masina de curatat cartofi

Mod. Coala N. Document Semnat Data

A efectuat

A verificat

Litera Coala Coli

Masina cu con de curatat cartofi cu productivitatea de 210 kg/ora

Bernic M

UTM FTMIA

Gr.TAP-122

Mangir Natalia

Cuprins

Adnotare …………………………………………………………………………..….

Introducere ………………………………………………………………………..….

1. Sarcina tehnică ……………………………………………………………..….

1.1 Noțiuni teoretice ale procesului de curatare a cartofilor ….……………..…....

1.2 Nivelului de dezvoltare al mașinii ……….…….…… ..................................

1.3 Studiul brevetelor mașinilor de curatat cartofi …………...……………….....

1.4 Proces tehnologic ………………………………………………………….....

1.5 Indicii tehnico-economici preconizați ……………………………………....

2. Proiectul tehnic ……………………………………………………………....

2.1 Construcția mașinii cu con de curatat cartofi ………………..………..…

2.2 Principiul de funcționare ……………………….………….…………..……

2.3 Instrucțiuni de exploatare ……………………….…………………..………

2.4 Protecția muncii și a mediului ambiant ………………….…………………

2.5 Calculul mașinii date …………………………………………...……………

2.5.1 Calculul tehnologic ………………………………………..………………

2.5.2 Calculul energetic …………………………………………………………

2.5.3 Calculul cinematic ………………………………….…………..…………

Concluzie ……………………………………………………..………..……………

Anexe ……………………………..………………………………………………….

Bibliografie……………………………………………………………………………………

Mod Coala N. Document Semnat Data


Adnotare

Alimentația constituie un factor indispensabil pentru om, deoarece asigură energia și

substanțele de bază necesare desfășurării proceselor metabolice, creșterii și dezvoltării

organismelor. Ea reprezintă izvorul și regulatorul proceselor de schimb dintre organism și mediul

înconjurător. Din cele mai vechi timpuri omul a primit din mediu substanțe nutritive necesare

furnizării energiei cheltuite dar și menținerii unor constante fiziologice normale. În epoca

contemporană, marea diversitate de alimente disponibile, compoziția chimică complexă a acestora,

riscurile de îmbolnăvire prin intermediul alimentelor ingerate, schimbarea mediului în care omul

își desfășoară activitatea, au determinat o revizuire a concepției despre alimentația umană,

accentuarea caracterului ei rațional și de factor preventiv în sănătate. S-a accentuat răspunderea

celor care comercializează alimente atât în ceea ce privește valoarea nutritivă a produselor

comercializate cât mai ales starea lor de inocuitate. Din multitudinea de factori de agresiune

purtători de agenți poluanți, menționăm solul, apa, aerul, rețetele produselor, tehnicile de

prelucrare, microorganismele și alți biodăunători. Alimentul este un sistem aflat în strânsă legătură

cu individul, este legătura biologică a omului cu mediul înconjurător. Deci, orice perturbație a

mediului își găsește în aliment mijlocitorul ideal pentru a ajunge la om. Mediul influențează

alimentele de-a lungul parcursului materie primă - produs finit în diferite momente, relația aliment

mediu determinând modificări ce perturbă salubritatea produsului destinat consumului uman.

Factorii care influențează calitatea produselor alimentare pot fi interni, cum sunt compoziția

chimică a produsului , structura antomică și gradul de integritate, proprietățile biologice,

proprietățile fizice, sau externi solicitările mecanice în timpul manipulării produselor, compoziția

aerului atmosferic, temperatura aerului, umiditatea aerului, lumina și alte radiații, ambalajul,

microorganismele, modul de depozitare.

Prin alimentaţie publică se inţelege activitatea economică care se ocupă cu producerea unei

game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, împreună cu alte produse

agroalimentare, consumul acestora facându-se în unitaţi proprii, special amenajate.

Pentru a reduce maxim munca zilnică a bucătarilor, a mări considerabil productivitatea lucrului

efectuat în întreprinderea dată, a micşora traumatizarea la locul de muncă, se utilizează maşini şi

macanisme specializate, în deosebi, utilaje mecanice.

Dotarea cu utilaj tehnologic la etapa actuală este la un nivel relativ înalt. Industria constructoare

de maşini dispune de numeroase realizări pentru sfera alimentară, aceasta pune la dispoziţia



agentului o gamă largă de utilaje, echipamente, mecanisme etc. care contribuie, într-un fel sau

altul, la majorarea productivităţii, economisire de timp, reducerea numărului de muncitori.

Mașinele și utilajele din industria alimentară sunt mașini de lucru destinate pentru operații

diversificate în cadrul proceselor de producție.Printre cele mai solicitate masini este si masina cu

con de curatat cartofi



Introducere

Specia umană este într-o continuă evoluție, dar cel puțin din punct de vedere al mâncării

am păstrat în genele noastre reminescențele alimentației primelor antropoide, bazată pe

vegetație și mici animale. În vremurile în care primele maimuțe trăiua în Africa și apoi în

Asia, ”meniul” lor era compus în principal din fruze, muguri, flori, rădăcini, polen, plante

diverse, legume și fructe sălbatice. Atunci exista o mai mare variație în acest domeniu

decât astăzi, dar treptat, prin experiență, primii oameni au învățat să evite acele plante,

legume și fructe sălbatice care aveau gust neplăcut sau erau toxice. Paradoxal sa nu, pe

măsură ce am evoluat, rolul vegetalelor în alimentație a scăzut tot mai mult, gama s-a

restrâns, iar carnea și alte produse au devenit esențiale. Alimentația este o cerință absolută

pentru sănătatea omului.

Industria alimentară asigură prelucrarea producției agricole și deci hrana pentru

populație. Această ramură industrială are importanță deosebită în diversificarea produselor

alimentare. Transformarea materiilor prime în produse alimentare finite sau semifabricate

se realizează printr-o succesiune de operații de natură fizică, chimică, biochimică,

microbiologică sau combinate, prin care se obțin produse alimentare. Oricât de complex ar

fi un proces tehnologic acesta este alcătuit dintr-o succesiune de operații simple din care

numai o mică parte sunt de natură chimică și biochimică, majoritatea sunt de natură fizică

sau mecanică. Operațiile tehnologice se realizează cu ajutorul unor aparate, mașini de

lucru și utilaje. Mașinile, aparatele și utilajele pentru un proces tehnologic se

caracterizează prin caracteristici tehnice constructive, principiu de funcționare și

caracteristici tehnologice de capacitate și calitate. Operațiile, aparatele și utilajele care se

utilizează în diverse ramuri ale industrie alimentare pentru prelucrarea produselor agricole,

sunt permanent înnoite și modernizate prin folosirea și adaptarea celor mai noi cuceriri ale

științei.

La etapa actuală alimentația publică are prioritate față de bucatele preparate în condiții

de casă. În acest sens, este nevoie de o continuă mecanizare și automatizare a proceselor de

producție, ca un factor cheie în creșterea productivității munci. Industria națională creează



un număr mare de diverse mașini necesare alimentației publice. Anual se însușesc și se

implimentează mașini și echipamente noi, mult mai moderne, care asigură mecanizarea și

automatizarea proceselor complicate în producere.

Se creează și însușesc noi mașini, utilaje care funcționează în regim automat, fără

participarea omului.

În prezent, una din problemele majore este reforma radicală pentru accelerarea progresului

tehnico-științific în economia națională.

În alimentația publică ea este destul de actuală, la întreprinderile cu o productivitate

mare încă se efectuează procesele manual. Există mai multe tipuri de muncă, unde sunt

angajați un număr mare de lucrători necalificați. De aceea, o restructurare radicală în

această ramură necesită o industrializare largă a proceselor de producție, introducerea în

masă a metodelor industriale de pregătire și livrare a produselor către clienți.

O astfel de orgasnizare a producției în alimentația publică va permite nu numai de

utilizat noul utilaj de înaltă eficiență, dar, de asemenea, mult mai eficient de a-l folosi. Vor

beneficia atât consumastorii, - se va reduce timpul, va crește calitatea deservirii, precum și

lucrătorii din domeniul alimentației publice – datorită mecanizării și automatizării

proceselor de producție este redusă considerabil munca manuală, crește capacitatea de

producție și se îmbunătățesc condițiile tehnico-sanitare.

Utilajele mecanice, utilizate la întreprinderile de alimentație publică, fac parte din clasa

mașinilor tehnologice, destinate prelucrării primare a produselor și preparării

semipreparatelor. La întreprinderile de alimentație publică un loc important în procesul

tehnologiei mecanice al prelucrării produselor alimentare îl ocupă curatarea legumelor.

Curatare in special a cartofilor se efectuează cu ajutorul instrumentelor de curatat cu

scopul de a inlatura coarja cartofilor pentru a fi utilizati in producere.



1.Sarcina tehnica1.1 Noțiuni teoretice ale procesului de curatat cartofi

Pentru utilizarea intreprinderilor noi din industria alimentara si pentru modernizarea

celor existente,trebuie create masini,aparate automate si linii automate noi.

Masinile si utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru destinate pentru

operatii diversificate in cadrul proceselor de productie.

Prin folosirea masinilor in executare diverselor lucrari de cadrul proceselor de

productie din industria alimentara se asigura:

Marimea productivitatii muncii

Realizarea unor lucrari in termene optime si de o calitate superioara

Reducerea costurilor pe tona de produs

Inlocuirea muncii manual cu munca de dirijare a utilajului,respective

reducerea efortului fizic.

Masinele de curatare sunt destinate pentru inlaturarea suprafetei

externe(cojile de fructe si legume,solzii de pese etc)ce au o valoare

nutritiva scazuta.

La întreprinderile de alimentaţie publică se utilizează pe scară largă

maşinele de curăţat cartofi. În întreaga lume ele se produc în cantităţi

foarte mari deoarece se ia în consideraţie faptul că procesul de cutăţare

poate fi: mecanic, termic ş i chimic .

Motada termică poate fi realizat prin flac ă r ă ş i abur .

Prin metoda la flacără se presupune curăţarea tuberculelor în

agregate termice în timp de cîteva secunde la o temperatură de 1200 –

1300ºC. În acest mod are loc carbonizarea stratului exterior (cojii) şi

pătrunderea termică (fierbere bruscă) a produsului la o adîncime de 0,6-



1,5mm. Apoi se prelucreaza in termoagregate ajungind în masină de

spălare şi curăţare, unde cu ajutorul periilor ce se rotesc şi arborilor de

cauciuc în prezenţa acşiunii apei abundente se îndepărteză coaja şi

parţial stratul pătruns termic.

Metoda cu abur se realizează prin cîteva etape: cartofii prin

instalaţia de încărcare şi dozare trec în camera de lucru a maşinei de

curăţat cu abur în care cartofii sunt supuşi acţiunii doar aburilor de apă

cu presiune (0,4 – 1,1 MPa) şi temperatură înaltă.In dependenta de sort

si termenul de pastrare a cartofilor si a altor radacinoase,timpul

prelucrarii cu abur poate fi regulat. La descărcare cartofii intră în

înstalaţia de descărcare în care presiunea scade brusc pînă la cea

atmosferică. La unele maşii scăderea bruscă a presiunii are loc chiar în

camera de lucru a acesteia. În urma scăderii bruşte a presiunii

umeditatea în stratul de sub coajă momentan se transformă în abur care

stratifică şi rupe coaja cartofului. Din cauza temperaturii ridicate a

aburului un strat de sub coajă se pătrunde termic. Din instalaţia de

descărcare, cartofii trec în maşina de curăţire şi spălare în care coaja uşor

este înlăturată.

Metoda chimică

Prin metoda chimică se înţelege prelucrarea cartofilor cu soluţii

alcaline. Această metodă poate fi diferită după tehnologie în dependenţă

de substanţele utilizate, de procesul de acţiune a acestora ş.a.. după

prelucrarea alcalinică cartofii se curăţă în maşini cu role după care se

spală de preparatul chimic. La finele etapei stă prelucrarea cartofilor cu

soluţie de sare de lămîiţă sau oţet (oricare alt acid alimentar) pentru

neutralizarea resturilor de bază.

Metoda chimică şi cea de abur poate fi combinată împreună. Aici se

presupune prelucrarea cartofilor în agregate chimice şi termice.

Procesul începe cu prelucrarea cartofilor cu soluţie de 12% de sodă



caustică la temperatura de 75-80ºC timp de 10 min., după care se

supune acţiunii aburilor la presiunea de 0,5 – 0,6 Mpa timp de 1 minută.

Medoda mecanică.

Principiul de funcţionare a maşinilor mecanice de curăţare a cartofilor

costă în îndepărtarea stratului exterior cu ajutorul suprafeţei abrazive a

organului de lucru şi a pereţilor camerei de lucru. În timpul curăţării în

camera de lucru se înjectează un flux de apă care spală bucăţile de coajă

ce au fost îndepărtate de pe cartof şi care ajută la descărcarea cartofilor

din camera de lucru.

Uniformitatea curăţirii în mare măsură va depinde de uniformitatea

frecării întregii suprafeţe a cartofului cu materialul abraziv al

componentelor de lucru ale maşinii şi deasemenea de intensitatea

alipirii cartofului de aceste suprafeţe şi de viteza de mişcare dintre

acestea. În acelaşi timp, o acţiune prea puternică asupra cartofului pe

suprafaţa abrazivă duce la deteriorarea cartofului şi defprmarea

acestuia. Factorii ce influenţează asupra uniformităţii curăţirii cartofilor

depinde de forma organului şi camerei de lucru, dar deasemenea şi de

traiectoria şi viteza de mişcare a cartofului în camera de lucru a maşinii

de cuăţat cartofi.Pentru a obţine deşeuri reduse şi curăţare frumoasă,

cartofii necesită a fi calibraţi preeliminar.

În urma curăţării mecanizate a cartofilor rămîn ochiuri care

trebuiesc înlăturate manual. Acest proces ia mult timp, de aceea se ţine

cont de sortul cartofilor şi de calitatea sortării acestora. O altă ieşire din

situaţie ar fi metoda curăţării profunde, care presupune îndepărtarea

stratului mult mai gros de pe cartof şi ceea ce duce evident la pirderi

mult mai mari – 50-55%, în cazul în care deşeurile nu sunt mai apoi

utilizate în scopuri tehnice. Însă totuşi cel mai important este că se

înlătură partea cea mai importantă din punct de vedere nutriţionist.



La întreprinderile de alimentaţie publică cel mai frecvent se

utilizează maşinile mecanice de curăţat cartofi cu acţiune periodică. În

general maşinile se clasifică şi după forma organului de lucru, astfel

deosebim maşini: cu trunchi de con (a); cu disc (b); cu rulou (pentru

maşini cu acţiune continuă)

Maşinele cu trunchi de con (MOK-125, MOK-250, MOK-350, MOK-400 ş.a.) au organul

de lucru în formă de trunchi de con la care fundul şi suprafaţa conică interioară esteacoperită cu

material abraziv. Fundul are trei proeminenţe ondulate pentru a mări înălţimea valurilor organului

de lucru.

Maşinile cu disc au organul de lucru sub formă de disc suprafaţa căruia are formă ondulată

cu suprafaţă abrazivă. La suprafaţa discului sunt de la 2 la 4 valuri, înălţimea carora treptat se

măreşte de la centrul discului către mărginile acestuia.

În partea de jos a organului de lucru sunt instalate vertical paletele pentru înlăturarea deşeurilor.

Pentru roaderea cojii de pe cartofi suprafeţele organelor de lucru sunt prevăzute cu material

abraziv, metal special prelucrat sau masă plastică. Materilul abraziv constă din granule mici de

carbid de siliciu şi componente de legătură ca gudron şi alabastru raportul fiind de 100:8,4:5

respectiv.



Schema repartizării cartofilor în timpul de lucru a maşinei de curăţat cartofi cu con.

Privind miscarea fiecarui cartofului in parte se observat că cartoful

cazind in partea centrala a discului (poziţia I), cartoful sub putere este

aruncat spre partea conica a discului (poziţia II),aflinduse in partea

conica a discului-cartoful mdin cauza fortei tinde spre spre peretii

camerei de lucru (poziţia III).Totodata datorita puterei enertiei pe o

trictorie spirala se ridica in sus(pozitia IV - V).Un cartof se ridica pe toata

inaltimea camerein de lucru(pozitia VI).Alti cartofi se ridica in forma de



spirala pe peretii camerii la o inaltime mai mica si se lovesc de consula

care se afla in partea externa a usii.Prin lovitura cartofii isi schimba

repede viteza si directia de mers,si ori deodata cad pe partea conica ori

zboara pe pereti continuind un timp oarecare sa se invirteasca si apoi sa

cad.La cartof se loveste doar partea care cade pe consula usii.Trebuie

de tinut cont ca consula nu are margine indoiata de aceea cartoful

poate luneca de pe consula.Pe partea sferica a discului sunt situate

toate trei valuri cu o inaltime unica care se intrebuinteaza pentru

amestecarea cartofului.Cartofii care se curata in masini de curatat

conice au o suprafata mai neteda si mai mic procentu de resturi,decit

cartofii care se curata in masini de curatat cartofi cu disc.In masinele de

curatat cartofi cu disc majoritatea cartofilor se afla pe peretii camerei

de lucru.Cartofii aflati pe disc se misca catre pereti aruncind spre sus

cartufulii de alaturi,cu ajutorul valurilor aflate pe disc.Cartofii aflati sus

se rostogolesc spre centru discului aflat mai jos.Aceast putem observa

in figura de mai jos:



Schema repartizarii cartofilor in timpul de lucru a masinei de

curatat cartofi cu disc

Toata greutate cartofului se misca in directia rotirii discului.Fiecare

cartof intensiv se roteste in jurul axei sale ceea ce ajuta la miscarea

rectilinii si ajuta la curatarea cartofilor.Cartoful cazut in centru

discului(poziţia I), se incepe a roti impreuna cu el(poziţia II),ajungind sub

un unghi anumit a vitezei de rotire a cartofului cu ajutorul puterii este

aruncat la marginea discului(poziţia III).Atinginduse de peretii camerei

de lucru cartoful se stopeaza si viteza scade.Valul pe disc avind

inaltimea maximala la marginea discului ajunge cartoful,il loveste si il

intoarc.In acest moment se efectueaza roaderea coarjei de pe suprafata

cartofului. Si astfel are loc miscarea cartofului spre partea de rotire a

discului (poziţia IV). Trecind pe linga cartof valul il arunca in sus. Astfel

are loc si cu cartofii vecini, care se afla pe disc. Ei ca si cum ar impinge

cartofii linga perete Prin aceasta ei intensiv se invirtesc astfel ca toata

masa cartofilor sa se roteasca (poziţia V-VII). Rotindu-se de-a lungul

peretelui camerei de lucru, cartoful isi pierde din viteza incit forta lui de

centrifugare nu este de ajunsa pentru alipirea de perete a cartofului, in

rezultatul careia cartoful rotindu-se spre centrul discului. Traiectoria lui

este indreptata jos pe spirala (poziţia VIII). Se petrece parca rotirea

suprafetei de sus a cartofului spre partea centrala a discului.Descrierea

traiectorii a cartofilor este foarte importanta deoarece invirtindu-se in

intreaga masa, cartofii se ciocnesc şi îşi schimbă direcţia de miscare.

Pentru sigurarea circulaţiei a cartofilor pe organul de lucru şi posibilităţi

de mutare a lor de la partea centrala a discului spre marginele lui ,

diametru camerei de lucru trebuie sa fie nu mai putin de 4 diametre a

cartofilor D>4δ. Diametrul discului se destinge astfel ca distanta intre el

şi peretele camerei de lucru sa nufie mai mare de 5mm.La înaltimea a

părtii cilindrice a camerei de lucru trebuie să încapă nu mai putin de 2



cartofi. De obicei înalţimea a parţii cilindrice este egală cu radiusul

camerei de lucru.

În maşinile de curatat cartofi cu con pe partea conică a ceaşei

abrazive trebuie să fie situat un cartof. Deci hk>=δcosθ, unde θ-jumătate

din unghiul vîrfului conului. Frecvenţa rotaţiei organului de lucru poate fi

determinată reeşind din condiţia că tuberculul nimerit în centru discului

trebuie să fie aruncat de forţa centripetă la margine sau la partea conică.

Pentru îndeplinirea acestei condiţii forţa de rotire minimalaindreptata

spre cartof trebuie să fie mai mare decît forţa de frecare dintre cartof şi

suprafaţa fundului (fără a lua în consideraţie rostogolirea cartofului).

C>T (1.1)Luînd în cosideraţie coeficientul de alunecare , viteza produsului poate fi

exprimată astfel:

ω’pr=ωorkal (1.2)

unde: ωor-viteza organului de lucrului, rad/s

kal- coeficientul de alunecare

Viteza absolută a produsului va fi:

ωpr=ωor(1-kal) (1.3)

Deci formula (1) poate fi scrisă:

mω2 or(1-kal)2rmin>mgf (1.4)

unde: m-masa tuberculului, kg

ωor-viteza organului de lucrului, rad/s

rmin-distanţa minimă dintre centrul de rotaţie a organului de

lucru şi centrul

de greutate a cartofului, m

g - acceleraţia forţei de greutate, m/s2

f - coeficientul de frecare dintre produs şi materialul

abraziv (f=0,8...1,3)



Substituind în formula (1.4) egalitate ωor= (n- frecvenţa

derotaţie a discului) cu următorii parametri kal min=0.2, f=1.1, rmin=0.5,

δ=0.03 rezultă:

=227min-1 (1.5)

Determinarea puterii motorului electric al maşinii de curăţat

cartofi cu acţiune periodică

Puterea motorului poate fi determinată astfel:

(1.11)

unde: N1- puterea necesară pentru ţnvingerea forţei de frecare

dintre cartof si

organul de lucru, V

N2- puterea necesară pentru a ridica masa de cartofi ţn

camera de lucru, V

η- randamentul mecanismului

(1.12)

unde: Mfr- momentul de frecare, N*m

ωor-viteza unghiulară organului de lucrului, rad/s

Luînd în consideraţie coeficientul de frecare şi forţele de frecare,

momentul de frecare se deterimă astfel:

Mfr=Trfr=mgfrfrφm (1.13)

unde: m - masa unei porţii de produs, kg

g - acceleraţia forţei de greutate, m/s2

f – coeficientul de frecare (0,8...1,3)



rfr – raza poziţiei forţei de frecare (0,33...0,4D, D –

diametrul

intern al camerei de lucru)

φm – coeficientul care consideră că în timpul rotirii

organului de lucru, o

parte din cartofi se află în stare de aruncare şi nu

influenţeză asupra

formării forţelor de frecare

Puterea de aruncare a cartofilor se determină ca lucrul, cheltuit

într-o unitate de timp:

N2=AK (1.14)

unde: A – lucrul, cheltuit la ridicarea tubercululor, N*m

K – cantitatea de ridicări într-o secundă, 1/s

Dacă înălţimea ridicării medii a cartofului să o considerăm înălţimea

maximă a valului, atunci lucrul pentru o trecere poate fi determinată

astfel:

A=mgS (1.15)

unde: S – înălţimea maximă a valului, m

Cantitatea de ridicături constituie:

(1.16)

unde n- frecvenţa de rotaţie a organului de lucru, min-1

z – numărul de valuri pe disc

kal- coeficientul de alunecare (0,4...0,7)

Deci formula finală va fi:

(1.17)



Pentru maşinile cu con la calculul puterii, necesară pentru ridicarea

tuberculilor, se ia înălţimea peretelui camerei de lucru acoperit cu

material abraziv. Atunci lucrul se va exprima:

A=mgH, (18)

iar formula de calcul pentru N2c va lua forma:

(1.19)

unde: H – înălţimea peretelui camerei de lucru acoperit cu

abraziv, m

Kar – coeficientul de aruncare (0,5...0,7)

Determinarea productivităţii pentru maşinile de curăţat

cartofi cu acţiune continuă

Productivitatea se determină după formula:

Q=Fvρφ (1.20)

unde: F – suprafaţa ferestrei de descărcare, m2

v – viteza de ieşire a cartofului, m/s (0,03..0,05 m/s)

ρ – densitatea, kg/m3

φ – coeficientul de utilizare a suprafeţei ferestrei de

eliminare

Determinarea puterii motorului electric al maşinii de curăţat

cartofi cu acţiune continuă

Puterea se va cheltui pentru învingerea forţei de frecare dintre cartofi şi

suprafaţa abrazivă a rolelor şi de asemenea a forţelor de frecare în

rulmenţi şi mecanismul de tansmisie. Aşa cum organele de lucru

efectuează mişcare de rotaţie, puterea poate fi determinată după

formula:

(1.21)



unde: Mfr – momentul pe organul de lucru, ce apare de

la forţele de

frecare dintre tuberculi şi role, N*m

ωor-viteza unghiulară a rolelor, rad/s

η- randamentul mecanismului

Reeşind din condiţia că cortofii vor fi repartizaţi uniform pe role, atunci:

Mfr=Trm=mgfrm (1.22)

unde: T – forţa de frecare, N

rm – raza medie a rolei abrazive, m

m – masa produsului în camera de lucru, kg

f – coeficientul de frecare dintre cartofi şi

suprafaţa abrazivă

(0,8...1,3)

Substituind (1.22) în (1.21) se va obţine:

(1.23)

unde n – frecvenţa de rotaţie a rolelor, min-1



1.2 Nivelul ethnic de dezvoltare a masinilor de curatat cartofi. Masina pentru decojire mecanica cu con

Maşină pentru decojire discontinuă cu con

1- jaluzele

2- motor electric

3- fetuire

4- trnsmisia prin curele

5- valul de lucru



6- miner

7- usa

8- fluxu din partea interioara a usii

9- inel de etasare

10- capacul camerei de lucru

11- furtun

12- capac

13- retragator

14- segmenti abrazivi

15- corp cilindric

16- material abraziv

17- inel de fasonare

18- corp de aluminiu

19- piulita

20- manjeta

21- rulmenti

22- pilnie

23- tijghea

24- plita de sprijin

25- surub

26- picioruse

Maşina discontinuă este utilizată pentru descojirea cartofilor şi rădăcinoaselor la întreprinderile

mici ale industriei de conserve şi alimentaţiei publice. În partea de sus a maşinii se află un corp

cilindric(15) unde suprafaţa interioară a căruia formează camera de lucru.Organul de lucru a

maşinii îl constituie un con rotativ în forma unui corp din aluminiu turnat (18) cu o cupă conică

deasupra şi care este confecţionată dintr-un material abraziv(16).Cupa conică se uneşte la corp

prin piuliţa(19), dar împrejurul corpului cu un inel fasonat.Pe partea superioară a cupei conice,

regiunea plată este înzestrată cu 3 valuri pentru o amestecare mai uşoară a produsului prelucrat.În

mijlocul corpului se găseşte o cu orificii conice şi locuripentru ştift.În orificiu se introduce coala,

arborele, dar în fisură cu ajutorul căruia mişcarea de la arbore se transmite organului de lucru a



maşinii.În partea de jos al conului se găseşte o ieşire inelară pentru împiedicarea nimeririi

deşeurilor la arborele rotativ şi 2 palete

verticale pentru aruncarea deşeurilor.Suprafaţa dorsala a camerei de lucru , este amplasată

deasupra organului de lucru,şi este formată de segruientii abrazive(14).Partea de jos a corpului(sub

partea conică a organului de lucru) este utilizată pentru strîngerea deşeurilor.În timpul curăţirii

produsului, coaja se spalăcu apă şi trece prin fisura dintre pereţii camerei şi conusul din partea de

jos acilindrului, de unde se aruncă în canalizare .Deasupra camera de lucru este închisă cu un

capac (10), fabricat din oţel inoxidabil.De jos capacul este întărit cu un retrăgător(13), care

transmite produsul prin mişcarea lui în camera de lucru de la perete la centru.În capac se află o

fereastră unde se în carcă produsele-n camera de lucru.Pentru evitarea stropirii cu apă şi aruncarea

rădăcinoaselorîn timpul prelucrării lor, camera de încărcarese închide cu un capac(12).Legătura

strînsă dintre capac şi corpul camerei de lucru este asigurată de o supapă.Apa în camera de lucru

este alimentată de la un furtun(11).Pentru descărcarea cartofilor în camera de lucru se găseşte un

capac de descărcare, care se închide-n timpul lucrului cu uşa(7),Pentru evitarea scurgerii apei prin

capacul de descarcare, uşa este înzestrata cu un inel de etanşare(9), uşa se deschide cu ajutorul

mînerului(6).Partea interioară a uşii are un flux(8), care schimbă orientare mişcării

cartofilor.Organul de lucru este pus în mişcare de către motorul electric(2), care este amplasat

vertical,în partea de jos a maşinii.Mecanismul de transmisie este transmisia (4), cu ajutorul căreia

mişcarea de la motorul electric este transmisă valului lucrător(5).Pentru întinderea curelei este

prevăzută posibilitatea de schimbare a motorului cu scopul măririi distanţei dintre .

Valul pe care se suprapune organul de lucru, se mişcă-n 2 rulmenţi rotunzi(21).Rulmenţii se

instalează-n pilnie(22), care cu ajutorul bolturilor se întăresc la corpul camerei de lucru.Din cauza

scurgerii uleiului din rulmenţi şi nimerirea pe ei a apei din camera de lucru în partea de jos şi sus

a capacului paharului este instalată o manjetă(20).

Partea de sus a corpului camerei de lucru are o flanelă, care se instaleaza pe 4 tejghele(23).

Tejghelele sunt întărite pe plita de sprijin(24), cu 4 picioruşe (26).Pe unul din picioruşe se află un

şurub (25) pentru unirea firului cu pămîntul.Spaţiul dintre tejghele este închis cu feţuire(3).

Ultimul este făcut în formă de jaluze(1) pentru intrarea şi ieşirea aerului răcoritor.

Maşina se instalează pe podeasau pe un fundament cu înălţimea de 60-100mm şi se întăreşte cu 4

şuruburi M-18 .Alimentarea cu apă şi electricitate se realizează prin orificiile plitei de sprijin, prin

ţevi cu d=15 mm(1/2’’).Alături de maşină pe podea sunt prevăzute trapuri din lemn.Apa şi

deşeurile obţinute sunt transportate printr-un furtun de cauciuc, îndreptat spre trap.



Dezavantaje

Materia primă destinată pentru decojire,preliminar trebuie să fie

sortată,spălată şi calibrată,de asemenea curăţarea rămăşiţelor de

coajă, ochilor se execută manual.

Instalatii de decojire prin tratare termica Instalatii de decojire prin tratare termica

Esenţa metodei de decojire a materiei prime prin tratarea termică,constă

în aceea că,prin prelucrarea de scurta durata a legumelor si fructelor cu

abur supraîcălzit la presiunea de 0,4-0,8Mpa,stratul superficial al

ţesuturilor se incalzeste bine si se inmoaie la 1-1,5min.iar la scăderea

bruscă a presiunii pina la cea atmosferică are loc ruperea si

desprinderea usoara a cojii care poate fi apoi îndepartata prin spalarea

produsului într-un jet de apa curgatoare.

1. - dozator elicoidal

2. –autoclava

3. –conducta de abur

4. –transportor cu melc



5. –conducta de apa

6. –platforma

7. –conducta de aer comprimat

8. –echipament electric

9. –carcasa

10. –transportor cu melc.

Cartofii spalati sunt introdusi in una din cele doua autoclave 2 cu

transportorul elicoidal 1.Dupa incarcarea autoclavei cu o portie anumita

de tuberculi,inchizatorul automat,prin intermediu unui cilindru

pneomatic si al sistemului de pirghii,se ridica in sus,ocupind pozitia

initiala extrema(la gura autoclavei)asigura etanseitatea prealabila a

camerii de lucru.

Dezavantaje

În timpul tratamentului termic,substantele componente ale

materiei prime suporta anumite modificari:În stratul superficial are

loc denaturarea albuminelor, amidonul se transformă în dextrină,

protopectina se hidrolizează, zaharurile se caramelizează, produsul

îşi schimbă gustul, mirosul, culoarea.

Instalatii de decojire prin tratare chimica

Această metodă de decojire este foarte eficientă în cazul prelucrarii unor

rădăcinoase precum si a unor fructe, a căror suprafaţa este acoperită cu

un strat de pruină.

Una din instalaţiile de decojire prin metoda chimică se compune din baia

pentru tratarea chimică a materiei prime şi din baia de spălare cu apă

potabilă, în a căror interior sunt instalate tobe rotative perforate,

deschise la capete.Tobele relativ sunt prevăzute in interior cu un melc

transportator pentru deplasarea produsului de la pîlnia de alimentare

spre gura de evacuare a instalaţiei.Turaţia tobelor variază de la 1,5 pînă



la 23,8 rot/min, prin urmare durata tratamentului chimic poate fi reglată

de la 5,3 pînă la 0,35 minute.În baia a doua produsul este supus unei

spălări intense timp de 0,7-11,3 minute.Instalaţia este dotată cu pompe

pentru soluţie alcalina şi apă.Baia pentru tratarea chimică este prevăzută

cu un schimbător de căldură,care încălzeste soluţia alcalină pînă la 100

grade celsius cu abur la o presiune de 0,15Mpa, iar baia cu un sistem de

duşuri pentru clatirea produsului prelucrat.

Dezavantaje

Metoda costisitoare,din cauza folosirii substantelor tensioactive.

Este greu de indepartat solutia alcalina de pe suprafata produsului

prelucrat.

Instalatie de decojire prin tratare

termochimicamica

1. –agregat pentru tratare cu solutie alcalina

2. –agregat pentru tratare termica

3. –masina de spalat

4. –baia de neutralizare



Agregatul cu solutie alcalina prezinta o baie dreptunghiulara,in al carei

interior este instalata o toba perforate prevazuta cu un melc

transportor.Alimentarea instalatiei cu abur si mentinerea temperaturii

constante a solutiei alkaline se realizeaza prin intermediul unui barbotor

si a doua serpentine montate in partea inferioara a bazinului.Pentru

circularea solutiei cu soda este prevazuta o pompa centrifuga .Baia

pentr prin intermediul transportului cu raclete/la aparatul pentru tratare

termica 2.

Ultimul reprezinta un cilindru confectionat din otel inoxidabil dotat cu un

melc transportor,a carui turatie poate fi reglata prin intermediul uniu

variator.durata tratamentului termic este de 20 pina la 100 secunde.

Maşini pentru descojirea mecanică cu funcţionare

continuă

Maşină pentru descojirea mecanică cu perii

O curăţare mai eficace şi mai calitativă a cartofilor şi rădăcinoaselor

poate fi realizată prin folosirea periilor. Maşină de acest tip este

reprezentată în Fig.8. Partea activă a maşinii este compusă dintr-o bandă

transportoare fără sfârşit 1, pe care se deplasează produsul şi o serie de

perii cilindrice rotative, care sunt în contact direct cu tuberculii, fiind

montate sub ramura neîncărcată a benzii transportoare.



Schema tehnologică de curăţare a rădăcinoaselor în maşina de

descojire cu perii

1 - bandă transportoare

2 - gura de evacuare a tuberculilor

3 – jghiab

4 - gură de evacuare a deşeurilor

А, В, С - perii pentru curăţarea grosieră

D, E, F - perii pentru curăţarea definitivă.

In timpul funcţionării maşinii, la început, sunt îndepărtate părţile mai

groase ale cojii şi impurităţile, în rezultatul frecării intensive a periilor cu

produsul. în deplasarea de mai departe a materiei prime spre gura de

evacuare, se realizează o descojire mai fină, cu îndepărtarea definitivă a

pieliţelor şi rămăşiţelor de impurităţi. Curăţarea pereţilor de rămăşiţele de

produs (coji, impurităţi) se efectuează prin intermediul unui cuţit.

Deşeurile rezultate de la descojirea materiei prime prelucrate cad într-un

jgheab 3, de unde sunt evacuate prin gura de descărcare 4.

Acest agregat poate prelucra materii prime de diferite mărimi, fără

calibrarea preliminară a produsului, prin reglarea vitezei de rotaţie a

periilor, distanţei dintre banda transportoare şi perii şi ughiului de

înclinaţie al maşinii.



Maşina cu perii poate fi utilizată atât la descojirea cartofilor şi

rădăcinoaselor, cât şi pentru îndepărtarea cojilor, pieliţelor la fructe şi

legume, supuse preliminar tratării termice.

Dezavantaje

pierderile sint mai mari,intrucat se indeparteaza un strat mai gros

de produs pentru curatarea calitativa a cartofilor.

Masina pentru decojire mecanica cu disc

Pentru a înţelege mecanismul de lucru a maşinii (cu disc) de curăţat cartofi cu acţiune periodică o reprezint schematic:

1 – baza; 2 – canalul de incaracare;3 – capacul de deschidere;4-furtun5 – palete;6 – disc valuros7 – disc metalic;8 – osie orizontala;9 – manjeta;



10 – piesa posterioara;11 – transmisie conica;12 – osie verticala13-usa mobila14-miner

Mecanizmul este un corp,(1)partea de sus a careia este facuta in forma

de un cilindru care este camera de lucru pentru curatirea cartofului

deasupra ea este astupata cu pilnie.(2).Pilnia are o fereastra care se

incnide cu un capac portativ(3).Programul de lucru al mecanizmului este

un disc rotitor(7),pe partea de sus a carei este instalat un disc in forma

de val(6),confenctionat din material abraziv.Pe partea de jos a discului

metal sunt doua aripi(5),intrebuintate pentru miscarea resturilor spre

iesire.Organul de lucru este strins pe valul vertical(12).Valul se roteste

pe doi rulmenti.Rotirea valului vertical se transmite prin transmisia

conica(11).Pe partea de jos a corpului cu suruburi este instalat...este

situat valul orizontal(8),care se roteste in doi rulmenti de

lunecare.Pentru stoparea curgerii uleiului......este situata o

manjeta(9).Pentru descarcarea cartofului curatit din camera de lucru in

partea cilindrica a corpului este o fereastra care se inchide cu o usa

mobila(13).In scopul ne patrunderii apei spre fereastra de descarcare a

cartofului pe perimetru interior este o manjeta de cauciuc,cu ajutorul ei

usa se inchide ermetic,usa se inchide cu un miner(14).Patrundera apei

in camera de lucru se face prin furtun(4).

1.3 Studiul brevetelor maşinilor de curăţat cartofi

RU 2247520 C1

Invenţia se referă la utilajul destinat curăţirii cartofilor şi poate fi

folosită atît în industria alimentară ,cît şi în unităţile de alimentaţie



publică.Conţine un cilindru cu capac,în interiorul cilindrului este montat

un mecanism, care pune în mişcare cartofii.Agentul de lucru poate

reprezenta în sine în apă.

Avantaje:

1.)Creşterea calităţii curăţirii cartofilor

2.)Simplicitatea construcţiei.

Dezavantaje:

1.)Capacitatea de lucru mare şi productivitatea mică aşa încît este

necesară o metodă ulterioară de prelucrare

2.)Calitatea decojirii depinde de calificarea lucratorului

3.)Deşeuri mari.

N-32834

Inventia este destinata pentru decojirea cartofilor,ea este dotata cu o

pinza abraziva fara limita,conveer si buloni de baza.Procesul de lucru a

masinii este ca conveirul cu boulonii de baza instalati pe el aduc cartoful

rotindul spre pinza abraziva care apoi il curata. Avantaje:

1)Sporirea productivitatii

2)Organul de lucru permite curatarea tuberculilor de cartofi fara de a fi

masina plina.

Dezavantaje:

1)Materia prima destinata pentru decojire,preliminar trebuie

sortata,calibrata.

2)Deseuri mari,din cauza rotirii haotice in timpul curatirii cartofilor de

diferite dimensiuni si cantitati

3)Grosimea nu se reguleaza

4)Curatarea ramasitelor de coaja,ochiurilor se executa manual

520095

Avantaje:



1.)Invenţia permite de a mări calitatea curăţirii de coaja a rădăcinoaselor.

2.)Se înregistreză o decojire uniformă a stratului de la suprafaţă, aceasta

se datorează 3 factori:

-a.)Temperatura.t=110-135 grade, care înmoaie stratul exterior al

rădăcinoaselor

-b.)Prelucrarea hidrică prin intermediul aburilor

3.)Posibilitatea schimbării grosimii stratului eliminat, prin regularea

parametrilor aburilor şi timpului menţinerii rădăcinoaselor în instalaţie.

Dezavantaje:

1)Masina nu pate fi intrebuintata in conditiile casnice desinastatator.

2)Reglarea masinii fiind complicata poate aduce la fierbera cartofului

complect sau la unele adincimi.



1.4 Procesul tehnologic în care este implicată

maşina studiată

Maşina dată participă la prelucrarea primară a materiei prime –

cartofi. Prelucrarea preliminară a materiei prime joacă un rol deosebit de

important în calitatea semipreparatului de mai apoi.

Succesiunea operaţiilor tehnologice

Receptionarea.

La receptionare masa partidei si corespunderea legumelor standartelor

stabilite

Sortarea şi spălarea cartofilor

Pentru a avea un procent minimal de deşeuri, prelucrarea

primară se face în secţia legume, începînd cu sortarea după mărime şi

calitate, se înlătură corpurile străine şi produsele zdrobite, putrezite.La

sortare se indeparteaza legumele alterate.

Spălarea se face în maşini de spălat sau manual. Temperatura

apei trebuie să fie 10...15oC.

Curăţarea cartofilor

Scopul curăţirii este înlăturarea părţilor necomestibile şi cu valoare

nutritivă redusă.Curăţirea se poate efectua în maşini cu funcţionare

continuă şi discontinuă.

-În maşini cu functionare discontinuă mai întîi se curăţă tuberculii

mari.Sortarea prealabila a cartofilor şi a rădăcinoaselor diminuează

cantitatea deşeurilor. În maşini cu funcţionare continuă nu este necesara

sortarea.Cantitatea deseurilor poate fi redusa schimbînd regimul de

lucru al masinii de curăţit cartofi. Cantitatea deşeurilor depinde de

calitatea cartofilor.Normele cantităţilor de deseuri provenite la curaţirea

cartofilor sînt stabilite în funcţie de sezon.

20%-pînă la 1 septembrie

25%-1 septembrie-31 octombrie30%-1 noiembrie-31 decembrie



470%-de la 1 martie.

Tăierea cartofilor

Tăierea se face mecanic cu utilizarea maşinilor de tăiat legume

sau manual cu cuţite marcate. Tăierea este necesară tratarea termică

uniformă. Ea conferă bucatelor un aspect exterior frumos şi

îmbunătăţeşte gustul.

Pentru cartofi există 2 forme de tăiere: simplă şi compusă.

Forma de taiere

Dimensiuni cm

Scopul prelucrarii termice

Destinatia

Pai Lung..4-5Latim.0,2-0,2

Prajire In calitate de garnir p/u biftecs bucate din carne

Bare Lung.3,5-4Latim.0,7-0,7

Fierbere In calitate de garnir p/u bucate prajiteDin carne,peste

Cubusoaremari

Latim.0,5-0,52-2,5

Fierbere Cartofi inabusiti,fripturica

Cubusoaremedii

Muchia1-1,5 Fierbere Supa,supa de cartofi cu fasole

Cubusoare mici

Diametru 5Grosimea 0,2-0,3

Fierbere In calitate de garnir p/u bucate calde si reci

Cerculete Diametru 5Grosimea 0,2-0,3

Coacere si prajire

p/u bucate din carne si peste si cele prajite

Felioare 0,2-0,3 Prajire si In calitate de



coacere garnir p/u bucate coapte

Pere Fierbere si inabusire

P/u pregatirea fileului si in calitate de garnir

Balonase mari

Diametru 2-4 Fierbere In calitate de garnir

Balonase mici

Diametru 1,5-2

Prajire In calitater de garnir p/u bucate prajite

Prepararea bucatelor

Cartofi inabusiti

Nr Denumirea

produsului

Masa

brutta

Masa neta

1 Cartofi 166 125

2 ulei 100 100

3 sare

Proces tehnologic

Cartofii se curata,se taie in careuri mai mici se pun in apa rece,dupa

care se scot,se usuca de apa intr-un servet si se pun intr-un vas(cu

capac)cu ulei incins.Se tin pe foc puternic,miscind din cind in cind vasul

ca sa nu se prinda.Cind cartofii au inceput sa se prajeasca,se scurge

uleiul si in acel moment se toarna peste ei 200 ml apa clocotita si putina

sare.Se acopera cu un capac si se lasa sa se inabuse pina cind cartofii

se fac moi si si pufosi.

Servirea.



Se servesc ca mincare,cu orice fel de salata sau cu muraturi.Se servesc

cald

Compoziţia chimică a cartofilor

Elemente g/ml/kcal

apă 75,0

proteine 2,0

lipide 0,4

glucide mono- şi dizaharide 1,3

amidon 16,0

fibre 1,0

acizi organici 0,11

cenuşă 1,1

substanţe minerale Na 28

K 528

Ca 10

Mg 23

P 58

Fe 0,9

vitamine Β-carotin 0,02

B1 0,12

B2 0,07

PP 1,30

C 20

valoarea energetică 82

1.5 Parametrii tehnico – economici preconizaţi



Caracteristicile tehnice ale unor maşini de curăţat cartofi discontinue

Indicii МОК -125 МОК - 250 КНА-600М

Productivitatea, kg/h 125 250 600-800

Turaţia organului de

lucru, min-1

360 360 1000

Puterea instalată, kW 0,4 0,6 3,0

Dimensiuni de gabarit, mm:

lungimea

530 630 1490

lăţimea 380 440 1145

înălţimea 835 920 1315

Masa, kg 85 105 480

Capitolul 2

2.1 Constructia si principiu de functionare al masinii de

curatat

2.2 Reguli de exploatare

1.)Înainte de a începe curăţirea legumelor, este necesar de a elibera camera de lucru de obiecte

străine;

2.)Să ne asigurăm că maşina are legătură cu pămîntul;

3.)De asemenea să verificăm starea firelor electrice;

4.)La curăţirea mecanică, cartofii trebuie preliminar calibraţi ,ceea ce reduce volumul deşeurilor,

de asemenea cartofii se spală, în caz contrar suprafaţa abrazivă se uzează repede;

5.)Pentru încărcarea maşinilor de curăţit cartofi, este necesar de a şti volumul unei porţii de

cartofi.Pentru maşinile MOK-125, MOK-250, MOK-400 porţiile de cartofi trebuie să constituie

6...7 , 11...12 şi 20-22 kg;



6.)În timpul încărcării maşinii este necesar de urmărit ca împreună cu rădăcinoasele în camera de

lucru să nu mirească pietre şi alte lucruri;

7.)În cazul aparitiei unor zgomote străine maşina trebuie oprită;

8.)După finisarea lucrului, maşina se curăţă, camera de lucru se spală minuţios şi suprafaţa

exterioară se şterge cu uscat;

9.)Încărcare maşinilor de curăţit cartofi cu acţiune continuă se face după conectarea motorului şi

după pătrunderea apei în maşină;

10.)Regulînd viteza de mişcare a cartofilor în camera de lucru, se poate schimba şi productivitatea

maşinii;

11.)Toate maşinile de curăţit cartofi în termeni anumiţi, arătate de instrucţiunile de exploatare sunt

supuse unor măsuri profilactice;

12.)Toate lucrările de reparaţie şi de prelucrare sanitară se face cînd motorul este scos din

funcţiune;

13.)Regularea curelelor de transmisie, schimbarea suprafeţei abrazive;

14.) La lucrul îndelungat nu se permite aglomerarea apei în apropierea maşinii: umeditatea poate

ajunge în partea inferioară a maşinii şi împreună cu aerul rece să se absoarbă în motor cu ajutorul

ventilatorului, ceea ce conduce la deteriorarea lui. De aceea e necesară scurgerea apei cît mai

departe de maşină.

Defectele posibile şi metode de înlaturare a lor

După o anumită perioadă de timp e necesar de supus controlului, în procesul exploatării

maşinilor are loc baterea abrazivului sau epuizarea (roaderea) ceea ce conduce la o curăţire mai

rea a cartofilor. Materialul abraziv trebuie schimbat periodic ceea ce se efectuează pe loc,

deconectînd maşina de la reteaua electrica. Reparaţia maşinii se efectuează în prezenţa motorului

stins. Nu se permite strict nimerirea apei în motorul electric.

2.3 Impactul utilajului asupra mediului

Impactul masini asupra mediului ambiant este negativ. .

Nu este o maşină ecologic pură. Cu cît maşina are o perioadă de

funcţionare mare cu atît impactul ei asupra mediului ambiant

este mai mare ,şi este necesar de reînoit piesele uzate. Pentru



a reduce la minimum influenţa întreprinderilor industriale se

prevăd următoarele măsuri:

o apele utilizate în procesul tehnologic şi pentru necesităţile igienico – sanitare se vor diversa

în sistemul central de canalizare a localităţii;

o pentru a cunoaşte consumul de apă şi a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt

instalate contoare, iar personalul este instruit privind utilizarea cât mai raţională a apei;

o emisiile în atmosferă din sistemele de ventilaţie vor fi supuse curăţii într-un sistem modern

de filtre din pânză tip „mânecă”;

Deşeuriie de la prelucrarea cartofilor prin canalele de scurgere nimeresc în bazinele acvatice

naturale şi se acumulează resturile de amidon, ce au o influienţă foarte negativă asupra

vieţuitoarelor acvatice precum şi a omului direct sau inderect. Favorizeaza conditi favorabile

pentru dezvoltarea microorganismelor patogene si duc la aparitia diferitelor boli. Omul se poate

infecta direct prin apa potabilă sau consmînd peştii din bazinele acvatice sau în urma băilor din

bazine. Pentru soluţionarea problemei date e necesar de instalat filtre pentru curaţirea apei şi

reînoite periodic sau curăţire periodic. Maşina este alimentată cu energie electrică, astfel motorul

electric se încălzeste. Datorită acestui fapt are loc încalzirea mediului ambiant. Pentru soluţionarea

problemei e necesar de întrodus în construcţia maşinii a unui miniventilator pentru răcirea

motorului.

Măsurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt următoarele:

- părţile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune în timpul

lucrului să fie inaccesibile la o atingere întâmplătoare, ceea ce se realizează prin izolări,

carcasări, îngrădiri, amplasări la înălţimi inaccesibile, blocări(protecţie prin inaccesibilitate);

- protecţie prin legare la pământ;

- protecţie prin legare la nul;

- folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:

- izolarea de protecţie;

- separarea de protecţie;

Activitatea de profilaxie a incendiilor urmăreşte scopul de a menţine un nivel înalt de securitate

împotriva incendiilor şi exploziilor în oraşe, localităţi, locuri de concentrare a bunurilor

materiale şi la alte obiective prin stabilirea unui regim de pază antiincendiară exemplar.



Problemele principale ale activităţii de profilaxie sunt: elaborarea şi realizarea măsurilor

orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spaţiu a posibilelor

incendii şi crearea condiţiilor favorabile de evacuare a oamenilor şi bunurilor materiale în caz

de incendiu; asigurarea condiţiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunţării rapide a

serviciului de combatere a incendiilor şi lichidării cu succes a incendiului.

Echipamente de protectie a muncii.

Echipamentul individual de protectie

Echipament individual de protecţie: poate fi orice dispozitiv sau mijloc destinat purtării de

fiecare participant la procesul de muncă, pentru al proteja împotriva uneia sau a mai multor

factori de risc sau îmbolnăviri profesionale.

Echipamentul individua de lucru.

Totalitatea mijloacelor individuale pe care persoanele care participă la procesul de muncă le

foloseşte pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei împotriva uzurii şi murdăririi

excesive.

Accidente de munca.

Reprezintă vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională, care are

loc în timpul procesului de muncă sau în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu şi care

provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces, precum şi

accidentul suferit de elevi, studenţi şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale.

Bolile profisionale

Sunt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzate de

factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de

suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă precum şi

afecţiunile suferite de elevi, studenţi, şi ucenici din timpulefectuării practicii profesionale.

masina de curatat cartofi

Documents