managementul de caz - asociatiasteasm.ro€¦ · privire la managementul de caz al beneficiarilor,...

MANAGEMENTUL

DE CAZ

ÎN ASISTEN A SOCIALȚ Ă

A GRUPURILOR

VULNERABILE

Ghid practic pentru intervenția în rețea

2015

Aceast ghid practic de aplicare a metodologie de management de caz în rețeaua formată dindiferite ONG-uri și instituții implicate în furnizarea de servicii sociale și de bază pentru persoaneaflate în dificultate, este rezultatul activității din perioada martie – septembrie 2015 a Grupului delucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabiledin Satu Mare compus din 26 de ONG-uri și instituții.

Realizarea ghidului s-a făcut în cadrul proiectului cu titlul “Parteneriat inter-sectorial – bazaserviciilor sociale de calitate”, RO2013_C4_23, implementat de către Asociația Stea înparteneriat cu Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare, Poliţia Locală a municipiului SatuMare şi Direcţia de Evidenţă a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare.Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG înRomânia(www.fondong.fdsc.ro).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 –2014.

Coordonatori :

Bala Cristina – asistent social principal, director al Asociației Stea

Iacob Camelia – asistent social principal, coordonator al Centrului de Prevenire, Evaluare șiConsiliere Antidrog Satu Mare

Văsuț Doina – asistent social principal, director al Serviciul Public de Asistență Socială SatuMare

Publicație realizată de Asociația Stea

www.asociatiastea.ro

Octombrie 2015, Satu Mare

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

2

http://www.eeagrants.org/

http://www.asociatiastea.ro/

http://www.fondong.fdsc.ro/

MULȚUMIRI Mulțumim următoarelor instituţii publice şi organizații nonguvernamentale sătmărene

pentru implicarea directă în activitatea de elaborare a metodologiei de management de caz înrețea în cadrul reuniunilor Gupului de lucru inter-sectorial pentru prevenirea și combatereaexcluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare și testarea acestia prin lansareaprocesului de management de caz comun / integrat în practica asistenței sociale la nivelulmunicipiului Satu Mare:

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Satu Mare

Asociaţia Freres Europa

Asociația Stea

Biroul Judeţean pentru Romi din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Satu Mare

Centrul de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog Satu Mare

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Colegiul Național al Asistenților Sociali din România, structura teritorială Satu Mare

Direcția de Evidență a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare

Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare

Fundatia FARA Romania Filiala Foyer Satu Mare

Fundația Hans Lindner

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Satu Mare

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Satu Mare

Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare

Organizaţia CARITAS a Diecezei Satu Mare

Penitenciarul Satu Mare

Poliţia Locală Satu Mare

Serviciul de Probaţiune Satu Mare

Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare

Construirea acestei metodologii ne-a oferit privilegiul de a coordona un demers complexcare aduce la masa de lucru comună, instituții și organizații neguvernamentale locale șijudețene. Le mulțumim acestora pentru interesul, deschiderea și deplina cooperare în realizareaacestei metodologii și ne punem speranța în continuarea implementării asteia pentru a puteacuprinde treptat un număr cât mai mare de beneficiari, a căror șanse de incluziune socială să fiesporite prin eforturile comune ale partenerilor implicați.

Echipa Asociației Stea


3


CUPRINS

CONTEXT..................................................................................................................................................5

INTRODUCERE..........................................................................................................................................8

ORIGINEA CONCEPTULUI.........................................................................................................................9

DEFINIȚII................................................................................................................................................10

SCOPUL MANAGEMENTULUI DE CAZ.....................................................................................................11

PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE MANAGEMENTULUI DE CAZ....................................................................11

STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE CAZ...........................................................................................12

ASIGURAREA CALITĂȚII MANAGEMENTULUI DE CAZ..............................................................................13

FORMELE MANAGEMENTULUI DE CAZ...................................................................................................14

FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI DE CAZ..................................................................................................14

ETAPELE MANAGEMENTULUI DE CAZ.....................................................................................................15

ECHIPA MULTIDISCIPLINARĂ..................................................................................................................19

MANAGERUL DE CAZ ȘI ATRIBUȚIILE LUI................................................................................................20

RESPONSABILUL DE CAZ.........................................................................................................................22

METODOLOGIA DE MANAGEMENT DE CAZ COMUN..............................................................................23

COMUNICARE ȚI MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI..................................................................................25

INSTRUMENTE DE EVALUARE ȘI INTERVENȚIE........................................................................................27

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................................39


4


CONTEXT

“Fii tu schimbarea pe care vrei s o vezi în lumeă ”.

Mahatma Gandhi

Acest ghid metodologic este rezultatul a zeci de ore de muncă a grupului de lucrucompus din specialiști din domeniul social cu o vastă experiență de intervenție cu persoanelevulnerabile.

Necesitatea elaborării unei metodologii de management de caz unitar / integrat, a pornitde la analiza stării de fapt a domeniul social din Satu Mare și a nevoilor evidențiate princercetarea socială „Evaluarea nevoilor şi accesibilităţii la servicii sociale a grupurilor vulnerabiledin Satu Mare” realizată cu implicarea Gupului de lucru inter-sectorial pentru prevenirea șicombaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare –GIPEX și publicată deAsociația Stea în 2015.

Câteva din cele mai alarmante aspecte evidențiate sunt :

1. Probleme grave de integrare școlară a copiilor : fără educație, aceștia riscă sărepete modelul de viață în condiții de subzistență al părinților lor, adâncindu-se șimai mult în sărăcie

52,27% dintre copii nu merg la grădiniţă 28,65% dintre copii nu sunt înscrişi la şcoala primară 53,19 % dintre adoleşcenţi (14 – 18 ani) nu sunt înscrişi la şcoală Dintre copii înscrişi la şcoală : 10% nu merg deloc, iar 9 % nu merg în fiecare zi

2. Adulți cu oportunități minime de integrare profesională: 64,8% din totalul repondenţilor au un nivel scăzut de şcolarizare (au terminat cel

mult 8 clase și majoritatea sunt analfabeți) 70% dintre adulţi nu au calificare profesională doar 1 din 5 persoane lucrează 19,8% dintre cei care ar putea munci nu au lucrat niciodată

3. Copii exploatați pentru traiul de zi cu zi al familiei, a căror viitor este compromis: Vârsta medie de la care au început să cerşească cei care practică cerșetoria

este : 10 ani Vârsta medie la care au început să practice prostituția persoanele care recunosc

că au această ocupație este de 14 ani.

4. Sărăcie care se perpetuează și se agravează: 13% dintre respondenți au fost nevoiţi să mănânce din gunoi


5


în 30% din familii cel puţin o persoană s-a culcat nemâncată din lipsa resurselorpentru hrană

38% nu şi-au încălzit locuinţa din lipsă de resurse 44% nu au venituri suficiente nici pentru strictul necesar 22% locuiesc în condiţii de extremă precaritate 42% nu şi-au putut cumpăra medicamente pentru ca nu au avut bani 38% nu au apelat la medic chiar dacă ar fi avut nevoie 30,38 % nu au asigurare medicală 10,43% nu sunt înscrişi la medic de famile

5. Violența în familie : 14% dintre copii recunosc că sunt bătuți în familie aproape în fiecare zi 11% dintre femei recunosc că sunt bătute în familie aproape în fiecare zi

La acestea se adaugă câteva observații esențiale făcute de experții din grupul de lucru :

Nivel ridicat de asistențialism, grave probleme de mentalitate care se perpetueazăla generațiile tinere. O parte semnificativă dintre persoanele aflate în dificultate solicităajutor din toate sursele pe care le identifcă, însă sprijinul primit răspunde de cele maimulte ori unor nevoi imediate, fără a fi în măsură să-i determine să-și asume un rol activîn ieșirea durabilă din situațiile de dificultate cu care se confurntă (de exemplu prinintegrare profesională).

Majoritatea adulților aflați în dificultate sunt obișnuiți cu un mod de viață careîngreunează foarte mult integrarea lor profesională. Ei au abilități de viață slabdezvoltate, astfel încât nu reușesc să facă față cerințelor de pe piața forței de muncă(respectarea programului și punctualitate, realizarea sarcinilor, responsabilitate,rezistență la frustrare, capacitate de efort psihic prelungit…)

Domeniul social se confurntă cu grave probleme din cazua subfinanțării cronice(resurse insuficiente pentru dezvoltarea serviciilor sociale, lipsă de resurse umane)

Impactul limitat pe care acțiunea individuală a diferiților actori sociali îl are petermen lung în susținerea incluziunii sociale durabile a persoanelor marginalizate.Lipsa muncii în rețea pentru o intervenție coerentă și eficace la nivelul persoanei aflată îndificultate determină un impact scăzut al acțiunii ONG-urilor și instituțiilor care lucrează înmod individual cu aceelași caz. Cu toate că de multe ori o familie aflată în dificultateprimește sprijin din multiple surse, în majoritatea cazurilor situația acesteia nu seamelioreză semnificativ, continuând să fie dependentă de ajutor pe termen lung.

Acesta este contextul în care construirea unei metodologii de management de caz încomun / unitar a devenit o prioritate pentru ONG-urile și instituțiile sătmărene cu acțiune îndomeniul social urmărind eloaborarea unor practici de lucru eficiente în rețeaua locală afurnizorilor de servicii și beneficii sociale, care să asigure o mai bună acoperiere a nevoilor


6


persoanelor aflate în dificultate dar și creșterea gradului de responsabilizare a adulților dingrupurile vulnerabile, pentru o incluziune socială durabilă.

De asemenea, aplicarea acestei metodologii de management de caz își propune săcontribuie la eficientizarea utilizării resurselor care există în domeniul social, promovând oacțiune pe principiul complementarității între diferiții actori sociali implicați.

Principalele aspecte analizate de către membrii GIPEX care au lucrat împreună laconstruirea managementului de caz comun / unitar sunt: serviciile sociale care pot fi accesate defiecare categorie de beneficiari din grupurile ţintă, roluri şi responsabilităţi ale instituţiilor publiceşi ONG-uri, modalităţi de intervenţie, definirea circuitului de intervenţie, roluri şi responsabilităţi înmonitorizarea şi evaluarea beneficiarilor, modalităţi eficiente de comunicare inter-instituţională cuprivire la managementul de caz al beneficiarilor, modalităţi de informare a beneficiarilor.

Ghidul de față definește managementul de caz, prezintă elementele sale și oferă un setde principii pentru a ghida în practică munca părților implicate în procesul de management decaz în rețea. De asemenea, descrie criteriile de utilizare a managementului de caz, clarificărolurile și responsabilitățile instituţiilor şi organizaţiilor implicate în managementul de caz algrupurilor vulnerabile și propune o procedură eficientă de lucru în rețea intre organizaţiileimplicate în asistenţa socială a grupurilor vulnerabile.


7


INTRODUCERE

La peste un secol de la apariția sa, managementul de caz este de mare actualitate inasistenta sociala. Pe fondul constrângerilor financiare atat publice cat și private existente insistemele de educație, sănătate și servicii sociale, coordonarea de servicii este din ce în ce maimult percepută ca o strategie de îmbunătăţire a calitatii serviciilor si rezultatelor în vedereareducerii costurilor asociate (Brown, 2009; Centrele pentru Medicare & Medicaid Services, 2011;Silow-Carroll, Edwards, & Lashbrook, 2011; US Department of Veterans Affairs, 2011).

Avand in vedere ca in legislaţia romaneasca privind asistenţa socială, managementul decaz este definit doar pentru protectia copilului aflat in dificultate, este nevoie de cercetarisuplimentare care sa demonstreze eficacitatea diferitelor modele de managementul de caz cugrupuri de populații specifice.

În acest context, managerii de caz in asistenta sociala se confruntă atât cu oportunități,cât și cu provocări. Cu o bază de pornire solida si cu perspective largi asupra mediului,managerul de caz este asistentul social profesionist, bine instruit pentru a dezvolta și aîmbunătăți sistemele de asistență (inclusiv sisteme de furnizare de servicii, resurse, oportunități,și suport social), ceea ce conduce la bunăstarea persoanelor, familiilor și comunității.În plus, asistenții sociali au recunoscut de mult timp că relația terapeutică dintre profesionist șibeneficiarul sau joacă un rol esențial în managementul de caz. Această expertiză poziționeazăprofesia de asistent social ca un lider în domeniul managementului de caz.

Până acum fiecare furnizor de servicii sociale a adaptat forma de management de caz înfuncţie de nevoile beneficiarilor, de resursele disponibile şi de categoriile specifice alepersoanelor care solicitau servicii sociale. Structura procesului managementului de caz, aşa cumeste prevăzută de SMO, este similară pentru toate categoriile de persoane cărora li se acordăservicii sociale, parcurgându-se următoarele etape: evaluarea iniţială, planificarea intervenţiei,realizarea intervenţiei, monitorizarea, evaluarea rezultatelor, etc. Diferenţierea, în derulareaprocesului de management de caz, este dată de obiectivele stabilite şi activităţile propuse caresunt adaptate nevoilor identificate ale beneficiarului.

ORIGINEA CONCEPTULUI

În contextul său istoric, managementul de caz a apărut din necesitatea de a oferi ocoordonare de calitate a serviciilor, dar şi de a furniza servicii sociale intr-o manieră eficientă şirentabilă. Obiectivul principal este acela de a optimiza funcţionarea beneficiarului prin oferirea deservicii de calitate.


8


Există o serie de probleme care trebuie rezolvate pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilorsociale pentru grupurile vulnerabile, dar cea mai importantă este lipsa unor strategii coerente şiaccesibile între componentele sistemului de asistenţă socială. La nivelul beneficiarului,managementul de caz s-a dezvoltat ca un instrument principal, cu scopul de a asiguracontinuitatea asistenţei. Bachrach (1981) a definit continuitatea asistenţei ca nevoia de a asigurabeneficiarului o mobilitate ordonată şi neîntreruptă între elementele sistemului de servicii.

Managementul de caz îşi are originea în modelul de asistenţă socială a populaţiilorsărace din instituţii sociale (Friday, 1986). El a fost utilizat în oraşe prin ani’60 ai secolului XX(Levine,1979) şi folosit şi la alte categorii sociale specifice, inclusiv bătrânii şi copiii.

În 1990, în SUA, a fost fondată Asociaţia Naţională de Management de Caz, scopulcăreia este definirea şi promovarea a acestui serviciu. Managementul de caz este tot mai multaplicat şi la asistarea altor categorii: dependenţi de alcool, victimele abuzurilor infantile, persoanefără adăpost şi foştii deţinuţi.

DEFINIȚII

Definițiile managementului de caz în asistența socială sunt dependente de tipul deintervenție și de coordonarea acesteia, de implicarea și răspunsurile beneficiarilor dar si demodelul promovat de asistenta sociala.

NASW (1992:1) defineste managementul de caz in asistenta sociala “o metoda de a oferiservicii, prin care asistentii sociali profesionisti evalueaza nevoile beneficiarului si ale familieibeneficiarului in colaborare cu acesta, coordoneaza, monitorizeaza, evalueaza si sustinbeneficiarul pentru a accesa servicii sociale care să corespundă acestor nevoi.”(Cojocaru,Cojocaru,2008:24)

Pentru Weil si Karls (1985:2) managementul de caz este definit ca “un set logic de pasi siun proces de interactiune in cadrul retelei de servicii prin care se asigura ca beneficiarii primescserviciile de care au nevoie intr-o forma de sprijin eficace, eficienta si la un costacceptabil”(idem)

Nicoleta Neamțu (2001:13), facand apel la teorii contemporane, descrie managementulca “proces prin care se realizeaza lucrurile”, printr-o serie de activitati relationate intre ele ,concentrate asupra realizarii scopurilor si indeplinite prin intermediul oamenilor si a resurselororganizationale (Certo:1989)

În asistența socială românească, doar pentru managementul de caz privind protectiacopilului aflat in dificultate, managementul de caz este definit prin Ordinul nr.288/2006, in modrestrans ca “metoda de coordonare a tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala


9


desfasurate in interesul superior al copilului de către profesioniști din diferite servicii sau instituțiipublice private”.

Într-un sens mai lag, Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minimeobligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului, defineștemanagementul de caz ca fiind o „metoda de lucru obligatorie utilizata in domeniul protectieicopilului si reprezinta ansamblul de tehnici, proceduri si instrumente de lucru care asiguracoordonarea tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesulsuperior al copilului de catre profesionisti din diferite servicii/institutii publice si private”.

SCOPUL MANAGEMENTULUI DE CAZ

Scopul principal al managementului de caz este de a optimiza funcţionarea şi bunăstareabeneficiarului prin furnizarea şi coordonare de servicii de înaltă calitate, în cel mai eficient modposibil, pentru rezolvarea de nevoi complexe. Asistenţii sociali utilizează următoarele strategiipentru a atinge acest scop:

1. Întărind capacităţile beneficarului de dezvoltare personală, de a face faţă şi desoluţionare a problemelor

2. Crescând abilităţile beneficiarului de a interacţiona şi de a funcţiona în comunitate,respectând valorile şi obiectivele personale ale beneficarului

3. Creând legături între beneficiar şi sistemele care furnizează resurse, servicii şioportunităţi

4. Contribuind la creşterea capacităţii sistemelor de furnizare a serviciilor sociale

5. Creând şi promovând modalităţi de lucru inter-instituţionale

6. Contribuind la dezvoltarea şi îmbunătăţirea politicilor sociale

Obiectivul utilizarii acestei metode consta in asigurarea unei interventii multidisciplinare siinterinstitutionale, organizata, riguroasa, eficienta si coerenta pentru copil, familie, reprezentantlegal si alte persoane importante pentru copil.

Pentru utilizarea corecta a managementului de caz furnizorul impreuna cu coordonatoriiserviciilor vor stabili criteriile de eligibilitate (de admitere) pentru accesul beneficiarilor la serviciilepropuse dar si metodologiile si procedurile de lucru pentru fiecare tip de serviciu.


10


PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE MANAGEMENTULUI DE CAZ

Managementul de caz oferă un punct unic de contact cu sistemul de servicii sociale: seconsolidează într-un singur punct de responsabilitate pentru persoanele care primesc asistenţăde la mai multe tipuri de servicii şi organizaţii. Managerul de caz înlocuieşte procesuldezorganizat sau complicat de trimteri cu un singur serviciu bine structurat. Prin acest lucru oferăpersoanei asistate continuitate. Fiind punctul de contact managerii de caz au o dublăresponsabilitate, faţă de clienţii săi şi faţă de membrii sistemului cu care aceştia vor interacţiona.

Managerii de caz se vor familiariza cu protocoalele şi procedurile de intervenţie folositede celelalte organizaţii. Managerul de caz trebuie să cunoască paleta de servicii socialeexistente la nivel comunitar dar şi alte tipuri de servicii şi să fie în contact strâns cu toţiprofesioniştii implicaţi, să mobilizeze resursele comunitare necesare rezolvării situaţiei socialeale clienţilor.

Managementul de caz are în vedere orientarea pe beneficiar. Managerul de caz seorientează în acordarea de servicii pornind de la nevoile beneficiarului. Managerul de caz îşiutilizează experienţa în identificarea opţiunilor pentru beneficiar, susţinând în acelaşi timp dreptulsău la auto-determinare. În funcţie de opţiunea beneficiarului, managerul de caz va mobilizaresursele existente în comunitate şi îl va sprijini în accesarea serviciilor.

Managementul de caz presupune advocacy. Managerii de caz susţie „cauzabeneficiarului” prin informarea, implicarea personalului de specialitate şi mobilizarea resurselordin serviciile existente în rezolvarea nevoilor lui.

Managementul de caz se bazează pe resursele formale şi informale din comunitate.Managementul de caz este în strânsă relaţie cu serviciile comunitare şi pe resursele informale deasistenţă din proximitatea beneficiarului (familie, prieteni, grupuri de suport, biserică, etc.).

Managementul de caz este pragmatic, răspunzând necesităţilor imediate şi obiective alebeneficiarului, cum ar fi cele de hrană, adăpost, îmbrăcăminte, îngrijirea/protecţia şi siguranţacopiilor.

Managementul de caz este flexibil. Managementul de caz este adaptabil la modificărilece pot interveni în cadrul legislativ, structura serviciilor, disponibilitatea sau lipsa unor resurse,schimbarea managerului de caz şi a echipei de asistenţă.

Managementul de caz este sensibil la diferenţele culturale. Managementul de caz ţinecont de diferenţele de sex, etnie, dizabilităţi, rasă, orientare sexuală, etc şi etapa de viaţă (copil,tânăr sau vârstnici) ale grupului ţintă


11


STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE CAZ

Managementul de caz in asistenta sociala este utilizat pentru toate categoriile debeneficiari, dar principiile managementului calitatii au fost definite in Romania prin standardeobligatorii doar pentru domeniul protectiei drepturilor copilului .

Pentru managementul de caz privind protectia copilului aflat in dificultate exista standardesi norme metodologice de implementare a acestora, care sa asigure o monitorizarestandardizata a cazurilor.

Standardizarea se refera la: stabilirea cu exactitate a conditiilor pentru utilizarea metodei, responsabilitatile partilor implicate, respectarea etapelor managementului de caz, utilizarea unor tehnici si instrumente tip , perioadele de evaluare si de realizare a rapoartelor precum si a planurilor de servicii

(PS) precum si a planului individualizat de protectie (PIP,PIS) monitorizarea si postmonitorizarea

ASIGURAREA CALITĂȚII MANAGEMENTULUI DE CAZ

Există 7 etape esențiale în asigurarea calităţii managementului de caz:

1. Crearea unui climat prietenos, prin prezentarea personala si a serviciului, prinutilizarea corecta a deprinderilor de comunicare;

2. Obtinerea de informatii necesare prin ascultare si intrebari, pentru a clarificasituatia/problema beneficiarului (sa nu fie necesara o alta intalnire pentrucompletarea datelor pe care am omis sa le obtinem);

3. Verificarea pentru intelegerea completa, atat din partea asistentului social cat si abeneficiarului.Trebuie sa ne asiguram ca beneficiarul a inteles explicatiileasistentului social dar si ca problema lui a fost bine inteleasa de profesionist.

4. Propunerea unui plan de actiune, se refera la explicatii legate de ceea ceurmeaza sa intreprindem precum si procedurile de lucru. Se exploreaza impreunacu beneficiarul alternativele si se explica abordarile sugerate;


12


5. Obtinerea unui acord asupra a ceea ce trebuie sa se faca: cine? unde? cand?cum? Se refera la o intelegere detaliată, importanța acestui acord pentru apreveni actiunile negative ale beneficiarului.

6. Asigurarea asistentei asupra careia s-a convenit, prin respectarea contractului siexplicarea situatiilor nou aparute sau a celor neasteptate.Daca beneficiarii sedeclara toleranti fata de intarzierea indeplinirii sarcinilor care le-au fost atribuite,nu vor manifesta toleranta fata de intarzieri ale serviciului si se vor putea simti“parasiti”.

7. Monitorizarea in vederea asigurarii de rezultate, prin asigurarea de-a lungulinterventiei ca beneficiarul a primit sprijinul asteptat.

FORMELE MANAGEMENTULUI DE CAZ

In functie de strategia folosită în utilizarea resurselor pentru realizarea obiectivelor putemevidenția patru forme ale managementului de caz inspirate de modelul analizei SWOT(Cojocaru, 2005:165-170):

1. managementul de caz centrat pe resurse - se refera la utilizarea resurselorbeneficiarului dar si a resurselor serviciilor sociale. Acest tip de management vizeazasuplimentarea resurselor lipsa a beneficiarului;

2. managementul de caz centrat pe rezultate – are in vedere atingerea obiectivelorstabilite prin activarea celei mai importante resurse a beneficiarului. Consta instimularea si motivarea beneficiarului sau reducerea / indepartarea barierelor care arputea impiedica atingerea obiectivelor;

3. managementul de caz centrat pe problema – se refera la analiza problemei, laidentificarea punctelor slabe ale problemei beneficiarului, a disfunctionalitatilor si abarierelor in rezolvarea situatiei sale;

4. managementul de caz apreciativ – este un management centrat pe utilizarea punctelorforte si a oportunitatilor beneficiarului.(Cojocaru,Cojocaru,2008)


13


FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI DE CAZ

Urmărind asigurarea continuităţii asistenţei în interiorul sistemului, managementul de cazeste un proces de identificare a cazului, de evaluare a nevoilor, de planificare, coordonare şifurnizare directă a serviciilor, de monitorizare şi evaluare continuă a nevoilor în cea mai eficientăşi promptă modalitate.

Managementul de caz constituie principalul ax suportiv in interiorul reţelei de asistenţă.

Principalele funcții ale managementului (Nemtu,N., coord Neamtu, 2003:369-371) sunt:

o Planificarea, prin intermediul careia sunt stabilite scopurile organizatiei, metodelede lucru pentru realizarea acestora. Este un proces critic deoarece toate celelaltefunctii depind de ea.In cadrul planificarii se realizeaza o serie deactiuni:colectarea datelor, identificarea resurselor, evaluare, stabilirea scopurilor,politici si standarde de lucru, proceduri de lucru, planuri de actiune, de activitate.

Planificarea poate fi: strategica (politicile si scopurile pe termen lung) si operationala(planurile pe termen scurt si interventia conform planului strategic);

o Organizarea, presupune abilitati pentru colectarea resurselor, stabilirea echipei, aresponsabilitatilor acestora, relatiile si autoritatea pentru fiecare pozitie in parte;

o Coordonarea, se refera la orientarea resurselor umane dar si la coordonareaactivitatilor acestora;

o Dirijarea, este procesul de dirijare, ghidare, indrumare a activitatilor membrilororganizatiei spre realizarea scopurilor. Pe langa aceste activitati dirijarea maipresupune rezolvarea problemelor pentru luarea deciziilor, rezolvarea conflictelor,conducerea pozitiva , monitorizarea progresului.

o Evaluarea, se refera atat la performantele personalului angajat prin tehnicispecifice cat si a serviciilor oferite beneficiarilor.

ETAPELE MANAGEMENTULUI DE CAZ

Principalele etape ale procesului de management de caz sunt :

1. Identificarea şi înregistrarea cazului (presupune un proces de identificare apersoanei / familiei aflate in dificultate);


14


2. Evaluarea iniţială (presupune o investigare sumară a situaţiei beneficiarului pentru adecide dacă acesta se încadrează în criteriile de asistenţă socială);

3. Deschiderea cazului (este ziua in care asistentul social, cu acordul supervizorului,decide deschiderea cazului în vederea colectării informaţiei şi întreprinderii acţiunilorpentru soluţionarea acestuia);

4. Evaluarea complexă (presupune o investigare şi analiză amănunţită a tuturorelementelor care sunt implicate în cazul respectiv: beneficiarul şi mediul său de viaţă,familia şi sistemul de relaţii sociale, factorii care au generat situaţia de risc, resurseleposibile pentru rezolvarea cazului, etc.);

5. Planul individualizat de servicii (presupune o totalitate de măsuri, acţiuni întreprinseîn scopul satisfacerii necesităţilor beneficiarului, cu participarea directă a acestuia);

6. Intervenţia sau implementarea planului individualizat de intervenţie (presupuneacţiuni specifice de intervenţie realizate de către asistentul social, care este şimanagerul de caz, precum şi mobilizarea şi implicarea tuturor resurselor umane,financiare, materiale, comunitare identificate de către acesta în vederea rezolvăriicazului prin indeplinirea obiectivelor planului individualizat de intervenţie);

7. Monitorizarea (presupune urmărirea şi evaluarea permanentă a situaţieibeneficiarului pentru a se asigura starea de echilibru urmărită în soluţionarea cazului;asistentul social nu intervine decât dacă se modifică datele situaţiei beneficiarului sauintervin factori neprevăzuţi care pot afecta echilibrul realizat);

8. Reevaluarea cazului şi revederea planului individualizat de asistenţă (prevedeevaluarea periodică a progreselor beneficiarului, precum şi îmbunătăţirea planuluiindividualizat de asistenţă);

9. Inchiderea cazului (este ziua in care asistentul social decide, prin consultare cusupervizorul său, să încheie orice implicare în cazul dat; închiderea cazului se poaterealiza conform planului individualizat de asistenţă – atunci cand au fost realizateobiectivele stabilite anterior sau prin referire către serviciile sociale specializate –atunci când situaţia de risc nu poate fi rezolvată de serviciile sociale primare).

Deși aceste etape sunt aceleași pentru o anumită categorie de beneficiari, activitățiledesfășurate sunt supuse principiilor individualizarii și personalizării.


15


METODE ŞI TEHNICI ETAPE INSTRUMENTE

ÎNREGISTRAREA CAZULUI

ÎntrevedereVizită la domiciliuConvorbire telefonică

SOLICITARESESIZAREAUTOSESIZARE REFERIRE(Referirea cazului spre alteservicii sociale se realizeazăla propunerea asistentuluisocial prin intermediulasistentului social supervizorşi a conducerii organizaţiei)

Cerere formulată debeneficiarSolicitări de acordare aasistenţeiRegistrul de evidenţă acazurilor; Fişă de înregistrare

Documentarea; Observaţia; Întrevederea; Convorbirea telefonică;

EVALUAREA INIŢIALĂ(presupune o investigaresumară a situatieibeneficiarului pentru adecide dacă acesta seîncadrează în criteriile deasistentă socială)

Fişa iniţială a cazului; Ancheta socială; Raport de vizită;Cererea beneficiarului; Proces verbal de acceptaresau respingere a cereriibeneficiarului;

PRELUAREA CAZULUIData deschiderii cazului este ziua in care asistentul social, cu acordul supervizorului,decide cu privire la înregistrarea cazului in vederea colectarii informatiei si întreprinderiiactiunilor pentru solutionarea acestuia.Documentarea; Observaţia;Convorbirea telefonică;Vizită la domiciliu; Interviulde explorare; Genograma;Ecomapa;

EVALUAREA COMPLEXĂ(presupune o investigare sianaliză amănunţită a tuturorelementelor care suntimplicate in cazul respectiv:beneficiarul si mediul său deviata, familia şi sistemul derelatii sociale, factorii careau generat situaţia de risc,resursele posibile pentrurezolvarea cazului etc.)

Fisa de evaluaremultidisciplinaraContractul de servicii cubeneficiarul;Accept de utilizare amaterialului fotografiat şifilmat;Genograma; Ecomapa;

PLANIFICAREA INTERVENȚIEI

Convorbirea telefonică; PLANIFICAREA Planul Individualizat de


16


Şedinţa echipeimultidisciplinare;Observaţia; Interviuldiagnostic; Interviulterapeutic; Analiza cоmpuluide forţe; Consilierea;

INTERVENTIEI (PIS)(în funcţie de datele obţinutedespre beneficiar, înrezultatul evaluăriicomplexe, se vorrecomanda acţiuni deintervenţie, care vor fistipulate în Planulindividualizat de servicii.Echipa multidisciplinarăîmpreună cu beneficiarulgăseşte resursele care pot fifolosite, din cele disponibileşi partenerii deimplementare a acţiunilorplanificate.

Servicii Referatul de necesitate;

IMPLEMENTAREA INTERVENTIE

Consiliere individuală;Consiliere de grup; Seminar;Training; Consiliul familiei;Grupul de suport; Activitatede mediere;

IMPLEMENTAREAINTERVENTIEI (PII)(presupune actiuni specificede interventie realizate decatre asistentul social, careeste si managerul de caz,precum si mobilizarea siimplicarea tuturor resurselorumane, financiare,materiale, comunitareidentificate de catre acestain vederea rezolvarii cazuluiprin indeplinirea obiectivelorplanului individualizat deasistenţa)

Planul individualizat deintervenţieRaport de activităţiindividuale; Raportul activităţilor de grup;Planul lunar al activităţilor degrup cu beneficiarii;

Consiliere individuală;Observaţia-este urmărităcalitatea integrării sociale abeneficiarului; Analizaprogreselor beneficiarului,elementele - cheie alesuccesului; Şedinţa echipeimultidisciplinare;

REEVALUAREAINTERVENTIEI(prevede evaluareaperiodica a progreselorbeneficiarului, precum siimbunatatirea planuluiindividualizat de asistenta,aici se va decide dacăacţiunile din PIS continuă,vor fi modificate sau vor fiîntrerupte)

Fise de monitorizare aPlanului Individualizat deServicii; ReevaluareaPlanului Individualizat deIntervenţie;


17


ÎNCHIDEREA CAZULUI

Consiliere individuală;Observaţia;

ÎNCHIDEREA CAZULUI(toate obiectivele planuluiindividualizat de asistenţăau fost atinse si beneficiaruleste integrat social,managerul de caz realizandsi o monitorizare postservicii).

Cererea de sistare aserviciilor formulată debeneficiar; Referat de închidere acazului;Decizia de sistare aserviciilor;

Observaţia; Întrevederea;Convorbirea telefonică;

MONITORIZAREAINTERVENŢIEI(prevede urmărirea calităţiiintegrării sociale abeneficiarului, colaborareacu membrii structurilorcomunitare din comunitateaîn care locuieşte beneficiarulîn vederea consolidăriirezultatelor obţinute în urmaimplementării PIS)

Fişa de monitorizare; Raport de monitorizare postintervenţie.

ECHIPA MULTIDISCIPLINARĂ

Echipa multidisciplinară în asistenta sociala se referă la totalitatea profesionistilorimplicati in managementul de caz al unui beneficiar.

Echipa multidisciplinara reuneste persoane care urmaresc un obiectiv comun , care isiaduc aportul prin competenta profesionala personala si colaboreaza pentru a ajunge la unrezultat stabilit” (Miley, O”Melia, DuBois,2006)

Caracteristici ale membrilor unei echipe multidisciplinare:- cunoasterea interpersonala;- capacitatea de rezolvarea a conflictelor;- respectarea valorilor si a codului etic;- capacitati de autoorganizare.

Brill si Levin,(2002) puncteaza cateva etape care eficientizeaza munca in echipa:- identificarea problemei si a limitelor acestora;- stabilirea obiectivului echipei in scopul definirii problemei;


18


- stabilirea scopurilor;- impartirea si atribuirea sarcinilor;- evaluarea rezultatelor din prisma atingerii scopului si a realizarii obiectivelor

Schema procesului de lucru în echipa multidisciplinară are următoarele etape principale:

Etapa 1Asistentul social intervieveaza clientul, colectează informatii referitoare la problema lui.

Etapa 2Consultaţia în grupul de specialişti:Specialişti: Asistentul social Psihologul Pedagogul Juristul/politistul MediculAsistentul social expune informatiile adunate si propune pentru solutionare problema

clientului.Fiecare specialist analizeaza problema din perspectiva profesiei sale, problema fiind

divizată in mai multe componente. Se pune diagnoza problemei, se propune planul de actiunipentru fiecare tip de ajutor specializat.

Etapa 3A doua întâlnire cu clientulClientului i se propune ajutorul specialiştilor.Asistentul social se manifesta aici in rol de mediator, care stabileşte relaţiile client –

specialist.

Etapa 4Evaluarea eficientei interventiilor realizateAsistentul social face evaluarea rezultatelor obţinute în soluţionarea problemei si

anunţă aceste rezultate la şedinţa grupului multidisciplinar.

MANAGERUL DE CAZ ȘI ATRIBUȚIILE LUI

Managerii de caz ”ghidează beneficiarii prin labirintul retelelor de servicii, ajutandu-i sabeneficieze de resursele necesare”.

Ca sa fie eficienti managerii de caz trebuie:- sa cunoasca tipurile de resurse pe care le poate utiliza;- sa detina informatii sigure si corecte despre servicii si resurse;- sa detina abilitati de anticipare a unor situatii sau crize pe care le pot aveabeneficiarii;- sa poata crea si modifica resursele in functie de situatia beneficiarului;


19


- sa coordoneze resursele oferite de alti furnizori.

Managerul de caz (MC), asigura implicarea si conlucrarea unei echipe de specialistimultidisciplinara si/sau interinstitutionala pe tot parcursul managementului de caz.

Managerul de caz (MC) este profesionistul care asigura coordonarea activitatilor deasistenta sociala, avand drept scop elaborarea si implementarea intervenției de asistență socialăghidându-se după:

- Planul individualizat de servicii- Planul individualizat de asistenţă

Poate fi manager de caz asistentul social cu studii de licenta care o experienta de celputin doi ani in serviciile sociale, sau cu un an vechime si cursuri de pregatire in managementulde caz.

In desemnarea MC, directorul ia in considerare urmatoarele aspecte: Numarul de cazuri active; Complexitatea cazuisticii; Experienta; Cunoasterea problematicii respective; Relatia cu copilul si familia; Colaborarea cu reteaua de servicii si institutii.

Atribuții ale Managerului de caz (MC):

a) Coordoneaza eforturile, demersurile si activitatile de asistenta sociala si protectiespeciala

b) elaboreaza Planul individualizat de asistenţă şi celelalte planuri prevazute in legislatiesi alcatuieste echipa multidisciplinara si dupa caz interinstitutionala si organizeazaintalnirile cu echipa precum si cele individuale cu profesionistii implicati in rezolvareacazului;

c) asigura colaborarea si implicarea activa a familiei/reprezentantului legal si a copilului siii sprijina pe acestia in toate demersurile intreprinse pe tot parcursul managementului decaz(ex.organizarea de intalniri periodice sau la solicitarea acestora, acompaniere, sprijinemotional, consiliere;

d) asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolvarea cazului;

e) asigura respectarea etapelor managementului de caz;

f) intocmeste si reactualizeaza dosarul beneficiarului;

g) coordoneaza metodologic responsabilii de caz;


20


h) comunica cu avizul superiorului ierarhic, cazurile pentru care a fost luata decizia deinchidere.

Managerii de caz colaboreaza cu Responsabilii de caz.

RESPONSABILUL DE CAZ

Responsabilii de caz (RC) sunt profesionistii din cadrul serviciilor de asistenţă socialăcare prin delegarea atributiilor de catre MC asigura coordonarea activitatilor legate de elaborareasi implementarea tuturor programelor de interventie specifica (PIS). Aceştia colaboreaza curesponsabilii de PIS, sau in alte domenii (sanatate, educatie).

Responsabilii de caz pot fi asistenti sociali cu diploma de licenta dar si absolventi de liceucu diploma de bacalaureat cu o experienta de munca de cel putin doi ani in servicii sociale

Atributiile responsabilului de caz intern sunt:a)coordonarea eforturilor, demersurilor si activitatilor de asistenţă socială;b)elaboreaza Planul individualizat de servicii si de interventie; c)asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolvarea cazului;d)asigura respectarea etapelor managementului de caz;e)intocmeste si reactualizeaza dosarul beneficiarului

De regula, MC isi deleaga o serie din responsabilitati catre responsabilii de caz.Delegarea integrala a responsabilitatilor se realizeaza catre profesionisti care indeplinescaceleasi conditii minime ca si profesionistul care deleaga.


21


METODOLOGIA DE MANAGEMENT DE CAZ COMUN

Această metodologie este rezultatul particularizării metodologiei de management de cazcomun la nevoile și oportunitățile de intervenție în rețea identificate în perioada martie –septembrie 2015 de către specialiștii din cadrul ONG-urilor și instituțiilor membre ale Gupului delucru inter-sectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabiledin Satu Mare – GIPEX.

ETAPELE DE LUCRU Etapa 1.

Pregătiri interne pentru aplicarea procesului de management de caz comun

1. Desemnarea supervizor intern (SI) Fiecare organizaţie/instituţie desemnează intern supervizorul intern care:

- Asigura supervizarea pe plan intern a procesului de aplicare a managementului decaz comun

- Participă la ședințe trimestriale cu alți SI din alte instituţii/organizaţii - Este responsabil cu completarea bazei de date cu beneficiarii intrați în procesul de

management de caz comun

2.Ședință de pregătire a responsabililor interni de caz = RIC Fiecare organizaţie/instituţie desemnează responsabilii interni de caz, în funcţie de pregătireaşi atribuţiile pe care le îndeplinesc.

- RIC sunt cei care lucrează direct cu cazul și coordonează intervenția pe plan intern

Etapa 2.

Identificarea cazurilor și evaluarea inițială internă

- RIC din fiecare organizație/instituție identifică potențiale cazuri

- RIC din fiecare organizație/instituție realizează evaluarea inițială

- Ședință internă cu SI (la nivelul fiecărei organizații/instituții) în care RIC fac propuneride cazuri și se stabilesc cele care să fie propuse pentru a intra in procesul de MC comun șiprioritatea cazurilor care vor fi propuse de organizație/instituție

Etapa 3.

Înregistrarea / Realizarea si completarea bazei de date comune cu beneficiariicare intra in management de caz


22


- SI de la fiecare organizație/instituție înscrie propuneri de beneficiari noi în baza dedate – max 1 caz nou pe lună

- RIC contactează telefonic SI din cadrul instituțiilor/organizațiilor care furnizeazăservicii/beneficii ce răspund nevoilor inițiale identificate, explorând disponibilitatea acestora dea lucra cu acest caz

- Împreună cu acei RIC care răspund afirmativ se stabilesc de comun acord detaliiprivind ședința de evaluare complexă, în termen de maxim 1 săptămână de la contactare

Etapa 4.

Evaluarea complexă și planificarea intervenției

- RIC se întâlnesc și planifică evaluarea complexă

- Dacă este nevoie sunt implicați și alți factori interesați

- Se stabilește programul de evaluare complexă și responsabilitățile părților

- Unul dintre RIC își asumă rolul să informeze, să programeze și să monitorizezebeneficiarul în procesul de evaluare complexă realizat de diferiți specialiști.

- La încheierea evaluărilor, RIC se întâlnesc din nou pentru a construi planul deservicii/intervenție și se stabilește managerul de caz = MC

- Planul de servicii/intervenție este definitivat prin comunicare ulterioară între toți RICimplicați și adaptare în funcție de negocierile cu beneficiarul. Managerul de caz se asigură căbeneficiarul a înțeles și își asumă responsabilitățile având loc semnarea planului deservicii/intervenție de către beneficiar

- Furnizarea serviciilor/prestațiilor/beneficiilor în procesul comun începe numai după cerolurile și responsabilitățile tuturor părților implicate sunt clar asumate.

Etapa 5.

Monitorizarea cazurilor

- Pentru fiecare caz specific echipa de RIC din cadrul diferitelor organizații/instituțiistabilește frecvența reuniunilor comune de monitorizare a muncii cu cazul. Monitorizare implicăurmătoarele:

- a) verificarea modului de furnizare a serviciilor/prestațiilor/beneficiilor realizareaactivităților


23


- b) răspuns imediat la orice problemă care apare în derularea serviciilor/ activităților - c) asigurarea fluxului de informație între membrii echipei, alți specialiști implicați în

implementarea planului și beneficiar; - d) re-evaluarea situației beneficiarului, respectiv a modului de implementare a

planului, cel puțin o dată la 3 luni, și dacă este necesar, revizuirea planului respectiv; - e) înregistrarea permanentă a informațiilor, progreselor, evoluției cazului în dosarul

copilului; - f) modificarea contractului cu familia/ reprezentantul legal atunci când este cazul

Etapa 6.

Monitorizarea procesului

- SI din fiecare organizațiile/instituțiile implicate realizează monitorizarea internă aprocesului prin întâlniri periodice cu RIC la nivel intern

- SI din organizațiile/instituțiile implicate se reunesc trimestrial pentru a analizafuncționarea procesului, în scopul găsirii de soluții pentru obstacole, discutarea unor cazurideosebite la care organizațiile implicate inițial nu au găsit soluții

Legendă :

MC = management de caz

SI = supervizor intern de caz

RIC = responsabil intern de caz

COMUNICARE ȘI MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI

În implementarea metodologiei de management de caz în rețeaua compusă din diferiteONG-uri și instituții, un rol deosebit îl are stabilirea unor proceduri clare de management alinformației și de comunicare inter-instituțională.

Experiența noastră arată necesitatea construirii unei baze de date cu informații privindbeneficiarii incluși în procesul de management de caz pentru a permite gestionarea eficientă ainformației având în vedere implicarea unui număr mare de participanți la proces. Găsirea uneisoluții tehnice potrivite pentru această bază de date s-a dovedit a fi un aspect dificil lovindu-nede multiple probleme legate de posibilitatea de acces la informații comune în condițiile existenței


24


unor reguli specifice anumitor instituții / organizații cu privire la comunicarea inter-instituționalăde date, cu restricții și blocaje ce țin de diferite reglementări.

O condiție obligatorie pe care trebuie să o îndeplinească toți participanții cu acces la bazade date comună este aceea de a fi autorizați ca operatori de date cu caracter personal, fiindabsolut obligatorie luarea unor măsuri specializate pentru asigurarea unui bun nivel de securitatea datelor care vor fi gestionate în cadrul procesului de management de caz.

Soluția cea mai utilă și mai puțin costisitoare pentru realizarea bazei de date comune cubeneficiarii care vor intra in procesul de management de caz în rețea, identificată în cursulședințelor GIPEX, este cea de conectare la baza de date a Serviciului Public de AsistențăSocială Satu Mare gestionată de o firmă specializată în domeniul IT. Acest lucru se poate face înmodul cel mai simplu prin achiziționarea de către fiecare organizație / instituție implicată în acestproces a unui modul (program IT) care să permită conectarea la această bază de date șidezvoltarea acesteia prin actualizarea și introducerea de date noi în aceasta bază de datecomună care va conține treptat informații despre toți beneficiarii comuni de servicii și beneficiisociale.

Avantajele acestei baze de date comune:

Răspunde nevoilor identificate de a avea un instrument care să ne furnizeze o imagineclară asupra situației beneficiarilor comuni, a tipurilor de servicii și beneficii pe careaceștia le primesc din partea a diferite organizații și instituții în vederea bunei coordonăriia intervenției sociale

Este o soluție securizată care respectă toate cerințele din domeniu. Fiecare utilizator areacces la baza de date prin internet pe baza unui cont cu parola. Serverul fizic se află lasediul SPAS. Astfel pentru celelalte organizații/instituții nu este necesară blocarea unuicalculator pentru acces la baza de date, ci se va putea intra in aplicație de pe oricecalculator conectat la internet pe care organizația/instituția îl are deja. De securizareaaplicației accesibila online se ocupa firma IT care asigura si mentenanța programului.

Pe baza informațiilor introduse, programul generează instrumentele de lucru care suntconstuite după un format definit în comun de utilizatori, de exemplu: ancheta socialăpoate fi tipărită direct din program.

În fazele de început a aplicării metodologiei de management de caz comun / integrat,existența unei baze de date specializate nu este vitală, aceasta devenind cu adevăratindispesabilă în momentul în care numărul de cazuri introduse în acest proces crește.

Ca exemplu de conținut minim de informații al bazei de date, de care specialiștii GIPEXau avut nevoie în fazele de testare a metodologiei de management de caz comun prezentăm oformă simplificată a bazei de date și a procedurii de operare a acestia :


25


Baza de date cu beneficiarii implicați în procesul de management de caz comun

Date deidentificarebeneficiar /CODbeneficiar

Datapropuneriide a intra inprocesul deMC* comun

Instituția /organizațiacare apropus

Nevoiidentificateprinevaluareainițială

Instituții /organizațiidisponibile să seimplice înprocesulde MCC*

Dataprimeiședințe deevaluarecomună

Managerde caz

Servicii /beneficiiasigurate(tip,frecvența,etc...) cunominaliza-re RIC**de lafiecarefurnizor

DurataFurnizării

1 2 3 4 5 6 7 8 9*MCC= management de caz comun**RIC= responsabil intern de caz

Procedura simplificată de gestionare a informațiilor cu ajutorul bazei de date:

În implementarea managementului de caz comun / integrat, fiecare organizație/instituțiepropune un caz nou prin completarea primelor 4 coloane din tabel. Cei care pot să răspundănevoilor identificate în cadrul evaluării inițiale sau cei care lucrează deja cu acest caz (furnizeazăservicii sau beneficii) anunța acest lucru prin completarea coloanei nr.5. Responsabilul intern decaz de la organizația care a semnalat cazul stabilește împreună cu organizațiile implicate dataprimei ședințe de evaluare care se notează în coloana nr.6. În urma realizării evaluării complexeși a construirii planului de servicii se completează coloanele nr. 7 – 9.

INSTRUMENTE DE EVALUARE ȘI INTERVENȚIE

Principalele instrumente folosite în procesul de management de caz sunt:

- Fişa iniţială a cazului este instrumentul de lucu pe care RIC îl completeazăînainte de a deschide un caz. Se completează de fiecare dată când există o solicitare din parteaunei alte instituţii sau a unei persoane pentru instrumentarea unui caz.

- Fişa de deschidere a cazului / Fișa de înregistrare - reprezintă un instrumentfolosit de către RIC în demersul de instrumentare a unui caz şi presupune înregistrarea unor


26


informaţii privind identitatea clientului, tipul de caz în care acesta se integrează, modul în careacesta a devenit cunoscut instituţiei/serviciului de specialitate, aspecte generale privind situaţiaclientului (informaţii privind cuplul marital, numărul copiilor ocrotiţi în familie, sau informaţii privindtipul de proprietate a locuinţei). Momentul deschiderii cazului nu este simultan sesizării situaţieipotenţialului client, deoarece, de cele mai multe ori anumite stări de fapt nu reprezintă cazurisociale. Decizia pentru deschiderea cazului revine asistentului social care, după o evaluareatentă a situaţiei, decide dacă situaţia semnalată reprezintă un caz social şi necesită intervenţiede specialitate. În acestă ultimă situaţie, asistentul social căruia i-a fost semnalată situaţia vadeschide cazul pentru instrumentare, sau îl va referi unei alte intituţii sau serviciu specializat peacel tip de intervenţie. Dacă situaţia semnalată nu reprezintă un caz social atunci nu va fi realizatnici un proces de instrumentare şi intervenţie. De cele mai multe ori, în aceste situaţii asistenţiisociali recurg la înştiinţarea solicitantului printr-o adresă oficială în care se specifică motivulpentru care situaţia semnalată nu va fi instrumentată de către instituţia/serviciul de specialitate.În multe situaţii, data deschiderii cazului poate coincide cu data la care s-a primit solicitarea (ex:cazuri în regim de urgenţă), deoarece asistentului social deţine suficiente informaţii pentru aintegra respectiva situaţie într-un tip de caz social şi de intervenţie specifică. Cu toate acestea,momentul deschiderii trebuie să survină după o atentă evaluare a situaţiei de către asistentulsocial.

- Fişa de evaluare inițială - se completează după ce cazul a fost deschis princompletarea fişei de deschidere a cazului. Este un instrument important în dosarul cazuluideoarece conţine informaţii cu caracter general obţinute din primele întrevederi cu beneficiarul.

- Ancheta socială – este un instrument de evaluare şi intervenţie în contextulcazurilor sociale care urmăreşte situaţia beneficiarului şi natura problemei acestuia şimodalitatea de rezolvare. Acest instrument se aplică în foarte multe domenii de intervenţie aleasistenţei sociale, centrându-se pe individ, familie, grup social sau comunitate, văzuţi cabeneficiari ai evaluării şi intervenţiei de specialitate.

- Fisa de evaluare complexă - este rezultatul evaluării complexe a situaţieibeneficiarului şi urmează recomandările RIC şi ale echipei interdisciplinare. Planul conţineacţiunile pe care trebuie să le realizeze asistentul social în domenii diferite de dezvoltare abeneficiarului.

- Contractul de servicii - este un instrument care se individualizează pentrufiecare caz în parte în funcţie de specificul acestuia şi de conţinutul planului de intervenţie.Utilizarea contractului în relaţia cu clientul are rolul de a determina responsabilizarea acestuia şiimplicarea în intervenţie ca parte activă. De asemenea, forma scrisă a termenilor de colaboraredintre asistentul social şi client are rolul de a conştientiza clientul cu privire la demersul derezolvare a cazului şi la propriile responsabilităţi în cadrul acestui proces. Nerespectareaulterioară a termenilor contractului pot argumenta decizii ale asistentului social cu privire la cazulrespectiv (întreruperea sprijinului financiar, prelungirea perioadei de intervenţie, reevaluareasituaţiei problematice, etc.).

- Planul de servicii / intervenţie - este utilizat de către RIC în cazurile deintervenţie asupra familiilor care se află în dificultate şi presupune atingerea unor obiective, cum


27


ar fi: prevenirea abandonului copilului, intervenţia în caz de neglijenţă şi abuz, prevenireaabandonului şcolar, integrarea socio – profesională a părinţilor, prevenirea şi intervenţia încazurile de violenţă domestică, prevenirea excluderii şi marginalizării sociale, etc. Pentruatingerea acestor obiective, asistentul social împreună cu supervizorul şi beneficiarul vor stabili oserie de acţiuni specifice tipului de caz. În desfăşurarea acestor acţiuni, asistentul socialabordează mai multe sfere de intervenţie, cum ar fi: copii, familie, relaţii în comunitate, reţeauade instituţii, etc. Planul poate fi modificat în funcţie de schimbările care intervin în evoluţiacazului. Orice modificare va fi realizată împreună cu beneficiarul şi supervizorul (ex. decesul unuipărinte poate determina dificultăţi de ordin material, financiar, de ataşament şi orientare).

- Fişa de monitorizare a implementării planului de intervenţie – este realizat deRIC cu scopul de a urmări progresele făcute în rezolvarea sau îmbunătăţirea situaţiei denecesitate a beneficiarului de servicii sociale sau alte probleme care au apărut pe parcursulderulării intervenţiei sociale. Se realizează periodic prin implicarea tuturor RIC desemnaţi înimplementarea măsurilor de intervenţie.

- Fişa de închidere a cazului - reprezintă ultimul instrument pe care RIC îlutilizează în instrumentarea unui caz. Asistentul social hotărăşte închiderea cazului atunci cândau fost atinse scopul şi obiectivele planului de intervenţie.

În continuare prezentăm modele ale instrumentelor comune folosite de către membriiGIPEX în implementarea metodologiei de management de caz în rețea:

1. Fișa de evaluare inițială2. Ancheta socială3. Plan de servicii4. Fișa de minitorizare


28


FIŞA DE EVALUARE INIŢIALĂ

1.DATA VIZITEI:

2.NUMELE ASISTENTULUI SOCIAL:

3.DATE PERSONALE ALE COPILULUI:

NUME ŞI PRENUME:

DATA NAŞTERII:

CERTIFICAT DE NAŞTERE: seria , nr.

CNP:

STARE DE SĂNĂTATE:

ADRESA:

4. DATE PERSONALE ALE PĂRINŢILOR:

MAMA TATA

NUME ŞI PRENUME:

DATA NAŞTERII:

ADRESA:

OCUPAŢIA:

5.DATE PERSONALE ALE FRAŢILOR / SURORILOR


29


NUME ŞI PRENUME:

DATA NAŞTERII:

ADRESA:

ŞCOALA:

6. SARCINI DE REALIZAT:

a.

b.

7. DISCUŢII ( cu cine din familie s-a discutat , cum a decurs vizita):

8. PROBLEME IDENTIFICATE:

9.CLIMATUL SOCIO-AFECTIV DIN FAMILIE:

10.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:

Întocmit: Coordonator compartiment


30


ANCHETĂ SOCIALĂ

I. DATE PRIVIND IDENTITATEA COPILULUI ŞI A FAMILIEI ACESTUIA

Copilul:

Data naşterii: CNP: C.N. : seria , nr. Sexul: Naţionalitatea/etnia: Religia: Reprezentant legal al copilului: Situaţia juridică a copilului în raport cu fiecare dintre părinţi: → tatăl : - → mama: -

Domiciliul copilului este:

PARINTII: TATA MAMANumele si Prenumele:CNP:Data naşterii:Adresa:Studii:Ocupaţia:VenitReligia:Antecedente penale Nu deţinem alte informaţii despre părinţi.

Relaţia maritală:

Alţi membri ai familiei care au influenţă asupra vieţii copilului:


31


Nume şi prenume Vârstă-CNP Şcoala/locul de muncă Observaţii

Fraţi

Alţii

Venitul total al familiei:

Nr. crt. Numele şi prenumele Venit Observaţii

1.

2.

Venitul total al familiei este de ...

II. DATE DESPRE FAMILIE ŞI MEDIUL DE VIAŢĂ A COPILULUI.

Istoricul Familiei:

Climatul familial (efectele lui asupra copilului)

Locuinţa:

Probleme de sănătate:

Situaţia şcolară a copilului:


32


III. PROBLEMA RIDICATĂ DE COPIL:

Motivul încadrării copilului în categoria de copil în dificultate:

Măsuri de protecţie anterioare:

IV. PERSOANE RESURSE:

Nr. crt. Numele şi prenumele Adresa Nr. de telefon Observaţii

1.

V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:

Concluzii:

Recomandări:

VI. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE LEGII:

- Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificarile și com-pletările ulterioare;

- Ordinul 286/2006 privind normele metodologice de completare a planului de servicii;- Ordinul 288/2006 privind Standardele minime obligatorii privind managementul de caz în dome-

niul protecţiei drepturilor copilului.


33


Data efectuării anchetei sociale:

Coordonator Compartiment:

Responsabil caz:


34


PLAN DE SERVICII

MOTIVUL ÎNTOCMIRII PLANULUI DE SERVICII:

Scop:

Obiectiv general:

MEMBRII ECHIPEI DE LUCRU ŞI INSTITUŢIA DIN CARE PROVIN:

Copilul:

CNP:

Data naşterii:

Sexul:

Naţionalitatea:

Religia:

Reprezentant legal al copilului:

DATE PRIVIND IDENTITATEA COPILULUI ŞI A FAMILIEI ACESTUIA:

Domiciliul copilului este:

PARINTII:TATA MAMA

Numele si Prenumele:CNP:Data naşterii:Adresa:Studii:Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

35


Ocupaţia:Numele şi adresa locului de muncă:VenitReligia:Antecedente penale

I. PRESTAŢII

Tipul Cuantumul Autoritatea localăresponsabilă

Perioada deacordare

Cadru legal

II. SERVICII

Protecţia copilului şi familiei:

Instituţiaresponsabilă

Obiective Activităţi Perioada dedesfăşurare

Responsabil de caz

Educaţie formală şi nonformală/informală:

Instituţia/Persoanaresponsabilă


Responsabil decaz

Sănătate:

Instituţia/Persoanaresponsabilă


Responsabil decaz


36


III. INTERVENŢII

Instituţiaresponsabilă


Responsabil decaz/persoanaresponsabilă

Întocmit: Coordonator Compartiment:


37


BIBLIOGRAFIE

1. Muntean Ana, Sagebiel Julien (2003), Practici in Asistenta Sociala, Ed. Polirom, Iasi;

2. Cojocaru S., Cojocaru Daniela (2008), Managementul de caz in protectia copilului, Ed.Polirom;

3. Cojocaru S. (2005), Metode apreciative in asistenta sociala. Ancheta, supervizareasi managementul de caz, Editura Polirom, Iasi;

4. Coulshed Veronica (1993), Practica Asistenţei Sociale, Ed. Alternative, Bucureşti;

5. Irimescu Gabriela (2002), Tehnici Specifice în Asistenţa Socială, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”,Iaşi;

6. Neamtu George.,coord.(2003), Tratat de Asistenta sociala, Ed.Polirom, Iasi;

7. Neamtu Nicoleta (2001), Managementul serviciilor de asistenta sociala, Ed. Motiv, ClujNapoca;

8. National Associations of Social Workers (2013), NASW Standards for Social Work CaseManagement, Washington DC, NASW

9. Veronica Silva V. (2014), Case Management in SSN Programs and Social Services SocialProtection & Labor Global Practice, http://www.worldbank.org/

10. Vourlekis Betsy S., Greene Roberta R. (1992) Social work case management, Aldine deGruyter, New York;

11. World Vision România - Biroul Iaşi, Manual de bune practici in asistenta sociala comunitara

12. www. asistentasociala.ro;

13. Ordin 286/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind intocmirea planului deservicii si a normelor metodologice privind intocmirea planului individualizat de protectie.

14. Ordin 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul decaz în domeniul protecţiei drepturilor copilului


38


Acest material este realizat în cadrul proiectului „Parteneriat inter-sectorial – baza serviciilorsociale de calitate”, RO2013_C4_23, implementat de către Asociația Stea în parteneriat cuServiciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare, Poliţia Locală a municipiului Satu Mare şiDirecţia de Evidenţă a Persoanelor aflată în subordinea Consiliului Local Satu Mare. Proiectuleste finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG înRomânia(www.fondong.fdsc.ro).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 –2014.

Material editat de către : Asociația Stea

Octombrie 2015


39

Bulevardul Octavian Goga nr.14, 440217, Satu Mare

Tel: 0361 – 884.330 Mobil: 0743174169

E-mail: [email protected]

www.asociatiasteasm.ro


mailto:[email protected]

http://www.fondong.fdsc.ro/

managementul de caz - asociatiasteasm.ro€¦ · privire la managementul de caz al beneficiarilor,...

Documents