Dan Gulea

MARGINALIILEAVANGARDELOR

Dan Gulea

MARGINALIILEAVANGARDELOR

fffifrrumAr&

2016

Cuprins

Argument .........8Termenul de aoangarddinculturaromAnd . . . . . 11

O definilie - Atestdri in cultura rom6nd - Eminescu gi avan-

garda - Gheorghe $incai qi avangarda - Sensul militar -Sensul politic - O cronologie a termenului de aaangarild\n

cultura romAnd

Futurismactiv&retroactiv. .....30Sonda lui Marinetti

Dada:Spectacolulainceput .....38ldrileluiTzara ....44

Identitatea elveliand - Supus al Imperiului Otoman;

bulgar - La Simbolul: Origini turceEti - Mesianici - Limba

englezi - Belgieni - Neamlul Bufty - Identitatea francezigi cea romAneasci - Divizia germand -,,Cabaret Voltaire":Antinalionalism - Identitatea avangardei romAneEti -Reluiri ale destinului lui Tzara: Andrei Codrescu - Matei

Vigniec - Chris Tanasescu / Margento

Note despre poemul simultan. De la Merz la Altazor . . . 81

Avangarda in literatura maghiarh din RomAnia. . . . . . 87

LumearomaneascealuiJoyce. ........ 91

transitions -Magina de cltll- Caleidoscop -Work in progress

Ilustralia de carte la Perahim . . . 113

Construirea imaginarului avangardist: autori gi personaje

onirice (clasicii avangardei: Urmuz, M. Blectrer, H. Bonciu)

- Dupi 1947 - Aulori gi personaje activiste. Armele - Mitrea

Cocor I Olel gi piine - Realismul 9i faliile sale - Literatura

pentru copii - Noua literaturd - Marin Preda - Sewenfe

onirice in realism-socialism - Onirismul pur: Prooerbe

Perahim. Schit5 de catalog al cdrlilor ilustrate in timpulviefiiautorului... ...... L60

LimbajullaGelluNaum .......181Realitate 9i limbaj - Leoparda gi limbajul naumian - Siuiul

irespirabil - Critica mizeriei - Nigredo - Lucrdri in aerile sau

Pledoaria mea pentru poezie - Zenobia - Sinuciderile din dragoste

de Ia Sozenaki - Ready-made

ImagineatextuluilaGelluNaum ..... 194

Primii prieteni: Victor Brauner - Jack H6rold * Paul Pdun

- Reprezentdri scenice & grafice: filmul - teatrul - Epoci pi

grupuri - Traduceri - De la .fu'ttopoem la Infra-Noir - Hera-

clit -Epwa Apolodor - Ready-made ('4ztantaiul oertebrelor)

- Calea $earpelui - Poetizali, poetizali... - Medium - Volute

LimbajulluiPaulPdun. .......256Calibanism - Desenul -,,Cadavrele delicioase"

PersonajulD.Trost. .....263Marxistul - Artistul vlzual - Personaj de roman - Personaj

de eseu - Teoreticianul - Medicul

Grupnl suprarealist rom6nin opera lui Virgil Ttndorwt. . 278

Gellu Naum - Paul Pdun - Gherasim Luca - D. Trost -Lumea leopardului

Termenul de aoangarddin cultura romind

O definifie - Atestiri in cultura romAni -Eminescu si avangarda - Gheorghe $incai giavangarda - Sensul militar - Sensul politic -

O cronologie a termenului de aanngnrddin cultura romAni

O definifie

Termenul de ,,avangardd" implici o definifenumai irr relafie ecun c6mp cultur al,incadrul cdruiase manifestd gi fald de care deaine avangardd; exis-tenla unei avangarde depinde, deci, de ,,resfrJl"cAmpului cultural (artistic), stabilindu-se astfel orelafie de opozifie, dar gi implicarea unei ,,traiec-toii", aceasta din urmd fiind nofunea-relafie. Fieci discutdm, irr cultura noastrd, despre avangardaistoricd (repartizatd mai mult sau mai pufin precisperioadei interbelice), fie despre o avangarddtransistoricd (Marino avansa, oarecum maliflos,,,;teiodizarea gi datarea ultimei avarrgarde"l,sugerAnd astfel transformdrile inerente ale unui

1. Adrian Marino, Diclionar de idei literare, cap.,Avangarda", Editura Eminescu, Bucureqti, 1973, p. L99.

IL

Dan Gulea

cAmp cultural). Pe de altdparte, Bourdieu nici nuse opreqte asupra nofiunii de avangard5, decAt trsens transistoric, de pildd atunci cAnd analizeazd.Educatia sentimentald si ,,descoperirea lumii artis-tice" de citre Fr6d6ric Moreau.

Atestdrile termenuluiin cultura romAnd implicade asemenea, o relafie structurald, o opozifie ftrultimi instanld cu cAmpul cultural sau, mai precis,cu tendinlele predominante ale acestuia.

Atestiri in cultura romini

Dupi Adrian Marino, prima atestare ar fiin anul1912, intr-wrsdrimb de scrisori intre Gala Galactiongi G. Ibriileanu, unde tAndrul defensor eclesiastic(inspector bisericesc) intenfloneazd ,&t cele cAtevanuvele, sortite si nu faci parte din volumul editatde Viala romkneascd, un mic volum de avantgardd(s.m., D.G.) pe care il editeazi Cocea. Zgomotulacestui mic volum va fi profitabil celui de-al d oilea"2 ;accepfla proiectelor lui Galaction nu se limiteazd lasensul literar, ci implicd exact aceasti relafie cultu-ral5, de frondS" fat,a de un oarecare establishment,cunoscut autorului, un partener de idei aI lui TudorArghezilaLinia dreaptd (1904). Bisericula din Rdzoare,volumul publicat cu ajutorul lui Ibrdileanu ir.19'1,4,va fi urmat de Clopotele din MhndstireaNeamlu (1915),

2. Scrisori cdtre G. lbrdileanz, edilieingrijitd de M. Bordeianu,Gr. Botez, I. Ldz6rescu, Dan Mdnuci gi Al. Teodorescu,cu o prefa!6 de Al. Dima gi N.I. Pop4 Editura pentruLiteraturd, Coleclia ,,Studii si documente", Bucuregti,1956, p.1"0-1L, reluat in Adrian Marino, op. cit., p.179.12

Mar gin aliil e ao an gar d el or

editat de cel citatin scrisoare, N.D. Cocea, in colecflagazetei Facla. Galaction cunoaqte, deci, cAteva dintreposibilitiflle ,,avangardei": ,,zgomot" qi ideea decontinuitate a evenimentelor literare, de anunlare a

unuia prin altul; o tehnici mediaticS, publicitard, peterenul literelor; avangarda trseamn5, decy anunlpublicitar.

O mai veche atestare a termenului de uavan-gardh" este descoperiti de Geq $erban" careciteazd un alt schimb de scrisori intre MihailDragomirescu qi Titu Maiorescu. Anul este 18943.

Aicia discipolul Dragomirescu subliniazd mefi-tele pionierilor, ale celor care descoperd noi expre-sivitifi, deci experimenteazd, cum am sPuneasthzi; cu un cuv6nt, meritele aaangardei artistice.Disculia nu este exclusiv literard nici de dataaceasta, contextul evocAnd o discufie pe temede muzicd: Maiorescu il privea cu suspiciune peWagner, fald de marele Beethoven: ,,Wagner se

raportX la Beethoven ca Ibsen la Shakespeare sauca Byron la Goethe [...] Lait-motivele gi sdrdcia demelodii sunt deplorabile. E un epigon-pigmeu pelAngd Beethoven [...] Byron, Ibsen;i Wagner suntmoderni, Shakespeare, Goethe gi Beethoven suntetemi." Clasicismul maiorescian se gise4 la finelesecolului al XIX-lea, pe cale sd se transforme in

3. ,,Pr6ludes i l'avant-garde chez les Roumains", in Euresis.

Cahiers roumains d'6tudes litt1raires, m. L-2, 1994, p.22.4. Titu Maiorescu gi prima genera{ie de maiorescieni.

Corespondenld, antologie, note gi prefali de Z. Ornea,text stabilit de Filofteia Mihai qi Rodica Bichis, EdituraMinewa, Colecfia,,Documente literate", Bucuregti, L978,

p. 116:1.18, p. 445-M8.

13

Dan Culea

conservatorism. Mihail Dragomirescu ii explicilui Titu Maiorescu: ,,Semnificafia muzicii luiBeethoven poate fi mult mai adAnci decAt aceeaa muzicii lui Wagner [...], dar aceastd semnificafienu este evidentS, pentru cI [...] e mai cu greu depriceput. Din contrS, scoaterea la iveal5 asemnifica-

liei profunde a sunetelor -tn general (independent defaptul cX unele combinafii sunt mai semnificativedecAt altele), a fdcut-o Wagner [...] eu n-am fdcutdecAt sd gdsesc <<armata>> acestui <<avant-garderr".Prin urmare termenul de ,,avangatd6", in utilizd-rile sale din afara ,,avmrgardei istorice", implic5intreg spaliul artistic, in orice sens.

Sensul cultural este cel mai important pentrutermenul de avangardd, falA de sensul politicsau cel militar. De altrninteri, in studiile desprefenomery fie ci subiectul il constituie avangardaistoricd ori o ,sitimd" (in spefd: oricare) avan-gard6,, sunt analizali scriitori deopotrivi cu artigtiiplastici, cu muzicienii. Din perspectiva avangardeiistorice, dorinfa de sintezi a fenomenelor artisticeeste elocventi, un spectacol avangardist fiind unulcomplet, cu muzicS, culod manifeste tipdrite etc.

Eminescu gi avangarda

O datX in plus, avangarda este una culturalS,generici; din nevoi didactice, se poate separa in,,Iiter at6" r,,hlozohcd" r,,Ioto gt afi c5" g. a.m. d. Dinacest punct de vedere, urmdrind, deci, atestareaculturald a termenului, primul care folosegte acest

1.4

Mar ginaliil e aa an gar delor

termen este Eminescq il:r driar primul sdu articolpublicat, O scriere criticds, din 1"870.

Eminescu intrdin arena jumalisticii, a celei cultu-rale, in spirit polemic, pe teme de lingvisticd; nuatAt domeniul limbii romAne il preocupd (domeniuintens dezbdtut in epocd), cAt anumite drestiuni demoralitate, intrucAt ceI vtzat de articol este baronulD. Petrinq cu textul sdu Puline cuainte despre coru-

puea limbii romilne tn Bucoaina (1869): ,,StuderrfiromAni din Viena sunt surprirqi de sdrimbareaatitudinii lui D. Petrino fald de Aron Pumnul gi demodul cumftrlelegea sd critice sistemul s5u filologic.Numai cu cAteva luni mai inainte [toamna hrt1869],D. Petrino compune un Prolog, pe care il rosteqte laconcerttil dat in folosul Fundaf,unii pumnulene, ful

care il numegte pe Aron Pumnul, "filolog distins" gi

luptitor politic cu merite <demne de stima qi admi-rafia fiecdrui romAnr>. Dupd aprecieri de aceastd

naturd, D. Petrino trecein cealaltd extremd giin Pulinecwinte... il denunld pe Aron Purnnul ca o primejdienafionald"6. Eminescu se prorurnfdir apdrarea gcoliilui Aron Pumnul, folosind in sens ironic termenulde avangardd; in grafia latinist5: ,,Lr casulu de fatiaavemu aface cuururlu din avangardele celorumulti,carivorurmq adeca: cu obrosiurd aunei avangarde,intihrlata deplinu ast-feliu: Pucine cuointe...",

5. Albina,Pesta, anul V, nr.3,7119 ianuarie 1870'p.2-3 9i nr.4, gl2'1. ianuarie 1870, p.3-4. in volum, pentru prima datiin edifia Caragiale, intitulati Diverse, Editura Libririeilicoalelor Fralii faraga, Iagi, [1895] , p.76-87.6. Al. Oprea, in vol. Eminescu, Opere, vol. IX, EdituraAcademiei RS& Bucuregti, L980, notele de la p. 515-5L7;

articolul lui Eminescu se afl6lap.79-84.1.5

Dan Gulea

in acest prim articol al siu, mandatar al asoci-aliilor romAnegti din Imperiu (cum ar fi SocietatealiterarA-gtiinfific5 a rom6nilor din Viena sauSocietatea literarie-social5,,Rom Ania" ), ftr numelecdreia exprimi apdrarea ideilor lui Aron Pumnul,Eminescu se situeazi intr-o pozilie diametrali fafdde ideile lunimii. D. Petrino este un reprezentantde ultimi ord al gcolii maioresciene (,,o copie infi-dela" a lui Maiorescu), dupl ce cu pufh6 vrememai inainte va fi susfinut ideile despre fonetismale lui Pumnul. Comparalia inechitabild esteprocedeul stilistic eminescian, unde Maiorescueste asemdnat cu Immanuel Kant din perspectivagcolilor ce le genereazi; recentul emul Petrino esteagadar, ir rafionamentul eminescian, un,,avangar-dist" al ideilor junimiste, exprimate de Maiorescu(Despre scrierea limbei rumilne, 1.866). in acest textal lui Maiorescu gramatica gi regulile lui Pumnulsunt numite ,,false" , ele produc 6nd ,,o sil5 impusdspiritului nostru ca sd scriem cum vrea d. Pumnul".Mai mult irr studiul Limba romdnd tn jurnalele dinAustria (1868), exemplele lui Maiorescu provincu precddere din publicaFile la care gi Eminescucolabora (Familia din Oradea) sau din cele repre-zentante ale asociafiilor studenlegti din care, deasemenea, gi Eminescu fdcea parte (Albina, care aapirut la Viena gi la Pesta qiFederaliunea dinPesta).

In al doilea rAnd" Eminescu irorizeazl gi unstatut al luiAlecsandri, reiterat de Petrino: ,,criticuluil lauda pe d. Alecsandri si-l face regele poetilor,lucru la care aplaudem si noi, p;ma ce vomu avegi unu imperatu al poetilor, care adeca sa-l intreaca

t6

Mar gin aliil e aa an gar d el or

pe dumnelui, ceea ce, spus fara complimentu - va ficamu greu, de$i sintem de o natura care nu despearanicilo data". tr fapt, nu atAt poztfla lui Alecsandriil deranjeazd. pe Eminescu, cAt modul de a gAndi,

canonul literarilr viziunea lui Petrino. Nu peste multdvreme, poetr:l il numegte pe Alecsandri in Epigonii,

se gtie, similiironic, ,,rege-a7 poeziei vegnic t6ndr 9iferice". Fali de accepSunile curente ale nof,unii (,,ftranii 1870-1"880 termenul [este] aplicat ar{igtilor care

aveau o pozifi.e esteticd avansatS, netradif,onald, care

erau in polemici impotriva societdfi"T), Eminescu

aratd o pozif,e aiticd deosebitS, iar atitudinea hn,ironicS, poate fi comparati cu cea a lui Baudelairede la irrcepuhrl anilor 1860 (NIon ceur mis d nu)8, cate

se dedara dezgustat de metaforele militare aplicate

culturii. Motivafla poetului fuxrcez se orientaftr jurul,,disciplinei" gi a,,contingentelor" pe care le subsu-

meaz6.o astfel de semnificaf,e. D. Petrino este vizutcle Eminescu, fird indoiald, ca un fel de ,,soldat" juni-mist, care inaugureazi o campanie bine proiectatd.

Vocabularul militar predomind in textul eminescian,cu scopul de a persifla astfel de iniflative: ,,scola de

parfrsartl", ,,partisan",,oaste de ex- si aphcatoi",

7. Matei Cdlinescu in dialog cu Ion Vianu, ,,Avangardaintr-o perioadd de pluralism estetic", inLettre internationale,

nr. 58, 2006; de asemenea, cf. Matei Cilinescu, Cinci feleale modernitdlii. Mode.rnism, aaangardd, decaden[d, kitsch,

postmodernism, ttaducete de Tatiana Pdtrulescu, Radu'f'urcanu, Mona Antohi, postfald de Mircea Martin, ediliaa ll-a Editura Polirom, Colectia,,Collegiumi Iagi, 2005, p.99-1.48.

8. Cf. Fusdes. Mon ceur mis d nu. La Belgique d4shabill4e,

Cdition d'Andrd Guyaug Gallimard, Folio classique,1996,p.L04.

17

Dan Gulea

,,imperiul cel vast al stiincei filosoficei ,,acotnbate",,,a tebate" etc., culminAnd cu un irdemn elocvmt:,,Susu flamur4 josu masca!". Tanerd publicist estecontaminat de preeminenla unui ,,rdzboi cultural",indemnAnd el tnsugi la opozif,e, la ,,ridicarea stea-guhJt'. Mult mai blazatincuget, aflatin exil gi avAndo distanld suficientd fafd de actualitdfile culturaledin patrie, Baudelaire vitupereazd impotriva unorconformisme/ a unor ,,spirite ndscute perrtru a fiservile", ,,care nu pot gandi decAt in grup" (i.e. ,,ensocL6t6"), errumer6nd sensurile rizibile ale rizboiuluicultural,,literaturd militantdi,,a firtesteagul drepti//a se aruncainluptd",,,unul dintre vetetarti", ,,poe[ide Iuptd",,,literaturile de avangard5" q.a. Atitudinealui Eminescu este, agadar, instabild: alict irontzeazdavangarda gi implicaflile ei politico-culturale, dincolointrd sub vraja propriului discurs, pentru a reluatermmii ,deltJptd", de aceasti datdinirrleles serios,,, contraavangardist".

Gheorghe $incai gi avangarda

Tot in contra direcliei lui Maiorescu, in urmd-toarele pagrni, Eminescu il elogiazd pe Gheorghe

$incai (privit cu dispre! de Maiorescu in studiul fncontra direcliei de astdzitn culturaromdnd,l86g dargiin Observdri polemice, 1869:,,compilarea fdrd criticd alui $incai nu este o hronicd" etc.) qi ftrtreaga miqcareardeleand, cu urmdtoarcle fraze needrivoce: ,,dacd,criticul ce-l califici de mincinos [conotativ, acestaeste atributul dat de Maiorescu lui $incai...] ar fi avut

18

Mar gin aliil e aa an gar d el or

lrtrnlvoinla de a cerceta istoria istoriei, afunci ar filrrrtut bdga de seamd cd procesul intru scrierea isto-lici la orice naf,une se incepe mai intiiu gi constd din('r()rlografie, cu saufara terrdentia din culegerea de

prin toate partile a materialului." Meritul lui $incair,stc, arat5 Eminescu, acela de a culege informafiirlt,spre ,,o singura idee, aceaia a RomAnismului",('rrm numegte poehrl atestdrile pe care le face $incaiprczenfei in veac a romAnilor. Poate de aicf de laI'iltr6nul 9i."ur, a preluat Eminescu termenul de

irvangardd, transformAndu-i sensul militar in cel

t'ultural. $incai traduce o mulfme de documente,It' selecteazd gi le ordoneazd in Hronica sa. La elilpare prima atestare, in sens militar, a termenuluitlc avangardd (L810-18L1), cu prilejul reproduceriirrnei menfiuni despre lupta dn1'632 dintre domnul'l'Irii RomAnegti, Leon Tomga qi Matei aga viitorulclomn Basarab. Citatul este tradus dupd istoriculirustriac Johann Christian von Engele, cu care $incailxilemtzeazi de-a lungul operei sale: ,,Leon Vodddrept aceaia au adunat pre cAfl au putut tr priph 9isupt povdfuirea spdtariului Mihnea celui Mare i-autdmis ca sd stea impotriva celor ce venea inainte,c-i avantgarda aceasta a lui Leon Vodi au nimeritpreste toatd oastea pribegilot, carea se povdfuia de

Matheiu aga [Basarab],la satul Ungurei 9i aqa se-au

infrant"lo.

9. Recent. Historia Valachiae, part. I, seq. 285; Istoria ldriiITomhnegti gi a Moldoztei,'l'804.10. Hronica romilnilor gi a altor neaffiur| cf.. Opere, vol. IIfedigie gi shrdiu asupra limbii de Florea Fugariu, Prefaldgi note de Manole Neagoe, Editura pentru LiteraturS"llucuregti, 1969, p. 66.

19