Redactare: Martin ZickTehnoredactare &DTP coperti: Mihail VladPregitire de tipar: Marius Badea

Fotografiile copertei: Luminila Cuna gi Ferdinand Ferencz

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiCUNA,LUMINITADesculp in A.rnazon / Luminiga Cuna. - Piteqti : Patalela, 45 , 2018ISBN 978-973- 47 -2823 -7821.735.7

LUMINITA CUNA

.d*r&

Copyright @ Editura Parilela 45,2078Prczenta, lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iarconfnutul este protejat de legislafa privind dreptul de proprietate intelectr.rali.www. edituraparalela4S.ro

DESEUTTA iT RilRZIIN,

Editura Paralela 45

CUPRINS.--\,"a

Introducere.. ......... I I

PARTEA I: QUECHUA

Se materializeazi un plan ............................. 19

Firi aer in Quito ..........,..........27

Tena, vestibulul junglei.... .........35

Viaga quechua.................. ........ 50

Schimbare de planuri.... ............59

Aur gi ceremonii gamanice .................. .,..,.... 7 3

Despi4irea.. ........82

Salvarea vine din New York......................... 93

InvitaEii care nu se pot refu2a...................... 102

Cea mai plini 2i........ ..............113

PARTEAA II-A: HUAORANI

Din cinematograf in junglt......................... l3lPuEini istorie huaorani ............................... 139

Solomon: contactul cu huaorani ................. 148

Pe riul Curaray....... ................I57

Kinaweno, sau cum si te pierzi tn jungli....165

Tiweno, sau civilizarea prin cregtinare ........ I 83

El Tupe in New York............ ......................196

Pe drumul silbaticilor... ..........201

Pe rlul Tiguino....................:...... ................212

O lume dispiruti..... ..............223

Expedigie spre Peru..... .,.....,,.,.252

\Tangana! Wangana!.... ..........292

Ilegal ysin papeles ..................312

Tbt ce tpi doresti este de Parted cealahd. a fricii.Jack Canfteld

Sdlbdticia nu este un lux, ci o necesitate a spiritului aman,

$i lafel de esenliald uieyilor noattre ca apa;i ca pd.inea buni.

EdwardAbbey

SE MATERI UN PLAN

Intr-o zi luminoasi de sfirgit de varl munceam de zor lntr-o mare

corporape americani. Cubiculul meu mic gi bej era atezat fix sub supapa

de aer condigionat care sufla peste mine cu lnvergunare, opt ore pe zi.

lmi sufla direct in ceafi, agitindu-mi enervant guvigele care lmi iegeau

din coadi gi mi gidilau pe obraji. Aerul rece expulzat mecanic lmipitrundea pini in suflet, fbcAndu-mi inima si tremure de frig gi de dor

de duci. Mi lua cu nelinigte gi palpitagii la gindul ci iarigi vine iarna

rece, mai r€ce ca aerul ila condiEionat. Iarigi urma si hibernez la cildu-

rici, numirdnd zilele scurte clnd Se lntuneci la patru gi jumitate. M-au

nivilit lntrebirile existengiale. Ce ficusem ln ultimele luni? Muncisem.

Devenisem exact ceea ce mi temeam: o mici maginirie de ficut bani gi

plitit facturi. Eram la mijlocul distangei dintre 25 gi 30 de ani gi gtiam

ci viaga poate si fie mai interesanti decit mi-o ficusem pdni atunci.

lmi doream ceva mai mult de la existenga mea. Nu in sens profesional,

cici asta lnsemna mai mult timp petrecut la birou, gi nici o familie - era

prea devreme pentru mine. Ciutam altceva, care si mi faci si simt citriiesc; Am pus mina pe telefon 9i am sunat-o pe prietena (gi colega mea

de apartament) Liana.

- Tu, hai si mergem undeva. Eu nu mai suport si-mi irosesc

tineregea intr-un birou.

- Ugh, nici eu!Aga de plictisitoare a fost astizi gedinga ci era si legin.

Unde si mergem?

ALIZEAZA;i>-{)->'"*

19

Cu un an inainte, am avut noi o discugie lungi si profundi, a;a ca la

un sfert de veac de viagi, cAnd ne-am impirtigit decizia reciproci ci nu

doream si asteptim pAni la pensie ca sI vedem lumea, ata cum amvlzut clfhceau mulgi. Prin urmare, primul pas spre planul nostru a fost si ne des-

chidem cAte un cont de economii numit,Jurul Lumii". Aici, luni de luni,

puneam la o parte pugin din salariu, cAt puteam. Acegti bani erau exclusiv

pentru cilitorii. Acum sosise vremea si ne folosim de ei. Direcgia o stabilise-

rim: America de Sud. Prinseserim gustul sudului gi al tropicelor in vizitele

scurte ln Porto Rico 9i Guatemala. Cu Google Maps ln fagi am ficut o listicu citeva glri candidate. Dupi analize aminungite, emailuri gi telefoane,

Ecuadorul a iegit cistigitor, pentru ci avea de toate: avea mungii Anzi, care

lmi sunau colgurogi gi intransigengi, 9i litoral de la Guayaquil la Esmeraldas.

imi imaginam Avenida de los Volcanes ca pe un fel de Madisson

Avenue a geografiei, iar traseul prin munti numit Nariz del Diablo instiga

prin periculozitate - ideea de a cilitori pe acoperisul unui tren printre

rApe andine o zi lntreagi ni se pi.rea geniali, mai ales dupi luni de zile de

stat la calculator. Mica gari avea o geografie variati, de la ocean la vul-

cani gi jungla amazoniand-. Stai pugin. . . jungla amazonianS.?! Un vArtej de

amintiri si vise din copilirie mi s-au invilmigit in minte in timp ce imiplimbam ochii pe pata mare si verde de pe ecran. De micivisam si explo-

rez Amazonul, insi in Rominia comunistS" era ceva imposibil, iar in peri-

oada de tranzigie nu prea era realizabil. Acum insi, din NewYork, puteam

si imi transform visul in realitate.

Misterioasa jungli stituse pititi mereu intr-un colg al mingii mele.

Cind aveam cinci ani, de abia agteptam ca tata si imi citeasci seara,

inainte de culcare, din cirgile lui Jules Verne. 800 de leghe pe Amazon,

Insula misterioasd, Minunatul Orinoco... Risfoiam ore tn gir atlasul bota-

nic gi poposeam fermecati asupra paginilor lucioase cu plante tropicale.

CAnd vecinii au instalat pe bloc o anteni parabolici-pirat, am vilzut pe

Sky Movies filmul ,,Misiunea" (lncoronat 9i cu un Oscar), ale cirui ima-

gini mi-au rimas intipirite pe retini pAni in ziua de azi. Preotul iezuit

Gabriel (chipegul gi talentatul Jeremy lrons) se cilllra pe stAncile umede

20

ale cascadei Iguagu, ca si ajungi pe tirAmul unui trib necunoscut. Odati

ajuns in vAr[ ridicAndu-gi privirea, in faga lui se inilga o pidure maiestu-

oasi, un paradis verde, neatins, si.lbatic. Mi se tiia respiragia de fiecare

dati la scena aceea (da, am vizut filmul de mai multe ori). lmi doream

qi eu sI ajung acolo, si fiu la fel de uimiti ca el. Scena ln care mercena-

rul Rodrigo Mendoza (extraordinarul Robert de Niro), proaspit prizonier

in satul indienilor guarani, observa de la distangi viaga cotidiani a tribu-

lui. Un biiegel mai indrizneg l-a luat de mAni pe de Niro. L-a dus la rAul

care curgea la marginea satului, laliziera pidurii, unde o gloati de copii

se biliceau in hohote de rAs. Copiii l-au chemat in api 9i au lnceput sI se

joace cu el. Nu imi imaginam atunci ci aveam si triiesc gi eu scene ase-

mS.nitoare peste 15 ani, in sate amazoniene nu foarte diferite.

Visul din copilirie imi era atit de accesibil acum, dar mai intii tre-

buia si vid cum ii suna idea asta Lianei, cI nu mi incumetam si merg

singuri. Tot la birou, unde luau fiingi majoritatea planurilor noastre. Am

pus mlna pe telefon gi am format numirul ei:

- Mergem in Amazon?

Era jumitate intrebare gi jumitate afirmagie.

- Unde?!! Hai, no... a fost replica uimiti a Lianei.

- Pii... in Ecuador. Fi un Google search gi uiti-te la harti: e plin de

jungll in partea de est. Am agteptat cAteva secunde pini ce a studiat harta

Ecuadorului.

Norocul meu ci Liana are o inclinagie spre experienge inedite, a9a

ci nu a fost nevoie de multi munci de convingere. A doua conversalie

importanti a avut loc peste doul zile, tot in timpul serviciului:

- Ai cardul de credit in fati?

- Am.

- \fe, hai pe Expedia.

- Hai. Sigur ne uitim la aceleagi zboruri?

- px, am veriftcat numerele. Eu dau click.

- Stai un pic, trece gefu' (am acoperit repede zborul JFK-Quito cu

un tabel ln Excel)... Gata, dau gi eu!

2I

Click... Mi uitam emogionati la cercul albastru de pe ecran care se

lnvirtea ca un dervig, procesAnd tranzactia.

Congratulations, lour transaction has been purchased..

Aveam bilet! Primul mare pas spre o mici avenruri.

Proiectul Ecuador lua amploare. Cu harta in fagi am localizat citeva

puncte de interes. Nu prea gtiam multe despre aceasti gari. inviEasem

in gimnaziu, la geografie, despre riurile gi munEii lumii, dar prea pugine

lucruri - inilgime, lungime, debit... Ca temi de cas5. trasam conturul con-

tinentelor pe caiet gi apoi desenam marile forme de relief - munEi, fluvii,degerturi. Era una din temele mele preferate, imaginagia irni zbura prinlocurile acelea indepirtate pe care le coloram in verde, albastru, maro. Pe

atunci nu exista internet, iar la televizorul alb-negru se transmiteau douiore de propagandi comunisti pe zi. InformaEia despre alrc pirgi ale lumiiera foarte precari. Atlasul geografic de trei kilograme 9i Enciclopedia

Statelor Lumii erau printre puginele surse de informagii. Din pi.cate geo-

grafiafizicl, (cea care mi interesa pe mine) se termina prea repede gi lnce-

peau lecgiile lungi despre industrii si resurse narurale unde trebuia tocit ce

combinate siderurgice erau in China gi ce minereuri de fier se extrigeau

din Minas Gerais, in Brazilia. Acum insi., cu internetul la virful degete-

lor, informagiile abundau.

Febra pregitirilor umplea coloratul nosrru aparramenr din Brooklyn.

La final, zilele ln Ecuador erau aranjare intr-un tabel cu doui rAnduri,

cdte unul pentru fiecare siptimAni a cilitoriei. Fiecirei zile li corespun-

dea o celuli. Zilele petrecute in acelagi loc erau marcare ln aceeagi culoare.

Liana a rds de Excelul meu, iar eu i-am explicat serioasi ci ride degeaba.

Nu vede ci aga avem o redare vizuall clariavacangei, cu portocaliu, verde,

albastru si mov? Itinerarul arita astfel: doui zile in Quito, dupi care urma

si luim un autobuz care ficea zece ote plni la Tena, un origel de unde

porneau numeroase trasee in jungl5.. Urma si stim lntr-o comunitate indi-geni. quechua trei zile. Yizira era aranjati printr-o organizagie indigeni de

ecoturism, RICANCIE, Red Indigena de Comunidades delAho Napo para

la Conuiuencia Intercubural y Ecoturismo, gisiti pe internet. Urma si ne

22

continuim itinerariul pe Avenida de los Volcanes pini la Riobamba, de

unde luam trenul pe traseul Nariz del Diablo. Ne rimineau doui zile ca

si facem cale-ntoarsi in Quito.Am prezentat traseul familiilor, amicilor 9i celor doi prieteni, pe care

urma si ii lisim la vatrl. Reacgiile au variat pe un spectru larg, de la un

oftat adAnc (prietenii), la ,,Ce vacangi super!" gi ,,Suntegi nebune!" (referi-

tor la partea cu jungla). Noi am anunfat, nu am cerut pireri. Am ficut olisti de lucruri indispensabile cilitoriei: corectorul de cearcine 9i galurile

colorate au fost in top. Doar nu era si ne plimbim prin jungli 9i pe vul-

cani cu cearcine!

Ultimul pas important era cel medical. in jungli existi malarie (impor-

tati, pe vremuri, din Africa, un frumos dar de pe vremea comergului cu

sclavi), Boala asta di o febri aga de mare gi dureri de corp atita de intense

incdt cei care mi-au povestit experiengele lor se scuturau de groazi la ani

de zile dupi vindecare. Vindecare vorba vine, malaria lasi sechele perma-

nente gi corpul nu igi mai revine iir veci la starea inigiali. Deci: nu era de

glumi cu malaria. Unde mergeam noi domneau speciile Plasmodiurnfal-

ciparum si Plasmodium uiaax, doi dintre cei patru paraziEi care provoacS.

boala la om. Vixax este mai rispindit gi, dupi cum sugereazi numele,

este o malarie agresivi, adici faci rlu de tot de la ea: episoade de febrimare urmate de dureri lngrozitoare de cap, frisoane, vomi, diaree, splinimiriti. Viuaxul ista rimine larcnt in corp qi poate recidiva peste ani de

zile. Falciparum nu di. recidive, dar provoaci cele mai multe morgi. Dintre

pastilele pentru tratamentul preventiv al bolii am optat pentru Malarone

(combinagie de atouaqaonelproguanil), ale cirui efecte .secundare pireau

mai blinde: doar vomi, stiri de riu, amegeli. Chestia incomodi era citrebuia administrat zilnic, incepind cu 2-3 zile inainte de a intra in zona

afectati, pe durata gederii gi inci 7 zile dupit iegirea din zona afectatl.

Puteam si optlm 9i pentru Lariam (meJloquine), care se lua o dati pe sip-

timini, dar avea multe efecte secundare: dureri de stomac, stiri de riu,vise anormale, probleme emotionale, confuzie, ciderea pirului, tulburiride vedere...

23

Gindul de a umbla chele, chioare gi confuze prin jungli nu a rezonat

bine cu noi. Pe lista vaccinurilor necesare erau cele pentru difterie, febri

tifoidi, tetanos, hepatita B gi, cel mai important, vaccinul lmpotriva febrei

galbene. Boala este cauzatl.de un virus transmis de femela glngar 9i are o

a doua faz6, foane periculoasi, cireia i se datoreazi gi rata ridicati de mor-

talitate. in faza asta apar hemoragii ln gu,ri, ochi, icter gi gansa de a da

ortu popii este de 20o/o. A ueia fazi, cu 50o/o mortalitate, este faza toxici.

Neapirat, agadar, vaccin gi lmpotriva febrei galbene. ln unele iiri, cum ar fiBrazilia, nici nu te lasi si intri ln anumite zone fird. ceftificat de vaccinare'

M-am dus cu avAnt la medic. Urma si mi imunizez cu ceva exotic'

care suna necesar, dar periculos. Am dat buzna veseli ln cabinet, zim-

bind printre bolnavii posomorAgi din sala de agteptare. Am sirit Pe masa

de consult, mi-am suflecat mAneca gi m-am uitat cu incAntare la lithidul

rransparent din fiola pe care asistenta se chinuia si o desfaci. inainte de a

mi in;epa, asistenta a scos o foaie de hArtie de Pe care rni-a citit, ca o con-

damnare, toate efectele secundare ale vaccinului, inclusiv delir, nebunie;i

posibilitatea de a deceda din cauza unor complicagii cerebrale - ceva des-

tul de sinistru. Am acceptet' m-a vaccinat. Am iegit din cabinet cu certi-

ficatul galben ln mAni. Eram gata de plecare.

Familiile din RomAnia igi frimintau de zor gi cu neputin;i miinile:

fetele astea mergeau intr-o gari nenorociti despre care nu gtiau multe' De

ce nu merg 9i ele ln Europa, la Paris sau la Viena, si se imbibe de culturl

medievali, si viziteze muzee lucioase ticsite de picturi, mobile 9i statui

celebre ale unor oameni la fel de celebri care au triit acum sute de ani?

De ce le arde lor si meargi tocmai in Ecuador? Mai grav era ci majorita-

tea prietenilor nogtri din RomAnia erau pringi pe atunci in febra nungilor

sau a amenajirilor de apartamente proaspit cumpirate. in loc si ne con-

struim un viitor solid cu sog 9i termopane, noui ne ardea si cutreierim

tirlmuri lndepirtate.

Ziua mult aqteptati a sosit. Prietenii nogtri au rimas trigti in u;a

blocului din Brooklyn. Nu prea avuseseri ce comenta despre ci.litorie.

Fuseserim clare: excursia avea si decurgi flriei; Puteau sI reziste doud

24

siptimini singuri. Cu aventuri sud-americane la orizont, noi eram incAn-

tate la culme; ei, siracii, mai putin, nestiind unde le merg iubitele, pulingelogi, pugin ingrijoragi si firi. putere de a schimba ceva. Ne-au privit lung

cum am azvfulit vesele ghiozdanele burdugite ln portbagajul taxiului. La

trei 9i jumitate dimineala o luni albi, grasi;i frumoasi se uita la noi de

pe cerul negru.

- Pa! Servus! .Bye!

Le-am ficut noi repede cu mAna gi am dispirut ln noapte.

In aeroportul internagional JFK era vAnzoleali mare. ln terminalul

cu zboruri spre America de Sud, panourile cu pleciri afigau destinagii ca

San Salvador, Panama Citp Tegucicalpa, Bogota, Lima. Sonoriti"tile exo-

tice imi inteteau gi mai tare dorul de duci. Uite si zborul nostru: Quito,via San Jose (Costa Rica). Ne-am imbarcat rapid, pentru cI nu aveam

bagaje de cali. Ne inghesuiserim lucrusoarele in cite un rucsac pe care

puteam sil luam in cabini. Gata, eram pe locurile noastre, prinse cu

centura de sigurangl. Ne-am flcut poza de dinainte: palide, incercinate,

pugin pufoase de la viaga de birou, dar cu un zimber mare care lumina

faEa strivezie. Plecam spre un continent necunoscut, impinse de promisi-

unea peripegiilor.

Cu o ori inainte de aterizare in Quito stewardesele ne-au lnmAnat for-

mularele de imigrare ecuadoriene. TarjetaAndina de Inmigracioz. Ne suna

aga de exotic, ci ne-am ficut pozl completAnd la ele. Cipitanul cu voce

de amant din telenovele ne-a anuntat galant cd, estimados pasajerw ne pre-

gitim de aterizare. Am traversat ditamai stratul de nori plumburii gi pe

hublou a apirut un peisaj cu totul 9i cu totul striin. Mungi crefi, sterpi,

abrupgi, de un gri maroniu isi frecau cipiEAnile acoperite de zipadi de

norii cenugii care nu l5.sau nicio razi, de soare s5. se strecoare spre pi.mint.Anzii! invigasem in clasa a VI-a despre ei, ii desenasem la geografie si citi-

sem despre ei in romane de aventuri. Acum erau sub mine, in toati miregia

lor. Avionul isi incepuse dansul de dinaintea aterizi.rii, inclinindu-se cAnd

intr-o parte, unde ne arita pitura de nori, cAnd ln cealaltl, unde se lntreve-

deau primele semne ale unor ageziri umane pe lnilgimile sterpe ale Anzilor.

25

CurAnd am simgit rojile coborind din burta avionului. Dedesubt a

apirut in toati imensitatea lui oragul Quito. Lung gi inghesuit intr-o vale

ingust5., la 2.800 de metri altitudine. Era ca o aglomerare de pixeli multi-colori, o puzderie de case mici, pitrate 9i viu colorate. Aeroportul e situat

exact in centrul oragului. Mi-am inclegtat miinile pe mAnerele scaunului

cAnd aproape am ficut slalom printre zgirie norii centrului.

FARA AER IN qUITOz-.*F*-:(::-.>"*{:}

Am poposit doar doui zile in capitala andini, atar car sL ne dezme-

ticim. Oragul a fost mai mult o sali de agteptare pentru restul ci.litoriei,

dar cAteva lucruri meriti mentionate. Geografic, eram la mijlocul pimin-tului: linia Ecuatorului rrece pe la 25 de kilometri spre nord. Latitudinea(aproape 0 grade) plus altitudinea (2.800 de metri) dau o climi constanti

in Quito, o nesftrgiti gi plicuti primivari. de munte. Mai pugin plicut a

fost riul de altitudine, cu care am ficut cunogtingi rapid.

Zona fusese populati de tribul quitu, care a clzut sub sripAnirea

imperiului incas cu pufin dmp inainte de sosirea conchistadorilor spa-

nioli. San Francisco de Quito, pe numele si.u inrreg, a fost primul ora;

desemnat patrimoniu cultural UNESCO in anul 1978, deoarece avea cel

mai mare ;i cel mai bine pi"strat centru istoric colonial din toati America

de Sud. Majoritatea oragelor mari din America de Sud au o zoni unde se

pistreazi, mai mult sau mai puEin, clidirile originale ridicate de coloni-

zatorii spanioli sau portughezi. Clidirile acestea, rrecure prin numeroase

renovi.ri gi reabilitiri, au importangi. istorici, unele fiind vechi de 500 de

ani. Bisericile gi catedralele sunt de obicei construite peste templele locu-

itorilor originari, incagii in statele andine, mayagii gi aztecii in Mexic gi

Guatemala.

Nu mi s-a pirut ci Quito at ^vee

aer de capitali, ci mai degrabi de

orag provincial; un nesfhrgit orag provincial lnghesuit intr-o vale abrupti gi

fertili la poalele vulcanului Pichincha. Clidirile ingrimidite una intr-alta

'r7

se lntindeau pe versanEii abrupgi ai viii, dAnd constanta impresie ci douivaluri imense de case colorate stau si se privileasca peste tine. Cd.t am

hoinirit prin centrul istoric am avut senzatia ciudatl de ddjl-vu, mai toate

strizile seminau straniu cu centrul Clujului. Strizile din jurul piegei prin-

cipale, Piaga Independengei, clidirea Hotelului Plaza Grande - toate adu-

ceau cu centrul Clujului. Ei comediel Zburasem in cealalti emisferi a

globului ca si gisesc tot un Cluj, doar cu oameni mai mirunEi, mai arsi

de soare si imbricati in haine mai colorate!?

it ".rr,.r'rl

.rr."n, ,rr', am vizut turi;ti aproape deloc. Numiragi pe

degete, si tot fi fost cinci. E adevirat ci scria in toate ghidurile popu-

lare ci zona nu e foarte safe, lucru care a speriat turistul precaut, temitor

si occidental. Noi ciutam exact acele zone, deoarece binuiam ci acolo

putem vedea o parte din adeviratul Quito. Ne doream o experiengi auten-

tici, nu voiam si umblim printre imagini scoase din reviste lucioase de

cilitorie. La New York turigtii se inghesuie la Statuia Libertigii, Empire

State Building, Central Park, Fifth Avenue. Da, sunt parre din New York,

dar New York-ul adevirat gi newyorkezii ii gisegti in East Mllage, pe

Ninth Avenue, in Upper East Side, Brooklyn sau Queens.

Nu doream si cidem in capcane turistice de o falsi autenticitate,

nu doream si mincim in restaurante elegante unde giseai acelagi lux;iaceleagi preguri ca in vest. Voiam si minclm unde minAnci ecuadorianul

de rind, adici in dughene semi-intunecoase cu mese de plastic si meniuri

colorate, ln farfurii de plastic umplute cu supe gi tocinige locale savuroase.

Pe turigti i-am gisit, dupl cum ne asteptam, in zona noui aflati la nord

de centrul istoric, in zona instirita a oragului, unde erau sectorul comer-

cial gi cel de afaceri. Acolo giseai restaurante selecte si magazine elegante,

acolo populagia majoritari - indigeni si metigi, urmagii gloriosilor incagi -nu punea piciorul.

Hotelul nostru - numit la fel ca ora;ul - era situat in buricul tir-gului vechi, lntr-o casi coloniali albi, datind de la inceputul secolului

al XVIIIlea, frumos renovati gi aranjati. in curtea interioarl mici gi

cocheti susura diafan o fAntini artezianiinconjurati de flori multicolore.

28

Camera noastri era la etaj, cu intrarea de pe balconul care inconjura hote-

lul pe interior si cu un singur pat, carna matrimonial. Eram pe buger ;icamerele cu pat matrimonial erau mai ieftine.

DupI un dug rapid m-am bLgat in pat. Nu puteam si adorm. Mi aflam

de cAteva ore in fosta capitali a Imperiului Incas gi lncercam si. cuprind asta

cu mintea mea adormiti 9i slab oxigenati. Cit de putin stiam despre par-

tea asta de lume... Am inchis ochii gi m-am afundat sub plipumoiul gros

cu griji, si. nu o descopir pe Liana, care deja dormea dusi. La cota 2.800(cu 300 de metri mai sus decit Vdrful Moldoveanu), aerul rarefiat imbina

armonios o durere de cap ascugiti cu senzatia ci plimAnii imi sunt strinsiintr-o menghini. Urmirile erau mici atacuri de panici gi de sufocare.

CS"utam si imi schimb pozigia, dar orice miscare, cit de mici., mi exrenua.

GAfdiam ca sI imi intre cit mai mult aer in plimAni. Nu aveam suficient

oxigen. Si nici nu aveam ce si fac. TAmplele imi zvicneau si simream cum

sA.ngele imi impinge furios peregii venelor 9i arterelor. Presiunea din corp era

mai mare ca cea de afari gi toate organele voiau si se destindS", si se extindi,si-mi intindi toate pieligele ;i ,tesuturile. Micar nu am avur vise intense, ca

Liana. A douazi, cAnd mi le-a povestit, aproape mi-am reconsiderat decizia

de a continua cilitoria cu ea - aga de ciudate erau!

Dis-de-dimineati am coborAt in restauranrul hotelului pe scirile late

de piatri. Am traversat curtea interioarl admirind rondoul de flori vioaie

din jurul fAntAnii gi privind spre cer cu reami, nu cumva s5. inceap5. siploui rece din norii plumburii si si. ne limiteze vizita in orag. Restaurantul

elegant de la demisol aducea a local medieval, intunecat, cu lumd.ni.ri si

ornamente de fier forjat pe perefi. Avea forma unui tunel lung cu arcade

gralioase de cirimidi rosie aseminitoare cu cele din barurile aflate incentrul Clujului. Un chelner lmbricat la patru ace si exrrem de cordial

ne-a adus meniul: cafelu;i, suc proasplt de portocale, oui, orez, fasole. Pe

spatele meniului era inscrisi gi istoria localului: restaurantul fusese inchi-soarea unde erau aruncati prizonierii Inchizigiei. Pofti buni!

Yizitatea oragului a fosr extenuantS.: mi. taram cu indirjire pe stri.zi,

trigind cu tnvergunare aer in piept, cu speranfa de a-mi oxigena creierul.

29