BIBLIOGfiAFIE SCOLAHX BECOI\{ANDA:rX

CupnrNSPovestea unui om lenes

de Ion Creangi ...... 4

MoE Ion Roatl (Anecdotl)de Ion Creangl ...... 8

Ioan Roati gi Vod[ Cuzade Ion Creangi.... .................... 15

Hagi-Tudosede B. $t. Delavrancea ................ ................ 24

Buniculde B. $t. Delawancea ................ ................ 49

Bunicade B. $t. Delavrancea ................................ 55

D-l Goe...de L L. Caragiale .................... 62

Yizltd...de I. L.,Caragiale ....................71

Cioc! Cioc! Cioc!de Emil Girleanu ...................79

CAnd stipinul nu-i acasi!de Emil GArleanu ................... g4

Fricosulde Emil Girleanu ................... 8g

Calulde Emil Girleanu ................... 91

PovBsrEA UNUI oM LENES

de lon Creanga

icl era odat[ intr;un sat un om grozav de

leneg; de leneg ce era, nici imbucltura dingurl nu gi-o mesteca. $i sitenii,vlzind cb

acest om nu se d[ la munci nici in ruptulcapului, hotlriri s[J spinzure, pentru a nu

mai da pildl de lenevire gi altora. $i aga,

se aleg vreo doi oameni din sat gi se duc la casa leneqului,

il umfll pe sus, il pun intr-un car cu boi, ca pe un butuc

nesimfitor, gi hai cu dinsul la locul de spinzuritoare!

Aga era pe vremea aceea.

Pe drum se intAlnesc ei cu o trisuri in care era o cucoani.

Cucoana, vivindin carul cel cu boi un om care s[rnlna a fibolnav, intreb[ cu mill pe cei doi firani, zicind

- Oameni buni! Se vede ci omul cel din car e bolnav,

slrmanul, qi-l duceli Ia vro doftoroaie undeva, s[ se caute.

- Ba nu, cucoanl, rispunse unul din ![rani; s[ ierte

cinstiti fala dumneavoastrl, dar aista e un leneq care nu

credem s[ fi mai avind plreche in lume, gi-l ducem la

spAnzur[toare, casi curilim satul de-un trindav.

Itq\s{it;ii&i

fi

- Alei! oameni buni, zise cucoana infiorAndu-se; picat,

slrmanul, s[ moari ca un cAne, frri de lege! Mai bine duce{i-l

la mogie la mine; iaciti curtea pe costiqa ceea. Eu am acolo un

hambar plin cu posmagi, ia aga, pentru imprejuriri grele,

Doamne feregte! A mAnca la posmagi E-a trli gi el pe lingicasa mea, ci doar gtiu c[ nu m-a mai pierde Dumnezeu

pentr-o buc[!ic[ de pane. D[, suntem datori a ne ajuta uniipe a\ii.

- I-auzi, mii lenegule, ce spune cucoana: c[ te-a pune

la cote!, intr-un hambar cu posmagi, zise unul dintre slteni.

Iaca peste ce noroc ai dat, bat6-te intunerecul s[ te bat[,

uriciunea oamenilor! , Sai degrabi din car 9i mul![meqte

cucoanei c[ te-a sc[pat'de la moarte g-ai dat peste belqug,

luindu-te sub aripa dumisale. Noi gAndeam s[-!i dimsopon gi frAnghie. Iar cucoana, cu bunitatea dumisale, i1i

d[ adipost gi posmagi; s[ tot trliegti, s[ nu mai mori! S5-9i

puie cineva obrazul pentru unul ca tine qi si te hrlneasci

ca pe-un trintor, mare minune-i 9i asta! Dar tot de noroc

s[ se plAngi cineva... Bine-a mai zis cine-a zis cd,,Boii arigi caii mlninci". Hai, d[ rispuns cucoanei, ori aga, ori aga,

ci n-are vreme de stat la vorbl cu noi.

- Dar muieli-s posmagii? zise atunci lenequl, cu jumitate

de gur[, fbrl s[ se cirneascl din loc.

- Ce-a zis? intrebi cucoana pe slteni.

- Ce s[ zicl, milostivi cucoani, rlspunde unul. Ia,

intreab[, c[ muiefi-s posmagii?

- Vai de mine gi de mine, zise cucoana cu mirare, inciasta n-am auzrt! Dd el nu poate s[ qi-i moaie?

- Auzi, mii lenegule: te prinzi s[ moi posmagii singur,ori ba?

- Ba, rispunse lenegul. Trageli mai bine tot inainte! Ce

mai atita griji pentru astl pustie de guri!Atunci, unul din siteni zise cucoanei:

- Bunitatea dumneavoastri, milostiv[ cucoani, dardegeaba mai voili a strica orzul pe gigte. Vedeli bine ci nu-lducem noi la spanzur[toare numai aga de flori de cuc, si-ilulm nlravul. Cum chitili? Un sat intreg n-ar fi pus oare minlde la mAnI ca s[ poati face dintr-lnsul ceva? Dar ai pe cine

ajuta? Doar lenea-i imp[rlteas[ mare, ce-fl bali capul!

Cucoana, afunci, cu toati bunavoin{L ce avd, se lehlme-tegte gi de binefacere. gi de tot, zicind:

- Oameni buni, facefi dar cum v-a lumina Dumnezeu!Iar sitenii duc pe leneq la locul cuvenit qi-i fac felul.

$i iaca aqa au sclpat gi lenequl acela de slteni, gi siteniiaceia de dAnsul.

Mai pofteascl de-acum qi alli lenegi in satul acela, dacile d[ mana qi-i line cureaua.

$-am incilecat pe-o ga qi v-am spus povestea aqa.