marcela salagean, introducere in istoria contemporana a romaniei
TRANSCRIPT
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 1/193
Referenti §tiintifici:
Prof. univ. dr. loan Bolovan
CS I dr. Lucian Nastasa-Kovacs
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
sAl a g e a n , MARCELA
Introducere in istoria contemporana a Romaniei / Marcela Salagean. - Cluj-N apoca: Presa Universitara Clujeana,
2013
Bibliogr.
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 2/193
f . t > i y t ,
Marcela Salagean
Introducere
in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 3/193
Profesorului
Stephen Fischer-Galati
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 4/193
Cuprins
Cuvant ina inte .............................................................. 7
I - ROMANIA IN PERI O AD A IN TERBELICA... 10
1.1 - Integrarea noilor provincii unite,principalele masuri legislative, dezbateri deid e i................................................................................10
I. 2 - V iata politica 1 9 1 8 -1 9 3 7 ......................211 . 3 - Societate §i cultura in perioadain terb elica ..................................................................43
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 5/193
Marcela Salagean
III - INLATURAREA REGIMULUI ANTONESCU:STATUTUL TRANSILVANIEI.................................. 89
Referinte bibliografice....................................... 101
IV - INSTAURAREA REGIMU LUI COMUNIST
IN ROMANIA............................................................... 104 Yoluinul de fata dc
Referinte bibl iogra fice........................................112 -. -. -- .a istorica pentru :n:el
V - ROMANIA IN TIMPUL REGIMULUI C“ aU aVUt ,0C ‘
COMUNIST..................................................................US - " ' f ' N V " ne Pr" i 'un<-r
V. 1 - Ro m an ia In timp ul lui Gh eorg he a .15tone' Romarue!Gheorgh iu - D ej....................................................117 seco1 In laP'- PrezentaV. 2 - Rom an ia in tim pu l lui Nicolae ^ - er^ prog1-311̂ cursuluiC eau §escu ...............................................................i 3fr* ts h m a contemporana a R a
Referinte bibliografice ....................................... 151 ^ Babe^-Bolyai, Facu-tatesC :5torie a Romanei in epo
VI - ROMANIA DUPA INLATURAREA revendica pretentia exhaus
REGIMULUI COMUNIST...................................... 155|finxi acela d e a a e a o sinte
Pro cesu l de pregatire a ade rarii Ro m aniei la s^^cial studentilor, dar nu iUniunea Europeana §i N A .T.0 ..................... 175Referinte bibliografice....................................... 194 roblematica abord
tcate acestea, una destul de
G lo sar............................................................................198 rrezentate §i propuse sprecr_ pate in §ase parti distil*
legate de istoria Romanie:
regimurile autoritare (1938
—ului comunist sau peno.dent, in cadrul unei aseme;
a~apra istoriei Romaniei in
"
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 6/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
I - ROMANIA In pe r i o a d a
INTERBELICA
L I - Integrarea noilor provincii unite, principalele masuri legislative, dezbateri de idei
La inceputul secolului XX, primul razboimondial §i mai ales Unirea din 1918, supun socie-
tatea romaneasca unor noi provocari, iar una dintre
cele mai importante probleme cu care s-au confrun-
tat autoritatile romane de-a lungul intregii perioade
dintre cele doua razboaie mondiale a fost cea legata
de uniformizarea institutional legislative §i de inte-
grare a noilor p rovincii unite. Iar dezbaterile care au
avut loc au vizat trei posibile solutii: sS se mentina
pentru o perioada legislatia existenta in fiecare pro-
vincie, sa se aleaga o anume legislatie dintr-o pro-vincie, care sa fie extinsS apoi pretutindeni in tar a
sau sS se creeze legi noi in forma §i continut. Pentru
o scurta perioada in teritoriile unite au continuat sa
existe institutii de tip parlamentar cu atributii regio-
nale: Marele Sfat National in Transilvania, Consiliul
National in Bucovina §i Sfatul Tarii in Basarabia.
10
Atributii executiv-administrative exercitau Consi- /
Iml Dirigent in Transilvania, Consiliul Secretarilorile Stat in Bucovina §i Consiliul Directorilor in Basa-
rabia. Prin decretele-lege din 9 aprilie, 11/24 de-
l embrie §i 18/31 decembrie 1918 s-a mentinut in vi-
i*oare legislatia existenta in Basarabia §i Bucovina.
In Transilvania, Decretul I al Consiliului Dirigent
din 24 ianuarie 1919 adopta o m asura similara. S-au
mentinut a§adar in vigoare, pentru o anumita pe-
l ioada, legile ruse§ti in Basarabia, cele austriece in
Bucovina, dreptul maghiar §i codul civil austriac in
Transilvania. Prin acelea§i acte politica externa, fi-
nantele, armata, mijloacele de comunicatie §i siste-
mul vamal au trecut sub autoritatea guvernului de
la Bucure§ti.
In intervalul decembrie 1918-aprilie 1920,
procesul de unificare legislativ-institutionala a inre-
gistrat doua puncte de pornire. Primul, de la nivelul
guvernului, prin extinderea unor dispozitii din
Vechiul Regat spre noile provincii unite. In al doilea
rand, organismele regionale au adoptat propriilemSsuri. S-a avut in vedere, in special inlaturarea
unor legi sau parti ale unor legi locale care contra-
veneau noilor realitati de dupa 1918. Situatia nu a
fost identica in toate cele trei provincii. De exemplu,
in Basarabia s-au introdus, prin extindere, codurile
comercial, penal §i de procedura penala romaneasca
11
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 7/193
Marcela Salagean
fnca de la sfar§itul lui 1918. In Transilvania, pana la
10 aprilie 1920, in conformitate cu hotararile de laAlba-Iulia, a continuat sa functioneze Consiliul Diri-' / I gent, decretele acestuia adaugandu-se vechilor legi
mentinute inca in vigoare. Institutiile provizorii re-
gionale §i-au incetat activitatea in aprilie 1920, odata
cu xnfiintarea Comisiei Centrale pentru Unificare §i
Descarcare, constituita pe langa Presedintia Consi-liului de Mini§tri.
Reformele promulgate de guvernule de la
Bucure§ti dupa 1918 au fost extinse pe intregteritoriul Romaniei Mari, dar a trebuit sa se tina' /cont §i de realitatile locale. Reforma electorala de-
cretata la 29 noiembrie 1918 in Vechiul Regat §i in
Basarabia, care a fost pusa in aplicare §i in Buco
vina §i Transilvania in august 1919, era bazatS pe
introducerea votului universal, egal, direct, secret
§i obligatoriu pentru fiecare barbat care implinise
varsta de 21 de ani. Diferentele se mentineau doar/ r
in ceea ce prive§te procesul electoral §i inregis-
trarea rezultatelor. O particularitate a electoratuluidin Transilvania era urmatoarea: dacS intr-o cir-
cumscriptie se prezenta un singur candidat, pre-
§edintele Biroului electoral il declara ales prin acla-
matii, fara a mai trece la vot. Pana in 1926 judetele
din Ardeal au fost conduse direct de Ministrul de
Interne prin reprezentantul acestuia in teritoriu,
pivfectul judetului. Executarea hotararilor instan-
|elor judetene revenea subprefectului, conform le-)>ii .ltlministrative maghiare ramasa in vigoare. Re-
litrma agrarS, care a facut obiectul unor serii d e de-
i ivte f?i legi speciale in Basarabia (martie 1920), Ve-
<Iiiul Regat (17 iulie 1921) §i Transilvania (20 iulie
1921), a avut de asem enea un ca racter universal.
in aceea§i conjuncture au fost elaborate legi
in vederea integrarii. De exemplu, in 15 decembrie
I‘)I8, s-a emis Decretul-lege pentru exproprierea
ma rilor proprietati. Printr-un alt Decret (27 de cembrie 1918) au fost fixate conditiile de expropriere;
Irgea propriu-zisa s-a votat in 1921. in ianuarie
1919 a avut loc actiunea de §tampilare a bancno-
lelor ce circulau paralel cu Leul. Unificarea mone-
l.irS propriu-zisa §i reforma financiarS a fost elabo-
ratS in 1921 de catre Nicolae Titulescu §i se pre-
vedea un sistem unitar de impozite §i un minimum
tie venit neimpozabil. Calendarul Gregorian a fost
mtrodus pe intreg teritoriul tSrii in aprilie 1919,
I>rin extinderea lui in Vechiul Regat §i Basarabia.In 29 decembrie 1919 au fost adoptate legile de ra-
lilicare a Unirii Transilvaniei, Bucovinei §i Basara-
biei cu Rega tul Roman.
Alte legi de mare importanta au fost: a) 1923
- Constitutia; b) 1924 - Legea invatamantului pri-
inar; c) iunie 1925 - Legea pentru unificarea terito-
13
hitroducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 8/193
Marcela Salagean
riului; d) 1925 - recunoa§terea Patriarhiei Romane;
e) 1926 - Legea primei electorate; f) 1928 - Legea
invatamantului secundar; g) 1929 - Partidul Natio
nal Taranesc elaboreaza o noua lege administrativa
(prin care se prevedea o partiala descentralizare,administrativa, judetelor §i comunelor acordandu-
li-se mai multa autonomie §i o mai larga putere in
luarea deciziilor. Din pacate aceasta initiativa nu a
avut succesul scontat datorita lipsei de experienta
§i a mijloacelor materiale, precum §i datorita siste-
mului administrativ complicat §i greoi existent inRomania acelor vremi. in 1933 legea a fost inlocui-ta de liberalii reveniti la putere); g) 1931 - Legea
pentru suspendarea executarilor silite; h) 1932 -Legea conversiunii datoriilor agricole, etc.
in noiembrie 1919 au avut loc primele ale-geri pe baza votului universal din istoria Romaniei
Mari. Nici unul dintre partidele politice nu a ob-
tinut majoritatea; in aceste conditii s-a format un
"bloc parlamen tar" alcatuit din reprezentantii Par-
tidului National Roman din Transilvania, Partidu-/ 'lui T&ranesc din Vechiul Regat, Partidului TSra-
nesc din Basarabia, Partidului Nationalist-Demo-' /crat, Partidului Democrat al Unirii din Bucovina §i
ai gruparii independente a dr. Nicolae Lupu. Gu-
vernul Blocului Parlamentar a fost prezidat de
Alexandru Vaida Voevod, lider al romanilor tran-
ilvftneni, desemnat premier la 1 decembrie 1919.I .i 29 decembrie 1919, intr-o sesiune solemna a pri-
mului Parlament al Rom aniei Mari, aflat sub pre§e-
ilmfia lui Nicolae Iorga, a fost adoptata Legea de
i.ilificare a Unirii Basarabiei, Bucovinei §i Transil-
\.iniei cu Regatul Roman.
Dupa 1918 au fost inregistrate modificari de
Iructura, organizatorice §i programatice, in randul
M.irtidelor nationale traditionale. Erau modificari• / /111 sensul adaptarii programelor lor la cerintele noii
cpoci istorice. Fostele partide regionale (in special
r.irlidul National Roman din Transilvania) au ma
in Ii\s tat, cum de altfel era §i firesc , tend inte de de-
l>asire a vechilor baze sociale provinciale. AceastS
ilt>pS§ire s-a facut in ambele sensuri, dinspre Ve-
i liea Romanie spre provinciile unite §i invers, cu
p.istrarea, cel putin pentru o vreme, a unei influen-
|r majore in masa in itiala de alegStori. Stau m&rtu-
i u‘ acestui proces a legerile p arlam entare din anii
I'M9-1922.Toate masurile luate dupa 1918 de o genera-
|u' ile politicieni aflata la unison cu societatea care
\ttia "Romania Mare", precum §i reformele preco-
m/.ate in timpul primului razboi mondial §i puse in
.»I>1icare in anii imediat urmatori au schimbat ve-
<liile structuri sociale §i politice, dand na§tere unei
noi Romanii, deosebita de cea veche din punct de
15
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 9/193
vedere institutional. Programul liberal - supus dezJ
baterilor in 1913 §i care incepuse sa fie adoptat dir
1917, cand Regele Ferdinand semnase decretele pri-j
vitoare la reforma agrara §i la abolirea sistemului e-lectoral cenzitar §i introducerea votului universal -|
a dus la lichidarea puterii economice a marii mo§ie-
rimi §i a inlaturat monopolul ei politic, schimbandj
astfel raportul de forte pe scena politica interna.
Uniformizarea legislative §i integrarea nu i-a Ipreocupat numai pe cei angajati in viata politica §i
administrativa a tarii. Personalitati din lumea aca- / /
demica, juri§ti, conducatori de institutii de diverse
profile, s-au angajat, printr-o serie de intruniri, con-
ferinte §i prin presa la un dialog in urma caruia sa
se aleaga cea mai potrivita cale pentru atingerea o-biectivului propus. In acest context, a fost reluatS §i
amplificata dezbaterea referitoare la caile §i mijloa-
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 10/193
mi h i decis asupra cailor pe care tara trebuia sa le
m i n u vi' in procesul de dezvoltare §i modernizare.
r.uropeni§tii priveau Romania ca pe o parte a
I mopei, considerand ca tara nu avea alta alegerei In ,il urmeze calea de dezvoltare economica §i
■mi,il.i urmata de Occidentul urbanizat §i indus-
lnali/.at. Cei mai de seama reprezentanti ai acestui
«1 1 icnt au fost Eugen Lovinescu (critic literar) §i §te-
1. 1 1 1 /eletin (sociolog §i economist). De asemenea, in
ii «••,! t urent de gandire au fost inclu§i §i intelectualii
Inlroilucere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 11/193
teau distinge doua curente principale. Reprezental
tiv pentru curentul de dreapta a fost Nichifor Crai-I
nic. El a plasat lumea rurala in centrul atentiei sale!
afirmand ca intreaga cultura istorica romaneascai§i avea sorgintea in Biserica, fiind patrunsa de for-1
ta creatoare a religiei ortodoxe. Crainic sublinia cS!
traditia nu inseamna stagnare; dimpotriva, aceastal
era o forta vie. dinamica, aflata in concordanta cul/ / I
specificul national. Romania trebuia sa ramana cre-ldincioasa traditiei §i sa evite nivelarea §i uniformi-I
zarea civilizatoare a Occidentului. Un punct de ve-|
dere diferit a fost acela promovat de filosoful Luci-I
an Blaga, care a realizat o abordare mai moderna a
problemei specificului national §i a cailor de dez
voltare. Asemeni celorlalti intelectuali de la „Gan-|direa", Blaga critica societatea moderna, mecaniza-
ta §i principalul ei simbol, ora§ul. El i§i indreptat a-1
i i i l l d f i
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 12/193
iliuliv Romania §i Europa Occidentals, viitoareai' /\oltare a tarii urmand sa se sprijine pe catego-
mlf sociale §i economice ale satului, precum §i pe
oiloiloxie. A respins ora§ul pe care-1 considera
pH I .ibstract §i industria moderna ca prea rationale prea putin potrivite pentru romani, popor con-
ii mplativ §i neobi§nuit cu disciplina capitalists.
Idrilc lui Nae Ionescu au inspirat generatia tanara
■I' l,i sFar§itul anilor '20 §i din anii '30; acestea auli'••I, ins3, preluate §i de gruparile extremiste de
•In ipta care au aparut in perioada interbelica
lulroducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 13/193
In perioada interbelica s-au manifestat §i
doctrinele inspirate de marxism. Mai insemnate au
fost cele promovate de social-democrati §i de comu-
ni§ti. Social-democratii, printre care ii amintim pe
Lothar Radaceanu §i pe Hie Moscovici, au cautat sa
adapteze teoria lui Marx la conditiile concrete din
Romania. Comuni§tii, in schimb, au fost influentati
de tezele Internationalei a Ill-a. Ei sustineau ca in / /
Romania trebuie sa aiba loc o revolutie prin care
burghezia sa fie inlaturata de la putere §i sa se insta-
ureze dictatura proletariatului. De asemenea, era
necesara formarea unei societati in care toti cetatenii / / /
sa fie egali §i in care sa nu mai existe exploatarea o-
mului de catre om. Cei mai cunoscuti promo tori ai
acestei ideologii au fost Petre Constantinescu Ia§i
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 14/193
Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei
I 1 Viata politico. 1918-1937
M'llrmul partidelor politice
O prima urmare a Unirii din 1918 §i a refor-
.... lui adoptate in timpul §i dupa primul razboi
....... dial, a fost pulverizarea vietii politice, domi-ii.il.i m Vechiul Regat de cele doua partide, natio-
ii,11liberal §i conservator. Partidul Conservator s-a
•I, /inlegrat in urma adoptarii votului universal §i a
i, lonnei agrare. Dupa 1918, o grupare conserva-
Im.iic t ondusa de Take Ionescu a mai ajuns o sin-
C.iii.l data la putere, in 1922, insa, la alegerile de la
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 15/193
Marcela Salagean
1922-1927 a fost epoca celor mai mari succese li
berate. Elemental dominant in cadrul Partidului
National Liberal a fost oligarhia financiara grupati*in jurul Bancii Romane§ti, condusa de familia Bra-
tianu. Nevoiti sa tina seama de noile realitati create / / /
dupa 1918, liderii liberali au elaborat un nou pro
gram care prevedea necesitatea adoptarii unei noi
constitutii, unificarea administrativa §i legislative,
stabilizarea economiei, limitarea penetrarii capitalu-lui strain in economie prin aplicarea doctrinei „prin
noi inline", egalitatea in drepturi pentru toti cetate-
nii etc. In vederea extinderii organizatiilor sate in
provinciile unite, Partidul National Liberal a fuzio-
nat cu Partidul Taranesc din Basarabia §i cu Parti
dul Democrat al Unirii din Bucovina. In Transil
vania, liberalii §i-au atras colaborarea catorva dintre
personality tile elitei romane§ti Pre§edintele partidu
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 16/193
hm mhu cre in istoria contemporana a Romaniei
Mt (li.mu .1 fost urmata de manifestarea, in randu-fil> I' N.I.., a mai multor grupari dizidente. Printre
n i'mIi'.i s .1 numarat aceea a fostului ministru de
in 11(■•- loan (Jean) Th. Florescu care, in 1929, a
i . mi iI111 1 it gruparea „Omul Liber", iar in noiembrieI ' M | ,i infiintat Partidul Liberal-Democrat, partid
in mi s-a impus in viata politica romaneasca. Cu
11 i.iIr i .1 partidul a trecut printr-un proces de reor-
C, mi mic, anul 1930 a continuat sa fie marcat de sci-t innl Gheorghe Bratianu a format "P.N.L. Gheor-
|i11 Iti Hianu" (partid al carui program propunea,
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 17/193
Marcela Salagean
ca tensiunile interne sa fie mai putin acute. In plus,
liderul liberal Ion I. C. Bratianu avea relatii foarlt
bune cu Regele Ferdinand. Aceasta situatie s-alschimbat in 1926, ca urmare a aparitiei pe scenaj
politica romaneascS a Partidului National Taranesc\
rezultat din fuziunea Partidului National din Tran-|/ Psilvania (condus de Iuliu Maniu) cu Partidul Tara-
nesc din Vechiul Regat (condus de Ion Mihalache). I
Pre§edinte al acestui partid a fost ales Iuliu Maniu, Ialti reprezentanti important! fiind Alexandru Vaida
Voevod, Ion Mihalache, Nicolae Lupu etc. De§i
avea o baza electorala mai larga decat cea a liberali-1
lor, Partidul National Taranesc, nu a guvernat decat
in intervalele 1928-1931 §i 1932-1933.
Condu§i de lideri remarcabili din punct de
vedere moral §i patriotic, dar lipsiti de abilitatea po- i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 18/193
hm oilm cre in istoria contemporana a Romaniei
iltUl'il tl i' i redite pentru tarani, dezvoltarea indus-iii, ( 11,i/.lie pe resursele energetice ale tarii, spriji-
....... . nulustriei tarane§ti, stimularea comertului,
•litl'ili/.invi monetara etc.
Non I partid §i-a propus sa acorde o atentieI *....... . agriculturii, pornind de la conceptia ca
i ...... era §i trebuia sa ramana o tara agrara.
I'i im ip.ilul organ de presa a fost ziarul „Dreptatea".
i 'i 11 i.i pierderea guvernarii, Partidul National Tara-.......... id mas unul dintre cei mai puternici opozanti
H n j’Miuirilor autoritare militand pentru mentine-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 19/193
Marcela Salagean
National Cre§tin al lui Octavian Goga §i A.C. Cuzal
(1937-1938). Alte partide care s-au afirmat in viafci:
politica a tarii au fost: Partidul Socialist, Partidul
Democrat al Unirii din Bucovina (condus de Ion
Nistor), Partidul Taranesc din Basarabia (condus
de Ion Inculet), partide ale diferitor minoritati nati-|
onale (Partidul Maghiar, Uniunea Maghiara, Parti-]
dul German, Partidul Popular §vabesc, Partidul!
Evreiesc, Uniunea Evreilor) etc. I
Datorita influentelor externe, §i in Romania]
§i-au facut aparitia partidele de extrema stanga §i
extrema dreapta, partide care in perioada interbe
lica nu au ajuns niciodata sa ca§tige necesarul de
voturi pentru a putea ajunge la putere.Spre deosebire de alte tari europene, influ-
enta partidelor de stanga asupra vietii politice ro-1
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 20/193
Inn mliu ere in istoria contemporana a Romaniei
ram in care se cerea: drept de vot pentrusi femeile care au implinit 18 ani, expro-
j ...... .. mlregului pamant mo§ieresc, socializarea
in* iii .ii 1 1 lor, reforme in folosul muncitorilor etc. Cu
Hi t l.r.i prilej, Congresul a hotarat intrarea in•nnulrlul Executiv al partidului a unui numar de
c Hi ii reprezentanti din Transilvania, doi din
M..... v-ina §i doi din Basarabia, ceea ce a insemnat
I. i.11
>I11
nificarea partidelor socialiste.tn 1921 Partidul Socialist s-a scindat intre
) iih/ ii d ii l I t ti l Ill (
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 21/193
Marcela Salagean
La extrema dreapta a vietii politice romane§til
s-a aflat Mi§carea Legionara, care a promovai
misticismul, intoleranta, antisemitismul §i antiocci4|
dentalismul. Formatiunile politice de dreapta eraullipsite de importanta in prima parte a anilor'20. I n i
ceputurile mi§carii legionare dateaza din anii 19221
1923, cand Corneliu Zelea Codreanu a infiintat A s o l■ciatia Studentilor Cre§tini. Mai tarziu, profesorull
universitar ie§ean A. C. Cuza a pus bazele Ligiil
Apararii National-Cre§tine (L.A.N.C.) care a inclusl
§i asociatia lui Codreanu. Organizatia s-a declaratl
impotriva partidelor politice, s-a pronuntat pentru]
diminuarea rolului Parlamentului §i pentru create-]
rea rolului Monarhiei in viata politica a tarii. j
L.A.N.C. §i-a creat o organizatie paramilitara, „Lan-\ cierii", ai carei membri recurgeau adeseori la vio-
lente, mai cu seama impotriva evreilor. In cadrul;
Ligii s a manifestat curand un conflict intre liderul
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 22/193
mmivat ideile prin intermediul presei §i mai ales al
ftilim.irilor publice.
in 1927 Corneliu Zelea Codreanu a infiintat /
i i (-lunea Arhanghelului Mihail, cunoscuta dupa
I'Mi I sub numele de Garda de Fier. Garda s-a ase-
m m.11 cu partidele extremists din Germania Na-
si Italia Fascista (glorificarea conducatorului,
niIntnl, uniformele, antisemitismul), iar membrii §i
Miiup.ili/.antii sai erau recrutati din randurile tine-I / /Him din ora§e, ale clerului ortodox de la sate, ale
lulloducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 23/193
Marcela Salagean
toare; 2)-consolidarea pozitiilor Partidului National
Liberal; 3)-infiintarea unor noi partide §i impunerea
lor in viata politica; 4)-integrarea in cadrul statului
roman a partidelor care au condus mi§carile pentriunirea provinciilor; 5)-intemeierea Partidului Natio-|
nal Taranesc; 6)-afirmarea §i aparitia partidelor!
apartinand minoritatilor etnice; 7)-crearea §i impu-l
nerea in viata politica a unor organizatii extremiste
(de stanga sau de dreapta).
In ceea ce prive§te dinamica partidelor poli-l
tice, in perioada interbelica aceasta a fost urmatoa-
rea: a) 1918-1921 - o maxima proliferare a partide
lor politice; b) 1922-1926 - o tendinta de fuziune cu
o finalitate bipolara: Partidul National Liberal §i
Partidul National Taranesc; c) 1927-1932 - sciziuniinregistrate in aproape toate partidele §i in primul
rand in cele de guvernSmant; d) 1933-1937 - crea-
d i di id i i i l id l d
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 24/193
|ih "lului, atunci cand noul cabinet nu apartinea a-u in, im partid. O caracteristica a perioadei inter-
lM«hi <■ ,i constituit-o cre§terea puterii executive pe
mmhu.i eelei legislative, ceea ce a avut §i consecinte
in (t.ilivi* asupra regimului democratic. Dupa 1933,(in . incle au inceput sa practice sistemul de con-
llini ie prin decrete-lege, astfel eft parlamentul era
|mi in lata faptului implinit.
i n l.nnentul
hilt ml nee re in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 25/193
Marcela Salagean
care categorie, din fiecare Universitate - cate un sel
nator, ales prin votul profesorilor. Erau membrii de
drept ai Senatului: mo§tenitorul tronului (de la imJplinirea varstei de 18 ani), el avand drept de vot del
liberativ de la varsta de 25 de ani impliniti; mitro-
politul tarii, episcopii eparhioti ai Bisericii Ortodoxo
Romane §i Greco-Catolice; capii confesiunilor recu-
noscute de stat, cate unul de fiecare confesiune dac^
au fost ale§i sau numiti conform legilor tarii §i re-|
prezentau un numar de peste 20 de mii de ere-!
dincio§i; reprezentantul superior religios al musul-'
manilor din Regat; pre§edintele Academiei Roma-|
ne. Deveneau senatori de drept fo§tii pre§edinti ai
Consiliului de Mini§tri (care aveau o vechime depatru ani in aceasta functie), fo§tii mini§tri (cu o ve
chime de §ase ani), fo§tii pre§edinti ai Corpurilor le
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 26/193
I - .* ,I n s t i i pre§edinti ai Adunarilor Nationale de laAIIhi I nl 1.1, Cernauti §i Chi§inau. Legea electorala
lln )7 inartie 1926 a sporit numarul senatorilor de
iln |'i ,ulSugandu-l §i pe pe§edintele Consiliului Di-
H^'nl.
I’ractica parlamentara cuprindea interpelari
i - ulicsa guvernului, mini§trii fiind responsabili
|n nii i i .ictele lor in fata forului legislativ. In ceea ce
jn iu 'jli' culoarea politica, Parlamentul a fost do-
•itin.1 1de reprezentantii Partidului National Liberal
i ii 1 ’.irtidului National Taranesc, iar cu ocazia dez-
bitxxlncere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 27/193
Marcela Salagean
erau inscrise articole referitoare la proprietate, card
era garantata. De asemenea, conform legii funda*
mentale a tarii, puterile emanS de la natiune, care
nu le poate exercita decat numai prin delegatiune, ;||
dupa principiile §i regulile a§ezate in constitute. Eal
avea la baza principiul separarii puterilor in stat.
Guvernul
In ceea ce prive§te activitatea guvernamen-
tala, potrivit Constitutiei din 1923, Guvernul exer-l
cita puterea executiva in numele Regelui. Serviciile
Statului erau grupate pe ministere. Ministerele (in
numar de zece) §i subsecretariatele de stat nu se pu-
teau infiinta sau desfiinta decat prin lege. Numarulsecretarilor de stat nu putea depa§i numarul minis-
terelor, reprezentarea lor pe ministere se fScea prin
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 28/193
I Jna din preocuparile majore ale guvernelorIm mil nnodiat urmatori razboiului a fost realizarea
I Immi'i agrare. La 17 iulie 1921 a fost promulgate
l i ' i , i pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia,
Mi'li lov.i !?i Dobrogea, la 30 iulie Legea pentru re-|niiii.i agrarS din Transilvania, Banat, Cri§ana §i
MiM.nnure§ §i Legea pentru reforma agrara din Bu-
i - in.i Aceste legi sintetizau actele legislative in
MMlriii’ adoptate in anii 1917-1920. in esenta, ele
. , hi iin caracter unitar, mentinand unele elemente
c min 1 1 lare pentru fiecare provincie. Lotul primit de
Iiilnxlncere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 29/193
Marcela Salagean
ga unitatile administrative mentionate, a fost addu
gata una noua: tinutul. in numar de 10 la nivelul in*
tregii tari, in fruntea tinuturilor se afla cate un rezi-
dent regal numit de Rege.
in ceea ce prive§te Legea electorala, pe langl
prevederile adoptate intre 1918-1920, in martie 192™
a fost publicata Legea "primei electorale". Potrivil
acesteia, partidul care obtinea 40% din totalul votu-l
rilor primea 50% din locurile din par lament. Restullde mandate ramase se impartea intre toate partidele :
participante la alegeri, inclusiv partidul care obtinu-1
se prima electorala. De§i aflata in contradictie cu
Constitutia din 1923, caci favoriza un singur partid
politic, aceasta lege a fost mentinuta in vigoare pana’in 1939. Alte legi importante au fost cele privind
dezvoltarea invatamantului (1924 - cea privitoare la
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 30/193
I «> ii ' lii mai 1928 a fost adoptatS Legea pentru re-
Elmnl c,moral al cultelor, care nominaliza, pe langS
* **•*ii .I ( >rtodoxS, §i cultele religioase greco-catolic
(imti) i.ilolic, reformat, evanghelic-luteran, unita-
IMm .imuvmo-gregorian, mozaic §i mahomedan. De.......lira, alte legi au fost adoptate in concordantS
Mt mi'ilr ivalitSti politice.
|lMi|||i,l
lustitia a reprezentat cea de a treia putere in
P i i C i i i h il j d § i
lull in Im cre in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 31/193
Marcela Salagean
voca mini§tri, sanctiona legile, avea dreptul de a 1
cheia acorduri §i tratate, de a bate moneda, era §eful
armatei, conferea decoratii etc. Orice act al suvera-
nului trebuia contrasemnat de ministrul de resort.Conform Constitutiei, regele deschidea sesiunea
parlamentara printr-un mesaj, la care Adunarea De
putatilor §i Senatul adoptau raspunsuri. Regele pro
nunta inchiderea sesiunii §i putea convoca Parla
mentul in sesiune extraordinara. Regele avea dreptul de a dizolva ambele adunari deodata sau numa
una din ele. Actul de dizolvare trebuia sa continS /
convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile
pentru alegerea membrilor Senatului, §i trei lun
pentru deputati.
Regele Ferdinand (1914-1927) a jucat un rol
important in formarea §i consolidarea noului stat
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 32/193
^gmi<r si, in 4 ianuarie 1926, camerele reunite aleI mlitiin■1 11u 1ui au luat act de hotararea de renuntare
M It....... printului §i 1-au proclamat succesor al Re-
je Im I cMilinand pe fiul lui Carol, Mihai. Lui Carol i
a rt inlet /.is intrarea in tara §i s-au prevazut masuri•Inn 11)11 lotriva acelor care ar fi contestat actul din
litnniti ie 1926.
In 1927 Regele Ferdinand a murit, succesor
ijimiv'iid nepotul sau Mihai, care, minor fiind, aIt ml |ms sub autoritatea unei Regente din care fa
l l (f l l l)
hm thlin cre in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 33/193
Marcela Salagean
grup de persoane apropiate.
Viata politica romaneasca in deceniul patru. I
Aceasta perioada a fost umbrita de declinul
institutiilor democratice. Liberalii §i national-tarS-
ni§tii §i-au pierdut din suprematia avuta in deceniul
precedent. Demisiei lui Iuliu Maniu de la conduce
rea guvernului i-a urmat o perioada de instabilitatel
guvernamentala. In aprilie 1931 s-a format un gu-|
vern de uniune nationals, condus de Nicolae Iorga. I
Noul cabinet se deosebea de celelalte deoarece nu I
apartinea unui partid, membrii sai fiind desemnati I
in totalitate de rege. Acest tip de guvern servealfoarte bine interesele regelui, care putea astfel sa nu j
se mai foloseasca de marile partide. Politica cabine-1
I
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 34/193
# |H'|Mil.iritatii sale. In toamna anului 1933, guver-Itttl n.ijional-taranesc a fost inlocuit cu unul natio-
m liberal, condus de I. G. Duca. Noul premier a in-
1 . 1 m11 prin a lua masuri pentru ameliorarea conse-
h crizei economice §i pentru a lini§ti situatiat M'liunatS din tara. A adoptat, de asemenea, o pozi-
t •• . 11 .isticci impotriva Garzii de Fier, pe care a §i di-
#"l' .1 1o. Membrii Garzii s-au razbunat, asasinandu-
I in Iun.i decembrie a aceluia§i an.
I ,ui I. G. Duca i-a succedat la conducerea gu-
iiil i Gh h T t lid l ti il lib
Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 35/193
Marcela Salagean
Rolul monarhiei a sporit in aceasta perioad.u I
anii '30 fiind dominati in mare masura de raporln
rile din ce in ce mai incordate dintre Rege §i marifl
partide politice, pe de o parte, §i Rege §i extremadreapta, pe de alta parte. Dupa asasinarea lui I. Cjl
Duca cenzura a fost reintrodusa pentru prima da til
dupa 1862, iar guvernul a primit dreptul de a gu4
verna prin decrete-lege. Depa§indu-§i prerogativeli’
acordate de constitute, Carol a dominat guvernul,!
care, la randu-i, a luat o serie de masuri legislative!
care-i permiteau sa detina controlul deplin asupr.i
situatiei din tara. In fapt, legile care au fost adoptate
in vederea sporirii puterii executivului §i a dimi-1
nuarii rolului parlamentului §i opozitiei au fost ins-J
pirate, in mare parte, de Carol.in ceea ce-i prive§te pe liberalii aflati la gu-
vernare divizati fiind intre partizanii lui Dinu BrS-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 36/193
f » Hocietate §i cu ltu ra in p erio a d a I iwlica
I .1 nivel social, Unirea din 1918 §i reformele
I ... in ,ivut loc in perioada urmatoare au generat•tii •i 'in semnificative in societatea romaneasca,
ili< ii •l.n .i baza economica a tarii §i majoritatea po-
lill11111*'i hc g^sea in mediul rural. Decalajul rural-ur-
jwn it t rrscut §i s-a accentuat in perioada interbelica,gt 1 1 1 . unor ritmuri de modernizare diferentiate. In
m< 1 1 rural modernizarea s a realizat mai lent
huioihm're in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 37/193
Marcela Salagean
Educatia a facut la randu-i progrese. In 1930,
cca 70% dintre ora§eni §i circa 50% dintre saten
erau §tiutori de carte. Procentul celor §colarizati era
de peste 57%, el variind insa de la o regiune la alta;72% in Banat, peste 67% in Transilvania §i peste
56% in Vechiul Regat. La polul opus s-a aflat Basa-I
rabia, cu numai 38%. Guvernele Romaniei inter-j
belice au facut mari eforturi pentru dezvoltarea ini
vatamantului. Legea din 1924 a sporit invatamantulgeneral de la patru la §apte clase §i a extins obliga>|
tivitatea celui primar de la 12 la 18 ani. Dinamical
cea mai rapida a avut-o invatamantul superior. In
1922 Romania avea patru universitati (Cluj, Bucu-
re§ti, Cernauti, Ia§i), o academie de comert la Cluj, I
una de drept la Oradea §i un institut teologic la Chi-1§inau.
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 38/193
Ml (H'litru a completa imediat cu ideea dotarii stu-»!•n|ilor cu o conceptie clara despre sensul vietii §i
vtill.lrii societatii. In schimb, Petre Andrei, acor-
l) i n m.ire atentie relatiei dintre universitate §i stu-
l|ni|i, tocmai datorita nivelului calitativ al acesteiIi> hi1 1 |11 <ji functiilor sale socio-culturale. El cerea
in in ci sitatilor romane§ti de a "inarma studentii cu
ii iiirloda §tiintifica de lucru, de a-i impulsiona §i de
i Ii i ultiva pasiunea pentru §tiinta, alaturi de for-
iii,him unei gandiri nationale".
l d d l d
lull oducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 39/193
Marcela Salagean
publicat traduceri in romane§te ale unor lucra i
straine.
Pentru cultura romana, caracteristic perioddei interbelice este interesul pentru descoperirea $i
punerea in valoare a specificului national. Nume-
ro§i savanti, literati §i arti§ti s-au impus ca persona-
litati de prim rang pe plan european §i chiar univer
sal, creatiile lor primind o larga recunoa§tere inter-
nationala. Nume precum Henri Coanda, Hermann
Oberth, Emil Racovita, Nicolae Paulescu, Ion Canta-
cuzino, Constantin I. Parhon, Victor Babe§, Traian
Lalescu, Mihail Manoilescu, etc erau bine cunoscute
§i recunoscute pe plan european §i chiar mondial.
De exemplu, in domeniul sociologiei §i etnografieis-au impus Dimitrie Gusti (caruia ii datoram orga-
nizarea Muzeului Satului din Bucure§ti), Romulus
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 40/193
Mm .is in istoria arhitecturii; artele plastice s-auui i 11 noscute in special prin Constantin Brancu§i
Cl 11 lui,in Tzara; iar in muzica s-au afirmat George
lltMti ii |)inu Lipati, Mihail Jora, Martian Negrea,
Ill'll i I MSgoi, Tiberiu Brediceanu, etc.AlSturi de unitatile de invatamant si institu- / / *
Ml. 11r i orcetari, presa §i radioul au avut un rol im-
Mntliinl in educarea populatiei. Presa s-a bucurat de
Hu lilines mai larg a tat datorita raspandirii ei pe in-Mi'i I n iloriul tarii, cat §i datorita cre§terii interesu-
hilnnlm cre in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 41/193
Marcela Salagean
la 350.000 in 1939, aproximativ un milion de locu
itori ascultand cu regularitate programele nationale.
De-a lungul perioadei interbelice, Romania Jfost prezenta la mari expozitii internationale: Barce
lona - 1929, Paris - 1937, New-York - 1939, unde an
fost rasplatiti cu premii.
I. 4 - Statutul minoritdtilor etnice din 9
Romania interbelica
Dupa 1918, Romania Mare a mai avut de in-
fruntat o noua problema: integrarea minoritatilor
etnice din provinciile unite. In acest sens, conformtratatelor semnate la sfar§itul primului razboi mon
dial, guvernele de la Bucure§ti au initiat strategii
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 42/193
I-m••*.»ilitate instalarea autoritatilor romane§ti in no-i ivmcii unite, acuzandu-le ca practica o politica
l(i ii'iimilare. Este adevarat ca, pentru a-§i consolida
M in,h i ile teritoriale, statul roman a dezvoltat elite
I romaneasca, astfel incat sa poata inlocui•'•I' If irgimurilor maghiar, austriac §i rusesc care
Miit i'i n.isera teritoriile unite. La aceasta strategie, cel
ii* Hmull a contribuit sistemul de invatamant, dar §i
ili \i illarea economica §i urbana care a solicitat ele-
hii nlul romanesc, prezent pana atunci intr-o pro-
|i ii|ii* i <>var§itoare in mediul rural.
hm oilitcere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 43/193
Marcela Salagean
ganizatie care s-a limitat la unele tratative cu guvi'n
nul roman pentru a obtine o restrangere a reformdl
agrare in Transilvania. Nemultumite de activitatiN
Uniunii Maghiare, elementele mai radicale au infiintat Partidul Popular Maghiar. Dupa putin timp
cele doua organizatii au fuzionat sub numele de
Uniunea Maghiara. In 28 decembrie 1922 s-a consti*
tuit Partidul Maghiar, in programul caruia figuram
deziderate precum autonomia nationala; acolo undo
nu era posibila autonomia teritoriala se urmarea a«
cordarea unei autonomii administrative. Partici-
pand la alegerile parlamentare, Partidul Maghiar a|
obtinut de fiecare data un numar proportional etnii
de mandate. In cadrul Partidului Maghiar au avut
loc o serie de framantari care au culminat cu impoi -tante sciziuni. In urma uneia dintre acestea s-a con-
stituit Madosz-ul (1934), grupare politics intratS sub]
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 44/193
Ininulucere in istoria contemporana a Romaniei
yml/ir de la Bucure§ti. Au inceput sa se organizezetillh si iultural, pastrarea specificului etnocultural
•MmI un imperativ. Viata lor politica a fost in perioa-
il.t Ini rrbelica una distincta, caracterizata intr-o pri-
,i.i de accentuarea obiectivelor legitime aleAtt"i|iii.i privind drepturile minoritatilor ca atare.
Aii lmul.it partide politice care au adoptat, in gene-
ml, i.l . Utica de colaborare cu partidele de guverna-
MiAiiI, sperand ca in acest fel i§i vor putea implini•mu Hicient principalele revendicari din domeniul
It nl it *ji confesional Germanii din Romania au dis
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 45/193
Marcela Salagean
deosebire de celelalte minoritati, concentrate intr-o
anumita regiune, evreii locuiau in ora§ele de pe in-J
treg teritoriul tarii, devenind astfel un numitor co-
mun al elitei urbane pentru toate provinciile.
Din punct de vedere politic, minoritatile etni
ce din Romania, mo§tenitoare ale unor traditii pro-j
prii, §i-au fondat o serie de grupari §i partide carol
le-au reprezentat interesele atat in Parlamentul Ro-j
maniei Mari, cat §i in structurile administrative locale.
I. 5 - Politica externa 1919-1937
Politica externa a Romaniei in perioada in
terbelica a avut drept obiectiv prioritar recunoa§te-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 46/193
Imroducere in istoria contemporana a Romaniei
In acest context, diplomatia romaneasca a ur-....... . orj'anizarea unui sistem de securitate bazat pe
||fthilnv.t unor relatii normale cu fo§tii inamicii din
(tnipiil rSzboiului §i pe promovarea unei politici de
i«. i •I\.nr pe cale pa§nicS a diferendelor dintre state.IS' tlr altS parte insS, politica externa a Romaniei a
Iim.1m.ircata §i de tendinta revizuirii tratatelor sem-
ftiili * ii JSrile invinse. Este cunoscut de asemenea §i
pH ii*'(I ul (e§uat pana la urma), „Confederatiei da-lliil'ii iie", prin care se preconiza refacerea vechii
i i hii d li i i l l i l i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 47/193
Marcela Salagean
alianta cu Polonia, iar mai apoi, in 1926, un tratat
Tot in 1926, Romania a sernnat un tratat de amicitir
§i colaborare cu Italia §i un tratat de alianta cu Fran
ta. Referitor la tratatul cu Franta, Bucure§tiul era <Ji
rect interesat de semnarea lui deoarece dorea s.i
previna §i sa descurajeze orice tendinte agresionistr
care ar fi fost manifestate de statele revizioniste ve-
cine, in special Ungaria §i Uniunea Sovietica.
In 1928 Romania a aderat la Pactul Briand -
Kellog (prin care razboiul era pus in afara legilor in-
ternationale), in 1929 a semnat Protocolul de la
Moscova, iar mai tarziu a aderat la Conventia do
definire a agresorului (la elaborarea careia a contri-
buit §i Nicolae Titulescu) §i la Pactul de neagresiune§i conciliatiune din 1933. in 1934, la Atena, a fost in-
h i t P t l I t l ii B l i i R i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 48/193
lutroiiucere in istoria contem porana a Romaniei
(....
ii Internationale. Totu§i, de-a lungul perioadeiI....I tel ice, Romania nu §i-a putut rezolva conten
t s nl ei cu Uniunea Sovietica in ceea ce prive§te
ii. ii. ibia. In martie 1924, la Viena, s-au deschis tra-
|(<11 v. If romano-sovietice, punctele de vedere ale
fi Im iloud tari asupra problemei basarabene deve-
..... I publice. Bucure§tiul a semnalat faptul ca sta-
hllliv.i unor relatii reciproce intre cele doua tari era
fminli|ionata de recunoa§terea unirii Basarabiei cu
i i H11.1 uia, §i implicit a frontierei de pe Nistru. Soviets ii, pe de alta parte, au invocat dreptul popoarelor
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 49/193
Marcela Salagean
Tratativele cu Uniunea Sovietica au fost re-
luate in 1934 de catre mini§trii de externe ai celor
doua tari, Nicolae Titulescu §i Maxim Litvinov.
Printr-un schimb de note diplomatice, guvernele celor doua tari i§i garantau suveranitatea §i i§i asigu-
rau mutual abtinerea de la orice amestec in treburile /
interne. De asemenea, Nicolae Titulescu a primit
din partea cabinetului Tatarescu puteri depline pen
tru incheierea unui tratat de asistenta mutuala cu / Uniunea Sovietica. Negocierile privind incheierea
acelui tratat au fost incepute in 1935, dar parafarea
lui n-a mai avut loc, sovieticii amanand acest lucru
pentru toamna lui 1936. in luna august a aceluia§i
an Titulescu a fost insa demis de la conducerea di-plomatiei romane§ti §i, in aceste conditii, autoritatile
de la Moscova au refuzat continuarea discutiilor./
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 50/193
MMhlucerii de stat sovietice in legatura cu aceea§i jitohlema, sa fi existat o mare diferenta, ceea ce
I'" tic explica amanarea semnarii. Inlocuirea lui Ni-
"l.ir Titulescu cu Victor Antonescu la conducerea
Mmisterului Afacerilor Externe nu a modificat insa
pn/ijia fata de URSS.
Evolutia evenimentelor internationale din / /
ilri. niul al patrulea, cre§terea rolului Germaniei §i
lips,i de fermitate a democratiilor occidentale auIhi J.iI Romania sa inceapa, dupa 1936, o reorientare
* politicii sale externe menita sa e ite i olarea di
Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 51/193
Marcela Salagean
revizuirea Tratatului de la Trianon, chiar daca reco-
manda ca aceasta revizuire sa se faca pe cale pa;?-
nica. Cat prive§te pozitia Germaniei, aceasta a insis-tat pe la mijlocul anilor '30 ca Ungaria sa inteleaga
ca este cu neputinta sa continue politica sa de re-
vendicari §i sa adopte o atitudine mai moderata, ca
re i-ar aduce realizarea unora dintre proiectele sale
prioritare. In ceea ce prive§te Romania, Hitler "reco-
manda" ca aceasta sa-§i revizuiasca politica externa.
Anschluss-ul §i, mai ales, atitudinea Marilor
Puteri fata de realizarea sa au nelinistit Romania,
care a vazut in acest act un important pas al Germa
niei inspre Cehoslovacia. Bucure§tiul a insistat caMarile Puteri, §i mai ales Marea Britanie, sa ia o ati
tudine ferma in problema cehoslovaca, soarta aces-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 52/193
i (> Situatia economica a Romaniei in
fu tioada interbelica
In Romania interbelica, autoritatiile facusera' /Ini modernizarea economiei una dintre prioritati.
I't 11
.irtie, lucrurile pareau sa stea intr-adevar bine,iti'i.i l.i putin timp dupa implementarea reformelor
11 ,111 facut aparitia problemele, prima §i cea mai
Mi,iv afectata ramura economica fiind agricultura.
I ,ti.i capital §i inventar agricol corespunzator, fara
mhIu iente cuno§tinte agro-zootehnice, fara sprijinul
ill if 1 1al statului, cu o lege a mo§tenirii care diviza
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 53/193
Marcela Salagean
toritatilor de a percepe toate taxele datorate de t«M
rani statului. Principalul motiv pentru care autorita-
tile s-au concentrat mai intai asupra acestei masuri a
fost lipsa de lichiditati, statul aflandu-se de maimulte ori, in intervalul 1929-1933, in incapacitated
de a achita salariile diferitelor categorii de bugetari
(a§a-numitele „curbe de sacrificiu"). In plus, in efor-
turile sale de recuperare a datoriilor, statul a mers
pana la scoaterea la licitatie a proprietatilor aceloracare nu §i le puteau achita („pe cine nu a saracit cri
za, a saracit statul", se spunea in epoca!).
In 1932 Guvernul a redus impozitele pentru
agricultori §i a adoptat un program de conversie a
datoriilor. In acest sens, in perioada 1932-1934 aufost adoptate patru legi privind datoriile agricole: 1-
aprilie 1932, Legea pentru asanarea datoriilor agri
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 54/193
Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei
1 1 illiid de catre creditor, debitorul este obligat sa in-> iI'd imediat plata datoriei; 4 - aprilie 1 9 3 4 , Legea
I" iilm lichidarea datoriilor agricole §i urbane. In
.»■' Idsi timp, in vederea redeschiderii pietelor pen-
liii pmdusele agricole romane§ti in Europa Occi-ili nl,ild, Romania s-a situat in fruntea mobilizarii
nl 11dor agrare din Europa Rasariteana la o actiune
••«li•«livS. Scopul lor imediat a fost acela de a ridica
i •1
11
ujiile impuse importurilor agricole de catre stall I' mdustrializate §i de a ca§tiga concurenta pentru
I*i 11*Ii*d di l d Atl ti
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 55/193
Marcela Salagean
impotriva pulverizarii proprietatii. Au fost luate
masuri pentru modernizarea agriculturii (numarul
tractoarelor a crescut de la cca 3000 in 1927, la peste'
6000 in 1939; a crescut §i numarul ma§inilor de tre-ierat, precum §i numarul speciali§tilor: in 1938 acti-
vau cca. 1500 de ingineri agronomi). Exporturile au
crescut, atat in pietele deja cunoscute (de ex. Fran-
ta), dar, de prin 1935, s-a facut simtit §i interesul
Germaniei pentru produsele agricole romanesti,
care au fost cumparate de aceasta tara in cantitatimari, pentru a-§i putea asigura stocurile necesare
pentru perioada razboiului pe care-1 pregatea. Pe de
alta parte, data fiind complicarea situatiei Interna
tionale, incepand cu mijlocul deceniului al patrulea,
§i perspectiva izbucnirii unui nou conflict european,autoritatile de la Bucure§ti s-au considerat obligate
sa acorde atentie acestui sector economic, atat pen
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 56/193
• mi si economistii fiind deja convin§i ca incuraja-it'.i, rontrolul §i protejarea economiei de catre stat
i i hi indispensabile, in conditiile in care initiativele
(•iiv.ite se dovedisera, in anumite cazuri, lipsite de
mu ces.
Sprijinul acordat de stat industriei a imbracat
illlrrite forme: 1 - furnizarea capitalului prin inter-
mi'diul propriului sau buget; 2 - au fost disponibili-
/>1 1*1mari cantitati de capital prin intermediul noilor
■11ictclti oficiale de credit §i prin intermediul Bancii
Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 57/193
Marcela Salagean
lui capitalului industrial); 9 - in vederea asigurSrn
supra vietuirii unor industrii, in primavara lui 1931
au fost legalizate cartelurile (masura prin care s-.i
stabilit acordarea monopolului permanent saucvasimonopolului in privinta anumitor bunuri, sub
supravegherea ministerelor de resort), etc.
Capitalul strain a continuat sa fie o impor
tanta sursa de finantare (in industria miniera, petro
liera, chimica), dar a inregistrat un declin, de la 70%in 1929 la 40% in 1939. Totu§i, conform statisticilor
oficiale, in 1938, capitalul britanic reprezenta 13,59%
din totalul capitalului existent in economia roma
neasca, cel francez era de 9,33%; american - 5,88%;
italian - 3,04%; german - 0,60%, urmand ca acest.i
din urma sa creasca. In 1939 Germania devenise„cel mai bun client" al Romaniei, preluand 32% din
t il i §i i i l l i f i d ti d
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 58/193
crescatoare, atingand punctul culminant, de9 milioane tone in 1936, ca apoi sa scada la
h 'mil tone in 1939.
Pe de alta parte, evolutiile politice §i econo-
titli «■mterbelice europene, au determinat elita poli-||i i si economica romaneasca sa accepte accentua-
h'ti rolului interventionist al statului in economie. / \i i"i! lacru a fost ilustrat de finantarea ramurilor /
p onomice de la buget, mai ales a industriei, de asi-urea unei protectii vamale, de consolidarea
Inlroilucere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 59/193
Marcela Salagean
Sorina Paula Bolovan, loan Bolovan, Germanii din
Romania. Perspective istorice §i demografice, Cluj Napoca, Fundatia Culturala Romana Centrul
de Studii Transilvane, 2000
Valeriu Florin Dobrinescu, Romania §i Ungaria de In
Trianon la Paris. Batalia diplomatica pentru Transilvania, Bucure§ti, Ed. Viitorul Romanesc,
1996i
Nicolae Edroiu, Vasile Pu§ca§, Maghiarii din Romania, Cluj-Napoca, Fundatia Cultural^ Romani Centrul de Studii Transilvane, 1995
Stephen Fischer-Galati, Romania in secolul al XX-lea, Ia§i,
Institutul European, 1998 i
Vlad Georgescu, Istoria romanilor, Bucure§ti,
Ed.Humanitas, 1990
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 60/193
germanilor din Transilvania, Cluj-Napoca, Ed.
Eikon, 2006
li iii.i livezeanu, Cultura §i nationalism in Romania Mare (1918-1930), Bucuresti, Ed. Humanitas, 1995
Imi Mamina, Consilii de Coroana, Bucure§ti, Ed.
Enciclopedica, 1997
l in ian Nastasa-Kovacs, Salat Levente, Maghiarii din Romania §i etica minoritard (1920-1940), Cluj, Centrul de Resurse pentru Diversitate
Etnoculturala, 2003'i)',ii Ornea, Traditionalism si modernitate in deceniul al
Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 61/193
Marcela Salagean
loan Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria romanilor in secolul XX
(1918-1948), Bucuresti, Ed. Paidea, 1999
loan Scurtu, L. Boar, ed., Minoritatile nationale din
Romania, 1918-1925. Documente, Bucuresti, 1995
loan Scurtu, I. Dordea, ed., Minoritatile nationale din
Romania, 1925-1931. Documente, Bucuresti, 1996
Sherman David Spector, Romania la Conferinta de Pace de
la Paris (1919-1920) Diplo ma tin lui Ion I. C.
Bratianu, Bucure§ti, 1995
Marcel Stirban, Din istoria Romaniei. Partiile §i doctrine
politice, Tg.-Mure§, Ed. Universitatii Dimitrie Cantemir, 2001
Toth Szilard, Partidul Maghiar §i problema minoritdtii
maghiare in Parlamentul Romaniei in perioda
interbelica, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2008
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 62/193
II - REGIMURILE AUTORITARE:
1938-1944
ll 1 - Regimul autoritar carlist
Din punctul de vedere al institutiilor salelundamentale Romania Mare a incetat sa existe oda-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 63/193
Marcela Salagean
Alegerile, care s-au desfa§urat intr-o stare de
confuzie §i tensiune, dar fara violente notabile, s-au
incheiat cu o mare surpriza. Pentru prima data in is
toria Romaniei un partid aflat la guvernare a pier-dut alegerile. Partidul National Liberal ca§tigase
intr-adevar majoritatea (35,9%) §i cele mai multe lo-
curi in Camera, dar nu a obtinut cele 40% din voturi
necesare pentru a obtine prima electorala §i, odata
cu aceasta, suprematia parlamentara. Partidul National Taranesc a obtinut 20,4% din totalul voturilor,
iar extrema dreapta 15,58%.
Rezultatul acestor alegeri a determinat demi-
sia lui Gheorghe Tatarescu din fruntea guvernului
(28 decembrie 1937). Noua configurable politica i-apermis lui Carol sa incredinteze conducerea guver
l i l i O t i G § f l P tid l i N ti l
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 64/193
I *> a unei noi Constitute. Prin prevederile noii
li'i'i lundamentale a tarii rolul monarhiei a fost con-( * r
iderabil intarit §i, de§i a mentinut principiul sepa-
i.iiii puterilor in stat, a privilegiat puterea regala,
i.tmerele parlamentare urmand sa se intruneasca
iitimai din initiativa suveranului. Cele mai multe ar- /
in ole erau identice cu cele ale Constitutiei din 1923. / I'mitre noutati se numarau prevederea potrivit ca-
m i.i Regele era „capul statului", precum §i faptul ca
imnifjtrii aveau raspunderea politica numai fata deINy.e, ei fiind insa obligati sa raspunda la intrebarile
Inlruducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 65/193
Marcela Salagean
exemplu, pentru Adunarea Deputatilor, dreptul la
vot il aveau doar persoanele care au implinit 30 de
ani), sau obligativitatea ca toti alegatorii sa fie §tiu-
tori de carte. De asemenea, a fost interzisa propaganda politica in laca§urile de cult. Carol a reinfiin-
tat Consiliul de Coroana, format din persoane nu-
mite de el insu§i, §i a decretat o noua reforma admi
nistrativa, prin care a fost introdusa, pe langa mai
vechile unitati administrative, una noua, tinutul,care cuprindea mai multe judete §i in fruntea caruia
era numit un rezident regal. Au fost create zece ti-
nuturi: Olt, Arge§, Marii, Dunarii, Nistru, Prut, Su-
ceava, Alba-Iulia, Cri§urilor, Timi§. Din punct de
vedere economic, regimul s-a caracterizat prin cre§-
terea interventiei statului. /
S hi bS i t l §i i d i l i l
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 66/193
t i.i Regele insu§i. in 19 octombrie 1939 a fost infiin-|.il brontul National Studentesc, in care au fost in-
mi isi automat toti studentii.
in ceea ce prive§te raporturile lui Carol cu
extrema dreapta, Regele a luat masuri drastice im-I'ulriva legionarilor, pe care, de altfel, ii considera
Iii mcipalul adversar politic.
Modificarile dramatice din situatia interna-
|umala au redus eficienta eforturilor lui Carol de amentine controlul asupra formatiunilor politice din
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 67/193
Marcela Salagean
respect §i incredere in democratia epocii interbelice.
Filosofia sa politica se referea la un sistem de guver-
nare autoritar: Regele trebuia sa fie sursa supremede decizie politica §i initiatorul actiunilor politice.
Atitudinea sa fata de Iuliu Maniu, cel care il reche-
mase din exil, nu a exprimat recuno§tinta. Maniu a
favorizat democratia controlata de o monarhie con- /
stitutionala, iar Carol, pe de alta parte, considera c3primul ministru trebuie sa fie un executor al deci-
ziei regelui. Ruptura dintre Iuliu Maniu §i Rege este
considerate sfar§itul experimentului democratic a I
Romaniei interbelice. Demisia lui Maniu din fruntea
guvernului, motivata oficial §i de relatia extraconju-gala a lui Carol cu Elena Lupescu, nu a putut ascun-
de adevarata cauza a rupturii: refuzul Regelui de a
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 68/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
■I.iu tot mai puternice. Chiar daca influenta Germa-
tiioi asupra Romaniei era resimtita din ce in ce maiputernic, autoritatile romane au continuat sa i§i res-
I >ecte vechiul sistem de aliante. In urma a numeroa-
m‘ presiuni, Romania a fost totu§i obligata sa incheie
in martie 1939 un tratat economic cu Germania, prin
( .ire devenea subordonata Reichului din punct de
\cdere economic. Dupa inceperea celui de-al Doilea
RSzboi Mondial, Romania s-a declarat neutra, dar
r.ipida ofensiva germana din primavara lui 1940 §i
i .klerea Frantei au luat prin surprindere un Bucu-rivsti ramas fara aliati.
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 69/193
Marcela Salagean
cererilor sovietice, pentru a se asigura supravietui-
rea statului roman cu institutiile sale. Incercarile /
partii romane de a negocia cu sovieticii s-au lovit deun refuz categoric, evacuarea trebuind sa se incheie
in 4 zile, termen nerespectat insa de autoritatile de
la Moscova. Trupe ruse§ti au intrat in provincie inca
din ziua de 28 iunie, provocand numeroase inciden-
te. Bucure§tiul a cedat un teritoriu de 50.762km2, cuo populatie de cca 3.770.000 de locuitori.
La 1 iulie 1940, Romania a renuntat la garan-
tiile anglo-franceze, iar la 4 iulie a fost format gu
vernul Gigurtu (in care au intrat §i trei legionari),
guvern cu orientare pro-germana, care a §i initiat opolitica accentuat antisemita. La 8 august Carol al
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 70/193
prive§te problema transilvana, sovieticii, prin lua-
iile de cuvant ale lui Molotov, considerau revendi-i ii rile Budapestei ca fondate, fapt care a incurajat in-
lensificarea propagandei revizioniste maghiare. La
randul sau, ministrul englez din capitala maghiara,
()' Malley, a transmis Londrei ca Ungaria afirma ca
11 u poate tolera ca Romania sa faca concesii numai
I Iniunii Sovietice §i a cerut Bucure§tiului, prin inter-
mediul Iugoslaviei, sa negocieze revendicarile sale
li'ritoriale.
In aceasta conjuncture complexa, diplomatiaromana a fost nevoita sa inceapa tratative cu Unga
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 71/193
Marcela Salagean
legatii maghiari au respins argumentele romane§ti
§i au insistat asupra principiului teritorial, ceea ce a
determinat intreruperea tratativelor. La 23 august1940, Consiliul de Coroana 1-a insarcinat pe Valer
Pop sa: 1)- obtina prealabil §i ca o conditie sine qua
non de la maghiari acceptarea principiului etnic du
pa care urma sa se faca un schimb de populatie total
§i obligatoriu intre cele doua tari; 2)- numai dupastramutarea efectiva a maghiarilor la granita de vest
urma sa se calculeze suprafata strict necesara exis-
tentei lor, cu indicarea regiunii in care sa se faca
stramutarea. Negocierile au fost reluate in 24 au
gust, in conditiile in care fiecare delegatie i§i pastrapunctul de vedere. Negocierile s-au intrerupt din
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 72/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Invitatia celor doua tari a fost trimisa in ziua de 26 / /
august. Seara, ministrul de externe roman, Mihail
Manoilescu a fost numit conducatorul delegatei ro
mane la Viena §i a fost investit cu „depline puteri
pentru tratative privind relatiile romano-maghiare".
In 29 august au inceput, la Viena, convorbirile Rib-
bentrop-Ciano-Manoilescu. De§i nu-1 solicitase, guvernul roman a fost obligat sa accepte arbitrajul ce
lor doua puteri ale Axei, dupa care frontierele rama-
se ar fi fost garantate. In noaptea de 29/30 august s-
a desfa§urat primul Consiliu de Coroana de la Bu-
cure§ti. Cu 19 voturi pentru, 10 contra §i o abtinere,
arbitrajul a fost acceptat Un al doilea Consiliu de
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 73/193
Marcela Salagean
ment era greu de inteles de catre opinia publica din
tara ca amputarile teritoriale nu aveau nici o legatu-
ra cu regimul politic intern. Resentimentele popula-
tiei s-au indreptat catre Rege care, in 4 septembrie,s-a vazut nevoit sa incredinteze formarea guvernu
lui generalului Ion Antonescu (militar de cariera,
care criticase de multe ori situatia din armata §i care
ii trimisese lui Carol un memoriu foarte dur dupa
cedarea Basarabiei). In ziua urmatoare acesta a sus-pendat Constitutia, a dizolvat camerele legiuitoare
§i, ca urmare a presiunii exercitate asupra monarhu-
lui, a primit puteri depline din partea acestuia.
Sprijinit de germani, dar §i la sugestia princi-
palelor partide politice, Antonescu 1-a silit pe RegeleCarol sa abdice. Carol a renuntat la tron in ziua de 6
r
b i §i l d fi i i di i 7
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 74/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
de ace§tia. In aceste conditii, el s-a vazut nevoit sa
colaboreze cu legionarii, pe care i-a introdus in gu
vern. Romania a fost proclamata „stat national-le-
gionar" (14 septembrie), au fost promulgate o serie
de decrete care urmareau inlaturarea urmelor regi
mului carlist. Pe plan extern, Antonescu a consoli-dat alianta cu Germania, incepand negocieri pentru
un nou tratat economic romano-german. Hitler,
pentru care Romania devenise o tara foarte impor
tanta in planurile sale strategice, a acceptat colabo-rarea cu Antonescu. La 10 octombrie, primele trupe
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 75/193
Marcela Salagean
zist sa nu accepte venirea lor la putere. La 14 ianua-
rie 1941 Antonescu 1-a vizitat pe Hitler, ocazie cu
care a aflat detalii despre planul atacarii Uniunii Sovietice §i, in acela§i timp, a primit "mana libera" in
actiunea de inlaturare a adversarilor politici interni.
Intors in tara, Antonescu a reprimat rebeliunea de-
clan§ata de legionari. La 27 ianuarie el a format un
nou cabinet, alcatuit aproape in totalitate din gene-rali. La 14 februarie 1941 statul national-legionar afost abrogat.
Antonescu detinea puterea legislative §i exe
cutive, controla justitia, avea practic puteri depline
de care s-a folosit respectand totu§i cadrul juridico-legislativ aflat in vigoare inainte de 1940, la care s-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 76/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
la" dupa model german. Nu au lipsit insa incidente-
le sangeroase. La Ia§i, la sfar§itul lunii iunie 1941, aufost executati cca. 500 de evrei originari din Basara
bia §i Bucovina, acuzati ca ar fi tras focuri de arma
asupra soldatilor romani §i germani. In iulie 1941
vicepre§edintele guvernului, Mihai Antonescu, apledat pentru expulzarea evreilor din cele doua
provincii revenite sub controlul trupelor romane §i
pentru internarea lor in lagare. In septembrie 1941 a
inceput deportarea evreilor in Transnistria, numa
rul celor deportati fiind estimat la cca 110.000-
120 000 In partea de nord a Transilvaniei cedata
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 77/193
Marcela Salagean
§i-a manifestat, la inceputul anului 1944, intentia de
a revizui Arbitrajul de la Viena, declarand ca, data
fiind situatia creata in Ungaria, Reich-ul german numai poate avea nici o obligatie fata de maghiari.
Fiihrerul 1-a rugat insa pe mare§alul Antonescu sa
nu faca publica aceasta declaratie, pentru a evita de-
clan§area unui razboi de partizani in Ungaria. In
anii razboiului, Ion §i Mihai Antonescu au procedatla alcatuirea unui organism care sa pregateasca do-
cumentatia necesara pentru viitoarea Conferinta de
Pace. In acest sens, in 1942 a fost creat Biroul Pacii
care avea misiunea de a pregati materialele docu-
mentare. Un loc important in activitatea acestei co-misii 1-a avut problema Transilvaniei; materialele
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 78/193
unei intrevederi a celor doi conducatori, Hitler a
stabilit ca armata romana sa actioneze pe directiaOdessa - Peninsula Crimeea. De asemenea, Roma
niei i-a fost incredintata administrarea Transnistriei, /
iar Ion Antonescu a fost ridicat la rangul de mare-
§al. Razboiul pentru eliberarea Basarabiei si Nordu
lui Bucovinei a fost acceptat de opinia publica din
tara. In momentul in care a fost difuzata la radio
proclamatia „Osta§i! Va orcion treceti Prutul!", la 22
iunie 1941, populatia §i-a manifestat entuziasmul,
sperand intr-o §tergere rapida a umilintelor pe careRomania le suferise cu un an inainte. Dupa ce Anto
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 79/193
Marcela Salagean
gust 1944, purtata pe teritoriul tarii, pentru alunga-
rea trupelor germane, devenite inamice. 3) Campa
nia din Vest (1 septembrie 1944-12 mai 1945), in careRomania, aflata acum de partea Aliatilor, a partici-
pat la eliberarea Nordului Transilvaniei, iar apoi a
luptat impotriva germanilor in Ungaria, Cehoslo
vacia §i Nordul Austriei.
Referinte bibliografice
Gh. Buzatu, Romania cu §i fara Antonescu.
Documente, studii, relatari §i comentarii,Ia§i, Ed. Moldova, 1991
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 80/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Grigore Gafencu, Jurnal, iunie 1940-iulie 1942, Bucuresti,
Ed. Globus, 1991
Dinu. C, Giurescu, Romania in al doilea razboi mondial,
Bucuresti, Ed. All, 1999
Andreas Hillgruber, Hitler, regele Carol §i mare§alul
Antonescu, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1994
Constantin Kiritescu, Romania in al doilea razboi mondial,
Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1996
Ion Mamina, Consilii de Coroana, Bucuresti, Ed.
Enciclopedica, 1997
Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena. Memorii (iidie-
1940) B ti Ed E i l di
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 81/193
Moshe Carmilly-Weinberger, Drumul vietii, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane,Fundatia Culturala Romana, 1996
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 82/193
in - Inl Aturarea regimului
ANTONESCU: STATUTUL
TRANSILVANIEI
Convingerea ca Germania va pierde razbo-
iul §i ca Romania va trebui sa se desprinda de aceas
ta s-a facut simtita inca de la sfarsitul anului 1942,
dar mai ales din 1943, odata cu pierderea de catregermani a initiativei strategice pe frontul sovietic
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 83/193
Marcela Salagean
un teatru de razboi. In aceste conditii, formarea unei
coalitii indreptate impotriva Germaniei si, implicit,
impotriva regimului militar al mare§alului Antonescu s-a impus de urgenta. Ea s-a efectuat, insa, cu
o anumita dificultate, datorita rezervelor justificate
cu care principalii lideri politici priveau colaborarea
cu Partidul Comunist. Deoarece in cursul tratative-
lor de ie§ire a Romaniei din razboiul purtat alaturide Germania, occidentalii ii sfatuisera pe reprezen-
tantii romanilor sa se adreseze Moscovei in vederea
incheierii unui armistitiu, national-tarani§tii §i na-
tional-liberalii au fost nevoiti sa-i accepte pe comu-
ni§ti in alianta anti-Antonescu. Astfel, in iunie 1944,s-a format Blocul National-Democrat, care-i cuprin-
d l lib li §i i§ i §i ii
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 84/193
It* Mihai a dat citire unei Proclamatii radiodifuzate
prin care aducea la cuno§tinta opiniei publice din j.ira §i strainatate ruperea de catre Romania a alian-
(i-i cu Germania, ie§irea din razboiul contra Natinni-
lor Unite, constituirea unui nou guvern §i intentia
de a participa la razboiul antihitlerist pentru elibe-
rarea Transilvaniei.
Actiunea de la 23 august a xnsemnat, pe lan-
g3 ie§irea din coalitia nazista §i inlaturarea lui Anto-
nescu, intrarea Romaniei in sfera de influenta sovie-
ticS. Perioada care a urmat acelui eveniment a fostuna dintre cele mai dramatice pentru poporul ro
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 85/193
Marcela Salagean
Dupa demiterea lui Ion Antonescu, a fost in-
vestit cu formarea guvernului generalul Constantin
Sanatescu. Majoritatea portofoliilor erau detinute de
militari, dar, pentru prima data in istoria Romaniei,
in acest guvern au intrat §i reprezentanti ai Partidu
lui Comunist. SanStescu a actionat in vederea crearii
conditiilor optime de participare activa a Romaniei
la razboiul antihitlerist §i indeplinirii clauzelor Con
ventiei de armistitiu. In acela§i timp, printre celemai importante obiective ale premierului s-au nu-
marat reglementarea statutului juridic international
al Romaniei in situatia nou creata §i eliberarea teri-
toriului transilvanean ocupat de Ungaria in urma
Arbitrajului de la Viena din 30 august 1940.
In jurul acestor obiective Sanatescu a desfa-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 86/193
ile pace. In cuprinsul conventiei erau prevazute
clauze de ordin militar, politic, economic, financiar,.ulministrativ §i teritorial. In ansamblu, din analiza
lextului conventiei se putea observa ca Romania nu
era tratata ca o tara care ie§ise din razboiul antiso-
vietic prin vointa sa proprie, fara nici un sprijin din
.ifara §i care se alaturase fara rezerve Natiunilor
Unite.
Deoarece Conventia de armistitiu considera/ /nul Arbitrajul de la Viena, tot in cursul lunii sep
tembrie, Iuliu Maniu a propus infiintarea unui Co-
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 87/193
Marcela Salagean
gea nr. 487 prin care se decreta infiintarea Comisa-
riatului Roman pentru Administrarea Regiunilor
Eliberate ale Transilvaniei, comisariat care trebuiasa reprezinte autoritatea guvernului roman in acest
teritoriu. Pe langa Comisariat s-a constituit §i un
Comitet cu rol consultativ, caruia ii revenea respon-
sabilitatea de a sprijini luarea deciziilor in proble-
mele importante care priveau administratia partiide Nord a Transilvaniei.
In acel moment, statutul Transilvaniei parea
rezolvat. Lucrurile nu au stat insa chiar a§a, o data
cu inaintarea trupelor romano-sovietice, in teritoriu
au inceput sa apara o serie de incertitudini §i difi-cultati provocate de sovietici, care nu permiteau co-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 88/193
t rrtitudini. Conform Articolului 19 al Conventiei de /
Armistitiu, Guvernele Aliate socoteau hotararea Ar-/ 7bitrajului de la Viena cu privire la Transilvania ca
Innd nula §i neavenita §i erau de acord ca Transilva
nia „sau cea mai mare parte a ei" sa fie restituita Ro-
maniei, cu conditia confirmarii prin Tratatul de
I ’ace. Astfel, incepand din octombrie 1944 s-a pututauzi free vent, atat din partea sovieticilor cat §i a co-
muni§tilor din tara, urmatorul laitmotiv: Transilva
nia va fi cedata Romaniei numai in conditiile instau- / rSrii unei democratii adevarate, aprecierea a ceea ce
inseamna sau nu „ democratic adevarata" urmand afi facuta la Moscova §i nicidecum la Bucure§ti
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 89/193
Marcela Salagean
1944, Stalin a decis scoaterea Nordului Transilvaniei
de sub autoritatea statului roman (ale carui armate,
alaturi de cele sovietice, eliberasera acest teritoriu),
§i a decis instaurarea administratiei militare sovieti
ce in teritoriu. Chiar daca pretextul era asigurarea
securitatii in zona din spatele frontului, nu incape
indoiala ca, in realitate, Kremlinul voia sa dispuna
de un mijloc de presiune asupra guvernului roman,
restaurarea autoritatilor romane in aceasta zona de-
venind o miza in lupta pentru putere a Partidului
Comunist.
Un nou regim administrativ a fost introdus,
initial in judetele Cluj, Nasaud §i Some§, fiind apoiextins §i asupra judetelor Bihor, Satu-Mare si Salaj.
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 90/193
judetului Maramure§. Autoritatea sovietica s-a exer
citat prin intermediul nou creatului Comitet Execu-liv pentru Ardealul de Nord, organism sub control
sovietic care substituia comisariatul propus de Iuliu
Maniu, precum §i prin comitetele judetene ale Fron-
tului National Democrat.
Fata de situatia nou creata, in lunile care au/ / 'Lirmat, pana la 6 martie 1945, cei doi premieri ro
mani, Constantin Sanatescu §i Nicolae Radescu, au
cerut in repetate randuri, fara succes insa, inlatura
rea administratiei impuse de sovietici §i reinstalarea
t til d i i t ti i §ti
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 91/193
Marcela Salagean
da. Principala sarcina a fiecarui comitet judetean era
recrutarea, in timpul cel mai scurt, a unui numar cat
mai mare de membri, indiferent de etnie sau trecu-
tul lor politic.
Statutul Transilvaniei de Nord n-a mai sufe-
rit, insa, nici o modificare pana la instalarea guver
nului Groza (6 martie 1945). Pentru ca avea nevoie
de un capital politic - problema Ardealului §i cea a
reformei agrare fiind foarte potrivite in acel mo
ment - la 8 martie 1945, printr-o scrisoare adresata
lui Stalin, Pre§edintele Consiliului de Mini§tri §i Mi
nistrul Afacerilor Externe au solicitat instalarea ad
ministratiei romane§ti in Transilvania de Nord. Sta
lin a raspuns in chiar ziua urmatoare, transmitand
consimtamantul guvernului sovietic privind instala
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 92/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
sura foarte potrivita; faptul ca ea a fost impusa, in
cele din urma, numai asupra teritoriului cedat Ungariei in 1940, s-a datorat, fara indoiala, marii ras-
turnari de situatie de la 23 august 1944, care a scos
Romania din randurile inamicilor Uniunii Sovietice
<?i a facut imposibila supunerea sudului Transilvaniei la un tratament similar. Potrivit explicatiilor lui
Lucretiu Patra§canu, oferite cu ocazia discutarii acti-
vitatii delegatiei romane la Moscova, inscrierea in
Conventia de Armistitiu a problemei Transilvaniei
in forma cunoscuta se datorase guvernului britanic,
d i§i l C f i t d
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 93/193
Marcela Salagean
asupra Transilvaniei de Nord ar fi putut, in vizi-
unea anglo-americanilor, sa indeparteze capitularea
Ungariei §i eventuala sa raliere la lupta impotriva
Germaniei. Aceasta motivatie data introducerii arti-colului 19 a devenit insa superflua nu numai dupa
20 ianuarie 1945, cand armistitiul dintre Natiunile' / /Unite §i Ungaria a fost incheiat, ci chiar din octom-
brie 1944, dupa inlaturarea lui Horthy. De acum
inainte, singurele ratiuni ale continuarii ocupariiTransilvaniei de Nord erau exclusiv de natura poli
tica, fiind legate de dorinta nemarturisita a anglo-
americanilor de a mai lasa anumite sperante Buda-
pestei privind pretentiile ei revizioniste, cu scopul
de a frana, pe cat posibil, procesul de comunizare a
Ungariei. Sovieticii erau, insa, de pe acum, in ma-
sura sa demonstre e ca dispuneau in aceasta re
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 94/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
R eferinte bibliografice
Mihai Alexandrescu, "Conventiile de armistitiu in
relatiile internationale: Romania, Bulgaria §i Ungaria", in: Evenimentele lie In 23 august 1944
din Romania §i insurectia nationald slovacd din 29
august 1944. Consecintele lor asupra eliberdrii
Romaniei §i Slovaciei §i a sfdr§itului celui de-al
doilea razboi mondial, Banska Bystrica-Alba
I li M Sl k h N d h
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 95/193
Marcela Salagean
Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rddescu,
Bucuresti, Ed. All, 1998
Constantin Hlihor, "Consecintele geopolitice §igeostrategice ale Actului de la 23 August 1944asupra evolutiilor regionale §i globalepostrazboi", in: Evenimentele de la 23 august
1944 din Romania §i insurectia nationald slovacd
din 29 august 1944. Consecintele lor asupra
eliberdrii Romaniei §i Sloimciei §i a sfdr§itului celui de-al doilea razboi mondial, Banska Bystrica-AlbaIulia, Muzeum Slovenskeho NarodnehoPovstania/Museum of Slovak NationalUprising, 2012
Lonhart Tamas: Uniunea Populara Maghiara in perioada
instaurdrii regimului comunist in Romania (1944-
1948) Cluj Napoca Ed Argonaut 2008
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 96/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Romania-marele sacrificat al celui de-al doilea razboi
mondial, Documente, vol. I, coord. M. R.Mocanu, Bucure§ti, Arhivele Statului din
Romania, 1994
Marcela Salagean, Administratia sovietica in Nordid
Transilvaniei (noiembrie 1944-nmr tie 7945), Cluj-
Napoca, Centrul de Studii Transilvane,Fundatia Culturala Romana, 2002
Idem, „Reactia aliatilor occidentali §i sovietici laevenimentele de la 23 august 1944 dinRomania", in: Evenimentele de la 23 august 1944
din Romania §i insurectia nationald slovacd din 29
t 1944 C i t l l lib d ii
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 97/193
IV - INSTAURAREA REGIMULUI
COMUNIST fN ROMANIA
Despre o preluare imediata a puterii de catre
Partidul Comunist, in urma evenimentelor de la 23
august, nu putea fi inca vorba. In drumul lor spre
putere, comuni§tii au intampinat, de la bun inceput,
cateva impedimente majore. in primul rand, era
vorba de insa§i lipsa de forta electorala a comuni§ti-
lor. in zilele acelea nu se putea ascunde faptul ca lo-
vitura de stat fusese realizata de catre Rege. Pe de
alta parte, P.C.R. nu avea "experienta revolutiona-ra" In al treilea rand Armata Ro§ie avea nevoie de
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 98/193
zentase P.C.R.-ul in negocierile ce au premers actul
de la 23 august.In cadrul Partidului Comunist Roman se
confruntau trei grupari: 1) cea de la Bucuresti, in
trunte cu Lucretiu Patra§canu; 2) cei ie§iti din inchi-
soare, in frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej §i 3) ceiveniti de la Moscova, ai caror lideri erau Ana/ 'Pauker §i Vasile Luca, fiecare grupare fiind in con-
curenta cu celelalte. Pentru a-§i consolida randurile,
conducerea P.C.R. a adoptat, sub tutela Moscovei, o
tactica care a devenit bine cunoscuta: a folosit gru
f l d ld l l l
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 99/193
Marcela Salagean
brie 1944 a sosit la Bucure§ti adjuntul ministrul so-
vietic al afacerilor externe, Andrei Ianuarevici Vi-
§inski. Sub presiunea acestuia, regele a acceptat
schimbarea celui de-al doilea guvern Sanatescu,reu§ind insa, in defavoarea sovieticilor, sa evite in-
staurarea unui guvern comunist. La 6 decembrie
1944, Regele a reu§it sa formeze un nou guvern,
condus de generalul Nicolae Radescu, care s-a do-
vedit a fi un aparator al democratiei constitutionalmult mai decis decat predecesorul sau.
Perioada dintre 6 decembrie 1944 §i 6 martie
1945 a fost una dramatica; campaniile agitationale s-
au intensificat, presa §i radioul au trecut, treptat,
sub controlul comuni§tilor. Totu§i, incurajat de de-
i iil d l Y l f bil d iil
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 100/193
ora§e ale tarii, iar la 27 februarie Vi§inski a revenit
in Romania. Declarand incapacitatea guvernului de
i inentine ordinea, el i-a cerut regelui Mihai sa trea-
t ,i puterea unei alte persoane. Regele a incercat sa
lormeze un guvern condus de printul §tirbey, dar,
mib presiune sovietica, la 6 martie, el a fost nevoit sa
.ii cepte formarea unui cabinet prezidat de dr. Petru( iroza, liderul Frontului Plugarilor, cabinet dominat
de comuni§ti.
Pentru a-§i asigura o minima popularitate,
guvernul Groza a adoptat o serie de decrete §i a ini- Jiat unele reforme populare, al caror efect a fost insa
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 101/193
Marcela Salagean
Pe tot parcursul campaniei electorale, pana
in noiembrie 1946, comuni§tii au utilizat toate mij-
loacele de intimidare. In urma scrutinului de la sfar-
§itul lui 1946, care a cuprins si voturile femeilor,partidele democratice (in special Partidul National
Taranesc) au obtinut o mare victorie electorala,
aproape 80% din totalul voturilor exprimate. Comu-
ni§tii au falsificat insa alegerile, fapt care a starnit
protestele partidelor democratice. Dupa alegeri,de§i a fost sfatuit sa nu accepte deschiderea lucrari-
lor Adunarii Deputatilor, caci rezultatele au fost fal-
sificate, Regele a acceptat §i a rostit, la 1 Decembrie,
discursul inaugural. Pentru Mihai, acest lucru a in-
semnat un pas inapoi in fata reprezentantilor parti
dului comunist.
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 102/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Viena din august 1940, §i, de asemenea, au fost abor-
ilate probleme economice §i politice.Odata definitivat Tratatul de Pace, guvernul
de la Bucure§ti a hotarat sa il semneze. In urma tra-
Uitului semnat la 10 februarie 1947, Romaniei i-a
lost recunoscut dreptul asupra intregului teritoriuIransilvan. Ea pierdea insa Basarabia §i Nordul Bu
covinei in favoarea Uniunii Sovietice, era obligata sa
plateasca importante despagubiri de razboi (in spe
cial sovieticilor), §i sa accepte prezenta trupelor so
vietice pe teritoriul ei pe termen de 90 de zile, sub
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 103/193
Marcela Salagean
in 30 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliu-
lui de Mini§tri, a fost dizolvat Partidul National Ta
ranesc, cel mai popular partid al vremii. in toamna
aceluia§i an, conducatorii acestuia, in frunte cu Iuliu
Maniu, au fost judecati §i condamnati de o instanta
prezidata de un fost criminal de razboi. Partidul
National Liberal s-a dizolvat de la sine, iar Partidul
Social-Democrat a fost "inghitit" de Partidul Comu
nist Roman. Cea mai mare parte a liderilor acestorpartide au sfar§it in inchisorile comuniste. Procesele
politice din anii 1946-1947 au constituit o etapa deci-
siva a prigoanei comuniste. Tribunalele poporului
au judecat §i condamnat drept criminali de razboi,
in primul rand fo§ti functionari superiori §i membriiai guvernului Antonescu Au fost condamnati gene
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 104/193
iv procesul de sovietizare, mai ales la nivel econo-
mu. Banca Nationals, citadela traditionala a libera-
lilor, a fost etatizata §i, imediat dupa aceea, s-a tre-
<ut la realizarea unei economii centralizate, confor-
me modelului rusesc.
Dupa eliminarea fizicS a celor mai impor-
lanti opozanti politici, un singur om mai ramasesein calea preluarii totale a controlului de catre comu-
ni*jti: Regele Mihai. Comuni§tii romani mentinusera
institutia monarhiei din motive strategice, avand in
vedere atat sensurile sale simbolice §i traditia pe
care o acumulase, cat §i popularitatea de care se bu-
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 105/193
Marcela Salagean
suitei sale. In seara aceleia§i zile Romania a fost pro-
clamata Republica. S-a format un Prezidiu al Repu-
blicii Populare Romane, care nu a jucat decat un rol
decorativ, adevaratul for de decizie fiind PartidulComunist.
Referinte bibliografice
Nicolae Baciu, Agonia Romaniei, 1944-1948. Dosarele
secrete acuza, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1990
Nicolae Ciachir, Marile Puteri §i Romania (1856-1947),
Bucuresti, Ed. Albatros, 1996,
Nicolette Franck, O infrangere in victorie. Cum a devenit
R i di R R bli P l (1944
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 106/193
C.heorghe Oni§oru, Aliante §i confruntari intre partidele
politice din Romania (1944-1947), Bucuresti,Fundatia Accademia Civica, 1996
I’aul D. Quinlan, Ciocnire deasupra Romaniei. Politica
Anglo-Americand fata de Romania 1938-1947,
Ia§i, Ed. Centrul de Studii Romane§ti 1995
Romdnia-marele sacrificat al celui de-aldoilea razboi
mondial, Documente, vol. I, coord. M. R.Mocanu, Bucuresti, Arhivele Statului dinRomania, 1994.
Romania, viata politica in documente, 1945, coord. I.Scurtu Bucure§ti Arhivele Statului din
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 107/193
Marcela Salagean
Constantin Sanatescu, Jumal, Ed. Humanitas,Bucuresti, 1993
Strategii §i politici electorale in alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, (selectia documentelor, studiuintroductiv, argument §i note Virgiliu Tarau §iloan Marius Bucur), Cluj-Napoca, Centrul deStudii Transilvane, 1998
6 Martie 1945. Inceputurile comunizarii Romaniei,
Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 1995
Larry L. Watts, Fere§te-ma, Doamne de prieteni...Razboiul
clandestin al Blocului Sovietic cu Romania,
Bucure§ti, Ed. RAO, 2011
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 108/193
V - ROMANIA !n TIMPUL REGIMULUI
COMUNIST
Proclamarea Republicii Populare Romane, la
30 decembrie 1947, a reprezentat un moment im
portant in procesul de transformare socialists a Ro
maniei conform prototipurilor §i instructiunilor so
vietice. Initiat intr-o maniera brutala §i lipsita del t di t §t i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 109/193
Marcela Salagean
pe plan intern cat §i in relatiile Internationale, dar,
pe de alta parte (mai ales in deceniul noua), repre-
zinta perioada cea mai dura a regimului personal
instaurat de Nicolae Ceau§escu .
In anul 1948, comuni§tii, indiferent de natio-
nalitate, trecut politic sau loialitate, erau angajati in
consolidarea puterii lor §i in distrugerea tuturor
surselor de opozitie, fie ele reale sau potentiale. Prinactul de la 30 decembrie 1947, comuni§tii au
inlaturat ultimul obstacol care statea in calea conso-
lidarii puterii lor §i a introducerii modelului stali
nist in Romania. La 21 februarie 1948 au inceput lu-
crarile congresului de unificare a partidului comunist §i a celui social-democrat. In realitate, insa, Par
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 110/193
ordonat comuni§tilor, Frontul Plugarilor s-a autodi-
/olvat, P.M.R.-ul ramanand, in continuare, unicul
partid politic din Romania. Liderul sau a fost
Gheorghe Gheorghiu-Dej. La sfar§itul anului 1948,
Partidul Muncitoresc Roman avea peste 700.000 de
niembri.
V. 1 - Romania in timpul lui
Gheorghe Gheorghiu - Dej
Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a nascut la
One§ti in anul 1901. Electrician de meserie, a fostatras inca din tinerete de politica. A fost membru al
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 111/193
Marcela Salagean
ca destul de bine ruse§te §i manifesta, in general,
respect fatS de oamenii de cultura. In 1944 a deve-
nit secretar general al P.C.R.
Epoca "dogmatismului stalinist"
Din 1948 pana spre sfar§itul deceniului §ase,
viata economica, politica, sociala §i culturala a Ro
maniei a urmat modelul §i directivele sovietice. Eranecesara, conform declaratiilor liderilor comuni§ti,
o transformare radicala a bazei social-economice §i
culturale a societatii. Distrugerea "falselor valori
burghezo-nationaliste", eradicarea analfabetismu-
lui §i redistribuirea capitalului, au fost cerinteleminime pentru dezvoltarea §i modernizarea Roma
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 112/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
prinderile chimice. In cursul anilor '50 au fost na-
tionalizate o parte a fondurilor de locuinte, cabine-
tele medicale particulare, restaurantele, taxiurile §iprSvaliile.
Aceste masuri nu erau, insa, suficiente pen
tru consolidarea regimului comunist. Era necesarS
crearea unei puternice industrii care implica, ne-mijlocit, §i cre§terea numarului muncitorilor, sin-
gura categorie socials pe care partidul comunist se
putea baza.
Primul pas pe calea industrializarii 1-a consti-tuit infiintarea Comitetului de Stat al Planificarii in/
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 113/193
Marcela Salagean
Unul din fenomenele cele mai grave pentru
economia romaneasca a fost colectivizarea agri-
culturii. Plenara Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Roman, din martie 1949, anunta pla-nul transformarii socialiste a agriculturii. Inceputa
in 1949, cooperativizarea agriculturii s-a realizat in
salturi, fiind desavar§ita abia dupa 13 ani. Perioada
cuprinsa intre 1949-1953 a fost extrem de dura pen
tru taranime. Amenintarile, represiunile §i aresta-
rile erau la ordinea zilei in satele romane§ti. Dupa
moartea lui Stalin §i in timpul mi§carilor revolutio-
nare din Ungaria §i Polonia, ritmul colectivizarii a
fost incetinit, pentru a se evita izbucnirea unor tul-
burari sociale. Dar aceasta relaxare nu a durat
mult. Dupa 1958, actiunea de colectivizare a fostreluata in acelea§i forme pana la incheierea ei in
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 114/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Cu toate efectele negative, date statistice §i
informatii furnizate de speciali§ti, au dovedit ca, inconditiile existente la acea vreme, masurile econo
mice adoptate in 1948 au fost necesare pentru refa-
cerea economiei romane§ti. De§i au fost fScute nu-
meroase gre§eli, (au existat defecte majore in orga-nizarea procesului de productie, s-a semnalat o
productivitate scazuta a fortei de munca §i au fost
utilizate nerational resursele §i forta de munca),
progresul in industria romaneasca a fost vizibil. In
ceea ce prive§te colectivizarea, opinia speciali§tilor
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 115/193
Marcela Salagean
restari, carora le-a cazut victima intreaga elita poli
tica a societatii. §i-au sfar§it viata in inchisoare
Gheorghe Bratianu, Iuliu Maniu, Constantin Arge-
toianu, Ion Mihalache, Mircea Vulcanescu etc, etc.Cele cateva actiuni de rezistenta care au avut loc / /
dupa detronarea Regelui au ramas fara rezultat. In
Romania s-a format o larga retea de inchisori. Nu-
meroase persoane, care s-au opus regimului, au
fost supuse unei cumplite represiuni. Au avut locprocese regizate, indreptate impotriva tuturor
celor care ar fi putut pune in pericol noul regim.
Demnitarii "Vechii Romanii" au fost aruncati in in- /
chisori §i lagare, fiind supu§i unui regim de exter-
minare. Putini dintre ei au supravietuit.Al i d i il i d i i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 116/193
1.1 in fapt se asista la distrugerea a tot ce avea lega-
I u nl sau asemanare cu lumea occidentals. Nici
■•oarta Bisericii Ortodoxe n-a fost mai bunS. Faptul»'S ortodoxia era religia oficialS a tSrii n-a contat
pentru liderii comuni§ti. Biserica Ortodoxa a fost
■iservitS statului comunist iar proprietStiile ei au
lost nationalizate. Patriarhul a fost numit de catre /
romuni§ti, iar structurile eclesiastice, de la inaltii
icrarhi panS la preotii de rand, nu §i-au putut con-
linua activitatea decat cu pretul colaborSrii cu or-
ganele de represiune.
in paralel cu distrugerea a tot ceea ce aveal St t t l i t b li i l i t
Inlroducere in istoria contem porana a Romaniei
M l S l
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 117/193
Marcela Salagean
multor generatii de c&rturari. Astfel, la 15 iulie
1948, un decret al Marii AdunSri Nationale desfiin-
tS Institutele de Istorie Nationals, Institutul pentru
studiul Istoriei Universale, Institutul de Studii Bi-zantine, Institutul de CercetSri Balcanice, precum
§i institutele de istorie nationals din Cluj §i Ia§i, in-
fiintand in locul acestora Institutului de Istorie al /
Partidului Muncitoresc Roman. Odata cu institute
le respective dispSreau §i numeroasele reviste pu-blicate de acestea. In acela§i timp, partidul a pornit
o intensa campanie de rusificare, intemeind editu-
ra §i librSria "Cartea RusS", Institutul de limbS
rusS "Maxim Gorki", toate acestea avand rolul de a
populariza realizSriile "§tiintei sovietice" §i de adovedi "vechimea bunelor legSturi romano ruse"
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 118/193
Pe langa multimea aspectelor negative, tre-
l>uie evocate §i unele realizari pozitive. §tiintele
exacte, care nu aveau nici o legatura cu regimul politic s-au putut dezvolta. A crescut numarul teatre-
lor, muzeelor, filarmonicilor §i a studentilor. §i, nu
in ultimul rand, fenomenul analfabetismului a fost
redus pana aproape la disparitie.In paralel cu lichidarea opozitiei politice, au
avut loc epurari §i in cadrul partidului comunist.
Comitetul Central a hotarat, in noiembrie 1948,
preschimbarea carnetelor de partid, actiune al carei
scop era, in realitate, verificarea minutioasS urmata
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
M l S l
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 119/193
Marcela Salagean
titiei §i fusese, mult timp, unul dintre membrii de
frunte ai partidului.
Totodata, au avut loc §i o serie de eveni-
mente externe care au constituit amenintari la a-dresa liderilor comuni§ti din Romania. De exem
plu, moartea lui Stalin in 1953 §i raportul lui Hrus-
ciov la congresul al XX-lea al comuni§tilor sovietici
au reprezentat un puternic §oc pentru clasa politica
conducatoare din Romania. Participand la funera-liile lui Stalin, Gheorghiu-Dej §i-a dat seama ca la
Moscova se desfa§oara o acerba lupta pentru suc-
cesiune la Kremlin. Intors in tara, a incercat sa
acorde o mai mare atentie nevoilor tarii, pentru a
nu fi surprins de anumite tulburari interne. Totodata el a ordonat accelerarea anchetei in cazul Pa-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 120/193
lost tinute sub control de catre serviciile de securi- /
late. Dupa o indelungata detentie §i un proces tru-
t at, acest important concurent al lui Gheorghiu-Dej
la conducerea partidului a fost executat in 1954.
In acela§i interval de timp, rivalitatea dintre
grupul lui Gheorghiu-Dej §i cel al lui Ana Pauker §i
Vasile Luca, a constituit, in realitate, o competitie
pentru a obtine favorurile lui Stalin §i, prin aceasta,
controlul complet al partidului. Victoria lui Dej in
1952, cand Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Geor-
gescu §i sustinatorii acestora au fost inlaturati dind P M R §i di t t fi i
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 121/193
Marcela Salagean
Bucovinei de Nord nu a mai putut fi ridicata. in
schimb, la 23 mai 1948, printr-un simplu proces-ver-
bal incheiat intre Nicolai Pavlovici, (reprezentant al
Ministerului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice)§i Eduard Mezincescu, (reprezentant al Ministerului
Afacerilor Externe al Romaniei), Insula §erpilor a
intrat in components URSS.
Relatii romano-sovietice au luat o noua tur- /
nura dupa preluarea puterii politice, la Moscova,de catre Nichita Sergheevici Hrusciov. La congre-
sul al II-lea al Partidului Muncitoresc Roman
(1955), s-a vorbit pentru prima data de calea roma
neasca de construire a socialismului §i s-a insistat
pe necesitatea respectarii principiilor suveranitatiiin relatiile dintre tarile socialiste. Relatiile romano-/ / /
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 122/193
ISrat adversar al acestui proiect. Discutiile pe
iiceasta tema au continuat cativa ani, incheindu-se/ 'cu triumful punctului de vedere romanesc.
Cu toate frictiunile existente, Hrusciov a
.icceptat, in 1958, cererea staruitoare a lui Gheor-
)’,hiu-Dej de retragere a trupelor sovietice din Ro
mania. Concesia facuta de Hrusciov nu reprezenta,
din punct de vedere strategic, un sacrificiu pentru
securitatea blocului rasaritean. Prezenta soldatilor
sovietici in Romania nu era absolut necesara, a-
ceasta tara fiind inconjurata de state comuniste; o-
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 123/193
Marcela Salagean
exterior a inceput sa se deschida catre Occident. Ro
mania a incheiat cu guvernele occidentale acorduri
de compensare pentru bunurile nationalizate in
1948, inlaturand astfel o serioasa piedica in caleaviitoarelor legaturi economice. La inceputul anilor
'60, disputa sovieto-chineza a oferit Romaniei posi-
bilitatea de se distanta tot mai mult de Kremlin. Bu- /
cure§tiul a devenit locul favorit in care chinezii i§i
manifestau atitudinea antimoscovita. China a trirnisin Romania numeroase delegatii economice §i poli
tice. Volumul schimburilor comerciale intre cele
doua tari a crescut considerabil, fiind semnat, la Bei
jing, §i un acord cultural romano-chinez.
Politica externa romaneasca a devenit tot mai
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 124/193
linde a fi respectat de catre tarile occidentale in rela-
jiile lor interna tionale. Spre exemplificare mentio
ns m un scurt fragment din aceasta declaratie: "Dataliind diversitatea conditiilor de constructie socialists / /
nu exists §i nu pot exista tipare sau retete unice, ni-
meni nu poate hotara ce este just §i ce nu pentru alte
[Sri sau partide".
In paralel cu reorientarea politicii externe,
Gheorghiu-Dej a initiat, dupa incheierea colectivizS-
rii agriculturii, un proces de destindere pe plan in
tern. Primul pas a fost decretarea amnistiei tuturor
detinutilor politici. Actiunea a inceput in 1962 §i s-a
fntroducere in istoria contemporana a Romaniei
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 125/193
Marcela Salagean
politica Rusiei tariste fata de Tarile Romane, in spe
cial fata de ocuparea Basarabiei in 1812.
Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit in 19 mar
tie 1965. Schimbarile care au avut loc in Romania in
ultimii sai ani de viata au dus la crearea unui climat /
de relativa bunastare sociala §i la obtinerea unei au-
tonomii in cadrul blocului socialist.
Moartea lui Gheorghiu-Dej s-a produs intr-un moment in care, in Romania, semnele "dezghe-
tului" ideologic devenisera evidente. In interior a-
parusera primele semne de multumire §i de speran-
ta, iar in exterior Romania incepea sa fie prezenta in
atentia diplomatilor §i economi§tilor occidentali.L il d f lii l l i
I d i i i R i i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 126/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Icriale pentru a-§i asigura un viitor in sat, Nicolae
ia calea Bucure§tilor. Fenomenul e frecvent in Ro
mania interbelica printre tinerii tarani atra§i de ilu-/i i 1e marilor ora§e. Astfel, la inceputul anilor '30 pe
Nicolae Ceau§escu il gasim la Bucure§ti angajan-
ilu-se direct in actiunile organizate de comuni§ti.
I 3ra a fi jucat vreun rol important in clandestinita-
te reu§e§te, dupa 1944, sa urce treptele ierarhiei in
partid. A fost §ef al tineretului comunist, general-
locotenent §i §ef al directiei politice a armatei, se-
cretar al Comitetului Central al Partidului Munci-
toresc Roman, membru al Biroului Politic, respon-sabil cu problemele de cadre etc Totu§i in 1965
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 127/193
Marcela Salagean
Prima manifestare de amploare cu prilejul
careia Nicolae Ceau§escu s-a facut cunoscut opiniei
publice a fost Congresul al IX-lea al partidului. Lu-
crarile congresului s-au desfa§urat la Bucure§ti, intre 19 §i 24 iulie 1965. Ceau§escu a prezentat "Ra-
portul la Congres". Discursul lui, chiar daca a fost
incoerent pe alocuri, a fost ascultat cu atentie §i cu-
riozitate atat de delegatii din tara cat §i de invitatii
straini. A fost un discurs simplu. A prezentat situa-tia economica a Romaniei, insistand asupra faptului
ca dezvoltarea industriei va atrage neindoielnic pro-
gresul economiei nationale §i al intregii societati.
Apoi, spre surprinderea auditoriului, a denuntat
abuzurile din timpul lui Gheorghiu-Dej. De§i criti-
I t d i i i R i i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 128/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
• 1965 -1 9 7 0 /7 1
Regimul lui Nicolae Ceau§escu a debutat cuo serie de masuri de nature sa redreseze orgoliul
national, cum ar fi relatinizarea numelui tarii - Ro-7 ' /
mania in loc de Rominia. Noul lider s-a intalnit frec-
vent cu reprezentantii intelectualitatii, armatei,
muncitorilor, ocazii cu care §i-a manifestat dezacor-ilul fata de dogmele epocii anterioare. A ajuns chiar
sa ia masuri menite a incuraja initiativa particulars.
Astfel, in 1967, a permis deschiderea de pravalii,
restaurante, pensiuni §i locuinte particulare, s-au■ldoptat noi reglementari ale regimului pa§apoarte-
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 129/193
Marcela Salagean
organismele de partid. Secretarul general rostit, cu
aceasta ocazie, un aspru reghizitoriu impotriva lui
Draghici §i a lui Gheorghiu-Dej, acuzandu-i a fi fost
principalii instigatori ai asasinarii lui Patra§canu
precum §i a lui §tefan Fori§ (liderul P.C.R. intre
1940-1944).
Simptomele "dezghetului" s-au facut simtite
§i in economie, domeniu in care s-a putut constataun progres simtitor. Nicolae Ceaugescu a continuat
politica lui Gheorghiu-Dej, mai ales in ceea ce pri-
ve§te industria. Planul cincinal pe anii 1966-1970,
ale carui directive fusesera stabilite la congresul al
IX-lea, a pus accentul pe industria grea. Visul luiCeau§escu era acela de a transforma Romania intr o
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 130/193
bune, constatandu-se, la inceputul anilor '70, o anu-
mita abundenta a produselor alimentare.
Noua orientare, mai liberala, a lui Nicolae
Ceau§escu s-a facut simtita din plin in domeniul
culturii. Controlul birocratic a slabit, devenind posi-
bila realizarea unor opere de prestigiu. invataman
tul a cunoscut o perioada de modernizare §i deschi-dere. Ponderea §tiintelor exacte a crescut in defa-
voarea §tiintelor politice. Rusificarea a disparut
complet din §coli, limba rusa fiind treptat inlocuita
cu limbile de circulate internationala. Au fost in-
fiintate licee in care limba de predare era una dini l li bi d i l i i i lS i
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 131/193
g
studii ale caror subiecte erau in acord cu curentele
vremii pe plan international.
In domeniul p o litic ii externe, primii ani ai
regimului Ceau§escu au reprezentat perioada unor
initiative diplomatice romane§ti care aveau sa inte-
greze Romania in randul comunitatii international e.
Nicolae Ceau§escu nu numai ca a continuat cursul
initiat de Gheorghiu-Dej, ci s-a §i angajat in cateva
actiuni care i-au consolidat, in mod durabil, pres-
tigiul. El a refuzat sa permita desfa§urarea de mane-
vre militare ale Pactului de la Var§ovia pe teritoriul
Romaniei; a devenit prima tara din lagarul socialist
care a stabilit relatii diplomatice cu Germania Fede-
rala; a refuzat sa rupa relatiile diplomatice cu Israe-
I t d i i t i t R i i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 132/193
tie Gaulle (mai 1968). De Gaulle considera vizita in
Romania atat de importanta, incat, de§i evenimen-
U'le din Franta erau destul de grave (criza din mai'(i8), el a hotarat sa nu renunte la vizita.
Suprema confirmare a succesului lui Nicolae
Ceau§escu pe plan international a fost vizita prese
ll intelui american Richard Nixon, in vara anului1969. Era prima vizita a unui pre§edinte american in
I luropa de Est. Pana la venirea administratiei Carter,
relatiile romano-americane au cunoscut un curs as
cendent, care au culminat cu acordarea clauzei natiu-
nii celei mai favorizate Romaniei, in 1974. De aseme
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 133/193
fost impresionat de inregimentarea colosala ridicata
la rang de politica de stat. In aceasta vizita, cu nefas-
te consecinte pentru viitorul poporului roman, Ni
colae Ceau§escu a fost insotit de sotia sa Elena. Dupa intoarcerea in tara, Ceau§escu a anuntat o mini-
rev olu tie culturala. Prima expresie a noului curs
politic a fost reprezentata de "Tezele din 1971". Ele
prevedeau un control centralizat asupra activitatilor
artistice §i culturale, asupra presei §i invatamatului.Totodata era anuntata punerea in aplicare a a§a nu-
mitei "rotiri a cadrelor §i functiilor", prin care dem-
nitarii erau schimbati periodic din functii. Premierul
Ion Gheorghe Maurer a fost criticat pentru ideile lui
economice §i a fost acuzat de neincredere in politicapartidului Va fi inlaturat treptat in timp ce Elena
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 134/193
pe care Ceau§escu s-a sprijinit in 1965 au fost margi-
nalizati. Cultul personalitatii a ajuns la forme rar in
finite, secretarului general placandu-i sa fie a§ezat.llaturi de cei mai de seama domnitori §i voievozi.
La crearea acestei imagini au participat scriitori,
muzicieni §i arti§ti plastici. Conducatorului i s-au
atribuit calitati mitice §i competence universale, bio-
grafia sa era mereu reajustata, iar ziua de 26 ianua-
rie a inceput, treptat, sa concureze marile sarbatori.
Ceau§escu incepea sa fie aclamat ca lider inzestrat
cu posibilitati de supraom, capabil sa gaseasca solu-
|ii la toate problemele.
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 135/193
buite politici de industrializare a fost cre§terea dato-
riei externe a Romaniei.
Cea mai acuta problema a economiei roma-
ne§ti a fost cea legata de agricultura. In Romania a
inceput sa fie bantuita, dupa 1975, de o criza ali-
mentara care se accentua cu fiecare an care trecea.
Centralizarea in acest domeniu a atins forme greu
de imaginat. Au fost adoptate decrete prin care ta-
ranii erau obligati sa-§i inregistreze animalele din
gospodarie la primarii, sa contracteze animalele cu
statul §i sa-§i vanda produsele la preturile stabilite
de stat. A fost interzisa sacrificarea animalelor de
catre proprietarii lor.
E§ecul politicii economice s a rasfrant nega
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 136/193
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Scaderea nivelului de trai a dus, firesc, la
i re§terea nemultumirilor populatiei. Cu toata staru-
inta autoritatilor de a le impiedica sau minimaliza,in tara au avut loc o serie de actiuni greviste §i re-
vendicative. In august 1977, a avut loc greva mine-
rilor din Valea Jiului. A fost cea mai mare actiune
j^revista de dupa 1945. Datorita amplorii manifesta-
tiei, Nicolae Ceau§escu a fost silit sa se deplaseze in
zona miniera, facand lucratorilor de acolo numeroa-
se promisiuni. Nu au fost decat o momeala pentru
c3, nu dupa mult timp, represiunea s-a abatut asu
pra grevi§tilor. In primavara anului 1979, a fost in-tii t t Si di t l lib l il ii di R
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 137/193
ro§i activi§ti de partid, cu functii dintre cele mai im-
portante, au fost declarati oameni de §tiinta. Printre
ace§tia s-au numarat, in primul rand, membrii fami-
liei Ceau§escu. Au fost luate masuri pentru cenzu-rarea oricaror publicatii, au fost restranse contactele
cu strainatatea §i au fost neutralizate multe din ins-
titutiile care au adus faima culturii romane in anii
'60. O mare atentie a fost acordata invatamantului. / /
Legea invatamantului din 1978 a introdus princi-
piul integrarii invatamantului cu productia. Liceele
§i facultatiile au fost puse sub tutela unor fabrici,
elevii §i studenti fiind insarcinati cu indeplinirea
unor "planuri de productie". Cele care au avut cel
mai mult de pierdut in urma acestei reorganizari au
fntroducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 138/193
ml Nicolae Breban, pe atunci membru al Comitetu
lui Central §i redactor §ef al revistei "Romania lite-
rarci", care, criticand amestecul ideologiei de partidin cultura a fost exclus din Comitetul Central §i de
la conducerea revistei; "Mi§carea Goma" - februa-
i ie-martie 1977, la care au aderat aproximativ 200
ile oameni; 'textele preotilor dizidenti (ex : Gh. Cal-
ciu Dumitreasa- 1979); scrisorile deschise adresateliderilor romani sau straini; interviurile adresate de
i Stre unii dizidenti mass-mediei occidentale. Toto-
ilata, trebuie mentionate §i criticile formulate la
.ulresa regimului de catre reprezentantii minoritati-
lor nationale. /
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 139/193
din Uniunea Sovietica importante resurse pentru in-
dustrie.
Anii '70 au reprezentat, in acela§i timp, pe
rioada amplificarii legaturilor cu tari din Asia §i A-frica. La acest capital se inscriu vizitele lui Nicolae
Ceau§escu in acele tari, precum §i vizite la Bucure§ti
a §efilor statelor vizitate.
In ceea ce prive§te relatiile diplomatice roma-
no-occidentale, in pofida unor actiuni romane§ti
destul de importante (vizitele lui Ceau§escu in Ita
lia, Republica Federala Germana., S.U.A., Franta,
Tarile nordice, Marea Britanie, etc, precum §i vizi
tele liderilor occidentali in Romania §i participarea
la anumite intruniri §i conferinte internationale),
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 140/193
l .ste perioada izolarii internationale, a distrugerii
centrului istorie al Bucure§tiului §i a altor ora§e, a
demolarii bisericilor §i manastirilor, a sfaramarii anumeroase vestigii ale perioadei precomuniste. Ta
ra a inceput sa fie guvernata exclusiv pe baza "indi-
tatiilor pretioase" ale liderului ei. Din eroul presei
occidentale a anilor '65-71, Ceau§escu a devenit "ti-
ranul", "om ul bolnav al lumii comuniste", etc, inviziunea acelea§i prese.
Efectele negative ale industrializarii din anii
precedent!, datoriile §i dobanzile exorbitante care
trebuiau platite, s-au facut simtite din plin in econoi H t t t d t iil t C
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 141/193
diala, inflatia §i pretul ridicat al petrolului, precum
§i calamitatile naturale. Bineinteles, toate acestea au
influentat negativ agricultura, dar au existat §i "ani
buni" de pe urma carora nu s-a inregistrat nici o im-bunatatire a ofertei de produse agricole pe piata in
terna. Pe de alta parte, mijloacele moderne de lucru
se utilizau rar. In general se lucra manual. Forta de
munca era asigurata de multe ori prin scoaterea la
camp a sodatilor, elevilor, studentilor §i chiar amuncitorilor. Totodata, fara a-§i asigura o piata
pentru desfacerea bunurilor produse, liderii comu-
ni§ti au decis fabricarea unor ma§ini, avioane, nave
maritime §i fluviale, automobile, etc, multe din ele
de calitate inferioara, §i adeseori lipsite de preturid t t ti
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 142/193
sescu §i cele mai greu de suportat de populatie au
lost "programul de alimentatie §tiintifica", elaborat
in 1982 (decret prin care s-a stabilit numarul de ca-lorii §i procentul de proteine ce revenea fiecarui
membru al societatii, in functie de varsta, sex §i pro-
fesie) §i programul demografic, conform caruia fie-
care familie trebuia sa aibS cel putin trei copii. Bine
inteles, programul n-a putut fi impus a§a cum ar fidorit liderii de la Bucure§ti, dar a creat, totu§i, nu-
meroase tensiuni in societate.
Cat prive§te cultura, dupa 1981 s-a inregis-
trat amestecul tot mai grosolan al autoritatilor int d i d tS b lt l i
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 143/193
tionate de calitatea de membru de partid. Realitatea
impune o analiza atenta acestui fenomen. Era o di-
ferenta mare intre membrii P.C.R. care reprezentau
nomenclatura §i cei intrati in partid pentru a-§i putea exercita profesia.
§i in deceniul al noualea, regimul comunist a
avut de infruntat diferite manifestari de opozitie.
Pana spre sfar§itul anilor '80, grupurile sau persoa-nele individuale dizidente actionau fiecare separat,
f&ra a se putea constitui intr-o mi§care unitara, dato
rita Securitatii care-i reducea la tacere. Dar, pe ma-
sura ce regimul se inasprea mi§carea de rezistenta
se facea tot mai mult simtita. In a doua jumatate aanilor '80 s a produs o intensificare a revoltelor
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 144/193
la Bucuresti, a avut loc Congresul al XlV-lea al Par
tidului Comunist Roman, congres care 1-a reales pe
Ceau§escu in fruntea P.C.R. In acel noiembrie, candincepea distrugerea zidului Berlinului, cand liderul
comunist bulgar Todor Jivkov i§i dadea demisia (10
noiembrie), cand in Praga aveau loc manifestatii
studente§ti, in Romania nimic nu parea sa aduca
schimbari. Dar Ceau§escu nu avea sa supravietuias-ca mai mult de o luna. Mijlocul lui decembrie 1989
i-a adus pe locuitorii Romaniei in strada §i nimic nu
i-a mai intors in casele lor pana la inlaturarea clanu-
lui ceau§ist.
Marcela Salagean
Dan Catu§an, loan Chiper, Cazul §tefan Fori§. Lipta
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 145/193
§ , p , § f § p pentru putere in PCR. De la Ghgeorghiu-Dej la Ceau§escu, Bucure§ti, Ed. Vremea, 1999
Adrian Cioroianu, Pe urmele lui Marx. O introducere in
istoria comunismului romanesc, Bucuresti, Ed.Cur tea Veche, 2005
Florin Constantiniu, PCR, Pdtra§canu §i Transilvania (1945-1946), Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2001
Mihai Croitor, Romania §i conflictul sovieto-chinez (1956-
1971), Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2009Dennis Deletant, Ceau§escu §i securitatea, Bucuresti, Ed.
Humanitas, 1997
Idem, Regimul comunist in Romania,, Bucure§ti, Ed.Accademia Civica, 1998
Victor Frunza, Istoria stalinismului in Romania, Bucuresti,Ed H it 1990
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 146/193
Ghita Ionescu, Comunismul in Romania 1944-1964,
Bucure§ti, Ed. Litera, 1994Gail Kligman, Politica duplicitdtii. Controlul reproducerii
in Romania lui Ceau§escu, Bucuresti, Ed.Humanitas, 2000
Corneliu Mihai Lungu, Mihai Retegan, 1956 Explozia. Perceptii romane, iugoslave §i sovietice asupra evenimentelor din Polonia §i Ungaria, Bucuresti,Ed. Univers Enciclopedic, 1996
Marius Micu Dosar Ana Pauker Bucuresti Ed
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Marcela Salagean
Stelian Tanase Elite §i societate Guvernnren Gheorghiu
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 147/193
Stelian Tanase, Elite §i societate. Guvernnren Gheorghiu- Dej, 1948-1965, Bucuresti, Ed Humanitas, 1998
Vladimir Tismaneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucuresti, Ed Univers, 1995
Katerine Verdery, Compromis §i rezistenta. Cultura romana sub Ceau§escu, Bucuresti, Ed.Humanitas, 1994
Larry L. Watts, Fere§te-md, Doamne de prieteni...Razboiul
clandestin al Blocului Sovietic cu Romania, Bucuresti, Ed. RAO, 2011
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 148/193
VI - ROMANIA DUPA INLATURAREA REGIMULUI COMUNIST
Anul 1989 marcheaza caderea comunismuluiin Europa Centrala §i de Est. In Romania, dupa ca
derea regimului comunist, s-a produs o cotitura in
ceea ce prive§te sistemul politic, social, economic,
institutional. Intreaga tara optase nu numai pentru
schimbarea lui Nicolae Ceau§escu dar §i a tipului
Marcela Salagean
stitutiile care mentinusera coerenta societ&tii socia-/ / / / 77
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 149/193
stitutiile care mentinusera coerenta societ&tii „socia-/ / / / 77liste" §i, de asemenea, retelele care faceau ca diferi-
tele sectoare ale acestei societati sa coopereze intre
ele.
Romaniei acelor zile ii lipsea insa o autoritate
stabila, din cauza ca orice regula, nu numai politica,
dar §i sociala, putea fi pusa sub semnul intrebarii §i
orice valoare putea fi contestata in cazul in era aso-
ciata cu vechiul regim. A existat un vid de autorita
te al institutiilor centrale ale statului, iar pana la rea
lizarea unei structuri constitutionale democratice,/ 7Romania a intrat intr-o prima etapa a indelungatei
sale tranzitii postdecembriste. Ramasa in istorie sub
numele de „etapa puterii revolutionare difuze",
aceasta perioada a fost marcata de serioase incerti-
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 150/193
circumstantele neprielnice in care a debutat in Ro
mania procesul tranzitiei explica disfunctionalitatile
evidente ce 1-au insotit. Nu insa integral, deoareceacestea sunt imputabile §i modului cum a fost gesti-
onata reforma.
Indepartarea de la putere a regimului Ceau-
§escu nu a insemnat, cu siguranta, instaurarea automata a unui sistem democratic. Acesta putea fi con-
struit numai in masura in care erau edificate institu-
tiile corespunzStoare. De fapt, inca de la inceputul
constituirii sale, Frontul Salvarii Nationale §i-a asu-
mat rolul de a guverna tara numai cu titlu provizo
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 151/193
scurt, i s-a adaugat unul pe termen lung, care a con
stat in repunerea in functiune a structurii de autori-
tate §i a functionarii normale a institutiilor. DupS
cum s-a v&zut ulterior, au fost necesari mai multiani pentru refacerea principalelor institutii politice
§i sociale ale tarii.
Primul act al Consiliului Frontului Salvarii
Nationale (22 decembrie 1989) a continut prevederi
cu caracter constitutional. Actul statua trecerea la/sistemul pluralist de guvernare, la principiul sepa-
ratiei puterilor in stat, alegeri libere, respectarea
drepturilor minoritatilor, restructurarea economiei
etc. La 27 decembrie a fost adoptat Decretul-lege re-feritor la constituirea organizarea §i functionarea
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 152/193
Primul guvern al Romaniei postdecembriste
,1 fost numit prin decretul nr 1 din 26 dec 1989, fara
.i exista un act legal in baza caruia sa se constituie oastfel de structura. Prin decretul nr. 1 al C.F.S.N.,
Petre Roman a fost numit premier, actul de organi-
zare al guvernului intrand in vigoare abia dupa
cinci zile. Astfel ca, la 31 decembrie 1989, a fost pu-
blicat in Monitorul Oficial Decretul-lege privindconstituirea, organizarea §i functionarea Guvernu
lui Romaniei, act care consfintea misiunea pur ad
ministrativa §i subordonarea totala a acestuia fata
de C.F.S.N., adica fata de Biroul sau Executiv. Nu
mirea lui Petre Roman (care avea carisma unui
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 153/193
nice din Transilvania, de violenta campaniei electo
rale, de fenomenul Piata Universitatii, de mineria-
dele, mitingurile §i protestele care au avut loc, etc.
In ceea ce prive§te politica interna, unul din
tre obiectivele majore ale schimbarii din decembrie
1989 a fost renuntarea la sistemul partidului unic §i
introducerea pluralismului politic ca fundament al
formarii institutiilor reprezentative §i totodata, ca ogarantie a democratiei constitutionale. Pluralismul
politic a primit o consacrare legala prin Decretul-le
ge nr. 8 din 31 decembrie 1989, prin care s-au sta-
bilit modalitatile de inregistrare §i functionare a
partidelor politice §i organizatiilor ob§te§ti din Ro
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 154/193
cum §i partide ale minoritatilor etnice. O alta schim-
bare a fost data de formarea unor aliante. In acela§i
timp au aparut partide cu mesaje de stanga, dar §ipartide cu mesaje nationaliste.
Constituirea sistemului pluripartidist a fost
un eveniment important in Romania postdecem-
brista. In primul rand, in 1990-1991 sistemul parti-
dist a cunoscut o puternica expansiune in sens nu
meric, ajungandu-se la inregistrarea a peste 150 de
partide politice. Era normal sa se intample acest lu-
cru dupa decenii de dictatura. Legislatia permitea
inregistrarea partidelor pe baza prezentarii unei lis-
Marcela Salagean
iti i i t tii d l t t l t t lit l t t l d
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 155/193
zitiei societatii de la statul totalitar la statul de
drept.
Noua realitate pluripartidista era data in fe
bruarie 1990 de constituirea Consiliului Provizoriu
de Uniune Nationals (C.P.U.N.), care inlocuia Con
siliul F.S.N. Acesta cuprindea, pe jumatate, membri
ai FSN, cealalta jumatate fiind formata din repre-
zentanti ai partidelor inregistrate, cate trei de fiecare
partid. Un alt Decret-lege, elaborat tot atunci, con-
sfintea separatia puterilor in stat, precum §i preve-
deri referitoare la constituirea, organizarea §i func-
tionarea guvernului. Separatia puterilor in stat era
intarita de adoptarea Decretului-lege nr. 92 din 18
martie 1990 pentru alegerea Parlamentului §i a Pre
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 156/193
stat, republica. Noul act fundamental al tarii a intro-
dus toate principiile enuntate in primele zile dupa
inlaturarea lui Nicolae Ceau§escu. Mai mult, acestaconsacra superioritatea dreptului international asu
pra celui intern in chestiuni legate de drepturile
omului §i cetateanului. A fost introdusa o institutie
noua, Avocatul Poporului. Numit de Senat pe 4 ani,
Avocatul Poporului apara, cu concursul statului,
drepturile §i libertatiile cetatene§ti. Aceasta institu
tie a inceput sa functioneze doar in 1997, cand a in
trat in vigoare legea organica in acest sens.
Adoptarea Constitutiei din 1991 a consfintit
Marcela Salagean
D l il di 20 i 1990 i l l
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 157/193
Dupa alegerile din 20 mai 1990, in amplul
proces de redefinire a institutiilor statului, a fost
adoptata Legea nr. 37 privind organizarea §i functi-
onarea Guvernului. Guvernul era definit ca „orga-nul central al puterii executive, care exercita, in con-
formitate cu legea, administratia publica pe intreg
teritoriul tarii", definitie care nu se regase§te nici in
Constitutia din 1991 nici in cea revizuita din 2003./Totu§i, legea fundamentals a tarii a fost destul de
precisa in definirea rolului guvernului, dar devine
imprecisa in ceea ce prive§te corelarea atributiilor
guvernului cu cele ale pre§edintelui.
Transformarea Frontului Salvarii Nationale/
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 158/193
devenit tot mai diversificate §i intense; in interiorul
partidului de guvernamant, intre pre§edintele tarii
§i cabinetul Roman. Tensiunile au fost dinamizate si
de §ocul primei masuri de constrangere, necesare
construirii unei economii de piata - liberalizarea
partiala a preturilor de la 1 noiembrie 1990. Pe acest
fond de tensiune politica §i sociala, in septembrie
1991, Cabinetul Roman a fost inlocuit de Guvernul Theodor Stolojan, al carui rol a fost acela de a stabi-
liza tara §i a organiza alegerile din 1992.
Alegerile din septembrie 1992 (parlamen
tare §i prezidentiale), s-au bazat pe o noua lege elec
torala care continua practica reprezentarii proporti
Marcela Salagean
Vacaroiu Alegerile prezidentiale au fost castigate
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 159/193
Vacaroiu. Alegerile prezidentiale au fost castigate
tot de Ion Iliescu.
Principala misiune a guvernului a fost conti-
nuarea reformei economice. Rezervele bugetareerau mici, inflatia atinsese cote inalte, industria pier-
duse numeroase piete, iar Romania nu avea acces
pe piata internationals de capital in lipsa unui acord
cu Fondul Monetar International. Legea nr. 18/1991
a insemnat, pe langa retrocedarea partiala a pro-
prietStii private, fSramitarea exageratS a terenurilor
agricole, lucrate prin metode rudimentare. In mo-
mentul investiturii Guvernului, principala tema de
discutie in mass-media a fost nu ce va realiza guver
nul ci cat va rezista opozitia considerand ca va
d l § d D l d l
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 160/193
de la acea§i data. Datorita presiunilor partidelor
„partenere", guvernul a fost remaniat de mai multe
ori.
Pregatirea P.D.S.R. §i a lui Ion Iliescu pentru
intrarea in anul electoral 1996 a insemnat incercarea
de a obtine succese interne §i externe, in conditiile
in care opozitia ataca executivul pe tema stagnarii e-
conomice, a coruptiei, a ramanerii unei parti a economiei intr-o „zona gri". Guvernul a facut unele e-
forturi pentru scoaterea Romaniei din izolarea inter-
nationala, dar, in competitia regionala cu vecinii, nu
a reu§it sa iasa din „logica balcanica" §i sa se inte-
greze in ritmul central european" Pentru a dimi
Marcela Salagean
unele partide de stanga (Partidul Socialist al Muncii
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 161/193
p g (
§i Partidul Socialist) §i cele ale dreptei liberale (Par
tidul Aliantei Civice §i Partidul Liberal'93). Ion
Iliescu a fost de asemenea infrant de Emil Constan-tinescu, candidatul Conventiei Democrate la alege
rile prezidentiale. Lipsa unei majoritati importante
in Parlament (Conventia Democrats din Romania -
C.D.R. - detinea doar 1/3 din numarul mandate-
lor), a determinat formarea unei coalitii guverna-mentale alcatuite din C.D.R., Uniunea Social Demo
crats (U.S.D.) si Uniunea Democrats a Maghiarilor
din Romania (U.D.M.R.), coalitie care a functionat
dupS regula algoritmului politic.
Victoria Conventiei Democrate din Romania
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
d d 200 d il t i b t ti i tii
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 162/193
decurs de 200 de zile, pentru imbunatatirea vietii
diverselor categorii de cetateni, a fost acceptat fara
greutate. El oferea speranta ca, o data aleasa, C.D.R.
va carmui tara in numele cetatenilor. Promisiunea / /
ca 15.000 de speciali§ti, ale caror calitati fusesera ig-
norate de P.D.S.R., aveau sa fie plasati in posturi-
cheie pentru a porni un proces de refacere nationa
ls, inainte de toate in economie, s-a dovedit a fi operspetiva atragatoare pentru electorat.
Perioada 1996-2000 a fost insa marcata de in-
stabilitate guvernamentala, existand nu mai putin
de trei premieri: Victor Ciorbea (decembrie 1996-de-b i 1998) R d V il ( ili 1998 d b i
Marcela Salagean
campania electorala ca va guverna cu ajutorul celor
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 163/193
,,15.000 de speciali§ti". Slaba pregatire pentru actiu-
nea de guvernare a devenit mereu mai evidenta, pe
masura ce noua putere incerca sa administreze Ro
mania. Programul de guvernare era plin de bune in-
tentii, dar nu era bazat pe cunoa§terea aprofundata
a realitatilor romane§ti. Apoi, nu exista o cultura
politica a compromisului. Administratia, consiliile
de administrate ale diferitelor regii, bancile de stat,
etc, au facut obiectul „algoritmului", sursa majora
de tensiune fiind diferitele interese. Cel mai impor
tant conflict din interiorul coalitiei a fost cel dintre/Victor Ciorbea §i Petre Roman, iar mai apoi acela
dintre Partidul National Liberal §i premier. Ciorbea
d i i t t i t i t l l i D j i
ciale §i mai ales mineriadele de la inceputul anului
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 164/193
ciale §i mai ales mineriadele de la inceputul anului
1999 (din pacate, unul dintre putinele evenimente
care a reusit sa solidarizeze pentru un timp coalitia)
au pus sub semnul intrebarii ordinea constitutiona
ls. Pe fundalul acutizarii problemelor interne, Radu
Vasile nu s-a mai bucurat de sprijinul multor parti
de din coalitie §i, printr-o „desolidarizare in bloc",
premierul a fost demis in patru zile.
Dupa demiterea lui Radu Vasile, la propune-
rea lui Petre Roman, acceptata §i de ceilalti parte-
neri, Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isares-
cu a fost desemnat sa conduca executivul Cabine
Marcela Salagean
In general, pot fi gasite multe explicatii pen
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 165/193
g p g p p
tru aceste rezultate ale politicii economice, inclusiv
conditiile nefavorabile de la inceputul tranzitiei.
Romaniei i-a lipsit calitatea politicilor §i capacitateainstitutionala a statului de a le elabora, coordona §i
aplica. Tranzitia a inceput la nivelul intreprinderilor
ca un proces haotic, fara nici o pregatire §i fara apli-
carea unor principii de baza. Sub presiunea munci
torilor §i a sindicatelor, noile conduceri administrative (alese prin vot popular) au respins vechile nor-
me privind productia, munca §i alte costuri, fara a le
inlocui cu un nou sistem economic bazat pe profit.
Aceste actiuni §i e§ecul statului de a se pozitiona ca
proprietar au anulat vechile criterii §i mecanisme
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
t li tS l i d i t i fid d t i
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 166/193
centralizatS la economia de piata, in pofida doctri-
nelor lor, partidele politice ar fi trebuit sa ajungS la
un punct de vedere coerent §i suficient de cuprinzS-tor asupra obiectivelor §i strategiilor tranzitiei eco
nomice. Aceasta din cel putin doua motive. Primul
motiv a fost determinat de existenta unor obiective
certe ale tranzitiei: libertatea economics, stabilitatea
economica, dezvoltarea sectorului privat, renunta-rea statului la rolul de principal furnizor de bunuri
§i servicii. Al doilea motiv prive§te durata tranzitiei,
care este un proces pe termen lung ce acoperS mai
multe cicluri electorale.
tatit, popularitatea ei scazand, iar coeziunea interna
Marcela Salagean
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 167/193
s-a agravat continuu. Compromisurile liderilor
Conventiei Democrate din Romania §i slabiciunile
formatiunilor parlamentare din Conventie au ero-dat atat constructia, cat §i imaginea construita inain-
te de alegeri. Principiile propuse de C.D.R. in cam-
pania electorala, ca metoda de lucru, au fost aban-
donate rand pe rand, fie sub presiunea unor parte-
neri din coalitie, fie sub diverse alte pretexte. Mer-sul "cu incetinitorul" in domeniul privatizarii deve-
nise un standard, frica guvernantilor de a inchide
intreprinderi nerentabile §i de a face restructurari
reale in companii arata mai degraba inclinarea poli-
ticienilor din perioada respectiva spre ca§tigareai iil l l d i i
Introducere In istoria contemporana a Romaniei
f l i i ti il
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 168/193
reformele economice necesare, iar actiunile care au
fost incepute, cum au fost cele legate de disponibili-
zarea personalului din minerit, au rezultat in crizesociale majore, cum a fost incercarea minerilor de a
merge la Bucure§ti, la inceputul anului 1999, pentru
a rasturna Guvernul. O alta criza majora care a dat
o lovitura grea prestigiului intern al guvernarii
C.D.R. a fost cea din Kosovo, Romania sprijinind
decizia N. A.T.O. de bombardare a Serbiei. Iar solu-
tia cu un premier tehnocrat s-a dovedit, doar pentru
scurt timp, a fi viabila din punct de vedere functio
nal in conditiile in care Romania era candidata la
Marcela Salagean
tineau efectiv §i politic integrarea, cu toate ca acest
t i i t td it d
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 169/193
mare entuziasm nu era intotdeauna acoperit de cu-
noa§terea realitatilor europene. La nivelul clasei po
litice, in anii '90, entuziasmul integrarii s-a transfor
mat intr-un consens politic, cu toate ca au existat §i
voci care, in retorica lor pro-europeana, au folosit
concepte contrare celor europene.
inca din 1993, Consiliul European de la Co-
penhaga a luat in discutie aderarea tarilor din Europa Centrala §i de Est. in prealabil, in 1 februarie
1993, Romania semnase un tratat de asociere. Acest
tratat oferea un cadru juridic important pentru de-
pa§irea decalajului dintre tara noastra §i tarile euro
pene Comunitatea Europeana se angaja sa sprijine
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
d d d
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 170/193
Adoptarea acestor documente a determinat
accelerarea procesului intern de sustinere politica a
aderarii. S-a constituit Comisia de la Snagov, care aactivat in perioada martie-iunie 1995, cu obiectivul
declarat de a gasi solutii pentru a pregati Romania
sa devina membra a Uniunii Europene. Un nou pas
s-a facut prin publicarea „Cartii Albe" din 1995 §i
mai ales prin „Agenda 2000", aprobata in 1997.
Acest document continea propuneri adresate state-
lor membre pentru largirea Uniunii. A fost un docu
ment fundamental al aderarii, care opera cu criterii
precise: l) stabilitatea institutiilor democratice; 2)
Marcela Salagean
cluse tot mai multe institutii, patronate, sindicate,
Academia bisericile mai importante diferite perso
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 171/193
Academia, bisericile mai importante, diferite perso-
nalitati./
Romania a depus cererea de aderare la Uniu
nea Europeana in 1995. In urma acestei cereri, Co-
misia Europeana a elaborat §i a dat publicitatii, in
1997, opinia sa cu privire la aderarea solicitata de
Bucure§ti. Aceasta a procedat la o radiografiere a si-
tuatiei tarii noastre in lumina criteriilor de la Co-/ /penhaga. S-a remarcat faptul ca Romania a actionat
in directia buna, dar ca ramaneau o serie de lucruri/ 7de facut in domeniile privatizarii, consolidarii regi
mului juridic §i coerentei politicior economice Dar
prezentat de comisie remarca slabele performance
Intf'oducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 172/193
prezentat de comisie remarca slabele performance
economice ale guvernelor din anii 1996-1998.
Faptul ca Romania nu a fost inclusa in ran-dul primelor state invitate la Luxemburg sa negoci-
eze integrarea in Uniunea Europeana, mai apoi con-
flictul din Kossovo §i bombardamentele asupra Iu-
goslaviei, au declan§at dezbateri politice interne in
legatura cu atitudinea fata de Occident. A existat o
pozitie pro-occidentala (partidele de guvernamant
si pre§edentia), o pozitie ambigua (P.D.S.R.) §i una
de ostilitate, mai ales fata de interventia in fosta Iu-
goslavie (gruparile extremiste) Aceste pucte de ve
Marcela Salagean
rescu §i pre§edintele Emil Constantinescu au orga-
nizat o alta reuniune la Snagov, adoptand „Strate-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 173/193
g p
gia de dezvoltare economica", pe baza careia s-au
desfa§urat o parte din negocierile de aderare la UE.
In acela§i timp, s-a accelerat procesul de adaptare aretoricii pro-europeniste, schimbarea de la nivelul
limbajului politic transferandu-se, treptat, §i la nive
lul comportamentului politic. Partidele au adoptat
cauza occidentals, abandomand retorica nationalis-
ta §i mesajele autohtoniste.
In altS ordine de idei, desfiintarea Tratatului
de la Var§ovia (1991) a lasat Romania in afara unui
spatiu de securitate, §i, cum de altfel era §i firesc,
atentia diplomatiei romane§ti s-a indreptat spre
N A T O In septembrie 1994 Consiliul Nord Atlan
propus §efilor de stat §i de guvern din tarile mem-
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 174/193
propus §efilor de stat §i de guvern din tarile mem
bre ale N. A.T.O, reuniti la Praga, sa accepte invita-
rea in alianta a Romaniei, alaturi de alte §ase statefoste comuniste, fapt petrecut oficial in martie 2004.
***
Alegerile din decembrie 2000, bazate pe un
prag electoral de 5% pentru accederea in Parlament,
au readus la putere PDSR-ul. La 28 decembrie 2000
vicepre§edintele P.D.S.R, Adrian Nastase, a prezen
tat componenta noului cabinet in fata caruia sta
Marcela Salagean
Guvernul Nastase era diferit in cateva aspec-
te importante fata de cabinetele precedente. Progra
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 175/193
p p g
mul de guvernare era un amestec intre propunerile
tipice pentru un partid de stanga (politici sociale,
sprijinirea categoriilor defavorizate, un stat implicat
in economie) §i cele derivate din angajamentele in
ternationale, in primul rand cele rezultate din nego
cierile de aderare la Uniunea Europeana. O noutate
a guvernului a fost realizarea unui Minister al
Integrarii Europene (in care negociatorul-§ef cu UEavea statutul de ministru delegat) §i a unui minister
al Informatiilor Publice, prin acest ultim departa-
ment premierul dorind s& evite gre§elile de comuni-
care ale guvernarii precedente. O trasatura a Cabi
netului Nastase a fost faptul ca la constituirea lui au
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Guvern §i partid au fost rea§ezate net in favoarea
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 176/193
Guvern §i partid au fost rea§ezate net in favoarea
cabinetului, in conditiile absentei unei opozitii la
politica Guvernului care sa vina din partea propriu-lui grup parlamentar. Guvernul Nastase a dispus
de un sprijin parlamentar important, sprijin pe care
1-a utilizat uneori drept solutie pentru proiecte poli
tice care se doreau a fi amanate. A doua consecinta
imediata a fost lipsa concurentilor la imaginea li-
derului, imagine care sa vina, la randul sau, din
propriul partid. Stabilitatea politica asigurata s-a re-
flectat favorabil §i in dinamica macroeconomic^,
d ti i d l f l §i t il
Marcela Salagean
ianuarie 2007. Aceasta data a fost privitS, initial, cu
circumspectie de Comisia Europeana §i Statele
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 177/193
circumspectie de Comisia Europeana §i Statele
Membre, pana in decembrie 2002, cand Consiliul
European a recunoscut ca atingerea ei ar putea fiposibilS. In cosecintS, a fost elaborata o „Foaie de
parcurs" care sa duca la indeplinirea acestui o-
biectiv. OdatS cu fixarea unui termen clar de ade-
rare a Romaniei la UE, cabinetul Nastase a inceput
procesul de restructurare §i privatizare a marilormonopoluri de stat. In iunie 2003, in „spiritul ve-
chilor reuniuni de la Snagov", a avut loc o reuniune
informala, la care nu au mai fost invitate partidele
de opozitie, ci reprezentantii unor mari firme §i
b d t i d bSt t l til i/
liul European a constatat ca negocierile de aderare
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 178/193
au fost finalizate, ca Romania va putea adera la 1 ia-
nuarie 2007, daca va continua directia §i ritmul re-
formelor. De asemenea, s-a decis semnarea Tratatu-
lui de Aderare in primavara anului urmator. Comi
sia European^ §i-a creat in acela§i timp un instru
ment de persuasiune, o clauza de salvgardare care
putea fi activata in cazul cand Romania nu ar fi in-deplinit criteriile de aderare, dand dreptul Uniunii
Europene sa amane data aderarii cu un an.
A§a cum era de a§teptat in cazul unui gu
it i i i f t ti
Marcela Salagean
nist Roman (P.U.R.), condus de controversatul Dan
Voiculescu.
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 179/193
Probleme au apSrut §i in cadrul "Aliantei
DA", cand, la inceputul lunii octombrie 2004, candi-datul sSu la pre§edentie, Theodor Stolojan, §i-a
anuntat retragerea din cursa electorala. Drept urma-
re, Traian Basescu a devenit candidatul "Aliantei
DA" la postul de pre§edinte, Adrian Nastase trezin-
du-se cu un adversar impotriva caruia nu era pregS-tit sa lupte. Iliescu, intuind pericolul in care se afla
partidul pe care-1 fondase §i ignorand prevederile
constitutionale, a participat la ie§irile publice ale
Partidului Social Democrat §i s-a inscris pe listele
t i l l tid l i P i l t l l il
Romania §i Partidul Umanist Roman, guvernul con
d d l b l l l f l
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 180/193
dus de liberalul Calin Popescu-Tariceanu a fost vali-
dat de camerele reunite ale Parlamentului la sfar§i-
tul lui decembrie 2004. in discursul care a precedat
votul de investitura, Calin Popescu-Tariceanu a pre-
cizat ca, odata cu alegerile din 2004, tranzitia s-a in-
cheiat in Romania §i incepea o noua etapa de mo
dernizare a tarii prin integrarea in Uniunea Europeana. Afirmatia optimista a premierului nu cores-
pundea insa intrutotul realitatii.
***
R i t T t t l d Ad i
Marcela Salagean
lui de Aderare, tema integrarii a fost transferata in
zona politica, drept motivatie pentru atingerea unor
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 181/193
obiective politice. Mai trebuie precizat faptul ca, de-
a lungul intregii perioade de tranzitie, Romania a
beneficiat §i de substantiate fonduri financiare printrei mari programe, PHARE, ISPA §i SAPARD. In
acelasi timp, insa, intrarea acestui important flux
financiar a dus la dispute legate de detinerea con-
trolului asupra administrarii banilor.
La putin timp dupa semnarea Tratatului de
Aderare, Comisia Europeana a transmis Bucure§ti-
lor o scrisoare de avertizare, in care sesiza ca guver
nul era pe cale sa se indeparteze de la angajamente-
l t N f t i l ti t i
port al Comisiei Europene (mai 2006), Romania mai
l l l l
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 182/193
avea inca 4 stegulete ro§ii la trei capitole, lucru care
a ingrijorat tarile europene (unele chiar au cerut un
nou raport de evaluare care sa fie intocmit in toam-
na). Si, cu toate problemele ivite pe parcurs (majori-
tatea din vina autoritatilor din Romania), de la 1 ia-
nuarie 2007, Romania a devenit membru a UE, cu
toate drepturile §i obligatiile ce decurg din acestnou statut.
***
Marcela Salagean
liza Dictaturii Comuniste din Romania, al carui
obiectiv a fost acela de a elabora un raport §tiintific
b i tS d bli i l
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 183/193
pe baza caruia sa se poatS condamna public regimul
comunist. Conducerea comisiei a fost incredintata/politologului Vladimir Tismaneanu. "Comisia Tis-maneanu", cum a ramas cunoscuta in istorie, in
doar §ase luni, a elaborat un document voluminos,
de fapt un raport, care, chiar daca nu aduce argu-
mente noi fata de ceea ce istoriografia a publicat in
cepand din 1990, prezinta istoria crimelor comuniste. Raportul, contestat de unii istorici, a fost prezen
tat de Traian Basescu in fata camerelor reunite ale/Parlamentului §i, in acest fel, regimul comunist a
fost, pentru prima data, condamnat public in Roma
i
Partidul Social Democrat, Partidul Conservator
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 184/193
(fost Umanist), Uninea Democrats a Maghiarilor
din Romania §i Partidul Romania Mare. Drept con-secinta, Partidul Democrat a parasit guvernul §i,
pen tru prima data in istoria Romaniei, pre§edintele
aflat in functie s-a aflat in opozitie fata de majorita-
tea parlamentara §i fata de guvern.
In februarie 2007, Partidul Social Democrat a
anuntat Curtea Constitutionals despre initierea pro-
cedurii de suspendare a pre§edintelui Traian BSses-
cu. S-a infiintat chiar §i o comisie de anchetS a pre-
l b i i d T i BS i ti
Marcela Salagean
lamentului sa adopte un proiect de lege care sa pre-
vada introducerea sistemului electoral bazat pe vo-
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 185/193
vada introducerea sistemului electoral bazat pe vo
tul uninominal.
Anul 2007 a fost acela in care in Romania au
avut loc §i primele alegeri pentru Parlamentul Euro
pean. Dupa o campanie in care politicienii romani
au dovedit o cunoa§tere sumara a problematicii eu
ropene, ca§tigator a fost Partidul Democrat. Sur-priza acestor alegeri a fost insa noul partid infiintat,
Partidul Liberal Democrat, format din persoane fi-
dele lui Traian Basescu din cadrul Partidului Natio-/nal Liberal. La putin timp dupa alegerile europarla-
P id l Lib l D §i P id l D
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Guvernul Boc s-a mentinut in aceasta formu
la pana la 1 octombrie 2009, data la care Partidul So
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 186/193
p ,
cial Democrat §i Partidul Conservator au ie§it de la
guvernare, PDL-ul asumandu-§i sustinerea unuiguvern minoritar. Guvernul a functionat pana in 13
octombrie 2009, cand, in urma demiterii lui Emil
Boc de catre Parlament, Traian Basescu a incredintat
mandatul de premier lui Lucian Croitoru. Deoarece
nu a primit votul de investitura in Parlament, in 6noiembrie pre§edintele a incredintat mandatul for-
marii unui nou guvern lui Liviu Negoita, care insa
§i 1-a depus la 16 decembrie 2009. Intre timp, in 22
noiembrie 2009 a avut loc primul tur al alegerilor
id i l l d d d fl
Marcela Salagean
Referinte bibliografice
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 187/193
Florin Abraham, Romania de la comunism la
capitalism,1989-2004. Sistemul politic, Bucuresti,Ed. Tritonic, 2006
Idem, Transformarea Romaniei: 1989-2006.Rolul factorilor extend, Bucuresti, Institutul national pentrustudiul totalitarismului, 2006
Gabriel Adame§teanu, Cele doua Romanii, Ia§i, InstitutulEuropean, 2000
Cristian Bocancea, Meandrele democratiei. Tranzitia politica la romani, Ia§i, Ed. Polirom, 2002
Sil i B R i i d i d B i Ed N i
Radu Filip, Deceniu mare, politicieni mid (1990-1998), Bucure§ti Ed Staff 1999
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 188/193
Bucure§ti, Ed. Staff, 1999
Tom Gallagher, Democratic §i nationalism in Romania, 1989-1998, Bucure§ti, Ed. All, 1999
Idem, Furtul unei natiuni. Romania de la comunism incoace, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2004
Nicu Gavriluta, Imaginarul social al tranzitiei romdne§ti,
Cluj-Nacoca, Ed. Dacia, 2001
Mircea Geoana, Politica externa a Romaniei la inceputul secolului XXI. Drumul spre Europa §i Lumea transatlantica, Bucuresti, Ed. Univers
E i l di 2005
Marcela Salagean
Alina Mungiu Pippidi, Romania dupa 1989, Bucuresti,Ed. Humanitas, 1995
Andrei Ple§u Chipuri §i ma§ti ale tranzitiei Bucuresti
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 189/193
Andrei Ple§u, Chipuri §i ma§ti ale tranzitiei, Bucuresti,Ed. Humanitas, 1996
Cosmin Popa, "Romania intre 1990-2007 sau tranzitiacu specific national", in: Istoria Romaniei. Com.pend.iu, coord. Ioan-Aurel Pop, loanBolovan Cluj-Napoca, Institutul CulturalRoman, Centrul de Studii Tansilvane, 2007
Cristian Preda, Modernitatea politica §i romanismul, Bucure§ti, Ed. Nemira, 1998
Idem, Partide §i alegeri in Romania postcomunista (1989 - 2004), Bucuresti, Ed. Nemira, 2005
V il P § § C d R i i i B l i Cl j N
loan Scurtu, Istoria contemporana a Romaniei (1918-2003), B ti Ed F d ti i R i d M i "
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 190/193
Bucuresti, Ed. Fundatiei „Romania de Maine",
2003Idem, (coord), Structuri politice in Europa Centrala §i de
Sud-Est (1918-2001), vol. II, Romania,Bucuresti, 2003
Idem, Revolutia romana din decembrie 1989 in context international, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2006
Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat in Romania, Bucuresti, Ed. RAO, 2006
l f 1 i d i i d
Glosar
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 191/193
armistitiu - suspendarea temporara a ostilitatilormilitare intre partile beligerante,
autocefalie - de sine statator (in cazul Bisericii
Ortodoxe Romane)
autodeterminare - principiu conform caruia o
natiune sau un popor are dreptul sa-§idecida propriul statut
camarila - grup de persoane favorite ai unui
suveran
l l d
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
institutii cu statut particular in
7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei
http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 192/193
proprietatea statului
inflatie - dezechilibru economic care se
caracterizeaza prin scSderea
pronuntata a puterii de cumparare
insurectie- revolta (in general armata) impotriva
unei autoritati politice aflate la
conducerea statului,
integritnte teritoriala - principiu de drept
international in baza caruia fiecare stat /
Marcela Salagean
statu-quo - situatia existenta.
statut - document in care sunt prevazute reguli,
principii, norme, care stau la baza
organizarii unui partid sau unei
organizatii.
siweranitate - dreptul unui stat sau a unui popor de
a-§i hotara singur soarta.
suzeranitate - dreptul unui stat asupra altui stat
care are guvern propriu, dar nu are
autonomie completa.
totalitarism- regim sau conceptie politica bazata pe