magarul de aur, cartea x

7/28/2019 Magarul de Aur, cartea X

1/7

Apuleius Lucius Metamorfoze sau Magarul de aur

Cartea X

"Ce s-a ales, a doua zi, de stpnul meu, grdinarul, nu tiu. Dar n ce

m privete, soldatul acela, care din cauza furiei i insolenei salefusesesnopit n btaie, m-a desprins de iesle i m-a luat cu el, frniciompotrivire din partea cuiva. " Acestia au pornit la drum, stapanulpurta "coif scnteietor de-i lua ochii, un scut i mai orbitor i o lanceremarcabil prin lungimea cozii ei de lemn, arm care atunci de bun-seam nu eracerut de rnduiala osteasc, dar pe care el o aezaseartistic n vrfulacelei poveri, aa cum se face la rzboi pentru a speriape nenorociiitrectori." Dupa un timp au dat de un orasel unde nu auoprit la han ca intotdeuna ce s-au oprit la casa unui decurion. Stapanulcasei avea un fiu tanar, mama lui era moarta , tatal se recasatorise si

avea un fiu care trecuse de varsta de 12 ani. Aceasta femeie a statlinistita cat timp fiu ei avea sa fie mic , ascuzand o slaba roseata inobraji, asadar incapabila sa stapaneasca violenta pasiune , ea poruncisa fie chemat la ea fiul ei cel vitreg. Tnrul nu ntrzie o clipde-a daascultare poruncii mamei sale vitrege bolnave. Ajuns in camera mameisale vitrege acesta o intreaba care este cauza bolii ei, acesta aspra iiraspunde ca el este de vina pentru toata suferinta ei, acesta ii spunesa-i fie mila de o femeie ce piere din cauza lui , sa nu-si opreasca delocteama si respectul fata de tatal lui, spunandu-i ca il iubeste deoarece

are trasaturile tatatlui lui , sugerandui sa faca un act indraznet. Acestaneasteptata declaratie il tulbura pe tanar, nestiind ce sa faca merge sase sfatuiasca cu fostul sau invatator, " un batran de o intelepciunecunoscuta" cei doi sau hotorat ca cel mai bine este sa fuga deloviturile sotiei vitrege, acesta a reusit sa-l trimita pe sotul ei la nisteproprietati ce le avea departe de locuinta lor. Tanarul tot se asundea deaceasta cand cu un pretext cand cu altul. Mama sa vitrega sa asociatcu unul dintre sclavii care era in stare sa faca orice crima caruia i-aspus planurile ei. Acestia au incercat sa-l otraveasca bagandu-i otravain in bautura , insa intamplarea l-a adus acasa pe fiul cel mic, care a

mancat si si s-a facut sete, a luat paharul cu vin si l-a baut dintr-oinghititura. Acesta s-a prabusit de viata pe lespezile pardoselii. Vandtoate cele preceptorul sau o chema pe mama, toti cei din jur incepurasa acuze diferite persoane. Insa mama vedea in acest necaz doaroocazie de razbunare, ea trimise repede o stafeta care avea sa-linstiinteze pe sotul ei de cele intamplate. Acesta s-a intors si sotia lui ilauza pe fiul cel mare de omor. Acesta era foarte trost, de-abea se


2/7

terminase inmormantarea fiului mezin si acesta o lua la fuga in goanamare spre piata unde se face dreptate. Fara sa cunoasca povesteaadevarata acesta ceru sa fie omorat fiul sau, deoarece isi omorasefratele. Toti erau dispusi sa renunte la o procedura judecatoreasca insamagistratii se temeau ca nu cumva acest fapt sa puna in primejdieordinea si siguranta orasului spunand ca el trebuie judecat corect. Totiaprobara acest fapt intelept. In timpul proceduri acestia au ajuns laconcluzia ca nu poate afii acuzat fara dovezi sigure. Chiar inainte sa sebage buletinele de vot in urna de arama, unul dintre senatori se ridicasi spusera ca nu au cum sa creada acuzatile unui sclav prefacutprecizand faptul ca el nu ar fii in stare sa acuze un om nevinovat.Spunand ca in urma cu ceva timp a venit la el acel sclav cu 100 demonede de aur masiv pentru a cumpara otrava si i-o dat. Intrebandu-icum poate fii acuzat acest baiat ca i-a dat otrava fratelui sau pe care a

cumparato sclavul acesta. Sclavul era din ce in ce mai nervos,revenidu-si incepu sa nege tot. Acesta a fost luat si chinui, dar nu aspus nimic. Atunci medicul intervine si el, sustind batranul si faptul cael nu este deacord sa fie tanarul acuzat pentru fata unui sclav si atuncia dezvaluit faptul ca banuia el ceva si ca nu i-a dat otrava sclavuluiimpingandu-i sa mearga la cimitir. Acestia pornira spre locul unde eraingropat copilul, ajunsi acolo tatal ridica capacul raclei, fiul sculandu-sedin somnul mortii. Dus la tribunal acesta dezvaluie tot adevarul. Mamavitrega a fost condamnata la exil pe viata iar sclavul rastignit. Bunulmedic a fost rasplatit. Astfel acesta drama a batranului tata a aflat odezlegare intru vrednica de intelepciunea zeilor.

Cat despre mine spuse magarul, ce valuri ale soartei ma poarta, m-acumparat soldatul fara ca nimeni sa ma fii vandut si pusese stapanirepe mine fara sa fi dat vriun ban, fiind nevoit sa plece la Roma, sa ducainparatului un raport oficial, il vandu apoi cu 11 dinari unor sclavi, unulera cofetar specialist in placinte si turte de miere, altul bucatar. Eilocuiau impreuna . Niciodata nu cunoscu-se o soarta mai binevoitoare.In fiecare seara dupa cina stapanii il duceau in camera unde ramaseraresturile, iar dupa ce plecau ei din camera magarul de indopa pana larefuz. Multa vreme i-a reusit magarului acest furt , dar fiind tot maisigur pe el acesta lua din cele mai bune bucate. In cele din urma seacuzau reciproc au aujuns chiar sa numere fiecare bucata. Acestia secertara unul dintre ei sugerand sa desfaca tot ce au si sa ramana frati,celalalt acuzandu-l in continuare. Spunand la un moment dat ca numaimagarul ar mai putea sa manance ca nimeni nu are cum sa intre in


3/7

camaruta. Acestia erau acum surprinsi de greutatea magarului si faptulca nu mai mananca tot fanul. Acestia sau decis sa se prefaca ca mergla baie si sa-l pandeasca pe magar, zis si facut, plecati din cameramagarul a inceput sa se indoape, vazandu-l acestia au inceput sa rada.Stapanul casei porunceste astfel ca magarul sa fie adus in sala ceamare si sa ii se aduca felurite falci de carne spunand sa aduca si ocana de vin cu miere pentru parazit. Curiozitatea celor de fata ajunsela culme. Intro inghititura a baut paharul, iar toata lumea a inceput sa-lfelicite. Stapanul a chemat pe cei doi slujitori cel cumparaseraporuncind sa li se dea o suma de 4 ori mai mare decat cea platita deei. Apoi l-a incredintat pe magar unuia dintre libertii sai poruncind saaiba mare grija de el. Acesta il trata cu destula omenie mai intai l-ainvatat cum sa stea la masa rezemat intr-un cot, apoi sa lupte si chiarsi sa danseze. Sa raspunda cuvintelor prin semne, cand nu vroia un

lucru isi arunca capul inapoi cand vroia ceva dadea din cap de sus injos. Cand ii era sete se intorcea spre pahar si dadea din cap. Desigurmagarul era in stare sa faca singur toate astea insa nu le-a facut sa nuajunga sa vada in el un adevart monstru.

In curand toata lumea stia de el Iat-l, zicea lumea, pe cel care arecaoaspete i prieten un mgar care tie s lupte, un mgar care tiesdanseze, care nelege vorba omeneasc i se exprim prinsemne! . Urmeaza apoi o dezvalurie a magarului cum ca stapanul luiera Thiasus si era din Corint. Acesta fusese numit magistratura cinciala

si a serbat 3 zile la rand, tinand foarte mult sa impresioneze poporulcumpara tot soiul de animale. In drumul inapoi spre Corint acesta i-apus falere de aur o patura de purpura sub sa , o sabala de argint,pieptar brodat, clopotei cu sunteul cel mai placut si adesea ii adresacele mai frumoase cuvinte. Cand a ajuns in Corint , in numarulcuriosilor se afla o doamna distinsa , ea a platit ca toti ceilalti sa il vada,incat de la o admiratie pentru magar a trecut la o iubire nebuna,acesta dorea tot mai mult imbratisarile magarului de fiecare dacaplatind bine pentru asta. Dupa ce terminase o masa acesta se restrasein sufrageria stapanului si o gasisera pe acea doamna. niste ucenicipregatira pentru ei un pat pe jos, si apoi acestia inchid usa si se retrag."

Atunci doamna, lepdnd absolut toate hainele de pe ea, chiar ipnza care-i proteja forma frumosului ei sn i stnd n picioarelnglumin, toarn dintr-un flacon de cositor o mare cantitate de uleiparfumat cu care se freac pe tot corpul i dup aceea m freac i


4/7

pemine cu o deosebit grij, mai ales la nri. Apoi, strngndu-m lapiepti acoperindu-m cu dulci srutri, nu ca acele curtezane alecror favoruri sunt interesate i care se dau primului venit, ci cu toatardoareaunei sincere pasiuni, ea mi adreseaz cele mai drgstoasecuvinte: Teiubesc, te ador, numai pe tine te iubesc, fr tine nu maipot tri, i totce spun femeile brbailor ca s-i ncnte i s ledovedeasc dragostealor. Apoi, lundu-m de cpstru, ea m culcuor lng ea, ceea ce numi se prea nici nou, nici greu, mai ales c,dup o abstinen prelungit,aveam s m bucur de mbririlepasionale ale unei femei aa defrumoase. n afar de asta, un vinexcelent i din belug mi ntrise puterile i foarte plcutul miros alparfumului m mboldea la plcerilesimurilor. Dar ceea ce m chinuiai m nelinitea cel mai mult era s tiu cuma putea, cu picioarelemele att de groase i de lungi, s m sui pe ofemeie aa de delicat,

sau s strng cu nite copite aa de tari, membreatt de diafane i demoi nct le-ai fi crezut plmdite din lapte i dinmiere; cum, cu o guraa de larg i enorm, ai crei dini ngrozitorierau adevrate pietre,a putea s srut aceste buze subiri i purpurii,umede de o roucereasc; n sfrit, cum, cu toat excitarea pe care osimea pn nvrful unghiilor, amanta mea ar putea s suporte organulmeu genitalaa de colosal. Vai mie, nenorocitul, mi ziceam, dac voidespica peaceast nobil doamn voi fi aruncat fiarelor slbatice i voiajunge unnumr n spectacolul pregtit de stpnul meu! Cu toateacestea, ea num slbea deloc cu vorbele ei de dragoste, cu srutrile-ifr sfrit,cu dulcele ei ciripit i ocheadele-i provocatoare" Acesta il alinta pemagar cu porumbel si vrabiuta, si de fiecare data cand il strangea inbrate cu o mare putere ea il primea in intregime de cate ori ca sa ocrute isi strangea bucile inapoi dar ea se tot lipea de el, de dimineata aplecat inainte de rasarit, Dupa ce Thiasus a aflat de aceste intalniri , casa nu fie patat numele doamnei acestia au dat la fiare alta femeie.Doamna se casatorise cu un tanar al carui tata plecand in calatorie silasand-o insarcinata pe sotia sa, il porunci sa omoare copilul in caz cas-ar naste baiat. Dar se nascuse o fata iar mama o incredinta unor

vecini sa aiba grija de ea . Cand sotul ei sa intors ea il anunta ca anascut o fata si ca a omorat-o. Acesta a mai avut un fiu, iar cand fataei a ajuns la pragul varstei de casatorie s-a decis sa-i spuna fiului eiadevarul pentru a nu se indragosti de sora lui. Ramasa singura fratelea vrut sa aiba grija de ea chemand-o in casa lui si casatorind-o cu unprieten de-al lui, dar sotia lui era foarte geloasa si a inceput sa obanuiasca pe fata ca fiind amanta lui. Ca sa scape de ea acesta s-a dus


5/7

din tara cu inelul sotului , si de acolo trimite un tanar sclav sovesteasca pe femeie ca protectorul ei a plecat la casa lui de la tara sica o asteapta acolo. Sora ascultand pleca degraba neinsotita. Sarmanafata cazu in cursa, saotia fratelui o dezbraca la piele si o biciui faramilam acesta striga ca defapt el este fratele ei, insa la nervozitate iivari o taciune intre coapse si o ucise in cele mai cumplite chinuri.Fratele cand a aflat de moartea surorii lui a ingropat-o cu toate cele,sotia apoi s-a dus sa caute un doctor la care i-a promis cincizeci de miide sesterti sa-i dea o otrava pentru asi ucide si sotul. Acesta ia datportiunea, in curand in prezenta intregii case medicul intinse el insusibolnavului bautura preparata de el, dar femeia indrazneata voind sascape de coplicele crimei si sa-si recastige banii promisi ii spusedoctorului de fata cu toata lumea sa bea si el din cana sa nu cumva sa-i dea ceva otrava sotului ei, acesta sa nu dea de banui bea si el din

bautura. Doctorul vroia sa ajunga cat mai repede acasa, in final pleacaspre casa dar otrava ii patrunse tot corpul, abea a reusit sa-ipovesteasca totul sotiei sale si sa ia macar rasplata si-si dadu ultimasuflare. La randul lui murise si tanarul, dupa ce fusese ingropat sotiadoctorului veni sa ceara plata, dar vaduva aceesi ii raspunse cu vorbefrumoase facandu-i primisiuni spunandu-i sa mai aduca din otravasotului, cazuta si ea in plasa ii aduce. Acesta avea de la barbatul carede curand il otravise o fetita, si dupa lege copil trebuia samosteneasca mare parte din avere. Acesta pregatind un pranz in acestscop ucise si sotia medicului si fetita. Dar sotia medicului in ultimele eiclipe de viata fugea spre palatul guvernatorului. Si incepu sapovesteasca grozaviile acestei femei cand dintro data un nor gros seasterna peste buzele ei, dintii i se inclesteau. Aflad acestea,magistratul a adus nenumaratele cameriste ale acesteia de la care cugreu a reusit sa afle adevarul. Acesta o comdamna sa fie aruncata lafiare.

Acesta era femeia cu care magarul trebuia sa se casatoreasca inpublic, de o suta de ori in groaza lui acesta vroia sa se omoare darlipsit de mana omeneasca lipsit de degete, cu copita rotunda siciuntita. Sosind ziua jocurilor a fost condus cu un alai impresionant prinmijlocul multimii, lasandu-l in fata portii, pastea bucuros iarba deasa sifrageda, Se vedea un munte de lemn, inaltandu-se asupra faimosuluimunte pe care Homer la cantat sub numele de Ida. "Din vrful lui, artamainistului fcuse s neasc un izvor carecurgea la vale, ca unru. Cteva capre pteau o iarb fraged i un tnr superb, mbrcat


6/7

cu un frumos vemnt femeiesc, cu o mantaoriental care-i cdea depe umeri i cu o tiar de aur n cap, juca rolul lui Paris, ciobanul frigian,i se prefcea a conduce turma" indata a aparut un copil frumos ,parul lui era blond, dupa el veni o tanara cu aer maiestuos, capu-i erancins cu o diadema alba i inmini avea sceptru. Apoi apru o a treia,de o frumusee rpitoare. Graia-i fr pereche ivia strlucire adivinilor ei obraji o arta a fi Venus, aa cum trebuie sfi fost cnd erafecioar. Corpul gol i fr niciun voal permitea s i sevad desvritafrumusee a formelor, cu excepia fermectorului ei sex, pe care-lumbrea un vl diafan de mtase. Fiecare dintre aceste trei fete aveaucortegiul lor. Iunona era urmat de Castor i de Pollux, Aceea pe careinuta sa marial o artase a fi Minerva era nsoit de doi tinerinfind Groaza i Spaima n spatele ei, un cntre din flaut cntaomelodie pe modul dorian, ale crei tonuri ascuite amestecate cu

tonurigrave imitau trmbia i nsufleeau dansul viguros i sprinten alzeiei. Apoi n aplauzele zgomotoase ale spectatorilor, Venus,nconjuratde un popor de copii frumoi, avans la rndul ei i, cu celmaifermector surs, se opri n mijlocul scenei. ai fi jurat ca copii suntadevarati cupidoni. Apoi in urma ei un gratios stol de tinere fecioare,aruncand cununi de flori si petale de trandafiri, flautele incepura sacante iar Venus sa danseze. Atunci tanarul frigian dadu bucuros marulde aur dovada a victoriei. Tinadu-si un discurs in care ii intreba perestu de ce se mira, josnice creaturi, vulturi imbracati in toga, cand dela inceputul lumii intersul a corupt hotararea judecatoreasca. Candjudecatorul a ales dupa sfatul marelui Jupiter, un cioban si-a vandutconstiinta pentru un capriciu amoros, spunand de decizile proaste luatein privinta lui Pamalade , Ulise, Aias, si deranjat de faptul ca acumtrebuie sa asculte de filosofia unui magar. Dup ce se termin vestitajudecat a lui Paris, lunona i Minerva prsir scena, posomorte ifoarte mniate, artnd prin gesturile lor indignarea pricinuit deaceast nfrngere. Venus, dimpotriv,mulumit i voioas, iexprima bucuria, dansnd mpreun cu toatsuita sa. Deodat, dinvrful muntelui, printr-o eav ascuns, ni nsus o jerb lichid de

vin amestecat cu ofran, care, cznd uor sub form de ploaie frumosmirositoare peste caprele care pteau ici icolo, le stropi ncetul cuncetul pn cnd, din alb cum era, lna lor seschimb ntr-o plcutculoare galben-portocalie, care le ddea onfiare mai frumoas. nsfrit, cnd ntregul teatru a fost plcut parfumat, muntele de lemn s-a scufundat sub pmnt, ntr-o prpastieaproape fr fund.


7/7

Atunci un soldat a iesit in mijlocul forului cerand sa fie eliberata femeiacare fusese comdamnata sa fie data fiarelor . Indata se arajasera unpat nuptialm impodobit cu baga indiana, dar inafara de savarsirea inpublic unui astfel de act si scarba de a se atinge de o femeie majita decrima. Desigur in timpul imbratisarilor lor, oricare ar fii fost animalul sase dovedeasca intelept , incat s-o sfasie numai pe femeia culcata langael, iar pe el sa il crute. Putin cate putin magarul a inceput sa inainteze ,avand grija sa evite multimea, s-a intins pe un pat moale de nisp caisoarele coborase si in linistea inserarii l-a cuprins un somn dulce siadanc.

magarul de aur, cartea x

Documents