Mark Rothko

Stud. Nina Diţoiu

Mark Rothko (Marcus Rothkowitz) s-a nascut in Dvinsk, Rusia la 25 septembrie 1903, al patrulea copil al lui Jacob Rothkowitz, farmacist, si Anna Goldin Rothkowitz. Rothko si familia lui au emigrat in Statele Unite cand acesta avea 10 ani si s-au stabilit in Portland, Oregon.

Rothko isi incepe studiile la Yale in 1921, unde participa la cursuri de engleza, franceza, istorie, matematica, fizica, biologie, economie, istoria filozofiei si psihologie cu intentia de a deveni inginer. Renunta in 1923 si se muta in New York.

Untitled (three nudes), c. 1926/1935 National Gallery of Art

In anii ’20 Rothko participa la cursurile lui Max Weber in cadrul Art Students League, care il incurajeaza sa lucreze in stilul lui Cézanne.

Street Scene, c. 1937 National Gallery of Art

Incepand din 1929 Rothko preda copiilor de la Centrul Evreiasc din Brooklyn. In anii 1930 picteaza scene din strada. Reticent la modurile conventionale de expresie, incearca o apropiere emotionala fata de subiect -pe care o admira in desenele copiilor- si practica deformarile intentionate.

Untitled, late 1920s National Gallery of Art

In 1933 Rothko In 1933 Rothko are prima are prima expozitie expozitie personala la personala la Muzeul de Arta Muzeul de Arta din Portland, din Portland, Oregon, si Oregon, si cateva luni mai cateva luni mai tarziu la tarziu la Galeria de Arta Galeria de Arta Contemporana Contemporana din New York, din New York, ultima ultima incluzand incluzand peisaje, nuduri, peisaje, nuduri, portrete si portrete si scene urbane.scene urbane.

Self-Portrait, c. 1936Collection of Christopher Rothko

La sfarsitul anului 1934 Rothko expune la Galeria Secession printre ai carei membri erau si Louis Harris, Adolph Gottlieb, Ilya Bolotowsky, Joseph Solman; cateva luni mai tarziu acestia parasesc Secession pentru a-si forma propriul lor grup “the Ten” expunand impreuna de 8 ori intre 1935 si 1939. Picturile expuse de Rothko erau expresioniste.

Underground Fantasy [Subway], Underground Fantasy [Subway], c. 1940 c. 1940 National Gallery of ArtNational Gallery of Art

Picteaza imagini Picteaza imagini cu pasajele cu pasajele subterane din subterane din New York. New York. Rothko ilustreaza Rothko ilustreaza metroul ca un loc metroul ca un loc excentric plin de excentric plin de contraste contraste puternice de puternice de perspectiva. perspectiva. Oamenii pot fi Oamenii pot fi identificati identificati datorita unor datorita unor detalii detalii anecdotice de anecdotice de imbracaminte imbracaminte sau accesorii in sau accesorii in timp ce corpurile timp ce corpurile au proportii au proportii exagerate si fete exagerate si fete nedeterminate.nedeterminate.

Entrance to Subway [Subway Scene], Entrance to Subway [Subway Scene], 1938 1938 Collection of Kate Rothko PrizelCollection of Kate Rothko Prizel

Scenele din metrou Scenele din metrou pictate de Rothko in pictate de Rothko in anii ’30 au fost anii ’30 au fost comparate cu comparate cu exemplare din exemplare din perioada realista perioada realista Ashcan School and Ashcan School and Depression, dar Depression, dar asemanarea se asemanarea se bazeaza mai mult pe bazeaza mai mult pe tema tablourilor. tema tablourilor. Rothko nu incearca Rothko nu incearca sa surprinda realist sa surprinda realist viata orasului ci viata orasului ci experienta experienta perceptuala a perceptuala a spatiului spatiului arhitectural, arhitectural, utilizeaza compozitii utilizeaza compozitii abstracte pentru a abstracte pentru a explora critic relatia explora critic relatia dintre pictura si dintre pictura si receptorul acesteia.receptorul acesteia.

The Omen of the Eagle,1942 National Gallery of Art

In anii ’40 pictura lui Rothko In anii ’40 pictura lui Rothko devine simbolica. In contextul devine simbolica. In contextul social al celui de-al II razboi social al celui de-al II razboi mondial dominat de anxietate mondial dominat de anxietate temele sunt din viata de zi cu zi, temele sunt din viata de zi cu zi, exprimate oricum nerealistic. exprimate oricum nerealistic. Daca era ca arta sa exprime Daca era ca arta sa exprime tragedia conditiei umane, Rothko tragedia conditiei umane, Rothko simtea ca un nou limbaj trebuie simtea ca un nou limbaj trebuie gasit: “… Venise un timp cand gasit: “… Venise un timp cand nici unul dintre noi nu putea nici unul dintre noi nu putea utiliza figurile umane fara sa le utiliza figurile umane fara sa le mutileze.”mutileze.”

Sacrifice of Iphigenia,1942Collection of Christopher Rothko

In 1943 Rothko spune:Este un fapt acceptat ca nu conteaza subiectul unei picturi atata timp cat aceasta este bine pictata. Acesta este esenta academicismului. Subiectul e important si doar el conteaza daca e etern. De aceea arta primitiva si arhaica poate inspira.

Sacrifice of Iphigenia exemplifica interesul lui Rothko pentru scrierile antice. Descriind o alta pictura inspirata din Aeschylus, Rothko explica: “Pictura este in relatie cu Spiritul Mitului, care este generic pentru toate miturile din toate timpurile.”

Gethsemane, c. 1944Collection of Kate Rothko Prizel

Vechiul si Noul Testament au devenit de asemenea surse de inspiratie, precum in Gethsemane. Titlul se refera la gradina de langa Ierusalim unde s-a poetrecut scena tradarii lui Isus.

Intrebat fiind daca picturile lui nu sunt doar abstracte si asociate cu un titlu descriptiv Rothko raspunde:Daca titlul lucrarii se refera la un cunoscut mit antic atunci este utilizat pentru ca reprezinta un etern simbol ce exprima o psihologie primara. Sunt simbolurile anxietatilor si motivatiilor omului de pretutindeni si din toate timpurile, care evolueaza in forma, dar nu in substanta. Exprimarea acestor mituri ne apartine si este mai straveche (se cauta radacinile cele mai adanci) si mai moderna (redescriu implicatiile mitului prin noile experiente) decat mitul insusi. Miturile impresioneaza pentru ca exprima un ceva real, existent in noi.

Hierarchical Birds, c. Hierarchical Birds, c. 19441944National Gallery of ArtNational Gallery of Art

Unele lucrari sunt organizate in benzi orizontale reprezentand straturile geologice – posibil metafora a inconstientului.

Sea Fantasy, c. 1946National Gallery of Art

Devotat temelor mit, profetie, ritual arhaic, inconstient, creatia lui Rothko la mijlocul anilor ’40 este caracterizata de un stil biomorfic stimulat de exemplele suprarealistilor, cativa dintre ei fiind recent emigrati din Europa in New York dupa razboi.

Untitled,Untitled, c. 1944/1945 c. 1944/1945National Gallery of ArtNational Gallery of Art

Inspirat de tehnica suprareasita a scrisului automat - lasa pensula sa se miste fara un control constient pentru a permite manifestarea creativitatii din inconstient - Rothko incearca o pictura mai abstracta. In acuarelele de la mijlocul anilor ’40 exploreaza fluiditatea mediului pentru a evoca viata preistorica.

Untitled, c. 1945-1946National Gallery of Art

Figuri biomorfe danseaza in fata unui background din benzi orizontale asemanatoare unui univers submarin. Luminoase si transparente, acuarelele din aceasta perioada marcheaza momentul schimbarii in cariera sa.

Number 7, 1947/1948National Gallery of Art

Artistul creaza curand efecte similare in picturile in ulei prin diluarea pigmentilor si aplicarea lor in straturi foarte subtiri suprapuse.

Untitled, c. 1945National Gallery of Art

Straturile rectangulare ce servesc drept background pentru figuri biomorfe anticipeaza structura spatiala a picturilor de mai tarziu.

Untitled, c. Untitled, c. 19481948Collection of Kate Rothko PrizelCollection of Kate Rothko Prizel

In manifestul din In manifestul din New York New York Times Times Rothko si Gottlieb au Rothko si Gottlieb au scris:scris:Suntem pentru exprimarea Suntem pentru exprimarea simpla a unui gand simpla a unui gand complex. Optam pentru complex. Optam pentru formele mari datorita formele mari datorita impactului mare pe care il impactului mare pe care il au si pentru formele plane au si pentru formele plane deoarece acestea distrug deoarece acestea distrug iluzia si releva adevarul.iluzia si releva adevarul.

Din 1947 Rothko elimina Din 1947 Rothko elimina din lucrarile sale din lucrarile sale elementele suprarealiste.elementele suprarealiste.

No. 17/No. 15 [Multiform], c. 1949 National Gallery of Art

Asocierile figurative si referintele la natura dispar din pictura lui Rothko la sfarsitul anilor ’40. Elementele lineare sunt eliminate progresiv, iar petele de culoare aranjate asimetric devin baza compozitiilor sale. Pictura anilor 1947-1949 este multiforma diferentiidu-se de compozitiile mai clare care le urmeaza. Unele din ele retin jocul figurilor, liniilor din lucrarile anilor 1944-1946, iar diversele efecte de textura sunt legate de experimentele in acuarela.

Untitled [Multiform], c. 1948Collection of Kate Rothko Prizel

Noile forme exprima stari Noile forme exprima stari emotionale. Este remarcabila emotionale. Este remarcabila atentia pe care o da atentia pe care o da compozitiei, proportiei si culorii. compozitiei, proportiei si culorii. Din acest moment Rothko va Din acest moment Rothko va limita prin margini formele din limita prin margini formele din lucrarile sale.lucrarile sale.

No. 8 [Multiform],No. 8 [Multiform], c. 1949 c. 1949National Gallery of ArtNational Gallery of Art

In anii ’40 Rothko definise In anii ’40 Rothko definise conceptul picturii sale in care conceptul picturii sale in care formele se afla intr-o aventura formele se afla intr-o aventura nestiuta dintr-un spatiu nestiuta dintr-un spatiu necunoscut. In ziarul necunoscut. In ziarul Possibilities Possibilities el spune ca aceste el spune ca aceste forme nu sunt asociate direct forme nu sunt asociate direct cu nici o experienta vizibila, dar cu nici o experienta vizibila, dar in ele poti recunoaste principiul in ele poti recunoaste principiul pasiunii organismelor. Mai pasiunii organismelor. Mai tarziu va sustine: “… arta este tarziu va sustine: “… arta este pentru mine o anecdota a pentru mine o anecdota a spiritului si singurul ei sens este spiritului si singurul ei sens este concretizareaconcretizarea scopuluiscopului variatiilor de liniste si agitatie ale acestuia.”

Untitled,1949Collection Kate Rothko Prizel

Ca multi alti artisti din New York Ca multi alti artisti din New York contemporani cu Rothko, acesta contemporani cu Rothko, acesta oscileaza intre arta abstracta si oscileaza intre arta abstracta si cea figurativa, iar ambitia lui este cea figurativa, iar ambitia lui este de a investi arta nonfigurativa cu de a investi arta nonfigurativa cu transcendenta, care ar rivaliza transcendenta, care ar rivaliza astfel mitul si ritualul din cultura astfel mitul si ritualul din cultura arhaica. arhaica.

Untitled, c. 1949National Gallery of Art

Din 1947 Rothko renunta la titlurile conventionale in favoarea numerelor sau culorilor care diferentiaza un tablou de altul.

Artistul spune doar ca “Linistea e atat de curata” referindu-se la cuvintele care ar paraliza mintea si imaginatia celor care ii privesc tabloul.

No. 10, c. 1950Museum of Modern Art, New York

Prin 1950 Rothko a redus numarul dreptunghiurilor la doua, trei sau patru pe care le aliniaza vertical.

White Center, c. 1950Private Collection

Din acest moment Rothko va lucra invariabil in acest format, sugerand prin variatii de culoare si ton atmosfere sau stari.

No. 2 (No. 7 and No. 2), 1951 (1950) Colectia Paul Mellon, Upperville, Virginia

Aplicata in straturi subtiri (ulei dar si pigmenti pe baza de ou) culoarea capata luminozitati noi. Tehnica lui Rothko pare simpla, insa la o examinare atenta aceasta este bogata in efecte si variatii. Uneori pictura pare ca se misca pe suprafata deoarece artistul deseori schimba orientarea tabloului cand picteaza, chiar si cand aceata este finalizat.

Untitled [Blue, Green, and Brown],1952 (1951) Colectia Paul Mellon, Upperville, Virginia

In aceste picturi culoarea si structura sunt iseparabile: formele insele exista prin culoare. Variatiile de saturatie si ton cat si de luminozitate evoca un spatiu aproape palpabil. Culoarea, structura si spatiul se combina pentru a crea o prezenta unica. Astfel Rothko incearca sa inconjoare privitorul nu cu ceva impozant ci cu un spatiu intim si uman.

Untitled, c. 1953National Gallery of Art

In evolutia limbajului pictural Rothko a ramas loial principiului unui continut profund. Desi rareori specifica o interpretare precisa pentru vreo opera, el crede in potentialul acestora de a transmite intelesuri metafizice sau simbolice.

Untitled [Seagram Mural],c. 1958National Gallery of Art

Creatiile lui Rothko incep sa se intunece incepand cu sfarsitul anilor ’50. Artistul se opreste la o paleta formata din rosu, maro, brun si negru si trece de la motivul formei inchise la forma deschisa.

Untitled [No.4], c. 1964 National Gallery of Art

Cu cateva exceptii culorile inchise domina lucrarile lui Rothko din anii ’60. Acesta dezvolta o tehnica de suprapunere de culori pana, asa cum spunea istoricul de arta Dore Ashton, “suprafetele deveneau catifelate precum poemele noptii.”

Untitled,1968Private Collection

Rothko l-a citit pe Nietzsche, si aceasta ne duce cu gandul la interpretarea tablourilor lui ca opozitii intre un element rational sau abstract si unul emotional sau tragic.

Untitled, c. 1953Private Collection

In diferite momente din anii ’50 si ’60, Rothko picteaza numeroase tablouri de mici dimensiuni pe hartie. Nu e sigur daca acestea erau studii pentru operele de mari dimensiuni sau pur si simplu variatii asemanatoare, dinamice, de forme si culori. Aceste formate au fost preferate mai ales in 1968 cand a avut o activitate fizica mai redusa datorita unei boli de inima si a continuat sa lucreze pe hartie chiar si dupa ce a revenit si la formate mai mari.

Untitled, c. 1969John and Mary Pappajohn, Des Moines, Iowa

Intr-o serie de brun sau negru si gri produsa in 1969-1970, Rothko desparte orizontal compozitia si o incadreaza cu o margine alba. Calmul zonei intunecate contrasteaza cu turbulenta sugerata prin tehnica de realizare a zonei gri, in care apar uneori nuante de albastru sau ocru. Marginile clar definite stabilesc un joc intre pictura si privitorul care e atras in desen prin stimulare la nivel senzorial, dar tinut totusi la distanta de marginea alba.

Bolnav fizic si depresiv, Rothko se sinucide la 25 februarie 1970. In acel moment era apreciat in Europa si America pentru rolul important pe care l-a avut in dezvoltare artei nonreprezentationale. Vibrantele, imaterialele valuri de culoare confera picturii sale nonobiective posibilitatea de a transmite un puternic continut emotional si spiritual.