MĂDUVA SPINĂRII ŞI TRUNCHIUL CEREBRALSN - controlează majoritatea funcţiilor organismului Clasificarea SN: - după poziţie: - periferic = nervi + ganglioni/gg - în toate sistemele corpului

- central = encefal + măduva spinării encefal = trunchi cerebral + cerebel + diencefal +emisfere cerebrale - după rol = SNS / somatic - de relaţie cu exteriorul

SNV / vegetativ - asigură reglarea activităţii organelor interne - este compus din sistemul simpatic (SNVS) şi sistemul parasimpatic(SNVP) fiecare are o componentă centrală şi una periferică

ganglionii = asociaţii de pericarioni / corpi celulari neuronali au ca echivalent în SNC nucleiinervii = asociaţii de prelungiri ( axoni + dendrite ) protejate de ţesut conjunctiv

epinerv + perinerv + endonerv epinervul conţine vase sangvine, uneori adipocite într-un nerv există - ¼ fibre nervoase - peste ½ ţesut conjunctiv - mielină - restul

au ca echivalent în SNC tracturile ( prelungiri fără ţesut conjunctiv) sunt – 31 perechi spinali mixti + 12 perechi cranieni: 1,2,8 = senzitivi conduc impulsuri generate de receptori; 3,4,6,11,12 = motori conduc comenzi către organe efectoare: muşchi, epiteiii glandulare; 5,7,9,10 = mixti

Meningele - este învelişul encefalului şi a măduvei spinării, cu trei membrane conjunctive: dura mater - constituită din ţesut conjunctiv dens, slab vascularizat; - aderă la formaţiunile osoase ce protejează organele - între osul vertebral şi dura este spaţiul epidural cu fluid adipos şi plexuri venoase - între dura şi arahnoidă se află spaţiul subdural virtual / gol

- în craniu dura are 4 prelungiri: . . – 2 sagitale = coase, despart emisferele cerebrale şi cerebeloase . – 2 orizontale – pe şaua turcească a osului sfenoid . – intre lobii occipitali cerebrali şi cerebel = cortul cerebelului

coase cortul cerebelului arahnoida este un ţesut conjuctiv, avascular, reticular, cu LCR în ochiuri. - între ea şi piamater e spaţiul subarahnoidian mai larg, cu lichid cefalorahidian (LCR); - în craniu are prelungiri , vilozităţi arahnoidiene, ce trec prin dura şi drenează..LCR în . vene pia mater este un ţesut conjunctiv care aderă la organele nervoase. - are vascularizaţie nutritivă arterială. - se mulează pe organe şi în scizuri (dura şi arahnoida trec peste ele ca . punţi) - are prelungiri = plexuri coroide ce produc LCRLichidul cefalorahidian (LCR) - îndeplineşte rol - de protecţie a ţesutului nervos împotriva traumatismelor . - de transport al unor hormoni. - constituie o barieră în calea pătrunderii în ţesutul nervos a unor substanţe dăunătoare - este localizat şi în canalul ependimar medular şi ventriculii encefalici

Localizarea măduvei - în canalul vertebral , de la baza craniului C1 la vertebra 2 lombară (L2)- de la L 2 la coccigiană 2 se continuă cu fillum terminale (L 2 → Cc 2)- fillum terminale este plasată spre faţa internă dorsală a vertebrei - fillum împreună cu nervii lombari şi sacrali - cu traseu oblic în canalul vertebral, spre emergenţele lor = coada de cal

Localizarea trunchiului - superior măduvei , anterior cerebelului, inferior diencefalului

Morfologia măduvei- cilindru uşor turtit sagital / antero – posterior

- este mai scurtă decât canalul vertebral - cu regiunile: cervicală, toracică, lombară, sacrală, coccigiană- cu parte terminală conică => conul medular terminal, sub L2- cu 2 dilataţii / intumescenţe = brahială şi lombară =originea nervilor membrelor. - intumescenţa cervicală se află in dreptul vertebrelor C4-T2, iar cea lombară - T9-L2.- cu 6 şanţuri longitudinale - fisura anterioară largă + şanţul posterior ingust - 4 şanţuri laterale 2 lateroventrale, pe unde ies rădăcinile anterioare ale

nervilor spinali, 2 laterodorsale, pe unde intră rădăcinile dorsale ale

nervilor spinali,

Morfologia trunchiului - trunchi de con cu baza mare în sus ; 2-3- cm lungime - cu 3 organe nervoase - bulbul rahidian = măduva prelungită - puntea lui Varolio = protuberanţa - mezencefal = etaj peduncular

Limita - bulbului → inferior = un plan imaginar sub decusaţia piramidelor superior = şanţul bulbo – pontin - punţii → inferior = şanţul bulbo – pontin superior = şanţul ponto - peduncular - mezencefalului → inferior = şanţul ponto – peduncular superior = chiasma optică şi diencefalul - cu 2 feţe: antero-laterală şi posterioară

Pe partea anterioară se află originile aparente (OA) ale nervilor cranieni, cu excepţia nervului IV pontin, a cărui OA se află posterior, sub CCI

OA : nervii I şi II nu aparţin trunchiului III – interpeduncular, în mezencefal IV – posterior în mezencefal, sub colicului inferior V – anterior în punte VI, VII, VIII – în şanţul bulbo-pontin IX, X, XI – retroolivar, în şanţul lateral bulbar XII – preolivar

Faţa posterioară poate fi obsevată numai după secţionarea pedunculilor cerebeloşi care leagă trunchiul cerebral de cerebel

Antero – lateral prezint ă 1 fisura mediană, continuarea celei medulare, despăţite prin decusaţia piramidelor (2)

3 piramidele bulbare4 şanţurile laterale 5 cordoanele laterale 6 olivele bulbare – superior şi lateral de piramide

7 şanţul bulbopontin = limita superioară a bulbului

8 piramidele pontine9 şanţul arterei bazilare, ce irigă encefalul (intre piramide)

10 şanţul ponto-peduncular = limita superioară a punţii

11 pedunculii cerebrali = 2 mase de subst albă divergente cranial cu fibre ale căii piramidale şi alte fibre prin care mezencefalul este conectat cu emisferele cerebrale

12 spaţiul interpeduncular perforat

Posterior prezintă 13 şanţul posterior14 cordoanele posterioare Goll ( glacilis) şi Burdach (cuneat ) 15 clavele = dilataţii pe traseul cordoanelor, cu nucleii proprii G + B 16 fosa romboidă cu ventricului IV cu LCR; are 2 trigoane – bulbar, pontin, separate prin şanţul transvers

17 PCI = pedunculi cerebeloşi inferiori = căi de legătură bulb↔cerebel

18 PCM, căi punte↔ cerebel19 PCS , căi mezencefal ↔ cerebel20 CCI = coliculii cvadrigemeni inferiori, auditivi, conectaţi prin braţele lor cu CGM (corpi geniculaţi mediali) metatalamici21 CCS = coliculi superiori vizuali conectaţi cu CGL22 braţele CCI - de legătură cu CGM CCI + CCS = tectum = placa cvadrigemenă

STRUCTURA MĂDUVEI

- se studiază pe secţiune transversală, unde se observă:- fisura anterioară şi şanţul posterior - şanţuri laterale de comunicare cu rădăcinile nervilor spinali = OA (originea aparentă) a nervilor ►substanţa cenuşie, - centrală, cu pericarioni şi celule gliale - cu aspect de H sau fluture, cu 3 perechi de coarne, - coarnele posterioare lungi şi subţiri cu neuroni somato - senzitivi şi intercalari- coarnele laterale vizibile in C inferior, T şi L superior, cu neuroni viscerali, viscerosenzitivi (post) şi visceromotori (ant)- coarnele anterioare cu dispozitivul somato-motor α şi γ - comisura cenuşie - uneşte jumătăţile simetrice ale substanţei cenuşii, - este compusă din substanţă reticulată(SR) şi are în centru canalul ependimar cu LCR►SR - este mai bine individualizată în zona cervicală - se află şi între cornul lateral şi posterior şi în jurul canalului ependimar

- formează 3 coloane de neuroni cu axoni scurţi, dispuşi în reţea - se întinde de la măduva S la partea superioară a talamusului - conţine căi nervoase multisinaptice, nespecifice şi nuclei proprii în trunchi ►substanţa albă -este localizată la periferie, formată din prelungiri şi nevroglii. - formează 3 perechi de cordoane: posterior, lateral, anterior - conţine fibre nervoase organizate în fascicule ascendente la periferie, descendente spre interior fundamentale în jurul substanţei cenuşii ►cordonul posterior are fascicule ascendente - fascicul Goll / glacilis - fasc Burdach / cuneat (in T inalt şi C) ►cordonul lateral are fascicule ascendente - fasc. Flechsig - STL / spinotalamic lateral - fasc. Gowers - ST / spinotectal descendente - piramidal încrucişat - cortico - spinal - extrapiramidale - rubro-spinal - din nucleul roşu - olivo-spinal – din olivele bulbare - reticulo-spinal lateral - din SR - vestibulospinal – din nucleii vestibulari (8v medial si inferior din bulb) ►cordonul anterior are fasciculeascendente - STA / spinotalamic anterior descendente - piramidal direct - cortico-spinal - cu decusaţie medulară - extrapiramidale - tectospinal - din CCS mezencefalici (tectul optic) - reticulo-spinal anterior – din SR - nigrospinal - din substanţa neagră - vestibulospinal – din nucleii vestibulari (8v) În toate cele 3 cordoane se află fasciculul fundamental: - mai dezvoltat în cordonul lateral , - provine din substanţa cenuşie medulară- cu căi scurte, de asociaţie, ascendente şi descendente, între diferite etaje medulare.

STRUCTURA TRUNCHIULUI► Substanţa cenuşie se află la interior, nuclei, fragmentată de căile de substanţă albă : ◊ motori – omologi coarnelor anterioare, de origine a FSM din nervii cranieni sunt : în mezencefal – 3,4; în punte – 5,6,7; în bulb – 9,10,11 (NA), 12◊ senzitivi – omologi coarnelor posterioare; cu deutoneuronii de pe traseul FSS şi FVS sunt: în mezencefal – 5; . în punte – 5 (principal al nerv. V) şi 8 auditiv (cu 2 nuclei – superior şi inferior)

în bulb – 5, 8 vestibular (4 nuclei – lateral, medial, ventral şi dorsal),

7,9,10 (NS – nucleul solitar) sunt numiţi şi nuclei terminali pt că se termină nervul şi începe tractul

◊ vegetativi – omologi coarnelor laterale, partea anterioară; de origine a FVM sunt – în mezencefal – A 3 (accesor al oculomotorului)

în punte – NSS (salivar superior) şi NL (lacrimal)

în bulb – NSI (salivar inferior) şi MDX (marele dorsal al vagului cardiopneumogastric) ◊ proprii – specifici fiecărui etaj în mezencefal – coliculii cvadrigemeni (CCS şi CCI), NR (nucleul roşu), SN (substanţa neagră) + nucleii substanţei reticulate în punte - respiratori şi cardiovasculari – în SR în bulb – NO (nucleii olivari) şi G+B (Goll şi Burdach, în clave) + nucleii SR

► Substan ţa albă - se află - la periferie, în continuarea celei medulare - la interior, fragmentând-o pe cea cenuşie.

Structuri omoloage în măduvă şi trunchi

NERVUL SPINAL

Sunt 31 de perechi de nervi mixti care conectează măduva cu receptorii şi efectorii:

- 8 cervicali - 5 lombari - 1 coccigian - 12 toracali - 5 sacrali

Au - 2 rădăcini – posterioară + anterioară - trunchi - 5 ramuri – ventrală, dorsală, meningeală, comunicante – albă şi cenuşie

Rădăcina posterioară - este senzitivă - somatică şi vegetativă

- are pe traseu un gg spinal - este formată din axonii şi dendritele neuronilor pseudounipolari din gg

- prelungirile - dendritice (periferice) ajung la receptori, - axonale (centrale) intră în măduva spinării. - axonii, în măduvă pot sinapsa în coarne sau urcă la bulb pt

sinapsă Rădăcina anterioară - este motorie somatică şi vegetativă - conţine axonii motoneuronilor somatici anteriori şi vegetativi laterali - axonii somatomotori ajung direct la musculatura striată, unde transmit impulsuri prin sinapsă de tip placă motorie - axonii preganglionari visceromotori fac sinapsă într-un ganglion vegetativ, conducând impulsuri pentru viscere Trunchiul - scurt şi mixt format prin alăturarea rădăcinilor înainte de a părăsi canalul vertebral

- se formează în afara măduvei, în canalul vertebral pe care îl părăseşte prin gaura intervertebrală.

Ramura dorsală - este conectată cu tegumentul şi muşchii spatelui, dispusă metameric sunt cunoscute zonele de inervatie ale tegumentelor (dermatoamele)

- este mixtă, are FSS şi FSM + puţine fibre din comunicanta cenuşie Ramura ventrală - este somatică mixtă,mai groasă, cu FSS + FSM, - dispusă - metameric în torace => perechile de nervi intercostali - în plexuri în rest-cervical, brahial,lombar,sacral,coccigian - fibrele mai multor nervi originari din mai multe etaje medulare se împletesc, formând plexurile - are puţine fibre din comunicanta cenuşieRamura meningeală - este mixtă, cu fibre vegetative, senzitive şi motorii pt meninge şi vasele lui - fibrele vasomotorii provin din comunicanta cenuşieRamura comunicantă - albă - este vegetativă mixtă , cu FVS şi FVM; în relaţie cu viscerele

- are fibre mielinice; cele eferente sunt preganglionare - cenuşie - este motorie postganglionară amielinică - de la gg vegetativ se întoarce la trunchiul nervului - distribuie prin ramurile somatice la muschii şi glandele din tegument, la vasele de sângeOA = originea aparentă a unui nerv = locul unde se vede la suprafaţa organului pentru nervul spinal este în şanţurile laterale medulareOR = originea reală = locul unde se află pericarionii cărora le aparţin prelungirile * pt FSM (fibrele somatomotorii) se află în cornul anterior * pt FVM (fibrele visceromotorii) se află în cornul lateral * pt FSS şi FVS (fibrele somatosenzitive şi viscerosenzitive) se află în gg spinal posterior