Marilena Lascir (coord.)Liliana Paicu, Maria Lupu, Corina Bogheanu

Eseulargumentativ

Pregdtire pentru Bacakureat

Tehnici de argumentare.

Scheme de lucru. Variante rezolvate

rle prin Ordinulosa Ordinului.

r@ in vigoare pentrulh Ordinul ministrului

d& ergunentare,

), Ltiam Paicu,

tl8

n.vL73-ffi

tr Ffr-!ion2l.dislbnicioE aorr&rl prealabil

CUPRINS

Prefagi.. ............5Programa de Bacalaureat (fragment). Toate profilurile. ... ... . ..7

C"A?ITOLUL 1

Textul argumentativ - intre teorie si practici.1.1. Ce este textul argumentativ? Citwa repere ............91.2. Cum se evalueazi textul argumentatiy pentru examen?

Barem, grila descriptorilor, ffsi de (auto)waluare .... ......181.3. Cum citesc un text argumentativ?

Modele de argumentare;i aplicaiii .....2I

CAPITOLUL2Despre ce voi argumenta? 10 scheme de lucru. . . . , . .31

CAPITOLUL 3

Cum si. evit greselile?. . . . ......53Variante corectate. Citeva tipuri de gregeli intAlnite ln lucririle elevilor

3. 1. Structura discursului argumentativ (coeziunea structurii)Greseli de eyitat . . . ...,,...543.2. Continutul argumenririi (coerenga textului)Gregeli de evitat . . . ........563.3. Corectitudinea exprimiriiGreseli de evitat . . . ........6j

CA?ITOLI]I,4Cum si fie textul meu argumentativ? 68 de variante fezolvate. ..........69

A. PROBAOR{A- 50 de sugestii de rezolvare .. . .......69B. PROBA SCRISA - 18 variante rezolvate

ANEXA 1 - Diverse clasi{iciri ale conectorilor argumentatiyi .

ANEXA 2 - Lista argumenti.rilor realizate .

181

t82r84BIBLIOGRAFIE

li ohcrial, limbajldc ergou jargonrf b limbajul poetic

E-tt); rcr<te nonlite-r"B-i.-, iuridic_admi-q,

-$ din domeniul

ili rryrera canalul,

t-,.dtrirllcrc, divertisment etc.th.i&.rnl'niore- dor orale ;i scrise:

,-Cdnr".ti6, [g)d6q-ss-

lfpctrtsli5c frnetic, onoepic,

-riq kico-semantic,

r niv, descriptiv

i-.t.-idor in descriere

$-, & menfnere 9i de

CAPITOLULT

Textul argumentativ - intre teorie gi practici

1.1. Ce este textul argumentativ?Citeva repere

in textul argumentatiy este suslinut un punct de vedere asupra unei teme,

prin argumente 9i dovezi (exemple, explicalii, analogii etc.), av6nd scopul de

a convinge cititorul cu privire la validitatea opiniei exprimate. A argumenta pre-

supune a parcurge trei pati obligatorii: a sustine, a dovedi gi a intiri. lJn text este

argumentativ daci are explicit formulate o tezi $i cel putin un argument care sio justifice. O pirere nesuslinuti de argumente nu este o argumentare, ci doar

o afirmagie ne.iustificatl, care poate fi neconvingitoare sau lipsitl de valabilitate.

Elementele componente ale unui demefs .Egumentetiv sunt:

a. o temi in prrtl cireia se discuti;

b. un protagonist (cel care argumenteazi gi care vrea si convingi. un intedocu-

tor asupra valabilitigii propriei teze) gi un antagonist (real sau ipotetic, ffind cel

care trebuie convins);

c. cel pulin 0 o?inie ti unvl sau mai multe algamentq

d. argumente saslinute (dovedite) gi alese in funcfe de tema dati, adaptate

inte ocutorilor, prin urmare marcate cuitural 9i aparginind unor arii de semni-

ficaqie specifice;

e, faze internediara, cdnd opiniile se schimbi sau se consolideazi, tn funqiede argumentele aduse de ffecare dintre intedocutori ln favoarea propriilor teze;

f. o conduzie.

9

Hrrir ca mirci ale

rd +mtedv, struc-

qfrch critica 9i in

ESEUL ARGUMENTAT'IV

Recomandiri in vederea redactirii unui text argumentativ

l. Citeste cu atent'e subiectul si reflecreazi asupra cerintei pentru a intelegeproblematica pusi in discu;ie, situagia de comunicare datl (Cine este emiydtorul?Cui i se adreseazd textul? in ce context? Cu ce scop) si care trebuie si ffe pozitia tafatl de tezl.

2. Clariftci termenii/deffneste conceptele. Documenteazi-te in legiruri cutema dati, apoi alege un punct de vedere cu privire la aceasta.

3. Cauti argumente pentm a-{i sustine teza. Alegerea argumentelor repre_zinti cea mai importanti etapi. Ia in calcul mai multe posibilititi, apoi alegedoui dintre acestea pe care le consideri cele mai puternice. Argumentele trebuiesi ffe ,,tari", valide gi si porneasci de la premise adevirate in raport cu tema dati,putend fi sr-rstinute cu exemple din rexul,suport sau din cultura generali, infuncle de tipul probei: scrisi sau orali.

4. Gisegte cel putin un exemplu potrivit pentru {iecare argumenr pe careai ales sil dezvolgi. Este de preferat ca prin argumentele gi exemplele folosite sidovedesti, la SCRIS, ci ai inteles textul-suport si poti si il valorifici, iar la ORAL,ci ai culturi generali si cunosrinte interdisciplinare.

5. Formuleazi logic si coerent argumentele gi ai griji si fie dispuse fiecarein cite un alineat.

6. Ordoneazi argumentele in fr-rncgie de impoftanta lor, pornind de la celmai puternic.

7 . Utilizeaz| cotect organizatorii textuali/conectorii argumentativi. Ace;_tia pot fi conjunclii, adverbe, prepozitii, interjectii, expresii 9i locutiuni con_juncgionale, adverbiale, prepozitionale, verbe ;i expresii verbale care organizeazi.discursul argumentativ.

8. Introducerea, cuprinsul si incheierea sunt cele trei pirti pe care textulargumentativ trebuie si le aibi.

9. Alege o intrare in textl care iri este la indemini: o introducere clasici insubiect, un adevir general, o declarafe de intengie, o frazi provocatoare (intero-gatie, negalie etc.). Apoi formuleazi clar problematica pusi in discutie Ei mentio_neazi pozigia ta fati de aceasta.

j NitaPanF'l, Linba;i litetu rtdromina ingimnaziu. snucnrididactir? descLise.Edi rap,talel^ 4s.lire.ri.200J. p. 20,t.

10

ext argumentativ

-:-:-:-. lenrru a inlelege

.-: ,:,:. ::te emitdtoral?-::: *e :i fie pozitia ta

::-::=.r.:-:e in legituri cu

::: :-r:;lentelor repre-

:.: j:::liriri, apoi alege

:. -:,:g'.:me ntele trebuie

-:- ::PL]IT cU tema dati,

--- --:irura generali, in

::J- argument pe cafe

i- :remplele folosite si'. ' ::-ici. iar la ORAI,

: ;i ie dispuse fiecare

: -::. pornind de la cel

i argumentativi. Aces-

::::-: Si locutiuni COn-

a::ii aare organizeazi

::-::::l pe care textul

: -:-::oducere ciasici in: :::r"-ocat62ag (in1g19-

:. ::: crscune sl menflo-

]'EXTUL ARGUMENT{|IV _ iNTRE TEORIE SI PMCTICA

10. Formuleazi o concluzie pornind de la argumentele date. Aceasta poate

si sintetizeze argumentele, si reformuleze opinia, si exprime categoric atitudineafili de temi, poate fi o formulare memorabili cu fo4i persuasivl sau una concisi.

ll. Realizeazi un plan pe ciorni, tinAnd cont de structura textului argumen-

tativ, in care si distribui elementele de continut in cele patru pirti clar d.elimitate:

a. IPOTEZA (Ce uoi susTine? Ce pozilie adopt fayd de problemarica dar,i?)

b. ARGUMENTUL 1 + DEZVOLTAREA LUI (Cu ce;i cum uoi sustlne?)

c. ARGUMENTUL 2 + DEZYOLTAREA LUI (Cu ce si cum uoi susTine)

d. CONCLUZIA (Cum uoi sintetiza/incheia argumenta1ia)

12. Pe parcursul redactirii, imagineazi-ti cine ar putea ff cititorul ciruiai te adresezi si care sunt asteptirile sale. in consecinli, vei alege adecvat exemplele

gi-Ei vei exprima ideile, vei utiliza limbajul standard/literar, fhi aluneciri stilisti-ce improprii acestui tip de text.

13. Redacteazi prima formi a eseului pe ciorni. Vei respecta normele limbiilitelare gi precizarea privind intinderea textului argumentativ (numirul maxim

de cuvinte). Dati fiind problematica, este de preferat un stil neutru, impersonal.

f4. Cend atezi textul in pagini, asiguri-te ci apat paragrafe cu alineat,

care marcheazi principalele pir;i a1e discursului. ir "rgom..rt"r."

,crisi, agazi inacela;i paragraf argumentul ;i exemplele potrivite pentru acesta. Coerenla dis-

cursului argumentativ este suslinuti $i de organizarea textului in paragrafe.

15. in redactare, vei avea in vedere structura textului argumentativ 9i mij-loacele lingvistice ale exprimirii unei aprecieri. Pentru aceasta:

a. Vei utiliza paragrafe si alineate. Organizarea ideilor in scris, intr-un text

argumentativ coefent, cu echilibru intre componente, este redati grafic

prin alineate, care trebuie si marcheze cele trei pirli rnari ale textului(introducere, cuprins gi incheiere) gi si indice clar argumentele. Para-

graful este un fragment unitar dintr-un text, care cuprinde o anumitiidee/argument 9i reprezinti o secvenli/subdiviziune despirgiti de restul

textului prin alineat nou. Paragrafele care cuprind cele doui argumente

trebuie si ffe bine dezvoltate, similare ca dimensiune gi mai ample decitparagrafele care conlin ipoteza sau concluzia. Un text argumentativ are

cel pulin patru sau cinci paragrafe, fiind structurat astfel:

INTRODUCEREAJIPOTEZA. (alineat): enuntarea temei propuse gi clariffcarea conceptelor (aserliunea);. (alineat): formularea propriei opinii/pozitii fali de tema propusi gi o

enuntare a celor doui aspecte principale care vor fi urmirite in argumentare.

1l

ESETJI. ARGUMI]Nl ATIV

CUPRlNSUL/ARG UMENTAREA. (paragraful 1/secventa i): argumenrui l (afirmatia care cuprinde ideea

principali) si dezvcltarea (expiicarea, dovedirea) argumentului;. (paragraful 2/secventa Z): argumennrl 2 (afirma;ia care cuprinde ideea

principali) si dezvoitarea (expiicarea, dovedirea) argumentului;

Obseruayie! in rrod obiyuit, se stabilrsc louri paragrafe, fa:are incluzintlargumentul $ exernplrh alecuate (chinr si unele cottcluzii). in cazul utxot.ereurimai elaboratq ?otf mdi tnuhe pardgrafe, insd cerin;a r/e exdtnen precizeazinamirul argumentelor care se puncteazii: doua.

CONCLUIIA

' (alineat): propoz.itie declarativi cu varoare de adevir, rerevanti rati cieremi (sintez-a argumenteior, intirirea ipotezei).

Obseruayie! in acest T,aragraf nu se mai folosesc utrbe d.e opinie sau conectori

?recu.m: pdrerca m(a €ste cd. . ., consider ca. . ., ci donr struduri conclusiue (|trinurrnare, in consecintA etc,).

b. Vei folosi concctori logici in punctarea alineatclor, a paragrafelor, iarpentru marcarea elementelor constitutive ale argumentului: verbe de opi_nie, adverbe/locutiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivi-titii evaluative, conjuncgii/locutiuni conjunctionale cu rol argumenrativ,utiiizate penrru exprimarea raporturilor de tipr cauzal, consecutiv, finai,conciuziv etc., conectori argumentativi. De reguli, conectorii se despartprin virguli de restul enuntului.

Agadar, in stfucturaiea argumentirii, vei avea in vcdere urmitoarele:

I. in introducere/ipotezi se precizeazi ideea principali (teza) ce urmeazi a fidemonstrati si se exprimi propria opinie fatl de aceasta.

Primul paragraf are ca scop captarea atentiei cititorului, pentru a_l determinape acesta si citeasci mai departe (de exemplu, printr-o frazi provocaroare sauo intrebare) si introducerea in subiect (cadrul general), pentru ca acesta si deviniicurios in legituri cu aspectele particulare ce urmeazi si fie abordate.

Formularea tezei reprezinti ideea care va fi sustinuti de_a lungui intreguluieseu, fiind urmati de mentionarea pozitiei hti de problematici (pro sau conrra).Se utilizeazi verbe de opinie si conectori argumenrativi, de exemplu: consider cd,in opinia mca, pdrerea mea cu priaire |n... este cA... etc.

t2

::-: .Je .uprinde ideea

:,:1 -:r :-.i1 ui:

:-,: .are cuprinde ideea

- -ir: i:1ru] u i:

:.-,;--,.,ti e at e i nc luzin d.::: . i,: mzul unor eseuri

:: :z t:tainen pretizeani

:=-.'i:. relevanti fati de

. :ia orinie sdu conectori

:-,;nri conclusiue (prin

.-;:. a paragrafelor, iar

::e:iului: verbe de opi-: ; indici ai subiectivi-

i: cu rol argumentativ,

: -::r,. consecutiv, fina1,

1. :onecrorii se despart

:;initoarele:

-: :eza) ce urmeazi. a lri

:1. pentru al determina

i.:za provocatoare sau

::i:u ca acesta si devini::.:rordate.

ie-a lungul intreguluir::ici (pro sau contra).

.: exemplu: consider cd,

TEXI'UL ARGUMENTAfIV. 'NTRE

TEORIE Si PRACTICA

IL Argumentarea propriu-zisi, partea cea mai extinsi a eseului, se compu-ne clin paragrafe ce conrin argumentele prin carc se dezvolti ideea principali a

eseului si sustinerea lor prin dovezi (fapte. exemple, explicatii, cirate, prezelrarea

unor intimpliri, opinii de autoritate, comparatii care si scoati in evidenti ideea

sustinuti, folosirea unor contraexemple, apelul la experienta personali etc.),

ordonate logic. Pcntru a introduce si a lega argumentele si exemplele, trebuie

utilizati conectori/cuvinte speciale de tranzitie, care coreleazi paragr:afele si fac

eseul mai usor de citit.in formularea argurnentelor:. se poate face apel la opinii de autoritate (ale specialigtilor in domeniul temei

discutate) introduse de formuliri precum: Asa cum sustine X. ..; Potriuit opinieilui Y...; sau pot ff folosite proverbe, zicitori si maxime;

. se pot lolosi citate sau parafraz5.ri din textul-suport (la SCRIS) sau, la ORAL,ale unor surse de referinli (filosoff, lingvigti, istolici, critici literari etc.);

. rezultatcie statistice trebuie extrase din surse sigure (ex.: in concordanyd cu

statistica eJectudfi de In*itutul X. . .):. consideraliile personale nu reprczinti exemple;. se €viti formulele ce implici sentimenre puternice (ex.: toatd lunea detes,

ti.... e absutd sd rrcdem... etc.):

. se folosesc generalizirile, dar {lri exageriri (ex.: copiii considerd ca- - . in locde toyi copiii considerd cd. ..; in zilele noaste, pulini adolescenti mai merg la biblio-

teci, in loc de in zilele noastre, nimeni nu tnai merge la bibliotec'i);. se recomandi nuantarea fbrmulirilor (ex.: tind sd cred inloc de eu;tiu cd).

Tehnici de argumentare

C Se poate recurge la diferite strategii argtmentative, precum: exemplifica-

rea, cauzalitarea. ar:alogia, opoziria ert.

3 Demersul argumentativ poate fi deductiv (de la aser;iune/affrmatie gene-

rali la exemple) sau inductiv (de la exemplu la generalizare).

3 Urmitoarele aserfiuni (asertiunea esre un enun!, afirmativ sau negariv,

care este dat ca adevirat) au putere de convingere diferiti, de la foarte convingi-toare la foarte putin convingiroare: fapte, judecili, mirturii, credinte personale,

prejudeciti. Altfel spus, ,,o argumentatie solidi se bzzeazia pe fapte, foloseste cu

13

ESEUL ARGUMENTATIV

precau!ie judecitile gi mirturiile, eviti exprimarea credintelor personale;i elimi-ni prejudecitile" 2.

3 Se utilizeazi mijloace lingvistice pentru exprimarea unei aprecieri:. verbe de opinie: a rede, a considera, a presu?une etc.;. adverbe/locugiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivititii

evaltaive: probabiL pzsibil, desigur, Jirii indoiala, cu siguranyd etc.:. conjunctii/loculiuni conjunctionale exprimind raporturi de tip cauzal,

consecutiv, final si concluzivi pentru cd., intruckt, tncht, ca sd, deci, prinunnare etc,t

. conectori (adverbe, locutiuni adverbiale, conjunclii sau locutiuni conjunc-tionale, structuri verbale) care ajuti la exprimarea legiturilor logice dintreidei (a tipului de rationament), precum:

- succesiunea, enumerarea: in primul rind, in al dnilea rdnd, in continuare,

in sflr;it,- adunarea: in plus, de asemenea;

- a)ternativa: pe de o parte..., pe de altu parte; sau..., sau...: Jie.. ., -frt...;- contrastul: dar, insd, ci, in contrast cu, dimpotriu,i, spre deosebire de;

- opozitia sau restrictia: din contrd, totu;i, dz;i;

- ierarhizarea: inainte de toate, mai presus de toate, mai important decAt,

- compafalia: cum, ca si cum, de parcd, lafel ca, tot a;a ca, in rcmparatie cu,

in mod asemdn'itor

- concesia: de;i, totu;i, cu toate acestea, chiar dacd:

- explicarea cauzelor: findr,n, datoritd, pentru c'i;

- explicarea consecintelor in consecintd, prin urmare;

- concluzia, sinteza: deci, asadar, rezum,ind, infnal, prin urmare, in conclu-

zie, in consecintd.

. modalizatori (sau elemente modale: verbe, adverbe, expresii etc.) care indi-ci atitudinea autorului, un grad anume de certitudine, probabilitate sau

dubiu ln legituri cu aspectul discutat:

- certitudinea: cu siguranTii, desigur, nident, freste, nu este nicio indoiald cd...;- incertitudinea, probabilitatea: pro babil, e posibil, poate, s-ar putea cd... .

'?Andra Serbinescu, Cum se scrie un text,Editura Poiirom, Iasi,2007,p.226.

t4

.,:r.or personale si elimi-

:3i u:tei apreciefi:

. ::ici ai subiectivititiia,::<:.,,1i1t/l etc-l

::: r::uri de tip cauzal,

:,::-i:. ca s'1, deci, prin

.: -: -ocutiuni conjunc-

-::-::'l:ilor logice dintre

:..:; -,z,td, in continuare,

:;:, ..: lie, , ,, fe, , ,;

:: -, C:O:ebire fu;

';: :t?:tot'tdnt deca,

::.; ---;- itt comparalie cu,

. :-:1: ttn dr4 in conclu-

. .:.,::isii etc.) care indi--:::.:. probabilitate sau

. .:. -, tj,'jo indoiald cd...;: ::a- !-,zf Putea ca,., .

TEXTUL ARGUMENTAIIV INTRE TEORIE SI PRACTICA

IIL Concluzia presupune intirirea ipotezei, prin reluarea ei nuanlati, si sin-teza argumentelor, oferind cititorului o imagine clari asupra pozigiei adoptate deautof.

in formularea concluziei se folosesc structuri persuasive ca: in concluzie, cu

siguranyd. . .; A;adar, oed cd sunteli dr acord cu mine in priainla. . ., auind in uedere

cd.. .: Prin urmare, este important de inleles cd. . .; in consecinld, este eaident cd... .

in aceasti etapi, de sintetizare, nu se mai introduc idei noi care nu au fostsustinute in eseu.

Nu se exprim5. propria opinie (cred eu, consider c,i) in paragrafii de conclu-zii, deoarece ar produce impresia de inconsecventi gi ar diminua efectul persua-siv al intregii argllmenr;.ri.

in interiorul concluziei, ipoteza se reformuleazi, nu se transcrie.Ultimul enung se formuleazi astfel incit si ii dea cititorului o impresie puter-

nici, de final.

16. Nu uita ci mesajul unui text poate ff analizat si din perspectiva stilului.De aceea, limbajul utilizat trebuie si aibi anumite insuqiri:

- calitigi generale ale stilului (corectitudinea, claritatea, proprietatea si purira-tea termenilor, precizia);

- calititi particulare ale stilului (naturaletea, armonia etc.);

- elemente de retorici: figuri semantice (metafori, metonimie, personificare,oximoron, epitet) gi ffguri retorice/de gAndire (interogatia retorici, perifraza,

prolepsa - Wti spune cd nu se poate, dar ud pot demonstr/z clntrlzriu/ etc.), mijloaceartistice cu forti expresivi prin care emititorul incearci si convingi cititorul ape-

lind la judecitile lui de valoare; insi acestea nu pot inlocui argumentele.

17. Eviti urmitoarele tipuri de gre;eli de exprimare:- cli;eele/ticurile verbale;

- pleonasmul;

- cacofonia;

- repetilia supiritoare (in unele lucriri se repete de exemplu: aceasta, foarte);- tautologia;

- r ruismul (adevirul evidenr);

- comparatii nepotrivite, epitete nefondate (.. .te iubesc precum iubeste sclauul

lumina;i orbul libertdten -1.L. Caragiale; cunoayerea de sine este inedita; Dundrede ca o coloand uertebrala prin care t(trra respird aer)t

r5

ESEUL ARC UMENTATIV

- dublarea prin sinonime (tristeyea ;i mel.ancolia omului...; bucuria, fericireafeciiruia. . .);

- lanlul de gerunzii;

- consrructiile prolixe;- generalizirile exagerate (|n ziua de a,zi, toli tinerii ddoptd/refuzn.. .);- afi rmagiile nedemonstrabile.

18. Finalizeazi lucrarea.. Reciteste prima formi a eseului riu lin1nd cont de toate acesre aspecte.. Analizeazi. corectitudinea argumentelor si elimini erorile de logici, de rele_

vanti.. Verifici distribugia ideilor in pagini, existenla a (minimum) 4 , 5 paragra{e.. Corecteazi greselile de scriere, de exprimare sau de stil, ortograffa si punc,

r uar ia.

. Apreciazi daci ai respectat precizarea privind numirul de cuvintc.

. Transcrie forma finali pe foaia de examen.

Recapituldm!

T'extul argumentativ trebuie si ffe in concordanti. cu problematica pusi indiscutie si si indeplineasci cele trei criterii:

. cocrenta corr r in uru lui;

. coeziunea structurii;

. corectitudinea exprimirii in scris si respectarea limitei de spatiu (numirulma-xim de cuvinte impus) in redactarea textului.

t6

*L - -; butria" fericirea

m;&z..)l

:rc ace;te aspecte,

crdc & logici, de reie-

tnm) 4- 5 paragrafe.

c d ortografia si punc-

inl & orvinte.

ilFrllemetica pusi ln

ii de spaEiu (numirul

TEXTUL ARGUMENTATIV _ iNTRE TEORIE $I PMCTICA

Etapele redactirii unui text argumentativ

1. Pregitirea gi documentarea in vederea redactirii:- citirea textului gi a cerin;ei pentru lntelegerea temei de argumentat;- identificarea ln cerintd. a conceptelor gi in text a dovezilor;- clariffcarea conceptelor cu ajutorul unui dicgionar sau ln urma docu-

menririi (cir1i si resurse online);- documentarea pentru o buni cunoastere a problematicii;- formularea propriei opinii/propriului punct de vedere fagi de tema dati

(de obicei, atitudinea este fie de sustinere, fie de evidentiere a unor :rspecrepro gi contra);

- ciutarea mai multor argumente sau exempie adecvate ceringei, inclusivfolosind metoda brainstorming sau ciorchinele/reteaua semantici..

2. Alcituirea planului de idei:- selectarea si ierarhizarea ideilor lntr-un plan de idei, respectend sffuc-

tura textului argumentativ.

3. Strucrurarea gi redacrarea:

- formr:Iarea ip o tezei;

- enuntarea;i sustlnerea uaor argumente (pro qi/sau contra);- precizarea concluzki.

4. Veriffcarea si corectarea lucririi, in func$e de:

- claritatea formulirii tezei, respectiy a concluziei;- existenta unei legituri logice intre ipotezi ;i concluzie, dar ;i intre argu-

mente 9i concluzie;

- dispunerea argumentelor ln paragrafe distincte, avind o ordonare inter-ni clari;

- utilizarea conectorilor gi a tehnicilor de argumentare;- eliminarea generalititilor insuficient susrinure;- corectarea diferitelor tipuri de erori;- numirarea cuyintelor pentru respectarea limitei date.

5. Stabilirea formei finale.

17

ESF,UL ARGUMENTAIIV

1.2. Cum se evalueaz; textul argumentativ pentru examen?Barem, grila descriptorilor, figi de (auto)evaluare

Doui tipuri de redactare a textului argumentativ le sunt propuse candidagilorde la Bacalaureat 2018: la SCRIS - argumentare folosind in principal informa-giile din textul-suport, iar la ORAL - argumentare liberi, apelAnd la experientade viaEi gi la cultura generali, de asemenea pornind de la un text dat, cu aceeasi

problematici.La proba scrisi, subiectul I. B. este un item subiectiv de tip eseu, generat de

textul-supoft, care vizeazi, producerea unui text de tip argumentativ (formulareaipotezei, anuntarea pozifei, construirea a doui argumente, formularea concluzi-ei). Punctajul alocat este de 20 de puncte.

Competengele generale de evaluat sunt:

L Uilizarea coread;i adenaai a limbii rom,ine in diferite situatii de comunicare;4. Argumentarea in scris si oral a unzr o?inii in diuerse situayii de comunicare.

Redactarea eseului argumentativ presupune cunoagterea si utilizarea de citrecandidali a unor elemente de limbaj speciffce (verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mirci ale subiectivititii, evaluative, cuvinte cu rol argumentativ,structuri sintactice in argumentare), elemente de constructie a discursului argu-mentatiy (structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumenta-tiv) gi aspecte legate de logica ;i coerenta mesajului argumenrativ.

Toate acestea sunt incluse in reperele care detaliazi cerinta propriu-zisl si inbaremul de corectare si de notare. Buna stipAnire a acestor elemente consdtuieo conditie fundamentali a rezlizi,rii unei argumentiri reusite, la care se adaugi.

necesitatea detinerii unor cunostinte de culturi generali gi/sau a unei reflectiiserioase pe tema dati, a unei gAndiri logice si creative, o exprimare corecti si

expresivi si evitarea erorilor semantice, stilistice sau de conlinut.Luim ca exemplu urmitorul subiect:

SUBIECTUL I. B. (20 de puncte)Redacteazi un text de 150 - 300 de cuvinte, in care si argumentezi daci prac-

ticarea unui sport in echipi are sau nu efecte beneffce asupra unui tinir, folosindinformatiile din fragmentul dat. 20 de puncte

Noti! in elaborarea rispunsului, te vei raporta la informatiile din fragmentul dat. Folo-sirea aftor informalii esre facultativi-

l8