mai{ttivirea - cdn4.libris.ro pacatosilor.pdf · cdrntatea 9-a frrnos gia,s tv:,,tot neamul...
TRANSCRIPT
Editura EgumenilaI. S.B.N. 9t 8-91 3 -8926 -90-5
MAI{TtIVIREAvv
PACATFOSIIsOR
Carte tipdritd cu binecuvAntareaPrea Sfinfitutui Iustinian,
Episcopul Maramuregului gi Sdtmarului
ObIIIIVRA OqVMOI{U'A2009
=i:
522
CUPRINS
1. Cdtre evlavioqii cregtini ................. 5
2.Prea Sldvitei Pururea Fecioarei de Dumnezeu Nascdtoareigi StdpAnei atoatdzidirea .............7
3. Agapie cdtre cititori ................ ...... 8
Partea I-a
4. Capitolul /. Doud inv[
i.:.
524
37. Capitolul XXXIL Cd pldcerile lumii sunt amare qi trebuie
sd le urasc[ fiecare gi sd doreascd dobdndirea Cerului .... 229
38. Capitolul XXXIil. Despre scurtimea gi primejdiile viefiinoastre ..233
39. Capitolul XXXN Cd nu trebuie sd se mAndreasci cinevapentru starea bund a trupului, ci sd se gAndeascd la
sfdrgitul ei .............. ................... 23840. Capitolul XXXV Despre inqeldtoarea, urdcioasa qi
nrincinoasa fdgdduinfd a lumii gi reaua ei rdspldtire ....24541. Capitolul XXXVI. Cinstea acestei lumi este degartd,
primejdioasd qi scurt[ ...............25442. Capitolul XXXWI. Despre cunoagterea de sine qi despre
reaua pdtimire a firii omenegti ...................26743. Capitolul XXXWil. Streini qi cdldtori suntem in via{a
accasta, qi nu trebuie s[ dorim desfbtdri trupeqti, fiindcdsunt ca ni;te vise ....269
Partea a doua
l. Cctpitolul 1. Dcsprr datolia ce trebuie sd avem cdtre
Dumnezcu, bincl?lciltorul nostru .........,.......2782. Capitolul 1/. Dcsprc dragostea cdtre aproapele ............. 290
3. Capitolul l/L Desprc oc$rnruirea trupului gi omordrea
patimilor ..,...............2994. Capitolul IV Desprc luarea aminte gi b[rb[1ia care ne
trebuiegte la indeletnicirea acestei fapte bune .............. 308
5. Capitolul V Despre infiAngerea inimii qi umilinld ........ 319
6.intdiasfbtuire. Despre zdrobirea inimii qi mulgimeagreqelilor tale........... .................. 322
7. A doua sfEtuire. Cite pagube ifi vin prin pdcat ............. 324
8. Sfdtuirea atreia. Cdt urdgte Domnul pdcatul ................. 325
9. A.patra sfbtuire. Despre pedepsele Iadului ..326
525
10. A cincea sf[tuire. Pentru binefacerile Mdntuitoruluinostru ...327
Il. Capitolul VI. Despre Mdrturisire ............. .. 330l2.intdiaporuncd ........33613. A doua poruncd.... ..33714. Atreiaporuncd ...... 33815. A patra poruncd ..... 340tr6. A cincea poruncd ... 34117. A qasea poruncd ..... 34118. A qaptea porunc[ ... 34219. A optaporunc[, anoua qiazecea.. ............34320. Capitolul VII. Despre cele patru muieri care au fost
osdndite in Iad fiindcd au ldsat cdte un pdcatnemdrturisit ............... ............... 345
21. Capitolul VIil. Despre ispdgire, adicd: post, milosteniegi rugdciune ............... ............... 353
22. Capitolul IX. Despre pregitirea pentru curata gi Sf.impdrtbqire ............364
23. Capitolul X,.......... ................... 37124, Capitolul XI. Rugdciune mai inainte de Sfdnta
imp[rtdqire ............ 38025. Capitolul XIL Altd rugdciune dupd Sfdnta
imp[rtdgire ............ 38426. Capitolul XIil. Cdteva minunate povestiri despre
judecdfile lui Dumnezeu pentru cei ce au indrdznit cunevrednicie si slujeascd Sfdnta Liturghie .. 39I
27 . Capitolul XIV. Despre cei ce s-au impirt[git cunevrednicie, qi au fost pedepsili de Dumnezeu in aceastdvial6, spre a noastrd invd
526
30. Capitolul XVil. Cd nimeni avAnd aici odihn[trupeascd, nu va moqteni impdr[fia cereascd .......'--.'.-. 411
31. Capitolul XWil. Pentru cd trebuie sd def[imdm bogdlia
cea vremelnicd gi s[ adundm bog6lie in cer prin cei
sdraci .... 427
32. Cctpitolut XIX. Despre cele patru mai de pe urm[ ale
omutui. $i pentru aducerea aminte de moarte .......-'.'... 44I33. Capitolut XX. Despre A doua venire a Domnului 9i
despre invierea cea de obgte a oamenilor '.....'...-."...... 451
34. Capitolul XXL Despre negrdrta slavi a Raiului 9i
fericirea drepfilor ..' 467
35. Capitolul XXIL Despre negrditele pedepse ale
nesfArqitului lad.......... .............. 483
36. Capit:olul XXilI. Despre pocdin!6. C[ in vremea morliinimic nur folosegte ............... ..... 500
37. Cdntarea lui Leon infeleptul pentru a doua Venire a
Domnului """""""' 516
38. invaldtura Sf. loan Gurd de Aur ."........ ."... 52Ie'$f. tl"' ,
-*:'-
Vederea Sf. Munte Athos
Cdrntatea 9-a frrnos
GIA,S TV:
,,Tot neamul pimdntesc sd salte, cu Duhul fiind luminat,si si priznuiascl firea mintilor celor frri de trup, cinstindsffinta prlznuire aMaicfi lui Dumnezeu si si strige: Bucuri-Teprea fericiti, Nlscltoafe de Dumnezeu, Clutatl, FurureaFecioari."
Doui
-
PARTEA INTATE
CAPITOLUI Ifuwht5rarri foarte folositoare,inceputul acestei c6rti
la
E vreme ce firea omeneascf a rdrnas supuslblestemului pentru picatul cel strimogesc gi caun pimint neroditor, nelucrat si neadilpat,
care naqte spini, miricini gi alte vreascurio pentruaceasta se cuvine mai intAi sI smulgem rldlcinile celerele gi dupl aceea, sI risidim verdeturi bune si bineroditoare.
Aqadar, cu doui chipuri poti ca sI curitesti sadulcel diniuntru al sufletului, de buruienile cele rele,adicl de plcate. Mai intii sI pieni desivirsit odraslelelor, oprindu-le de a rnai rtsifi, care sunt cele din afafrfapte qi viclene lucriri; - care chip nu este incldesivflrqit, fiindcl rlmin ridicinile picatelordinliuntru, qi cu vfelnea iarbsi odrislesc. Iar cu aldoilea chip, nu ajunge numai sb impiedicim cele dinafarh lucriri ale phcatelor, dar gi sI smulgem cu totuldln inimile noastre, ridlcinile gdndurilor urite qi a
a6 UAr.WUnre
poftelor rusinoase. Si aceasta este mai deslvfirsit decdtcea dintii. Aceasta si facem si noi, adici int2i si fugimde rirr, dezridhcinindu-l cu totul dirr inima noastr[.$i al doilea sl sldim binele, dupl cum ne ?nvatdPsalmistulz ,,Fereste-te de fru pi fr bine,,, adicil frrgi depdicate si fr fapte bune prin pocbinth, ctrci intru acestedoul se implineste toate dreptatea.
Dupi r0;nduiala ace sta, vom imphrti in doulinvdrtbtrurra noastrl. in patea intii vom scrie picatelede care se cade sI fugim, si plantele pefltru vindecarealor, iar in a doua vom povesti bunltitile qirecunogtinta pe cafe o datorlm citre Dumnezeu,bineflcitorul nostru, cltre aproapele qi cltre noiinsine. DupI care scrim pentfu Mirturisirea cea defolosul sufletului si Sfrnta tmpdrtdgire, pentru celepatru de apoi gi pentru toate cite ne va luminaDomnul.
Deci, intii vom incepe pefrtru picate, scriind aicidoui invitlturi de trebuinti pentru vrednicia bunltitii,ca sh o cunoascil fiecate, si vdz?rnd folosul cel multcare prin mijlocirea ei se invredniceste, sI nu seingreuneze de tot necazul si strAmtoratea ce-i va veniprin ea.
Cel ce a urit din inimn picatele sale, si luminatfiind de darul Prea Sffintului Duh, voieste a sluji celuide obste Stdpan si implrat aI nostru, cel dintdi lucruce se cade a face, este acestaz sd socoteasci cuamlnuntul si sI priceapil cI aceastd noui rAnduiall sigtiinll cu cafe incepe, este cea mai vrednici lucrare,cea mai minunati intelepciune, cel mai mare si maide folos bine. Altd bunltate nu se afld nicidecum, caresI fie adevhratb bunltate, nici altd. isprivire fbriaceasta, care este sfrrsitul tuturor faptelor dupi cum
pAcArosnon t7
zice DomnuL ,,fncd una ttebuieste,,. Adici nurnai unlucru ne trebuie, ca sh sluiim gi sI iubim pe Domnul.Aceasta ne zice si inteleptul Solomon la parimii:,,Tetne-te de Domnul gi pdzeste poruncile lui, cdaceasta este tot omul, si pentnt acest sfritgit s-a ziditde Dwnnezeu". Si orice este afard dintnr acestea, sezice ,,degerticiunea desertlciunilof,,, dupl cum ziceSolomon la inceputul cirtii lui.
Dar pentru ca sX cuprinzi, fapta bunl in iniml sisI o poftesti din tot sufletul tiu, trebuie sI gindestila nenurndratele faceri de bine si daruri ce ai luat dela prea bunul Dumnezeu, gi la cele multe ale talephcate. SI cugefi cele de apoi ale tale, adicdc moattea,infricogata Judecatd a Domnului, slava Raiului simunca cea vesnicd" despre care vom vorbi mai pe largla sffirsitul cilrtii; - fiindcI acestea toate arath wedniciaacestei povestiri si datoria mare ce o avem fat6 de ea.Acesta este cel dintii lucru ce trebuie sI-l socoteascl,dupl cum s-a zis, acela care pofteste si mosteneasciimpilrhtia cea negrIitl.
Al doilea, sI te gltegti cu nevoinfl, cunoscind1..vrednicia si rnirimea acestei povestiri, qi cunoscind cI
nu este in lume nici un lucru mare si de mult pre1,care sI nu aibl si oarecare greutate, sI te lmbhrbhtezicu multl mXrime de suflet la necazuri si la toatesuplrlrile care ti se vor intimpla, qi sX le suferi curlbdare si cu multi multumire citre Domnul, cugetindcI mirgiritarul acesta 9i comoara pentru care teostenesti si te nevoiegti, sunt at?;t de scumpe glnepretuite inc0t li se cuvin atdta trudh si nevolnttr, pimai virJos si mai mult, ln ce chip l-au cumptrrat totiSfintii, Mucenicii si Cuviogii, care Etiau cZIt pretuleste.$i pentru aceia l-au cigtigat cu atAtea ostenell, necazud
18 MAr\rnnREA PAcAros[,oR
gi virsare de sdnge. $i nu numai Sfintii, ci asa si celdintai Mucenicul mucenicilor flristos, Fiul si Cuvintullui Dumnezerr, a clrui era aceastl fericire qi implrlfiesi putea sI o aibl qi ffiril de. estenealil, ca un fiu simostenitor al Phrintelui celui ffirh de inceput. Ci auvoit, sI se osteneasc[ cu atita durere gi munc[ cu
ialnicil gi ruginoasl moarte, ca si ne dea pildl cI nueste prilej s[ ne mintuim frri ispite gi necazuri; nicisX dobindim frri dureri gi osteneli, aceastf fericire pecare au luat-o toti cu atilta necaz gi rea pltimire. Darpentru ca str nu te infricogezi gi sb te irnpu-tinezi lasuflet adu-fi aminte pururea ci unde sunt intristlri giamlrlciuni ale lumii, acolo sunt ceregtile mingiieri giindemnuri ale Duhului Sfflnt. Unde sunt vr[ibi si^'npotriviri ale firii, acolo este aiutorul Domnului, careeste mai puternic decit frrea, si-ti face jugul dulce gisarcina ugoarl. CL ceea ce face firea gfeu, Domnulusureazl 9i sprintenegte minunat. Este intristare si jug,insl puterea milei Dumnezeiescului dar, stricigreutatea jugului si o sterge.
Drept aceea, daci cel dintii te infricoseazl si teface lenes gi trindav, sI te indemne cel de al doilea,gi mai vflrtos vrednicia comorii 'acesteia, a veqniceifericiri.
, CAPITOLUL IIDespre pXcatul de moarte. Cflte pagube
aduce celor ce pilcltuiesc-
EMELIA cea dintii a lucrului acestuia, qi piattacea dint2i a acestei in-telegitoare zidin, duplinvltlturile cele rnai de sus, este sI faci in
inima ta o tuqezare intemeiati si hotirflre neclintiti, s6mori de o mie de ori de va fi cu putinfi mai bine,decf,t sI faci un picat de moarte. Cfci precurn ofemeie cinstitl si virtuoasd, alege rnai bine si nroarldecit sd calce cinstea bdrbatuftri ei, gi sX faci o faptfatit de ruqinoasl, in acest chip se cuvine si fie sicregtinul, atdt de credincios lui Dumnezeu, qi gata asuferi toath paguba la oricare cinste si lucnr al vietiiacesteia, de i s-ar intnmpla cea mai rnare pagubn, decitsi greqeascil c?;t de pu-tin lui Dumnezeu. Fiindci ceamai mici pagubh ce pitimeste sufletul prin picat, estecu mult mai mare, decit paguba aceea ce se poateintimpla trupului. Si in vreme ce nu numai o pagublse intimpll sufletlrlui prin pdcat, ci mai multe sifelurite, pentru aceasta le scriem aici spre aducereaminte si si infelegi ce fel de folos gi ce cigtig diptrcatul gi de cnte bunltdli invredniceste pe toti cei ce-lstrvirgesc 9i aqa fugi de el ca de sarpe.
20 MA1{finREA
Mai intiii de toate, te lipsesti d€ harul si danrl preaSffintului Duh, care este cel mai mare dat al preabunului Dumnezeu, ?n viala aceasta. Care dar, esie caun chip qi nizuire peste fire, gi apropie pe om deDumnezeu. gi incd te lipsegti de dragoste a ceaDumnezeieascl, si de bogltia hafich ce insofestetotdeauna harul. Si de este multl pagubl sI pierziprietenia unui domn plmdntesc sau boier, in ce felsocotegti si fie a impiratului Ceresc si Atotstfpdtitor?tncl te pigubesti de darurile si puterile prea dBntuluiDuh, cu care erai impodobit inaintea lui Dumnezeu siinarmat ,rsupra diavolului. Te lipsesti de mostenireaimpirlfiei ceregti, care se coboarl din Darul cel desus, clci slava prin dar se di. Te lipsesti de duhulpunerii de fii, care ne face fiii lui Dumnezeu qi nedlruieste duh qi iniml de fii cltre El. Si inci teplgubeqti de pacea acelei congtiinte si de mingAierileprea Sfrntului Duh, si de rodul si plata a toate faptelebune ce ai frcut mai inainte pdnil in ceasul aceli. Telipsegti de cea plrinteasci purtare de griil de a fipnrtaq dreptlfii lui Hristos; pentru ci nu mai esti unitcu El ca un mldular viu prin dragoste gi prin dar.
Toate aceste pagube le iei .pentru un plcat demoarte qi dobinda ta este aceastaz r7rm?ri osindit inmunca cea vegnic6, - te gtergi din cartea vietii, _ tefaci din fiu al lui Dumnezeu, rob al vicleanului diavol;- si din biserici si locas acelei prea Sfinte gi de ofiinti Treime te faci pesterl tdlharilor si vizuinlbalaurilor qi vasilischilor. Si ca sI zicem mai pe scurt,rilm2li ca Sedechia sub robia lui Nabucodonosor, sauca Samson dupi ce a pierdut perii capului ?n care aveatoatd, puterea lui, a rlmas slab si neputincios ca piceila[i oameni, si i-au scos ochii vriimagii lui, si l-au
pAcArosrron
legat ca pe o vitl ca sI inv0rteascd la moara cea decai. in aceastA. staf,e se afl6 ticilosul om dupi ce pierdeprin phcat perii lui, care sunt tlria si podoabaDumnezeiescului dar, si rlmine slab qi neputincios lataate faptele bune. Orb gi intunecat la cunoagtereaDumnezeiestilor lucruri, si lnchls in miinile viclenilordiavoli, care-l leagi cu lanturi ca pe o viti, ca sh fachvoile lor necuvioase. [i se pare, deci sI fie aceastnstare, a unui om cuvinthtor? Pufini-i paguba aceastt?Au minte, ceti cuteazil gi fac atitea ffirldelegi cu athtaobrlznicie?
Cu adevirat, at5;t de inf,ricosat lucru este picatul,incfit s-ar cidea si se cutrernure de el fiecare, maimult decit trlsnehrl sau altceva asemenea. De aceea decflte ori te intfudtl diavolul ca sI picltuieqti, ia amintecele mai sus zise pagube si le pune in cumpIni,cflrrtlreste-le. intr-o parte a cumpenei pune gustafea,dulceata si folosul ce-ti di picatul. Si socoteste gdndindca un om, de este cuviincios si drept, pentru atAt deruqinos gi spurcat cistig, sI pigubegti atit de mari sineprefuite comori, si te faci asemenea lui Isavnepriceputul, care a vindut int?lia nattere, moqtenireade mult pret pentru un blid de linte.
2t
CAPITOLUL IIIDespre picatele cele mari, cafe si cdte sunt
ffi vreme ce arn zis in deobste pentru toat6.b$i[ fbrldelegea, fiecare cdt este de grea, scriem
deosebit unul cite unul despre fiecare p6cat,ca si-l cunoasctr oricine mai bine gi sh se feriasci,gtiind gi greutatea gi canonul lui ca sd nu pricinuiasclnegtiinti. Plcatele si frridelegile pe care le facem, suntmulte qi de multe feluri; si toate se cuprind in acestegapte, adicilz mdndd4 iubfuea de argint, curvia, m6ni4Idaamia pilntecelui, zauistia gi lemea, care se numescde moarte, cnci sunt capete, ridicini si temelii dincare ies celelalte si omoarl sufletul nostru. Cu acestegapte, ne dau thzbai, trei vrlimasi rnari 9i de moarte:trttpul, hrmea pi diavolul Trup'l ne indearnnd, ne siles-tegi ne trage aruncffndu-ne in curvie, llcomia pAnteceiuiqi in lene. Lumea ne trage spre iubirea de argint sipofta nesXturatl a lucrurilor celor pimintelti. Sidiavolul ne impinge la mindrie, la minie si la zavistie.Diavolul, milcar cI este pricini la toate frrldelegile,inci mai mult se nevoiegte si ne arunce in m0ndrie,ca sI ne facem lui irnitatori si urmitori.
Sunt incil si alte gase frrfdelegi, care sunt giacestea de moarte, si se nasc din acele gapte de maisus, insi nu sunt mai mici decdt acelea si inc6 unele
:
-.
}IANT{.IREA nAcArogrron 23
din acestea sunt si mai grele, pentru care le vom scriela acest capitol. Iar privitor la cele qapte dintai, pentrurinduiala scrisului, vom vorbi rnai jos la capitolul algaptelea.
Cea dintii si mai grea decit toate gi mai uriti esteacea blestematf huln, pe care altul nimeni nu a afitat-oin lume, numai aflItorul rduthlii, diavolul, gtiind cieste mai rca ffifrdelege decAt curviile, uciderile gi decdtorice alti desfrinare s,i necurlfie si ctr numai aceastaaiunge omului ca si se munceasctr f},rh de mild.Ilulitorul cu adevirat se numegte vrXimagul Domnului,pentru cI de ar putea sd aibi in acel ceas ce se mf,niepe Dumnezeu in mninile lui, sau pe sftntul ce-l hulestenepriceputul, negregit cl l"ar ucide, lndemnindu-se deduhuf care-l inthr6;til in inima lui, diavolul. De aceeazice Augustimz oci mal mult pdcdtulesc c6.ti clefaimi peIlristos aarm cfrnd funpfud,tegte ?n ce4 decfit cei ce l-aufrstignit cflnd era trupe1te pe pdmfrnf". Aceasta esteatit de grea ftrildelege, gi atit este ur6lth de Cel PreaBun, incit nu numai dupl moarte pedepsegte cumuncile ffird de sffirgit ale iadului pe hulitor, dar gi lnviala aceasta il pedepseste foarte gfeu, a.qa cum ve-tiauzi mai incolo cdnd vom incepe leacurile pbcatelor.Fiindc[ acurn scrirn nurnai greutatea si felul lor, maipe urmn insd, vom spune gi leacurile picatelor.Muierile nu cad intr-o fairidelege ca aceasta,, ci fac altacare este asemenea acesteia, adicdz cAnd le vine vreopagubi sau primeidie, iqi intorc m2.nia gi seinnebunesc asupra purtirii de griji si drepti{ii luiDumnezeu, gi zic nebunele: ci nu face citeodatiliudecati dreapti clnd le moare vreo rudI sau vreuntubit al lor, sau le trimite vreo pagubb mare gi boalX,qi nu mullumesc, ci-gi blestemi zlua in care s-aun[scut si doresc moartea cu multl mAnie. Se bocesc
24 uAxrtnnna
si se jelesc cum ci nu le scoate din intristiri si dinrtecazuri, si uneori se dau orbite diavolului si seblesteurf pe sine.
Acestea toate sunt hule gi chip de grai ce vorbescacei ticilogi osinditi la munci, chrara vor fi pirtaqisi impreunl mostenitort, c2rti vorbesc de acum fiindcizic multe si felurite cuvinte hulitoare. Daci ins6 tetemi, nu te numlra impreunl cu aceia, ci te smerestepe sine, si pleaci-.ti capul thu la toate primejdifle ce-titrimite Domnul si le primeste din mAna dumnezeiasclintocmai ca un leac doctoricesc si biuturl g}rtitL de unprea iscusit gi prea intelept doctor, spre aiutorul tiusi crede friri indoiald., chci cu dreptate si intelepciunemultI, ti le trimite, spre folosul tlu sufletesc. pentrucI tot una este si zici, cI Dumnezeu face vfeun lucrunedrept, ca gi cum ai zice cI nu este Dumnezeu.
Dach zici ch primeidia este mare si iutimeanecazului te face sd zici cuvinte hulitoare, socoteqte cucunostintl, e6ci nu le usurezi de fel cu m?nia, ci maivArtos Ie adaugi cu nerdbdarea ta. Si de vrei sI fi sepatd, tnici, pune-le alilntri cu aceste patru, adici: cudarurile si binef,acerile ce ai luat de la Dumnezeu; cuf:iridelegile ce ai frcut asuprd-i; cu pedepsele iaduluicare pentru acestea !i se cuvin si cu slava Raiuhri cete agteaptl, de vei mulfumi lui Dumnezeu pentruacestea. Si dach fiecare din aceste patru le cumpdnestisi le c2ntXresti, toate necazurile caf,e pot sI ti seint2mple, !i se vor pilrea foarte pufine si prea mici.Cu atit mai mult de le vei cump[ni cu cele patru?
Al doilea pdcat, care se apropie de huli, esteiurimintul strflmb, adicd si te iuri mincinos penumele lui Dumnezeu, sau pe al prea SfinteiNlscltoare de Dumnezerr, sau pe Cruce, sau pe altiSfinti. Fiindcl acest phcat este irnpotriva lui Dumnezeu.
=-
Pi.CAToSILoR 25
si astfel este fireqte, mai greu decat oricare altul ce seva face asupra aproapelui. Si orice iurdmdnt strimbeste picat de moarte, ca ocari mlririi Durnnezeiesti.
Al treilea este furtiqagul, adici sI tii lucru striin,al alcaia in rniinile tare, ffiril, de v'ia uiipa.rnLri. catevreme il tii aqa, te afli in plcat de moarte, gi nu estedestul de a gindi ca sd-l intorci cu vremea c*m facunii frrI de minte, gffndind cd nu este plcat; ci trebuiesh-l dai indatfl si paguha ce ai pricinuit aceluia de lacare Lai luat cflti vreme l-ai tinut, adichz de va fi foststetrtor sr-i intorci tot venitul pe care-l aveai de la elsi tot folosul. Iat dach nu ai putere sX le dai, dinpricina rnultei tale s6racii, atunci nu esti dator nici launa, nici la alta, c[ci nu porunceqte Domnul lucruripeste putintl. Trebuie numai, adevhrat sI te rogi si sifaci rugiminte crtre Domnul pentru sufletul aciluia alcui era lucd, ca si cflnd -ti l-ar fii drruit cu toatd voia,dupb cum sunt datori gi to{i slracii sX se roage pentrucei ce-i miluesc pe ei, c-a sx nu se rtate nemultumitoricdtre fficiltorii lor de bine.
Al patrulea phcat, este si calci vreuna dinporuncile Bisericii si canoanele sfintilor Apostoli qi alesf. Prrinti, care si dator esti s6 le przesii neclintite.Adici, sd te duci in toate Durninicil., iu pruzniceleI)om'ului, qi la alte s[rbitori ale Sfintilor mari, laslujba bisericii, la vecernie, la utrenie si ra Liturgirie.sr te mrrhrrisegti gi sd te imprrtigegti mdcar dJtreiori intr-urt an, - si postegti zilele cele de post, nunurnai posturile, ci si toate Miercurile si vinerile delrcste tot anul, afari de cele doulsprezece zile de laNasterea Domnului Nostru risus Hristos pani la Botez;rtrptlmAna ce se zice a harfilor, a bfiizei, a pastilorqrl a Duminicii Mari, adich a Cillcizecimii, in care estel. toate dezlegare. Iar in celeralte din tot anul nu este