•." ,.-CEU"«; II-

STATE ~I PIETESusan Strange

Tabele si ilustratii

Ilustratii

A Judecati de valoare asupra a trei barci de salvare ~....... 122.1 Patru strueturi in jurul pirghiei stat-piata.. 404.1 Productia de razboi a SUA.............................................................. 968.1 Cresterea postbelica a productiei ~i exporturilor mondiale 2138.2 Productia rnanufacturiera si exporturile mondiale 2158.3 Exporturile mondiale de produse manufaeturiere, 1963 si 1985 21611.1 Sehimbarea structurala si raportul autoritate-piata 39411.2 Strueturi eonexe : ~ 397

Tabele

8.1 Manufaeturizare: Productia si aportul la export pe grupuri de !ari,1965, 1973 si 1985 213

9.1 Proeentajul populatiei eu aeees la energia electrica: Citeva exemplede tari mai putin dezvoltate 266

J-

Prolog: Citeva povestiridespre insule pustii

Este 0 noapte tara luna, vintul bate cu putere. Vasul pufaie din gn~u,croindu-si drum printre uriasele talazuri sfichiuite de furtuna. Deodata, seaude 0 explozie asurzitoare in inima navei. Toate luminile se sting. D.intr-unmotiv sau altul, centrala electrica este avariata, La bordul vasului se iscapanica. Oamenii incep sa alerge care incotro, strigind, tipind, lovindu-se.uniide altii, Fiecare incearca sa ajunga la barcile de salvare. Puntea incepe sa seincline incet intr-o parte. Probabil ca explozia a perforat coasta vasului.Panica se inteteste. Citeva barci de salvare, minuite cu stingacie, se intepenescIn gruie. Altele se rastoarna in marea agitata. Doar trei izbutesc sa seindeparteze de nava, inainte ca aceasta sa se scufunde in valurile inspumate,cu 0 ultima rasucire inspaimintata. Si acum iata ce s-a intimplat cu oameniiaflati in cele trei barci norocoase. intr-una din barci se afla un grup de persoanecare, din intimplare, I-au urmat pe Martin, unul din ofiterii vasului. Martinsi-a pastrat cumpatul ~i a lansat barca la apa, ajutat de trei membri aiechipajului, Mike, Jack ~i Terry. Printre putinii pasageri se numarasi doiindragostiti, John ~i June, 0 mama, Meg, ~i ceidoi copii ai ei, Ken ~i Rosy.Trei zile ~i trei nopti, impinsi de furtuna, cei din barca au parte de 0 calatorieingrozitoare, Dintr-un motiv nestiut, aparatul de radio nu functioneaza. Nimeninu-si da seama ince parte a oceanului se afla. Rezerva de apa e pe sfirsitecind, in cea de a treia noapte de deriva, se aud valurile spargindu-se de tarm.Scapind ca prin minune de stinci, barca se opreste pe 0 plaja, Oamenii adormpe nisip, fericiti ca au scapat cu viata. Dimineata, exploreaza impreuna tarmulinsulei pustii. Gasesc izvoare, nuci de cocos, ~ipeste in laguna. Martin.aflatinca la comanda, se ingrij este ca barca sa fie trasa la loc sigur ~i organizeazaconstruirea unui adapost improvizat. Dupa citeva zile, Martin ii stringe petoti intr-o seara ~iIe spune ca a cercetat dealurile din apropiere. Si adauga caa vazut niste urme care par a fi lasate de oameni. .Prieteni - zice el, s-arputea sa ne aflam intr-un mare pericol. De aceea trebuie sa taiem niste copaci

7

SUSAN STRANGE

si sa inaltam 0 palisada, Trebuie sa ne facem sulite, sa organizampaza ~i satrimitem patrule."

Unii se opun acestor masuri, John ~i June, fericiti ca idila lor a luat 0

intorsatura atit de neasteptata, nu prea vor sa munceasca la palisada, Au alteidei. Meg ar prefera sa caute fructe, nuci mai ales, ~i sa faca 0 gradina delegume. Dar membrii echipajului sint obisnuiti sa primeasca ordine de laMartin si acordullor face ca planurile ofiterului sa fie puse in aplicare. Treptat,micul grup se obisnuieste sa faca ce i se spune. Intre timp, cea de-a douabarca de salvare care a reusit sa se indeparteze de vas ajungesi ea la insula -dar acosteaza in alta parte. Cele doua grupuri nu se intilnesc. Pe moment,membrii fiecarui grup cred ca sint singurii supravietuitori. Grupul din barcaa doua este foarte diferit de primul.Alcatuit numai din studenti, este condusde Jerry, un tinar doar cu un an sau doi mai mare decit ceilalti, El este eelcare i-a adunat in jurullui, eel care a organizat lansarea la apa a barcii si a~reusit s-o indeparteze de nava. Din intlmplare, in barca nu au urcat niciofiteri, nici alti membri ai echipajului - ~inici profesori. in cele trei zile ~itreinopti petrecute pe mare, cei din barca a doua sint impinsi de colo-colo, nestiind,ca ~i primul grup, unde anume se afla. Vorbesc la nesfirsit, ca toti studentii,despre situatia lor tara iesire si-si imagineaza ce vor face daca vor da vreodatade pamint. Idealisti, sint de acord cu Jerry ca ar fi nemaipomenit sa seorganizeze intr-un fel de comuna primitiva. Fiecaruia dupa nevoi, de la fiecaredupa capacitate. Egalitate in luarea deciziilor; aceleasi legi pentru toti. Cind .se trezesc in prima lor dimineata pe plaja, se apuca veseli sa culeaga nuci decocos si sa pescuiasca in laguna. Dupa citeva zile, incep sa apara primeleprobleme. Doi indragostiti, Bob si Betty - la fel ca John si June din primabarca de salvare - sint inclinati sa-si lase indeletnicirile care Ie fusesera atribuite~i sa porneasca, mina in mina, spre padure. Ceilalti simt ca le scade zelul.Urmeaza alte discutii prelungite: care sa construiasca adapostul, care saculeaga nuci de cocos, care sa pescuiasca. Joe, un tip practic, care a adus cuel 0 lada cu scule, pretinde ca trebuie sa primeasca ratii suplimentare sau saaiba mai mult tirnp liber fiindca, doar intr-o ora, cu ferastraul si toporul luipoate face cit ceilalti intr-o saptamina, Amos este mare ~i vinjos, ii place samunceasca. Trebuie sa fie ~i el recompensat? Intre timp, tabara lor nu arenici palisada, nu are nici latrine. Nimeni nu vrea sa se ocupe de asa ceva, de

8

STATE $1 PIETE

aceea locul incepe sa miroase urit, murdaria se intinde peste tot. Dar fiecareinca mai crede ca organizarea egalitarista este 0 idee buna, Cei din barca atreia acosteaza intr-o alta parte a aceleiasi insule. Si ei cred ca sint singuriisupravietuitori. De data aceasta din grup fac parte citiva oameni in virsta ~imult mai multe marne cu copii, ca ~imembri ai echipajului. Intre acestia dinurma se numara ~icitiva bucatari de pe vas, Jack, ospatarul sef, ~i intendentulnavei, un tip dur, tacut, care zice doar: "Spune!i-mi Mac". Dar, la inceput,nimeni nu-si asuma conducerea acestui grup. Fiecare i~i sparge singur nucilede cocos, pescuieste si-si prepara singur pestele. Dupa citeva zile, mameleincep sa se plinga, nucile de cocos .le deranjeaza copiii la stomac, dar nu-sipot lasa singure odraslele ca sa se duca la pescuit.

Oamenii mai in virsta stau pe unde Ii ajunge oboseala, arata pierduti ~inefericiti. Nimeni nu construieste 0 palisada, daramite latrine. Si atunci Jackare 0 propunere: in loc sa incurajeze trocul - peste contra nuci de cocos -ce-ar fi sa foloseasca drept bani cuiele din punga gasita din intimplare printreproviziile din barca? Pentru inceput, fiecare va primi un numar egal de cuie,care vor fi folosite pentru a cumpara sau a vinde peste, nuci de coc,os, altefructe, pentru servicii personale, cum ar fi construirea unei colibe sau cirpireahainelor. Ca sa-~i faca viata mai usoara pina vor fi salvati, propune Jack,fiecare va trebui sa-i dea lui Mac cite doua cuie pe saptamina, pentru paza,protectie si curatenie, ~i cite un cui pe saptamina unchiului Tod, care estebatrin ~i schiop ~inu se simte prea bine, dar se ofera sa organizeze un fel descoala pentru cei mici, dind astfel posibilitatea mamelor sa pescuiasca sau savineze.

Piata demareaza bine, desi apar citeva probleme. Pretul pestelui exprimatin cuie este atit de bun incit fiecare vrea sa mearga la pescuit. Dar cum sahotarasca cine foloseste barca de salvare? Trebuie sa se inteleaga cine 0 iaprimul, cind ~ipentru cit timp. Oamenii incep sa se cam sature de peste prajit~i nuci de cocos. Ce bine ar fi sa cultive niste cereale, dar cum sa finanteziperioada de germinatie? Cineva omoara 0 capra salbatica, S-o imparta inmod egal sau s-o vinda celui care da mai mult? Matusa Jane se imbolnaveste.Cine s-o ingrijeasca? Cum sa fie luate aceste hotariri colective? Bine eelputin ca grupul are ce minca ~iunde sa se adaposteasca; pina ~ibatrinii credca, desi salvarea s-ar putea sa intirzie, vor rezista pina la sfirsit.

9

SUSAN STRANGE

* * *Povestirea continua cu ceea ce s-ar putea intimpla daca, ~icind, cele trei

grupuri descopera, pina la urma, ca nu sint singurele supravietuitoare de pevaporul scufundat. ~i aici se poate alatura ~i cititorul, povestirile despreinsulele pustii devenind 0 alegorie a economiei politice. Asadar, avem treigrupuri, dominate de cite 0 anumita valoare sociala. Grupul lui Martin daintiietate ordinii si securitatii; este 0 societate-fortareata. Grupul de studential lui Jerry da lntiietate dreptatii si egalitatii; incearca din rasputeri safunctioneze ca 0 comunitate. Grupullui Jack da intiietate bogatiei, eficienteiin productie; este 0 societate-piata. "Aha, inteleg," exclama cititorul rafinat,.vrei sa prezinti trei modele competitive. Societatea-fortareata este un modelrealist; comunitatea este un model idealist; iar societatea-piata este un modeleconomic. Economistii l-ar recunoaste foarte usor, Politologii ar avea aceeasireactie la modelul realist, iar sociologii ar fi mai familiarizati cu modelulidealist." In termeni mai simpli, s-ar putea spune ca cele trei modele reprezintaabordarea nationalista, socialista si, respectiv, liberala a relatieiautoritate-piata, care nu este altceva decit esenta economiei politice.

Acum putemjuca douajocuri, ambele foarte instructive. Unul este sa-iintrebam pe cei cunoscuti ce cred ei ta se va intimpla la intilnirea grupurilor.Cum vareactiona fiecare grup la vederea celorlalte? Cum - puteti intreba ~idumneavoastra - vor incheia ele povestea, pretinzind in continuare ca,intr-adevar, se afla pe 0 insula pustie si ca va trece destul timp pina la"salvarea" naufragiatilor? Jocul acesta va poate spune ceva despre modurile .diferite in care oamenii percep realitatea, despre propria lor experienta inceea ce priveste lumea reala, interpretarea pe care 0 dau ei istoriei si naturiiumane. ~i yeti descoperi, cred eu, ca nu toata lumea intelege la fel ceea ceeste foarte probabil.

Diferenta de perceptie va fi ~imai evidenta dad yeti incerca un altjoc,daca yeti intreba nu cum cred cunoscutii dumneavoastra ca s-ar sfirsipovestirea, ci cum cred ei ca le-ar place sa se sfirseasca. Daca se respectaregulile jocului, ati putea afla cite ceva despre sistemullor de valori, despreaspiratiilelor, despre ceea ce cred ei ca inseamna un "happy ending". Eadevarat, oamenii atribuie valori diferite ordinii si securitatii, bogatiei ~i

10

STATE S1 PlETE

armoniei sociale, incercarii de a fauri 0 societate dreapta. Dar sa va sugerez~ieu citeva scenarii alternative. De pilda, asa cum grupullui Martin a acordatpriori tate securitatii ~is-a organizat pentru a se apara impotriva unui dusmanreal sau imaginat, la fel ~i patrulele lui au fost primele care au aflat despreexistenta celorlalti, "Nu ne putem permite ca sa lasam grupullui Jack sa seimbogateasca prea mult ~i nici nu ne putem asuma riscul ca mamele ~ilndragostitii sa se alature studentilor," spune Martin, "noi trebuie sa actionammai intii." Prinzind arnbele grupuri pe nepregatite, Martin le da un ultimatum:"Ori va alaturati noua, ori ...". Din acel moment, desfasurarea povestiriidepinde de atitudinea celorlalte grupuri: daca unul din ele sau amindouacedeaza si acccepta autoritatea militara, sau daca unul din ele sau amindouarezista, ajungind pina la lupta. Povestirea poate lua tumuri diferite, in functiede modul in care sint tratate celelalte doua grupuri, dupa preluarea puterii decatre grupullui Martin: cu marinimie, pe picior de egalitate, chiar daca incadrul unei societati autoritare, dar sigure ~iordonate, sau cu condescendenta,pe masura ce invingatorii se lasa corupti de putere si-i trateaza pe ceilalti cape niste sclavi, exploatindu-i ca pe niste "colonii".

Un scenariu diferit incepe in ziua in care studentii pornesc la vinatoarede capre salbatlce.Aventurindu-se departe de tabara, vinatorii zaresc palisadalui Martin. I~icarn dau searna despre ce este yorba si hotarasc sa se pregateascapentru tot ce e mai rau, Libertatea ~i egalitatea trebuie compromise.Socialismul trebuie sa mai astepte, Dar, din clipa in care s-au organizat,studentii sint destul de puternici ca sa dea propriul lor ultimatum: ori nerespectati independenta, ori atacam.

Un alt scenariu prevede ca grupul economiei de piata sa descopere dinintimplare acelasi lucru, ca nu e singur pe insula. Se convoaca 0 adunare incare, nedorind sa renunte la nivelul de viata evident mai ridicat, membriigrupului hotarasc sa dubleze .Jmpozitul pe securitate", desemnindu-l pe Macsa organizeze 0 armata de voluntari platiti, ,Aceasta echipa planuieste ~iorganizeaza un atac de noapte asupra palisadei lui Martin, surprinzindu-l pepaznicul care doarme.Asadar, in acest scenariu, echipa de luptatori este ceacare scapa grupul de pumnul de fier al lui Martin, in acelasi timp sporinddimensiunile pietei ~iposibilitatile de specializare in diviziunea muncii. ~i

11

SUSAN STRANGE

mai usoara ar fi preluarea grupului organizat pe principii comuniste, din cein ce mai ineficient si divizat ideologic.

Toate aceste scenarii au in vedere posibilitatea violentei, chiar ~iprintreoameni care la propriu - au fost cindva in aceeasi barca, Este aceastaposibilitate realista sau pesimista? Coexistenta pasnica intre cele trei grupurieste 0 posibilitate? Daca da, in aceasta societate miniaturala a statelor, lideriiincep sa joace un joc primitiv al diplomatiei - sa incheie aliante si, poateulterior, sa Ie rupa - cu unul din celelalte doua grupuri? Vor face ei promisiuniin ceea ce priveste ajutorul militar reciproc? Vor alege calea comertuluidiscriminatoriu?

Una din lectiile evidente este ca societatile organizate in mod diferitacorda prioritati diferite valorilor in ordonarea politicii lor economice.

s

B

L

D

B

s

\

B

D

A P~ .!.>A_-.-x--_ .••....P ~

(unde ~ = autoritate, P = piata)

Figura A Preferinte valorice ale celor trei barci de salvare (unde S = securitate, B= bogatie, D = dreptate ~i L = libertatea de a alege)

12

STATE S1 PlETE

o societate, sesizind 0 amenintare extema si/sau aflindu-se sub autoritatemilitarists, va pune securitatea inaintea acumularii de bogatii, acordind 0

prioritate redusa libertatii indivizilor sau grupurilor de opozitie. Pina ~istate Iedemocrate aflate in razboi restring libertatea cetateanului in diverse moduri.Aceasta se poate reprezenta schematic prin figura 1 ca model A. De underezulta ~i ca, in balansul dintre autoritate ~i piata, piata va tinde sa ocupepozitia inferioara.

o alta societate va pune acumularea de bogatii deasupra securitatii ~i alibertatii (folosind 0 definitie mai larga care include libertatea economicafata de restrictiile impuse de saracie). In modelul B vedem ca scrinciobuleste lasat in parte a opusa, statuI (sau alta autoritate) venind in contradictiecit mai putin cu fortele pietei. Utilizarea banilor in acest model sporestebogatia prin diviziunea muncii ~i ofera premizele unei structuri de puterefinanciara prin crearea ~i utilizarea creditului.

Intr-o alta societate (precum cea a studentilor, unde libertatea ~idreptateaindividului au aceeasi priori tate ), atit piata cit si autoritatea au 0 importantaredusa, sint mai echilibrate, iar preocuparea pentru securitate si sporireabogatiei sint trecute pe locul doi.Am reprezentat aceasta, la feIde schematic, inmodelulC.

Intr-o economie internationala, in care autoritatea este difuza sinecentralizata iar puterea este distribuita in mod inegal intre state, dominatiaunui stat care i~ibazeaza economia politica pe oricare din cele trei modele vaincerca, daca e capabila, sa polarizeze economia politica globala spre acelasimodel. Capacitatea puterii militare de a asigura securitatea, capacitate aproductiei de a spori bogatia tarii, capacitatea de a apela la adaptabilitateaaltora pe baza unor idei si credinte vor afecta toate rezultatele. Dar ceea ceincearca sa spuna povestirile mele este ca evaluarea rezultatelor, ca si ascopurilor propuse, tine de subiectivism. Teoriile economiei politiceinternationale sint inradacinate in experienta, preferintele ~i prejudecatilepersonale. Sint la latitudinea cititorului. Povestirile mele sint ca Lego, pieseledin jocul danez care se asambleaza intr-o infinitate de feluri pentru a faceorice doresti. Ca si in cazul jucariilor, puteti invata ceva din ele, chiar dacanu Ie luati foarte in serios.

13