,s ndrumeideacumnaintecadrele didactice i elevii din aceast coal. Poatenviitorveimaiinvitare-prezentaniicoliinoastreilaalte asemeneaevenimente,poatevei participachiarlazilelecoliinoas-tre,pentrucavemmarenevoies nvmdespregastronomiedela specialitidecelmainaltnivel,ca dumneavoastr. V invit chiar de pe acum s ne sprijinii n anumite pro-iecte care s i aib finalitatea la zi-lele colii noastre, ce au loc n fiecare an n luna mai, a mai spus directorul de la Constantin Brncui. Doru Decebal Feldiorean(Sfntu-Gheorghe)9Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) EvenimentFii pe pace, avei-v bine, nu v sfdiiMareleierarhAndreiaguna, MitropolitalTransilvaniei,nainte de a-l ridica Domnul, ne-a lsat n-demnul: Fii pe pace, avei-v bine, nu v sfdii.Cuaceastdorinammersvi-neri,28octombrie2011,laSibiu, pentruavedeapeagunaceavea s vin de la Rinari, unde se odih-nea,laCatedralaMitropolitan Sfnta Treime i pentru a-l ntm-pinape Apostolul Andrei,celnti ChematiOcrotitorulRomniei. AsositnSibiunfuratntrico-lor,ateptatdemilitaricutore,de preoicucntri,demireni,muli mbrcairomnete,curespect, evlavie, dragoste i recunotin. n drum spre marea Catedral s-a oprit n faa Bisericii din Groap, cum i spun sibienii, Biserica Buna Vesti-re, unde a slujit pentru prima dat ca Mitropolit.naintedeaintranCatedrala MitropolitanaArdealului,visul sumplinitdupridicareasala Domnul,s-aopritpentruaascul-taImnulRomnieiiprimionorul GrziiMilitare,aacumsecuvine unui erou al neamului romnesc.Puin mai trziu a sosit i mare-leoaspetealTransilvaniei,Sfntul Apostol Andrei, cel nti Chemat. n ateptarea Sfintei Liturghii de sm-bt i a ascultrii Tomosului Sino-dalceurmasanunecredincioi-lorvrerealuiDumnezeu-trecerea n rndul sfinilor a naltului Ierarh Andrei aguna, Mitropolitul Ardea-lului -, Apostolul Andrei a ngduit credincioilor s se nchine cinstitu-lui su cap. n linite, n pace, fr sfad,toatnoapteacretiniis-au nchinat cinstitului cap al Sfntului Apostol Andrei, bucurndu-l pe cel ce i-a pstorit pe moii lor ntre anii 1846-1864 ca vicar general de Sibiu i1864-1873caMitropolitalAr-dealului, Andrei aguna.n dimineaa de smbt, 29 oc-tombrie 2011, dup svrirea Sfin-teiLiturghiidectrePreafericitul PrinteTeodorosalII-lea,Papi Patriarh al Alexandriei i al ntregii Africi, Preafericitul Printe Daniel, PatriarhulBisericiiOrtodoxeRo-mne,mpreuncunaltpreasfini-tul Hrisostom, Mitropolit de Patras, i un sobor de arhierei, Preasfinitul Printe Ciprian Cmpineanul, Epis-copvicarpatriarhalisecretarul Sfntului Sinod al Bisericii Ortodo-xeRomne,adatcitire Tomosului Sinodalcareanunapoporuldrept-mritorcDumnezeuamplinit vrerea lor de a-l trece n rndul sfin-ilor pe Andrei aguna.Apoi, Mitropolitul Ardealului, naltpreasfinitul Laureniu Stre-za(fotodreapta,centru),aartat lumii Icoana Sfntului Ierarh Andrei aguna la care ne vom nchina i la care ne vom ruga lui s ne ajute cu rugciunile sale ctre Dumnezeu. A fost artat i o icoan deosebit, su-gestiv pentru contextul proclamrii ca sfnt a Ierarhului Andrei aguna, icoancarenearatcumSfntul Apostol Andrei, cel nti Chemat i Ocrotitorul Romniei l mbriea-z pe Sfntul Ierarh Andrei aguna.DmslavluiDumnezeuc ne-amplinitdorinadea-lnum-ra n rndul sfinilor pe cel ce ne-a deteptat cu ajutorul crilor, colii, credinei ortodoxe.Alturidebucuriasibienilor, caredemultlpreuiaucapeun sfnt,ibucuriacovsneniloreste mare, deoarece ei au cerut, n scris, PatriarhieiBisericiiOrtodoxeRo-mnesnceapdemersurilede proclamare ca sfnt a Mitropolitului aguna,unadevratpstoralnea-mului romnesc. S-a dezvluit uni-tateasufleteascaneamuluirom-nescntr-unchipcumnusepoate mai frumos.SibiuleraplindeDuhSfntce ddea o pace ce nu am mai simit-o demult. Spre sear, cu pace n suflet, am petrecut Cinstitul Cap al Sfntu-lui Apostol Andrei cel nti Chemat, OcrotitorulRomniei,ndrumul su spre Alba-Iulia. Bucuria ne st-pnea pentru c el a dorit s mear-giacolo,ncapitalarentregirii Romniei,sasistelaproclamarea casfntaunuinaintemergtoral SfntuluiIerarhAndreiaguna,a Ierarhului Simion tefan, care ntre anii 1643-1656 a fost Arhiepiscop i Mitropolit al Blgradului (Alba-Iu-lia), al Vadului i al Maramureului, precum i peste toat ara Ardealu-lui.IerarhulSimiontefanne-adat primatraducereintegralnlimba romnaNouluiTestament,anul 1648, numit Noul Testament de la Blgrad i ne-a mai druit, n anul 1651,Psaltirea.nfruntndcrunta calvinizare a romnilor, Ierarhul Si-mion tefan nu a acceptat n cultul cretin ortodox dect limba romn. A fcut cu adevrat misiune n tim-pulncareBisericaOrtodoxdin Transilvaniaeranendurtorprigo-nit, cretinii ortodoci fiind supui unui proces accentuat de calviniza-re. Istoria bisericii noastre ne spune catuncicndafostnumitmitro-polit a primit jurisdicia, din partea autoritilor vremii, asupra numai 3 din cele 20 de protopopiate ortodo-xealeTransilvaniei,asupracrora arfiavutdreptuldinpunctdeve-dere canonic i pastoral. 17 au fost date, abuziv, pastorului calvin Gele-ji Katona Istvan.Frumoasacetatearentregirii fremtadenerbdareateptnd sosireaCins-tituluiCapal celuicene-a vestitpeIisus Hristos,nou romnilor,n-dreptindu-nesspunemastzi c ne-am nscut cretini. i Ierar-hul Simion tefan atepta plinirea vremii.Muli,foartemuli,dreptm-ritoricretiniauvenitlaCatedrala Rentregirii pentru a ntmpina cin-stiii oaspei alturi de Mitropolitul Simion tefan, care, sunt convins, l atepta pe Apostolul Andrei din anii vieii sale. Apostolul Andrei, Ocro-titorul Romniei, i-a venit cu vestea bun. El, slujitorul lui Hristos, prin vrereaDomnului,vafinumrat printre sfini. i mai muli dreptm-ritori cretini au fost prezeni dumi-nic,30octombrie2011,laSfnta Liturghiesvritdeaceeaimari ierarhi care au fost prezeni la Sibiu pentru a asculta Tomosul Sinodal ce anunapoporuluihotrreaDom-nului,numrareaprintresfinia slujitorului su neabtut, nenfricat, Arhiereul Simion tefan.Tot inutul a fost mbrcat, prin datulDomnului,cusoareblnd, cer fr nori, semn c patriarhii i mitropoliiiortodocinfriiau fcut voia sa.Amplecatsprecasgndin-du-mctdemareeiubirealui Dumnezeupentrumrturisitorii Lui, i cum ni se arat.Nu v fie fric! Frica e a diavo-lului, nu a lui Dumnezeu. S ne lup-tm pentru Grdina Maicii Domnu-lui,Romnia,cene-afostdatn grij pentru slava lui Dumnezeu, nu pentrunoi!Snu-llsmpeLuci-fer s o ia pentru el. E locul nostru unde ridicm mrire Sfintei Treimi! Doamneajut-nestrimnpace, s ne avem bine, s nu ne sfdim!Ioan Mugur Topolnichi,pelerin, prin voia lui DumnezeuSibiuSibiuSibiuSibiuAlba-IuliaAlba-IuliaAlba-IuliaFoto: Basilica.roFoto: Basilica.roFoto: Basilica.ro10Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) Actualitaten realizarea rubricii sunt folosite tiri ale ageniei naionale de pres - AGERPRES.BraovHarghitaMureCovasnaOrganizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European a intrat n linie dreaptConsilier judeean PCM evacuat din sala de edine, pe sus, cu tot cu scaunPCM susine varianta unei aliane civice pentru un candidat maghiar comun la Trgu-MureCovasna, n topul judeelor cu cele mai mici salariiComitetuldeOrganizareal FestivaluluiOlimpicalTinere-tuluiEuropean(FOTE),careva avealoc,n2013,laBraovin alte patru orae de pe Valea Praho-vei, ntrunit n week-end-ul trecut nmunicipiuldesubTmpa,va solicitaconsultanComitetului Olimpic European n ceea ce pri-vete partea de organizare intern, a anunat, duminic (30 octombrie 2011-n.n.),ntr-oconferinde pres, preedintele Comitetului de Organizare,primarulBraovului, George Scripcaru.nceeacepriveteparteade infrastructur stm bine. Al doilea patinoarsevaconstruinPoiana Braov pe structura celui existent. Acumamtrecutlaoaltetap, ceadeorganizareinternafesti-valului.Avemnevoiede500de voluntaripentrucarencepems facem seleciile din rndul studen-ilordelaUniversitateaTransil-vania i de la cluburile colare, a declarat primarul.Potrivitacestuia,vorfi1.500 desportividin45deri,lacare seadaugstaff-urileacestora,jur-nalitii,antrenorii,arbitrii,medi-cii,caretrebuietransportaispre locuriledecazareicompetiii,i crora trebuie s li se asigure trans-portul i securitatea.Suntsportivicarevincuar-mamentpentrucompetiiilepe careledesfoar.Estenevoiede foartemultedocumente. Aicisunt probleme. Este vorba despre partea de resurse umane care trebuie adu-nat,organizaticoncentratpe problemele de organizare. n acest domeniudorimconsultandela Comitetul Olimpic European. Pes-te11luniproiectultrebuietermi-nat. Eu cred c vom face un eveni-ment foarte bun pentru Romnia, a spus George Scripcaru.El a artat c din rndul oraelor organizatoare a fost eliminat oraul Buteni, unde trebuiau s se desf-oare ntrecerile de ski fond i unde nu s-a fcut aproape nimic n acest sens.OraulRnovapreluati competiia de ski fond pe lng cea de srituri cu schiurile.PreedinteleCOR,IoanDo-brescu, cel care a fost pn acum dousptmnipreedinteleCo-mitetuluideOrganizarealFesti-valului, a susinut la conferina de pres c este normal ca organiza-rea n continuare a evenimentului sfiepreluatdeautoritilelo-cale,carecunoscmaibineceau de fcut.Nusepuneproblemasnu organizmaceastmarecompe-tiie,ceamaimareorganizatn RomniadupUniversiadadin anul1980.MinistrulFinanelor, GheorgheIalomiianu,ne-aasigu-rat c nu vor fi probleme cu partea definanare,MinisterulDezoltrii Regionale s-a implicat serios pn acum i o va face i n continuare, la fel i Ministerul Educaiei, Cer-cetrii, TineretuluiiSportului,a declarat Ioan Dobrescu.Lainspeciafcut,vinerii smbt (28 i 29 octombrie 2011 - n.n.), n zonele n care vor avea loccompetiiilenBraov,Pre-deal, Rnov, Azuga i Sinaia au fost prezente i dou membre ale Comitetului European de Organi-zareaFestivalului,GuroLium, dinNorvegia,iKaterinaNyco-va, din Cehia.SatulOlimpicvafinPoia-naBraov,nzonahotelurilor,iar deschidereaFestivaluluiOlimpic al Tineretului European se va face n Piaa Sfatului din centrul muni-cipiului de sub Tmpa.PreedinteleorganizaieiMure a Partidului Civic Maghiar (PCM), LaszloGyorgy,adeclarat,vineri (28octombrie2011-n.n.),ntr-o conferin de pres, c este adeptul unei aliane civice pentru susinerea unuicandidatmaghiarcomunla Primria Trgu-Mure.n condiiile n care nu am re-nunatlaideeapotrivitcreiatre-buie o personalitate mai presus de partidelepolitice,acumcndsun-temmaimulteorganizaiipolitice maghiare n Trgu-Mure, am luat n calcul c exist i ali candidai celpuinindependeni,cumarfi Smaranda Enache sau prof. dr. Be-nedek Imre. Conform discuiilor pe care le-am purtat n mai multe sfe-re civile, am constatat c cele dou persoanesuntdeasuprapartidelor politice comparativ cu Vass Leven-te (candidatul anunat de UDMR - n.r.). Dac am putea face o coaliie civic din care s fac parte PCM, LigaProEuropa,ConsiliulNai-onalSecuiescitoatsferacivil, plusbisericile,amputeaformao puterecarearaveaanserealede a ctiga alegerile locale, a artat Laszlo Gyorgy.Acesta a spus c s-au purtat dis-cuii cu cei doi posibili candidai ai civicilor, Benedek Imre i Smaran-daEnache,cuorganizaiipolitice i non-politice i s-a ajuns la con-cluzia c dac se dorete un spirit i o putere civic n ora, atunci tre-buie fcut o coaliie civic, o pute-re civic care poate fi ctigtoare la alegerile locale.n plus, Laszlo Gyorgy a preci-zat c PCM s-a gndit i la o vari-ant de organizare a unor prealegeri interne, n care s se decid un can-didat comun susinut de toate orga-nizaiile maghiare.Arfipericulospentrucpu-tereaibanulpotinfluenaacest lucru,dartrebuiesredmposibi-litateaoamenilordeaseexprima i de a alege, s nu ne jucm politic pentruapstranpoziiepeunul sauafaceafaceripoliticepentru alii. Drumul pe care putem merge i care ne poate conduce ctre Pri-mria Trgu-MureesteSmaranda Enache. Dac aceast coaliie se va nfptui, cred c putem avea o coali-ie nvingtoare pentru alegerile lo-cale i generale, a subliniat acesta.LaszloGyorgyconsiderc dacUDMRestentr-adevrdes-chisidoretesctigealegerile laTrgu-Mure,vaparticipala aceste prealegeri.SmarandaEnacheesteco-preedintaLigiiProEuropadin Trgu-Mure,fostambasadoral RomnieinFinlanda,iarBene-dekImreafostconsilierjudeean icandidatalUDMRlaCamera Deputailor,careafostexclusdin partidcaurmareacontestriin instanarepartizriimandatelor parlamentare, ceea ce a dus la sen-tina de invalidare a mandatului de deputat al UDMR din strintate. ConsilieruljudeeanalPartiduluiCivicMaghiar (PCM) Arus Zsolt (foto) a fost evacuat, vineri (28 oc-tombrie 2011 - n.n.), din sala de edine, pe sus, cu tot cu scaun, n urma unui schimb de replici avute cu pre-edintele Consiliului Judeean (CJ) Harghita, Borboly Csaba (UDMR).nedinaextraordinaraConsiliuluiJudeean Harghita, convocat n vederea alocrii de fonduri pen-tru plata nclzirii la colile din Blan, consilierul Arus Zsoltacerutcuvntuliaspuscvavotahotrrea dac se dau bani i pentru nlturarea efectelor inunda-iilor n localitatea Cplnia.Arus Zsolt a subliniat c preedintele Consiliului Judeean,BorbolyCsaba,aspus,laoedinpre-cedent, c nu este legal s se aloce fonduri pentru Cplnia i i-a cerut acestuia s nceteze cu min-ciunile i s acorde tratament egal tuturor localiti-lor judeului.I-am spus s termine cu minciunile n sala de e-dine. O dat spune c nu se pot aloca bani i alt dat spune c se pot aloca. Atunci m-a ntrebat la cine m refer cnd vorbesc de minciuni i cnd i-am spus c m refer la domnia sa mi-a cerut s prsesc sala de edin-e. I-am spus c eu nu ies din sal, am venit la edin i voi rmne n continuare. Mi-a mai cerut de cteva ori, apoi a chemat gardienii care m-au scos afar pe sus, cu tot cu scaun, a declarat Arus Zsolt.Acesta consider c gestul preedintelui Consiliului Judeean Harghita este necugetat, prostesc, copilresc i perfect ilegal i a anunat c va face plngere penal mpotriva lui Borboly Csaba pentru abuz n serviciu i lipsire de libertate.Consilierul PCM a mai precizat c demersul efului CJ contravine i regulamentului intern al instituiei.Dupceconsilierulafostscospesusdinsali ceilalicolegiaisidelaPCMauprsitedina,n semn de protest.n replic, preedintele Consiliului Judeean Har-ghita, Borboly Csaba, susine c a luat decizia de eva-cuaredinsalntruct ArusZsoltarecurslaantaj pentruavotahotrreadealocareabanilorpentru colile din Blan, lucru, n opinia sa, inacceptabil.Motivul pentru care am cerut evacuarea a fost c acondiionatvotareahotrriirespective,nucm-a fcutmincinos.(...)Nuacceptnicioformdeantaj politic, etnic, de orice natur i voi recurge la aceast metod oricnd se va ntmpla ceva asemntor, a de-clarat Borboly Csaba.PreedinteleConsiliuluiJudeeanHarghitaamai adugat c gestul su este unul perfect legal, conform cu regulamentul instituiei i cu statutul aleilor locali, i a inut s precizeze c Arus Zsolt nu a fost lovit sau mcar atins, ci doar a fost ridicat cu scaunul i evacuat din sal.RelaiiledintrepreedinteleCJHarghita,Borboly Csaba,iconsilierulPCM ArusZsoltsuntdestulde tensionate, la fiecare edin fiind nregistrate discuii n contradictoriu ntre cei doi.ArusZsolt,cunoscutcaunmilitantpentruauto-nomia teritorial a maghiarilor, a mai fost evacuat din sal, dar a plecat de bunvoie.Covasna este n topul judeelor cu cele mai mici lefuri din ar, salariul mediu brut situndu-se la 1.185 de lei, cu peste 800 de lei mai puin fa de media naional.Directorul executiv al Ageniei Judeene de Ocupare a Forei de Munc (AJOFM) Covasna, Kelemen Tibor, a declarat, mari (25 octombrie 2011 - n.n.), ntr-o conferin de pres, c aceast sum a reieit n urma calculelor fcutepebazadeclaraiilordepusede3.880deagenieconomici,careau raportat un fond total de salarii de 57 milioane de lei pentru cei aproximativ 48.000 de angajai pe care i au.La nivel naional, salariul mediu brut este de 2.005 lei, respectiv 1.455 lei net, iar n judeul Covasna rezult un salariu mediu brut de 1.185 de lei, ceea ce nseamn 700 - 750 de lei n mn, a afirmat Kelemen Tibor.El este de prere c salariile mici au drept cauz att diferena mare dintre cererea i oferta de locuri de munc, precum i faptul c fora de munc este insuficient calificat i nu corespunde adeseori criteriilor cerute de angajatori.Presupun c salariile se armonizeaz ntre angajatori, iar salariul minim este i un rspuns la oferta de locuri de munc. n momentul de fa avem 260 de locuri de munc vacante, ns doar 10 sunt pentru persoanele cu studii superioare, o pondere infim (...), 85 de locuri de munc sunt pentru mun-citori necalificai i ngrijitori de animale, iar diferena este pentru confecio-neri, oferi i ageni de paz, care, de regul, sunt pltii cu salariul minim pe economie, a afirmat Kelemen Tibor.Potrivit acestuia, n judeul Covasna rata omajului a atins luna aceasta 7,75 la sut, fiind mai ridicat n rndul brbailor i mai sczut n cel al femeilor, care reuesc mai uor s-i gseasc un loc de munc n una dintre fabricile de confecii existente n zon.Practic, n jude sunt nregistrai oficial peste 7.000 de omeri, dintre care aproape 5.000 neindemnizabili.Din datele prezentate de AJOFM Covasna rezult c n luna octombrie a anului trecut rata omajului n jude a fost de 10,58 la sut. 11Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) LocalAdministraia public local din judeeleCovasnaiHarghitaeste epuratetnicdectreUDMRcu ajutorul unor instituii publice cen-trale ale Statului Romn i cu com-plicitateaunormembriaiUDMR iPDLaflainposturicheieale administraiei publice centrale.Doudintreacestepersona-jeodioase,carepunumrulla epurareaetnicaromnilordin instituiilepublicedinCovasna iHarghita,suntsecretarulde statAndrasSzakal,preedintele AgenieiNaionaleaFuncio-narilorPublici(ANFP)iCsaba FerencAsztalos,preedintele Consiliului Naional pentru Com-baterea Discriminrii (CNCD).AndrasSzakal,fostmembru UDMR,actualmembruPDL,a ajunsnfunciadepreedinteel ANFPdupceafostoperioad subprefectaljudeuluiBraov, funciencareafostputernic sprijinitdectreactualuledilal Braovului,GeorgeScripcaru (fostGheorgheScripcaru,dup cumaparenmass-media!). Scripcarus-aremarcatnnenu-mrate rnduri prin discursul su de susinere a autonomiei teritori-ale pe criterii etnice a maghiarilor din Covasna, Harghita i Mure.Cu ajutorul lui Andras Szakal, UDMR folosete prghiile lega-lepentruapromovaangajrile n administraia public local din Covasna i Harghita prin impune-reaabuziviilegalaobligati-vitii cunoaterii limbii maghia-repentruabsoluttoateposturile dinadministraiapubliclocal dinceledoujudee.Szakalar fi trebuit s fie primul care s re-clamefaptulcmprejurrilede participareladiferiteleconcur-suri pentru ocuparea unor posturi vacantenceledoujudeesunt ilegale atunci cnd se solicit cu-noaterea limbii maghiare pentru toateposturiledinadministraie. Legeaprevedefoarteclarfaptul cdoarnaceleposturincare exist relaii cu cetenii se poate impunecunoaterealimbiiunei minoritinaionalenzonelen careaceastadepete20lasut din totalul populaiei.nschimb,AndrasSzakalgi-reazntr-unmodcriminal,prin semnturainstituieipecareo conduce,maghiarizareatuturor posturilor din administraia publi-c local din Covasna i Harghita.Unaltpersonajodioscare gireaz,lacomandaUDMR,n-tregulprocesdeepurareetnica romnilordinadministraiapu-blicdinceledoujudeeeste preedintele CNCD, UDMR-istul CsabaFerencAsztalos.Asztalos cunoatefoartebinesituaiadin zon,fiindsesizatdenenumra-teoricuprivirelaacestproces chiardectresubsemnatulsau de ctre alte organizaii. Cu toate c CNCD a emis peste 10 (zece) hotrrimpotrivaunorinstituii publicedinCovasnaiHarghita condusedemembriaiUDMR, princareamdoveditfaptulc avemde-afacecuunadevrat fenomenalepurriietnicearo-mnilor, Asztalosnualuatnicio msurmpotrivacolegilorsi de partid, refuznd s combat n orice fel acest fenomen ndreptat mpotriva romnilor din Covasna i Harghita.Maimult,amartataicict demincinosesteCsabaFe-rencAsztalos.ntrebatdectre Alessandra Stoicescu, n direct la Antena 3, n urm cu ceva vreme, ntr-oemisiunencareamfost invitat i eu, dac se poate anga-jafrproblemenCovasnasau Harghitancondiiilencarenu cunoatelimbamaghiar, Aszta-losaminitcuuntupeuordinar, afirmndcoricinesepoatean-gajafrproblemenceledou judee. Da, oricine tie limba ma-ghiar, dup cum o dovedesc cele dou anunuri alturate!Asztalosartrebuisfiecel de-al doilea personaj care s com-bat procesul de epurare etnic a romnilordinCovasnaiHar-ghita, ns UDMR-istul refuz s adoptemsuridepreveniresau decombatereaacestuifenomen ndreptat mpotriva romnilor din cele dou judee.nsprijinulafirmaiilormele aducdounoicazurideposturi scoaselaconcursnCovasnai Harghita,posturipentrucarese impuneobligativitateacunoate-rii limbii maghiare pentru a putea participa la aceste concursuri.Anunulpostatpepaginade interneta ANFPprincareagen-iaanunorganizareaunuicon-curs de recrutare pentru ocuparea funcieipublicedeconducere vacantedesecretaralcomunei Valea-Criului,judeulCovasna (facsimil 1).Anunulpostatpepaginade interneta ANFPprincareagen-iaanunorganizareaunuicon-curs de recrutare pentru ocuparea funcieipublicedeconducere vacant de arhitect-ef din cadrul PrimrieiorauluiVlhia,jude-ul Harghita (facsimil 2).DE CE MINTE PREEDINTELE CNCD?Toate posturile din administraia public local din Covasna i Harghita, condiionate de cunoaterea limbii maghiare!0peralor de dale cu caracler persora|, irreg|slral |a Aulor|lalea Na|ora| de 3upravegrere a Pre|ucrr|| 0ale|or cu Caracler Persora| suo rr. 5129 ANUN Avndnvedereprevederileart.57alin.(4) din Legeanr.188/1999privindStatutul Iuncionarilor publici(r2),cu modiIicrilesicompletrileulterioaresialeart.39alin.(1)dinHotrrea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltareacarierei Iuncionarilor publici, modiIicat si completat de H.G. 1173/2008Agenia Naional a Funcionarilor Publici organizeaz concurs de recrutare pentru ocuparea funciei publice de conducere vacante de secretar al comunei Valea Criyului, judeul Covasna Concursul se organizeaz la sediul Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici, n data de03 octombrie 2011 proba suplimentar eliminatorie de testare a cunostinelor de limba maghiar- nivelavansat,n datade 04octombrie2011,ora 10.00,probascrissin datade06octombrie2011, ora 14.00, interviul.Dosarele de nscriere la concurs se pot depune n termen de 20 zile de la data publicriin Monitorul OIicial, partea a III-a, la sediul Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici. Dosaruldenscrierela concurs trebuiesconinnmodobligatoriudocumenteleprevzutelaart.49dinHotrreaGuvernuluinr.611/2008,modiIicatsicompletatdeH.G.1173/2008. Condiiiledeparticiparelaconcursaprobate prinOrdinulpresedinteluiAgenieiNaionaleaFuncionarilor Publici nr........./2011 si bibliograIiastabilitseaIiseazlasediulAgenieiNaionaleaFuncionarilorPublicisi pesite-ulAgenieiNaionaleaFuncionarilorPublici ZZZDQISJRYUR. Relaii suplimentare se pot obine la sediul Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici si la nr. de teleIon : 0374.112.726.

Candidaii trebuie sndeplineasccondiiilegenerale prevzute de art. 54din Legeanr.188/1999 privind Statutul Iuncionarilor publici (r2), cu modiIicrile si completrile ulterioare. Condiiile departicipare sunt: x studiiuniversitaredelicenabsolvitecudiplom,respectiv studiisuperioaredelung durat, absolvite cu diplom de licen n domeniul stiinelor juridice sau administrative; x vechime n specialitatea studiilor necesare exercitrii Iunciei publice: minimum 2ani;x cunostine de limba maghiar- nivel avansat;n cazul n care la concursul organizat pentru ocuparea Iuncieipublice de conducere desecretar alcomuneinuseprezintpersoanecare ndeplinesccondiiiledestudiisicondiiadevechime n specialitatea studiilor de minimum 2 ani, pot candida si persoane care nu ndeplinescaceste condiii, n urmtoarea ordine: a) persoanecareaustudiiuniversitarede licen,absolvite cu diplom,respectiv studiisuperioaredelungdurat,absolvitecudiplomdelicensau echivalent,nspecialitatejuridic sau administrativ; b)persoanecareaustudiiuniversitaredelicen,absolvitecudiplom,respectivstudii superioare de lung durat, absolvite cu diplom de licen sau echivalent, n alt specialitate;c) persoane care au studii medii, absolvite cu diplom. 0peralor de dale cu caracler persora|, irreg|slral |a Aulor|lalea Na|ora| de 3upravegrere a Pre|ucrr|| 0ale|or cu Caracler Persora| suo rr. 5129

$181 Avndnvedereprevederileart.57alin.(4) din Legeanr.188/1999privindStatutul Iuncionarilor publici (r2),cu modiIicrilesi completrileulterioaresialeart.39alin.(1)dinHotrrea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltareacarierei Iuncionarilor publici, modiIicat si completat de H.G. nr.1173/2008 $JHQLD1DLRQDOD )XQFLRQDULORU 3XEOLFLorganizeaz concurs de recrutare pentru ocuparea Iunciei publice de conducere vacantde DUKLWHFWHI din cadrul primriei orasului Vlhia, judeul Harghita Concursul se organizeaz la sediul Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici, n data de13septembrie2011,ora10.00,probascrissi ndatade15septembrie2011,ora14.00,interviul. Proba suplimentar de testare a cunostinelor de limb maghiar va avea loc n data de12 septembrie 2011, ora 12.00. Dosarele de nscriere la concurs se pot depune n termen de 20 zile de la data publicriin Monitorul OIicial, partea a III-a, la sediul Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici. Dosaruldenscrierela concurs trebuiesconinnmodobligatoriudocumenteleprevzute la art. 49 din Hotrrea Guvernului nr. 611/2008, modiIicat si completat de H.G. nr.1173/2008. Condiiiledeparticiparelaconcursaprobate prinOrdinulpresedinteluiAgenieiNaionale a Funcionarilor Publici nr...../2010 precum si bibliograIia stabilit se aIiseaz lasediulAgenieiNaionaleaFuncionarilorPublicisi pesite-ulAgenieiNaionaleaFuncionarilor Publici ZZZDQISJRYUR.Relaii suplimentare se pot obine la sediul Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici si la nr. de teleIon : 0374 112726. (2)Candidaii trebuie sndeplineasccondiiilegeneraleprevzutedeart.54dinLegeanr. 188/1999 privind Statutul Iuncionarilor publici (r2), cu modiIicrile si completrile ulterioare. (3) Condiiile departicipare sunt: x studii universitarede licenabsolvitecudiplom,respectiv studii superioaredelungdurat,absolvitecudiplomdelicennunuldindomeniile:arhitectur, urbanism, stiine ingineresti n domeniul construciilor; x vechime n specialitatea studiilor necesare exercitrii Iunciei publice: minimum 2ani;x cunoasterea limbii maghiare.

Facsimil 1 Facsimil 2NOI DOVEZI ALE EPURRII ETNICE A ROMNILOR DIN COVASNA I HARGHITA!Primarii UDMR din Ditru i Ciceu, sancionai de CNCD pentru discriminarea romnilor!ForumulCivicalRomnilordinCovasna,HarghitaiMurea sesizatConsiliulNaionalpentruCombatereaDiscriminrii(CNCD) desprefaptulcpaginileoficialedeinternetalecomunelorCiceui Ditru, din judeul Harghita, sunt realizate exclusiv n limba maghiar, cu consecina nclcrii dreptului cetenilor la informare n limba ofi-cial a statului.PrinHotrrile372/15.09.2011i373/19.09.2011,ColegiulCon-siliului Naional pentru Combaterea Discriminrii a constatat c sunt ntruniteelementeleconstitutivealeuneifaptedediscriminarei,n consecin, a sancionat contravenional conducerile primriilor Ciceu i Ditru, din judeul Harghita, cu avertisment.Cele dou hotrri ale CNCD, prin care s-a constatat discriminarea n mas a romnilor din aceast zon, se altur altor 10 hotrri ale acele-iai instituii n care s-a constatat, de asemenea, discriminarea n mas a romnilor de ctre autoritile administraiei publice locale controlate de UDMR sau PCM, din judeele Covasna i Harghita, n spee cu acelai obiect sau cu obiect diferit (condiionarea ocuprii unor funcii publice de cunoaterea limbii maghiare, organizarea de evenimente publice ofi-ciale pe criterii etnice cu excluderea romnilor etc.).ForumulCivicalRomnilordinCovasna,HarghitaiMureva monitoriza n continuare aciunile discriminatorii i antiromneti ale autoritilorpublicelocaleivasesiza,dupcaz,instituiilecompe-tentenscopulsancionriiinlturriioricrorderapajeextremist-naionaliste.Biroul de pres al FCRCM 21 octombrie 2011DeputatulMartonArpad Franciscnesocoteteopiniama-rilor intelectuali romni, inclusiv ceaaacademicianuluiDinuC. Giurescu.Eucredcnuidauseama oameniidecatastrofapecareo pregtescRomniei.Daclegea este adoptat i de Camera Depu-tailor, nseamn tergerea memo-riei,odatcearhiveledispardin centru,dinArhiveleNaionale. ()Dacle-apropunenSUA sntoarcarhiveledelaArhi-veleNaionaleCentraledinWa-shington D.C. la diferiii emiteni dinSUA,eucredcarspunec esteunactdetrdarenaional, dedestrmareaunitiiStatelor Unite -prof. Dinu C. Giurescu.ntr-unmodfoarteabil,pe agendaCamereiDeputailors-a propusrecent,pentrudatade luni,24octombriea.c.,trecerea prinprocedurdeurgenaunui proiectdelegepentrumodifica-reaicompletareaLegii Arhive-lorNaionale,unde,ntr-omare detextecumodificriminore, extrem de minore, reapare majora lovitur dat Statului Romn, ins-tituieiArhivelorNaionale,prin repunerepetapetdectredepu-tatul Marton Arpad Francisc a re-trocedriiarhivelorconfesionale, evident,fondulproblemeifiind acelormaghiare.Deputatulne-socotetecompletopiniamarilor intelectualiromni,nfruntecu academicianul Dinu C. Giurescu, cares-aupronunatdejampotri-va acestei retrocedri.Snuuitmcestevorbade documenteextremdeimportante pentruistoriaromneasc,docu-mentecreatedemarileepiscopii maghiare, care au avut sate ntregi de romni ca iobagi. S nu uitm creprezentaniiconfesiunilor maghiareromano-catolice,refor-mate i unitariene au fost cei care nDietaTransilvanieiaulovitn permanenndemnitateaivia-adezicuziaromnilortransil-vneni,trdndu-leintereselei asuprindu-icruntntr-unspaiu enormdetimp,dinEvulMediu timpuriupnla1848ichiar dup, pn la 1918, crend legi n acest sens. Urmele acestor demer-suri antiromneti se simt cu mare putere moral, cultural i econo-miciastziasupraromnilor. Arhiveleacestorepiscopiisevor astziluatedelaStatulRomn pemotivulcarfifostpreluate n mod abuziv de statul comunist n 1950. S nu uitm c Imperiul Austriac,respectivmprteasa Maria Tereza, a desfiinat un ordin religios,ianumeOrdinulIezui-ilor, confiscndu-i ntreaga avere dinimperiu,frdreptdeapel, pentruciezuiiiaulovitninte-resele statului austriac.Integral pe Ziaristionline.roAtac unguresc n Camera Deputailor. UDMR vrea s fure, azi, aurul Romniei: Arhivele Naionale. Autorul tentativei: Marton Arpad FranciscRETROCEDAREA ARHIVELOR CONFESIONALE CTRE CULTELE MAGHIARE - UN ATAC LA ISTORIA NAIONAL12Anul VI, Serie Nou - Nr. 197 (232) TraduceriTraduceri din presa de limb maghiarLaedinaorganizatlaBor-zont, preedinia CNMT a consem-nattreiprioritiprincipalepentru PPMT. Acestea sunt: popularizarea asumriiidentitiidemaghiarla recensmntulpopulaiei,proiectul dedezvoltareeconomicdenumi-tProiectulMikoImreistoparea procedeuluidedeschidereaminei de la Roia Montan, cu tehnologie bazat pe cianur. Pe lng acestea, nici munca de edificare a partidului nu va rmne mai prejos.Oficial,PPMTexistdedou zile, iar acum trim clipele de bucu-rie - a declarat Toro T. Tibor, pree-dintele executiv al CNMT, smbt, la conferina de pres a preediniei.CNMTiPPMTauclarificatn primulrndrelaiadintreceledou organizaii.PotrivitluiToro,fro micare puternic, partidul nu poate exista,ns,frnfiinareapartidu-lui, nici micarea nu ar fi putut atinge scopurile sale.Micareaaredoarinstrumente limitate,timpncarepartidulpoate obinerezultatepeplanpolitic,iar puterea, care i este necesar, i va da micarea, aflat n spatele frontului - a afirmat Toro. Preedintele executiv amaiadugatcUDMRapierdut sprijinuldecareseputeabucurala nceputuri, iar PCM nu a avut nicio-dat aa ceva. Scopul este autonomia i,caurmare,viitorulmaghiarimii din Transilvania.Acum, recensmntul este cel mai importantLa conferina de pres de la Bor-zont,patrumembriaipreediniei executiveaCNMT,ToroT.Tibor, Papp Elod, Gergely Balazs i Zatyko Gyula, au prezentat strategia partidu-luipetermenscurt.Dintreacestea, ceamaiarztoareestepregtirea pentru recensmnt, asumarea iden-titiidemaghiarfiinddeosebitde importantncazullocalitilorn care miza este aceea de-a atinge pra-gul de 20%.Iniiativa intitulat Este bine s fi maghiar, pornit recent mpreun cu organizaiile partenere (EMI, organi-zaiile de cercetai etc.), va ncerca s ajung n fiecare gospodrie, unde se va spune ct de important este asu-mareaidentitiidemaghiar.Lafel de important este i faptul de a atrage ateniaasupraeventualelorntrebri dinpartearecenzorilorru-voitori, adicceintrebaisfieatenila completareacorectaformularelor. S-adecis:campaniainiiatpentru recensmnt,sevancheiaprintr-o manifestaregrandioas,carevafi organizatlaZalu,undemizaeste procentul de 20% al maghiarilor.Fr o economie puternic nu va fi autonomieVicepreedintele Papp Elod, a f-cut cunoscut programul economic al nouluipartid,finalizareaprocedurii privindproiectulMikoImre.Pro-iectul Miko Imre exist n momentul actual doar sub forma unui act aflat nplindezbatere,preconizndu-se s apar n curnd mii de exemplare ale proiectului. n perioada urmtoa-re,sevororganizantlnirinloca-litilemajoritarmaghiare,nurma crora se va finaliza programul eco-nomic,realizatdectrespecialiti din Ungaria i din ar, avnd la baz modelul proiectului Szecsenyi.Nu ne trebuie tehnologie bazat pe cianurRecent, s-a dovedit c nu exist o siguran de 100% n domeniul teh-nologiilor periculoase, fiind exemple bunecatastrofanmoluluiroudin Un


67 - Florin Oprea, Livia Ardelean - Rebus La Mamaia

Cristi Puiu - Niky Ardelean

EDITURA ARMONII CULTURALE 2018 - bibliotecadeva.eu · poezii. 5 Camelia Ardelean – şlefuitor de diamante Camelia Ardelean ne răsfaţă iarăşi cu o carte de sonete, rondeluri

Activitati de invatare_biologie_ ardelean amalia.docx

24Fun Brasov Editia 197

197-221 Tratamentul chirurgical preprotetic

© GfK September 21, 2017 | Cine este si ce cauta ... · Romina Ardelean, Consultant GfK Romania 0724 528 087 [email protected]. Title: PowerPoint Presentation Author: Ardelean,

LIVIA ARDELEAN 1, ROMÂNIA...LIVIA ARDELEAN 1, ROMÂNIA Cuvinte cheie: nobili, documente, scriere, comitat, oraș regal. Câteva aspecte privind scrisul în Maramureș în secolele

Revista Culturism & Fitness nr. 197 (2/2009)

RADU ARDELEAN, Reţetarul culinar al lui Petru Lupulov din 1857

Dictionar Ardelean[Popular] - Roman 2014-01-16

LISTA CU CERTIFICATELE/RECOMANDARILE DE … ardelean g. alexandru cristian 56 ardelean laura 57 argyrakis triantafyllos ... 85 baboi maria mihaela 86 bacanu alina 87 baciuna maria

SYSCOM INFO, nr. 197, ianuarie 2012

79605869 Chestiunea Aromana Dr Teodor ARDELEAN

Liliana Ardelean - Jurnalul calugaritei

Niky Ardelean, colonel in rezervaMihai Ardelean, 34 de ani, c`pitan la arma lir`, c`s`torit, fiul cel mai mare al colonelului Ardelean. C\nt` la clarinet. Irina Ardelean, 30 de ani,

Cuprins - Argonaut · 9 21. schuster ..... 197 22. tiranul..... 206

Un ardelean pe drumurile lumii

Ardelean Rodica Sighetul Marmatiei Natura Si Creatie

Camelia Ardelean MEU8 Din această stare, mai degrabă labişiană („Scrisoare mamei” ş.a.), a primelor iubiri - în fond una singură, prima! - Camelia Ardelean se limpezeşte

ardelean nicolae sorin - Consultanta Juridicaavocatardeleansorin.ro/wp-content/uploads/2016/03/ardelean-nicolae... · consacraţi, de către criticul literar Sorin Ardeleanu: Nicolae

Nume Prenume Subagenti... · 2019-12-30 · Gabriela Voiculet Ardelean Carmen Maria 439029 58 500341 Banca Comerciala Romana Gabriela Voiculet Ardelean Dorina 434632 ... Gabriela

Manualul utilizatorului - Samsung Galaxy S5 Guidegalaxys5guide.com/lollipop/Samsung_galaxy_s5_Lollipop... · 2015. 3. 8. · 197 Personalizarea setărilor pentru subtitluri 197 Reglarea

Rezumat Teza de Doctorat Amalia Ardelean

Condeiul 282

Profesor ARDELEAN MIRCEA

L 197/10 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Alin Ardelean 3D Vizualizations

Irevocabila OTP Brasov 32994/197/2010 ANPC

Situaţia defavorabilă a catolicismului ardelean în

Condeiul ardelean 209

Alexandra ardelean

roncea.ro...Nu stiu dacä de-acum încolo voi mai putea tine un condei în mânä, dar nu numai cu condeiul poti dovedi cä îti Cara în care te-ai näscut. Nu numai cu condeiul poti,

DECIZIA NR.197/2013 ă

Liliana Ardelean - Stele in infern