II8578 GADEMIA ROMANA

IILE SECTIUNII ISTORICER I A III TOMUL VIII M E M. 14

DIN ORIGINILE POLITICIANISMULUIROMAN: 0 ACTIUNE DE OPOZITIE

PE VREMEA FANARIOTILORDE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMAITE

CVLTVRA NATIONALABUCURESTI1928

1

DIN ORIGINILE POLITICIANISMULUIROMAN: 0 ACTIUNE DE OPOZITIE

PE VREMEA FANARIOTILORDE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

Fedinta dela 27 lanuarie 1928

Un curios document, de mult insemnat in catalogul, atat de imbiel-sugat, al manuscriptelor Academiei Române, publicat i intrebuintat inDocumente privitoare la familia Callimachi (2 vol., Bucuresti 1902),unde am adunat tot ce se poate gasi in depositele publice cu privirela cei patru Domni din familia Callimachi, mi se pare a merita azi oatentie deosebità.

Pastrat, in original, in manuscriptul miscelaneu 5, la n-1 1, el cuprindeo intreaga istorie de lupte politice interne, de cel mai caracteristic poli-ticianism, in scop i metode, asemenea cu ceia ce vedem, dupa aproapedouà veacuri, petrecandu-se astki supt ochii nostri.

Inainte de a-1 presinta, deslusind tot odata ceia ce se cuprinde in elca denunt inaintea terii a unor uneltiri pe care Voda le condanmä cucea mai mare asprime, prevenind tara, prin adevArate proclamatii,contra lor, o presintare a situatiei Domnului i intregii boierimi suptIoan Teodor Voevod, la inceputul anului 1759, mi se pare a fi de folos.

Fiul, purtat la studii latine prin Po Ionia i inaltat la marea cinstea dragomanatului Imparatiei, al simplului Vornic de Campulung ToaderCalmäsul incepea stapanirea sa din vara anului 1758 in circumstantecu totul neobisnuite i deosebit de grele.

Tatarii, in neintelegere cu Sultanul, navalisera in Moldova supt con-ducerea rebelului Cram-Ghirai, pe care cu orice pret si-1 voiau Han, si

r A. R. Memoriile Segiunii Istori.e. Serin III. Tom. VIII. Mem. x4.-

:

,4,c

-

-

Zr1 4c.

.

4.4

I

' -

-

.-'

-

=

2 N. IORGA 362

tara fusese cumplit pradatä, in August, fart ca din partea caimacamilornoului Domn, Grecul Vida li i Hatmanul Costachi Razu, sa se fi pututlua vre-o masura de aparare (Septembre).

El n'aducea o stralucire de neam respectat, o avere, o situatie solidintemeiata la Constantinopol. De acest om nou nu se temea nimeni,

pentru intlia oara in Moldova, in ajunul luptei Muntenilor contralui Constantin Racovita, partidele indraznira a se manifesta. Elevoirà sa impuie feciorului de mazil ridicat la batranete slabanoage in-tr'un loc asa de inalt, dar i asa de greu., vointa lor, vointa lor exclusivasi a tot puternica.

loan Teodor Voevod era un om patit, deci i priceput; lunga luiexperienta 11 invatase paza bunl i rdbdarea, asteptarile indelungate'Ana in ceasul and se poate lovi. El Ii facu deci Divanul, de voie, denevoie, dintre acei cari-1 amenintasera fiind el Inca la Constantinopol:Ioan Bogdan, fiul fiicei pretendentului Constantin Cantemir si sotulunei nepoate a lui Mihai-Voda Racovita 1), Manolachi Costachi, Dumi-trasco Paladi, pe langa cativa altii cari nu luasera parte la manifestatie.Dar el se sprijini, in acelasi timp, pe mesterul Grec, patron al Domnilorpe cari-i crea, Stavarachi, i puse dari pentru a plati serviciile, atAt defolositoare, ale acestuia.

Dupa sfatul lui Stavarachi Domnul dadu apoi lovitura contra acelorcari incercasera a-i pune conditii de Domnie. Trimesi sa primeasca,in Crimeia, despagubirile Tatarilor, o parte din boieri un Bals, unSturdza, un Costachi, un Rascanu, un Buhus si neastamparatul IonitäCuza furl dati pe mana Hanului, care-i inchise in «cetatea noub a sa,Ieni-cale. Am povestit aiurea aceastd actiune räsbunatoare, si am pus inlegatura cu &Ansa remarcabilul act al proclamatiei din Ianuar 1759, celd'intaiu apel catre tara fa:cut de un Domn din secolul al XVIII-lea,cea d'intaiu infierare a partidelor boieresti, a obiceiurilor de politi-cianism.

Revin acum asupra textului ei, redactat fart indoiala chiar de Domn,care era un om priceput la condeiu.

Pornind de la parerea ca multe lucruri rele plena dela necunostintaunei adevarate situatii, «eau lucru este nestiinta i multi stricaciunepricinueste la oameni» el, represintant al «folosului tuturor», da definitiainsasi a luptei pentru putere in rangurile boieresti: «De la o vreme in-

') Doc. Callimachi, I, p. XCVIII.

r

.

. -

-

. -1

-

_

,

si

363 DIN ORIGINILE POLITICIANISMULUI ROMAN 3

coace inmultandu-sa parte boeriasca si din zi in zi fiistecare silindu-sa,unii pentru cdftigul kr, altii pentru ca sd sd mai innaltd intru cinstea

intrat-au in mijloculii lor o mare si nemarginitä zavestiia, din carefdandu-sd cete, de apururea sa zavistuia unii pre altii». Inainte de aveni in Domnie; pe vremea dragomaniei, ei weindu. . . trdgi pe o partea-i metahirisi intru ale Domnii trebi, ceialantd parte sd trdgi in laturi

cu neincetate zavistii purtdndu-sd, mina multe pricini de tulburdri uniiasupra altora», «aratandu-sa inpotrivitori la cele domnesti poronci»cautfind a impiedeca strangerea veniturilor Portii. «Si, dupa ce ne'umiluit Dumnedzau cu Domniia tarai acestiia, s'au- ispitit a le cerca,prin Tarigrad o sama au inceput a nu ne da odihnä cu zavistiile lorprin cartile ce ne scriia, cu carele zavistuindu-sa unii pre altii, ne ardtaaevea intr'acestaf chip cd, de vom trage Domniia Mea pe unii din boerice ni-i ardta, ca sd-i mestecdm in trebile noastrea, ei tog sd vor trage de laslujba fi trebile noastro. Deci, o formall boicotare.

Acestor imparecheri ii atribuie Domnul navalirea Tatarilor.Si dupa asezarea noii stapaniri, continua «zavistiia intre dan0i», «de

purure vrdnd a sd mdnca unii pre altii». 0 ceatd ataca pe cealalta : «Nesdlird # pe noi in spre stricdciuni si vdtdmare a o samd din boeri». Elrefuza, vrand a fi Domn nepartenitor al tuturora: <Nu ne-am alunecata vdtdma pe nimeni pin a rd indemnare kr, ce, trecdndu-le toate cu auzul

cu videre, pre toti ca un pdrinte cu mila i-am cuprinsu fi nici la uniledin zavistiile kr cele multe ci rdle nu ni-am lunecat, nici am dat credinta».Putea s'o faca el care statuse atatia ani departe de tara cu care n'avusedecal legaturi de amintiri, inruclire i interese si a carui Domnie eraneasteptata i cu totul nepregatitä, un fel de vicariat, mai mult, al Ghi-culqtilor, la cari era de cask cum o arata i numele fiilor: GrigoreAlexandru, asteptand ca fiul binefacatorului sàu, dragomanul Alexandru,cel taiat de Turci, sa fie de vrasta pentru a domni.

Neizbutind cu Domnul, ceata se adreseaza stapanilor celoi mari.Un capugiu adusese in Scaun pe Ioan-Voda : pe langa dansul incepacum intrigile, parindu-i-se i carmuitorul care nu li facea pe voie.«Vazindu ea nu pot isprävi nimica, cu cata silinta au pus_a vatama peo- ulna catra noi, s'au intorsu a mesteca catra dumnealui capugi-basa,ldngd carii >ci pe noi ne atingle. -

Trebuie deci ad' se iea masuri pentru aceste «de stricaciune spurcatepline de toga rautate inimile lor», pentru «a lor fapte rale», care (iau

adus o primejdii ca aasta peste ticaloasa tali». Se capata contra lor

--

.

ci, - g- si

si

_

- -

ci

-

.

i -

. _ .

,

I-

.

boerii,

N. IORGA 364

ordinul de surgun: «pentru pacatele lor i giudecata ce driapta a luiDumnedzäu gonindu-sa din poronca inparatiasca, acmu s'au facut surgun»,

Aici, in exil, se fac insa socotelile pentru pagubele navalirii tataresti.Ei presinta conturi exagerate in folosul lor: «s'au Wit a sä ardta intredansii cei mai pagubasi decal altii, aratänd some mad ca cele de pa-gube». Si se dau si aceste nume: Manolachi Costachi Logofatul 52 depungi, Logolatul Ioan Bogdan 50, Vornicul Constantin Bals 56, Durni-trasco Paladi Vornicul 32, Banul Scarlatachi Costachi 22 si altii asA-mene», totul fund numai «minciuni i napastic De aici rezulta caHanul i Turcii se supara, asa inch nu se mai despagubeste nimeni:«Au adus lucru de si prea-puternicii stapani s'au instiintat, i pe ManilaSa Hanul 1-au mahnit, cu carele au dat pricina de paguba a multi tica-losi paminteni».

In acelasi timp ei fac uneltiri la Tatari, cum dovedesc scrisorile cares'au prins: «De fata i intru aevia s'au descoperit spurcatele lor faptepintr'a lor scrisori, de insus manule lor scrise, carele vederat aratahainlacul lor».

Agitarea terii vine in sfarsit, ca ultim mijloc, la rand. De acolo, de laIeni-cale, ei cauta sa adua panica prin vestea cá 'se &este o nouà na-valire tatareascd. dried si de acolo de unde sl afla, vrand i poftind aaduce ticaloasa tali la ce mai de savarsit stricgune, trimite oamenii lorprin tara i da spent ticalosilor lacuitori precum Ca iaras vor sa viiasi vin Tatarai in tara ca sä calce si s robasa».

Atat n'ajunge: se incearcd a se da foc Iafilor. «Ca niste dusmani ce santpamantului i patrii sale, din oameni lor adesä i foc s'au ispitit a daorasului acestuia».

mai maiDomnul se adreseaza deci catre tam intreaga : in tre-cutile zile am scris catra toti». El Ii repeta para i indemnul catreniste: «Zicem cj acme : crestinilor;-odihniti-va si nu Vá potriviti la nistevorbe deserter a niciunile din cele ce auziti nu sant. Toate sant min-ciuni, toate sant vorbe rasuflate, toate sant scorniri de la acei oameniplini de räutate, carii numai pentru folosul lor cauta si stricaciunealtora. S'adeti de va odihniti pe la eagle voastre, autandu-va de trebilevoastre farii nicio grija. Si nu inblati stramutandu-va i raspandin-du-fa de va pricinuiti atAta stricAciune si saraciia din faptele unoroameni rai i neternatori de Dumnezeu.» Ispravnicii au ordin a prindepe cei «ce scornesc lucruri netrebnice ca aceste carele dau atata stria-ciune läcuitorilor», fiind «haini c pricinuitod a tot binile».

.

,

-*

,

-«Si

'

_

i

,

li-

365 DIN ORIGINILE POLITICIANISMULUI ROMAN 5

Lupta se deschisese : peste cAteva zile insa Domnul era cu totul invins.Mitropolitul Iacov Insui, un dusman al familiei care ajunsese la tron,se pune in fruntea unei multimi «cinstite cu bluturi*, de mahalagii«cAteva mii de taranime». Clopotele sunau in turnul dela Trei Ierarhi.Ei cereau pe girantul grec al lui Voda, detestatul Stavarachi. Pentru aimpiedeca daramarea portilor zavorite ale Curtii trebui un atac deArnAuti cu sabia goala i descArcarea a trei tunuri. Dar Fanariotul fuadus sa se strecoare spre Galati imbrAcat tatareste, nu fArA a fi urmarit«doulsprezece ceasuri*

Multimea cerea insA iertarea boierilor. Si aceasta se facu, mijlocindMitropolitul. Credeam candva ca Domnul in fundul gandului sAu eracu tam. MA indoiesc astazi de aceasta, fiindca judecata mea nu se maiopreste in cercul mai strAmt al Domniei Callimachilor.

Vechiul Divan fu restabilit, cu Ioan Bogdan si cu Paladi in frunte.El fu pAstrat pana la sfarsit. Si, odata ajunsi din nou in fruntea trebilor,«cetasii* permisera scoaterea Mitropolitului Iacov in folosul lui Gavriilde Salonic, fratele lui Voda i instalarea, ca garanti ai Domniei la Con-stantinopol, a Sutestilor.

Intrigi fanariote aduserA peste doi ani Mazilirea lui Ioan-Voda. Elfu mazil onoua zile*. Dar Sutestii biruirl. Impacand pe parvenitul-domnesc cu Grecii cei mari prin cAsAtoria celui mai mare din beizadelecu Elena, fiica lui Alexandru Mavrocordat, pasnic pretendent flea noroc,apoi prin a Mariei, fiica bAtrAnului Callimachi, cu alt Alexandru Mavro-cordat, fiul lui Constantin-Voda, atunci chiar asezat la Munteni, eica'patara Domnia pentru Grigore-Voda.

Si el va domni cu ((cetasii>>. In Divanul lui sunt doi Costachi si Logo-fAtul Ioan Bogdan 2). Domnia lui de tinerel neexperient_si simplu pareaasiguratA. Dar la Bucuresti, in 1763, locul rudei printr'o indoitA legaturaera luat de un mare si vechiu dusman, Constantin-VodA RacovitA.

Contra lui se fAcu deci o noud intrigd boiereascd, unitd cu acea rdscoalda multimilor din Capitale care ajunsese acum un obiceiu. Racovita, unbiet betiv din durere pentru vaduvia sa, nu supravietui acestei tulbu-rani Ianuar 1764), dar fratele sau Stefan ii urma, asa cum in Moldovadupa un Callimachi venise altul. Si, ca raspuns pentru scenele din Bu-curesti, Grigore Callimachi fu inlaturat_ in Martie.

1) Ienachi Kcaniceanu, pp. 235 8.

2) Doc. Callimachi, I, p. CXXXI.

.,

_._ _______ _

i "-. -

,

-

8;

,

.

z

-

(t .,

; -

_

6 N. IORGA 366

Grigore Ghica-i iea locul i venirea lui aduse o adevirat'd manifestatieboiereascA. I se presintà la särutarea mfinii toat'd boierimea, cerândinläturarea lui Stavarachi. «Atunci au rAspuns Domnul el este atatavreme de and s'au lipsit 1).» Divanul se constituie cu trei Costachicu Manolachi Bogdan, Ioan Bogdan rAmAind la o parte 2). i toate lau-dele se adunA, de ambii cronicari ai timpului, pentru a impodobi cudansele pe un Domn care nu mai reprezinta singur meritul rAsplatit,ceia ce putea sa." parA o pretentie de parvenit, ci amintirea unui intreg sirde stäpanitori de acelas sAnge.

Acestuia i se ingaduie a guverna. Pe and Grigore Callimachi e pre-sintat ca un tânk färä prestigiu i pricepere pe care-I ((mâncau totinu vreau ca sA-1 stie cä li este Domm, Ghica si cu sotia lui Catrina,fiica lui Iacovachi Rizu, «erau singuri stApani, nu-i sap Aniau altiih 3).

Dupl cAderea lui intalnim pe un Bals, Lupu, pe un Paladi, Ionità,pe un Sturdza, un Razu, Costachi, in Divanul lui Grigore Callimachi,reasezat de Nicolachi Sutu. SA nu uildm i pe Cuza Vel Stolnic.IoanBogdan insk si acum ca i supt Ghica, lipseste 4).

Se pune la cale contra tdndrului vechea intrigd: darà Domnul acestase silia in tot chipul ca sl urmeze Ghiai in toate, vrand sA se areate

strasnic ca sA-1 ieie boierii de fried. Atunci au inceput pe o samd cenu-i boierise a-i infrunta fi a li grdi cuvinte proaste,vrdnd ca sd nu-i Ftiecine sdnt, ardtdndu-li ci o mdndrie nespusd, care nu mai stdtuse la altDomn, fdcdnd fi mare nedreptate tdrii ci sdracilor. Atuncea au inceputboierii a se face tot una si a vorbi ei in de ei si a zice: «Ce va sl zicA unaca aceasta ? Acestii n'au pus gand bun asupra noastrA i vor sa nestingl i pe noi i pe tali*. Se fac trei arzuri la Poartd, ca din partea aetoatdi tam si boierimem, trimetdndu-le cu un Turc. i se organizeaz1o fugd la Tatari, participand la &Ansa trei Costachi, un Sturdza, un Ca-targiu, un Buhus, un Miclescu i Stolnicul Cuza; optsprezece _de toti.Un alt arz se trimete din Crimeia.

Sultanului insusi i se presintA unul de cAtre Constantin Costachi,zis Venin. Sutu e chemat sA raspundk si el o face ca i odinioarà IoanTeodor-VodA, «ardtdnd pe boieri de haini, zicdnd cd cer mansupuri cu

1) Kogfilniceanu, p. 251.2) Ibid.3) Ibid., p. 254.) Ibid.

I

N. 1 ,.. ..- ,..%,.. ..." i 7'

.

7

';

1 I _ ty, 7-4Z

si

si

si

.

367 DIN ORIGINILE POLITICIANISMULDI ROMAN 7

topuzul ci cer tot care sdnt la margine1) care Domnul nu se 'incredecu ddi*i». Se capata biruinta, boieriifiind retrimesi acasa i iertati,dncepdnd a-i pune ci pe ddnfii la tinuturi fi la slujbe* 2).

Aceasta nu este insà o impacare. Parasit de fratele certat cu Sutu,flea Doamnk trimeasa la Constantinopol, Grigore Callimachi nu sebucura de sfatul boierilor: «Boierii, nefiind prea bine cu Domnul lor, auzis» in chestia venirii Pasei, «sd faca cum stie» 3). Arnautii lui tradarlla Rusi. Pretext minunat pentru a se aduce caderea lui Vodà. IndataGrigore-Vodal e arestat de Vizir, si el va plati cu capul. Cine a lucratpentru aceasta o spune Canta, and striga triumfator : «S'au stins marireainnaltarii terzimaniei»4).

Boierii organisati in cete mancasera un cap de Domn. Cu toata marireaneamului sau, Ghica va pati dupa rasboiu, in 1777, ce Valise acest fiude parvenit. Ajungem astfel la adevdrata explicatie a uciderii lui deTurci, care nu poate sà aiba a face cu chestia, acum uitatä, a Bu-covinei.

N'avem cronica Domniei dela 1774 la 1777. Nu putem sti de cines'a incunjurat Domnul care se lasase prins de Rusi la Bucuresti, statuseca prisonier politic inconjurat de onoruri la Petersburg, se intorsesecu sprijinul prusian, dar i rusesc. In a mea «Revue historique» publichartiile comunicate de parintele Vladimir Ghica din care se vede a ela sustinut cu bani rusesti cele d'intaiu sarcini ale Domniei, sinetele datede Vistier fiind girate de dânsul, ceia ce la un moment dat 1-a pus inainteaunei somatii de a plati.

Avem ca baza pentru scena odiosului asasinat povestirea pe care serazima Xenopol. E a lui Wolf 5), medicul sas al familiei Moruzi, careacesta reproduce spusele fiicei lui Ghica, Ruxanda Bals, si ale caima-camului Vasile Razu. Un prieten turc, Ahmed-beiu Cara-Hisarli, sosestela Iai, cu porunci. Se face bolnav. Domnul merge sa-1 redO, dupa cemedicul Fotachi ii atrage atentia asupra unui complot. La ceremoniatabacului Ienicerii dau lovitura, Voda aparandu-se energic si cazandin lupta. Nimic despre motiv si despre cauzele interne.

1) Ibid., p. 257.2) Boierii mArginasi, de spre munte, cum se va vedea.3) P. 261.4) P. 192.6) II, pp. 194-6.

.r-

.

-

,

_

-

.

_

r

"5

5 .e

8 N. IORGA 368

Am publicat de mult versiunea trimeasa de consulul rusesc din Iasiambasadorului la Constantinopol 1). Aceiasi intrebuintare a unei inchi-puite boli. Se adauga ca Ahmed aducea un firman prin care se cereauprovisii. Domnul ar fi fost asigurat prin ce-i spune prietenul cà vizitalui nu e absolut necesarA: deci lovitura avea sa i se dea la Curte. Cu trei-zeci de ArnAuti el merge la beilic, dar Ii lasa suita jos in ograda. Treceun sfert de ceas in convorbiri, dupa care Ahmed, plangandu-se de frig,conduce in odaita de alAturi viitoarea sa victima. La bataia din pAlmipentru tabac apare satirul cu alti trei calai i, latul aruncandu-se, Ghican'are and sa se apere. Omorul se tine ascuns, Vasile Razu fiind numaiinstiintat ca e Caimacam. Doamnei, care aleargä, i se vorbeste doar demazilie. Numai in noaptea acestei sangeroase zile de ii Octombre setaie capul celui ucis.

Instiintat indata, Mitropolitul Grigorie- al Ungrovlahiei adreseaza oscrisoare lui Constantin Dudescu. lath cuprinsul actului, tiparit inStudii fi documente, III, pp. 71-3 :

«Din adancul sufletului i inimii rugandu-ne pentru dumneata, sa-lutam foarte bucurosi cinstitu-ti cap ( ! ), cerand dela Dumnezeu pentrudumneata si toata casa dumitale sanatate nestramutata, fericire trainica

oranduiala tuturor mantuitoarelor cereri, dupa dorinta. Cinstita-tiscrisoare dela 13 Octomvre am primit-o si am vazut cele insemnatein ea si dar, cat despre jalnica intamplare de plans de n'ar mai fifost ! a raposatului Grigore-Voda, cu totul ne-am intristat. Iar pri-cina pentru ce s'a facut, e Inca nevadita, i pentru felul de moarte sepoarta prin lume fel de fel de vorbe.

«Cele din urma sant insA acestea. Cum ca indata, Sambata trecuta,venind Aga aici, fAcandu-se a fi bolnav, a trimis firmanele i mehtupurilela Voda i, plangandu-se de boalà, pe de o parte, a grabit plecarea lui

vorba mergea ca spre Hotin ,iar, pe de alta, a instiintat pe DomncA vrea sa-1 intalneascA pentru ca sa-i spuie oarecare porunci impara-testi, ca sa nu se intample sa moara i ele sa nu ramaie neindeplinite.Si, astfel, increzandu-se Grigore-Voda, a venit noaptea, i, ca sa nu sefaca turburare Agai pentru alaiu, hotarind sä vie singur, de-a dreptul

cei doi cari 1-ati intovarasit, ca pentru ceremonie, 1-au ucisi-au dat amara moarte, cum se spune, Dumineca, pe la trei saü patruale noptii. Altceva insa, nu s'a auzit pana acum, si nu s'a dovedit. Iar

1) Acte ci fragmente, II, pp. 139-40.

r r

.

".

,

iecind, si

'r

1%.

1

1

si

369 DIN ORIGINILE POLITICIANISMULUI ROMAN 9

cel de-al doilea capugiu, despre care s'a auzit, se spune ca a venit ca sascoata averea raposatului. Deocamdata s'a hotarit sa fie Domn fostulMare-Dragoman Costachi Moruzi, si in locul de dragoman a fost In-naintat Nicolachi Caragea, care a fost numit cu prilejul mortii lui Cehanin calitate de Caimacam. Alta turburare i fried n'a fost, numai, ca oa-meni cu banuiala, unul spune una, altul alta, cum i se pare fiecaruia.Dar numai, cum spun, vre-o siguranta n'avem. Mai ales prea-innaltatulDomn, vazandu-ne in acele zile plini de suparare i spaimantati, ni-aspus cä doreste sa nu se flecareasca lucrurile nesigure i fara temeiu,numai ca sd se turbure inimile oamenilor, i fara niciun folos altul.Acestea sant ce le-am auzit aici, i acestea ti le dam de stire dumitale.Iar Dumnezeul pacii sa ne pazeasca neatinsi i neprimejduiti de vre-ovointa dusmana si de vre-o tulburare. Acestea i le spunem, ca un ru-gator, i anii sa-ti fie dela Dumnezeu multi si fericiti.

Al dumitale incercat i rugator la Dumnezeu : al UngrovlahieiGrigorie.

Pentru Spatareasa Elencu ma rog din toata inima i o binecuvintez.Pe dumnealui Spatarul Ghica, intalnindu-1 mani la Curte, Ii voiu spuneca-1 compatimitb.

Deci ierarhul muntean a auzit vorbe, dar nu stie motivul executarii.Incolo, exact aceleasi stiri ca mai sus.

Stiri mergand pana in ultimele amänunte le aflam insd in memoriileboierului Constantin Carageh.

De aici aflam ca in ziva de Dumineca, Octombre, adeca la 12st. nou, Domnul merge la biserica, ingandurat. Trecand la Spatarie,el tine boierilor o lunga cuvantare, care din nenorocire lipseste. Inparticular Mitropolitul Ii vorbeste de «nedreptatile i lucrurile fara calecare s'au intamplat in vremea Domniei lui». Ghica raspunde cd nule-a stiut i e gata sa ajute i ca va izgoni pe Grecii PostelniculVentura, Caminarul Skylitzi, logofatul Hristodulo, aô yak. ptvi-oregvg Toy, «adecd ministrii lui», ei singuri, si «de acuma se va purta cumse cade, numai sa impiedece pornirea ce se facuse».

Caci boierii erau in plina pribegie, la Hotin, din Septembre. Erau unBalanescu, un Darmanescu, batut la falanga de Voda, Manolachi Bals,Iordachi Cananau, ruda Callimachilor, Spatarul Iordachi Cantacuzino,Grigore Bals i altii, cari fura bine primiti de Pasa. La Iasi, suparat era

-

-

.

;.

-x-iu

rai:

p.

,

, -

.

10 N. IORGA 370

Logofatul IoniA Cantacuzino. «Sant uniti toti, i se spune lui Vocla,«de la Mitropolit pana la cel din urmb, ca sä presinte plangerile lor laserhaturi. i Hatmanul Vasile Razu, chemat in ajutor, face mustrariaspre Domnului care-si cdlcase cuvantul: «ministrii» lui «stria judecatile

favorizeaza pe ciocoi* (at rCoxOyia ). In acele momente, spre seara,vine vestea sosirii capugiului 1).

I se paruse ca, fiind intovara.sit de Micul Imbrohor, vine ca sa anuntenoua pace cu Rusia. Dar Alexandru Ipsilanti, Domnul muntean, cer-cetase, prin starostele de Putna, purtarile lui Ghica i capugiului i sepresintasera imediat Manolachi Bogdan si Iordachi Sturdza. Turcul sefacea bolnav de drum si de postul Ramazanului.

0 ultima incercare pe langa pribegi: sa ceara mice i Voda vaintari cu juramant. Ionita Cananau, nepotul lui Gavriil Mitropolitul,primeste, se face a primi o astfel de misiune.

Doctorul Fotachi afla pe Turc in adevar bolnav : el cere sa vie Voda,cum, and nu era bolnav, a facut Ipsilanti. Ghica incearca i dupa masa,unde nu gusta nimic, o impacare, dar Lupu Bal Ii declara a nu sepoate avea incredere in el; doar daa-i da chizesie, fiind numit Postelnic,Iordachi Ghica, ceia ce nu se primeste.

In zadar Skylitzis i Christodulo ceara a opri mersul tiptil la capugiual Domnului ingrijorat. In acest timp, Turcul chiaml pe Razu la dansul.Un bostangiu i un portarel poftesc imediat pe Voda Insui. Scena uci-derii nu e infatisata. Se da urmarea: pecetluirea odailor i numirea Cai-macamilor: Razu, Ionita Cantacuzino, Dumitrascu Sturdza, HatmanulIordachi Bal i Spatarul Manolachi Bals 2). Se anunta Domnia luiCostachi Moruzi. Vestea solemna a faptului sangeros zabovi. Se cetescatunci cele patru firmane: pentru pace, pentru scoaterea lui Ghica,pentru calcarea tratatelor cu Rusia i luarea de dajdi iertate pe doi ani,cu ordin de a fi dus la Poarta, pentru proclamarea Domnului si nu-mirea Caimacamilor 3). Uciderea nu era prevazuta, si Ahmed, tras laraspundere pentru aceasta, trebui sa-si cate indreptatirea intr'o pretinsarezistenta a Domnului.

0 insemnare pe manuscript arata limpede, din condeiu romanesc,motive asamanatoare. Reproducerea ei poate fi folositoare aici

1) P. 79 i urm.2) P. 87. Cf. p. 92.2) P. 87.

- " r

,.

-

,

s

-

.

- . _ -et

,

gi

371 DIN ORIGINILE POLITICIANISMULUI ROMAN I I

«Let 1777, in 1 a lui Octomvrii, de and au venit un capugi-basa cuporonca di la Poarta di au thazilit pre Grigori-Voda Ghica, 0 la triiciasuri 0 jumatati di noapte 1-au täet la casele din Beilic. 0, vai de dansul

\ .1.1m 1-au omorat, si ci fel de moarte au murit saracul ! Si pi Deamna lui,.Ileizadelile i-au luat 0 i-a dus la Tarigrad. 0 vai de dansii ! Si maiinainte cu sese zile au pribegit opt boeri. Si dupa Maria Sa Voda au pri-begit 0 un Grec anume Schileta Caminaru, ci era mai aproape di Voda.Oh, oh,mari ciudä facu Sfantul Dumnezeu cu saracul Carninar, ca auligit numai cu sucman, calari pi un cal. Atunce vai de cativa boeri gre-r

jcesti, de un negutitor anume Coste Avraam, ci au mai patit ! Si au izutTurcul aice in Esi o luna 0 giumatate. Apoi au venit Costandin MuruzVoevod,I Noemvti 24, di olac, intru intae Domnie a Moldaviei. Iar apois'au indreptat tara iar cum auTost ; ca era tulburare foarti mari. Iar acelGrigori Ghica Voevod au fost hain cu-nddejde Moscalilor. i au mai fostmulte, care nu sant scrisa aice.

. «Dupl ci s'au dus capigibasa- imbrihor Carahigiorzades Ahmet-beiula Tarigrad, au venit alt Turc la ramasiturile lui Grigori-Voda Ghica.Tot la acel velet 1777 au mai venit alt Turcu, ce-i zice Salahor, si, ands'au dus, au luat pi un negutitor anume Coste Avraam, 0 altu ci au fostvtori Vistier, 0. i-au dus la Tarigrath 9.

Poate fi o mirare ca, precum, in Muntenia, Stefan Racovita taiase peBajescu 0 ajutorul lui, Costachi Moruzi, asigurat si prin legaturile defamilie cu boierii, ca sot al unei Ruset, proceda la taierea lui ManolachiBogdan si a lui Cuza, pentru a infrana aceasff rostogolire prapastioasaa Domnilor ? Intre membrii noului complot versurile pentru peireaboierilor inseamna pe aceiasi Baldnescu 0 Darmanescu, impreuna cuSpatarul Canta, un Arma. Bals,Dracachi Depasta i un Caminar Romanb 2).Parile se facusera la Bender (1778, Octombre). Spatarul Carageh inseamnaca Bogdan expia partea ce avuse la moartea lui Ghica 3). Fuseserl judecatiin Divan inaintea Mitropolitului si a arhiepiscopului de Cesareia 4).

Stefan7Voda Racovita, aspru tratat in cronica boiereasca din Genealogia.Cantacuzinilor; apare prin cutare ordin al lui, pastrat din intamplare

1) Ms. 298 al Academiei Române ; cf. in I. Bianu, Catalogul manuscriptelor romdnevi,

pp. 646-7.2) P. 282.3) Pp. 104-5.4) Ibid.

1 f:

1

-71-

--.

.-

e.TN'

-

.I

'

._

.

,

,. _ ,,

I, -. ---- r.

,1

.1 /

A ,

12 N. IORGA 372

ca ingrijindu-se de oamenii incarcati la bir peste putinta lor», cari dragbirul cu fugitii»; ms. 353 al Ac. Rom.; v. Bianu, Catalog, II, p. 68.

Si taierea boierilor razvratitori e aprobata de scriitorul anonim:«intru luminat i prea-innaltat Scaunu Marii Sale prea-bunului §i otcar-muitorului Domn Tarii-Rumanesti Io tefan Mihai Racovitä Voevod,s'au intamplat, la intrarea in luminat Scaunu Marii Sale, de au fdcutinfdlepciune intre Stefdnache i Bdzdsculm; ibid.

0 alta forma a cantarii de jale pentru moartea lui Ghica-Voda,aceasta cu caracter popular in ms. 352 al Ac. Rom. Versurile:

Frunza verde de agud,Pune masa, sa mananc.Strange masa, nu mananc:De-ar fi butea sa pureed !,

cu care se incepe, se refera la masa refuzata a Domnului. Autorul cunoasteprezenta Imbrohorului. El trateaza de «spurcat» pe Turc. V. Bianu,

Catalog, II, p. 64, no. 352.Un contemporan inseamna cä Tatarii n'au putut intra in Iasi «din

cauza lemnului sank; Litzica, Catalo ul p. 486, no._ 736.In ms. gree 829 al Ac. Rom., in care se da o istorie a Moldovei pang

la sfarsitul acestui veac caderea lui Ghica se prezinta de altfel asa: Pusde Rusi, indiferent fata de Poarta, parit de Greci si de alti «dusmani»,dar tot odata denuntat de boierii cari nu fusesera admisi alaturi de vechiilui oameni ca are legaturi secrete cu Rusia, ea fi-a fdcut oaste a lui, càvrea sa fuga in Rusia, dupa ce va face avere in Moldova.

'Enstoil bg xal 4 Meta dramas ,uvriotnaxlav, (sta. TO du 6 dvangQcoaiViraig infjes 4yegoviav ral5up atet ,usotrelag Tthv PctiCcoan) xal jugr6 vd ?Teem 6 tablet; ,ug xeinotav dyget,uviav els TO va ggyq2axin ripprig PaotAglag nae' alhoi5 daegarnao), ranotg Oa 6cafla226,uevoc nalnamioeu5,u6vog :meet 7o226T..v 157svavricov Rogalaw xal gx1912.6-)v Toy atee

Tip &pirate°, OnoV glxgv gig airroi)g, 8i2cov /mil:cora va 6ggij xaiwag aina5v els orilv 6o752evouv Toy, gxre9g ziov na2ac6v nal 62lycov 1nel-vow dvikthncov crOzoli, xal Oxa2o15,usvog els Taig puvioteovg rijg flauchiag

gxcov 60gv ,uvounip d227/AoyeaTiav pg Tip Agilely xç Pwoolag nalSvt &alley ibtov Toy arecirevita, xal du, Cup' o'j n2ovuovu dad rip Hoy-6artav, ObcorCOlei (pop)), els vv Pc000laro nal g12.2ag no2Adg Stafiak nal

-

.

,

.

;

-

" .

si.

,

.,

-

Tip

rZ

pi)

thg -

,nk.

,

4e

-pox 62490,6 `4922.4oXan 4021 lallechto vx 5F4n 20c620X puma ?o vylur ao.2.4?e,9,v ena?2.924p Goa. 592991p0o2o Sta. x 70,q114102.0DX29a92Z23 10X702

-pxitp 70 low (twit 'aoy0n2,1 aol 5vy3zityou 542 4D792qOatc1.3 vatuonloox

427/440 altyyp 4229p2t o29 pax unp, 402040a2t 'ago oa. puns ?DX '594? ,oux

9,92. 42332. 41 Taws 573o/pa3gax ?vx vverbtho ,to2X?av2c 5202p2.

'5aoap2tp we 5ao4rdamop 59,92. 5949219m922032N, ?DX 40273299 92 thlopx?

vto 49221?rtwo `24242g 92. 513(2y) 5valiromax ?DX 5239No2cci, 52 5ves, 5p ?DX

4099 '402g221D002C 492XT(7022# 4022. 4103.02x? 513 60092 Sowcpp 5o49710966

pax '5924oacbn'? 4924aVax pax 5424?0,9,22 5?3,0,1hp 492x2o2o d? .5v74

- Dvog 542 497324361v dip. vjay290 U 4999,9#00 62. `52?29a-o vx myri --/g/tIoaz Dyyy pyyou Rip pax 52:9422r/oitnao 52. milnop2o .92 51a ?vx

'a01 523993ya0ox? 5p2ont 5aogpy02 5piyo2t 5o2.-ro ?we 5201 9,02. 59aat

yam. 52;70232tayou ?vx 92. 524act93 `592991;e49-6th 572,9#22# 541 51,199,95,11199241t

aol ()viol ?a92t 4) 504 Ibn31ooa2c) aon'?you ao2.92a2t aol 5239p2ala32C

594729 ?DX 5(wamx 5aoapcbmg Iptos 4121a911. 42. 5p 43929? (-coup 5730?a7Da

-72.2 Spunk me 57,:1ow 592 p22 ?i:oe ?9 22? `3X23 202G9 421;140 42. D79

`5Dlapff :41 5o4ptioltv09 92cp `51Qepaaoft- 5v2(pg-4?2,4v29492.31 Ztti .4022.ep aoliewv aol

vn1pao.nan.02. 49x1.14201 92. 92cp 1943r/9496632c ?vx 2orloalitg 40413r4 70X202.

-pd.? JO ?o 2oya., 4PD41,0e7 up rap. 59249(3)9X 42007,1 91 573 rep&

-3a2.9?2t?'40210,9 91 ?o 532490,2221 :22gepg-a9llikt 491 2.002,VO2.231DX 35227,32C

-(339 5p 4100)9mttat P4 p1p `47174732Z0ll dip pup 4D0a3g3 Zacbg `D2Xycbc69 404(

aaaro 53.24oK? 411 104 pn'1110073X230XDX'53140Xap, 5o)op2 5vmopi 10X10311

4413,4130g011 dip Sp 5c,ov2c-/q2.0,o2tvx o 11y Int Sonig H ala 1-09,?5r4id 7Dx

51o4pax .-522al 4D74719goff A(ta. 513 4392:99a0 ? 2,9 ccbp `1,129,22 aol 2313143e;

-(.L72 lt 430(2)3131? 5ongo ?rne .4731a9ff ttUi. 513 43(42132tg

4(CrDcb9X 4iG1 5047211.0 `41919021224710.? 491 'v93g-piCUôJ t91 72q 592690

-91C 15V lii lirr02t 4? pax 51.14thy vrecna.2ox 5culg? 492 pup l0v2t-lc.219,92c

- DX (102, 102024412 59,111 4)22+0? `704971 ow 10 532423,93n' `49239?e,0 `acq,

492422, 4MX21Dad 032C vXpl 29929fey17I9 p4 vy lionlyvZ 321222e2 ?ElXvx 9,02

41002n39 114141a0 4L 92221 '44243.01D 492 50437/9,0202Z7a32G '52209 '40132e

7142.(192twe aol aon'oXa? aol 5va221 523a2. p2321 4v13?2c9? 59e 4971071

:-3a2vX 573 5o?aX olvx 4926yrdInt- 5924?do2t? 5voepg 5o2op/lhad. 51.414?ffri

o ?we `Ipplj- 01 523 spapict 5ox2a321 5vehyll1wo `5114?2/14202t3r00a2c 52)934

-agoo 2300002c pr..? 'yvx 20221J 91 573 5ijope,th 57109 4423)4vott0ff 41 92to

122,404p2Elmg 51.pegp422 'ynx `2412.01 92. 513 ligyvitle2e 23140X2 .43049

Sm `522,222egv4p 59421 522y3rtaao2to, 2122r/laooa2c 72q '4ov2c-2ao2cvn va,g

43r10132q2c? `144p2/2291.93X thicoal (bytarntp 4whoff 492nov -5739a64161m

NYWOH ItrIGIAISINVIDLLI'10d ammonlo NIG

..

_

-

?q 5oO2p

o 1.4

?vx '

-

04

9 -iü

5tion2c-1:Q=o2h-vx o

`ao2.

124

7

`a01

'9VX

tit

Ei CLE

14 N. IORGA 374

gavot otet peetxwbg Opolovg Tom Toz)g Onotovg elxsv 6 olVivrric suer' daes-arrlascog sic v 3ov2evo1v roy ;sal sic dwq)txta ,tet5Acv &roil xai ol dvw-'deco elxov &siva envoi; civilmov memo/ ), line; ptodxa2ot, TOovseot, xa-xotPetc ;sal araatacrat, (paardeaxot, dvottcocansc oath rob' alVivrovxai peetxthv TcBv jusyakriecov derivrcov, aiboaav gyyeaTa viva civcovi,pcog(7taprcibsc) sic ra asexcirta, mete:owed cinstecov xaTnyoetthy Oavarwevolvmai otafloAiov. kava nsoOvra etc rag xitectg roi ain9ivrov, maifrovablivuov rthv etworieco avvcopdrraw mai xectrOivrow ainCov, ITge&rioavsic TO Otficivt, &toy re, rciyita rd dexiseartxdv mai TO noltrixdv rthv ete-xdvrcov naedv, a1, astacNvroxv,Ilegivrcov, Teo v To2,uneCov mat' etNapcovlyxktuircov 67)01v-ecov, artvsc,(5? ibtag Oittoloylac mai 120xov, ?op'iqxivTicav xara&contal xal brtflov2ot -4g Wag Taurean xal avjunaretco-zetiv ainc-ov, ai gnottivtog inrelVvvot, xotvfi tp4Tcp &op, rthv v uP (St-flavtcp xal oath eutOtpaatv TOOT vd,ucov, (5'6co rein, onNvraw, oi clexuoixal necoratrtot,xavebtxdoOnaav mai gxclearoktiOriaav, euractikivrsc Taxetea zijg Rada; xal rijc alive& cixeslovirog. A.93Nvrevos ô dvovg

riaaaeag xal Avac &cub: rdv &ape It'Cilt flacasta, btet vet abseyerlicn,ug ain9svu(av mai alloy, xal infiyev oriOsig ivrt,aco; sic rip 1142tv 1).

1) Pp. m 2.

4 ,. ... .. -.- Id. '

_... ..

.(

Trio bi5

ix'nt-

N.%

_

-

,

'

73

6