FISA DE LUCRU - MASURILE DE SIGURANTA

1. Masurile de siguranta sunt sanctiuni penale, consecinte ale raspunderii penale.2. De regula, masurile de siguranta se iau fata de persoana (fizica sau juridica) care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala,nejustificata.3. In general, masurile de siguranta se pot lua, in conditiile legii (si avand in vedere particularitatile cauzei), prin hotarare de condamnare, achitare sau de incetare a procesului penal, precum si prin hotarare de renuntare la aplicarea pedepsei ori de amanare a aplicarii pedepsei, deci indiferent de modul de rezolvare a actiunii penale.4. Masurile de siguranta se iau fata de persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata, indiferent daca fapta este (sau nu ) imputatabila persoanei - regula in materie.5. De regula, in majoritatea cazurilor, masurile de siguranta sunt sanctiuni facultative, personale, masuri care se iau pe o perioada nedeterminata, fiind revocabile.6. Ordinea enumerarii masurilor de siguranta nu reprezinta o ierarhizare in functie de importanta, spre deosebire de ordinea enumerarii pedepselor principale / masurilor educative, sanctiuni penale care, potrivit textelor legale, presupun o ierarhizare in functie de gravitatea acestora.7. Cadrul legal al masurilor de siguranta art. 107 si urmatoarele din Codul penal - reprezinta in sistemul sanctiunilor de drept penal , un cadru complementar, aceste sanctiuni avand un caracter post delictum si pur preventiv.8. Doctrina de specialitate distinge mai multe clasificari ale masurilor de siguranta, spre exemplu: masuri de siguranta personale si reale; masuri de siguranta restrictive de drepturi, cu un caracter medical, cat si de ordin patrimonial; masuri de siguranta privative de libertate, restrictive de libertate, restrictive de drepturi, patrimoniale etc.9. Prevederea sanctiunilor avand natura juridica de masuri de siguranta nu este limitata la dispozitiile cuprinse in lumina Titlului IV din partea generala a Codului penal. 10. Actele de clementa nu produc efecte asupra masurilor de siguranta; nu se prescrie executarea masurilor de siguranta, dupa cum nu se prescrie nici executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor fizice. 11. Temeiul luarii masurilor de siguranta rezida in starea de pericol care poate privi persoana faptuitorului sau anumite bunuri care au legatura cu fapta comisa ori sunt detinute contrar dispozitiilor legale, legea consacrand interdictia dispunerii acestor sanctiuni de drept penal in cazul faptelor prevazute de legea penala, fapte savarsite in conditiile incidentei unei cauze justificative.12. Starea de pericol - temei al dispunerii masurilor de siguranta - este (re)cunoscuta in doctrina penala majoritara ca fiind, dupa caz, o periculozitate subiectiva sau obiectiva; spre deosebire de periculozitatea obiectiva care este prezumata de lege, periculozitatea subiectiva nu este prezumata, ci trebuie dovedita, cu o exceptie.13. Este exclusa luarea masurilor de siguranta fata de persoanele fizice - reprezentate de minori neraspunzatori penal care savarsesc fapte prevazute de legea penala, nejustificate ori fata de minorii infractori; in egala masura, este exclusa luarea masurilor de siguranta fata de persoanele juridice, sens in care rezulta incidenta acestor sanctiuni, in mod exclusiv (si in conditiile legii), doar fata de persoane fizice majore.14. Incidenta masurii de individualizare judiciara a executarii pedepsei aplicate, atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta dispuse prin hotararea de condamnare a inculpatului.15. Legea penala consacra expres regimul rezervat masurilor de siguranta in ipoteza pluralitatii de infractiuni.16. In individualizarea masurilor de siguranta intereseaza : natura si gravitatea starii de pericol, posibilitatile de inlaturare a acesteia, cat si a cauzelor care genereaza faptele prevazute de legea penala.17. Masurile de siguranta care prezinta caracter medical se pot lua si in mod provizoriu, in cursul procesului penal.18. Sustragerea de la executarea sau neexecutarea conform legii a unora dintre masurile de siguranta, atrage raspunderea penala a persoanei fizice fata de care au fost dispuse.19. Masura de siguranta constand in interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii trebuie diferentiata de pedeapsa complementara prevazuta de art. 66 alin.1 lit.g) Cod penal.20. Pot fi supuse confiscarii speciale, categoriile de bunuri reglementate expres si cu titlu limitativ potrivit dispozitiilor art. 112 Cod penal, doar in ipoteza comiterii unei fapte ce constituie infractiune.21. Legea instituie o serie de reguli comune privind luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale; se poate afirma ca regula in materie este data de confiscarea in intregime si in natura a bunului care se incadreaza in categoriile de bunuri enumerate de art. 112 alin.1 lit.a) f) Cod penal.22. Institutia confiscarii extinse este o varietate (specie) a masurii de siguranta a confiscarii speciale; reprezinta o institutie de drept penal material care are un domeniu de incidenta limitat si care reclama un set de conditii cumulative.23. Masura de siguranta a confiscarii extinse are un regim deosebit fata de celelalte masuri de siguranta, inclusiv fata de confiscarea speciala.24. Regulile privind luarea masurii confiscarii speciale sunt aplicabile si in cazul confiscarii extinse.25.Ori de cate ori prin legi speciale, Codul penal sau Codul de procedura penala se face trimitere la confiscarea speciala, trimiterea se va considera facuta si la confiscarea extinsa.26. Dispozitiile art. 112 indice 1 alin.2 lit.a) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care confiscarea extinsa nu se aplica asupra bunurilor dobandite inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 63/2012 (lege prin care s-a introdus in Codul penal aceasta sanctiune de drept penal).