Mănăstirea Hurezimănăstire de maici, viaţă de obşte

www.inforegio.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației PubliceAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional

Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, BucureştiTelefon: 0372 111 409E-mail: info@mdrap.ro

www.mdrap.rowww.inforegio.ro

Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismOrganismul Intermediar pentru Turism

Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, BucureştiTelefon: 0372 144 000

Fax: 0372 144 001

Bene�ciar proiectFundația „Cuvântul care zidește”

Str. Mitropolit Firmilian nr.3, Craiova, Dolj, Cod Poştal 200381Tel. �x: 0251/53.27.28 Tel. mobil: 0756.196.607 Fax: 0251/53.27.28

E-mail: m_pasmangia@yahoo.com

Material gratuitwww.monument-istoric.ro

Copyright © Fundația „Cuvântul care zidește”

Turismul cultural religios din judeţele Vâlcea şi Olt - oportunitate de promovare a identităţii naţionale şi a valorilor patrimoniului naţional

Fundația „Cuvântul care zidește” Aprilie 2013

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

MĂNĂSTIREA

HUREZI

RÂMNICU VÂLCEA

Mănăstirea Hurezi are hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena şi Sfinţii Martiri Brâncoveni” și este așezată la poalele Muntelui Căpățânii, la marginea satului Romanii de Jos, localitate aflată la aproximativ 50 de kilometri de Râmnicu-Vâlcea, pe Drumul Național DN 67, în județul Vâlcea. Fiind considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc din întreaga țară, Mănăstirea Hurezi este poate și cel mai mare ansamblu monahal din România. Acesta se întinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzând mănăstirea propriu-zisă, Biserica Bolniței, Schitul „Sfinților Apostoli”și Schitul „ Sfântul Ștefan”. Acestora li se poate adăuga și Biserica „Sfinții Îngeri”, ctitorită tot de către unul dintre starețiși poziționată puțin mai la sud de incinta mănăstirii. Începând cu anul 1993, mănăstirea de la Hurezi se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Numele mănăstirii se trage de la păsările numite „ huhurezi”, păsări de noapte cu un penaj deosebit de colorat. Potrivit legendei locale, meșterii tocmiți de Sfântul Constantin Brâncoveanu erau nevoiți, din cauza turcilor, să lucreze mai mult noaptea, când se auzeau numai huhurezii. Primul document în care apare planul mănăstirii este datorat inginerului austriac Johann Weiss, fiind realizat în 1731, cu prilejul redactării raportului privind situația geografică și capacitatea de cazare și apărare a ansamblurilor mănăstirești din Oltenia.

8 1

Mănăstirea Hurezimănăstire de maici, viaţă de obşte

www.cuvantulcarezideste.ro

PICT

URĂ

Pictura interioară are o mare valoare, deoarece, în afara scenelor religioase, pictorii au creat o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor și Cantacuzinilor. De remarcat, alături de pictura în frescă, tot pentru biserica mare, atât catapeteasma sculptată în lemn de tei cu aur, cât și candelele de argint, donate de doamna Maria Brâncoveanu. Pictura bisericii a fost realizată de zugravii Constantinos, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim și reprez-intă una dintre realizările cele mai importante ale picturii secolului al XVII-lea. Tabloul votiv este poate cel mai mare, deosebit și valoros din întreaga țară. Acesta înfățisează o veritabilă galerie de portrete istorice, de mare valoare artistică, înfățișând pe Sfântul Constantin Brâncoveanu, împreună cu întreaga lui familie, în care se distinge chipul doamnei Maria, alături de strămoșii lui direcți și de rudele din neamul Basarabilor și al Cantacuzinilor. De aici se înțelege și faptul că biserica se dorea a fi atât necropolă a familiei Brâncoveanu, cât și a neamului său.

2 7

Poză coperta față: Mănăstirea Hurezi - vedere Sud-VestPoză coperta spate: Mănăstirea Hurezi - vedere chilii

Catapeteasma Bisericii vechi Catapeteasma Bisericii vechi

Fragmente din tabloul votiv

SCUR

T IS

TORI

C

ARHI

TECT

URĂ

6 3

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a încredințat supravegherea acestor mari și valoroase lucrări, rudei sale Pârvu Cantacuzino, mare stolnic, căruia, murind în anul 1691, i-a urmat Cernica Știrbei, fost mare armaș. Dintre meșterii renumiți de la Hurezi îi menționăm pe: Manea - vătaful zidarilor, pe Istrate lemnarul și pe Vucașin Caragea - pietrarul, toți trei fiind zugrăviți pe perete, în pridvorul bisericii celei mari .

Mânăstirea Hurezi prezintă două incinte: prima incintă este delimitată de ziduri din cărămidă, nu foarte înalte, care cuprind atât mănăstirea, cât și schiturile acesteia, în vreme ce a doua incintă este fortificată și deosebit de înaltă, având clădiri pe trei laterale, iar spre răsărit un zid înalt. Intrarea este așezată sub turnul-clopotniță, în care se află, chiar și astăzi, patru clopote mari, având între 300 și 1.000 de kilograme. Pe trei clopote stă scris numele Sfântului Constantin Brâncoveanu.

Biserica cea mare a Mănăstirii Hurezi, închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena, a fost ctitorită, între anii 1693-1697, de către Sfântul Constantin Brâncoveanu. Lăcașul are o lungime de 32 de metri și o înălțime de 14 metri, fiind zidită în formă de cruce și împărțită în pridvor, pronaos, naos și Altar. Adesea, s-a spus că arhitectura acesteia a avut drept model biserica Mănăstirii Curtea de Argeș. În acelaşi timp cu impunătoarea biserică, a fost construită şi incinta, înzestrată în interior, la sud, vest şi nord de reşedinţa domnească, cu chilii dublu etajate, cuhnii şi alte construcţii anexe. La început, intrarea în mănăstire a fost amplasată în centrul aripii vestice a incintei, acolo unde se află paraclisul, dar mai târziu, înainte de 1750, a fost închisă şi transformată în refectoriu, accesul fiind permis prin coridorul boltit de sub clopot-niţa din aripa sudică. În interiorul bisericii, pe lângă inestimabilul iconostas sculptat în lemn, se află scaunul domnesc sculptat tot în lemn, purtând stema Cantacuzinilor, strănile și un bogat policandru, toate din vremea ctitorului. Sub paraclis, la parter, se află trapeza - sala de mese a mănăstirii - frumos boltită printr-o calotă sferică, sprijinită pe arcuri joase și puternice. Pictura în frescă, executată între anii 1705-1706, se păstrează în condiții foarte bune.

Soborul Sfinților Arhangheli - icoana hramului

Imagine din curtea interioară

Turnul clopotniței Aripa stângă a clădirii

ARHI

TECT

URĂ

ARHI

TECT

URĂ

4 5

O altă podoabă arhitecturală este reprezentată de foișorul egumenului Dionisie Bălăcescu, ridicat între anii 1752-1753, de către pietrarul Iosif. Pronaosul păstrează câteva morminte. Mormântul cel mai de seamă, lucrat în marmură și acoperit cu o placă sculptată, pregătit pentru ctitorul voievod, nu și-a împlinit însă niciodată rostul. Astfel, se crede că Sfântul Constantin Brâncoveanu ar fi fost înmormântat, pe ascuns, de frica turcilor, în Biserica Sfântul Gheorghe, din București. În partea dreaptă a pronaosului, în fața tabloului votiv, se păstrează un sarcofag gol: este cel care ar fi trebuit să adăpostească rămășițele pământești ale domnitorului. Piesa se numără printre puținele monumente funerare de acest fel din epocă. Ghika-Budești considera sarcofagul ca mormânt al Ancuței Brâncoveanu. Un alt mormânt din pridvor, deosebit și el, este cel al vrednicului egumen, Ioan Arhimandritul.

În interiorul mănăstirii, Constantin Brâncoveanu amenajează cu ajutorul starețului Ioan, o bibliotecă pe care doctorul Ioan Comnen de la curtea lui Brâncoveanu o caracteriza, la 1702, astfel: „ai întemeiat o bibliotecă demnă de văzut, cu multă cheltuială, în mănăstirea ce frumoasă a Hurezilor, zidită de tine și ai umplut-o cu cărți felurite și foarte de folos”. Ea a fost înzestrată de domn cu cărți liturgice rusești și grecești, tipărite la Moscova și Veneția, precum și cu tipărituri românești, grecești și slavone, apărute la Iași, Liov și Kiev. Interesul umanist al domnitorului pentru istorie se confirmă prin existența în bibliotecă a valorosului „corpus”al izvoarelor istoriei bizantine, ca și a unor cărți de literatură antică și bizantină. În prezent, biblioteca adăpostește circa 4000 de volume. Pe lângă bibliotecă, în incinta mănăstirii a funcționat și o școală de zugravi care a pus bazele celui mai puternic atelier de pictură din istoria artei vechi românești. De-a lungul vremii, așezământul monahal de la Hurezi a fost reparat și restaurat de mai multe ori, în anii 1827, 1872, 1907-1912, 1954 și 1960-1978. Bolnița este ctitoria doamnei Maria, soția domnitorului ctitor (1696) și pictată de Preda Nicolae și Ianache. Schitul „Sfinții Apostoli”, ctitorit de starețul Ioan (1698), a fost pictat de ierodiaconul Iosif și Ioan, în anul 1700. Schitul „Sfântul Ștefan”, ctitorit de Ștefan, al doilea fiu al domnitorului a fost pictat de Ianache, Istrate și Hranite. Mănăstirea Hurezi răspunde unor funcții multiple: lăcaș de cult, palat domnesc, necropolă domnească, așezământ cultural, toate evidențiind clar expresia personalității puternice a ctitorului Constantin Brâncoveanu.

Biserica veche Biserica veche

Chilii