Marele Canion

• Situat in nord vestul statului Arizona, Marele Canion este unul dintre atractiile principale ale Statelor Unite ale Americii.

Descoperirea

•  In anul 1540 spaniolul Lopez de Cardenas a fost primul european care a privit panorama grandiosului Marele Canion dar o harta a tinutului a fost editata doar pe la mijlocul secolului al 19-lea.Istoria aparitiei acestui canion nu a fost exploatata la maxim de catre cercetatori.

• O probabilitate mare o are faptul ca raul Colorado care trece prin mijlocul canionului a inceput eroziunea tinutului acum 10 milioane de ani incercand sa-si faca un culoar prin tinutul muntos.De-a lungul timpului au aparut prapastii de peste 1800 m inaltime cu lungimi de pana la 350 km si latimi de pana la 30 km.

•  Cea mai spectaculoasa parte a regiunii a fost numita Grand Canyon si a devenit parc national in anul 1908. Grand Canyon se intinde pe o suprafata de 4934 kmp iar temperaturile pot ajunge pana la 50 de grade celsius. Din aceasta cauza aici vegetatia si flora sunt cu greu intalnite neexistand decat cactusi si scorpioni. Chiar si in raul Colorado exista doar cateva specii de pesti. Pe malul acestuia se pot intalni iguane si broaste testoase. In extremitatile canyonului (in nord si sud) exista cateva paduri ofera un habitat optimal vietuitoarelor care nu se aventureaza prea des pe acest arid teritoriu.

• Noile cercetari legate de vechimea Marelui Canion contrazic datele de pana acum, conform carora acesta a fost sapat de puternicul rau Colorado in urma cu 6 milioane de ani. Noua dovada prezentata in Geological Society of America Bulletin demonstreaza formarea stramtorii canionului cunoscuta sub numele de Upper Granite, in urma cu 55 milioane de ani.

• “Istoria Marelui Canion este mult mai complicata decat s-ar fi crezut.”, sustine Rebecca Flowers, profesor la Universitatea Colorado. “Acest fapt ne demonstreaza ca Marele Canion nu a aparut brusc in urma cu 6 milioane de ani. Este probabil ca aceste vai enorme sa se fi format separat, unindu-se de-a lungul timpului. Este evident ca anumite segmente s-au dezvoltat diferit, integrandu-se ulterior.”

• Prin masurarea cantitatilor de uraniu si heliu continute de probele colectate din zona stramtorii Upper Granite, cercetatorii au putut determina perioada in care rocile au fost expuse procesului de eroziune. Temperaturile din pamant sunt mai ridicate decat cele de la suprafata, iar rezultatele au aratat ca rocile din aceasta zona au fost expuse la temperaturi mai scazute in urma cu 55 milioane de ani in urma.