FOAIE DE CAPT

DENUMIRE PROIECT

P.U.Z.- PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALETRANTIVE SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA

SUPRAFATA AMPLASAMENT BENEFICIAR FAZA NUMAR PROIECT

605733.88 m2 EXTRAVILAN TIMISOARA CONSILIUL JUD.TIMIS AVIZ C.J.T. 09/2010

DATA ELABORARII

NOIEMBRIE 2010

PROIECTANT

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA I. BARBU Str. D Paciurea nr.2B, ap.2 Timisoara

BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE PIESE SCRISE1. 2. 3. 4. 5. Foaie de capt Borderou de piese scrise si desenate Extras C.F. Certificat Urbanism Memoriu arhitectura

PIESE DESENATE1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. PLAN CADASTRAL..........................................................U-01 PLAN DE SITUATIE..........................................................U-02 PLAN INCADRARE..........................................................U-03 SITUATIA EXISTENTA.................................................... U-04 REGLEMENTARI URBANISTICE.....................................U-05 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA..............................U-06 LUCRARI RUTIERE-PLAN DE INCADRARE...................U-07 LUCRARI RUTIERE-PLAN CVARTAL..............................U-08 LUCRARI RUTIERE-REGLEMENTARI............................ U-09 LUCRARI RUTIERE-ETAPA DE PERSPECTIVA..............U-10 PLAN DE ANSAMBLU....................................................... ED-02 PLAN REGLEMENTARI EDILITARE................................. ED-03

2

CUPRINS PREZENTARE CONCEPTCelulele solare convertesc lumina soarelui direct n energie electric. Initial celulelor solare erau folosite adesea pentru calculatoarele personale i pentru ceasuri. Sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate n computer la cipuri. Cnd lumina este absorbit de aceste materiale, energia solara este transformata intr-un flux de electroni care produce electricitate. Acest proces de conversie a luminii in energie electric se numete efect fotovoltaic. De aceea celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt marcate cu simbolul PV. Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea n module care detin aproximativ 40 de celule. Un numr mai mare din aceste module pot forma uniti de civa metri. Aceste panouri sunt plate i pot fi montate la un unghi de expunere sud-fix sau pot fi montate pe un dispozitiv de urmrire a soarelui care s le permit s capteze lumina soarelui n decursul unei zile. Mai multe panouri interconectate pot furniza suficient energie pentru uz casnic. Pentru utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicaii industriale sau de utilitate public sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur, mare PV sistem. Celulele solare utilizeaz straturi de materiale semiconductoare de doar civa microni grosime. Saltul de tehnologie a fcut posibil ca acestea s poat fi intergate n faade , acoperiuri, etc. Unele celule solare sunt proiectate pentru a funciona cu lumina soarelui concentrat. Aceste celule sunt construite bazandu-se pe concentrare folosind o lentil de lumina solara . Aceast abordare are att avantaje i dezavantaje n comparaie cu panourile plate. Principala idee este de a folosi foarte puin costisitoarea parte de semiconductor din panourile fotovoltaice n timp ce colectarea de lumina solara s fie ct mai mult posibil. Dar, pentru c lentilele trebuie s fie orientate spre soare, utilizarea de colectoare solare concentrate este puin rspndit. Performana unei celule fotovoltaice este masurat n curentul electric produs. Din acest motiv panourile solare fotovoltaice au in cel mai buna caz oeficienta de 15%. O eficien att de mic pe un panou conduce la un numar mare de panouri i deci nseamn costuri mai mari. mbuntirea celulelor solare este principalul obiectiv al industriei fotovoltaice. Primele celule aveau 4% eficien i au fost produse in anul 1950. Astzi a treia generaie de panouri fotovoltaice conin celul cu o eficien de 20% i se pare c n civa ani aceasta s creasc.

3

1.INTRODUCERE1.1. 1.2. 1.3. Date de recunoastere a documentatiei Obiectul P.U.Z. Surse documentare

2.STADIU ACTUAL AL DEZVOLTARII2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. Evolutia zonei Incadrarea in teritoriu Elemente ale cadruui natural Circulatia Ocuparea terenurilor Echipare edilitara Probleme de mediu Optiuni ale populatiei

3.PROBLEME DE DEZVOLTARE URBANISTICA3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. Concluzii ale studiilor de fundamentare Prevederi ale P.U.G. Valorificarea cadrului natural Modernizarea circulatiei Zonificare functionala, reglementari, indici urbanistici, bilant territorial Dezvoltarea echiparii edilitare 3.6.1. Apa ,canal 3.6.2. Electrice,telecomunicatii Protectia mediului Obiective de utilitate publica

4.CONCLUZII-MASURI PROPUSE IN CONTINUARE 5.ANEXE-REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

4

MEMORIU DE PREZENTARE1. 1.1. INTRODUCERE DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumirea lucrarii:

P.U.Z.- PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALETRANTIVE SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA

Beneficiar: Proiectant general:

Consiliul Judetean Timis arhitectura: B.I.A. arh. I.Barbu arh. Barbu I.

Subproiectanti si colaboratori: drumuri: Paths Rout ing. Percec V. edilitare: Pro Wasser ing . golumba M. electrice: Eldd ing. Tudor A. topo. : P.F.A. Rus Teofil- ing. Rus T.

Data elaborarii:

decembrie 2010

1.2. OBIECTUL P.U.Z.Solicitari ale temei program: -edificarea unui parc tehnologic pe o suprafata de 15 ha -edificarea unui parc fotovoltaic pe o suprafata de 45 ha -realizarea unui acces auto facand legatura dintre sit si o cale de circulatie existenta -echipare edilitara:evacuarea apei pluviale,apei menajere,furnizare apa potabila,energie electrica -trasarea si profilarea drumurilor interioare in relatie cu drumul de acces si

5

cu celalalte drumuri din zona -modul de ocupare a terenului si conditiile de realizare ale constructiilor -amenajarea teritoriului in corelare cu cadrul natural si construit existente

1.3

SURSE DOCUMENTARE

Baza topografica consta in planuri cadastrale, un plan cvartal cu propuneri de drumuri majore,P.U.Z. San-Andrei si un plan de amenajare a teritoriului jud.Timis.De asemenea ni s-a pus la dispozitie un studiu geotehnic cat si un caiet de sarcini descriind scopul si perspectivele investitiei,continutul cadru si tema program.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIA ZONEIPana in acest moment zona studiata (aflata in extravilanul mun.timisoara) nu este reglementata ,functional neexistand pana in momentul de fata nici un plan urbanistic care sa conditioneze intr-un fel ocuparea functionala a terenului. Terenul este scos din circuitul agricol. Cele 60ha alocate proiectului se regasesc in parcelele cadastrale Nr.C.c.237, C.c.241, C.c.246, C.c.254, C.c.256. Acestea au fost initial destinate construirii unui deponeu apoi unui stadion si complex sportiv, actualmente prin P.U.Z.ul de fata terenului i se schimba destinatia in zona cu caracter preponderent industrial nepoluant, comert, servicii.

2.2.

INCADRARE IN TERITORIU

Locatia terenului se afla in extravilanul orasului Timisoara la circa 10 km distanta de acesta,pe malul drept al raului Bega Veche,in partea de Nord a municipiului ,beneficiind de proximitatea centurii rutiere la Sud, si de drumul DC 58 spre Vest (drum ducand spre localitatea Covaci),iar spre Nord De.249 delimitand teritoriul apartinand orasului Timisoara de cel apartinand com. San-Andrei.

2.3.

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURALRELIEFUL. Fiind asezata in campia Banatului,relieful i este format- in totalitate-

din campie.

6

Relieful este de campie joasa,facand parte din campia Timisului, caracterizata de valuri largi,fiind acoperita cu o cuvertura de loess.Aceasta caracteristica campie joasa ii este atributa datorita faptului ca, fiind o prelungire a campie Tisei,in spatiul Piemonturilor Vestice (de-a lungul raului Timis) este formata din formatiuni aluvionare cu denivelari de mai mica amploare, determinate de prezenta croburilor, si dispune de altitudini ce se incadreaza intre 80 si 100m. Terenul studiat prezinta pante line nesemnalizandu-se fenomene fizico-geologice de instabilitate. CARACTERISTICI TOPOGRAFICE SI GEOMORFOLOGICE Din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat este situat in Campia Timisului, campie de subsidenta, care apartine Campiei de Vest,ce s-a format prin sedimentarea Marii Panonice, cu sedimente depuse de rauri din timpul Neogenului pana in prezent.Aceasta campie este o portiune joasa (80-90m) care odinioara era mlastinoasa,cu ape ratacitoare (datorita fenomenului de subsidenta).In prezent aceste ape au fost drenate prin crearea de canale si lucrari de desecare. SOLUL SI SUBSOLUL Stratul geologic este format dintr-o succesiune de straturi aluvionare de argile,nisipuri si pietrisuri pe fundament cristalin Solurile din zona sunt soluri aluviale si aluvo-coluviale. Sub aspect geologic, stratificatia terenului pe adancimea cat intereseaza din punct de vedere geotehnic este reprezentata de pamanturi argiloase neogene care in partea superioara pe adancimi pana la 3-6m prezinta un grad avansat de alterare. Acestea permit fundarea direct a constructiilor de medie importanta la adancimi de 1-1.5m, cu presiuni conventionale de calcul a ordinul a 150-180kPa. Din punct de vedere seismic intreg teritoriul municipiului este situat in zona D cu Ks=016 si Tc=1 in conformitate cu normativul P100-92. CARACTERISTICI HIDROGEOLOGICE Reateaua hidrografica este tributara paraului Niarad,afluent de dreapta al Begai si prezinta variatii de debit si nivele in functii de precipitatiile sezoniere din bazinul hidrografic.Directia generala de scurgere este est-vest. In aceasta zona apa freatica este foarte aproape de suprafata, ceea ce poate prilejui, in continuare inmlastinari si poate duce la saraturarea unor terenuri. Nivelul apei prezinta oscilatii semnificative datorata precipitatiilor sezoniere si este puternic influentat de modificarile de debit din reteaua hidrografica. CARACTERISTICI CLIMATOLOGICE Camipa de Vest are un climat moderat,cu influente meditera neene. Din punct de vedere climatologic,in zona studiata au fost inregistrate urmatoarele date: -media anuala a pemperaturii aerului :10-11 grC -maxima:+40grC -minima:-29.2grC -numarul mediu de zile senine:130-140 zile pe an -numarul mediu de zile acoperite:100-120 zile pe an -precipitatii: media cantitatii anuale600-700mm

7

-numarul anual de zile cu precipitatii > de 0.1mm:120-130 -numarul anual de zile cu ninsoare: 15-20 -numarul anual de zile cu strat de zapada:20-30 zile pe an -predomina vanturile de Vest si Austrul(componanta submediteraneana) ADANCIMEA DE INGHET Comform S.T.A.S.6054-77 adancimea de inghet a perimetrului studiat este de 0.60-0.70m. REGIMUL EOLIAN Regimul eolian indica o fregventa mai mare a vanturilor din sectorul vestic,cu precipitatii bogate si viteze medii ale acestora de 3-4m/s.Vantul dominant bate din sectorul vestic(15%) CARACTERISTICI SEISMICE Din punct de vedere seismic,valoarea de varf a acceleratiei pentru perimetrul dat este ag=0.16g comform cu Anexa 1 pentru cutremure,avand mediul de recurenta IMR=100 ani; valoarea perioadei de coltTc=0.7s, comform Normativului P100/2006(Anexa 2).

2.4.

CIRCULATIA

Circulatia din incinta terenului sau adiacenta este ocazionala si se face la Nordul terenului pe D.e. 249 Drumul de centura aflat la Sudul parcelei si care asigura circulatia majora, se ramifica in dreptul unui sens giratoriu in drumul spre Covaci, drumul de centura continuand spre Dumbravita.

2.5.

OCUPAREA TERENURILOR

Suprafata de 60ha acordata P.U.Z-ului este teren liber,nesistematizat, avand regimul de curti-constructii,extravilan,procentul de ocupare si utilizare fiind 0. Din punct de vedere juridic,terenul se afla in proprietatea publica ajud.Timis, fiind administrata de C.J.T. comform H.G.1409/2002(vezi extras C.F. din anexa: Nr.415451,Nr.415453,Nr.415455,Nr.415055,Nr.415457 Timisoara). Vecinatatile lotului in cauza constau din parcele proprietate privata. Ca si disfunctionalitate mentionam inexistenta unui drum de acces cu un profil corespunzator temei.Aceasta situatie se va reglementa pe parcrs, prin achizitionarea unei suprafete de teren necesara amenajarii accesului din drumul de Covaci.

8

2.6.

ECHIPARE EDILITARA

Data fiind pozitia terenului nu exista retele de apa, canalizare menajera, termoficare, gaze naturale, telecomunicatii si energie electrica. Canalele de suprafata existente aflate in posesia ANIF vor fi folosite pentru colectarea partiala a apelor pluviale. In proximitatea terenului la o distanta de 75m de latura sudica a acestuia se afla doua linii aeriene de inalta tensiune de 220kV, si respectivi 150kV, aflate in proprietarea TRANSELECTRICA S.A. Avand in vedere cele enuntate mai sus se impune realizarea retelelor edilitare necesare, prin aducerea lor,mai putin reteau de gaz si apa.

2.7. PROBLEME DE MEDIUIn prezent terenul analizat in P.U.Z. este neamenajat si liber de constructii. Faptul ca terenul are un aspect plan orizontal fiind traversat de canale ANIF, nu induce posibilitatea alunecarilor de teren sau al inundatiilor care nu pot aparea aflandu-ne in absenta unui curs de apa major. Nu exista retele de utilitati care pot reprezenta eventuale riscuri pentru zona, limita zonei de protectie pentru LEA aflandu-se la aproximativ 38m de la frontiera sudica a terenului. Singurii factori potentiali de poluare a zonei sunt depozitarea ilegala a deseurilor si circulatia rutiera, aceasta neaflandu-se in regim de rezervatie naturala sau patrimoniu si neavand nici potential balnear sau turistic.

2.8. OPTIUNI ALE POPULATIEIInitiativa relizarii unui parc tehnologic si fotovoltaic face parte dintr-o strategie mai larga de a transform noile cunostinte in inovare tehnologica. In urma implementarii acestor tehnologii se asigura surse ieftine de energie alternativa , imbunatatind cu aceasta ocazie atat condtitiile de mediu cat si echiparea edilitara a zonei.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE

In prezent situl studiat nu este reglementat prin P.U.G. Timisoara, aprobat prin H.C.l.157/2002.Comform poiectului de amenajare a teritoriului , elaborat in 1997, terenul este incadrat la categoria pasune,alte recomandari nefiind facute. Terenul portant pentru viitoarele obiective este reprezentat de stratul de argila plastic vartoasa, pamant care comform Normativului NP 074/2007 se inacadreaza in categoria terenurilor bune de fundare.

9

RECOMANDARI Comform in informatiilor prezentate in studiul geotehnic, dar si cerintelor constructive recomandam urmatoarele: -pentru viitoarea constructie a cladirii administrative: -sistemul de fundare pentru viitoarea constructie va fi tip fundatii continue -adancimea de fundare va fi in jurul cotei de -1.00m fata de nivelul terenului, terenul portant fiind argila, plastic vartoasa(F3) -valoarea orientativa a presiunii conventionale de calcul pentru pamantul ce va constitui terenul portant a viitoarei constructii este Pconv=220Kpa, conform Np 112/2004, Anexa b,tabel 17 -recomandam dispunerea pe talpa fundatiei a unui strat de balast de circa 0.2m cu rol de rupere a capilaritatii, drenare a apelor pluviale pe tot conturul fundatiilor, eliminarea tasarilor diferentiate ce pot sa apara la umezirea terenului, marirea capacitatii portante a terenului. -pentru viitoarele obiective:panouri solare,panouri fotovoltaice -fundare directa -adancimea de fundare va fi in jurul cotei de 0.80-0.90m fata de 0.00m nivel teren actual,cu dispunerea pe ultimii 0.20m a unui strat de balast curat si compactat -terenul portant reprezentat de argila plastic vartoasa -valoarea orientativa a presiunii conventionale de calcul pentru pamantul ce va constitui terenul portant a viitoarei constructii este Pconv=220Kpa, conform Np 112/2004, Anexa b,tabel 17 Este necesara evitarea infiltratiilor spre groapa de fundare a apelor provenite din precipitatii sau din defectiuni ale retelelor edilitare. Este obligatorie evitarea depozitarii de materiale de constructie sau material excavat in imediata apropriere a sapaturilor.

3.2.

PREVEDERI ALE P.U.G.

Zona studiata in cazul de fata nu intra sub incidenta Planului Urbanistic General al mun. Timisoara.

3.3.

VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL

Profilul orizontal al terenului favorizeaza implementarea unor functiuni, cum ar fi cele cerute prin tema, acestea avand posibilitatea unei functionalizari optime in absenta elementelor naturale care ar fi putut umbri panorurile producatoare de energie. In aceste conditii propunerile de urbanism pot asigura organizarea eficienta a teritoriului cu prevederea unui procent minim de 20% spatii verzi. Fundarea obiectivelor propuse se va putea face direct incepand de la adancimea minima de 1.00m fata de nivelul actual al terenului.

10

Apa subterana a fost interceptata la o adancime de -4.00m in raport cu nivelul actual al terenului, nereprezentand agresivitate fata de betoane, astfel nefiind necesare masuri speciale de hidroizolare.

3.4.

MODERNIZAREA CIRCULATIEI

Suprafata de 60ha care face obiectivul P.U.Z.-ului de fata este izolata de drumurile de acces. Pentru deservirea rutiera a terenului studiat se propune amenajarea unui drum, care intr-o prima faza va avea un caracter de deservire locala, unind coltul sudvestic al lotului cu drumul DC 257(58) care leaga sensul giratoriu din drumul de centura cu localitatea Covaci ( aflat pe limita teritoriala dintre mun.Timisoara si com. Dumbravita). Acest drum propus se afla amplasat pe lotul identificat prin extras C.F. Nr.426224, Nr.cad. A256/1/1/1/2, terenul necesar acestui drum se dobandeste printrun contract de vanzare-cumparare intre C.J.T. si S.C. DUPOMAR S.R.L., insumand o suprafata de 5707m. Prospectul initial al drumului propus este de 20m avand un carosabil de 7m si posibilitatea de marire la 36m. In consecinta, se va prevedea o zona de protectie de cate 8m stanga, dreapta, prospectul initial ajungand in acest fel de la 20m la 36m. Pentru deservirea rutier a parcului tehnologic i a parcului voltaic se propune realizarea unei reele de strzi astfel: - amenajarea pe latura de sud a unei strzi cu un prospect de 36,00 m din care 7,00 m parte carosabil, mrginit de 2x13,00 m zone verzi i 2x1,50 m trotuare (vezi profil transversal PTT1); - amenajarea pe latura de nord, vest i pe direcia nord-sud, a unor strzi cu un prospect de 20,00 m din care 7,00 m parte carosabil, mrginit de 2x5,00 m zon verde i 2x1,50 m trotuare (vezi profil transversal PTT2 i PTT3); - amenajarea pe latura de est a unei strzi cu un prospect de 26,00 m din care 7,00 m parte carosabil, mrginit de 2x8,00 m zon verde i 2x1,50 m trotuare(vezi profil transversal PTT4); - se vor amenaja 3 staii de autobuze pentru transportul angajatilor dispuse conform planului de situaie. Apele meteorice de pe strzile din incint vor fi colectate printr-o reea de canalizare cu deversare n canalele de desecare existente n zon. Structura rutier va fi dimensionat pentru un trafic rutier greu i alctuit dintr-o mbrcminte bituminoas aezat pe o fundaie din balast i piatr spart. Mobilarea incintei cu spaii de producie, depozitare, comerciale, precum i dezvoltarea ulterioar a zonelor adiacente impune amenajarea unui acces rutier din drumul comunal DC 58. Accesul rutier la amplasament ntr-o prim etap urmeaz a se amenaja din drumul comunal DC 58, urmnd ca ntr-o etap viitoare s se amenajeze i un acces din DN 69 conform planului director de dezvoltare a reelei rutiere din zona Snandrei. Accesul rutier la parcul tehnologic se va face printr-o intersecie clasica de tip T cu drumul comunal DC 58 cu benzi de accelerare, decelerare i de viraj la stnga

11

La interiorul parcelei cuprinzand pavilionul administrativ se vor prevedea parcari destinate acestuia dupa cum si un drum cu un prospect de 8m in spatele cladirii administrative si destinate deservirii acesteia. Accesele de 7m pe loturi sunt prevazute prin P.U.Z., urmand ca parcarile de pe loturi sa fie rezolvate ca numar si amplasament in baza P.T. propus de fiecare dintre potentialii investitori. Caile de acces care vor urma sa deserveasca interiorul suprafetei de 45 ha destinata parcului fotovoltaic se vor propune ca urmare a analizei in urma concursului de solutie de amplasare a panourilor fotovoltaice. Acestea avand gabarite si parametrii diferiti, functie de solutia aleasa, vor impune o trama diferita de drumuri.

3.5.

ZONIFICARE FUNCTIONALA, REGLEMENTARI, INDICI URBANISTICI, BILANT TERITORIAL

Planul urbanistic zonal s-a elaborat avand in vedere urmatorii parametrii: -zonificarea functionala a parcelei avand ca scop cresterea eficientei economice, prin folosirea intensiva a acestuia -vecinatatea cu artere majore de circulatie existente si prevazute intr-o etapa ulterioara a dezvoltarii teritoriului -asigurarea echiparii tehnico edilitare a zonei ELEMENTE DE TEMA Tema de proiectare a fost stabilita sub forma unui caiet de sarcini lansat de Agentia de Dezvoltare Timis. Obiectivele principale ale lucrarii de fata constau in : 1. realizarea infrastructurii parcului tehnologic pentru energi alternative Timisoara , aplasament reprezentativ al jud.Timis pe o suprafata de teren de 15ha care sa cuprinda operationalizarea acestuia prin atragerea si locarea intreprinderilor inovative de productie a echipamentelor pentru energii alternative. 2. realizarea unui parc pentru productia de energie fotovoltaicaechiparea cu panouri cu celule fotovoltaice (capacitatea 25-28MW) in vederea compensarii consumului public de energie electrica pentru administratiile publice asociate C.J.T. Astfel activitatile desemnate ca grup tinta sunt urmatoarele: a.intreprinderi inovative orientate spre utilizarea in productie de noi tehnologi specializate pe : -echipamente si componente destinate productiei de energie solara -echipamente si componente de pompe de caldura -echipamente si componente de productie a energiei geotermale -echipamente si componente pentru productie de energie eoliana -echipamente si componente pentru celule de combustie -echipamente si componente pentru productie de energie si combustibil in biomasa -elemente si componente pentru tehnologia hidrogenului

12

b.cercetari in domeniul energiilor alternative si a tehnologiilor de viitor c.cadre universitare, doctoranti, studenti

BILANT TERITORIAL FUNCTIUNI TEREN NEAMENAJAT CONSTRUCTII PARCARI, PLATFORME DRUMURI INTERIOARE SPATII VERZI DRUMURI, TROTUARESPATII VERZI ALINIAMENT

EXISTENT mp % 605733,88mp 100% 0 0% 0 0% 0 0 0 0% 0% 0%

PROPUS mp % 0 0% 42769,75mp 7,06% 67667,04mp 11,17% 121146,78mp 90555,69mp 283594,62mp 20% 14,95% 46,82%

PARC FOTOVOLTAIC

In cazul de fata se propune zonificarea in doua unitati teritoriale distincte ca functiune si reglementari: U.T.R.1 si U.T.R.2 U.T.R.1 : suprafata de 15ha se va imparti intr-un numar de 27 de loturi, din care un lot este destinat functiunii socio-administrative, un al doilea lot este destinat utilitatilor, urmand ca restul loturilor ramase sa fie concesionate investitorilor Suprafata U.T.R.1 se va imparti in urmatoarele zone functionale: -functiuni si servicii publice (lot 1) -zona de functiuni industriale de cercetare si depozitare (lot 2,3,...25) -zona de utilitati (lot 26) -zona destinata amenajarii spatiilor verzi,parcarilor corpului administrativ si drumurilor interioare parcelei (lot 1) -zona destinata drumurilor ,trotuarelor, si spatiilor verzi de aliniament (lot 27), incluzand si drumul de acces care face legatura dintre drumul D.C.257 si lotul luat in analiza. REGLEMENTARI U.T.R.1: In zona acordata functiunilor si serviciilor publice (lot 1) va fi amplasat pavilionul administrativ si spatiul expozitional temporar avand un regim de inaltime P+2E cu Hcornisa max.=15m. Acest lot in suprafata de 19567.69mp se divide in doua suprafete, respectiv cea destinata implementarii pavilionului administrativ (8045.32mp) si cea destinata spatiilor verzi,platformelor, parcarilor si a drumului de serviciu la interiorul parcelei(11552.37mp). P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=1.50

13

Zona utilitatilor situate pe lotul 26 va gazdui statia de pompe, foraje,celule electrice,bazin apa incendiu,etc. acoperind 5395.45mp. Gabaritul acestora, respectiv P.O.T. si C.U.T. se vor stabili in cadrul proiectului tehnic fata a depasi insa: P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=1.00 Zona de functiuni industriale de cercetare si depozitare acopera loturile numerotate de la 2 la 25. acestea oscileaza intre suprafata de 3255mp si 6415.5mp insumand 87522.34mp. Halele de productie propuse pe aceste loturi vor avea un regim de inaltime care nu va depasi P+2E cu o Hcornisa max=15m. In aceste cladiri se vor putea gasi birouri si dependinte. P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=2.00 Zona destinata drumurilor, trotuarelor si spatiilor verzi de aliniament (regasita in lotul 27) insumeaza o suprafata de 45307.92mp si include si eventualele parcaje ecologice de-a lunglul drumurilor. Zona loturilor de la 1 la 26 va avea un minim de 20% spatii verzi pe fiecare parcela in parte. U.T.R. 2 : suprafata in cauza se va imparti in 2 loturi, respectiv lotul 27 si lotul 29 avand urmatoarele zone functionale: -drumul perimetral marginind latura sudica si latura estica a lotului, va ramane in domeniul public (lot 27) -zona cuprinzand spatiul alocat panorurilor fotovoltaice, a statiilor de transformare a energiei necesare colectarii si transmiterii acesteia si a cailor de acces va trece in domeniul privat al jud. Timis (lot 29) REGLEMENTARI U.T.R.2: zona cuprinzand drumul perimetral impreuna cu trotuarele ,spatiile verzi de aliniament si eventualele parcari ecologice ( lot 28=45247.77mp) au retrageri de la limita de proprietate dupa cum urmeaza: -drumul de pe latura sudica va avea o retragere de la limita de proprietate de 5.5m -drumurile de pe latura vestica si nordica vor avea o retragere de la limita de proprietate de1.5m Zona cuprinzand spatiul alocat implementarii panourilor fotovoltaice si a statiilor de transformare a energiei necesare colectarii si transmisiei acesteia (lot 29) in suprafata de 404741.40mp, include o zona de interdictie de amplasare a panourilor fotovoltaice dupa cum urmeaza: - pe latura sudica zona de interdictie va fi de 13.5m - pe latura vestica si nordica va fi de 5.5m Canalele (ANIF) gasite in sit nu vor fi afectate prin amplasarea panourilor, astfel baneficiind ,la randul lor, de o zona de protectie de 2.5m. Suprafata destinata parcului fotovoltaic, va fi o zona verde pe care panourile vor fi amplasate pe suporti care vor permite cresterea vegetaiei.

14

Pentru a lasa un grad de libertate cat mai mare ideii de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai interioare de acces datorita urmatoarelor criterii: - in urma elaborarii P.U.Z.se va lansa un concurs de solutii pentru o cat mai eficenta exploatare a suprafetei date - functie de solutia aleasa, panourile fotovoltaice vor avea anumite gabarite - functie de gabaritele panourilor , va aparea trama cailor de acces - deasemenea,spatiile verzi configurate in actualul P.U.Z. in cadrul suprafetei acordate panourilor fotovoltaice vor putea fi redistribuite(ramanand in acadrul aceluias lot),functie de solutia aleasa, cu conditia de a intruni aceeasi suprafata de 19.3%

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.6.1. APA, CANAL Caracterizarea zonei de amplasamentAmplasamentul studiat se afl n extravilanul Municipiului Timioara n partea de nord-est a localitii i n vecintatea teritoriului administrativ al comunei Sanandrei in vecinatatea localitatii Covaci, fiind mrginit pe toate laturile de terenuri arabile. Terenul se afl n partea de nord a centurii Timiorii la o distan de circa 200 m de un sens giratoriu al acesteia. Aceasta suprafata iniial a fost destinat construirii deponeului ecologic. n urma relocrii acestei investiii s-a luat hotrrea de a se construi un parc fotovoltaic judeean i un parc tehnologic pentru producia elementelor i sistemelor ce utilizeaz energii alternative. Parcului tehnologic i-a fost alocat o suprafa de 15 ha, restul de 45 ha ramnnd parcului fotovoltaic. Terenul este n totalitate neamenajat, fr drumuri de exploatare. Pe teren nu sunt plantaii, nalte sau joase, acesta fiind utilizat preponderent pentru agricultur. Canalul de desecare HCn 211 prezent pe amplasamentul studiat este ramificat n trei brae care vor fi protejate mpotriva oricror intervenii n cadrul proiectului de fa. Propunerea se subordoneaz Planului Urbanistic General al Municipiului Timioara. Obiectul P.U.Z.-ului const n analiza, evaluarea i reanalizarea problemelor funcionale i tehnice din zon, inndu-se cont de noua strategie de dezvoltare urban a administraiei locale. n vederea realizrii obiectivelor propuse s-a eliberat de ctre Primria Municipiului Timisoara, Certificatul de Urbanism nr. 4792 din 03.11.2010, beneficiar CONSILIUL JUDETEAN TIMISOARA. Regimul juridic al amplasamentului luat in studiu este: teren extravilan, proprietar judetul Timis, domeniul pubilc, in administrarea Cosiliului Judetean Timis: cota 1/1 act HG 1409.2002, modificata prin H.G. 164.2003 si protocol nr. 11720/19.05.2003

15

Regimul economic al terenului l ncadreaz n folosin agricol. Folosinta actuala a terenului este Curti Constructii S = 161000 mp (CF nr. 415055), S = 39600 (CF nr. 415451), S = 3000 mp (CF nr. 415453), S = 45600 mp (CF nr. 415455), S = 350700 mp (CF nr. 415457). Destinatia conform PUG: Zona cu caracter nedefinit. SITUAIA EXISTENT Lucrri edilitare n zona Parcului tehnologic si fotovoltaic nu exist reele de alimentare cu ap, de canalizare menajera si de canalizare pluviala. In zona exista doar canale de desecare care vor prelua apele pluviale de la Parcul Industrial. Paralel cu limita incintei studiate este amplasat linia de inalt tensiune. Retea de gaz nu exista nici pe amplasament si nici in zon. Terenul se afla n apropierea centurii Timiorii la o distan de circa 200 m de sensul giratoriu cu legare la localitatea Covaci. Pentru buna functionare a Parcului tehnologic si fotovoltaic este necesar realizarea retelelor de ap i canalizare. In acest sens se propune realizarea unui sistem de alimentare cu ap potabil avnd ca surs un foraj de adncime, o retea de ap pentru incendiu avnd ca surs un foraj de mic adncime, o retea de canalizare memajer cu descrcare in canalizarea oraului Timioara, o retea de canalizare pluvial cu descrcare in canalul de desecare Hcn 259. Prin executarea reelelor ap i canalizare se vor crea condiii civilizate pentru desfurarea activittilor i de protectie a mediului. Date hidrologice de baz - niveluri, debite i volume de ap necesare pentru amplasarea i dimensionarea lucrrilor. Pentru parcul tehnologic Debitele de ap pentru consum curent i tehnologic rezultate din breviarul de calcul sunt: QS ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QS H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Q SURSA= 3,93 l/s = 15 mc/h V inmagazinare = 170 mc Debitele de ap pentru incendiu sunt: Q II = 2x2,50 l/s Q IE = 25 l/s Q RI = 2,11 l/s Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h V inmagazinare = 275 mc Debitele de ap pentru canalizare menajer sunt: QU ZI MEDIU = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s

16

Debitele de ap pentru canalizare pluvial sunt: Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s Pentru parcul fotovoltaic Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de ape uzate menajere, cladirea administrativa fiind amplasata in zona parcului tehnologic. Apele pluviale de pe suprafata de 45 ha vor ramne ca si pn acum n teren fiind preluat surplusul de canalele de desecare din zona, care se mentin. Analiza din punct de vedere al gospodririi apelor, a influenei lucrrilor proiectate asupra regimului apelor de suprafa sau subterane i a obiectivelor existente i programate a se executa n zon prin schema directoare de amenajare i management a bazinului hidrografic sau conform PUZ. Lucrarile proiectate, atit cele pentru realizarea parcului tehnologic cat si cele pentru asigurarea utilitatilor nu influenteaza negativ regimul apelor. Alimentarea cu apa potabila a incintei se realizeaz din forajul de adncime F2 cu o adncime H= 220 m, un debit de 5l/s Alimentarea cu ap de incendiu se realizeaz dintr-un foraj de mic adncime F1 cu adncimea de H=70 m, un debit de 3 l/s. Canalizarea menajera se descarc gravitational in statia de pompare ape uzate menajere SPcm, de unde apele uzate menajere sunt refulate in canalizarea menajer a comunei Sinandrei care se descarca la rndul ei n canalizarea oraului Timioara (in cminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros). Apele pluviale se descarc gravitational intr-un bazin de retentie (format dintr-o conducta Dn 1000), si apoi sunt pompate de statia SPpl, printr-o conducta de refulate in canalul de desecare Hcn 259.

Scopul investitiei si elementele de coordonareElemente privind profilul i capacitile investiiei, n funcie de care se dimensioneaz lucrrile Profilul de activitate parc tehnologic pentru energii alternative; Numrul angajatilor 2.750, din care 250 TESA si 2.500 muncitori; Programul de lucru este de 16 h/zi (2 schimburi/zi), de luni pn vineri, 260 zile/an; Suprafata incintei 60 ha- 15 ha parc tehnologic si 45 ha parc fotovoltaic. Necesitatea investiiei i impactul ei major asupra mediului i comunitii din zon Scopul proiectului este de a crea n Timioara un mediu propice de cooperare n domeniul tehnologiilor pentru economia energiei i producia energiei din surse regenerabile ntre firmele private i instituiile de cercetare i educaie de profil, n vederea dezvoltrii de sinergii intense i durabile, n beneficiul economiei judeului Timi, al Regiunii de Vest i, n perspectiv, pentru toi partenerii de proiect. Scopul

17

realizrii acestui proiect corespunde totodat nevoilor actuale de adoptare i aliniere a Romniei i implicit ale judeului Timi, la aquis-ul comunitar privind politicile i obiectivele energetice ale UE. Precizri referitoare la alte documente i avize emise anterior Zona studiata in prezentul PUZ a obtinut anterior urmatoarele avize si acorduri: Certificatul de Urbanism nr.4792 din 03.11.2010 ncadrarea n schema directoare de amenajare i management a bazinului hidrografic Lucrarile proiectate se ncadreaz n schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Timis- Bega. ncadrarea lucrrilor n clasa i categoria de importan Conform STAS 4273-83, cu privire la asigurarea sursei de ap i la aprarea mpotriva inundaiilor: Clasa de importanta III-constructii de importanta medie Categoria constructiei hidrotehnice 3 -constructii de importanta medie-institutie publica. Functie de durata de exploatare - constructii definitive (permanente). Durata de functionare este nepermanenta. Influena lucrrilor proiectate asupra obiectivelor existente n zon Lucrarile proiectate nu influenteaz n vreun fel obiectivele existente sau proiectate n zon.

Precizari privind:Msurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacurii directe sau indirecte n resursele de ap a substanelor periculoase Nu se deverseaza ape periculoase. Lucrri pentru respectarea normelor de calitate ale resursei de ap receptoare Apele pluviale se descarca in receptorul natural din apropiere -canalul de desecare HCn 259- care la rndul lui descarc in paraul Beregsau. Aparatura i instalaiile de msurare a debitelor i volumelor de ap captate, prelevate i evacuate Forajele de F1 si F2 vor fi prevazute cu linii de masura prevazute cu apometre Dn 40 mm, respectiv Dn 50 mm. Fiecare consummator (parcel) la rndul lui va avea in punctul de bransament un camin de apometru ce va fi echipat cu o linie de masura care va determina consumul de apa. Dupa statia de pompare ape uzate menajere este prevazut un debitmetru electromagnetic Dn 80 mm, iar dupa statia de pompare ape pluviale este prevazut un debitmetru electromagnetic Dn 100 mm, pentru masurarea debitelor evacuate de ape uzate menajere si pluviale.

18

Controlul polurii industriale, gestiunea deeurilor. Pentru preluarea apelor uzate menajere va exista un contract de prestri servicii cu comuna Sanandrei. Pentru colectarea deseurilor menajere si tehnologice specifice, unitatea va incheia contracte de salubrizare cu unitti specializate. Lucrri pentru refacerea amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei. Dupa terminarea lucrarilor de construire a cladirilor si a lucrarilor de infrastructura, se va realiza o sistematizare pe verticala a zonei, se va amenaja zona verde prin plantatii si se vor marca toate arterele de circulatie. Consideraii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile Avind in vedere ca toate lucrarile ce urmeaza sa se realizeze vor fi incepute in anul 2011, devine obligatorie alegerea utilajelor si a tehnologiei corespunzatoare normelor U.E.

PREVEDERI SPECIFICEPrecizarea sursei de apa , calitatea necesar pentru scopul avizat i a receptorului apelor uzate i pluviale . Alimentarea cu apa potabila a incintei se realizeaz din forajul de adncime F2 cu o adncime H= 220 m, un debit de 5 l/s. Alimentarea cu ap de incendiu se realizeaz dintr-un foraj de mic adncime F1 cu adncimea de H=70 m, un debit de 3 l/s. Canalizarea menajera se descarc gravitational in statia de pompare ape uzate menajere SPcm, de unde apele uzate menajere sunt refulate in canalizarea menajer a comunei Sinandrei care se descarca la rndul ei n canalizarea oraului Timioara (in cminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros). Apele pluviale se descarc gravitational intr-un bazin de retentie (format dintr-o conducta Dn 1000), si apoi sunt pompate de statia SPpl, printr-o conducta de refulare in canalul de desecare Hcn 259. Valorile medii ale necesarului de ap, cerinta la surs i evacuarea apelor uzate menajere/tehnologicei meteorice, gradul de recirculare al apei. Alimentarea cu apa: Necesarul de apa potabila s-a determinat avind in vedere 2.750 persoane. Necesarul de ap s-a determinat pentru n baza normativului STAS 1478-90 Alimentare cu ap la constructii civile i industriale Instalatii sanitare si S.R. 1343/1-2006 pentru nevoile gospodreti i publice. Necesarul de apa devine: QS ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QS H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Q SURSA= 3,93 l/s = 15 mc/h V inmagazinare = 170 mc

19

Debitele de ap pentru incendiu sunt: Q II = 2x2,50 l/s Q IE = 25 l/s Q RI = 2,11 l/s Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h V inmagazinare = 275 mc Canalizarea menajera: Conform STAS 1846-1/2006 debitele de canalizare sunt: QU ZI MEDIU = 1 x Q S ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 1 x Q S ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 1 x Q S H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Apele uzate descrcare n canalizarea incintei, prin pompare sunt evacuate n retele de canalizare a comunei Sinandrei cu racordare la sistemul de canalizare al municipiului Timisoara.

Canalizarea pluviala: Debitul de ape meteorice se stabileste lundu-se in considerare numai debitul ploii de calcul, care, conform STAS 1846-2/2007 se calculeaz cu relatia: Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s Apele pluviale se descarc gravitational in conducta Dn 1000 mm care joac rol de bazin de retentie, si ajung in statia de pompare SPpl, de unde apele sunt refulate in canalul de desecare Hcn 259. Regimul de functionare al folosintei de ap. Sursa de ap este folosit pentru asigurarea intregului consum de apa pe obiectiv. Functie de durata de exploatare - constructii definitive (permanente). Durata de functionare este nepermanenta, de 16 ore/zi; 5 zile/sptmn; 260 zile/an; Descrierea documentaii. obiectivelor care formeaz obiectul prezentei

PARC TEHNOLOGIC Beneficiarul propune dezvoltarea unei zone de producie si realizarea unui parc fotovoltaic judeean. Zona de productie va permite funciuni de: 1. Spaii de producie, ntreprinderi / ateliere, depozite, servicii publice; 2. Cldiri administrative, birouri ; 3. Accese auto, spaii pentru parcare auto ; 4. Construcii pentru gospodrie comunal. Pot fi admise n mod exceptional :

20

5. Cldiri de locuit destinate personalului de supraveghere i ntreinere precum i locuine de serviciu ; Pe suprafaa de teren atribuit sunt create condiiile de amplasare a 24 de uniti de producie ce promoveaz tehnologii alternative de energie. Astfel, terenul este divizat optim pentru a ndeplini toate cerinele de spaiu necesare clienilor i echipat cu accese i instalaii care s asigure buna funcionare a acestora. De asemenea, s-a prevazut construirea unei cldiri cu funciuni multiple care s ndeplineasc rolul de a adaposti personalul necesar pentru administratrea parcului, logistica activitilor, consultana, activitile conexe, servicii i promovarea noilor tehnologii alternative de energie. Soluiile propuse de proiectant n cadrul proiectului de fa sunt canalizate pe implementarea conceptului care definete iniierea acestei investiii de a utiliza tehnologii alternative. Parcelarea terenului este n aa fel gandit nct s utilizeze la maxim suprafaa disponibil avnd zone de producie cu POT de maxim 55 % i un procent de minim 20% spaii verzi. nafar de cei 20% spaii verzi pe fiecare parcel, este prevzut i o suprafa verde compact situat, n vecintatea accesului pe terenul studiat, pentru a spori odat n plus atractivitatea ntregului proiect i pentru a oferi clienilor parcului tehnologic condiii similare cu cele din rile occidentale. Toate spaiile care nu pot fi utilizate de ctre clieni sunt acoperite de vegetaie. Aleile i parcrile pentru vehicolele uoare sunt alctuite din dale nierbate sau sisteme similare. Totodat se ine cont i de spaiile necesare echipamentelor tehnicoedilitare de suport ale parcului tehnologic i este prevzut o parcel cu o suprafa de circa 4030 mp pentru aceast funciune. S-au prevazut accese att din exteriorul parcului ct i din interiorul parcului ctre parcele care sa fie ct mai lesne posibil. S-a avut n vedere prezena canalelor de desecare care sunt pstrate i protejate fa de interveniile care se fac ulterior asupra terenului.

ALIMENTARE CU APA Foraje de apa Asigurarea necesarului de apa pentru consumatorii din incinta se realizeaz din 2 foraje, astfel: *Pentru alimentarea cu ap potabil se realizeaza un foraj de adncime F2 cu adncime H= 220 m si debit de 5 l/s. Forajul se echipeaz cu un cmin de protectie subteran din beton, hidroizolat, in care se monteaz linia de msur ce include un apometru Dn 50 mm. In foraj se monteaza o electropomp submersibil cu urmtoarele caracteristici: Q=15 mc/h, H= 47 mCA, P=3 kw. *Pentru alimentarea cu ap de incendiu se realizeaza un foraj de mic adncime F1 cu adncime H= 70 m si debit de 3 l/s. Forajul se echipeaz cu un cmin de protectie subteran din beton, hidroizolat, in care se monteaz linia de msur ce include un apometru Dn 40 mm. In foraj se monteaza o electropomp submersibil cu urmtoarele caracteristici: Q=8 mc/h, H= 50 mCA, P=2,2 kw. Apa din foraje este pompata spre rezervoare prin conductele de aductiune dup cum urmeaz:

21

*De la forajul F2 la rezervorul de ap potabil este prevzut o conduct din PE-HD, PE 100, Pn 6 atm, De.90x4,3 mm, n lungime de 11 m. *De la forajul F1 la rezervorul de inmagazinare ap de incendiu este prevzut o conduct din PE-HD, PE 80, Pn 6atm, De.63x3,6 mm, n lungime de 103 m. Rezervoare de apa si statia de pompare Pentru apa potabila s-a prevazut un rezervor de nmagazinare dimensionat pentru consum curent cu un volum util de 170 mc. Rezervorul este de form circular metalic suprateran cu diametrul util de 7,70 m i H=4,25 m, montat pe o fundatie din beton armat. Pentru incendiu s-a prevazut un rezervor de nmagazinare dimensionat pentru un incendiu exterior cu o durat de 3 ore la debite de Qie=25l/s si Qii=2x2.5l/s, rezultnd un volum util de 275 mc. Rezervorul este de form circular metalic suprateran cu diametrul util de 9,40 m i H=4.25 m, montat pe o fundatie din beton armat. Rezervoarele sunt amplasate in incinta gospodriei de ap in partea sud vestic a parcului tehnologic. Intre cele dou rezervoare se prevede o statia de pompare comun, care deservete att reteaua de ap potabil ct i pe cea de incendiu. Statia de pompare este mobilat cu urmtoarele utilaje: -pentru apa potabil: *grup pompare cu urmtoarele caracteristici:Q=43 mc/h, H=40 mCA, P=8.0 kw. *un hidrofor cu membran elastic cu un volum de V=2.000 l. -pentru apa de incendiu: *grup pompare cu:Q=90 mc/h, H=55 mCA, P=22 kw. *un hidrofor cu membran elastic cu un volum de V=2.000 l. *o electropomp pilot cu: Q=9 mc/h, H=50 mCA, P=4 kw. *o electropomp de epuisment cu: Q= 3 mc/h, H=6 mCA, P=1 kw. Reteaua de apa Pentru alimentarea cu ap potabil a incintei s-a prevzut o retea de distributie inelar din care se vor alimenta unittile industriale i corpul administrativ dimensionat la un debit de 11,79 l/s. Reteaua de ap potabil este prevzut din polietilen PE-HD, PE80, Pn 6 atm, De.110x6.3 mm, n lungime total de L=1.900 m. Reteaua de distributie apa potabil este echipat cu 7 cmine de vane. Pentru alimentarea cu ap de incendiu a incintei s-a prevzut o retea de distributie inelar mobilat cu 19 hidranti de incendiu cu diametrul de 100 mm dimensionat la un debit de 25 l/s. Reteaua de incendiu este prevzut din polietilen PE-HD, PE80, Pn 6 atm, De.180x10.2 mm, n lungime total de L=1.850 m. Pe reteaua de incendiu sunt prevzute 3 cmine cu vane de sectorizare. CANALIZARE MENAJERA Reteaua de canalizare menajer proiectata pentru parcul tehnologic urmrete trama stradal si colecteaz doar ap uzat menajer, fiind dimensionat la un debit

22

de 11,79 l/s. Canalizarea este prevzut din PVC-KG, SN4, cu diametrul D=250 mm i are o lungime total de L=1580,0 m, mobilat cu 32 cmine de vizitare. Canalizarea menajer n parcul tehnologic este gravitational descarcndu-se n punctul final ntr-o statie de pompare ape uzate menajere SPcm. Din statia de pompare ape menajere sunt refulate in reteaua de canalizare a comunei Snandrei dup care se descarc in sistemul centralizat de canalizare al oraului Timioara (in cminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros). Statia de popare ape uzate menajere SPcm: Statia de pompare este un ansamblu prefabricat format din cmin, instalatii hidraulice, electrice, automatizare si electropompe submersibile pentru ape uzate menajere. Cminul statiei SPcm este din polietilen cu diametrul de 1,50 m i adncimea maxim de 4 m, echipat cu 1+1R electropompe cu urmtoarele caracteristici: Q=54 mc/h, H=30 mcA, P=2x15,5 kv. Electropompele sunt echipate cu racorduri, clapete, robineti, senzori de nivel, tablou electric i ghidaje pentru electropompe. La ieirea din statia de pompare este prevzut un cmin de debitmetru echipat cu o linie de msur ce include un debitmetru Dn 80 mm. CANALIZARE PLUVIALA Reteaua de canalizare pluvial proiectat urmrete trama stradal din parcul tehnologic si colecteaz ap pluvial. Reteaua are o lungime total de L=2.285 m, este ingropat prevzut din tuburi PVC-KG, SN4, cu diametrii D=6001000 mm. Reteaua de canalizare pluvial este mobilat cu 37 cmine de vizitare cu diametrul de 1.0 m din beton. Apele pluviale se descarc gravitational in conducta D=1000 mm, prevazut pe latura vestica a incintei, care are rolul de bazin de acumulare. Panta retelei de canalizare spre bazinul de acumulare este de 0,002-0,003. Din bazin apa pluvial ajunge in statia de pompare SPpl, de unde este refulate in canalul de desecare Hcn 259. Dimensionarea retelei pluviale s-a fcut la un debit de Q PL= 585 l/s. La preluarea apelor pluviale din fiecare incint n parte se prevad separatoare de namol si hidrocarburi. Statia de pompare ape uzate pluviale SPpl Statia de pompare este un ansamblu prefabricat format din cmin, instalatii hidraulice, electrice, automatizare si electropompe submersibile pentru ape pluviale. Cminul statiei SPpl este din polietilen cu diametrul de 1,50 m i adncimea maxim de 4,50 m, echipat cu 1+1R electropompe cu urmtoarele caracteristici: Q=72 mc/h, H=8 mcA, P=2x5,2 kv. Electropompele sunt echipate cu racorduri, clapete, robineti, senzori de nivel, tablou electric i ghidaje pentru electropompe. La ieirea din statia de pompare este prevzut un cmin de debitmetru echipat cu o linie de msur ce include un debitmetru Dn 100 mm. Fiecare consumator electric va avea 2 surse de alimentare cu energie electric de la retea i de la generator.

23

Imprejmuire gospodrie de ap Gospodria de ap care cuprinde: forajul F2, cele dou rezervoare cu statia de pompare, statia de pompare ape menajere, statia de pompare ape pluviale. Suprafata gospodriei de ap de 4.030 mp este mprejmuit cu gard de srm pe stlpi din beton si are o poart de acces pentru utilaje i o portit pentru personalul de exploatare. Lungimea imprejmuirii este de 261 m. In incinta gospodriei de ap se vor amenaja drumuri de acces ctre foraj i statii de pompare. Suprafata drumurilor este de 605 mp. Drumurile sunt prevzute din beton cu o ltime de 3.5 m cu zone de intoarcere a utilajelor.

LUCRARI IN AFARA INCINTEI Conduct de refulare ape uzate menajere Conducta de refulare ape uzate menajere care iese din SPcm, urmrete latura sudic a incintei, iese din incint si merge paralel cu drumul de centur pn subtraverseaz drumul de centur la intersectia cu vechiului drum de acces al localittii Covaci. De aici conducta are traseul paralel cu vechiul drum pn la intersectia cu drumul national DN 59 - Timioara-Arad. Dup subtraversarea drumului national, conducta de refulare se racordeaz la reteaua de canalizare a comunei Snandrei, care descarc la rndul ei n canalizarea Timisoara. Dimensionarea conductei de refulare s-a fcut la un debit de 15 l/s urmnd s preia i alte debite pe traseul ei. Conducta de refulare are o lungime de L=1763 m, fiind realizat din PE-HD, PE 80, PN 6 atm, De.140x8 mm. Racordul canalizrii menajere la reteaua comunei Snandrei se realizeaz intrun cmin de vane din beton cu diametrul de 1,50 m. Cminul se va mobila pe cele dou directii de inaintare a apei menajere cu vane de inchidere si clapete de retinere. Canal menajer gravitational de legtur la reteaua oraului Timioara Deoarece canalizarea comunei Sinandrei, la care ne racordm cu refularea de menajer, nu are realizat ultimul tronson gravitational de racord la reteaua oraului Timioara in dreptul giratiei de la Selgros, se propune realizarea acesteia prin prezenta investitie. Racordul se realizaez printr-un canal menajer gravitational cu diametrul de D=560 mm , PVC-KG, SN 4, n lungime de 70 m. Panta canalului spre cminul de reacord este de 0,003. Cminul de racord la reteaua oraului Timioara este amplasat in sensul giratoriu aflat in fata magazinului Selgros. Inainte de descrcarea apelor menajere in reteaua oraului este prevzut un cmin de debitmetru mobilat cu debitmetru Parshall. Conduct de refulare ape pluviale Conducta de refulare ape pluviale pornete din SPpl, urmrete latura sudic a incintei, iese din incint i urmreste drumul de exploatare De 258/1 pn la descarcarea n canalul de desecare Hcn 259.

24

Conducta de refulare este dimensionat la un debit de 20 l/s. Pomparea apei pluviale in canalul de desecare se realizeaz dup trecerea ploii in intervalul dintre dou ploi, etapizat. In punctul de descrcare a conductei de refulare in canalul de desecare se realizeaz o incastrare a conductei de refulare intr-un masiv de beton precum i o dalare a radierului si taluzelor canalului de desecare. Lungimea conductei de refulare este de L=274 m, fiind realizat din polietilen PE-HD, PE 100, Pn 6 atm, De.180x8.6mm. PARC FOTOVOLTAIC Parcul fotovoltaic consta din siruri de panouri fotovoltaice amplasate pe stlpi si alei de acces pentru intretinere, din drumul perimetral propus. Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de ape uzate menajere, cladirea administrativa fiind amplasata in zona parcului tehnologic. Apele pluviale de pe suprafata de 45 ha vor ramne ca si pn acum n teren fiind preluat surplusul de canalele de desecare din zona in care se mentin. Elemente de calcul pentru dimensionarea lucrrilor de captare pentru ape subterane Necesarul de ap a fost dimensionat astfel inct s satisfac urmtoarele necesiti: Profilul de activitate parc tehnologic pentru energii alternative; Numrul angajatilor 2.750, din care 250 TESA si 2.500 muncitori; Programul de lucru este de 16 h/zi (2 schimburi/zi), de luni pn vineri, 260 zile/an; Suprafata incintei 60 ha. Sisteme de monitoring cantitativ i calitativ a apelor subterane. Pentru forajul de adncime F2 care asigura alimentarea cu apa potabila se prevede un robinet pentru prelevarea probelor, analiza apei urmnd a se face lunar. Aparatura i instalatii atestate in tar/UE cu certificat de metrologie in termen de valabilitate. Lucrarile vor fi atacate dupa aprobarea PUZ, in anul 2011, an cand intrarea in U.E. ne impune utilizarea materialelor si utilajelor corespunzatoare normelor U.E., dar si provenienta acestora sa fie U.E.

25

BREVIAR DE CALCULLucrri de alimentare cu ap i canalizare A.NECESARUL DE AP Necesarul de ap s-a determinat pentru n baza normativului STAS 1478-90 Alimentare cu ap la constructii civile i industriale Instalatii sanitare si S.R. 1343/1-2006 pentru nevoile gospodreti i publice. Necesarul de ap se determin pentru: - 2.750 persoane din care: - 250 TESA; - 2.500 muncitori; - apa tehnologica la 25 de incinte;

1.Necesarul pentru apa potabil * Pentru nevoi igienico sanitare, functie de destinatia cldirii, conform tabel 4: * Cldiri pentru birouri 20 l /functionar /schimb 250 persoane. * Intreprinderi industriale cu procese tehnologice 50 l /muncitor /schimb 2.500 persoane. * Apa tehnologica 25 incinte cu 5 mc pe incinta 1). Personal TESA Q1zi med = 250 persoane/zi x 20 l/persoan = 5.000 l/zi = 5 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 5 = 5,75 mc/zi 1 1 Q1h max = x Ko x Q1zi max = x 2,0 x 5,75 = 0,72 mc/h 16 16 2). Personal intreprinderi muncitori Q1zi med = 2.500 persoane/zi x 50 l/persoan = 125.000 l/zi = 125 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 125 = 143,75 mc/zi 1 1 Q1h max = x Ko x Q1zi max = x 2,0 x 143,75 = 17,97 mc/h 16 16 3). Apa tehnologica Q1zi med = 25 incinte x 5.000 l/incinta = 125.000 l/zi = 125 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 125 = 143,75 mc/zi 1 1 Q1h max = x Ko x Q1zi max = x 2,0 x 143,75 = 17,97 mc/h 16 16 Debitele de apa potabila sunt de: Q zi med = 5+125+125 = 255,00 mc/zi Q zi max = 5,75+143,75+143,75 = 293,25 mc/zi Q h max = 0,72+17,97+17,97 = 36,66 mc/h Cerinta de ap functie de nevoile tehnologice i pierderile din sistem rezult: QS ZI MED = KS x KP x QZI MED = 1,007 x 1,15 x 255 = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = KS x KP x Q ZI MAX = 1,007 x 1,15 x 293,25 = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s

26

QS H MAX = KS x KP x Q H MAX = 1,007 x 1,15 x 36,66

= 42,45 mc/h = 11,79 l/s

2. Necesarul de ap pentru stingerea incendiilor Interventia n caz de incendiu se realizeaz prin hidranti exteriori i hidranti interiori, conform prescriptii STAS 1478-90. Debitul de calcul pentru stingerea din interior a incendiului, cu hidranti interiori, conform tab.5, este de 2 x 2,5 l/s. Timpul teoretic de functionare este de 10 min. Q II = 2x2,50 l/s Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiului, cu hidranti exteriori, conform tab.20, este de 25 l/s.Timpul teoretic de functionare este de 3 h. Q IE = 25 l/s Refacerea rezervei de ap pentru incendiu hidranti, se va face cu debitul QRI n timpul TRI. Conform tab.15 pentru constructii industriale avnd categoria C de pericol de incendiu i un debit necesar la incendiu Qie 25 l/s, timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 36 ore. V 273 Hidranti - Q RIH = inc = = 7,58 mc/h = 2,11 l/s 36 TRI Q RI = 2,11 l/s

3.nmagazinarea ap consum curent Conform STAS 4165-81 VCOMP= a x V a - functie de mrimea centrului populat = 0.5 VREZ = VCOMP = 0,5 x Q S ZI MAX = 0,50 x 339,60 mc/zi = 169,80 mc VREZ = 170 mc

4.nmagazinarea ap incendiu Debitul de calcul pentru stingerea din interior a incendiului, cu hidranti interiori, este de 2x2,50 l/s. Timpul teoretic de functionare este de 10 min. Q ii = 2 x 2,50 l/s V inc1 = Q ii x T ii 2 x 2,50 l/sec x 10 min x 60 = 3.000 l = 3,0 mc Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a unui incendiu, cu hidranti exteriori, conform tab.20, este de 25 l/s.Timpul teoretic de functionare este de 3 h. Q ie = 25 l/s V inc2 = Q ie x T ie 25 l/s x 3 h x 3600 = 270.000 l = 270 mc

27

Rezult un volum de ap pentru stingerea incediului de: -hidranti interiori = 3 mc -hidranti exteriori = 270 mc -------------------------------------------------------------Vtot necesar = 273 mc 5.Debitele necesare la surs Consum curent Debitul se poate asigura dintr-un foraj de adncime de 220 m. Debit de dimensionare Q SURSA= QS ZI MAX = 3,93 l/s = 15 mc/h Pompele din forajele executate in prima etapa: Hp = Hg+ Hgeod +Hasp +Hp retea+ Hp asp +Hu = 4+1+28+0,48+0,75+2 = 36,23 mCA Ho = Hp +10 = 36,23+10 = 47 mCA Unde: Hq diferenta dintre nivelul punctului de consum i nivelul conductei de refulare din foraj 4,0 m; Hqeod 1 m; Hasp adncimea de refulare a pompei din foraj, montat la 28 m; Hp retea pierderea de sarcin pe aductiune 0,48 m; Hp asp pierderi de sarcin pe aspiratie 0,75 m; Hu presiunea de utilizare la punctul de consum 2 m. Forajul se va echipa cu o electropomp care s aib urmtoarele caracteristici: Q=15 mc/h; H=47 mCA; P=3 kw; Incendiu Debitul se poate asigura dintr-un foraj de mica adncime de 70 m. Debit de dimensionare Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h Hpornire pompa= Hg+Hgeod+Hasp+Hp retea+Hp asp+Hu= 4+1+28+4,50+0,90+2 = 40,10 mCA Hoprire pompa = Hp +10 = 40,10+10 = 50 mCA Unde: Hq diferenta dintre nivelul punctului de consum i nivelul conductei de refulare din foraj 4,0 m; Hqeod 1 m; Hasp adncimea de refulare a pompei din foraj, montat la 28 m; Hp retea pierderea de sarcin pe aductiune 4,50 m; Hp asp pierderi de sarcin pe aspiratie 0,90 m; Hu presiunea de utilizare la punctul de consum 2 m. Forajul se va echipa cu o electropomp care s aib urmtoarele caracteristici: Q=8 mc/h; H=50 mCA; P=2,20 kw;

28

7. Alegerea utilajelor pentru statia de pompare consum curent+incendiu zone locuinte Dimensionarea retelei de distributie a apei de consum s-a fcut la debitul Q S ORAR MAX= 11,79 l/s. Pompa de consum curent: Q = Q s orar max = = 42,45 mc/h = 11,79 l/s H P = H P.RET+H GEOD.+H ASP +H UTIL = 14+2+2+12 = 30 mCA H P.RET (pierderile de presiune prin reele) = 14 m HGEO= 2 m HASP=2 m H UTIL=12 mCA (la cladirile P+1) HPORNIRE POMPA = 30 mCA HOPRIRE POMPA = 40 mCA Se alege o statie de pompare cu urmatoarele caracteristici: Q= 43 mc/h H= 40 mCA

P=8 kWPentru mentiunerea presiunii n reteaua de apa potabila si consum curent se prevede un hidrofor cu membran. (H + 10 )(Ho + 10 ) 3600 Vhidrofor= 1,1 x x qp x p = 4 xN (Ho Hp )(Hi + 10 ) (30 + 10)( 40 + 10) 3600 = 1,1 x x 0,012 x = 2,03 mc ( 40 30)(29 + 10) 4 x30 Se alege un hidrofor de 2.000 litrii, PN6. Pompa de incendiu: Q = Q INC = 25 l/s = 90 mc/h H P = H P.RET+H GEOD.+H ASP + HNEC HIDR+H UTIL = 17+2+2+28,44 = 50 mCA H P.RET (pierderile de presiune prin reele)=20 m HGEO= 2 m HASP=2 m HNEC HIDR=28,44 mCA HPORNIRE POMPA= 50 mCA HOPRIRE POMPA= HPORNIRE POMPA +5 = 50+5 = 55 mCA - pt. incendiu se alege o electropomp: Q=260 mc/h; H= 60 mCA; P= 7,5 kw.

HNEC HIDR = HNEC + HF Conform STAS 1478 90, tabel 20 debitul de ap pentru hidranii exteriori QHe = 10 l/s. Hidranii exteriori prevzui sunt tip A (Dn 100 mm) cu 2 racorduri tip B (Dn 75 mm) cu diametrul pentru ajutaj 20 mm. Conform STAS 1478 90, anexa A, tabel 16 pentru: qi = 6,45 l/s Hnec = 22,20 mCa asigurndu-se o lungime a jetului compact LC = 15 m.

29

Conform STAS 1478 90, pct. 3.1.33 pierderile de sarcin pe furtun: hf = A . l . qi2 A = 0,0015 pentru furtun Dn 75 mm L = 100 m (lungimea furtunului) qi = 6,45 l/s (debitul jetului) hf = 0,0015 x 100 x 6,452 = 6,24 mCA hf = 6,24 mCA Hnec la ajutajul hidrantului amplasat cel mai dezavantajos fa de staia de pompare este: HNEC HIDR = HNEC + HF = 22,2 + 6,24 = 28,44 mCA Se alege un grup de pompare 2+1R cu urmatoarele caracteristici: Q= 90 mc/h H= 55 mCA P=22 kW Se alege o pompa pilot cu urmatoarele caracteristici: Q= 9 mc/h H= 58 mCA P=3,70 kWPentru mentiunerea presiunii n reteaua de apa potabila si consum curent se prevede un hidrofor cu membran. Se alege un hidrofor de 2.000 litrii, PN6.

B.CANALIZARE 1.Canalizare menajer Conform STAS 1846-1/2006 debitele de canalizare sunt: QU ZI MEDIU = 1 x Q S ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 1 x Q S ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 1 x Q S H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Apele uzate descrcare n canalizarea incintei, prin pompare sunt evacuate n retele de canalizare a comunei Sinandrei cu racordare la sistemul de canalizare al municipiului Timisoara.

2.Canalizare pluviala Debitul de ape meteorice se stabileste lundu-se in considerare numai debitul ploii de calcul, care, conform STAS 1846-2/2007 se calculeaz cu relatia: Qp = m x S x x i *S = suprafata de pe care se colecteaza apa de ploaie = 15,0 ha. Suprafete : Suprafat construit 60%: 9 ha Suprafat drumuri 20%: 3 ha

30

Suprafata zona verde 20%: *coef. de scurgere = 0, 75 constructii drumuri spatii verzi =

3 ha

-coef. de scurgere = 0,95 -coef. de scurgere = 0,85 -coef. de scurgere = 0,07

9 * 0,95 + 3 * 0,85 + 3 * 0,07 =0,75 15

*m = 0, 8 coeficient adimensional pentru t < 40 minute Clasa de important III =>frecventa ploii de calcul f=2/1. t =durata ploii L=lungimea colectorului L= 1000 m tcs =5 minute pentru zon de es va = 42 m/min i=65 l/sxha - pentru durata de 20 minute si frecventa de 2/1 zona 13 (Timisoara)L 1000 =5+ = 29 minute Va 42 Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s

t = tcs +

C.Bazinul de retentieVolumul bazinului de retentie se calculeaz pentru timpul ploii de 15 minute, tinnd cont de aportul statiei de pompare: V BAZIN DE RETENTIE = V PLOII V POMPAT = = 585 l/s x 15 min x 60 s/min 20 l/s x 15 min x 60 s/min = 508.500 l = 508,50 mc Se va realiza un bazin de retentie din tuburi de beton D=1000 mm de 450 ml si retele pe drumuri supradimensionate care sa preia restul volumului.

3.6.2.INSTALATII ELECTRICE DE UTILIZARE, CANALIZATIE TELECOMUNICATII, INSTALATII ELECTRICE AFERENTE CLADIRII MULTIFUNCTIONALE 1. GENERALITIPrezentul memoriu tehnic trateaz instalaiile electrice de cureni tari, cureni slabi i telecomunicaii aferente proiectului PARC TEHNOLOGIC PENTRU

31

ENERGIE ALTERNATIV SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA, avnd ca beneficiar CONSILIUL JUDEEAN TIMI. Obiectivul, nou construit, este amplasat n imediata apropiere a comunei Covaci, jud. Timi, i este destinat industriei de producere a echipamentelor pentru energie regenerabil. La ntocmirea documentaiei au fost respectate toate actele normative i legislaia n vigoare.

2. DESCRIEREA LUCRRILOR PROIECTATELUCRRI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC Caracteristicile energetice Caracteristicile energetice la nivelul parcului tehnologic sunt urmtoarele: Bilan puteri estimate pentru parcul tehnologic: Pi = 9,0 MW; Pmax.abs = 7,5 MW. Puterea maxim absorbit pentru fiecare parcel este n corelatie cu suprafaa ei si cu predispunerea punctelor de conexiuni/posturi de transformare in incinta. Racord la reelele de alimentare cu energie electric Solutia de racordare a fost propusa de catre ENEL Distributie si transpusa intr-un studiu de prefezabilitate (4325/20101) emis de catre biroul de proiectare MT/JT. n zona noului consumator la cca. 850m este n derulare un proiect pentru realizarea unei staii de transformare 110/20 kV pe fonduri de investiii proprii ENEL cu PIF propus pentru anul 2013. Obiectivul se va racorda la sistemul electroenergetic national prin dou ci de alimentare de la staia de transformare 110/20 kV nou proiectat. proiectare instalatii electrice Pentru fiecare punct de conexiune + post de transformare (PC+PT) este necesar realizarea a LES 20 kV ct mai scurt posibil cu cablu de cupru de seciune minim 95 mmp , ntre celula de msur din compartimentul de racordare de 20 kV i instalaiile de 20 kV aflate n gestiunea consumatorului, ce vor fi obligatoriu racordate la cablul menionat prin intermediul unui separator tripolar i a unui ntreruptor automat fix montate n compartimentul utilizatorului din noul PA. ntreruptorul va fi obligatoriu prevzut cu un sistem de protecie general maximal de curent i mpotriva defectelor de punere la pmnt, cu reglajul corelat cu celelalte protecii din instalaiile SC ENEL DISTRIBUIE Banat-Unitate Teritorial Reea Timisoara. Beneficiarul va obine acordurile proprietarilor de terenuri, n original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului precum i exercitarea de ctre SC ENEL Distribuie Banat SA a drepturilor de uz i servitute asupra terenurilor afectate de instalaia de racordare. Beneficiarul va solicita aviz tehnic de racordare pentru noul obiectiv. In acest aviz tehnic de racordare va fi inclus si proiectul de racordare intocmit de catre operatorul de distributie.

32

Distribuia electric n parcul tehnologic Investitorii ce vor activa n parcul tehnologic vor avea posibilitatea de a se racorda la sistemul electroenergetic naional fie pe joas tensiune (prin utilizarea posturilor de transformare 20/0,4 kV proiectate), fie pe medie tensiune din punctele de conexiune. n acest sens s-au prevzut tubulaturi de racord din punctele de conexiune/posturi de transformare pn la limita de proprietate unde se vor construi cmine de branament. Tubulatura de racord va fi din polietilena de nalt densitate pozat n profil de sunt. La subtraversri de drumuri i intersecii cu alte instalaii, se vor lua msuri suplimentare de protecie folosindu-se tuburi din PVC-G. Pentru parcela de utiliti s-a prevzut tubulatura de racord din punctul de conexiune/post de transformare aferent pn la limita de proprietate ntr-un cmin de branament. Pentru alimentarea consumatorilor de pe parcela de utiliti s-a prevzut un tablou electric TGDU alimentat din reea i de pe grupul electrogen din imediata apropiere. Grupurile de pompare din staii vor fi furnizate impreun cu tablourile de automatizare. Racordarea la reeaua electric a parcului tehnologic se va realiza de ctre concesionar pe baza unui proiect tehnic avizat de ctre furnizorul de energie electric i a avizului de principiu emis de concedent. Pentru puteri instalate mai mari sunt necesare investiii proprii realizate de ctre concesionari. Instalaiile din incint se vor racorda subteran la reelele de distribuie. Instalaiile de alimentare vor fi concepute n aa fel nct s nu aduc prejudicii aspectului arhitectural al construciei sau zonei nconjurtoare. Standardele i normativele avute n vedere la stabilirea soluiei i care se vor respecta i la fazele urmtoare de proiectare sunt: HG 90/2008- Hotrre pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reelele de interes public NTE 001/03/00 Normativ privind alegerea izolaiei, coordonarea izolaiei i protecia instalaiilor electroenergetice mpotriva supratensiunilor PE 132/2003 Normativ pentru proiectarea reelelor electrice de distribuie public PE 101/85 Normativ pentru construcia instalaiilor electrice de conexiuni i transformare cu tensiuni peste 1 kV (republicat n 1993) NTE 007/08/00 "Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice" IPSSM 01/2007 Instruciuni proprii de securitate i sntate n munca pentru instalaii electrice n exploatare

INSTALAII ELECTRICE DE ILUMINAT INCINTA PARC TEHNOLOGIC Conversia direct a energiei solare n energie electric , bazat pe efectul fotovoltaic, constituie, modul cel mai comod de a utiliza energia solar, datorit siguranei n exploatare i ntreinerii uoare. Pentru realizarea iluminatului drumurilor i trotuarelor n incinta parcului tehnologic s-au utilizat corpuri de iluminat cu surse cu LED de 70W montate pe stlpi

33

metalici zincai cu nlimea util de 8m. Alimentarea acestor corpuri de iluminat este local prin intermediul unor panouri cu celule fotovoltaice monocristaline cu puterea nominal de 240W. Energia produs de aceste panouri va fi stocat n acumulatori plumb-acid sigiliati 250Ah montai la baza stlpului. Perioada de funcionare al corpurilor de iluminat va fi de minim 8-10 ore/zi, oferind iluminare timp de minim 7 zile noroase/ploioase consecutive. Sistemul de iluminat va fi dotat cu protecie la suprancrcare i descrcare, protecie la scurt circuit i pornire automat a lmpii cnd se nsereaz i oprire automat dimineaa. Stlpii metalici vor avea o priz de legare la pmnt local format dintr-un electrod din eava OLZn 2 de 2m lungime, platbanda OLZn pentru conectarea stlpului de electrod i piesa de separaie. Rezistena de dispersie a prizei de pmnt trebuie s fie sub valoarea de 10ohm. n cazul n care nu se poate obine aceast valoare, se va suplimenta priza de legare la pmnt cu electrozi pn la atingerea valorii prescrise. Distanele ntre stlpi, nlimea stlpilor precum i numrul i puterea corpurilor de iluminat s-au ales n concordan cu normativul NP 062/2002 i n urma calculelor luminotehnice realizate cu ajutorul unor programe specializate. n urma calculelor luminotehnice a rezultat un nivel de iluminare pentru drumurile de incinta de 11 lux i un factor de uniformitate de 0,9 (clasa de iluminare CE4 impune un Em10 lx i U00,4), iar pentru trotuarele de incinta a rezultat un nivel de iluminare de 8 lux i un factor de uniformitate de 0,9 (clasa de iluminare CE5 impune un Em 7,5 lx i U00,4). Pentru parcela de utiliti s-a prevzut un iluminat cu corpuri de iluminat cu surse cu halogenuri metalice de 125W montate pe stlpi metalici zincai cu nlimea util de 8m. Alimentarea acestora se va realiza din sistemul electroenergetic naional i va fi comandat local de un ntreruptor crepuscular. Executantul lucrrilor de instalaii electrice este nevoit s respecte alegerea proiectantului, n caz contrar calculul fotometric nu mai este valabil. Dac se va alege alt corp de iluminat se va informa n scris proiectantul n legtur cu acest lucru i se va reface calculul fotometric (de ctre proiectant sau de ctre executant), respectnduse normativele tehnice n vigoare i reglementrile specifice. CANALIZAIE TELECOMUNICAII INCINT PARC TEHNOLOGIC Lucrarea dezvoltat n proiect are ca obiect asigurarea infrastructurii de telecomunicaii, transmisii de date, telefonie, TV dedicate pentru viitorii utilizatori ce vor aprea pe parcelele parcului tehnologic. Canalizaia de telecomunicaii proiectat va deservi furnizorii de servicii ce vor ncheia contracte cu utilizatorii parcului. S-au prevzut 2 tuburi PVC 75 mm pentru canalizaia principal + 1 tub PVC 75 mm rezerv. La subtraversri de drumuri canalizaia se va proteja n tub PVC- G 90 mm. Pe traseul canalizaiei principale se vor monta camere de tragere de tip B, respectiv de tip X. Pentru canalizaia secundar (de branament) s-au prevzut cte 2 monotuburi HDPE 40 mm pentru fiecare parcel. Fiecare parcel va beneficia de o cameret de branament. Turnarea camerelor de tragere se va face cu respectarea reetelor de preparare i a tehnologiei de turnare a betonului. n cazul n care constructorul cumpra betonul gata preparat va prezenta certificat de calitate de la furnizor. Cameretele vor respecta dimensiunile de gabarit i utilizare.

34

Pentru asigurarea serviciilor de telecomunicaii i pentru viitoarea extindere a parcului tehnologic, s-au prevzut subtraversri de drum i cmine de tragere n imediata apropiere a acelei zone. Canalizaia de telecomunicaii proiectat permite ca serviciile s se poat prelua de la unul sau mai muli Internet Service Provideri i apoi distribuit cu ajutorul reelelor de fibr optic a providerilor. Totodat canalizaia de telecomunicaii proiectat ofer flexibilitate de cablare cu fibr optic i montare de echipamente pentru toi furnizorii de servicii ce ar putea ncheia contracte cu utilizatorii parcului tehnologic. n prezentul proiect nu sunt incluse cablurile i echipamentele de telecomunicaii ce se vor instala n canalizaia Tc proiectat. Acestea intra n sarcina furnizorilor de servicii. Instalaiile din incint se vor racorda subteran la reelele de distribuie. Instalaiile de alimentare vor fi concepute n aa fel nct s nu aduc prejudicii aspectului arhitectural al construciei sau zonei nconjurtoare. ntocmirea documentaiei s-a fcut n conformitate cu prevederile urmtoarelor acte normative: Legea 43/1975 prin care sunt stabilite normele privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor; Legea 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea i realizarea arterelor de circulaie din localitile urbane, rurale art. 15; Hotrrea nr. 766/1977 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii; Hotrrea nr. 273/1994 pentru aprobarea regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora; Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.

INSTALAII ELECTRICE DE CURENI TARI CLDIRE MULTIFUNCIONAL Caracteristicile energetice la nivelul tabloului general de distribuie TGD determinate conform I 7/2002 sunt urmtoarele: Bilan puteri estimate: Pi = 767 kW; Pmax. Abs = 400 kW Reteaua de distributie in cladire va fi de tip TN-S (L1+L2+L3+N+PE). Instalaii electrice de iluminat interior i exterior Instalaiile electrice de iluminat artificial s-au proiectat n concordan cu NP 061/2002. n spatiul expozitional s-a prevzut un iluminat artificial cu corpuri de iluminat cu halogenuri metalice de 400W montate suspendat la o nlime de 6,8 m. n zonele de ateptare, foaier, holuri acces, cafeterie i recepii iluminatul s-a realizat cu corpuri de iluminat de tip spot cu 2 surse de 26W fluocompacte. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora. Corpurile de iluminat 2x26W se vor monta ncastrat n tavan. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta n birouri, sala de edine, sala de conferine, etc. Iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente de 18W montate ncastrat n tavan. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora.

35

Acionarea iluminatului s-a realizat prin ntreruptoare n montaj ngropat montate la accesul n ncperi. Pentru spatiul expozitional , zona de ateptare i zona de recepie/atrium ( parter,etaj 1 si etaj 2) acionarea iluminatului se va realiza din centralizat din zona infopoint-ului, precum si de la fiecare tablou de nivel sau zona. Instalaiile electrice de iluminat se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate n tuburi de protecie pozate aparent pe zidrie (deasupra tavanelor false), respectiv pozate pe jgheaburi metalice. n spaiile tehnice i laboratorul de ncercri, iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescent etane de tip FIPAD. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora. Acionarea iluminatului s-a realizat prin ntreruptoare n construcie etan montate la accesul n ncperi. Instalaiile electrice de iluminat se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate n tuburi de protecie pozate aparent pe zidrie, respectiv pozate pe jgheaburi metalice.. Iluminatul de siguran este de tipul 2a. Pentru iluminatul exterior s-au prevzut corpuri de iluminat de 125W cu halogenuri metalice montate pe stlpi metalici zincai cu nlimea util de 8m cu 2 respectiv 4 brae. Stlpii vor avea cutie cu sigurane automate montat n corpul stlpului. Stlpii metalici se vor lega la pmnt printr-o centur din platbanda OLZn. Rezistena de dispersie a prizei de pmnt trebuie s fie sub valoarea de 4 ohm. n cazul n care nu se poate obine aceast valoare, se va suplimenta priza de legare la pmnt cu electrozi pn la atingerea valorii prescrise. Executantul lucrrilor de instalaii electrice este nevoit s respecte alegerea proiectantului, n caz contrar calculul fotometric nu mai este valabil. Dac se va alege alt corp de iluminat se va informa n scris proiectantul n legtur cu acest lucru i se va reface calculul fotometric (de ctre proiectant sau de ctre executant), respectnduse normativele tehnice n vigoare i reglementrile specifice. Pentru obinerea unui iluminat de calitate s-a urmrit respectarea nivelelor de iluminare indicate n standardele de specialitate. Instalaii electrice de prize i fora n fiecare ncpere s-a prevzut cel puin un circuit de prize shuko 16A. n birouri s-au amplasat prize shucko de 16A montate ingropat n perei precum i prize shucko de 16A montate n doze de pardoseal pentru alimentarea posturilor de calculatoare. Prizele pentru alimentarea posturilor de calculatoare vor fi asociate n aceeai configuraie cu cele de voce-date. Toate prizele vor fi de tip modular. n spaiile tehnice i laboratorul de ncercri prizele vor fi n construcie aparen i vor avea un grad ridicat de protecie la ap i praf. In plus, in laboratorul de ncercri s-au predispus prize trifazice 5 poli 16A in constructie aparenta, IP min.55. Pentru alimentarea ascensoarelor s-au prevzut coloane din tabloul electric general TGD. S-a prevzut alimentarea centralei de tratare aer, a invertoarelor i a ventilaiei de extragere aer viciat. Pentru alimentarea cu energie electric de rezerv se va monta un grup electrogen de intervenie cu puterea de 550 KVA, 400V, care va prelua toi consumatorii cldirii. Trecerea de pe sistemul electroenergetic national pe sursa de rezerva (grupul electrogen) si vice-versa se va face automat in cazul lipsei tensiunii sau a modificarii parametrilor electrici stabiliti ca optimi.

36

Pentru compensarea puterii reactive s-a prevzut montarea unei baterii automate de compensare de 135 kVAr ( 9 trepte de 15 kVAr) n camera TGD. In fiecare zona propus in spaiul expoziional s-a proiectat cte un tablou individual, montat pe stlp. Aceste tablouri electrice contin plecari catre prizele 230V aferente zonei respective, precum si o rezerva de putere pentru conectarea unor consumatori de forta ce pot aparea la momentul expozitiilor. Totodat pentru extinderea preconizat, s-a amplasat un tablou electric cu o rezerv de putere electric satisfactoare viitoarelor necesiti. Instalaiile electrice de prize i for se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate n tuburi de protecie pozate aparent pe zidrie (deasupra tavanelor false), respectiv pozate pe jgheaburi metalice. Instalaiile electrice de for din spaiile tehnice se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate n tuburi de protecie pozate aparent pe zidrie, respectiv pozate pe jgheaburi metalice. Reea voce date - imagine Se propune o reea de cablare structurat voce/date avnd nivelul de cablare categoria 6. Deasemenea se va realiza structura de distribuie de semnal de CATV pentru a asigura vizualizarea posturilor TV. Semnalul de televiziune va fi asigurat prin contract de distribuie cu un provider sa prin recepie proprie. Reeaua de cablare structurat va fi compus din: - 4 rackuri 19 - prize duble RJ 45 FTP cat 6; - prize duble RJ 45 FTP cat 6 cu IP 55; - cablu FTP cat 6 cu 4 perechi; - centrala telefonic cu 76 interioare montat n RACK. Funciile reelei voce-date i CATV realizarea transmisiilor de voce, date i semnal de televiziune de la un provider de internet respectiv de CATV; posibilitatea conectrii echipamentelor la reea (computer, telefon, fax, imprimant, echipamente de fotocopiat); introducerea unor noi aplicaii care necesit lrgime de band mare; are o flexibilitate deosebit, orice post de lucru putnd s fie mutat rapid oriunde i oricnd (plug&play). Sistemul va dispune de cablaj specific: - Cablu FTP 4x2x0,6, cat.6; - Cablu coaxial triplu ecranat pentru distribuia de semnal CATV. Instalaia de legare la pmnt consta ntr-o priz artificial de mpmntare avnd rezistena de dispersie Rd