ACADHNIA ROMANA

DESPRE

MIHAIL KOG11, \ICEA \U

COMUNICAREDE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMAINE

EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI ROMANE

Soria II. Tom. XL1DESBATERILE 1920 21

BUCURESTILIBRARIILE «CARTEA ROMANEASCA» 51 PAVEL SURU

1922.

Pretal 2 lei

- t

6706

Ana lele Seeietiitil A cademice Bowline. Seria I:Tom. I-XI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei hemline. Seria II:Tom. I-X. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888,Indice alfabetlo al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2 -Tom. XI-XX.- Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.-Tom. XXI-XXX.-Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.Indic° alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 9 -Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9 5.-

XXXL-Mentoriile Sectiunii Istorice 10.. XXXII. - Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.-. XXXII. - Memoriile Sectiunii Istorice . 14.-

XXXIIL-Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-XXXIIL-Illemoriile Sectiunii Istorice ,. 12XXX/V.-Desbaterile Academiei in 1911-1912 4

. XXXI V.- Memoriile 'Sectiunii Istorice 20.-XXXV.Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.-

. XXX V. -11/emoriile Sectiunii Istorice 8.-Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor striiini

in Moldova, de N. Iorga -,20Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si- Basa-

rabi# in cele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Baleani, de N.

Iorga -,50Doua plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20Versuri noua ale lui Ienachita Vdearescu, de N. Iorga s -,20Barbu 1,-;tirbei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,

1856 In 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, II, III. 1856 la 1912 . . 1,80Patraldrul lui Alexandra eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-

mart-, de N. Iorga -,30Ucraina moldoveneascn, de N. Iorga =-,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sulzu . . . -,50Conditiunile de politica general(' in can s'au intemeiat bisericile

romanesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. Iorga -,20Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descoperiri noun in Scythia minor, de V. Pdrvan 2Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol -,20Principele ardelean Aeatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. Ioan Lupas 30.-XV/.-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5.-XVI.-illeinoriile Sectiunii Istorice. , 20

Armenii si Romanii : 0 paralela istorica, de N. Iorga -,40tiri noua din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan 1.-

_ Privilegiul lui Mohamed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),de N. Iorga -,50

Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, deVasile Pdrvan 1.-

Os'lsi dela Prut cu u- n nou act dela Alexandru eel Bun.- Razesirornascani, de N. Iorga ,

Stoica.-Cateva-40

Ceva despre Episcopul maramurasan Iosif frag-mente de vechi Cazanii romanesti, de N. Iorga -,50

Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga -,40Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole $i a Bisericii ortodoxe, de N. Iorga. -,40Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii

satului Topola (1811), de N. lorga -,20Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campiiiei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan 3.=Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 $i. 1913, de Vasile Pdrvan 2--Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi: Basilica-cisterna. Studiu arheo-

logic, de G. ;Doom 1 -

L. 13.

.. . . .. . '

.

...

'

,

: . . . -

,_.

-,

-

U.

u -

,

.

.

...... . . . . . .. . . . . .........

. . . . . . . .

. ...... . . . .

....... ..

. . . ..... .

. . . . . ........ . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . .

.... . ..... . . . . .

. .

. . . . ............... . . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . . . . . ........ ..... . . . ..... . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . .

. . . . . .

DESPRE

MIHAIL KOGALNICEANU

COMUN1CAREDE

N. IORGAMembru al Academiei Romine.

qedinfa dela 14 (27). Octomvrie 1918.

In cuvantarea sa pioasa, in care spiritul sail critic a introdussi observatii noua, ca aceea privitoare la legaturile dintre progra-mul revolutionar moldovenesc din 1848, al lui Kogalniceanu si. alprietenilor sai, si dintre acel dela Islaz a lui Eliad si al sefilor miscarii,din Tara-Roma,neasca, d-1 Onciul a adoptat pentru nasterea aceluiape care, in grele vremi, care tocmai pentru aceea lass a se mai \rode&si mai departs In viitor, it comemoreaza astazi si aid, la Iasi,Academia Romans, data aflata de dinsul pe ceaslovul parintesc: 6Septemvrie 1817.

semnalam o aparenta nepotrivire fats de aceasta data, cu-prinsa si in prefatA la «Letopisete'D si in cuvantarea tinuta la 1891in mijlocul acestei institutii. In haosul de informatii, mai impor-tante si mai de putina insemnatate, care se cuprind in hartiile ko-galnicenesti din I3iblioteca noastra, hartii a caror studiu plate reinnolsupt mai mull decat un raport cunostinta vietii si operei mareluiorn politic si orator, se Oa o petitie a lui din 8 August 1847,prin care cere a fi recunoscut ca afegator. Ea incepe asa : attn.plinind in luna trecuta» deci in Iulie «treizeci de aniD (1).

(1) Familia e, II, 180.

1

_ .1

.

1 I T.

I

.,

,

SA..

t

\s,

t t

o'

/

tt

V

'

OD

.1

221 N. IORGA

Se pare insa ea era la mijloc un interns : acela de a se capatarecunoasterea dorita a dreptului electoral, chiar data pentru aceastatrebuia sa-si adauge doua luni la varsta.

I.

Ilie Kogalniceanu, tatal lui Mihail, era un boier de mods veche,priceput la manuirea banilor sai proprii, ceea ce 1-a facut mai tarziusa alba in sama lui afacerile Vistieriei insesi a Moldovei. Intro elsi flu n'au fost legaturi sufletesti, cu toate scrisorile pe can acestai le trimeteafoarte respectuoase, cu sau lath nevoia de bani, dinstrainatate in timpul studiilor, cad Vornicul Ilie a apucat ba-tranete innaintate. Totusi, pentru a nu ne face o idee prea slabs dedansul, ne poate servi povestea pe care in Septemvrie-Novemvrie 1853o dadea ca tema fiicei sale Maria profesoara de franceza. E vorbaintr'insa de «un boier cu numele de Kogalniceanu, din orasul Bo-tosanin, care, «Intristat de mizeria care domnia in oras de pe urmaunui foc si unei lipse aduse de recolta rea si de invazie» (cea ru-seasea din 1828-9), cheama fete ale lui, acuma maritate, si li

spune ca «se crede dator sa taie din prisostil lui ca sa ajute pesaraei, adaugand ca, fara a se stingheri, putea sa deie 10.000 delei, dar ca nu vroia sa faca nimic fara participarea lor, ca sa nule supere cumvan. «Si fetele, bucuroase ca pot fi de ajutor, isiaduc si ele partea» (1).

Mama, Catinca Stavila, Basarabeanca de obarsie cum, de aminterea din Basarabia, de pe- Cogalnic, dintre razesii de acoloera si neamul n'are nimic a face de sigur cu sangeleitalian al Genovezilor de la Cetatea-Alba, cum i-a placut fiului sausa o spuie, prefacand, pentru aceasta, in Stavilla un asit de na-tural nume romanes3. Dar, cand Alecsandri punea sa zugraveascain coltul portretului sau pastrat la Academie emblema farniliei ye-netiene Alecsandri sf Negri, de origine greco-levantina, se priveaca descendentul fara amestec al unei nobile familii din aceeasi ItalieIntelegem aceasta nevinovata nascocire genealogica.

Prin vecinatatea razesiei orfanei Catinca Stavila cu mosia ma-relui boier Grigore Sturdza, soul Marghioalei, ilia, a lui GrigoreVoda Calimachi, se stabilira legaturi carom copilul nascut in Iasi,la 1817, li datori numele de Mihail, care era si al fiului lui Grigore

(1) Ms. Academiei Romane 1172.

I

.,`

- -- .

r r

1. ;

, .., 1:, ' ,. ' ._ ,V .\ ". . :

,I -','_t . '.. .y.,. . -.1.

, ...,, , _ -.,,

f.

- . -. ,

4

.

+

' .

.

, .

._. ,--_ : ,

.,-,

d.

--. tatalui,- - 1

i--

1....-

_ ,--

. :- v

, .

1

,

:

. ,

'7, ' ,' ,_ ," . . . , ..-

,

1, z , . - .

Ci..1 t

. . , k ; .r `' . i 1. t I

1 ' !. ,.% .IN

# 1

-

'

rt

tcd

."1

s i.'r: ai

f

-r

DESPRE MIHAIL KOGALNICEANU 221A

Sturdza si al Marghioalei. Botezat de o domnita, el trebuia sä fieocrotitul acestui Mihai Sturdza, -ajuns Domn, si tovarasul de studiial beizadelelor lui, 'Ana ce luptele politico facura din Mihailgalniceanu, fost ofiter de ordonanta si aghiotant al Doninului,

sau acuzator In teribila brosuriea, do un spirit sarcastic,Acaftistul lui Mihail Sturdza Voevod» impie contrafacere a ru-

gaciunilor Bisericii catre Precista si catre sfintii facatori de minuni.Cum a fost copilaria lui Kogalniceanu in casa parinteasca, astazi

complect refaeuta, deci hazita, trivializata, ca atatea altele, lava bi-serica Sf. Ilie, acum hangar de automobile, ni-a spus-o Alecsandri,un prieten din anii tineri. De la el aflam partea pe care, pana, latrecerea in pensionul ui Victor Cuenim, o &viz in eresterea copi-lului calugarul Vida, pe care-1 cunoastem ca autor al unei gra-matici francese, din care mai rasar exemplare pe aid prin Iasi, darsi ca pastrator al manuscriptului lui Sincai.

Nu gresim deci spuind GA simtul pentru' istorie 1-a capatat Incain frageda vrastz acest puiu de Basarabean de la Maramuraseanulpribeag pe, pamintul liber al Moldovei, urmarind slova povestitoarede trecut a Ardeleanului. Ciudate potriviri ale vremii !

In jurul lui fetele, trei la numar; Marioara, Elencu ei Profira,primiau invatatura, ca externe, la pensionul lui aMonsie ci MadamaGaren (Garet) Inca din 1828. «Ele vor capata», spunea contractul,«o Greeter° aleasa si vor invata pe rand relighia o?todoxa, si, duparegule, limba greceasca, franteza si ghermana, gramatica, caligrafia,aritmetica, gheografia, istoria, desenul si a damelor lucru de mama»,pe Tanga «povatuirea intru Coate pentru deplina for imbunatatire» ;

jowl si altele» aveau a se plan, in caz de dorinta, deo-sebit.. Scoala era asezata, la 1829 in chiar casele Agai Kogalni-ceanu, cumparate dela moetenitorii Tudorescu (1).

Mai tarziu, ispravindu-se cu pensionul, lectii se dadeau feteloracasa la ele, de Polona Ana Majewska (in 1833), invatandu-le «acant& in clavecin» si «ceea ce povatuieete spre ale gospodariei cu-venita, pentru dame». Teresa Koscicka, alta Polona, inlocui pe Ma-jewska, si ea Moir loc Germane/ Teresa Wimmer, care cumula cufunctiunea de guvernanta europeana si serviciile de cusatoreasa(pana la 1839).

(1) V. Actul in qNeamul romanesc Moran de la 14 Novembre 1917.

I

+

.1' ,

Koprin:

cipalul

,

.

,.

=,,-

-'-

;,

,

/.

tt

I

. .

....,r ..1. . , , , .,

,..

--, .5, It s . . z' .5: \ ..i ,

5\ ' '.5---

c. ! ;

/"

I f.

t,

, ,

r

A'E,

!I

,

_

222 N. IORGA

Cel mai mare din baieti cad era, si un frate mai mic, Alexan-dru, a inceput scoala la Cuenim. Am dat, impreuna cu contrac-tele pe care se razima stirile de mai sus,. in «Neamul Romanescliterar» din 14 Octomvrie 1918, contractul prin care Mihail a fostprimit in institutul de la Miroslava, unde state din Iulie 1828 pangin 1832. Heproducem acest act interesant pentru istoria culturii :

Contract.«Mai gios iscalitul cu mana me frantuzevte m'am alcatuit cu dumnealui

Aga Ilie Cogilniceanu ca sa-i primasc un copil a dumisale in pansionul mieu,

spre a-1 invata trei limbi, adecti frantuzeste, la care am sa paradosesc insuseu, nemtevte si greceste, la care aceste doua limbi am sa tocmesc dascalde afara, precum si cartile ce vor trebui la invattituri limbii frantuzesti, toteu ma indatoresc a i le da ; iar, pentru cele ce i vor trebui la invataturacelorlalte doua limbi, dumnealui are sa-i cumpere. Are sa urmeze copilul

a vent la mine la pansion in toga dimineata, a fi la zacusca vi la vremeade masa tot la masa mea, impreuna cu mine, iar sara, dupa ce-si va ispravi

paradosirea la cite trele limbile, precum s'au zis,f are sa maxga acasa la

dumnealui si sä doarma, $i, ava urmandu-se, eu ma indatoresc a pune silintacuviincioasa vi a da buna educatie copilului, pentru care, dupa Mina invoire

ce am facut intre noi, dumnealui are sa-mi dea 1.200, adeca o mie douasute lei plata dascalitului mieu inteun an de zile ; care bani dumnealui seindatorevte a mi-i da in doua vadele, adec6 cate pc) sase luni inainte. Si

dar de alcatuirea ce s'au facut intre noi, cu buna primirea aminduror par-

tilor, s'au facut si doua aseminea condracturi, si acesta de mine iscalit s'audat la dumnealui, iar celalalt, de dumnealui iscalipdu-se, s'au dat la mineca sa se vtie.

1828, Julie 1.G. Guenim Joure (P)."

La Miroslava astazi dupa nouazeci de ani se adapostesc, mul-tamita generoasei danii a dnei Olga Sturdza, orfanii copii ai os-tasilor cari au luptat pentru cinstea tarii for o Romania unit& din-

coace si dincolo de muntisi pentru dreptatea poporului for romanesc.Atunci alti copii, de boier, cari puteau plati 1.200 de lei pe an, se de-prindeau cu frantuzeste, greceste si chiar o inovatie nemteste.

Sa adaugim la acest mediu de famine pe meritosul doctor Cihac.La 22 Decembrie 1873; din Aschaffenburg, el incepe astfel o sori-soare germana: Prea-onorate prieten. Nu vei Linea in nume deran, do sigur, pe un vechiu prieten de casa al raposatilor d-tale

I -1

r. srr,

a.

-

k` '

;-.

,

.

...

A 1

1'

''. 5'

ti

.

DKSPRE MIHAIL li"OCIALNICEANIT 223

parinti supt a °anti ingrijire medicala ai erescut si d-ta si suroriled-tale, data un batran de 74 de ani to numeste asa. Nu mai enevoie sa-ti spun ce am Mout Limp de 33 de ani pentru tara d-taleca medic initiator (Farderer) si raspanditor al stiintei(1). In post-script el adauge: Ai fost anul acesta iarasi la Ems si ai trecutpe lang5, mine fara sa ma vezi. Fa-mi placerea totusi si ma vi-ziteaza, daca to mai afli vre odata acolo in vecinatatea mea".

Acesta e eel d'intaiu mediu al aceluia care trebuia sa fie cea maimare mince in epoca de regenerare a poporului sau: Aga Ilie, Genovezadin Basarabia : cocoana Catinca, cele trei surori si fratele Alexandru,Majewska si Cuenitn, iar, un anume Limp, la unele ceasuri, Vida,cu viciul lui de betie si cu visurile lui de libertate si marire roma-neasca, asa cum scrie slova la Sincai, alt nebun si alt pribeag.

La 1834 Calatoria in Apus cu flit lui Vod5, Mihail Sturdza. Intaiula Luneville, in Lorena. Locuieste la un batran, foarte batran emi-grat in Moldova,' care acum, supt Restauratie si supt regalitateaburgheza, se intorsese intro ai sai, abatele Lhomme, fostul pre-ceptor al Domnului moldovean de mai tarziu. Lectifie le urmeazala un Colegiu de program iezuit. Acolo nu Weil, vantul vremii.Excelentul elev care a fost Kogalniceanu doreste do un mare oraldepartat undo atata revolutie isi lasase urmele in locuri si oameni,dar nu_la Paris era sa stramute Domnul pe cei trei tineri, ci la Berlin.

Aici mai fusese, daca nu tanarul Conachi, varul poetului, care trecupe la Lipsca si Halle, undo voia sa inceapa studii, un Iancu Cananau,care nu se alese cu prea multe cunostinti. El status° la pastorul co-loniei franceze, Hauchecorne; tinerii Moldoveni din 1835 se ada-postira intaiu la Souchon, urmasul acelui Hauchecorne, apoi la altpastor, German acesta, Jonas.

In acest Berlin, caruia omul de Stat de mai tarziu i s'a aratatasa de recunoscator, el gasI un idealism despretuitor de tot co in

(1) El arata ca venit in 1829 s'a casatorit din nou, cu voia lui Ghica-Vocia, ea, la1858, a fost rechemat in oaste la statul-major, ca a redactat manualul pentru com-

functionspaniile sanitare (1859), ea a fost numit protomedic, dar boala I-a impedicat de aasa. 'Meat Cuza-Voda i-a ingaduit plecaraa la bai. aici lucrez pentru Romania, deoare ce lucrez de mai multi ani la flora Moldovei si la fauna Romaniei". Intr'osorisoare catre sotia sa, la 12. Maiu 1855, Kogalniceanu spune ca Cihac administreazaaverea acesteia, mosia, en.enfant orgueilleux».

-.c.s. .,..

/ 7 , 4,, : r N

... , '..". '

r ' .. 4 f-4.

r :i, -

17

5'

.

-

r

/

, .

1- -

-

'

'

_

-

EA .

-

,w

.

' A5

III III li 1 ti I

f

.

ra

II.

i

224 N. IORGA

realitatile politice cauta sit -1 impiedece on ingradeasca. Era doarBerlinul romantic si filosofic, cu saloanele lui stralucitoare, imitatedupa ale Parisului, "uncle si principii, ca sa-si desavarseasca educatia,apareau, dovedindu-si spiritul fara care nu putea fi pretuit nimeni,oricare i-ar fi fost rangul. Acel Berlin pe care-I cunoastem din serisorile unei Rahel, din insernnarile zilnice, ass de sincere si decuragioase, ale sotului care n'a uitat-o niciodata, Vamhagen von Ense.

Murise Schleiermacher, un reformator filosofic al religiei reformate,si din,Hegel, care -si ispravise abia zilele, nu ramasese decat imensa in-fluenta care strabatea toata vieata natiopala, in toate ramurile ei.Si Kogalniceanu, care-si aduce aminte si de lectiile de drept ale unuiGans, ale unui Savigny un adevarat creator , fu strabatut deacest spirit, in antagonism hotarit cu vechile doctrine prusiene.

Ideea si realitatea nu stint doua lucruri deosebite; ele par numaia fi astfel, si se confunda pentru cugetator intro unitate perfecta.Guvernantii au prins formula: ceea ce este trebue sä fie, si s'aulegitimat cu dansa, facandu-se astfel supt scutul nouai filosofii mullrau. Tineretul, aprinsul tineret care era sa dea la 1848 in acestBerlin de stricta discipline idele din Mart" si sa sprijine, dupa cecantase un ideal de unitate germane fara regi, actiunea Parla-mentului liberal, republican dela Frankfurt, prefer& reversul formulei:ceia ce trebuie sit si fie!

Trebuiau ins unitatile nationale ca si libertatile publice. Ger-manii crescuti in aceasta aimosfera idealists le-au dorit fierbintepentru poporul lor, si ca si dansii le-a dorit si Kogalniceanu,pentru intregimea propriului sau popor,. Si dela dansul au invatatsi alte generatii, pe- rand, ants la noi. Cine ne-ar, putea tines derau, find asa, de curat izvorul ideei?

Si Ranke, ca istoric, predicts necesitatea desvoltarii organice anatiunilor. Ca fiinte vii rasariau ele inaintea marelui invietor, siinaintea tanarului Moldovean rasaria tot asa de vie icoana unuivechiu neam, de nobila origins, batut de nesfirsite nevoi, rabdatprin mijlocul lor, de o statornicie de fier in apararea pamantului sausi crezand in sfanta dreptate ca in Dumnezeu insusi, care faradansa n'ar fi avut niciun inteles.

Iar, une ori, ascultand dela ce mici inceputuri incep pe lameputerile cele marl, dela ce slabe licariri ale ideii ce abia mijeste,el va fi vazut in casa de langa Sfantul Ilie pe batranul dascal cara-ghios Plangand in anume ceasuri asupra slovei lui Sincai desprecronica Romanilor.

I ,

I. . 1 ' : e

,- ..'' - r l I. ' -4 *- \, 's. , t ':- '4.; , - 1 / . , i \ . ' \ -- ,

, 2

.....L........_...--.

- .- ,, ----

r

-, \ -..... -,

. ,'/ .

, . , sa-1 -` ',,:'-, .,`..

,

,.., .... -,

, -,%, ''.e . -,i.. ' -,

, , '- , 4'. '-1

.e. ' : .1 .

it i1" - '1 , -" . -",

. ,

V , .,- ' `. ., .-.

Y ,2 ; 1.

.: t ''- -. ,, A. ,1 .

-. : ..;\ : i ..".- ,...t. .. , '-,- , \,'..,,

', - 1--- - . , .,

,. ',. ,1 -...

'' , . ,

. , ..._ : ',' -

- ,......' , -.

,-..,_

,, i I

-..

,f ...,_ / . ti '-

,' ,.._

/ .

:.,

,_-. .

. ` .

,:. .-, ....%

/ . ,,\ , ' . '. .. .. , -

s

, 'f , ','.1 --' :...,

- .,,,j.,

..' . ...-- . , , .

_,,, .

--) i.

5. 5.

.

A ..

."( . ..-

t

\

.,

-.

, ryr- f

si

11%

DESPRE MIHAIL KOGALNICEANU 225

0 mince de o curiositate nesfarsita, Alexandru de Hamboldt; Mendin acest student rasAritean un scriitor, cerandu-i note despre Tigani,despre literatura rornaneasea, despre intregul trecut al terilor noastresi ,locuitorilor lor. Astfel scrise un copil de douazeci de ani, in limbafranceza, cea d'intaiu istorie a tuturor Romanilor, in spirit hotaritnational.

In hartiile lui Kogalniceanu am gAsit scrisoarea lui din 20 Fevruarie1838 calm Miha,il-Voda, care, temandu-se de o compromitere fatede Rusi on de Turd, cautase a Opri aparitia unei lucrari care *de

sigur nu era in prevederile sale:Sunt trei ani de cand am parasit Moldova; De atunci pana acum, si

chiar inaintea plecarii mele din patria mea, singurul mieu stop, singurul miengind, singura mea ambitie a fost sa dau o prescurtare a istoriei terii mele.

Aceasta istorie nu trebuie sa fie politiCa, nici jignitoare pentru Curtile suve-rane si protectoare; ea nu trebuie sa zugraveasca decat faptele, bunele sirelele, ale Domnilor, fericirea sau miseria poporului, care supt Domnia Al-

tetei Voastre reluat rangul intro natiile neatarnate. Plecand din Moldovaavusem grija a lua cu mine toate documentele istorice ce-mi fusese cu putintaa-mi prom* mai multe manuscripte ale lui Miron, ale fratelui sau, (sic)

sau alti scriitori de letopisete (lithopistes); precum si cintece istorice. Sosindin Franta am pus toata ingrijirea mea, am intrebuintat toate micile melevenituri (appointments) la cumpararea cartilor care se raportau la celedoua Principate. Am. inchinat noptile mele la cetirea si extragerea a tot ceziarele ziceau despre Moldova si Tara-Romaneasca. Parasind Franta si venindsa locuiesc la Berlin, am avut la dispositia mea bogata biblioteca regala.Comoara mea istorica a crescut foarte mult, asa incat se ridica la mai multde 300 de volume. Toti istoricii poloni, unguri, bizantini, ardeleni mi-aufost dati; cand nu intelegeam limba in care' erau scrise, profesori distinsiai Universitatii din Berlin au incunjurat munca mea si mi-au dat luminilepe care nu le aveam. De un an inchin toate momentele pe care mi lelase celelalte studii ale mele ca sa aduc la indeplinire planul mieu: toataistoria vechii Dacii, extrasa din autorii greci si latini, e ispravita, precumsi istoria Terii-Romanesti pana la moartea lui Mihai Viteazul in 1601. Aceste

dotta sent si tiparite.Chiar azi, am primit o scrisoare dela fatal mieu, in care-mi scrie ca

Alteta Voastra, nu-mi da vole sa tiparesc aceasta Istorie innainte de a o ficetit. AceaSta a $i 'fost totdeauna dorinta mea, dar, temandu-ma sa nu VAsupra, n'am indraznit a VA scrie despre aceasta. Era, fArA indoiala,, foarteindraznet planul mieu de a scrie ultimele evenimente; insemneaza sa plu-

.e..

l't-- .--

N .

...i.

[ , ''': - .

-j ,, ,

N ,

N

/

-,

-

parti

__

4-1

e

I

/

1

(

ts-

K.

Y

1

' 1 .

'

r

sha

226 N. IORGA

test intro Scylla si Charybda : de o parte Turcii, de alta Rusii. De acoianu voiam sa tratez istoria mea decit pan& la 1800 ; dela aceasta epoca panAla 1834, nu voiam A spun decit doar cateva cuvinte asupra faptelor. Voiamsit ma intind mai mutt asupra binefacerilor pacii dela Adrianopol, acordatenatiei moldo-valahe, asupra utilitatii salutare a Regulamentului Organic, alcarui autor sunteti Alteta VoastrA. Voiam sa dau ca motiv al acestei tacerica evenimentele petrecute in Tara-Romandasca si in Moldova dela 1800incoace erau mai cunoscute si ca aveau nevoie sa fie tratate intr'un plancu mult mai vast decat al mieu. Iatrt-mi planul: Alteta Voastra va puteajudeca user ca ar fi cea mai josnica nerecunostinta, cea mai neagra perfidiedata as indrazni, in orice chip, Sä fac elm binefacatorilor miei : nu suntnici un nerecunoscator, nici un demon: sunt un om cinstit, recunoscator pentrubunatatile Voastre si cautand necontenit prilejul de a VA putea arata toatagratitudinea mea.

MA rog deci foarte mult, Alteta Voastra ca sa-mi dea,voie a urma o operain care politica modern& are a juca un rol foarte mic, caci se vede chiardin istorie ca Turcii n'au fost apasatorii patriei mele, ci Fanariotii. Catdespre Rusi, ei au fost asa de adese on binefacatorii Moldovei, mai alesprin pacea dela Adrianopol, incat pot face sa se uite (1)... De altfel, maindatoresc a trimite Altetei Voastre manuscriptul dela 1800 incoace; dupace-1 yeti fi cetit, it voiu da la tipar. In 1825, supt o atarnare mult maistransa de Turcia, Grigore Plesoianu, profesor la Bucuresti, tuna contra ti-raniei Otomanilor; acum la Craguievat o culegere de poezii care descriurazboiul pentru neatarnarea Serblei se tipareste cu voia Guvernului.

MA rog mult /deci Inca odata de Alteta Voastra ca sa-mi ingaduie aceastalucrare cu care m'am indatorat ; data nu voiesc ca numele mieu sit ajungabatjocura lumii, nu pot s'o intrerup ; un mare numar de jurnale au sianuntat aceasta opera si m'au facut prin ceasta sa contractez datoria de ao publica. Oricum supremele Voastre oriine vor fi indeplinite, de-mi vorfi favorabile on ba. Chiar din acest moment fac sa inceteze tiparirea, desi zeci de coli sunt tiparite si ma costa pests 50 galbeni, suma imensa pentrumine, caci am inchinat pentru carte leafa mea pe sase luni inainte. Ieauin acelas timp libertatea de a trimite Altetei Voastre o coala tiparita dinopera mea. Daca Ministeriul de Afaceri Strain se invoieste la aceasta, VAvoiu trimite toate cele zece coli, pentru ca Alteta Voastra poata vedeaca intentiile mele sunt numai patriotice.

(1) Aici s'a suprimat in Neamul romanese literar" o apreciere care in acest momentnu era ingiiduita. N'am putinta de a revedea textul.

,

ki

,;I A

F ;

.`

A ,

r

-

,

_

. 0

r-

;. , ,

- --,

,--,0

sa.,. .

1

. .. .

,I /

, .

4

- -

"dI , N z.

., A

"'-

DESPRE MIHAIL KOGALNICEANU 227

Am onoarea de a fi cu eel mai adinc respect si cea mai vie recunostintaal Alteei Voastre prea-umil si prea-ascult5tor supus;

M. Kogeilniceanu (1)."

Din ea se vede ca Inca dela plecare ideia acestei carp fusese inmintea celui care se hranise din paginile lui Sincai, fiind ea asin-gurul stop, singurul gaud, singura ambitie». Do aceia luase cu sineCronicile, a lui Miron Costin, a lui Nicolae Si o colectie de cantecepopulare, Kogalniceanu fiind deci, dupa Asachi, eel dintaiu adu-nOtor al for In Moldova, inainte de a sti ceva despre culegerealui Vuc Kraragici Sarbul, care abia in .anii dela Berlin incepii saapara la Craguievat. Din micile lui venituri, ccolarul cumpar5, si laLuneville csrti despre patria si natia lui, si din ziare el culege,noaptea, ce se mai poate adaugi la trecut. In Biblioteca Regale dinBerlin incepe dupa modelul lui Sincaia face excerpte, din toateisvoarele : unguresti, polone, bizantine chiar, cerand explicatii pro-fesorilor.

Si astfel incepii a scrie, fara magulire, fara critics, incepii a scriein noel spirit istoric, adaugand la faptele Domnilor InfAticarea feri-cirii sau mizeriei poporului". Apucase a tipari partea pan5, la MihaiViteazul la librarul Behr, editorul schitei despre Tigani, caruitrebue dea tot materialul pan5, la 1-iu Ianuarie 1838, avAnds5, apara la balciul de Pasti (altfel, autorul va plati despagubiri).Oprelistea lui Voda inspaimanta. Asigur5, ca Puterile straine nu sevor formalize si aminteste cazul lui Vuc, iar la not al lui Grigoi.ePlecoianu, care ataca pe Turci in 1838 far5, nici o suparare.

Legaturile cu Germania ale lui Kogalniceanu au continuat dealtfel. La 12 Fevruarie 1870 un dr. Brennecke, care-1 cunoscuse cuo treime de veac innainte ca «institutor» al lui calarise cu ella Coepenick si in imprejurimile Berlinului, trimetea, din Posen odescrier° de °Oratorio facuta la 1868 sin terile Dunarii-de-jos cila Constantinopole». Mama si sotia lui cunoscuser5, si ele pe stu-dentul moldovean de pe vremuri ci, multamind pentru o mij-locire care-i daduse Ordinul Megidie, Germanul doria lui Ko-g5,1niceanu vieata pentru «a indeplini misiunea lui istoric5. si pro-videntia15.». aTara dv.», ad5.ugia, el, «va avea un frumos viitor;

(1) Bibl. Acad. Rom., mss. Kogalniceanu (in limba trance*.

,

_

,.

v .

- ,

,

sa =i

-t

r

a 7

t 11

,

- .

;,

-s

.

r, f

/ -

e11 I +1, ,

,

I-

0. ,

o

si

.

III.

228 N. 1O1 GA

toate fac sa se prevada ca va insemna intro zi, °and resursele-iimense se vor fl desvoltat, printre torus cola mai favoritate».

La 1846 aceleasi cronici ale Moldovei dadeau istoricului mate-rialul pentru «Fragmentele» sale traduse in limba franceza, pecare le trimetea si regelui Suediei si Academiei din Stockholmdupa jumatate de veac si mai.bine, am roluat, cu aceleaSi infor-matii, eu insumi relatiile cu invatatii suedezi si el ii _fagaduiaci monede suedeze ramase de pe urma lui Carol al XII-lea inpamantul Moldovei.

Acuma isi indeplinise visul petrecerii la Paris, 05,ci scrisoareadin Iunie a umaiorului M. Kogalniceanu, fost adjutant al A. S.Domnul Moldovei», e datata din din 39 Rue de la Chaussee d'Antin.

Peste multi ani, in 1852, Kogalniceanu, acum insemnat scriitorsi om politic de viitor, era chemat do Secretariatul de Stat sapublice, cu Anastasie Panu si Gheorghe Sion, cronica lui

Vornicul Paladi venia s5, ceara, pe langa letopisetele publicatede vechiul cercetator al lui Miron», si «orice alte traduceri sauclocumente», pentru a pune bazele unei arhive a Moldovei.

Din aceste cronici Kogalniceanu atribuia una innaintasului sauIenachi. Cercetari critice recente cauta a-i lua acest merit; sevede Ins5, dintr'o scrisoarea lui Baligot de Beyne (Ruginoasa 5/17Julie. 1874) ca el atribuia lui Ienachi Kogalniceanu si cele douabucati de poezie din care una e relativa la uciderea lui JoanBogdan si a lui Cuza (era vorba si de o versiune aflatoare lafostul Domn, in care sotia celui ucis b15,st5,ma pe ucigas cu na-frama sangerata in mama). Se pare ca, Baligot pregatia o istoriea fostului sau prieten si ocrotitor, si el consult& analele Imperiu-lui otoinan. Mai tarziu tot Baligot scrie lui Kogalniceanu desprecorespondenta secretariului Stamaty (aflatoare la un erudit, Lair,si pe care era s'o publice Emile Legrand, si se cereaului Kogalniceanu insusi (ca si lui Boliac).

La 1860 Inca, Ubicini-i semnala la Biblioteca mperial'a dinParis manuscriptul, de care-i vorbise candva Balcescu, al celordoua volume de cronici ale Moldovei prefacute in limba franceza,dupa textul grec al lui Amira, de Nicolas Genier din Smirna, laAngora; in 1741. Cunoscutul filoroman ,credea ea o tiparire itne-diata a for se impune cum se impune si azi pentru a trezisi un interes nou in jurul chestiei nationale romanesti.

...

_. "r

r

f

';,..:!

' ,

- --,-, ,..

,,.,.

. - . . . ,)-- -,,

r

2,k, l'

,-,

--_.f

Sincai,, §1

., ,.,

:

I-

_

I

I- +iI

t

N

1. 4-.

.

.

c. ,

DESPRE MIHAIL NOGALNICEANTI 229

Se stie ce frumos muzeu isi Meuse Kogalniceanu, admiral"descoperitor 0 al valorii artei nationale. Cu privire la el, N.Hurmuzachi sera la 25 Decembre 1874, din Cernauti: «Tabloilrilebizantine nu le-am uitat: se afla dour", In biserica foastei manastirliVoronet, o Maica Domnului si un Hristos, care- s'au scos de multiani din vechea catapeteasma si se afla depuse neintrebuintate inaltarul bisericir numite. Am facut pasi de a-mi procura unul pen-tru d-ta, si voiu alege care va fi mai putin defect. Ele cunt ori-ginate pe lemn, insa negro, negrijite (1)».

IV.

As semnala Inca un drum in Spania, pe care se pare a-I ti facutKogalniceanu dupa miscarea d'e la 1848, dupa imprastierea revd-lutionarilor din Iasi, dupa fuga lui in Bucovina si lunile petreCutelanga familia Hurmuzachi. D. V. M. Kogalniceanu mi-a aratat unexemplar din Cronici destinat unei persoane femenine pe care ointituleaza «prea-iubitA a luin, muy q.uerida. Atunci, in saloanele,vestite, ale contesei _de Montijo ar fi cunoscut pe flea ei, Eugenia,viitoarea Imparateasa a Francezilor. 'Si nu ,cred ca ma inseala amin-tirea cand spun ca intro hartiile lui Kogalniceanu pastrate laAcademie este si un manuscript de istorie a Spaniei, a carui tipa-rire, and se va lumina cerul si pentru noi, nu va trebui sa intarzie.

Apoi a inceput marea epoca a Unirii, in care, pentru. Moldova,rolul eel mare a fost al lui, eel mai mare om de cultura, eel maimare orator, eel mai mare cugetator politic. Se stie -ce mult ahotarit pentru indeplinirea unei opere combatute de uneltele inte-reselor straine si batjocurito de corul neintelegatorilor Steaua Du-'tetra a lui, la,care veniau subscriptii si de peste Milcov, ca a lui«loan Georgiu Marin brutarul din Ploiestin.

Nu se stie Ansa ca foaia trebuia sa se theme intaiu Unirea,si abia' in 1916 am dat la lumina programul ei, care se compunodin aceste puncte, ce pot fi si azi, in cea mai mare parte, crezulunei ziaristice oneste:

(1) Aceast5, ,tire si toate cele noi la care nu se arata izvorul Bunt luate din hartiilepastrate pins de d. C. Crupenschi, caruia, gi sotiei sale, nepoatado flea a lui M. Ko-gillniccanu, nu lc pot multiimi in de funs pentru amabila buntivointil si pentru in-credere.

H

,

4

fs\

. j

..

-* ,

_

-I-.

.S.

sl

.., . .

N - - :', .,,

I -.

.

I-\ 'I- -.

- ...:

-

-, ,

,

-_ ,,

..,..

i

,.

, ,

: .,..,

.' ._b ,-,.., , ---

-..;., . ". -. . ...

.j.,. :.4-- .,

,-

i. r

I

1

J.

r.

1 t\-

t.

.

230 N. IOF'0A

Prea-innaltate Doamne,Cu mai multi literatori m'am,asociat spre a publics de la 1-itt Octomvrie

viitor un jurnal politic, literar si comercial supt titlul Un!rect.Programul acestui jurnal va ti :

1. Politica generals.2. Apararea limbii romanesti de spre exageratiile neologismului ardele-

nese, care in curand va face ca sa nu mai avem3. Desvoltarea chestiilor de economie politics, industrie si comert, care

a3tazi formeaza una din bazele cele mai marl a activitatii lumii civilizate.4. Desvoltarea agriculturii §i a industriei Principatelor si, in sfarsit,5. Propasirea literaturii romanesti,Marzenirile ce din inceput redactia isi impure sunt urmatoarele :1. Respect dare religie si morals :2. Respect catre legile si ocarmuirea terii :3. Neamestecarea numelui Domnului stapanitor in orice chestie si dis-

cutie :4. Ferirea de personalitati si neintervenirea in chestiile vietii private.Pentru pazirea acestui program si respectarea margenirilor mai sus ci-

tate, ma fac raspunzator catra Ocarmuire, si din inceput ma supun legilortiparului statorite in Principat.

Plecat dar rog pre Inaltimea Voastra sa binevoiti a porunci locurilorcompetente de a se invoi libera publicare a acelui jurnal.

A inaltimii Voastreprea-plecata sluga:

Kogdlniceanu (1).

29 August 1855.

Poste noua ani acela care salutase in neuitate cuvinte peAlexandru loan I-iu ca Domn al acelei Uniri careia ni,ci pe numenu i se putea spune in 1855, era un politician disgratiat. Si, intr'oclips de boala, de obosea15, ci desnadejde, el 1c1 faces, ministrucazut, la Rapi, in ziva de 15 August 1861, ci testamentul, dupadouazeci qi doi de ani de cand a servit terii sale», recOmandindu-ci

familia Adunarii terii, «amicilor» ca ci «protivnicilor politici», «ci,la urma, ci Domnului, pe care-1 roaga «sa se gandeasca la slujbelece i-am limit in timpuri grele». Si el incheie astfel : «Adio, Roma-nie, fii units macar dupa moartea nea» (2).

(1) Bibl. Academiei Romb.ne, ms. 1173.(2) Aceasta e dorinta mea cea depe urma. Mor aurae. Douilzeci si doi de ani am

4 1

.

1 .

.

,

.,

..

.

ti

4

1

limbs.

.

M.

DESPRE MIHAIL KOGALNICEM1D 231

Peste trei ani soarta-i Wade& favoarea de a impune unei clasepolitico fara simtul realitatilor ca i MIA' lumina unui ideal superiorimproprietarirea teranilor, marele sau titlu de glorie (1).

Cand it pomenim astazi, innaintea amanduror marilor problemeale vietii lui,. trezite inaintea noastra peste morminte si ruine,avem nevoie mai mull decat oricand de spiritul lui.

0 de-am fi putut contribui cat de putin la evocarea lui, necesara!

servit terii mole. Imi recomand femeia si copiii Adunarii terii. Rog pe amicii si protivnicii politici sa li fie mild de miei. Nu cer de la tiara mea alta decat ca sacumpere fabrica mea de postav, dupes valoarea ei, ca asa sa se poata" plati datoriilemele si sa ramaie familiei mele o casa o bucatica de pamant. Pe femeia mea o numescepitropa deplina si fara a avea a da sama cuiva de administratia putinei averi. Doresc cacasa si mosia Rapile sa ramaie la baieti. Iar partea fetei sa se inchipuiasca In bani.

Inca odata rog pe Adunare, macar dupi moartea mea sa tie seamy de slujbele mele.Rog asemenea pe Alexandru loan sa gandeasca la slujbele ce i-am facut In timpurigrele. Adio, Roman* fii units macar dupes moartea mea !

M. Kogatniceanu.15 August 1861, satul

N. B. Cartile si manuscriptele mele le las Universitatii, afara de toate acele uvrajuricare sa se imparts Intre copiii mei. Straiele mele sa se deie jumatate camardinieruluimeu cealalta jumatate la celelalte slugi vatasi. Pusca sa fie a lui Coco, pistoalelelui Jan si j Luciei.

Kogdlnicednu.

(1) 0 scrisoare a lui din 1867, despre rolul ce a avut In politica terii, despre greselilelui Voda Cuza si ale noului Domn si despre viciul primitiv al politicei de partid se vada cat mai curind. B o adevarata revelatie.

,r,

I,

a."

/

-

7

copilasiii

,,, %,

si

, .

,

.

. i .

'Rapile. :_ '. ..,/ \

II _ ( ,

, ,..,

si si

I

I

' ;5. -

r.

15 s: .

/

r e

",

rt1

;

If

V Ana lele Academiei Romane.Dona inscriptii noun gasite la Manastirea Bistrita (Neaml), do

N. Iorga -,20Mtintele Athos in legatura cu terile noastre de N. Iorga . . . 1.-Din influentele.politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise

Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursa . . . . . . . . . -,20Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,

de N. Iorga --,50Exploratfuni austriace po Dunare la sfarsitul veacului al XVIII-lea

de N. Docan,

Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,de N. Iorga. -,20

Nifon II, PatriarhulitConstantinepolului, de Diaconut Dr. Nic. M.Popescu ,80

Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanesc, deN. Iorga ,20

Sedinta Academiei Romane dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza. -,60Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga. -,20Fundatiuttile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga . . . . . -,30Un act romanesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-

ron, de N. Iorga -,200 harts a Terii-Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. Iorga -,50Nona documente basarabene, de N. Iorga ,20Situatiunea internationals a Principatului Terii-Romanesti in

vremea lui Serban Cantacuzino (1678-1688), de loan Radonie. -,30Corespondenta Domnilor si Boierilor romani cu Metternich si en

Gentz hare anii 1812-1828, de Loan C. Filitti . . . . .. . . - -,50Stalpul lui 'Villain Racovita Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-

fanelli --,50Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . . - - -,40Venetia in Marea Neagra, II : Legaturi cu Turcii si en crestinii

din Balcani dela lupta dela Cosovo pans la cea dela Nicopole(1389-96), de N. lorga . . -,50

'font. Desbaterile Academiei in 1914-1915 5.--XXX VIII 111e)norlile Sectiunii Istorice 15.-

Venetia in Marea Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan eelMare si Mediu' politic al desvoltarii lor, de N. lorga . . . . -,80

Pilda bunilor Domni din trecut feta do scoala romaneasca, de N.Iorga 160

Serisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . . 1,50Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu si sco-

purile Academiei Romane, de N. Iorga -,20Opera de istoric a Regelui Carol, de N. Iorga . . ..... 90,-Neamul Agarici. - Razesi falciieni si vaslueni, de N. lorga . . . -,20Imperialismul austriac si eel rus in desvoltare paralela, de N.

Iorga -,30Din legaturile noastre cu Sarbii, de N. Iorga -,20Privilegiile sangailor dela Targu-Ocna, de N, lorga -,20Cetatea Ulmetum. III. Descoperirile ultimei campanii de sapaturi

din vara anului 1914, de Vasile Pcirvan ...... . . . . ,,. . 2.-Cateva stiri despre comertul nostru in veacurile al XVII-lea $i

XVIII-lea, de N. Iorga, ,20Dreptul la vieata al statelor mici, de N. Iorga -,20Un dascal uitat: Grigore Plesoianu, de N. (*.byes. 1.-Dardanelele (Amintiri istorice), de N. lorga -,30Zidul cetatii Tomi, de Vasile Pcirvan 1.-Cateva lainuriri noun cu privire la istoria Romanilor, de N. Iorga. -,30Vechimea rumaniei in Tara-Romaneasca si legatura lui Mihai

Viteazul, de C. Giurescu -,70Faze sulletesti si carti reprezentative la Romani cu specials pri-

vire la legaturile <,Alexandrieli cu Mihaiu Viteazul, de N. lorga. 2.-Contributiuni la Istoria Romanilor ardeleni, 1780- 1792, cu 84 acte

si documente inedite, culese din arhivele,din Viena, Budapesta,Sibiiu si Brasov, de Dr. loan LuPas 2 ---__,

Emigrarile de peste munti, de I. Nistor -,50Episcopal Vasile Moga si profesorul Gheorghe Lazar, de Dr.

Loan Lnpa -GO

L. B.

,1

ro

-I

e .

.. .._, ,

.J ,C.

. ,

..,,. ,

,.. .

'

...

i ,.

-.

,. .

,

- . . . . . . . . .........,

t

,

,1.

,

--

; i

1.,

2

.

. . . . . . . . . . ... .......... . . .

. ...... . . . . . . ........ . .

. . . ...... . . . . . . . . . . . . . . . ......... .

. . . . . . . .

. . . . . .

. . . .

...........

. . . . . .

. . . . . . . . .

Anatole Academiei Bona line. L. B.

Tom. XXXVIII.Desbaterile Academiei in 1915-19.16 6.-- .XXXVIIL Memoriile Sectiunii Istorice 12.

Cateva stiri noua relative la legaturile noastre cu bisei ica con-stantinopolitana in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, deN. Iorga ,20

fmpozi tele in functiune economics gi politica sociala, de G. N. Leon ,20In legatura cu Biblia dela 1688 gi Biblia dela 1667 a lui Nicolae

Milescu, de N. Iorga ,20Monete vechi romanegti inedite sau putin cunoscute, de Const.

Moisil ,50Carpa4ii in luptele dintre Romani gi Unguri, de N. lorga . . ,30Barbi, Bulgari gi Romani in Peninsula Balcanica in evul mediu,

de N. lorga ,30Romania fats de -capitulatiile Turciei, de loan C. Filitti . . . MODespre rumani, de C. Giurescu .60Documente privitoare la Episcopia din Maramurag, de Preotul Dr.

Alexandru Cziple 1,20.Amanunte din istoria noastra in veacul al XIX-lea, de N. lorga. ,70lordache Olimpiotul, vanzatorul lui Tudor Vladimirescu, de N.

Iorga ,50Doua contributii la istoria bisericeasca a Romanilor, de N. Iorga. ,30Cetatea Giurgiu: Originile gi trecutul ei, de N. A. Constantinescu. 1.Contributiunea numismaticei la istoria antics a Romanist trans-

dunarene, de M. C. Stuzu ,50Histria. 1V. Inscriptii gasite in .1814 1915, de Trasile Parvan 3.Legaturile romanilor en Ru,sii apuseni gi cu teritoriul zis .ucrai-

nian., de N. lorga ,60Cava mai mutt despre vieata noastra culturala si literary in -

lul al XVIII-lea, de N. lorga ,40Corespondenta consulilor englezi din Principate. 1828-1836, de

. loan C. Filitti ,80Originea gi sensul directiilor politico in trecutul terilor noastre,-

de N. Iorga --,20XXXIX.Desbaterile Academiei in 1916-1919 40,V XXIX ,11entoriile Sectiunii Istorice (Sub presci).

Alte note despre cultura gi vieata socials romaneas.ca subt vechiulregim, de N, Iorga . ,30

Un reprezentaut at Elenismului In Moldova sub vechiul regim:Constantin Evnoinie, cu note asupra familiei Ilurmuzaki, deN. lorga 20

Callatis,.

(erusia din de V. Parvan cu o stamps . . . . . 3.Din relatiile Franco-Romane: Un scriitor francez despre Romani

,si un scriitor Roman in Franta : Elias Regnault si GrigoreGanescu, de N. lorga

Cartea Romatteasca test. tie Arte Grafice (CAROL 0013L, S-sor 1. St. RatiOescit,

t

...

..

. . ........ . . . . .

..

-

- v

--

_ 2,

r

f

r

.

. . . . . . . . . .

. . . . . . ............ .

. . . . . . .

. . . . , . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . ..... .

.

. . , . . .... . . . . . .

. ..... . . .. . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . ...