medbilete

7/26/2019 medbilete

http://slidepdf.com/reader/full/medbilete 1/16

Biletul 1

Plaga contuzăSe produce prin lovire cu …sau de un corp dur cu suprafaţă plană sau neregulată în

regiunile în care sub tegument se găseşte ţesut dur: osos sau cartilaginos.Caracteristici: Margini anfractuase, infiltrare, echimotice, edemaţiate. Fund anfractuos , profunime mică ! aici sepot găsi corpi străini proveniţi de la obiectul cu

care s"a produs plaga #cioburi $ aşchii%. &neori e'istă puncţi tegumentare cu aspect relativ integru.

(n funcţie de agentul etiologic, mecanismul de producere, localiare, )*+S-:. plaga plesnită – este produsă de un corp dur care loveşte pielea situată imediat

deasupra unui plan dur osos sau cartilaginos. /re formă liniară $ stelată cu marginirelativ drepte. Se poate confunda cu cea tăiată , care are margini netede,necontuionată, iar ţesutul adicent este complet secţionat.

0. plaga scalpată – se face prin tracţiunea tegumentului1. plaga muşcată – de om sau animal

Necesită tratament medical, se consideră infecţie de la început, se vindecă prin înmugurire

!iolul/ct se'ual de orice natură cu o altă persoană , de obicei vulnerabilă #copii, bătr2ni%,

efectuat prin constr2ngere sau profit2nd de imposibilitatea de a se apăra sau e'prima dorinţa.Circumstanţe agravante:

faptă produsă de 0 sau mai multe persoane fapta este produsă de persoanele ce are în îngri3ire victima #copil , bătr2n%

victima poate fi membru al familiei s"a cauat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii

4iolul poate apare şi la femei fără viaţă se'uală. 5ierderea integrităţii himenului 67)F89/) , al cărui diagnostic se pune pe:

. s2ngerarea la nivelul rupturii0. tumefacţie locală1. depoit de fibrină la nivelul rupturii decelabil la ;"< ile

"#iectivele e$pertizei %& în viol: dak s-a consemnat sau nu actul sexual

dak există leziuni de violenţă

dak persoana învinuită e sau nu agresorul

daca victima se afla in imosibilitatea fizica sau psihica de a-si exprima vointa

sau de a se apara

'$amenul !ictimei: se face în prezenţa unei terţe persooane

culegerea atentă de date privind antecedentele

7/26/2019 medbilete


ex genital: pe masa ginecologica, cu 2 comprese se prin labiile mari si se tractioneaza

moderat pt a evidentia vestibulul vaginal si membrana himeniana. natomic himenului i se

descriu: baza de implementare, latimea, orificiul si marginea libera.

ipuri de himen: "himenul inelar, este dispus de 3ur impre3urul intrarii in vagin, avand orificiul centralsi latimea variabile. upturile acestui tip de himen se fac de obicei in poitiile 1,=,> pe un cadran

conventional"himenul semilunar, are orificiul e'centric si latimea ma'ima de obicei in cadranele inferioare,

rupturile facandu"se de regula in poitiile ?,;,@"himenul circular, compleant, cu latime f ingusta, fiind dilatabil si permitand act se'ual fara a se rupe"alte tipuri: himen ciuruit, pediculat, cu doua orificii, imperforat, etc ! se rup neregulat

leziuni de violenta, uneori specifice: echimoze si excoriatii in !urul gurii, articulatiei

pumnului, in hipogastru sau pe fata interna a coapselor.

"ecoltarea din fundurile de sac vaginal a secretiei pt evidentierea prezentei spermatozoizilor

(dentificarea agresorului după :. pete de spermă0. fire de păr 1. amprentle muşcăturilor ?. test /7A ! proba decisivă

Biletul 0

8ividităţile cadaverice8ividităţile cadaverice #petele cadaverice% sunt consecinţa încetării circulaţiei şi migrării pasive a

s2ngelui în onele declive şi necomprimate, în virtutea legii gravitaţionale.(n stadiile avansate se produce e'travaarea plasmei încărcate cu pigment hematic în ţesuturileadiacente vaselor sanguine.Sunt cele mai precoce şi cele mai sigure semne de moarte reală.

)498&C+):

. Dipostaa: apare după 0 " = ore postmortem şi se caracterieaă prin apariţia de peteimprecis delimitate, roşii"violacei, la început mici, apoi confluente în one declive,necompresate. 8a digitopresiune, aceste pete dispar, iar apoi reapar rapid. 8a modificarea

poiţiei cadavrului, petele roşii dispar din poiţia iniţială pentru a reapare în noile one declive.

0. 7ifuiunea " apare după ; " 0? de ore după moarteE în acest stadiu, petele violacei sunte'tinse, confluente, apar şi pe părţile laterale ale cadavrului. Au dispar la digitopresiune, ci pălescdoar şi nu dispar la modificarea poiţiei cadavrului, dar apar altele şi în noile one declive.

1. +mbibiţia " apare după mai mult de < " 0? de ore şi coincide cu începutul putrefacţieiE înaceastă faă hemolia este completă, petele sunt e'tinse, intens colorate, nu dispar la digitopresiunesau la modificarea poiţiei cadavrului şi nici nu se formeaă în noile one declive.

+M59/AC/ M)7+9 !8)G/8-" cel mai precoce şi sigur semn de moarte realăE

" permit stabilirea datei morţii #timpul scurs de la instalarea morţii%E

0

7/26/2019 medbilete


" indicator al poiţiei cadavrului p2nă la momentul e'aminării medico"legale #eventualamodificare a poiţiei%E" pot da indicaţii privind caua morţii, în funcţie de culoare şi intensitate.

/stfel se descriu:

" lividităţi roşii"carmin în caul morţii prin into'icaţie cu mono'id de carbon, acid cianhidric$cianuri,hipotermieE" lividităţi vinete, cianotice în asfi'ii mecaniceE" lividităţi cafenii în into'icaţii cu hemolitice, methemoglobinianteE " lividităţi absente sau de intensitate minimă în caşe'ii, colaps, hemoragii.

7iagnosticul diferenţial al lividităţilor cadaverice se face cu o leiune posttraumatică asemănătoaremorphologic " echimoa.8a necropsie se secţioneă cu bisturiul ona cercetată: în caul echimoei #leiune cu caracter vital%apare infiltraţie sanguină ce nu dispare la spălare sau fi'are cu formol, iar e'amenul microscopic

pune în evidenţă preenţa fibrineiE în caul lividităţii infiltratul dispare la

presiune şi spălare şi nu se evidenţiaă fibrină la e'amenul microscopic.

Simularea, 7isimularea, /gravarea, /utomutilarea

S+M&8/)/+n medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si premeditata de a imita,

provoca, ascunde sau e'agera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopulobtinerii anumitor avanta3e sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale.Se intalneste la indivii sanatosi, poate e'ista sub 0 forme:"simularea unor simptome subiective de boala #afectiune ine'istenta%"simularea unor semne obiective" producerea acestora in scopul demonstrarii bolii$conditiei7+S+M&8/)/7isimularea este un aspect opus simularii si anume presupune ascunderea simptomelor unor bolireale./stfel pentru obtinerea unor avanta3e #serviciu% sau pentru a scapa de raspundere sint tainuite boliale ochilor sau auului, boli venericeE pentru tainuirea unor violente sint mascate echimoelesau e'coriatiileE pentru a putea parasi spitalul sint ascunse unele boli psihice./G/4/)//gravarea presupune e'istenta unei boli reale, dar a carei simptomatologie este e'agerata decatre bolnav.

/ceasta e'agerare se face pe seama unor semne subiective #durere%, fie a unor semne obiective#schiopatare, anchiloa%.7in aceasta categorie mai face parte si prelungirea artificiala a unor procese patologice#infectarea unor rani, neingri3irea voita a unor leiuni% sau afirmarea in continuare a e'istenteiunor semne subiective sau obiective de boala, desi procesul patologic s"a vindecat #sinistroa%./&9M&+8/)/epreintă autoproducerea de leiuni corporale prin care se caută obţinerea de beneficii.aracteristicile leiunilor prin automutilare:" Sunt situate topografic in regiuni accesibile propriei maini" 7pdv al gravitatii nu pun in pericol viata si nu intereseaa organe vitale" Sunt insotite de leiuni denumite Hde tatonareI

" Sunt localiate in concordanta cu scopul propus #viol" leiuni pe fata int a coapselor%

1

7/26/2019 medbilete


Biletul 1

/sfi'ii mecanice ! S5JAK&/)/)ste asfi'ia mecanică prin compresia g2tului de către un laţ, realiată prin greutatea propriului corp.8/S+F+/):

" in functie de poitia nodului:" spinurari tipice"nodul este plasat la ceafa" spinurari atipice"nodul are orice alta localiare

" in functie de poitia corpului spinuratului:" spinurari complete"corpul atirna complet" spinurari incomplete"o parte a corpului atinge un plan de sustinere

"ca forma 3uridica poate fi: sinucidere, accident, crima, forma de e'ecutie 3udiciara.

Mecanisme tanatogeneratoare:. hipo'ia hipo'ică " lipsa de o'igen prin împingerea baei limbii înapoi şi în sus cu obstrucţiafaringelui prin pătrunderea laţului între faringe şi osul hioidE

0. mecanism neurorefle' " prin comprimarea onei sinocarotidiene, a nervului vag, şi a nervuluilaringeu superior cu inhbiţia centrilor vitali şi deces foarte rapid prin stop cardio"respiratorE1. mecanism hemodinamic ! prin comprimarea vaselor sangvine de la g2t #3ugularelese închid la compresiuni de 0 Lg, carotidele la 1"1,; Lg iar arterele vertebrale la ="@ Lg%E?. lu'aţia coloanei cervicale ! prin căderea victimei în laţ de la o anumită înălţime în e'ecuţii%.

)/5):" cca 0 sec ! prin întreruperea circulaţiei cerebrale pierderea conştiinţei , p2nă la comă

" 0"1 minute ! oprirea respiraţiei" @ !< minute oprirea cordului

7+/GA9S+ medico"legal in spanurare:)'amenul e'tern:a% sant de spinurare: 6 semnul primordial, semnul cheie" situat in $1 superioara a gitului, submandibular, ca o ona denivelata de culoare brun"galbuie" are traiect oblic, ascendent spre nodE" are adincime inegala, fiind intrerupt la nivelul nodului si mai adanc in partea opusa"santul de spinurare a margini echimoate, escoriate"in structurile anatomice subiacente santului #tesut subcutanat, structuri musculare% se gasescinfiltrate sangvine #determina caracterul vital al santului%"preinta mula3ul latului folosit, putand a3uta la identificarea obiectelor folosite #e' lantul%

b% e'tremitatea cefalica:" este cianotica"ochii sunt e'oftalmici"limba protruioneaa printre arcadele dentare

"sint preente hemoragii subcon3unctivale c% lividitatile sunt dispuse pe membrele inferioare, hipogastru, antebrate#se constituie dupa

="< ore de suspendare verticala a cadavrului in lat% d% se deceleaa urme de emisie agonala de sperma, urina, fecalee% posibile leiuni traumatice #e'coriatii, echimoe % care pot aparea prin lovire de obiectele din 3ur intimpul faei convulsionale

?

7/26/2019 medbilete


)'amenul intern: este sărac, sub şanţul de sp2nurare apare infiltrat hemoragic în musculatura de laacel nivel al gatului. Mai pot apare şi fracturi ale cartila3ului laringelui N hioidului, plesniritransversale ale intimei carotidei #semnul /mussat%.

M8 "definitie si situatii de eliberare

7efiniţie: act eliberat de medicul legist la cererea scrisă a unei persoane care este interesată sădovedească o stare de fapt cu caracter medical.

Situaţii de eliberare:" constatarea virginităţii, capacităţii se'uale" constatarea stării obstetricale ! sarcină, avort, naştere" constatarea leiunilor traumatice recente, a infirmităţilor şi a stărilor de boală consecutiv

acestora" constatarea capacităţii psihice

Biletul )

*aportul de cazualitate primar5oate fi condiţionat $ necondiţionat.Condiţionat se stabileşte atunci c2nd traumatismul nu este mortal prin el însuşi, dar se

produce pe un teren patologic pree'istent. '+: ruptura de kist hidatic hepatic în urma tratamentului ,

ce pe un ficat sănătos nu ar fi determinat ruptura.

aurile în care se discută stabilirea din punct de vedere medico ! legal al unui raport decaualitate primar condiţionat sunt dificile.

Necondiţionat se stabileşte atunci c2nd traumatismul determină singular şi în orice condiţii ! M9/)/. '+: decapitarea, secţionarea trunchiului, drobirea craniului.

ituaţii în care se ordonă -%& Scopul cercetării N găsirii cauei morţii Moarte violentă auă necunoscută

ircumstanţe suspecte de moarte #MS, deces în custodie%

Biletul ;

5laga tăiatăSe realieaă cu a3utorul unor instrumente tăioase precum lama, briciul, ciobul de sticlă.//)+S++O Margini netede, liniare, drepte, perfect regulateO 7epărtarea marginilor plăgii e variabilă, depinde de direcţia secţiunii ţesuturilor interesate,astfel: sectiune perpendiculara pe fiblele musculare6 buele au departare ma'ima, sectiune paralela cufibrele6 departare minima.O &nghiurile sunt ascuţite

;

7/26/2019 medbilete


O Fundul plăgii este în 4O /d2ncimea poate scădea progresiv """apare codiţa6 e'coriatie liniara prin care se termina plagala un unghi, repreentand sfarsitul plagii, poate indica directia de sectionare.Moartea în acest tip de plagă survine din caua unei hemoragii masive sau embolii gaoase.Se considera ca palga taiata se infecteaa mai greu, din caua hemoragiei care practic spala mecanic

plaga.

5utrefacţia

)ste modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care substanţele organice #maiales proteinele% sint descompuse in substante anorganice.)a continua autolia, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul r2nd de condiţiile demediu in care se gaseşte cadavrul.Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, viibile in 0"1 ile postmortem.8a e'terior, primul semn al putrefactiei este repreentat de pata verde de putrefactie:" de regula, aceasta apare pe abdomen in fosa iliaca dreapta, unde intestinul este cel mai aproape de

peretele abdominal" se e'tinde cuprinind abdomenul si baa toracelui." poate lipsi la obei" aparitia ei se datoreaa degradării hemoglobinei sub acţiunea enimelor microbiene. Mucoasa cecală,

permeabiliată în urma autoliei, permite trecerea D0S #hidrogen sulfurat% reultat din degradareaaminoaciilor în vase, unde se combină cu hemoglobina, duc2nd la formarea de SDb şi S"metDb,ambele de culoare verde. &lterior, prin eliberarea Fe din Db rămasă se formeaă hematina, care încombinaţie cu D0S formeaă FeS1#sulfura de Fe% de culoare cenuşiu"veruie.7e asemenea, la e'terior apar dungi subcutanate, perivenoase, cafenii"violacee dispuse inspecial pe membre si in 3urul plagilor, reali2nd in ansamblu asa"isa Pcirculaţie postumăP,determinate de hematina difuata din vase.Fermentatia glucidelor in preenţa 90 duce la formarea de gae de putrefactie. 5rocesul are locdatorita microbilor aerobi, care consuma o0, apoi actionand anaerobii.Gaele reultate destind stomacul, intestinele, scrotul #care atinge dimensiunile capului unui fat%,

penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul #care se goleste de singe%, pulmonii #determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea esteinterpretata gresit ca semn al edemului pulmonar acut%, determina patrunderea continutului gastricin caile respiratorii sau scurgerea lui la e'terior prin gura si nas, e'pulia de materii fecale side urina, e'pulia fatului #nastere in sicriu%.Bulele de gae impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaa peaceasta cale tot corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul

plagilor./cumularea subcutanata a gaelor realieaa bule$flictene de putrefactie, iar in organe duce lainstalarea emfiemului de putrefactie. Flictenele de putrefactie se deosebesc de cele din arsuri prin

preenta continutului lichidian si gaos, absenta proteinelor si a reactiei vasculare.Faa gaoasă este urmată de faa de lichefiere şi topire a organelor, care treptat se transformă într"omagmă negricioasă.

Factorii care influenteaa putrefactia sint repreentati in primul rind de factorii de mediu./stfel:" temperatura ridicata accelereaa putrefactia #regula 7evergie: iarna, cifra care indicailele corespunde cifrei care indica orele, vara%E

" e'cesul de o'igen care are rol favoriantE" mediul #regula asper: saptamina de putrefactie in are 6 0 saptamini de putrefactie in

=

7/26/2019 medbilete


apa 6 < saptamini de putrefactie in sol%E" felul si adincimea solului in care s"a produs inhumarea" imbracamintea de cauciuc, lina, matase, intirie putrefactia.

Se descriu doua feluri de putrefactie:" aeroba: " determinata de microbii din caile aeriene superioare" anaeroba:" este determinata de microbii din colonBiletul =

aportul de caualitate secundar Se stabileşte în caul în care în urma unui traumatism nonmortal prin el însuşi, apar complicaţii princare apare decesul.(n acest ca caua mediată a morţii este complicaţia ce a apărut după un traumatism oarecare,nonmortal ce obligă pacientul să răm2nă imobiliat la pat timp îndelungat./pare drept complicaţie bronhopulmonară ! a cărei evoluţie duce la deces.

Strangularea)ste asfi'ia mecanica ce se realieaă cu a3utorul unui laţ ce se str2nge progresiv în 3urul g2tului ,acţionat chiar de agresor. a formă 3uridică 6 omucidere.8a e'amenul e'tern al cadavrului se observă ! şanţul de strangulare în $1 medie a g2tului cu direcţieoriontală, complet. /re ad2ncime uniformă, fără amprenta nodului. 8a nivelul şanţului pot reultaleiuni de tipul e'coriatiilor, echimoelor, produse de victima incercand sa se eliberee.8a e'amenul intern al pacientului ! semnele generale de asfi'ie.Biletul @

5laga înţepată ! tăiată 5laga înţepată"tăiată este produsă prin acţiunea instrumentelor înţepătoare"tăietoare.#prototipcutitul%. Se realieaa in 0 timpi: varful ascutit realieaa o plaga intepata, apoi printr"o miscare detranslatie lama taioasa largeste plaga liniar. 8eiunea produsă prin acţiunea acestor instrumente secaracterieaă prin preenţa unei plăgi cutanate la locul de pătrundere şi a unui canalE în unele cauri

poate să apară o plagă cutanată la locul de ieşire.Morfologic forma plăgii cutanate la locul de pătrundere este condiţionată de particularităţileinstrumentului înţepător"tăietor:Q dacă instrumentul are un singur tăiş apare o plagă cu un unghi ascuţit #corespunător muchieităioase% şi la polul opus unul rotun3it sau patrulater #corespunător muchiei netăioase%EQ dacă instrumentul are două tăişuri apare o plagă cu aspect de butonieră cu ambele unghiuri ascuţiteE

Q c2nd instrumentul are mai multe muchii tăioase plaga are un aspect stelat cu mai multeunghiuri ascuţite, in functie de nr lamelor. 7imensiunile plăgii se determină după apropierea buelor plăgii. 8ungimea plăgii este egală culăţimea instrumentului în lovirile perpendiculare şi este mai mare în lovirile oblice. 8ăţimea

plăgii este mai mare dec2t grosimea instrumentului datorită retracţiei tisulare.Marginile plăgii sunt netede, fără punţi tisulare. analul reproduce direcţia loviturii, poate fi unic

sau ramificat.8ungimea canalului poate fi mai mare dec2t lungimea lamei instrumentului. /cest aspect se înt2lneşteîn loviri cu forţă mare, situaţie în care m2nerul instrumentului apasă tegumentul şi lama

pătrunde pe o distanţă mai mare dec2t lungimea totală a acesteia.(n aceste cauri, de obicei în 3urul plăgii cutanate, apare o echimoă produsă prin imprimarea

m2nerului instrumentului.

@

7/26/2019 medbilete


5laga cutanată la locul de ieşire a instrumentului are aceleaşi caracteristici morfologice ca şi plaga de la locul de pătrundere.

M8 ! părţi componente5/)/ +A97&+4-

. 5)/MB&8&8 ! nr de ), instituţie, nume, gradul profesional al medicului0. 7/) 7)S5) 5)S ! B+$+, paşaport, amprentarea, legitimaţia persoanei care însoţeşteminorii de sub ? ani.1. +S9+&8 F/5)+ ! tipul de agresiune, date minime despre agresor, singularitatea saurecidiva evenimentului reclamat

5/)/ 7)S+5+4-ipuri de leiuni : fără soluţie de continuitate #echimoă, hematom, lu'aţie, fractură închisă%, cusoluţie #e'coriaţie, plagă, fractură sau lu'aţie deschisă%.8eiunile se descriu cranio !caudal şi se menţioneaă c2t mai precis regiunea şi toate caracteristicileacestora.

Medicul nu poate obliga victima să se debrace complet , daL nu este viol. 8eiunea confirmată estenumai cea indicată de victimă.7aL simptomele nu se obiectifică, nu sunt luate în considerare.7atele legate de agresiune:R onsultaţii medicale impuse de traumatismR 9biectivate de acte medicaleR )lementele de siguranţă ale actelor medicale ! nr de ), ştampila unităţii sanitare, semnăturaşi parafa medicului(n această parte se mai solicită şi unele consultaţii de specialitate.

9A8&K+/R ealitatea traumatismului ! e'istenţa leiunilorR Mecanismele de producere ! lovire, comprimare, călcare, t2r2reR Aatura agentului traumatic ! mecanic, fiic, chimic, biologic, psihicR 7ata producerii leiunilor cu apro'R Gravitatea raumatismuluiBiletul <

Fracturile oaselor bolţii N baei craniului/paritia fracturii are loc cand elasticitatea osului este depasita de agentul deformant, reultand fracturi

linare ce iradiaa de la punctul de aplicare al fortei, ca spitele#fracturi ecuatoriale% sau iradiaa de la un pol la altul #fracturi meridiane%

Fracturile de boltă craniană pot fi: directe #liniare, cominutive, spceciale% şi indirecte !care sunt foarterare.)G&8+:O 7aL Suprafata ag traumatic este mai mică de ? cm0, atunci se păstreaă forma S agentului !mecanism de ştanţare.O 7aL agentul traumatic are S mai mare de ? cm0 şi mai mică de = cm0, fractura este înfundatămultieschiloasă #cominutivă%.O 7aL agentul traumatic are o S peste =cm0 ! fractura liniară.

Fracturile de baă de craniu:

<

7/26/2019 medbilete


O 7irecte. imediate c2nd ag traumatic acţ direct asupra baei craniului #înpuşLătură în gură, lovituri

puternice occipitale%0. mediate prin transmisie osoasă, cand forta de actiune a agentulu traumatic se transmite prinmandibula sau colana vertebrala# fractura prin telescopare6 fractura ecuatoriala in 3urul orificiului

ocipital%O +ndirecte ! iradiate de la boltă" cel mai frecvent

ăcirea cadavrului Face parte din modificarile cadaverice precoceSe datoreaă opririi circulaţiei şi metabolismului , apoi pierderii de căldură. ăldura se pierde prinradiaţie, conducţie, convecţie, iar răcirea se face de la e't la interior, fiind mai rapida la nivelul partilor descoperite si mai lenta la nivelul plicilor.emperatura cadavrului este aceea cu a mediului ambiant. Factorii care influenţeaă sunt:O Factorii acceleratori. caua morţii" boli care evolueaă cu hipotermie, hemoragii, sp2nurare

0. factori de mediu ! rece, v2nt1. factori individuali ! v2rstă, constitutie#nou"nascuti, casectici%O Factori inhibitori. caua morţii !boli febrile, convulsii, septicemii.0. factorii de mediu: mediu cald, uscat, imbracaminte groasa.1. factori individuali ! constituţie obeă

7pdv medicolegal se considera ca s"a instalat moartea reala atunci cand temperatura intrarectala estede 0.Biletul >

+nto'icaţia cu /lcool etilic/lcoolul etilic este un lichid incolor, volatil, inflamabil, miscibil cu apa, care este utiliat L solvent,antiseptic şi analgeic.ăi e pătrundere:" respiratorie #vapori%," digestivă, mucoasa stomacului absoarbe >">; in o ora"aplicaţii pe piele,"in3ectii subcutanate care dau necroe," efectul local asupra ţesuturilor ! deshidratant.Se metabolieaă în ficat în proporţie de >">;.

S+M59M)8) +A9*+/+)+ /&):O F/K/ . afecteaă funcţia intelectuală, memoria, apare logoreaa,0. creşte impulsivitatea, creşte timpul de latenţă al refle'elor1. valori ! ,0 !,? la mie ! ",0 la mie, in functie de toleranta individualaO F/K/ 0. valori ,0 ! 0,; la mie0. apare diartria, ata'ia, tahipneea, sughiţ, vomă, transpiratii1. au loc acte atisocialeO F/K/ 1. este faa comatoasă , care evolueaă cu anesteie, narcoă, hipotermie , facies hiperemic,

comă, convulsii0. coma poate dura !0 h

>

7/26/2019 medbilete


1. moartea poate surveni prin inhibiţia centrilor respiratori sau asfi'ie mecanică #aspiraţieregurgitaţiei%, hipotermie prin pierderea caldurii datorita vasodilatatiei.Forma aparte: betia patologica, care se manifesta prin halucinatii, deorientare, tendinta la acteagresive, somn profund, iar la treire amneie totalaE apare la ingestia unei cantitati relativ mici dealcool, la persoane cu in antecedente sau cu boli psihice.

/lcolemie6cantitatea de alcool etilic e'primata in grame de alcool la un litru de sange. 4aloareaalcoolemiei depinde de urmatorii facori: cantitatea si concentratia bauturii alcoolice, durata ingerarii,gradul de plenitudine al stomacului, posibilitatile de deto'ifiere ale ficatului.

/S5)&8 &B)+ /8998)M+)+#1 segmente%O segmentul ascendent ! corespunde faei de difuiune la o alcoolemie de ,;g la mieO segmentul în platou " caracterieaă echilibrarea difuiunii cu o'idarea şi eliminareaO segmentul descendent ! corespunde faei de deinto'icare, producandu"se sacadereaalcoolemiei pana la disparitie.

7upă dispariţia alcoolului din s2nge, acesta se găseşte în urină #alcoolurie% şi poate fi diagnosticat

retrospectiv.

aportul de /utopsie M8 ! partea introductivăO date de identitate a decedatuluiO datele ordonanţei în baa căreia se efectueaă autopsiaO cine efectueaă autopsiaO data N oraBiletul

/sfi'ii mecanice ! înecul)ste o asfi'ie mecanică care se produce prin înlocuirea aerului respirator cu orice lichid.)/5). preasfi'ia ! apnee voluntară N refle'ă0. dispnee inspiratorie ! se înghite şi aspiră lichid1. faa convulsivă ! urmată de paue respiratorii şi respiraţii ample terminaleFiecare faa dureaă cca minut.)'amenul e'tern al cadavrului:O cutis anserinaO macerarea pielii palmelor N plantelor în 1"= hO m2na de spălătoreasă care apare după 1"; ileO căderea fanerelor după !0 ile

O detaşarea pielii în lambouri după !; ileO depunerea de lageO ciuperca înecătorului ! spumă albicioasă în 3urul nasului)'amenul intern al cadavruluiO plăm2n hidroaeric ! baloniatO emfiem acut asfi'ic şi atelectaicO dilatarea cordului dreptO apă în tubul digestivO nisip şi alge în căile respiratorii

Modificări cadaverice conservatoare

. M&M+F+/)/onditii de mediu #rol determinant%:

7/26/2019 medbilete


" mediu cu temperatura crescuta, umiditate scauta, aerate #de e'. cadavre inhumate in solurinisipoase " care absorb lichidele ", in sicrie ermetic inchise sau aflate in podurilecaselor%E" medii intens ventilate, cu temperatura moderată si umiditate scauteE" medii saline.

/spectul cadavrului:" pergamentat, castaniu negricios, cu scaderea in greutate," in stadii avansate devine sfarimicios, viscerele se transforma intr"o magma negricioasa." timpul necesar mimificarii este de luna" 0 luni.

5robleme medico"legale:" se poate asocia cu putrefactiaE cadavrele mumifiate sint usor distruse de insecteE" aprecierea datei mortii este dificilaE" identificarea se poate face deoarece fiionomia este conservataE leiunile de violenta si caracterullor vital sint estompate.

0. S/59A+F+/)/epreintă transformarea în săpunuri a grasimilor din organism #grasimile din tesutul gras suntin general formate de esterificarea glicerolului cu acii graşiE = din aciii graşi sunt repreentaţide acid oleic, palmitic şi linolenic " prin hidroliă se elibereaă aciii graşi, care se con3ugă cua sau Mg form2nd săpunuri%.

onditii de mediu #rol determinant%: " mediu umed, fara 90 , temperatura ridicata: terenuri argiloase,ape stătătoare.Factori ad3uvanti: " abundenta tesutului gras.

/spectul cadavrului: este de brina rinceda, in contact cu aerul adipoceara devine sfarimicioasaE lacadavrele in submersie, adipoceara apare pe partile aflate in apa.5robleme medico"legale:" cadavrele sint friabileE" organele se taie usorE" uneori permite aprecierea datei mortiiE" uneori permite identificarea dupa perioade lungi de timp.

1. 8+GA+F+/)/ onditii de mediu #rol determinant%: " medii cu pD acid, bogate in acid tanic si humic #turbarii,mlastini acide%.

Mecanism:" inhibarea putrefactiei prin distrugerea microbilorE" diolvarea grasimilor, proteinelor musculareE" coagularea unor proteine./spectul cadavrului:

" scaderea in volum a cadavruluiE" piele tabacita, dura, brunaE" oase moi, decalcifiateE5robleme medico"legale:

" conservarea indefinita a cadavrului #cu pastrarea fiionomiei, a leiunilor de violenta si acontinutului gastric%.

?. (AGD)C/)/

7/26/2019 medbilete


onditii de mediu #rol determinant%: " temperaturi foarte scaute.Mecanism: " inhibarea putrefactiei pe durata inghetarii./spectul cadavrului: " absenta mirosului de putrefactieE lividitati rosu"aprins.5robleme medico"legale:

" autopsia se face imediat dupa deghetarea lenta, fiindca apoi putrefactia este rapidaE

conservarea pe perioade indefinite a trasaturilor si leiunilor.Biletul

aportul de autopsie M8 ! partea sinteticăonţine rubrici ce indică timpi ce îndrumă întreaga necropsie , iar ultima rubrică este pt diag /5.7iagnosticul /5 macroscopicO 7escrierea leiunilor macroscopic prin cercetarea atentă a organului leatO Aatura, culoarea, consistenţa, suprafaţa e'terioară, secţiuneaO Se defineşte leiunea macroscopică prin gruparea caracterelor /57iagnosticul /5 se baeaă at2t pe e'amenul macroscopic c2t şi pe cel microscopicSunt solicitate e'amene complementare de laborator ! to'icologic, serologic, tanatochimic,

microbiologic, radiologic, amprenta genetică.

raumatismele G2tuluiepreintă o gravitate a deceselor datorită multiplelor formaţiuni anatomice importante e'istente laacest nivel./&M/+SM)8) (AD+S)" datorită glomusului carotidian , al laringelui, formaţiunilor puternic refle'ogene ! un traumatismminor la acest nivel poate induce moartea relfe'ă."leiuni ale tiroidei, gravitatea depinand de starea morfofuncionala a glandei#tiroidahipertrofica$chistica se rupe mai usor%"leiuni ale muschilor laringelui, traheei, nervilor si vaselor din regiune.E leiunile laringelui seinsotesc de fracturi de cartila3e, iar in forme grave: hemoragii posttraumatice ale mucoasei laringiene

pot produce obstruarea laringelui şi leiunile prin compresia g2tului determina sindromul asfi'ic.6asfi'ii mecanice/&M/+SM) 7)SD+S)O 5roduse de ag traumatici mecanici cu v2rf N lame ascuţiteO 5ot interesa vase N nv de la nivelul g2tului ! ple' cervical, brahial, vagraumatismul laringelui N traheei duce la s2ngerări mari ce pot determina moartea prin asfi'ie.

Biletul 05runcuciderea&ciderea copilului nn, săv2rşită imediat după naştere de către mama aflată într"o stare de tulburaredatorită naşterii.//)):O &cidere prin omisiune sau comisiuneO An să fie ucis imediat după naştereO 9mor2rea să fie făcută de mama nnO Mama să preinte o tulburare legată de actul naşterii5entru e'pertia M8 sunt necesare:

O )'amenul cadavrului, e'amenul femeii bănuite, e'amenul locului unde s"a produs naşterea.

0

7/26/2019 medbilete


ădereaSchimbarea poiţiei corpului individului pe acelaşi plan de susţinere astfel înc2t o parte a corpului seloveşte violent de planul de susţinere.ăderea simplă din ortostatism ! lovire pasivă de planul de susţinere , leiunile fiind localiate maiales pe părţile proeminente. 8eiunile sunt: echimoe, hematoame, e'coriaţii, plăgi, fracturi.

ăderea pe suprafaţă neregulată ! leiunile sunt mai grave plăgile sunt profunde, fracturi, rupturi deorgane cu hemoragie internă.ăderea urmată de rostogolire ! produce leiuni polimorfe N multiple.ăderea în timp ce victima aleargă ! are repartiţie multipolară cu predominaţă a e'coriaţiilor pe părţile

proeminente.Biletul 1

5laga împuşcată ! orificiul de intrare)ste o plagă rotund" ovalară cu lipsă de substanţă la nivelul pielii av2nd marginile imţate încon3uratăde o onă de cca "1 mm , e'coriată de culoare roşie , reali2nd guleraşul de eroiune.(n interiorul acestei one se găseşte inelul de ştergere. 5rin tehnici de laborator e'istă inelul de

metaliare de particule de 5b.

aportul de /M8 ! uprinsuluprinsul conţine rubrici de indică timpii care îndrumă întreaga necropsie.)'amenul e'tern al cadavruluiO 7ate individuale" se', v2rstă, GO Semnele morţii reale ! lividităţi, rigiditate, răcirea teg, putrefacţiaO 8eiuni traumatice ! echimoa, plagă, hematomO Semne de tratament medicalO Semne particulare ! amputaţii, cicatrice, tatua3

)'amenul intern al cadavruluiO Se vor efectua în rubricile din formulalul raportului de necropsie descriere ! semiologice, M5,macroscopice, microscopice, pt fiece organ în parte.

Biletul ?

Felul morţii7in punct de vedere 3uridic, moartea poate fi:. neviolentă ! datorită unor caue intrinseci ale organismului0. violentă ! survine ca urmare a acţiuni unor factori de mediu e'terni

igiditatea cadaverică)ste o modificare cadaverică precoce, ce constă în întărirea musculaturii striate şi netede cu creşterea şi scăderea elasticităţii şi plasmicităţii. /pare în 0" ? ore de la instalarea lividităţii.Substrat biochimic ! după moarte scade reerva de /5 din muşchi, cu creşterea v2scoităţii mioinei.)/5):O de instalare ! la învingerea forţei acestea se refaceO de stare ! rigiditate totală şi completă şi daL este învinsă nu se mai refaceO de reoluţie ! dispare treptat în ordinea în care a apărut şi se produce prin autolia fibrelormusculare N acumularea de amoniac

+M59/C- M8:O este semn de moarte reală

1

7/26/2019 medbilete


O oferă indicaţii pentru stabilirea datei morţiiO are valoare orientativă asupra cauei morţii

Biletul ;

Moartea Subită N Moartea SuspectăMS6 Forma rapidă a morţii neviolente #patologice% care survine pe neaşteptate la persoanele cu starede sănătate aparentă sau la pacienţii cu care evoluţia clinică nu întrevedea sf2rşitul letal.MSS 6 Forma de moarte care prin caracterul brusc şi locul instalării, genereaă suspiciuni de moarteviolenta, preent2nd interesul şi oblig2nd organele de cercetare şi urmărire penale să intervină.lasificare:a% Moartea subita cu leiuni incompatibile cu viata: hemoragii cerebrale, infarct miocardic,rupturi anevrismale, etc

b% Moarte subita cu leiuni cronice, acutiate de factori precipitanti#alcool, efort fiic, stres,variatii de temp si presiune%, reulta decomplesari organice.c% Moarte subita cu tablou nespecific leional.

)'coriaţia)ste o solutie de continuitate superficială a tegumentului. Mecanismul ei de producere este cel defrecare a unui corp ascuţit, tăios, rugos, pe piele reali2nd o deteriorare a straturilor superficiale. 7acase detaseaa doar epidermul, nu apare sangerarea6 crusta galbuie, daca sunt leate si papilele dermice,apare sangerarea6crusta hematica.)498&C+)O 5rimele = h ! suprafaţa umedă, acoperită de secreţie gălbuie $sau s2nger2ndă N edem.O &rmătoarele 0"= h ! crustă gălbuie $ roşiatică în funcţie de profunime.O 7upă ?"; ile crusta se desprinde de la periferic spre centru şi cadeO 7upă @"< ile ! se mai observă o urmă albicioasă $ roşiatică, care dispare fără să lase cicatrici

+mportanţa M8O /testă realitatea O 8ocaliarea ei , orienteaă asupra mecanismului de producere, e': coate, genunchi cădere.

O /spectul liniare, paralele ! KGJ+)), placarde e'coriate ! JJ).O 5ermite apro'imarea vechimii leiunii, dupa aspectul evolutiv

Biletul =

Sindroame anatogeneratoare)ste un comple' de semne şi simptome cu substrat leional specific de etiologie diversă. Se leagă decele 1 elemente vitale: SA, sistem 4, sistem resp.lasificare:O Specifice ! decapitarea, drobirea capului, secţionarea trunchiuluiO linice ! sindromul de insuficienţă SA, 4, resp.

)chimoa)ste un infiltrat hemoragic localiat în grosimea pielii şi în ţesutul subcutanat. /pare la locul impact şila distanţă prin difuiune de"a lungul fasciilor, tendoanelor sau altor spaţii.7imensiunea variaă în funcţie de forţa de lovire, regiunea interesată, fragilitatea vasculară, nr şi

calibrul vaselor afectate.uloarea variaă:

?

7/26/2019 medbilete


O oşie " primele oreO /lbastră ! 0?"?< hO Brună ! 0"1 ileO 4eruie la periferie ! ?"@ ileO Galben cafenie ! după @ ile

O eabsorbţie completă "0 ileForma este relevantă pt agentul caual.+mportanţa M8O 9biectivarea realităţii traumatismuluiO (n anume condiţii se stabileşte mecanismul de producere, se identifică agentul traumatic ,timpul scurs de la producere , caracterul vital al leiunii

Biletul @

eacţii vitale7enumire dată pentru modificările post din timpul vieţii. Face diagnosticul diferential intre leiuniletraumatice produse in timpul vietii si ccele produse postmortem.8/S+F+/):. locale ! infiltrat hemoragic: " se produce in preenta activitatii cardiace, dar si la un anumitinterval postmortem#1min%. )chimoa"dg dif cu lividiatile cadaverice #in faa de hipostaa lividitatiledipar la digitopresiune si la sectionare se spala cu apa%"coagulare, proprietate ce dipare treptat dupa moarte. heagul produs intravital este fibros, aderent,retractat, iar eventualul cheag produs postmortem este moale, neaderent se spala cu apa."retracţie tisulară, departatea marginilor plagii" inflamaţie, poate a3uta si la aprecierea vechimii leiunii"proces distrofic necrotic," produşi de deintegrare ai Db#hemosiderina si hematoidina%," modificări enimatice.0. generale ! aspirat pulmonar, atesta preenta respiratiei #e' funingine in incendii, substantacerebrala in fracturi de baa de craniu, sange in plagi ale gatului, fetei,etc %"embolie6 obstructia vasculara produsa de un material strain, atesta preenta circulatiei. ipuri:embolie grasoasa#dupa fracturi, striviri, traumatisme craniene%, embolie tisulara in mari contuiiabdominale, embolie gaoasa" modificări circulatorii," modificări neuro"endocrine, umorale, metabolice.#e' in soc descarcari de catecolamine%

/nomaliile vieţii se'ualeGrupă distinctă incriminată de lege, care constă în acte se'uale aberante care produc scandal public.lasificare:.Sodomia de mod! relaţie heterose'uală produsă cu acordul partenerilor prin masturbare reciprocă,coit anal, coit oral, cunilingus0.Sodomia de se' !este de tip homose'ual, putand fi de tip feminin: safism sau lesbianism,tribadism#0 femei , în care una 3oacă rol de partener activ%, sau homose'ualitate masculina#pederastie6raport se'ual anal consimtit%.1.Sodomia de specie ! oofilie?.5erversiunea mi3loacelor ! sadism, asocierea actelor se'uale cu chinuri sau torturi fiice sau psihice

ale partenerului in vederea obtinerii orgasmului

;

7/26/2019 medbilete


" masochism, subiectul simte nevoia de a fi chinuit, umilit de catre partener pta"si satisface instinctul se'ual.;.5erversiuni diverse ! necrofilia# raporturi se'uale cu cadavre%, gerontofilia#raporturi se'uale cu

batrani%, aoofilia# satisfacerea prin contemplarea de obiecte neinsufletite" statui, fotografii%,narcisim#satisfacere prin contemplarea propriului corp%.

=

medbilete

Documents