Masini de cernut si curatat gris1.Destinatia si clasificarea grisului Grisurile se caracterizeaza printr-o granulatie cuprinsaintre numerele 18 si 56,iar dunssturile se caracterizeaza printr-o granulatie cuprinsa intre numerele de sita 56 si IX.La randul lor,grisurile se impart in 3 grupe mari si anume: * grisuri mari,care au o granulatie cuprinsa intre numerele de sita 18-32; *grisuri mijlocii,care au o grnulatie cuprinsa intre numerele de sita 32-46; *grisuri mici,care au o granulatie cuprinsa intre numerele de sita 46-56; Dunsturile care au o granulatie cuprinsa intre numerele de sita 56 si V se numesc dunsuri aspre.iar dunsurile care au o granulatie cuprinsa intre numerele de sita V si IX se numesc dunsturi moi. Incadrarea unui produs intermediar intre-o anumita categorie se face si in functie de calitatea,care se determina prin continutul acestuia.Astfel,grisurile mari trebuie sa aiba un continut in cenusa de maximum 1,75%,grisurile mijlocii de maximum 1,25%,iar grisurile mici de maximum 0,9%.Dunsturile trebuie sa aiba un continut in cenusa de maximum 0,8%.Produsele intermediare ale caror dimensiuni permit sa fie trecute intr-o arecare grupa,insa nu satisfac cerintele in ceea ce priveste continutul in cenusa,se numesc refuzuri-coji.

1

2.Elemente componente,principiul de functionarePentru curatarea grisurilor si dunsturilor,im mori se foflosesc masinile de gris care pot fi simple sau duble.In cazul masinilor de gris duble,acestea se compun din doua parti care sunt montate intr-un schelet(stativ)comun,de sustinere a organelor masinii,fiecare parte avand o functionare independenta. In figura 138 este reprezentata o sectiune longitudinala print-o masnia de curatat gris. Dispozitivul de alimentare 1 are rolul de a repartiza uniform pe toata latimea sitei cantitatea de produs supusa prelucrarii.Produsul intrat in cosul de alimentare este luat de cilindrul 9,si trecut mai departe prin canalul 10,pe cadrul cu site 2(pe prima sita). La masinile de gris de tip mai nou s-a renuntat la sistemul de alimentare cu cilindru,deoarece acesta sfarama usor particulele de gris.Cadrul cu site 2 este suspendat de scheletul masinii in 4 puncte,cu ajutorul unor tije de lemn sau de otel si are o inclinare de 2-5 grade.Fixarea se face in asa fel,incat inclinarea sa poata fi modificata usor.Inclinarea longitudinala a cadrului cu site este necesara pentru a asigura deplasarea amestecului de grisuri de-a lungul sitei.Ea se realizeaza prin lungimea diferita a tijelor (articulatiilor) cu care este suspendat cadrul cu site de scheletul masinii.Cu ajutorul tijelor care servesc la schimbarea inclinarii longitudinale se asigura totodata si orizonalitatea,atunci stratul de gris afla pe sita aluneca pe o parte acesteia,producandu-se o inrautatire a efectului de curatare. Cadrul contine patru site(o masina de gris simpla)care se introduc in masina pe la partea opusa alimentarii(partea de2

evacuare a capetelor).Cadrul este prevazut cu sipci de ghidare peste care luneca ramele cu site.Dupa introducerea ramelor,acestea se fixeaza de cadrul cu ajutorul unei piulite cu aripioare.Pentru a nu patrunde aer pe deasupra sitelor,ci numai pe dedesuptul lor,acestea se etenseaza de jurimprejur cu tesuturi textile.Deasupra sitelor se afla gratarul 3,format din jgheaburi mici de tabla in care se depun particulele usoare de tarte.Pe scheletul masinii se afla asezate camerele de deprisiune si de punere 4,care sunt prevazute cu ferestre de vizitare si cu clapele pentru reglarea curentului de aer produs de ventilatorul 5.Se vede deci ca pentru fiecare sita exista o camera de depresiune,putandu-se astfel regla curentul de aer separat la fiecare sita,independent de celelalte.Curatarea sitelor se efectueaza cu ajutorul periilor6,montate pe un lant dublucare se misca pe sub site,facand ca periile sa curete permanent sitele.Cu ajutorul surubului elicoloidal 7,grisurile curatate sunt transportate spre gurile de evcuare.Actionarea se face de la un ax care produce miscarea de du-te-vino a cadrului cu site cu ajtorul unui excentric 8.De la axul principal se transmite miscareaprin curea la cilindrul 9,la ventilator si la un ax secundar de la care se face actionarea surubului elicoidal(printr-un angrenj conic)si a periilor.Grisurile sau dunsturile intrate in strat uniform pe site sunt supuse curentului de aer de jos in sus,astfel incat particulele de invelisuri sunt antrenate in sus;o parte din particule aluneca pe site trecand la capete,iar particulele de gris de buna calitate,fiind mai grele,trec prin site preluate de surubul elicoidal si evacuate afara.

3

Fata de masina de gris prezentata mai sus,la masinile de constructie mai noua s-au facut o serie de modificari si anume: *s-a inlocuit sistemul de alimetare cu cilindru; *s-a inlocuit sistemul de curatare cu perii cu lanturi,prin perii calatoare,care se misca intre sita propriu-zisa si fundul de tabla al ramei.Miscarea periei se face intr-un singur sens,datorita inclinarii parului care se opune miscarii de revenire a acesteia; *s-au eliminat gratarele aflate deasupra sitelor; *s-au modificat camera de depresiune desfiintandu-se sicanelr si dandu-i-se o forma conica,in acest fel,produsul usor,odata ridicat de pe suprafata sitei,este treansportat cu usurinta de aerul aspirat care,pe masura ce se urca,isi mareste viteza din cauza spatiului din ce in ce mai mic; *s-a inlocui aspiratia individuala a masinii prin aspiratie centrala,eliminandu-se ventilatorul propriu al masinii,iar actionarea se face printr-un dispozitiv liber oscilant; *s-a inlocuit surubul elicoidal,care producea o oarecare sfaramare a grisurilor,cu o placs de fund sau cu jgheaburi asezate sub site pe care curge grisul curatat,datorita inclinarii acestora. In afara de masinile de gris cu un singur rand de site in plan(masini simple)sau cu doua randuri de site(masini duble)care lucreaza independent,in prezent se folosesc doua sau trei randuri de site suprapuse.La moaraDobrogease afla in functiune masini de gris duble care au cate trei randuri de site suprapuse,cu cate un numar de patru site in fiecare rand,si cu doua randuri de site (in plan),care lucreaza independent(figura 1).

4

Principiul de curatare a acestor masini de gris consta,ca si la celelalte tipuri de curatare de masini,in folosirea greutatii specifice si a indicilor dimensionali ai particulelor produselor intermediare prelucrate pe sie de dernere.Aerul trece prin orificiile sitelor din cele trei randuri suprapuse,curatarea si sortarea produselor facandu-se in trei trepte.Produsul intrat in masiba prin gura de alimenare este debitat pe prima sita intr-un strat unform pe intreaga latime a acesteia.Sitele din fiecare rand sunt montate In ordine dupa dimensiunile ochiurilor.Primul rand de patru site are orificii din ce in ce mai mari,in ordinea de la intrare pana la iesire.Al doilea rand de site este ordonat in acelasi fel,insa cu orificii corespunzatoare mai mici decat la randul superior;iar al treilea rand la fel.Masinile de gris cu mai multe randuri de site suprapus(doua,trei)prezinta avantajul ca au o capacitate de productie si o eficacitatr mai mare in ceea ce priveste efectul de curatare a grisurilor si dunsturilor. Deservirea masinilor de gris Pentru functionarea normala a masinilor de gris este necesar ca: *alimentarea sa fie reglata astfel incat sa ajunga in msina intotdeauna cantitatea potrivita de grid sau dunst; *mecanismul de alimentare sa asigure raspandirea uniforma a produsului pe toata latimea sitei si alimentarea continua a masinii; *sitele sa fie bine intinse pe rame si sa nu atarne sub presiunea greutatii produsului;nu este permis ca sitele sa fie rupte; *sitele sa fie dimensionate corespunzator granulatiei produsului care ese curatat si nu este permis a fi inversate;5

*periile sa se miste nestingherit sub site si sa asigure o buna curatare a suprafetei acestora pe toata intinderea lor;

3.Materiale utilizate pentru executarea elementelor componenteGriul rezultat de la mcinarea cu valuri i sortat din amestecul de produse cu sitele plane trebuie supus unei noi sortri realizat cu utilaje speciale, numite maini de gri, ce combin cernerea prin site cu curentul de aer, ajutnd astfel produsul la stratificare i antrenare a particulelor uoare de tr i fin. O reprezentare schematic a procesului de divizare a griurilor se poate face astfel (Fig.1).1 26 24 20 18

B

3 30 28 26 22

4 2

Fig. 1. Schema divizrii griurilorA-divizarea la maina cu un rnd de rame; B-divizarea la maina cu dou rnduri de rame; 1-primul rnd de site; 2-al doilea rnd de site; 3-cernut

6

Intensificarea cernerii a fost realizat n ultimii 20 de ani prin mrirea suprafeei de cernere, trecndu-se de la mainile dotate cu un rnd de site, la cele cu 2 i 3 rnduri suprapuse. Singurul avantaj care rezult n urma folosirii mai multor rnduri de site este faptul c unele griuri trebuiau recurite la o alt main pentru a li se mbunti calitatea. n funcionarea mainilor de gri se manifest civa factori care influeneaz funcionarea utilajului i sortarea i calitatea griurilor. Aceti factori sunt:

dimensiunea i forma particulelor de gri cu ct

dimensiunile particulelor sunt mai apropiate, cu att eficacitatea operaiei este mai mare;

grosimea optim a stratului de gri este cuprins ncrcarea specific a mainilor de gri (kg/cm

ntre 5-10mm;

lime site receptoare) variaz ntre 180-260 kg/cm/24h la griurile mari i 70-90 kg/cm/24h pentru dunsturi; debitul i fora aerului folosit la aspiraie;

tipul de perii ce cur sitele periile n form de

stea au efect de curire foarte bun.7

kg/cm/24h la griurile mari i 70-90 kg/cm/24h pentru dunsturi; * debitul i fora aerului folosit la aspiraie * tipul de perii ce cur sitele periile n form de stea au efect de curire foarte bun.

4.Precizarea tipurilor de solicitari la care sunt supuse organele de masini din componenta in timpul exploatariiTipuri de solicitari la care sunt supuse organele de masini din componenta in timpul exploatarii sunt: *solicitar de baza:-tranctiune; - compresiune; - forfecare; - incovaiere; - torsiune; * solicitari si tensiuni dat flambajului; *solicitari si tensiuni dat socurilor si vibratiilor; *solicitari la oboseala; *rigiditate; *stabilitatea;

8

*solicitari de suprafata;

* Solicitari de suprafataSunt termice,prin iradiere,electrice,oxidare,ardere; Electromagnetice sunt coroziunea,electroliza; Tribiologice sunt deformarea prin contact lipire,frcare; Prin curgerea fluidelor sunt cavitatie si coroziune.

*StabilitateaEste o problema oarecum legata de rigiditate.Este cazul pieselor lungi si subtiri solicitate la compresiune,a placilor si pieselor tubulare cu pereti subtiri cum ar fi suruburile de miscare,tijele,bilele,carcase,batiuri de masini. Pierderea stabilitatii determina incovaierea brusca a pieselor deformabile sub actiunea fortelor exterioare si poarta denumirea de flambaj.

*RigiditateaEste proprietatea piesei de a se opune modificarii formei lor sub actiunea fortelor sau a momentelor exterioare.

*Solicitari la oboseala

9

Elementele masinilor si utilajelor supuse la solicitari variabile cedeaza mai repede decat in cazul solicitarilor statice.Aceste tipuri de solicitari variabile,ca amplitidine si frecventa se numesc solicitari la oboseala. Rezistenta la oboseala reprezinta tensiunea variabila(alternata sau pulsatorie) maxima,la care ruperea unui material nu se produce oricat timp ar fi acesta solicitat. Factorii de influenta sunt: 1.Forma constructiva(forma si dimensiuniile piesei); 2.Factori tehnilogici (structura,tratamentele termice); 3.Factori de exploatare(conditiile de lucru); Rezistenta la oboseala se poate mari prin mijloace contructive tehnologice,de exploatoare si preventive.

*Solicitari si tensiuni datorate socurilor si vibratiilorVibratiile devin extrem de periculoase atunci cand se produce fenomenul de rezonanta,cand frecventa oscilatiilor proprii ale masinii si ale pieselor sale componente devine egala cu frecventa fortelor exterioare.

10

*Solicitari cu tensiune dat flambajului si

temperaturiiTemperatura este unul dintre factorii importanti de care depinde buna functionare a masinilor si utilajelor. Dat miscarii relative cu frecare piesele se incalzesc.Problema se pune in cazul pieselor de otel la temperaturi de peste 400 grade C,iar la piesele de material plastic si la unele aliaje neferoase la rupere sub 100 grade C La temperaturi ridicate se produce fenomenulde fluaj sau curgere lenta care reprezinta cresterea lenta si contiunua pe intervale mari de timp a tensiunilor si deformatiilor materialelor supuse continuie si constante.

5.Descrierea proceselor tribiologice specifice si precizarea tipului de transmitere a miscarii si a mecanismelor specificeProcesul tehnologic de macinare a graului Etapele transformrii miezului de gru n fin sunt: *rotuire; *sortarea griurilor; *curirea griurilor;11

*desfacerea griurilor; *mcinarea; n fiecare faz se obine o anumit cantitate de fin. La sortarea i curirea griurilor se separ fina rmas n masa acestora nc de a faza de rotuire. rotuirea sau zdrobirea este faza tehnologic prin care se realizeaz fragmentarea boabelor de gru n particule de diferite dimensiuni i detaarea n cea mai mare msur a cojii sub form de tr. Dup fiecare trecere a produsului printre tvlugii valului, cu funcii de rot, se face cernerea cu sit plan, o treapt de rotuire fiind format dintr-una sau mai multe perechi de tvlugi i 1 sau mai multe compartimente de sit plan. Din amestecul de produse rezultat la rotuire cu ajutorul sitei plane se separ la primele 3 trepte urmtoarele produse: *rot mare, mic; *griuri mari, mijlocii, mici; *dunsturi; *fin;

12

La treptele 4 i 5 se obin roturi pn la stadiul de tr, griuri, dunsturi i fin de calitate inferioar, iar la ultima treapt se obin fina inferioar, tr mrunt (irimic) i tr obinuit. Sortarea griurilor este faza tehnologic n care particulele de endosperm obinute la rotare, cu o granulozitate mai mare dect a finii, se supun unei sortri prin cernere pe clase de mrime (granulozitate). Griurile mici i mijlocii sunt trimise la sortat la un compartiment de sit plan (fig.2).

SO

1

SO 1/6 5.45 6.IX 6.X 5.XI 4.55 MG6 MG5

2

0,5/6 4.55 3.IX 4.X 2.65 MG7 MG6

SO2

M2

Fig.2 Schema tehnologic de sortare a griurilor de categoria I

13

Dup cum se vede din schem, sortirul 1 folosete 26 rame cerntoare iar sortirul 2 numai jumtate de compartiment cu 13 rame cerntoare. Primul i al doilea refuz de la sortirul 1 se trimit la sortat i curat cu maini de gri, dunsturile prin sita 55 merg din nou la sortat la sortirul 2, iar fina se colecteaz n necul pentru amestec. Primul i al doilea refuz de la sortirul 2 merg la sortat i curat la maini de gri, dunstul prin sita 65 merge la mcinat, iar fina se colecteaz la necul de amestec. Curirea griurilor este operaia de clasare a particulelor de endosperm pe fraciuni ce se deosebesc dup coninutul de substane minerale (nveli). Este o faz deosebit de important deoarece griurile pregtite n aceast faz constituie de fapt materia prim pentru finurile de calitate superioar.

14

MG

1

MG 28 26 22 18 30 28 24 20 D1

2

S

RIIm 3

44 40 35 34 38 44 49 34 M MG4 1

D D

4 3

D

D

2

Gris alimentar S

MG

3

30 26 22 20 32 28 26 22 D MG5 2

S

RIIIm 3

34 30 28 24 36 32 30 26 D MG6 2

RIVm 3

D

D

D

1

D

1

42 38 36 32 46 42 40 36 M MG7 1

S

RIVm 3

50 48 44 40 54 50 48 44 M MG8 1

S

RIVm 3

D

D

D

2

D

2

58 56 52 48 60 58 54 50 M2

S

RIVm 3

42 38 34 32 46 42 38 36 M4

S

RV 4

D

D

D

3

Fig. 3 Schem tehnologic de curire a griurilorAa cum se vede n figura 3, aezarea sitelor ncepe cu cele care au ochiurile mici i se termin cu sita ce are ochiurile cele mai mari. Produsul care nu trece prin ochiurile sitelor se elimin ca refuz, acesta fiind ditrijat la mcinare la un val special

mcintor de capete sau desfctor de griuri D3 Sau15

la unul din roturile mrunte. Mainile de gri fiind cu 2 rnduri de site, refuzurile la

primul rnd se trimit la mcinare la roturile mrunte II, III i IV. Refuzurile de la rndul doi de sit se trimit toate la mcintorul de capete D3. Griurile curate, apropiate din punct de vedere al granulaiei, sunt dirijate la fazele de desfacere a griurilor i la mcintoare. Griul alimentar nu are schem proprie de curire i recurire, el obinndu-se la maina de gri MG2 ce primete gri necurat de cea mai bun calitate de la desfctorul D1 i D2. Desfacerea griurilor este faza tehnologic prin care se urmrete micorarea granulelor griului mare i n acelai timp desfacerea particulelor de coaj pe care le conine de obicei acest tip de gri. O dat cu desfacerea acestor coji se disloc i mare parte din germeni. Desfctorul de gri sunt n numr de dou, notate cu D1 i D2. urmtoarele desfctoare sunt pentru mcinarea refuzurilor de pe al doilea rnd mainile de gri (D3) i16

pentru mcinarea primului refuz de la primele trei mcintoare (D4).D D 1/6 5.30 4.40 5 VIII 4 IX 4X 4.55 M MG2

1

2

D 1/6 5.34 4.45 5 VIII 4 IX 4X 4.55 M MG2

3

Germ. 0,5/6 3.18 3.50 5X DL D4 3+4

D

4

Germ. 0,5/6 3.20 2.40 3X 3 IX DL S5

D

4 3

D

4 3

D

D

RV

2.60 M

M

4

2.60 M4

M

6

1

2

3

Fig. 4 Schem tehnologic de desfacere a griurilorDesfacerea griurilor curite prezentat n figura 4 se realizeaz printr-o aciune uoar a tvlugilor asupra granulelor. Datorit unei diferene de rezisten (existent ntre partea de gri din miez i cea provenit din nveli) partea provenit din miez se desface uor, dnd natere la alte particule de gri mai mici iar prile provenite din17

nveliul bobului rmn n majoritate la dimensiunile iniiale, rezultnd n urma desfacerii i o cantitate mic de fin. Separarea amestecului rezultat se face prin cernere. Noile grupe de griuri se caracterizeaz printr-un coninut redus de cenu (0,35-0,5%) i o calitate foarte bun iar fina rezultat la desfacerea griurilor curate este, de asemenea, de bun calitate, coninutul ei n cenu fiind de 0,4-0,5%. Mcinarea griurilor i dunsturilor se face n funcie de dezvoltarea diagramei de mcini, de gradul de extracie i de sortimentele de fin ce urmeaz a se obine. n morile noastre de medie i mare capacitate mcinarea se efectueaz n 8-10 trepte. Dup aceea, de la mcintorul 4 pn la 10, alimentarea se face din treapt n treapt cu produsele netransformate n fin, aa cum se prezint n schema din figura 5. Primul refuz de la mcintoarele 1,2 i 3 merge la desfctorul 4 (D4). Acelai refuz de la mcintorul

18

4 pn la mcintorul 9 inclusiv se macin la mcintoarele 7,8 i 9. Toate refuzurile mcintorului 10 merg la tr. Dac se urmrete schema fazei de mcinare se observ c fina este format din particule mai mici de 180 adic acea fin care trece n totalitate prin sita nr. VIII din fire sintetice sau mtase natural. Fina care conine particule mai mari dovedete c morarul a introdus n coninutul ei i dunsturi. Suprafaa tuturor tvlugilor este neted, deoarece ncercrile de a folosi suprafee rifluite, ca i n cazul desfacerii griurilor, a dus ntotdeauna la creterea coninutului de cenu i la nchiderea finii la culoar5e. Viteza periferic a tvlugului rapid este de 3,5m/s iar cea diferenial este de 1:1,5. Produsele finite rezultate la mcinarea grului, secarei i porumbului sunt prezentate n tabelul 6.

19

M1 1/6 5.45 5 VIII 6 IX 6X 4.60 M2 0,5/6 3.55 4 IX 4X 2.XI M6 D4

M2 1/6 5.50 5 VIII 6 IX 6X MG7 4.VII M3 D4

M3 1/6 5.55 5 VIII 6 IX 6X 4.VII D4

M4 1/6 5.55 6 VIII 6 IX 6X 4.X M5 M7

M4 M7

M5

Pas.F 0,5/6 M7 3.30 3 VIII 3 IX 2X 2.60 M7 M8 SRV

M6 0,5/6 3.50 4 IX 4X 2.XI M8

0,5/6 3.45 4 IX 4X M7 2.XI M8 M9

M8 0,5/6 3.45 4 IX 4X 2.VIII M9 M7

M9 0,5/6 3.30 4 IX 4X 2.VIII

M 10 M 10 0,5/6 3.36 4X 4 XI M 10 M 10 2.VI T T T

Fig. 5 Schem tehnologic de mcinare a griurilor i dunsturilor

20

Produse finite la mcinarea grului, secarei i porumbului

Tipul de cereal

Nr. de sort ri

Fin Tipuri de fin 1350 1250 900 600 600+1350 Extrac ie total, % 88 85 81 78 78 79 80 81 82 Extracii realizate, % 88 85 81 78 72+6 (70+8) 69+19 (60+19) 59+21 (55+25) 54+27 (45+36) 44+38 (35+47) Cenu medie ,% 1,35 1,25 0,90 0,60 0,658 (0,67 7) 0,695 (0,78 0) 0,797 (0,83 4) 0,850 (0,93 3) 0,948 (1,03 0) 0,688 (0,85 5) 0,735 (0,78 8) 0,793 (0,83 1) 0,675 (0,92 5)

Gri alimenta r*

Germe ni

Tre

Extracie/ Cenu medie, %

GRU

1

2

2/0,6

0,10,15/4

1222/18

600+900

78 80 81

55+23 (45+33) 44+36 (30+50) 29+52 (7+76)

500+1350

80

60+20 (40+40)

21

500+900 480+900 3 500+600+13 50 550+600+13 50 550+600+90 0 SECAR PORUMB Mori fr degermina re Mori cu degermina re 1 1 2 1 2 3 1200 -

79 78 80 81 78 75 90 75 85 79 62 80 80 80

40+39 (30+49) 40+38 (30+48) 30+20+31 (20+30+3 1) 15+35+31 (30+20+3 1) 30+15+33 (15+30+3 3) 75 90 75 15+70 79 35+27 25+55 30+15+35 20+15+45

0,697 (0,87 6) 0,685 (0,73 8) 0,850 (0,86 2) 0,869 (0,87 8) 0,688 (0,70 8) 1,2 1,6 1,13 1,66 1,51 1,60

-

-/-/-/11/24 11/24 11/23 11/24 10/25, 9

25/4,4 10/25/15/10/4,6 27/3,8 1 7/4,07 9/2,63 10/4,6

(dup Musc, Tehnologia produselor alimentare, Universitatea Galai, 1980) TABEL 6

7.Intretinerea,repararea si igienizareaObiectivul principal al proiectului este sa ofere o solutie moderna pentru noi instalatii de mori de macinare grau si porumb, care urmeaza a fi produse, constituindu-se ca o solutie pentru retehnologizarea instalatiilor existente Noutatea oferita de proiect este in principal posibilitatea22

introducerii

structurilor

modulare

descentralizate

si

distribuite pe proces, realizate cu automate programabile, cu toate facilitatile oferite de acestea, precum si posibilitatea interfatarii unor sisteme interactive cu PC.

8.Norme de securitate si sanatate in muncaEchipamentul de protectie este utilizat pe toata durata desfasurarii activiitatii de productie. Echipamentul de protectie este mentinut in stare curata. Igiena personala se mentine conform normelor de igiena in vigoare si a regulamentelor interne. Igiena personala este asigurata si mentinuta pe toata durata programului de lucru. Locul de munca este mentinut curat conform normelor igienico sanitare. Mentinerea in stare de curatenie utilajul. Utilizeaza corect materialele si instrumenetele de efectuare a curateniei la locul de munca. Materialele de intretinere si curatenie se utilizeaza in limitele normelor de consum agreate de unitate. Manipuleaza corect materialele si produsele alimentare.

23

9.Bibliografie1.Banu, C, a., 1993 - Progrese tehnice, tehnologice i tiinifice, vol.2, Ed. Tehnica, Bucureti; 2. Costin, I., 1988 - Cartea morarului, Ed. Tehnic, Bucureti; 3. Musc, M., 1980 - Tehnologia produselor alimentare. Universitatea Galai; 4. Musc, M., 1984- Tehnologia general a industriei alimentare, Universitatea Galai;

24

25

26