manual de ajutor pentru delegatul În …mcaugt.org/documentos/0/doc630.pdfmanual de ajutor pentru...

MANUAL DE AJUTORPENTRU DELEGATUL ÎN

MATERIE DE PREVENIRE DIN

SECTORUL CONSTRUCT, IILOR

MANUAL DE AJUTORPENTRU DELEGATUL ÎN

MATERIE DE PREVENIRE DINSECTORUL CONSTRUCT, IILOR

MAN

UAL

DE A

JUTO

RPe

ntru

Del

egat

ul ïn

Mat

erie

de

Prev

enir

e di

n Se

ctor

ul C

onst

ruct

,iilo

r

MANUAL DE AJUTOR

PENTRU DELEGATUL ÎN MATERIE DE PREVENIRE

DIN SECTORULCONSTRUCT, IILOR

1

PENTRU DELEGATUL ÎN MATERIE DE PREVENIRE

DIN SECTORULCONSTRUCT, IILOR

D.L.: M-49301-2005

Machetare si Design: Process Print, S.L.

Toate drepturile sunt rezervate. Atât totalitatea cât si o parte din acest manual nupot fi reproduse sau transmise prin nici un fel de procedura electronica saumecanica, incluzându-se fotocopierea, înregistrarea magnetica sau orice tip destocare de informat,ie si sistem de recuperare fara permisul în scris din parteaEditorului.

Editeaza: MCA-UGT©, Federat,ie Statala.Departamentul Sanatat,ii Muncii si Mediului Înconjurator.

Fernando Fernández Arroyo.Fernando Medina Rojo.

Asistent Tehnic: Raimundo Aragón BombínInspector de Munca si Protect,ie Sociala.

PREZENTARE

T, IE, DELEGATUL DE PREVENIRE

Ai fost numit reprezentant al muncitorilor în materie deSecuritate si Sanatate în Munca. MCA-UGT doreste sa-t,i ofereaceasta unealta de ajutor pentru munca ta cotidiana.Deasemenea, MCA-UGT dispune de serviciile sindicale si tehniceprofesionale pentru ca, în cazul în care nu vei putea risipiîndoielile si problemele cu ajutorul acestui Ghid, vei puteadispune de o asistent,a adecvata în materie.

Speram ca aceasta lucrare sa poata fi perfect,ionata în modperiodic cu observat,iile tale. Din acest moment, te invitam sa netransmit,i opiniile tale.

De fiecare data când aperi, revendici, negociezi sau denunt,iprobleme relat,ionate cu Securitatea si Sanatatea, vei contribui lao nobila si demna cauza. Cum am spus mai demult:

SANATATEA NICI NU SE VINDE, NICI NU SE DELEGA

¡¡¡SE APARA!!!

Asa deci, !!! curaj t,i înainte¡¡¡, prietene.

Manuel Fernández López – LitoSecretar General

MULT, UMIRI

Mult,umirile noastre cele mai sincere

FUNDAT, IEI MUNCII DE CONSTRUCT, IE

AL PRINCIPATULUI DE ASTURIAS

pentru autorizat,ia de a reproduce determinate imagini si texte din

”Diccionario ilustrado y multilingüe de la Construcción” (1) si

INSTITUTULUI NAT, IONAL DE SECURITATE SI IGIENA ÎN MUNCA

pentru autorizat,ia de a reproduce determinate fise din caietul

“INSTRUCCIONES SOBRE LA SEGURIDAD: CONSTRUCCIÓN”,

fara de care aceasta lucrare nu ar fi fost posibila.

(1) Acest “Diccionario ilustrado y multilingüe de la construcción” este o lucrare realizata de catreFundat,ia Muncii de Construct,ie din Principatul de Asturias, cu participarea CICCOPN, al CFA-BTP l’Yonne-Auxerre, de Chelmsford College si al Ente Scuola Edile de Parma si cu colaborareafinanciara a Programului Leonardo da Vinci, al Comisiei Uniunii Europene”.

5

INDICE

MANUAL DE AJUTOR PENTRU DELEGATUL DE PREVENIRE ÎN CONSTRUCT,II

7

Indice

PRIMA PARTE

Sistemul de Prevenire ................................................................. 11

I. Aviz Prealabil ................................................................... 13

II. Coordinator de Securitate si Sanatate pe timpul fazei de execut,ie a lucrarii: articolele 2,f) si 9 din Decretul Real 1627/97 ..................................................... 14

III. Condica de Incident,e: articolul 13.................................. 16

IV. Comunicare de Deschidere a Centrului ......................... 17

V. Condica Vizitelor Inspect,iei ............................................ 17

VI. Plan de Securitate si Sanatate ........................................ 18

VII. Servicii de Prevenire ........................................................ 21

VIII. Organe de Securitate si Sanatate................................... 22

IX. Coordonare Interimpresariala ........................................ 27

X. Drepturile Muncitorilor................................................... 30

XI. Activitat,i Preventive ........................................................ 33

A DOUA PARTE

Condit,ii Materiale ....................................................................... 39

XII. Actuari Pregatitoare........................................................ 41A) Închiderea lucrarii..................................................... 41B) Semnalizare............................................................... 41C) Cai de acces si circulat,ie ........................................... 43D) Ret,ele si servicii publice ........................................... 43

XIII. Pregatirea terenului.......................................................... 46A) Studiu geotehnic ...................................................... 46B) Solicitari si supraîncarcari......................................... 47C) Desprinderi si prabusiri ............................................ 48D) Lucrari de demolare ................................................. 48E) Excavat,ii în aer liber................................................. 49F) Taluzuri...................................................................... 50G) Pilot,i .......................................................................... 50H) Ziduri paravan........................................................... 51I) Excavat,ii .................................................................... 52J) Utilaje ........................................................................ 54K) Masinarii.................................................................... 55


XIV. Cimentare si asanare ....................................................... 57

A) Excavat,ie de sant,uri ................................................. 57B) Put,uri de serviciu ...................................................... 59C) Armari ....................................................................... 59D) Masinarii.................................................................... 61

XV. Structuri si sarpante ........................................................ 62

A) Strângerea materialelor ........................................... 63B) Atelier de fierarie ..................................................... 64C) Fierarit ....................................................................... 65D) Proptele..................................................................... 66E) Cofraj......................................................................... 67F) Rasturnarea betonului ............................................. 67G) Betonarea zidurilor si stâlpilor ................................ 69H) Sarpante .................................................................... 69I) Decofraj..................................................................... 70J) Montaj de structuri metalice ................................... 71K) Montaj de elemente prefabricate ........................... 72L) Masinarie................................................................... 73

XVI. Protect,ii colective ........................................................... 75

A) Plase pentru evitarea caderilor................................ 77B) Plase pentru amortizarea caderilor......................... 78C) Plase metalice ........................................................... 80D) Balustrade ................................................................. 82E) Pasarele ..................................................................... 84F) Marchize de protect,ie .............................................. 86

XVII. Utilaje pentru ridicarea de greutat,i............................... 86

A) Macara turn .............................................................. 86B) Macarale mobile ....................................................... 89C) Vinci ........................................................................... 90D) Ascensoare ................................................................ 90E) Accesorii de ridicare: Cabluri, lant,uri, benzi .......... 91F) Accesorii de cot,are: Rodant,e, cleme, bride ............ 93

XVIII. Închideri si acoperiri ........................................................ 94

A) Închideri .................................................................... 94B) Acoperiri.................................................................... 95C) Masinã de tãiat ceramica ......................................... 96

8

Indice

XIX. Medii Auxiliare ................................................................ 97

A) Schele capre .............................................................. 97B) Schele atârnate ......................................................... 98C) Schele tubulare ......................................................... 100D) Schele mobile............................................................ 101E) Scari portabile........................................................... 102F) Platforma pentru descarcare ................................... 103G) Platouri...................................................................... 104H) Conducte pentru curat,area de moloz..................... 104

XX. Instalat,ii si magazii.......................................................... 106

A) Instalat,ie electrica provizorie .................................. 106B) Tablou electric principal ........................................... 108C) Tablouri electrice auxiliare....................................... 109D) Linii de împart,ire si distribut,ie ................................ 109E) Instalat,ie de iluminare ............................................. 110F) Instalat,ii sanitare, încalzire si climatizare ............... 111G) Instalat,ie de ascensoare ........................................... 112H) Sudura electrica ........................................................ 113I) Sudura oxiacetilenica ............................................... 115J) Magazii: gaze, vopsele, etc...................................... 115K)L)

XXI. Lucrari de drapaj si finisare ............................................ 120

A) Tencuieli .................................................................... 120B) Faiant,ari si pardoseli ................................................ 121C) Tâmplaria metalica si de lemn................................. 121D) Montarea geamurilor............................................... 121E) Vopsirea si lacuirea................................................... 122F) Utilaje ........................................................................ 122

XXII. Pavare si urbanizare ........................................................ 123

A) Realizarea de trotuare si drumuri ........................... 123B) Gradini....................................................................... 124

XXIII. Intalat,ii complementare si de întret,inere ..................... 125

A) Antene, parasolare, paratraznete ........................... 125B) Operat,ii de curat,enie si întret,inere ........................ 125C) Strângerea si evacuarea resturilor........................... 126


9

Indice

XXIV. Instalat,ii la dispozit,ia muncitorilor ................................ 126A) Vestiare...................................................................... 126B) Closete, dusuri, chiuvete .......................................... 127C) Sali de mese .............................................................. 128D) Localuri administrative si de supraveghere ............ 128E) Medii pentru serviciul de prim ajutor ..................... 129

A TREIA PARTE

Condit,ii Materiale pe Santier..................................................... 131

I. Sosele................................................................................ 133A) Lucrãri de infrastructura, cu separari ...................... 133B) Semnalizare............................................................... 133

II. Cãi ferate.......................................................................... 137

III. Lucrari cu explozive......................................................... 137

IV. Poduri si viaducte ............................................................ 138

V. Tuneluri ............................................................................ 141A) Condit,ii generale...................................................... 141B) Excavat,ie manuala.................................................... 141C) Excavat,ie cu medii mecanice ................................... 141D) Excavat,ie mecanica................................................... 142E) Încãrcare si evacuare de materiale.......................... 142F) Sprijinirea terenului.................................................. 142

A PATRA PARTE

Rezultatele Actuarii .................................................................... 143

A) Cât priveste impresarul si formele .......................... 145B) Cât priveste autoritatea muncii............................... 145C) Cât priveste reprezentant,ii muncitorilor ................ 145

LUCRARI DE CONSTRUCT, IE

D.R. 1.627/97 Asupra dispozit,iilor minime de securitate sisanatate la Lucrarile de Construct,ie.......................................... 147

Anexa IV. Dispozit,ii minime de securitate si sanatate care artrebui aplicate la lucrari ............................................................. 149

ADRESE ALE MCA-UGT ............................................................... 163

MANUAL DE AYUDA PARA EL DELEGADO DE PREVENCIÓN EN LA CONSTRUCCIÓN

10

Indice

PRIMA PARTE

Sistemul de Prevenire

11


13


1.- AVIZUL PREALABIL

La toate acele lucrari pentru care este necesar un proiect,adica toate lucrarile, cu except,ia acelora de reforma si de micaamploare, unde nu se afecteaza elementele structurale aleedificiului si pentru care, dupa ordonant,ele municipale, va fisuficienta simpla comunicare a realizarii sale, cum ar fi lucrarilede întret,inere de locuint,e (renovarea bailor, instalat,iilor,zugravelii, pardoselii), întret,inerea de mica amploare alocalurilor sau spat,iilor libere (înlocuirea bordurilor sauasfaltului), curat,area de terenuri, este necesar avizul din parteapromotorului autoritat,ilor de munca.

Obligat,ia de a efectua “avizul prealabil” este stabilita siregulata prin articolul 18 din Decretul Real 1627/97, din 24Octombrie, asupra dispozit,iilor minime de securitate si sanatatela Lucrarile de Construct,ie.

Cont,inutul avizului prealabil trebuie sa se adapteze celorstabilite în Anexa III din citatul Decret Real.

Unele Comunitat,i Autonome au elaborat si editat modele încare se includ unele date neprevazute în anexa.

Formularul este distribuit de catre Institutul Regional deSecuritate si Sanatate în Munca al Judet,ului Madrid (reprodusla pagina 99 din Lista de Verificare) si în el se includemodalitatea de serviciu de prevenire a întreprinderilor, atât casi angajante cât si subangajante si muncitori autonomi, desiacest dat nu se completeaza frecvent, împotriva faptului ca setrateaza de un element esent,ial preventiv .

Avizul prealabil este important din doua motive:

- indica elaborarea si aprobarea documentelor necesare dinpunt de vedere preventiv: studiul de securitate, planul desecuritate, documentul de aprobare si au fost desemnatede catre promotor persoanele însarcinate cu realizarea sicontrolul: coordinatori de securitate si sanatate.

Inexistent,a avizului prealabil poate însemna ca existacarent,e sau neregularitat,i printre exigent,e.


14


- constituie o descriere a situat,iei lucrarii din punctul devedere al întreprinderilor prezente la acestea. În construct,iise obisnuieste subangajarea lucrarilor sau specialitat,ilor, casi un lant, fara sfârsit, fara ca promotorul de multe ori sifara ca propriul angajant sa fie la curent. Sefii de lucraricare t,in evident,a zilnica a muncitorilor prezent,i în lucrare siorele de munca, constituie o sursa fiabila, dat fiind faptulca muncitorii lucreaza pentru alte întreprinderi diferite decele care figureaza în acte, având diferitele societat,iobiective sociale si domicilii identice.

Avizul trebuie sa fie actualizat, adica trebuie sa figurezeîntreprinderile înaintea începerii activitat,ii pe santier. Cum nuexista o limita prealabila, o buna practica o constituieincluderea întreprinderilor sau a muncitorilor autonomi dinmomentul semnarii contractului, sau de când se accepta ofertaprezentata de catre întreprinderea subangajata.

Avizul prealabil trebuie sa fie expus la lucrare în mod vizibil.Aceasta practica nu este foarte frecventa, putându-seinterpreta ca si un semn al acelor întreprinderi care au un plande prevenire, al carui constituire si funct,ionare suntacceptabile. În marea majoritate a lucrarilor, în particular încele mici si mijlocii, avizul prealabil este necunoscut sau nu secunoaste suficient si este greu de localizat.

Desi obligat,ia de a efectua avizul prealabil îi apart,inepromotorului, obisnuieste sa fie angajantul sau seful de lucrarecei care fort,eaza subangajant,ii sa efectueze prezentarea.

Neîndeplinirea obligat,iilor de a efectua, actualiza sau aveaexpus avizul prealabil, se traduce printr-o infract,iune usoara,care se sanct,ioneaza cu o amenda de la 5000 la 250.000 pts.

2.- COORDONATOR DE SECURITATE SI SANATATE PE TIMPUL FAZEI DE EXECU_IE A LUCRARII: articolele 2, f) si 9 din Decretul Real 1627/97

Numit de catre promotor si formând parte din conducereafacultativa, Coordonatorul coincide de multe ori cu unul dintretehnicienii însarcinat,i cu conducerea executarii lucrarii.

¸¸


15


Normal realizeaza o vizita saptamânala la centrul de munca,însa aceste vizite obisnuiesc sa fie centrate pe aspectele tehnicede control al execut,iei lucrarii, adica pe exercit,iul funct,iilor deconducere facultativa, incluzând verificarea masurilor desecuritate si sanatate prevazute în Plan sau corectarile care sepot introduce de-a lungul lucrarii.

Vizitele sale se reflecta în cartea de ordine, în care noteazaaspecte nu numai de caracter tehnic, ci si altele de caracterpreventiv.

Desemnarea o putem verifica în Avizul prealabil, asa precumîn documentul de aprobare al Planului de Securitate siSanatate.

Ca si semne indicatoare cum ca într-o lucrare masurile decoordonare se efectueaza în mod efectiv, am putea consideraurmatoarele:

- Coordonatorul este cunoscut de catre Seful Lucrarii,însarcinatul sau responsabilul întreprinderilor subangajate,

- controleaza si utilizeaza Condica de Incidente,

- convoca sau cel put,in asista la reuniunile informative si decoordonare ale diferitelor întreprinderi,

- trecerile de la o faza la alta a lucrarii se realizeaza faraalterarea nivelurilor de securitate si sanatate,

- zonele de înmagazinare si atelierele sunt amplasate în modcorect,

- accesul la lucrare este controlat.

Atunci când nu este necesara desemnarea unui coordonator,figurând doar o singura întreprindere în lucrare si neexistândsubangajat,i nici muncitori autonomi, obligat,iile documentale–aprobarea planului si controlul Condicei de Incidente–, vortrebui realizate de catre conducerea facultativa.

Nici atât nu este necesara desemnarea unui coordonator siîndeplinirea obligat,iilor documentale atunci când lucrarea nuare nevoie de proiect, însa trebuie dusa la îndeplinire evaluareariscurilor si planificarea act,iunii preventive, având ca sireferint,a dispozit,iile Anexei IV din D.R.1627/97.


16


Lipsa desemnarii coordonatorului sau a unui membru dinconducerea facultativa însarcinat cu aceasta, neaprobareaPlanului de Securitate si Sanatate si o situat,ie de absent,a sauinactivitate care duc la concluzia unei inexistente coordonari lalucrare, se considera ca si defect critic, data fiind prezent,amuncitorilor din diferite întreprinderi, supusi ambientului deorganizare si control diferite si cu proceduri operative opuse,principiul de coordonare se transforma în esent,ial din punct devedere preventiv, echivalent principiului de organizare siconducere impresariala din punctul de vedere productiv.

Neândeplinirea acestei obligat,ii se imputa promotorului, decare depinde coordonatorul si poate fi calificata ca siinfract,iune grava sau chiar foarte grava, când se poate traduceîn situat,ie de risc grav si iminent.

3.- CONDICA DE INCIDENTE: articolul 13

Trebuie sa fie înmânata de catre Colegiul profesional caruiaapart,ine coordonatorul sau Biroul de Supraveghere de Proiecteal Administrat,iilor Publice.

Una din copii trebuie sa indice ca îi corespunde Inspect,ieiMuncii si trebuie sa-i fie înmânata de catre coordonator, cucondit,ia de a se efectua o însemnare, atât Inspect,iei, cât siîntreprinderii angajante si reprezentant,ilor acesteia.

Trebuie sa se afle la lucrare si la dispozit,ia reprezentant,ilormuncitorilor si delegat,ilor de prevenire, fiind acestia cei carepot scrie în aceasta.

În fat,a practicii, care tinde sa se generalizeze, de a utilizacart,i sau caiete cu formate particulare si din care s-au eliminatinstrumentele de control, atât publice cât si cele alereprezentant,ilor muncitorilor, trebuie sa se verifice urmatoareleaspecte:

- daca cartea care se utilizeaza este oficiala,

- daca are o foaie autocopiativa destinata Inspect,iei Muncii,

- daca s-au notificat Inspect,iei si reprezentant,ilormuncitorilor însemnarile efectuate.


17


Se considera ca lipsa notificarii incidentelor, din cauzautilizarii unei cart,i sau condici fara copia de notificare Inspect,ieisau reprezentant,ilor muncitorilor ori din cauza nenotificarii,constituie un defect critic, în sensul ca aceasta Condica deIncidente constituie un element de control public al condit,iilorde executare ale lucrarii, rupând în acest fel întregul sistem desupraveghere si garant,ie al condit,iilor de munca si careconstituie cheia directivelor comunitare.

Este vorba de o infract,iune de caracter grav iar raspunzatoreste promotorul.

4.- COMUNICAREA DESCHIDERII CENTRULUI

Normativa stabileste o perioada de o luna pentru a efectuacomunicarea de deschidere a centrelor de munca. Aceasta esteoriginea faptului ca doar firmele angajante efectueazanotificarea, considerându-se ca perioada de permanent,a asubangajat,ilor este mai mica.

Desi pare clar ca, independent de limita de notificare,obligat,ia reiese din faptul ca se stabileste un nou centru demunca, iar la Lucrarile de Construct,ie, important,a comunicariideschiderii presupune obligat,ia de a dispune de un Plan deSecuritate si Sanatate.

În acele lucrari în care nu exista un Plan, nu existacomunicare de deschidere si de multe ori daca nu exista ocomunicare de deschidere, nu exista un Plan. Cu privire lafirmele subangajate, comunicarea deschiderii înseamna, celput,in formal, ca au primit si în consecint,a cunosc si acceptaPlanul de Securitate si Sanatate al lucrarii.

5.- CONDICA VIZITELOR INSPECT, IEI

Dupa articolul 40.2 din Legea de Prevenire de Riscuri deMunca, Inspectorii de Munca, în vizitele sale la centrele demunca, vor comunica prezent,a Delegat,ilor de Prevenire sau areprezentant,ilor muncitorilor, cu scopul de a-i însot,i pe timpulvizitei si formula observat,iile oportune.


18


Din rezultatele vizitei si din masurile spre adoptare ca siconsecint,a a acesteia, Inspect,ia va informa reprezentant,iimuncitorilor si impresarul prin diligent,a cuprinsa în Condica deVizita, a carei cont,inut se va cunoaste la sfârsitul vizitei.

Daca nu a fost prezent pe timpul vizitei, la reuniunile desecuritate si sanatate, se va solicita informat,ie asuprarezultatelor vizitei si diligent,ei.

6.- PLAN DE SECURITATE SI SANATATE

Planul de Securitate si Sanatate, dupa articolul 7º.3 dinDecretul Real asupra condit,iilor minime de securitate sisanatate la Lucrarile de Construct,ie, constituie instrumentul debaza al activitat,ilor de identificat,ie si dupa caz, evaluareariscurilor si planificarea act,iunii preventive în legatura cuposturile din centrul de munca.

Adica, cu privire la posturile de munca existente într-o lucrarede construct,ii Planul, fiind echivalent evaluarii de riscuri siplanificare a act,iunii preventive, trebuie sa îndeplineascaurmatoarele condit,ii:

- trebuie sa t,ina cont de condit,iile de munca: produse,proceduri, organizare si ordonarea muncii,

- posibilitatea muncitorilor sensibili,

- realizarea lui de catre personal competent,

- procedura continua pentru evaluare: metodologie,

- identificarea posturilor evaluate si a riscurilor existente asaprecum masurile de prevenire oportune,

- mediile umane, resursele materiale si cele economicedesemnate.

În cadrul Planului de Securitate si Sanatate, trebuie prestatao atent,ie deosebita urmatoarelor aspecte:

- memoria, în care trebuie sa se reflecte cont,inutul deevaluare de riscuri si planificarea specifica a lucrarii,


19


- bugetul; analizând atât daca partidele incluse în acesta, s-au dus la îndeplinire, cât si daca cele care figureaza înbuget au valoarea indicata: p.e. analize medicale,

- planurile în care se dezvolta reprezentat,ii grafice si schemeale masurilor preventive adoptate si care trebuie sacorespunda cu cele ale lucrarii si incluse fiind specificariletehnice de montaj.

Deasemenea trebuie sa se specifice în Planul de Securitate siSanatate mediile de emergent,a, evacuare si de prim ajutor,fara a fi suficienta simpla indicat,ie a spitalelor publice dinapropiere.

În Plan trebuie studiata forma, în mod special de salvare amuncitorilor expusi riscurilor în special grave, de exempluîngroparile, inundat,iile, incendiile, inhalarea de gaze saucaderea de la înalt,ime. Trebuie indicata procedura salvarii sidupa caz transportarea, mediile atât tehnice cât si umane decare se dispune si capacitatea acestora de a duce la îndeplinireasistent,a necesara.

Trebuie specificate caile sau iesirile de emergent,a, caretrebuie sa fie libere de obstacole, semnalizate si iluminate.

Este important a sti cine este persoana raspunzatoare dedeciziile spre adoptare si de forma de a intra în contact cu ea,pentru a se informa de cele întâmplate, asa precum pentru adispune de o format,ie si de mediile necesare pentruîndeplinirea funct,iilor.

Centrele de munca trebuie sa dispuna de medii adecvatepentru a presta primele ajutoare, ale caror natura si cantitatevor depinde atât de riscurile prevazute cât si de localizarea siposibilitatea de a dispune de asistent,a serviciilor publice–SAMUR sau asemanatoare.

O cerint,a imprescindibila în orice centru de munca, esteexistent,a cel put,in a unei truse de prim ajutor, cu o dotareminima de produse dezinfectante si antiseptice, pansament,vata hidrofila, leucoplast si instrumente bazice: pensete,foarfeca si manusi.

Daca caracteristicile centrului o recer –dimensiuni, numarulde muncitori, distant,a– va trebui marit numarul de truse pentrua garanta o atent,ie rapida la tot,i muncitorii.


20


Toate aceste informat,ii trebuie cunoscute de catre operatori,atât din firma angajatoare cât si de catre muncitoriisubangajat,i ori autonomi, de preferint,a în cadrul unei reuniunicelebrate pentru acest scop si propagarea acestora pentru afavoriza difuzarea si utilizarea de catre tot personalul,atârnându-le în tabloul de anunt,uri si în locurile frecventate câtmai des de catre acestia. Deasemenea trebuie cunoscute decatre tot personalul strain lucrarii, care prin prezent,a sauactuarea lor –camionagii, conducatori de masinarii închiriate–influent,eaza în mod important condit,iile de securitate alelucrarii.

Planul de Securitate si Sanatate trebuie sa fie elaborat defiecare dintre firmele angajante, înt,eles fiind conceptul deangajant ca acel care, în cadrul unei firme, angajeaza muncitoriîn colaborare cu promotorul.

Planul, cu caracter de evaluare de riscuri si planificare aact,iunii preventive, constituie aplicarea studiului de securitate,care face parte din proiectul lucrarii. Aceasta înseamna ca estevorba de un document concret, în care se reflecta în mod clar siprecis, peculiaritat,ile si caracteristicile centrului de munca si decare trebuie t,inut cont, pentru a fi util la adoptarea condit,iilorde securitate si sanatate adecvate lucrarii.

Un Plan de securitate si sanatate generic, care include masini–ascensor si vinci– sau medii auxiliare –schele– care nu seutilizeaza sau care omite pe cele care se utilizeaza; un plan careun t,ine cont de riscurile si masurile preventive concrete –iesiride balcoane, terasa sau acoperis– care a fost redactat înainteaidentificarii si evaluarii riscurilor –înainte de a dispune deStudiul geotehnic– este un Plan de Securitate si Sanatateincomplet si insufucient ori, în termeni legali, inexistent,constituind o infract,iune grava sau foarte grava la adresaangajantului.

Atunci când, ca si consecint,a a deficient,elor Planului sau ainexistent,ei acestuia, se creaza o situat,ie de risc grav si iminentpentru muncitori, trebuie ordonata paralizarea muncilor si carenu se pot reâncepe pâna nu se restabileste situat,ia, adica pânanu se redacteaza si aproba un Plan care sa îndeplineasca toatecerint,ele.


21


Trebuie înmânata o copie a Planului si modificarile acestuiareprezentant,ilor muncitorilor. Dat fiind faptul ca în practicareprezentant,ii muncitorilor nu pot interveni la redactareaPlanului, este foarte important sa se faca o analiza amanunt,itaa acestuia, recopilând informat,iile si sfaturile necesare.

Propunerile sale trebuie sa fie prezentate în scris si cuexpunerea motivelor sau cauzelor pe care se bazeaza. Termenullimita de prezentare este cel stabilit în articolul 36.3 din Legeade Prevenire de Riscuri de Munca –cincisprezece zile– de la datacunoasterii acestuia sau de la data situat,iei create sau masuriiluate.

Lipsa unui raspuns din partea impresarului sau un raspuns alacestuia nemotivat, expresat în mod autoritar sau necontrolat,înseamna o infract,iune grava cu posiblitatea, în cazul uneisituat,ii de risc grav si iminent, de a paraliza lucrarile, sauinfract,iune foarte grava daca se împiedica din parteaimpresarului exercitarea respectivei facultat,i.

7.- SERVICII DE PREVENIRE

Serviciul de prevenire constituie un element esent,ial alSistemului de Prevenire. La lucrarile de construct,ie, are odeosebita relevant,a date fiind caracteristicile acesteia: lucrareunica, perioada limitata de timp, muncitori angajat,i în modspecific, de multe ori fara experient,a.

Practica generalizata reveleaza ca cea mai mare parte dintreîntreprinderile de construct,ii opteaza pentru un serviciu deprevenire importat; în acest mod si data fiind dificultatearealizarii acestui serviciu si cât priveste condit,iile economice,rezulta imposibila realizarea Planurilor de securitate sisanatate, precum si vizitele la lucrari; în acest tip deîntreprinderi, în care se dispune de un simplu birou în care serealizeaza munci birocratice, un astfel de plan de prevenire nupoate fi considerat real.

Dupa articolul 33.1.b) din Legea de Prevenire de Riscuri deMunca impresarul trebuie sa se consulte cu reprezentant,ii


22


muncitorilor, în special cu Delegat,ii de prevenire, referitor lamodalitatea serviciului de prevenire pentru care opteaza, în asafel putându-se verifica daca aceasta este o modalitate adecvata.

În realitate interlocutorul din partea întreprinderii în materiede securitate, obisnuieste sa fie seful de echipa, atât pentru caeste o persoana de încredere cât si pentru ca are mai multavechime, fiind acestia cei care fac parte dintre reprezentant,iiimpresarului, –de multe ori fara mandat si nici alegere expresa–si ai muncitorilor în organele de coordonare care se stabilesc,participând la reuniunile de securitate. Însa acestei persoane îilipseste de cele mai multe ori o formare adecvata si suficienta sinu dispune de mediile pentru a duce la îndeplinire misiuneaîncredint,ata.

Desi este imposibil de stiut, în general si fara a t,ine cont despecialitatea productiva a întreprinderii, dimensiunea sigravitatea riscurilor, care este calificarea minima necesarapentru a îndeplini funct,iile serviciului de prevenire propriu aspecialitat,ii muncitorului desemnat, se poate considera ca sirezonabila urmatoarea scara: în întreprinderile angajatoare, alecaror activitate recere elaborarea planurilor de securitate sisanatate corespunzatoare studiilor de securitate si sanatate,formarea receruta va fi cea de tehnician de nivel superior;pentru activitatea care implica elaborarea de planuri desecuritate, corespunzatoare studiilor bazice, va fi necesaraformarea de tehnician mediu; pentru muncitorii desemnat,ipentru întreprinderile subangajante, cu mai put,in de 50 demuncitori, formare de nivel bazic, specializata în riscuri înconstruct,ii, predata în general de catre institut,ii specializate–Institut,ia Muncii în Construct,ii– cu prezent,a la clase si nu maiput,in de 50 de ore.

Fiind vorba de o eroare în Sistemul de Prevenire si dat fiindnivelul de risc din sector, carent,a sau neadecvarea unui serviciude prevenire, are un caracter de defect critic si trebuiedenunt,at imediat.

8.- ORGANE DE SECURITATE SI SANATATE

Constituirea organelor de participare si reprezentare alemuncitorilor în sectorul construct,iilor, prezinta grave dificultat,i


23


pentru articularea lor, derivate din caracteristicile organizativesi productive din sector în Spania. În particular, aspectele sunturmatoarele:

- atomizarea sectorului, ca si consecint,a a subangajarii, careîngreuneaza foarte mult cautarea a mai mult de cincizecide muncitori dintr-o întreprindere într-un santier sau olucrare, condit,ie necesara pentru a constitui Comitetul deSecuritate si Sanatate, dupa articolul 38.2 din Legea dePrevenire de Riscuri de Munca.

- temporalitatea angajarii, care face sa fie put,ini muncitoriicare îndeplinesc cerint,ele de vechime stabilite în articolul69.2 din Statutul Muncitorilor –o luna pentru a alege sisase luni pentru a fi alese–, asa precum condit,iile pentru apromova si duce la îndeplinire procesul electoral.

- rotarea muncitorilor în diferite centre de munca, în asa felîngreunându-se si mai mult posibilitatea de a puteaarticula reprezentarea muncitorilor atât pe centru cât si peîntreprindere.

În acest mod, neexistând reprezentant,i ai muncitorilor pesantiere si fiind configurata alegerea Delegat,ilor deprevenire ca si o alegere de gradul doi –de catre si întrereprezentant,ii muncitorilor, dupa articolul 35.2 din Legeade Prevenire de Riscuri de Munca– este infrecventaexistent,a Delegat,ilor de Prevenire la lucrari, alegându-sedelegat,ii desemnat,i de catre impresar –sefii de lucrari– sicare în general îl reprezinta pe acesta.

Pentru a întâmpina aceasta situat,ie exista doua posibilesolut,ii legale:

- cele stabilite în a patra Dispozit,ie adit,ionala din Legea dePrevenire de Riscuri de Munca, referitoare la alegereaDelegat,ilor de Prevenire în cazuri speciale si sectorulconstruct,iilor este, din punctul de vederea al articulat,ieireprezentarii muncitorilor în materie de prevenire, clarspecial din cauza motivelor indicate si care spune asa: “Încentrele de munca care nu dispun de reprezentant,i aimuncitorilor cu vechimea suficienta pentru a fi alegatorisau numit,i la alegerile de personal, muncitorii vor putea


24


alege prin majoritate pe unul care sa îndeplineasca funct,iade Delegat de Prevenire”.

Aceasta alegere, care confera celui ales totalitateadrepturilor si obligat,iilor Delegat,ilor de Prevenire, are caracterprovizoriu si se va întrerupe atunci când se pot celebra alegeride reprezentant,i ai muncitorilor.

- cealalta posibilitate ar fi cea din nr. 4 din articolul 35 dinLegea de Prevenire de Riscuri de Munca, care invita lanegocierea colectiva sau la acordurile întreprinderii si laposibilitatea de a aproba ca respectivele competent,erecunoscute în Lege ale Delegat,ilor de Prevenire, sa fieexercitate de catre organele create în Conveniu.

În aceeasi linie, nr.2 din prima Dispozit,ie tranzitorie dinaceeasi Lege de Prevenire de Riscuri de Munca, ment,ine învigoare acele organe de consultare si participare alemuncitorilor prevazute în Conveniile colective, putând înlocuiDelegat,ii de Prevenire.

Desi înca în vigoare fiind Conveniul General din SectorulConstruct,iilor, care reguleaza Constitut,ia unui organ specific cucaracter prioritar, în conformitate cu cele prevazute în articolul35.4, aliniatul 2 din Legea de Prevenire de Riscuri de Munca, ladata elaborarii acestui document înca se continuanedezvoltarea acestor previziuni, din aceasta cauza, conveniilecolective provinciale regulând existent,a, competent,ele, regimulde constutuire si funct,ionarea acestor organe. Trebuie insistatpâna când se obt,ine dezvoltarea definitiva a respectivuluiacord.

Originea sa normativa se gaseste în articolele 167 si 171 dinAbolita Ordonant,a de Munca din Construct,ii, Sticla si Ceramica,din 28 August 1970, a carui capitol XVI, referitor la securitate siigiena, aproape continua în vigoare.

Luând ca si exemplu conveniul colectiv din grupul de“Construct,ii si Lucrari Publice” din Madrid pentru anul 2001, neaflam în fat,a urmatoarelor organe:

- Comitetul de Securitate si Igiena în Munca, care va trebuisa se constituie în centrele de munca unde exista mai multde 30 de muncitori.

- Agent de securitate în întreprinderile care nu ajung lanumarul de muncitori indicat, adica în acelea de mai put,inde 30.


25


În ciuda faptului ca acest conveniu vorbeste în primul caz decentrele de munca si în al doilea de întreprindere, trebuie sa seajunga la urmatoarea concluzie:

- la lucrarile între 10 si 30 de muncitori, desi apart,in ladiferite întreprinderi, va trebui desemnat un Agent desecuritate si igiena,

- la lucrarile cu mai mult de 30 de muncitori, va trebuiconstituit un Comitet de securitate si igiena în munca.

Dat fiind faptul ca se vorbeste de desemnare, este o deciziecare apart,ine impresarului si nu muncitorilor –în acest caz s-arnumi alegere– si va trebui sa fie unul sau mai mult,i muncitoridin categoriile sau specialitat,ile cele mai semnificative, agent,iide securitate s-ar integra în Serviciile de Prevenire propriiîntreprinderilor, asimilându-se muncitorii desemnat,i,îndeplinind cerint,ele articolului 30 din Legea de Prevenire deRiscuri de Munca si articolele 12 si 13 din RegulamentulServiciilor de Prevenire.

Tratându-se de o obligat,ie impusa de catre impresar, trebuieîndeplinita si dupa caz denunt,ata neândeplinirea ei.

Desi conveniul colectiv nu indica care este calificareanecesara în materie preventiva, se pare ca este recerutacalificarea cea mai înalta posibila, putând fi acesta criteriulpentru desemnarea sa si în orice caz formarea de bazaspecializata în construct,ii.

Daca Agentul de securitate sau membrii Comitetului deSecuritate si Igiena ar face parte din serviciul de prevenire alîntreprinderii ca si muncitori desemnat,i, formarea sa în acestcaz va fi adecvata naturii riscurilor activitat,ii si nu numaicentrului de munca.

Printre funct,iile Comitetului si prin analogie, ale Agentuluide securitate si igiena, pe lânga cele de informat,ie, propunereade masuri preventive si dupa caz, de paralizarea a unei part,idin lucrare, se afla cele de solicitare a colaborarii organismeloroficiale de îndrumare si inspect,ie, statistica sumara în materiepreventiva.

Vor trebui sa se reuneasca în mod ordinar cel put,in odata peluna în ore de lucru si în afara acestuia din motive de urgent,a;vor dispune de timp platit –o ora sau doua pe saptamâna–pentru a verifica Condit,iile Materiale de securitate la lucrare.


26


De multe ori la lucrari de mare amploare si complexitate lacare participa firme mari, asociate temporal, care dispun deComitete de Securitate si Sanatate sau de Delegat,i de Prevenireori Comitete si Agent,i de Securitate, se poate consideraopt,iunea de a se reuni în mod separat. Legea de Prevenire deRiscuri de Munca contempleaza opt,iunea –articolul 39.3– siDecretul Real 1627/97 îl certifica, –articolul 16.2–, care potacorda celebrarea de reuniuni ale organelor de consultare siparticipare ale tuturor firmelor prezente la lucrare.

Consultarea si participarea muncitorilor prin intermediulreprezentant,ilor sai –Delegat,ii de Prevenire sau Comitetele deSecuritate si Sanatate– si în lipsa acestora, recunoscând ca înacest caz legitimitatea nu corespunde alegerii de catremuncitori, ci prin desemnarea impresarului, constituie unelement esent,ial al Sistemului de Prevenire care configureazaLegea de Prevenire si Riscuri de Munca. Daca sistemului îilipseste unul din elementele de baza, îi va lipsi stabilitatea sieficient,a.

Ca si Delegat de Prevenire sau ca simplu muncitor, cumentalitate preventiva, trebuie sa reclami constituirea acelororgane de reprezentare democratica ale muncitorilor prevazuteîn Lege: Comitetul de Securitate si Sanatate, Delegat,i dePrevenire.

Daca circumstant,ele lucrarii împiedica constituirea sa, trebuiesa înlesnesti alegerea prin majoritatea muncitorilor a unuiDelegat de Prevenire asimilat si provizoriu.

Daca acest lucru nu este posibil, reclama desemnareaorganelor de consultare prevazute în conveniul teritorial deaplicare –agent,i sau comitete de securitate si igiena. Fiindaceasta o obligat,ie impresariala, daca nu se îndeplineste,denunt,a.

Daca exista organe de consultare si participare din diferitefirme în acelasi centru, recere celebrarea de reuniuni împreuna.

Daca Coordonatorul de securitate si sanatate al firmeiangajante propune constituirea de organe sau practici decoordonare de reprezentant,i ai diferitelor firme, recere tuparticiparea ca si Delegat de Prevenire sau de Agent desecuritate. Daca exista un Comitet de Securitate si Sanatate,acele reuniuni vor trebui sa se integreze în funct,ionareaacestuia.


27


9.- COORDONARE INTERIMPRESARIALA

Principiul coordonarii dintre diferitele firme, stabilit înarticolul 24 din Legea de Prevenire de Riscuri de Munca, a fostobiect de ampliere cu caracter general prin intermediuldezvoltarii regulamentare operat de catre Decretul Real171/2004, din 30 Ianuarie.

În respectiva norma se stabilesc conceptele, drepturile siobligat,iile part,ilor în materie preventiva.

Se considera centru de munca orice arie unde muncitorii vortrebui sa vina sau sa ramâna din motive de munca.

Persoana fizica sau juridica, care are capacitatea de a pune ladispozit,ie sau gestiona centrul de munca, este impresarultitular al respectivului centru.

Impresarul care angajeaza sau subangajeaza realizarea delucrari si servicii corespunzatoare propriei sale activitat,i si carese desfasoara în propriul sau centru de munca, are condit,ia deimpresar principal.

Coordonarea activitat,ilor impresariale, realizate într-unsingur centru de munca, trebuie sa garanteze obt,inereaurmatoarelor obiective:

- aplicarea coerenta si responsabila a principiilor act,iuniipreventive;

- aplicarea corecta a metodelor de munca de catre toateîntreprinderile prezente în acelasi centru;

- controlul riscurilor grave sau foarte grave derivate dininteract,iunea diferitelor activitat,i, sau atunci când acesteasunt incompatibile;

- adecvarea riscurilor care pot afecta muncitorii diferitelorîntreprinderi si masurile aplicate pentru prevenirea sa;

Datoriile care se impun impresarilor în diferitele situat,ii, sunturmatoarele:

- tuturor impresarilor participant,i:

● cooperare cu ceilalt,i impresari;


28


● îmnânarea restului de impresari a informat,iei asuprariscurilor si masurilor preventive; va fi atunci cândriscurile vor fi grave sau foarte grave;

● informarea asupra producerii unui accident de munca sia unei situat,ii de emergent,a;

● evaluarea riscurilor derivate din participare;

● informarea muncitorilor de riscurile derivate dinparticiparea activitat,ilor impresariale;

● stabilirea mediilor de coordonare adecvate.

- impresarului titular al centrului de munca:

● cele semnalate anterior ca si impresar participant

● informarea celorlalt,i impresari de riscurile propriicentrului de munca si masurile de prevenire,

● instruct,iuni celorlalt,i impresari în vederea preveniriiriscurilor si asupra masurilor de emergent,a pentru a letransmite muncitorilor cu scopul de a le pune în practica;

● informarea si instruct,iunile vor trebui sa fie suficiente,adecvate si actualizate. Vor fi în scris atunci când riscurilesunt grave sau foarte grave.

În construct,ii, datoria de a informa îi revine promotoruluiprin înmânarea Studiului sau a Studiului Bazic de Securitate siSanatate.

Instruct,iunile într-o lucrare de construct,ii vor trebui predatepe timpul fazei de execut,ie de catre coordonatorul desecuritate si sanatate al lucrarii sau în lipsa acestuia, de catreconducerea facultativa.

- impresarului principal al centrului de munca:

● cele indicate în aliniatele anterioare si pe lânga aceasta;

● supravegherea îndeplinirii normativei de prevenire dinpartea firmelor angajante si subangajante;

● verificarea îndeplinirii din partea firmelor, evaluareariscurilor si planificarea act,iunii preventive;


29


● verificarea realizarii din partea firmelor a formarii siinformarii în materie preventiva a muncitorilor;

● verificarea stabilirii mediilor de coordonare necesare dinpartea firmelor angajante si sobangajante.

Într-o lucrare de construct,ii angajantul are funct,ia deimpresar principal.

Se considera ca si medii de coordonare, stabilindu-se alteleprin negociere, unrmatoarele:

- schimbul de informat,ie si de comunicat,ii între firme,

- celebrarea de reuniuni periodice;

- reuniuni ale comitetelor de securitate si sanatate sau aledelagat,ilor de prevenire;

- darea de instruct,iuni;

- stabilirea de masuri specifice sau de protocoale de actuare;

- prezent,a în centru ale resurselor preventive;

- desemnarea uneia sau mai multor persoane însarcinate cucoordonarea activitat,ilor preventive.

La lucrarile de construct,ii, existent,a resurselor preventiveîmbraca urmatoarele particularitat,i:

- trebuie aplicate fiecarui angajant, ca si impresar principal,chiar daca coincid mai mult,i în acelasi centru de munca;

- prezent,a sa la lucrare este necesara atunci când este vorbade munci cu riscuri speciale, adica, cele indicate în anexa IIdin D.R. 162/97, asupra condit,iilor minime de securitate sisanatate la lucrarile de construct,ie temporale si mobile;

- obiectivul va consista în supravegherea îndepliniriimasurilor incluse în Planul de Securitate si Sanatate alelucrarii si de verificare a eficient,ei acesteia;

- prezent,a resurselor preventive este compatibila cuobligat,iile Coordonatorului de securitate si sanatate în fazade execut,ie a lucrarii.


30


10.- DREPTURILE MUNCITORILOR

Legea de Prevenire de Riscuri de Munca configureaza unsistem democratic de gestiune a prevenirii, în asa fel încâtimpresarul nu va putea decide de la sine fara a conta pemuncitori în vederea chestiunile care îi afecteaza în materie deprevenire.

Muncitorii nu sunt elemente pasive, simpli creditori aisecuritat,ii, ci atât pentru interesul sau imediat si direct, cât siprin pozit,ia pe care o ocupa –cunoasterea realitat,ii– si prinexigent,a colaborarii si participarii sale, pentru ca masurilepreventive sa funct,ioneze, si prin drepturile atribuite prinarticolul 29 din Lege, trebuie alimentat exercit,iul drepturilorrecunoscute legal.

Nu tot,i muncitorii sunt constient,i de riscurile activitat,ii lor. Demulte ori, ignorarea existent,ei acestora face sa se sfidezeacestea; chiar mai mult, încrederea derivata din experient,a,face sa se elimine masurile preventive, convinsi fiind ca un riscse poate fenta. Câteodata, în special cât priveste echipamentelede protect,ie individuala, îi face sa-si însuseasca unele riscuricare s-ar putea evita usor, în alte cazuri interesele economice,atunci când se munceste la norma, se interpun celor preventive.

Cum Sistemul de Prevenire este conceput pentru a recereparticiparea tuturor, cunoasterea si exigent,ele din parteamuncitorilor ale drepturilor recunoscute, constituie una dinbazele pentru ca sistemul sa fie eficient.

Neîndeplinirea din partea impresarului a drepturilormuncitorilor, îl pozit,ioneaza într-un loc slab atunci când îsiexercita puterea disciplinara. Acesta este motivul pentru careimpresarul, printr-un fel sau altul, ar permite neândeplinireacât priveste orarul de munca –întârzierea sau parasirea postuluicu anticipat,ie– sau realizarea lucrarii pentru care a fostînsarcinat în mod corect sau incorect; tolereaza în schimbneândeplinirile în materie preventiva, argumentând faptul caoricât încearca, neândeplinirile nu se pot evita.

Delegatul de prevenire, ca si reprezentant specializat almuncitorilor, trebuie sa favorizeze securitatea si sanatatea lalocurile de munca si nu obt,inerea garant,iilor economice sau de


31


alt tip în locul neândeplinirilor sau ineficient,elor în materiepreventiva detectabile. Misiunea sa nu este de a înlocuiimpresarul în funct,ile sale de conducere, organizare si controlale activitat,ii muncitorilor, dar nici de a trece cu vederea atuncicând colegii lui sunt expusi situat,iilor de pericol, asa încât vatrebui sa ceara impresarului adoptarea de masuri care sa fieefective si de a promova cooperarea muncitorilor la punerea înmiscare si urmarire a masurilor de prevenire.

Decretul Real 1627/97, asupra condit,iilor minime desecuritate si sanatate la Lucrarile de Construct,ie, întaresteaceasta reflect,ie, dedicând capitolul III Drepturilor Muncitorilor:la informare, consultare si participare.

Pentru un Delegat de Prevenire, care este mediul derelat,ionare dintre impresar si muncitori, neândeplinirea acestorobligat,ii se considera ca si defect critic (a se vedea pagina 12din Lista de Verificare), neobservarea acestora din partea lui, argoli de cont,inut funct,ia sa.

Cu motivul de a putea verifica gradul de consultare, formaresi informare, va fi necesara proba scrisa a acestora,specificându-se elementele care permit evaluarea cont,inutuluisi eficient,ei.

Atunci când informat,ia sau formarea este este doar verbala,nu numai ca ne aflam în fat,a prestat,iilor de slaba calitate, ci demulte ori în fat,a unor act,iuni lipsite de cont,inut si repercutare.Atunci când impresarul nu dispune de documentare ori seneaga editarii acestei, se vor considera ca si inexistente si vatrebui denunt,at faptul.

Informat,ia trebuie sa fie pe înt,elesul tuturor muncitorilor, înspecial si dupa cum se întâmpla de multe ori, pentru aceia carenu cunosc îndeajuns limba spaniola sau dialectul regiunii. Înaceste cazuri, necunoasterea nu este doar lingvistica, ci sitehnicile constructive utilizate în t,arile respective pot fi foartediferite.

Atunci când informat,ia si formarea este documentata, vatrebui realizata o funct,ie critica a documentelor, în particular,cu muncitorii cu contracte precare, dat fiind faptul ca


32


semnatura în alb a respectivelor documente constituie una dincerint,ele pentru formalizare.

Delegatul de prevenire trebuie sa detecteze acesteneândepliniri informale ori reale si va trebui sa react,ionezeîmpotriva lor, pentru a nu perverti sistemul. Deasemenea seproduce doar o îndeplinire simpla la contractele efectuate decatre Firmele de Munca Temporala. Schimbul cu care seproduce angajarea muncitorilor si josul nivel de consolidare sifunct,ionare al sistemului preventiv la Lucrarile de Construct,ie,fac în asa fel încât sistemul de informat,ie prealabil dintre firmesi muncitor sa fie greu de pus în practica.

Pe de alta parte, data fiind neadecvarea dintre obiectulprestat,iei care figureaza în contractul de munca si natura realaa munci spre realizare, trebuie considerata în cazul muncitorilorangajat,i de catre firmele de Munca Temporala, ca si o clarainfract,iune a legalitat,ii, fiind expusi riscurilor grave.

S-a semnalat deja ca Planurile de Securitate si Sanatate vorputea determina greu caracteristicile organizative si productivedin sectorul construct,iilor –subangajare si temporalitate–, deaici reiesind important,a Delegat,ilor de prevenire de a vegheaadoptarea masurilor necesare pentru a garanta muncitorilor unnivel de protect,ie asemanator al celorlalt,i.

Atât Conveniul colectiv general cât si conveniile regionale,stabilesc caracterul obligatoriu pentru a duce la îndepliniresupravegherea muncitorilor –analizele medicale–, ceea ce faceineficace negarea sau opunerea muncitorilor.

Analizele vor trebui realizate în conformitate cu protocoalelecare permit evaluarea efectelor condit,iilor de munca –laînalt,ime, intemperie, cu efort fizic continuu– si nu limitate la orecunoastere generala si fara deosebire, realizându-se înainteaînceperii lucrarilor si în mod periodic: la fiecare doisprezeceluni.

Muncitorii vor trebui sa primeasca un raport medical, cucaracter confident,ial, în ce priveste cont,inutul –într-un plicînchis–, în timp ce impresarul primeste o nota informativa dincare reiese capacitatea sau incapacitatea muncitorului pentru arealiza munca.


33


Data fiind temporalitatea contractelor în construct,ii, estefrecventa angajarea unui muncitor de mai multe ori pe an decatre acelasi impresar, fiind obligat sa realizeze mai multeanalize madicale, practica la care se opun muncitorii,argumentând ca aceasta genereaza doar deranjuri.Interpretând în mod neliteral ci practic conveniul, reiese faptulca muncitorul nu este obligat sa treaca prin analize medicale defiecare data când îi renoveaza contractul, superând respectiveleanalize pe o perioada de doiesprezece luni. Pentru aceasta,este nevoie doar de aportarea documentului medicalimpresarului care îi permite realizarea activitat,ii.

În cazul generalizarii ghidului profesional al muncitorului,acesta va putea constitui un dat necesar: data analizelormedicale.

11.- ACTIVITA_I PREVENTIVE

Sistemul de Prevenire pe care îl descrie Legea de Prevenire deRiscuri de Munca, consista în diferite elemente sau factori, caretrebuie dezvoltate pentru a atinge deplina eficient,a.

În primul rând, sunt principiile informatoare ale sistemului,care se oglindesc în articolul 16 din Lege si printre altele, sedesprind urmatoarele:

- evitarea riscurilor,

- evaluarea si controlarea celor inevitabile,

- planificarea prevenirii,

- antepunerea protect,iei colective celei individuale.

În al doilea rând, Legea configureaza un sistem de gestiunedemocratica, participativa în care, la nivel de întreprindere, atâtimpresarul cât si organele sale de consultare, ca si muncitorii sireprezentant,ii acestora ori delegat,ii de prevenire, vor trebui sacolaboreze la configurarea, adaptarea si întret,inerea sistemuluipreventiv.


34


În al treilea rând, ne aflam în fat,a “activitat,ilor preventive”care sunt acele exigent,e sau practici necesare de adoptat,pentru a garanta unele condit,ii de securitate obiectiveacceptabile din punct vedere obiectiv. În construct,ii, putemconsidera ca si “Activitat,i Preventive” esent,iale, elaborareaPlanului de Securitate si Sanatate, desemnarea si actuareaCoordonatorului pe timpul fazei de execut,ie a lucrarii,reuniunile de coordonare interimpresariala, informarea sauformarea muncitorilor ori supravegherea sanatat,ii.

A) UTILAJE DE MUNCA.

În sectorul construct,iilor, are o mare important,a utilizarea demasinarii, atât în fazele init,iale ale lucrari, cât si în cele deexecut,ie, foarte periculoasa potent,ial vorbind; asa precumechipamentele de munca –schele, platforme sau scari– din carese genereaza un mare numar de accidente.

În schimb, ceea ce se întâmpla cu controlul condit,ilor deutilizare ale masinariilor sau echipamentelor de munca,controlul “securitat,ii structurale” adica, cum ca s-au fabricat înmod sigur, este privat; este obligat,ia fabricantului, furnizoruluiori importatorului de a garanta gradul de sigurant,a, atuncicând se utilizeaza în mod adecvat.

Aceasta “securitate structurala” reiese din faptul ca au fostfabricate în conformitate cu normele de securitate recunoscuteîn mod internat,ional si de multe ori, superate fiind probeleefectuate de catre organismele de control. Aceasta garant,ie sepoate verifica prin “marcarea CE”, care trebuie sa figureze latoate masinile si utilajele de munca fabricate dupa 1 Ianuarie1995.


35


Masinariile sau utilajele de munca fabricate anterior,cunoscute în mod normal ca si “utilaje vechi” sau “utilajeuzate“ trebuie sa dispuna de un “certificat de adaptare”,eliberat de catre un organism de control, care sa garantezeîndeplinirea cerint,elor de securitate. Procedura esteasemanatoare cu cea a automobilelor noastre: atunci când suntnoi, fabricantul garanteaza securitatea; când se învechesc,trebuie realizate inspect,iile tehnice.

Pe lânga “marcarea CE” sau “certificatul de adaptare”,fabricantul utilajului emite un manual de instruct,iuni pentru ocorecta utilizare.

Pe de alta parte, masinile dispun de indicat,ii adezive subforma de avize sau instruct,iuni scurte, semnale sau pictogramecare informeaza asupra riscurilor celor mai importante saumasurile bazice de prevenire.

În sfârsit, masinile si utilajele de munca sunt înscrise într-unregim de întret,inere si întret,inere stabilit de catre însusifabricantul. Pe lânga aceasta, în sectorul construct,iilor si datefiind condit,iile atmosferice –ploaie, vânt–, utilajele se vorrevizui în mod deosebit.

În consecint,a, o activitate preventiva bazica în sectorulconstruct,iilor consista în, asa precum muncile trebuieplanificate dupa diferitele tipuri sau faze ale lucrarilor,existent,a unui sistem de planificare si programare ale reviziilorsi verificarilor utilajelor de munca, atât prin medii externe–macarale– cât si interne, de catre personal capacitat.

Aceste activitat,i trebuie sa fie documentate, verificareaacestora realizandu-se la administrat,iile centrului de munca,unde trebuie sa existe documentat,ia corespunzatoare.

În legatura cu echipamentele de protect,ie individuala, caredeasemenea sunt considerate utilaje de munca si trebuie sa seadecveze regulilor descrise –marcarea CE, etc.–, trebuiedocumentata înmânarea si primirea de catre tot,i muncitorii.Data înmânarii si a condit,iilor de întret,inere sunt importante.

De multe ori sunt importante “muncile specifice”, careprezinta riscuri speciale –demolari, utilizarea explozivelor,atmosfere nocive, inundat,ii–. În aceste cazuri, va trebuiverificata nu numai contemplarea concreta si detaliata aPlanului, ci si capacitatea persoanei responsabile de conducereasi supraveghere a execut,iei.

Personalul însarcinat cu manevrarea sau utilizarea masinariei–de exemplu macaragiul sau soferii masinilor– trebuie sa fiecapacitat,i adecvat din punct de vedere profesional, respectivacapacitate constând în scris. În orice caz, va trebui specificata înscris lista persoanelor însarcinate cu manevrarea fiecarei masini.

B) VATAMAREA SANATAT, II

Legea de Prevenire de Riscuri de Munca considera ca, atuncicând se produce o vatamare la adresa sanatat,ii, s-a produs oeroare în Sistemul de Prevenire, fiind necesara analizareacauzelor, cu scopul de a adopta masurile necesare.

Un Delegat de prevenire trebuie sa ia în considerat,ie nunumai accidentele, ci si incidentele –atunci când se produce ovatamarea la obiecte si nu la muncitori, de exemplu cadereaunei încarcaturi cu bolte mici atunci când este ridicat cumacaraua si nu afecteaza pe nimeni–. În toate aceste cazuri,trebuie realizata o investigat,ie a cauzelor si o propunere demasuri de corijare.

Exista diverse tehnici pentru investigarea unui accident, celmai cunoscut fiind cel numit “arbore de cauze“, care consista înidentificarea si valorarea tuturor factorilor care au intervenit laproducere.


36


Trebuie sa plecam de la premiza ca, la producerea unuiaccident, intra în joc mai mult,i factori. Trebuie evitateexplicat,iile simple, pentru ca obisnuiesc sa fie simpliste. Deobicei, este vorba de factori obiectivi –condit,ii incorecte saunesigure si obiective–, comportamente neadecvate.

La investigat,ie trebuie sa eliminam orice prejudiciu saupresupunere, cum ar fi afirmat,ia: ¡eu am spus doar!, sau¡aveam eu dreptate!

La investigat,ie trebuie sa se aplice urmatoarele observat,ii:

- trebuie sa fie imediata, pentru a evita alterarea situat,iilorsi a cauzelor,

- raspunsurile si opiniile martorilor si ale afectat,ilor, nutrebuie sa fie influent,ate de catre un tert,,

- se pretinde identificarea cauzelor, nu determinarea si înnici într-un caz judecarea responsabililor,

- accidentatul sau martorul trebuie sa se pronunt,e culibertate si claritate, fara întreruperi, cu întrebari închisesau dirijate,

- daca se decide reconstruirea totala sau part,iala aaccidentului, vor trebui luate masurile necesare pentru aevita repetarea acestuia,

- trebuie adunata o recopilare sumara care sa raspundachestiunilor bazice: cine, care, unde, cum si când. În modposterior si la sfârsitul procesului, vom determina motivul.

Investigat,ia accidentului va trebui realizata într-un modelnormalizat, pentru a evita omiterea vreunui dat sau element deinteres.

(Un model orientativ pentru investigarea unui accident sepoate vedea la pagina 103 din Lista de Verificare).

Se considera ca toate elementele au un caracter de defectecritice, pentru ca constituie elemente bazice si permanente aleSistemului de Prevenire. Inexistent,a sa determina lipsa degarant,ii ale Condit,iilor Materiale de securitate corecte si care arputea fi sau nu aleatorii.


37



38


Nimeni nu ar utiliza o masinarie sau un echipament demunca fara garant,ii; în aceste condit,ii trebuie cerutimpresarului ca realizarea acestor activitat,i sa faca parte dinprocedurile operative si din propria politica a întreprinderii.

Nu este deasemenea admisibil ca atunci când se produce unaccident sau un incident semnificativ, sa nu se produca în modautomatic o react,ie a Serviciilor de Prevenire, pentru a analizacauzele si pentru a alege mediile necesare pentru a evitarepetarea acestuia.

manual de ajutor pentru delegatul În …mcaugt.org/documentos/0/doc630.pdfmanual de ajutor pentru...

Documents