Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionde a Rom6nieiNICOI.AE, FIJORINA

Meditalii andine / Florina Nicolae ; pref de $tefan Nicolae.-Bucuregti: Tiacus Ane, 2018rsBN 978-606 -664-9 t5-5

L Nicolae, $tefan (pref.)

82t.135.1

www.tracusarte.roEditura Tiacus ArteBucuregti, str. Sava Henfa nr. 2, sector I@ 2018 Thacus Arte

Florina Nicolae

MEDITAIII AIVDINE,Perir - intre mituri si realititi

Pnfnfade Stefan Nicolae

ffiTrwrhk

2018

Cuprins'.

W"f" - Peni ca o stare dc suflet ($tefan Nicoht).........................5

Linii gi ffepte spre cer...,............. .........................65Striveche ecologie andini........... ..........................71Lacrimi in rai............. ......................80Purgatorii andine........... ..................85

Jertfe frri Pa;te............. ...................93Franciscanismul ln Perir...... .............99MaicaDomnuluigizeipPachamama...... .............104Altare in cutii................................... ................... 1 I ICrucea lui Hristos gi ,,crucile" andine......., ...........1 15

invierea, speranla perman€nti. Ti"adigii pascale in Per0.......... I 20Bucuria, darul credinEei. Sfrnrul Francisc SoIano........... ........124Sfrnta Rosa de Lima sau despre nevoia de sfingi....................130Penmu SfXntul Francisc, un monument ln Lima...................136Francisc repari!........... ...................141Ocopa, comoara din jungli..... ......146Un franciscan in jungla peruani......... ................151Alegerea Domnului Minunilor gi alegerile..... .....L56

Linii gi trepte spre cer

in regiunea peruana din centru-sud, la 450 de

kilometri depirtare de Lima, in mijlocul unui peisaj

degertic ai dezolat, citeva coline, aParent naturale,

tiinuiesc construcEii strivechi, incredibil de bine

pistrate sub nisipuri. Arheologul Giuseppe Orefici a

sfredelit tunelul timpului ani la rAndul, incepAnd de

prin 1982, pentru a restitui antica splendoare a unuicentru ceremonial monumental: Cahuachi, supranumit

Vaticanul prehispanic dln PenL Sub soarele necrugitor,

Orefici ne limuregte generos ...ceea ce se Poate limuriin legituri cu inftpigarea lumii ;i a viegii din aceasti par-

te a planetei, in urma cu cAteva veacuri. Este pasiunea

care l-a adus din peninsula italici in istoriile precolum-

biene din Bolivia, Venezuela, Mexic, Cuba, Nicaragua

gi, in ultimele decenii, in Per(r, la Cusco, Madre de

Dios, dar mai ales la Cahuachi, complex ceremonial ;iadministrativ in perioada 400 i.Hr gi 450 d.Hr. gi capi-

tali teocratici" a regiunii Nazca.

La doar cAgiva kilometri depirtare de Cahuachi, se

afli podigul uscat pe a cirui ,,coa1il'au fost scrijelite cu

tulburi"toare ingeniozitate celebrele Linii de la Nazca,

perfect conservate, pentru cLrealizatorii lor le-au gAndit

perenitatea;in6.nd seama de elemente verificabile ;i azi:

aici nu ploua niciodati, iar vAntul nu le strici, ci doar

le scuturi de praf. intre anii 100 gi 600 d.Hr. cultura

65

din valea rAului Aja, cea mai importanti dinue cultu_rile pre-ince,

^yea si lase mostenire lumii, in regiunea

sudici a Per(r, peste o suti. de piramide in tr.pt., t.__ple gi. . . faimoasele geoglife descoperite in anul 1900 degermanul Friedrich Maximilian Uhle. Despre geoglifese stie ci sunr figuri construite pe pantele

"rid. J. r.irro,munti sau pe platouri, folosindu_se o tehnici de adiu_gare a unor pierre de tonalititi mai inchise, de originevulcanici", care sunr incrusrare, in stilul mozaicului p.conturul desenului proiectat, pentru a contrasta cu fon-dul terenului in culori mai clare, caracteristice zonelordesertice. in unele locuri, precum cel din sudul peni_ului, s-a folosit si o alri tehnici, inliturAndu_se parueasuperficiali- a solului, de obicei mai intunecati datoritiproceselor de oxidare, penrru a lisa vizibil un fond maideschis. Oricum, este vorba de metode rafinate, obti_nute dupi o indelungi cercerare, care presupuneau nudoar miiestrie artistici, ci si o stiinti piofundi a struc_turii solului si a fenomenelor naturale.

La situl arheologic Nazca, devenit un punct de ma_ximd atractie turistici, se pot zLri dela cAwa sure de me_tri iniltime siluete de colibri, de maimuge, de piianjeni,personaje fabuloase ori doar simple li.rii ."r. se intretaieintr-o geomerrie uimitor de perfecti, daci. tinem conrde dimensiunile impresionante ale fiecirei figuri. Unflamingo, al cirui gAt in zig-zagmisoari 2g0 Je metri,poate fi reprezenrarea apei, ori a fertilititii, sau poate asolstigiului de iarni. Un pi.ianjen - ceva mai mic, doarde 46 de metri - se interpreteazi. uneori ca un simbol alploii, alteori ca o simpli fabulagie onirici. pini si Omulcu cap de bufniti, botezat,,astronautul,', continui si

66

fie interogat de specialisti, existAnd chiar si teoria, deja

faimoasi, ci liniile ar fi semnul lisat aici de citre extra-

teregtri. Deocamdati, explicagiile r5.min simple ipoteze.

in opinia italianului Orefici, gAndirea misticia culturii Nazca oferi o perspectivS. globali asuPra

sistemului elaborat de credinlele vremii, dezvoltate

constant intr-un univers simbolic Ai mitologic generat de

expresia religioasi. prezentS. nu numai in desenele marilor

Linii gi in construcgia templelor, ci gi in iconografia

ceramicii gi a textilelor descoperite ln toate centrele

ceremoniale din zona templului Cahuachi, care ocupio suprafaEi de peste 24 de kilometri pi'tragi. Ar fi vorba

agadar de o viziune de ansamblu care incorporeazi toate

elementele de civilizatie descoperite in regiune. Fiecare

formi de activitate avea un corespondent, o oglindire inimaginea sa ritualizat|.,in care o divinitate antropomorfh

sau antropozoomorft ilustra chiar respectiva activitate.

Munca se desfh;ura pentru a subzista, dar mai ales pen-

tru a-i intretine pe zei, dar gi pe sacerdogi ;i autoritigi,

dupa cum s-au petrecut dintotdeauna lucrurile in socie-

tigile teocratice . Cind individul infhptuia ceva, acfiunea

sa era interpretatS. nu ca o figuri simbolici exercitind

o munci, ci mai degrabi o manifestare liturgici a unei

funcgii divine. Pescarul nu prindea pegte, ci el celebra

un ritual, pentru ci pegtele face parte din cosmogonia

viegii. Agricultorul nu profesa o munci umili, ci des-

fl;ura un proces sacru avind aceeagi valoare ca oricare

alti expresie religioasi. Sublimarea spirituali a activiti-gilor zilnice era parte integranti a fiecirui moment al

existengei. Centralitatea universului era nucleul viegii

cotidiene. Reprezentirile ;i ansamblul imaginilor din

67

acest ,,Vatican" peruan nu au intru totul un corespon-dent real, ci sunt sincretice, pentru a sublinia esenta lordivini. insi intrucAt civilizagiile andine nu au cunoscurscrisul, rimAne greu de explicat, coerent si exhaustiv,structura ideologici ce dirija aparatul liturgic.

Cahuachi, probabil la inceput doar un loc cu functiesacri., avea s5. Jezvolte ulterioi conotalii polifuncAiona-le, relagionate cu activiti;i religioar. ,i litrrrgi.e, ftri si.fie complet desprins de lumea economiei si a comerru-lui. Instrumentele muzicale,,sacrificate" (sftld.mate, caofrandi) semnaleazi. caracrerul indispensabil al muziciiin activititile desfrsurate in incinta templului. Naiuri,fluiere, tobe din ceramici. sau os sunt mi"rturii ale uneipractici muzicale permanente care ave in vedere inclu-siv aspectul acusticii: sunetul unui nai se auzea din vArfulpiramidei pAni la o distanti de citeva sute de metri injur. Faptul ci intreaga regiune era integratoare si inclusi-vi se explici gi prin existenra apeductelor din Cantalloc,la patru kilometri nord de Cahuachi, inginereste tot atAtde desivArsite ca si liniile de la Nazca. Sunt apeductesubterane cu un grad minim de inclinatie, care permi-teau aducerea apei dinspre zona munroasi. Din loc inloc, canalele aveau nisre puEuri de acces numite paquios,dintre care sunt inc5. functionale circa 20 din totalul de36, cit se pare ci. existau la momentul construirii lor, cuaproape sase secole inainte de Hristos.

In privinta liniilor trasare pe podigul Nazca, se emitipoteze precum aceea. cd" se impuneau dimensiunileenorme pentru a fi vizute de sus de ci.tre Kon, divinitatearesponsabilS. cu lipsa apei, felini zburi.toare prezenti $iin alte culturi pre-columbiene. Qoa, zeul cu aripi, alt

68

personaj supranatural patruped care se deplaseazi invizduh si a cirui menire era, in schimb, aceea de a aduce

ploaia, cerea prinosuri, care puteau fi gesituri somptuoase

(e surprinzS.tor cit de multe s-au pistrat, unele dintre

ele inviluind mumii bine conservate), piese de ceramici

in culori gi desene pline de simboluri, obiecte de metal

iscusit impodobite sau chiar... capete de oameni. Prin

urmare, conform acestor interpretS.ri, misterioasele liniis-ar explica prin faptul ci locuitorii acelor timpuri gi

meleaguri invocau zeitifle Pentru ceea ce le lipsea cel

mai mult: ploaia! Teoria ar completa-o pe aceea care

sustine ci respectivele desene ar fi reproducerea la scari

terestri a unor constelaEii de pe bolta cereasci. Chiar gi

asa, rimAne totqi nedeslugit modul in care constructorii

liniilor puteau si aibi o reprezentare din sPaliu a ceea ce

ei construiau cu migal5.9i probabil cu multi devoEiune.

intr-adevir numai de la inil$me Poate fi admirati,in toati splendoarea sa, geometria acestor linii. in ziua

de azi, ele pot fi vizute integral prin hublourile unor

rnici avioane care fac piruete pe deasupra lor. Dar atunci

cAnd aceste linii au fost gAndite gi ,,gravate" in piatra ce-

nu;ie, cine le proiecta cu precizie ;i cine le putea aprecia

de sus? Liniile - printre care se rAnduiau curgind tn si-

ruri, in timpul ceremoniilor lor misterioase, credinciogii

unor religii apuse - continuS. si suscite intrebiri: De ce

au fost frcute? Cine le-a construit? Cum au fost realiza-

te? Cum rezisti peste veacuri? in faga unor intrebLri tard'

rispuns, taine pecetluite, mistere adinci ca ni;te fAntAni

rotunjite tn negura neputingei omenetti, rispunsul este

doar credinga. Divinitatea este firul gi explicaEia. Nevoia

de cer a fiintei umane, indiferent in ce timp sau in ce

69

loc a vietuir, rraseazi" liniilespirituali care ii conrureazi"cu ,,partea sa de cer", cumNoica.

aspiratiilor intr-o elevatieidentitatea de om. Fiecarespune undeva Constantin

7071

Striveche ecologie andini

in anul 201,4, s-a desfb;urat in Lima cea de-a 20-a

Conferinta a PirEilor la Convengia-Cadru a Nagiunilor

Unite privind schimbi"rile climatice (COP20). Alte 19

intruniri fuseseri organizatepini atunci in alte orage dinlume. A urmat, in decembrie 2075,Ia Paris, COP21,

cind s-a anunlat, pe un ton cumva triumfalist, ci pirgileau ajuns la o noui ingelegere in acest domeniu, cu un

echilibrat plan de acliune pentru limitarea incilziriiglobale ,,mult sub" 2'C. S-a mai spus ca acordul este

obligatoriu din punct de vedere juridic ;i ci va deschide

lumii posibilitatea de a evita modificiri climatice peri-

culoase. implinirea, m5.car partiaH., a acestor convengii

ramine de dovedit. Oricum, stim ci vor mai fi multe

intruniri internationale pe aceasta temi., in care se vorexprima gAnduri bune gi cuvinte de imbirbitare intr-ochestiune ce vizeazl destinul nostru, al tuturor. insievoluEiile de pe scena politici a lumii demonstreaza cide la vorbe la fapte se instaleazi, ca de obicei, cel pugin

o oarecare distan;a, cind nu se ivegte o adevirata pra-

pastie. E de ajuns si amintim doar de ameninEarea cu

iegirea SUA din Acordul de la Paris. Vorbim de statul cel

mai dezvoltat, dar care este considerat gi cel mai mare

poluator al lumii. De aceea se cuvine si privim per-

spectiva cu multi circumspectie sau si introducem inin discursurile super-optimiste pe aceasti" temi o mulgi-

me de bemoli. Iar aceasta, pentru ci fuviul ni'molos al

intereselor creste trufas si harnic pe sub puntea tot maiinalti. a tehnologiei si merituoaselor descoperiri stiin_gifice. Evident, discursurile absorb si valori ecologiste,intretesute insi. cu logica tehnocratiei pe fundalul unuienorm puzzle financiar. in realitate, responsabilitateaecologici se prezinti ca o actiune de marketing gi imagi_ne, in timp ce filozofiile despre viati., izolate in cartelulpropriei cunoasteri s uper-speci alizate, strecoari. doar ti_mide avertismente.

Puteam constata in direct, pe viu, in perir, cum pi_durile cad secerate tot mai necruti.tor, iar apele suntotrdvite cu mercurul si cianurile mineritului (strivecheasi mereu mai modernizata,,goani dupi aur',). Zbitin-du-se agonic in apele sau pe tirmul Oceanului pacific,lAngi fruntariile Limei , zeci de specii de pegti gi pisiridispar definitiv; in regiunea Madre de Dios, intre aflu-endi Amazonului, dronele sau satelitii semnaleazi. totmai numeroasele rini ale pimintului, iar lacul Titicaca(un luciu de apa navigabil de circa 9.000 km patrati,afat la cea mai mare altitudine din lume) .rt. p.

"lo_curi uscat si mort. Ecosistemele din jungla amazoniand.,unde licomia nemisurati. seami.ni mici deserturi de-venite apoi mari pustietiti definitiv arse, omul inlituriopera de arti a lui Dumnezeu, orriveste pimintul ;iapele, distrugAnd narura atAt prin minele d. ,upr"fage,in zonele de unde se exffag rivnitele metale, cit 9i lazeci si sute de kilometri depirtare, ori in addncuri, pAnila,pinzele freatice, pesre tot unde poate ajunge rr.ninultehnologiei moderne, inclusiv in corpurile noastre. pe-ruanii ingigi devin tot mai infideli comorii de intelepciu_ne a stri.mosilor lor, pe care nu o mai inteleg ori nu vor

72

s-o mai ingeleagi.

in anul 2015, papa Francisc ne-a d5'ruit Enciclica

Laudato sz', o scriere care n-ar trebui s5. lipseasci din ni-

cio biblioteci si s-ar cuveni insqiti mai ales de cei aflagi

la butoanele deciziilor privind intreaga planeti. Din pi-cate, pAni acum, pentru unii a rimas doar ,,inci o Pro-punere ecologisti'. in urmi cu opt secole, Sfrntul din

Assisi, tot Francisc, in poemul s5.u ,,CAntarea ftpturilor"ne indemna pe tofi ,,fraEli" si-l slivim pe Cel ce ne-a

fhurit, dar si si preguim gi si iubim tot ce a fost creat.

Responsabilitatea fiingei umane include respectul ;iobligaEia de a proteja darul primit. Calitatea existenEei se

cuvine a fi inEeleasi ca o con;tientizare a intregului an-

samblu de creaturi, inclusiv plantele, care pot reacgiona

asemenea oamenilor, ,,ca si cum s-ar bucura de darul ragi-

unii" (Tommaso da Celano), conform ecologiei integrale

a intiiului franciscan care ,,ingelegea ascetismul ca o re-

nunfare la a converti realitatea in simplu obiect de utili-zare qidominagie" (Enciclica, p. 11. Las Paulinas, Lima).

Daci in gAndirea iudeo-cre;tini natura este demis-

tificati, frri inliturarea sentimentului de admira;ie ;irecuno;tinf5. in faga desivArgirii si splendorii creaEiei, incosmoviziunea andini continu, si i se atribuie o dimen-

siune divini. Spre deosebire de Sfrntul Francisc, care

inviti toati zidir ea si sliveasci p e Zidito r,,,Auto rul unei

asemenea frumusegi" (Celano, Vida segunda de S.Fr.,

OOilV, 165, FF 75O), nativii andini inci mai divini-zeazd. Creagia, se inchini pietrelor gi mungilor, apelor ;iplantelor, frpturilor vii ;i celor duse dintre vii.

in zonele de culturi originali din Anzi, modul sin-

gular de a vedea gi a trii in interacgiune cu elementele

73