MARELE RĂBOI VĂZUT PRIN

ARTĂ

Memorie. Istorie. Mentalități

Prof. dr. Maria Aurelia Diaconu

Sub ocupația germană viața cotidiană din Oltenia stă

sub semnul diverselor temeri:

•Teama continuă de rechiziționări și prădări

•Restricțiile alimentare

•Pierderea locurilor de muncă

•Scăderea salariilor

•Impunerea înscrierii în serviciul de plasare

•Muncă forțată

•Intimidări și pedepsiri

FOTOGRAFIA ÎNTRE PROPAGANDĂ ȘI

MANIPULARE

PRIZONIERII DE RĂZBOI Lagărul Thalerhof/Stiria, imperiul bicefal (anul 1917). Bucovina în faza terminală a făuririi lui

”homo bukowinensis”. Dacă nu erau uciși pe drum de milițiile ungurești, românii bucovineni -

bărbați, femei, copii și bătrâni ajungeau în lagărul de exterminare Thalerhof unde erau bătuți la

sânge și torturați. Mulți erau spânzurați. Stăteau zile întregi pe vreme rece în câmp, fără acoperiș

deasupra capului. Femeile și fetele erau dezbrăcate și ore întregi lăsate așa în frig până se făcea

”dezinfecția”... Epidemiile făceau ravagii, nu existau servicii sanitare și gărzile brutale îi obligau

să meargă prin gunoiul până la genunghi până la closete. Există teribile mărturii conform cărora

victimele internate în lagărul Thalerhof, printre care femei, fete și copii de sex masculin erau

deseori înlănțuiți și înghesuiți în vagoane murdare pentru vite, relata New York Times în

decembrie 1917

Țărani români

înrolați cu forța

de austro-ungari

în armata lor

pentru a le căra

tunurile pe front.

Dacă se opuneau

erau spânzurați -

în spate se văd

paznicii acestor

nefericiți!

Familie de țărani,

lucrători pe Domeniile

Coroanei Segarcea, luând

masa de prânz la câmp.

Imaginea a fost realizată

de W. Meissner in 1917 și

a apărut in ziarul olandez

,,Viața ilustrată'' in

toamna aceluiași an.

Sursa: Geheugen van

Nederland, coordonată de

Biblioteca Națională a

Olandei.

Populația aptă de muncă, dar și copii și bătrânii, a fost scoasă la munca

forțată, oamenii fiind pedepsiți sau închiși pentru neîndeplinirea sarcinilor.

Agricultura românească sub administrația germană în Oltenia.

Activitate la Mașină de treierat pe câmpurile de grâu de la

Domeniul Coroanei Segarcea, foto: W. Meissner

.

Sarbatoarea Culesului Viei

si Festivalul Vinului la

Domeniul Segarcea.

O fotografie din colecțiile

Imperial War Museums

London, realizată între

1916-1918 de Fotograful

Oficial al Armatei Germane

Culegerea viilor de pe

Domeniul Segarcea, judetul

Dolj.

lmagine de propaganda

realizata

de fotograful oficial al Armatei

Germane. Cel mai probabil,

aceasta imagine este realizata

in septembrie 1917, in perioada

"Gurbanului viilor",

sarbatoare care avea loc în

momentul în care se aduceau

ultimii struguri culesi din vie.

Sursa foto: lmperial War

Museum London.

Încărcarea materiilor prime pentru front la Craiova în august 1917

Realizată cel mai probabil în

noiembrie 1916, la câteva zile dupa

intrarea trupelor germano-austro-

ungare în oras, fotografia redă hotelul

Minerva și o parte a străzii Unirii.

Vizibil steagul alb arborat la Beraria

Minerva și banderolele albe ale

trecătorilor. În vreme de război,

acestea erau simbolul armistițiului, al

predării pașnice.

Fotografia face parte dintr-o serie de

imagini din anii Primului Război

Mondial păstrate la Arhivele de Stat

din Viena/Osterreichische

Staatsarchiv Wien.

”Transilvania 1916”, Războiul de Reîntregire Națională. Carte poștală românească reprezentând pe

cer chipul voievodului Mihai Viteazul, far călăuzitor în trecerea Carpaților de către batalioanele

eroicei Armate Române sub flamuri tricolore pentru eliberarea Transilvaniei, călcând sub copitele

cailor vulturul bicefal și inamicii austro-ungari. În stânga tabloului, o femeie în costum național

reprezentând Patria Română le arată calea. Pictură de marele artist român macedonean Kimon Loghi!

ARTA ÎN SLUJBA ISTORIEI

În vara lui 1917, prin Ordinul Circular Nr. 9400 din 23 iunie al şefului

Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul Constantin Prezan, un

număr de 35 de artişti plastici au fost mobilizaţi în Marele Cartier

General de la Iaşi. Acesta intenţiona să creeze Muzeul Naţional Militar,

instituţie "în care să se păstreze pentru viitor toate lucrările ce vor

reprezenta paginile cele mai alese ale războiului, clipele de restrişte, ca şi

sforţările prin care nădăjduim a se înfăptui idealul nostru naţional„. (Barbu Brezianu - "Gruparea Arta Română", în "Studii de istoria artei", Seria arta

plastică. Tomul 11, nr. 1, 1964, p. 149-150)

În acest scop, artiştilor plastici mobilizaţi pe lângă Marele Cartier General din Iaşi,

Secţia a III-a Adjuntatură, li s-au creat condiţii speciale de deplasare în teatrele de

operaţii ale războiului, pentru a executa desene-reportaje de pe câmpul de luptă. Pe

lista pictorilor şi sculptorilor mobilizaţi figurau:

Ion Jalea, Corneliu Medrea, Oscar Han, Dimitrie Măţăuanu, Alexandru Călinescu,

Alexandru Talpoșin (Severin), Gheorghe Stănescu, Camil Ressu, Ion Theodorescu-

Sion, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Grigore Negoşanu, Dimitrie Hârlescu,

Constantin Petrescu-Dragoe, Alexis Macedonski, Constantin Bacalu, Aurel Băeşu,

Dumitru Brăescu (născut în comuna Buciumeni, judeţul Galaţi, frate al celebrei

paraşutiste-pilot Smaranda Brăescu), Traian Cornescu, Otto Briese, Ion Mateescu,

Petre Bulgăraş, Alexandru Poitevin-Scheletti, Toma Tomescu, Richard Hette, Remus

Petre Troteanu, Gh. Ionescu-Doru, Emilian Lăzărescu, Ignat Bednarik, Atanasie

Constantinescu etc.

REPORTERI DESENATORI DE RĂZBOI

Pictorii D. Stoica şi Nicolae Mantu, au lucrat ca reporteri-desenatori de război pentru

ziarul "România", "organ al apărării naţionale". Scopul lor era de a oglind dramele

populației civile, ororile războiului, dar și eroismul.

Ziarul "România", cu apariție cotidiană, avea redacția în Iași, pe strada Lăpușneanu nr.

33, administrația în strada Ștefan cel Mare nr. 21, director era locotenentul în rezervă

Mihail Sadoveanu, iar ca prim redactor îl avea pe Octavian Goga. Din colectivul de

redacţie mai făceau parte scriitorii Petre Locusteanu, George Ranetti, Ion Minulescu,

Corneliu Moldoveanu, N. N. Beldiceanu, Mircea Rădulescu, Radu D. Rosetti ş.a.

Colaborau Nicolae Iorga, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Vasile

Voiculescu, Alexandru T. Stamatiad, Zaharia Bârsan, Vasile Militaru etc.

"România" (nr. 328, duminică, 28 ianuarie 1918), sub titlul "Expoziţia artiştilor mobilizaţi",

publică două articole, unul semnat C. M. (Corneliu Moldoveanu), cu consideraţii de ordin

general, iar celălalt semnat P.C. (probabil Petrescu Constantin), cu referiri concrete la

lucrările prezentate. Corneliu Moldoveanu, de pildă, aprecia

"ideea fericită a autorităţilor militare de a-i mobiliza pe pictori şi sculptori în însăşi sfera

profesiunii lor", fiindcă "expoziţia nu numai că întrece aşteptările, dar făgăduieşte foarte

mult pentru viitor. Haina militară i-a făcut pe artişti să îndrăznească mai mult, i-a îndemnat

să atace subiecte mari şi să caute a exprima pe pânză sufletul şi psihologia mulţimii. În alte

împrejurări poate că nici unul dintre ei sau foarte puţini s-ar fi gândit să fixeze în armonii de

linii şi culori strălucitele pagini ale epocii noastre. Şi ar fi fost o pierdere ... Istoria vitejiei

româneşti are dreptul să ceară de la toate categoriile de artişti ilustrarea episoadelor

glorioase şi cristalizarea estetică a momentelor unice prin vitejie şi jertfă".

Expoziţia artiştilor mobilizaţi

Expoziţia artiştilor mobilizaţi

Nicolae Mantu a expus tablourile

"La Mărăşeşti" şi "Spionul",

ambele inspirate din luptele ce s-

au dat la Mărăşeşti, primul

înfăţişând un atac la baionetă, iar

al doilea - un grup de ostaşi călări

aflaţi în urmărirea unei iscoade a

inamicului. Ulterior, el a creat şi

alte lucrări, printre care şi

monumentala compoziţie "Şarja

de la Prunaru„ aflată astăzi în

colecţia Muzeului de Artă din

Iaşi.

EXPOZITIA ARTISTILOR MOBILIZATI

Mai puteau fi văzute atunci prima variantă a compoziţiei "Morţii de la Caşin", de

Ştefan Dimitrescu, intitulată "Un cămin din Cașin", o compoziție de un tragism

copleșitor, "Primul val de atacatori" şi "Ecaterina Teodoroiu" de Camil Ressu,

"Retragerea (Dobrogea)" de Ion Theodorescu-Sion, "În patrulare" de Alexis

Macedonski, "Capturarea unui convoi inamic" de D. D. Stoica, "Prizonierii" de

Dimitrie Hârlescu, "Grenadierul" de D. Măţăoanu, "Ştafeta" de Ion Iordănescu,

basorelieful "Mutarea unui tun", medalionul în bronz "M. S. Regina Maria" şi

"Prizonieri germani escortați de soldați români" de Corneliu Medrea, "Blocul de

la Oituz" de Ion Mateescu, "În aşteptare" de Gheorghe Stănescu, "Refugiați" de

Dumitru Brăescu sau "Patrulă" şi "Răniţi" de Oscar Han.

"Ecaterina

Teodoroiu"

de Camil

Ressu

ȘTEFAN DIMITRESCU

MORTII DE LA CAȘIN

REPRODUCERE PARŢI ALĂ DI N TABLOUL

" ULTI MUL ATAC AL GORNI STULUI RĂNI T"

A PI CTORULUI I OAN STOI CA DUM ITRESCU

CORNEL MEDREA - PRI ZONI ERI GERMANI

ESCORTAŢI DE SOLDAŢI ROMÂNI

În anul 1917, 30 de pictori și sculptori au fost trimiși pe front de

Marele Cartier General al Armatei pentru a realiza lucrări inspirate

din luptele purtate de armata română. Unul din cei mai sensibili

artiști care au evocat ororile și crimele războiului a fost Nicolae

Tonitza. Între 20 și 25 august 1916 a participat împreună cu

camarazii săi la bătălia de la Turtucaia, care a dus la pieirea

regimentului. Împreună cu Tonitza au mai căzut prizonieri

pictorii C. Ioniță, C. Vlădescu, Sever Burada și sculptorul Horia

Boambă.

Nicolae Tonitza

În captivitate, neavând materialele necesare, artistul

folosea bețișoare și cerneală din bronz preparată de

el. A pictat peisajele din jur, tovarășii de suferință,

scene din lagărul cu sârme pe care erau întinși

bocancii rupți și murdari ai prizonierilor. Aceste

desene în cerneală și creioane colorate apar în

jurnalul din lagăr ținut de Tonitza cu regularitate.

Ulterior, desenele au fost prezentate într-o expoziție

în anul 1957 și la retrospectiva Tonitza din 1964.

În perioada 8 septembrie 1917–27 februarie 1918, Tonitza a

publicat o revistă umoristică în cinci numere, care a ajutat la

ridicarea moralului prizonierilor. Într-un desen vedem soldați

extenuați, căzuți la pământ, chinuiți de sete. În altul răniții și

prizonierii sunt urcați într-o căruță. Alții rătăcesc extenuați și

dezorientați, sprijinindu-se unul pe celălalt, la fel ca cei doi

răniți dintr-o altă imagine. Pe fețele lor se citește durerea așa

cum o dezvăluie bandajele. Lucrările din lagărul de la Kîrdjali

vor compune seria numită ”Portrete din prizonierat”. Printre ele

se află tablourile ”Prizonierii”și ”Doi soldați”,

gravurile ”Convoiul de prizonieri”, ”Peisaje din lagăr”,

”Îngroparea unui soldat român”, ”Cei fără înviere”.

Nicolae Tonitza, ”Mama soldatului”,

ulei pe carton, 1919,

Muzeul Județean de Artă Prahova

Nicolae Tonitza, ”Înmormântarea unui

român în Bulgaria”, ulei pe carton,

Muzeul Național de Artă al României

Compozițiile plastice arată fețele

chinuite de suferință ale oamenilor

copleșiți de situația defavorabilă în

care se aflau. Lucrările ”Femei la

cimitir”, ”Coadă la pâine”,

”Soldatul”și altele ce-i aparțin

lui Nicolae Tonitza evocă și ele

aspectele tragice ale războiului. Din

punct de vedere plastic, operele din

această perioadă sunt sub influența

expresionismului, influență care va fi

vizibilă și în lucrările ulterioare.

ION THEODORESCU–SION

A luat parte la luptele

din timpul Primului

Război Mondial și a

fost unul din artiștii

mobilizați de Marele

Cartier General pentru

a crea opere cu

subiecte din război.

Soldați în repaus, 1917 Cercetaș